STANDARDE PENTRU EVALUAREA CALITĂŢII

ÎN ÎNVĂŢĂMANTUL SUPERIOR DIN ROMANIA
prof.univ.dr.ing. Nicolae George Drăgulănescu (nicudrag@artelecom.net)
Universitatea Politehnica din Bucureşti
uditor al calită!ii " DG#$ %&'( sesor " )*#+
,ecretar general " *unda!ia -om.nă pentru Promovarea /alită!ii (000.frpc.ro)
(http1$$000.calisro.ro$Documentatie$Ghid/alitate$,tandarde)val/alit.doc)
CUPRINS
2ntroducere
3. /4N/)P%)( P-2N/2P22 52 -)G6)+)N%7-2 P-2'2ND ,%ND-D)6) 52
,%ND-D28-)
3.3.Defini!ia şi tipologia standardului
3.9.,tandardi:area na!ională ;n -om.nia
3.<.,tandardi:area sectorială ;n -om.nia
9. 2P4%)8) /4N/)P%U6) ),)N=26) P-2'2ND B4-D-) /62%7=22 >N
>N'7=7+?N%U6 ,UP)-24- D2N -4+?N2 .
<. P-/%2/2 52 -)*)-)N=26) P4,2B26) P)N%-U )'6U-)
P)-*4-+N=)64- 2N,%2%U=2264- D) >N'7=7+?N% ,UP)-24- D2N
-4+?N2
<.3. Practicile comune (u:uale)
<.9. Bunele practici
<.<. /ele mai @une practici
<.A. ,tandarde pentru managementul$ asigurarea calită!ii
. ,tandardele seriei 2,4 BCCC
B. ,tandardele ocupa!ionale
<.D. +odele de eEcelen!ă
. +odelul american al eEcelen!ei
B. +odelul european ()*#+) al eEcelen!ei
/4N/6U822
B2B624G-*2)
3
Introducere
/onform unei deci:ii a miniştrilor educa!iei din statele mem@re ale U) (Berlin(
septem@rie 9CC<)( toate statele mem@re şi candidate ar tre@ui să"şi definească şi
implemente:e " p.nă la reuniunea de la Bergen din mai 9CCD " un sistem naţional de
asigurare a calităţii în învăţământul superior. 6a aceeaşi reuniune s"a sta@ilit de comun
acord că Fresponsabilitatea primară pentru asigurarea calităţii în învăţământul superior
aparţine fiecărei instituţii.G
Pe @a:a acestor deci:ii( este necesar ca şi ;n -om.nia( fiecare universitate să"şi
de:volte propriul său sistem de asigurare a calităţii (,/) H cunoscut şi su@ numele de
Isistem de management al calită!iiG (,+/) sau( pe scurt( Isistemul calită!iiG (,/) H av.nd
rolul de"a genera încredere în capabilitatea università(ii de-a furniza exclusiv servicii
(de formare$ pregătire profesională( instruire"training( cercetare( proiectare( consultan!ă(
etc.) de calitate. ceastă ;ncredere este generată la nivelul 1
"managerilor, personalului didactic şi tehnico-administrativ precum şi clienţilor
interni ai universităţii (studen!ii) H prin Fasigurarea internă a calităţiiG
"clienţilor externi (agen!ilor economici) şi al altor parteneri de interese specifici
(autorită!i na!ionale( statul( comunitatea( ac!ionarii( creditorii( furni:orii( etc.) H prin
Fasigurarea externă a calităţiiG
Prin implementarea unui ,/$ ,+/$ ,/ ;ntr"o universitate şi certificarea de ter!ă
parte a acestuia( credibilitatea universită!ii pe pia!a serviciilor specifice poate spori
su@stan!ial( datorită creşterii predicti@ilită!ii comportamentului ei( ;n sensul dorit de to!i
Ipartenerii de intereseG.
Un rol deose@it de important ;n acest scop revine diferitelor categorii de standarde
utili:ate ca referen!ial pentru Iceea ce se faceG şi$ sau Icum se faceG ;n fiecare
universitate inclusă ;n sistemul na!ional de asigurare a calită!ii. )la@orarea acestor
standarde astfel ;nc.t aplicarea lor să conducă la satisfacerea intereselor Fpartenerilor de
intereseG constuituie etapa cea mai dificilă şi la@orioasă a oricărui sistem de evaluare.
1. CONCEPTE, PRINCIPII $I REGLEMENTĂRI PRIVIND
STANDARDELE $I STANDARDIZAREA
1. 1.Defini(ia yi tipologia standardului
,tandardul este( prin defini!ie Fun document stabilit prin consens şi aprobat de un
organism recunoscut, care furnizează – pentru utilizări comune şi repetate – reguli, linii
directoare şi caracteristici referitoare la activităţi şi rezultatele acestora, în scopul
obţinerii unui grad optim de ordine într-un context datG.()N ADC9C1B<( ,- 3CCCC$31BA(
4rdonan!a Guvernului 4G nr. <B$3BBJ privind activitatea de standardi:are na!ională ;n
-om.nia H apro@ată prin 6egea nr.<DD$9CC9).
/onform unei recomandări din documentul interna!ional mai sus men!ionat( orice
standard trebuie să se bazeze pe rezultatele con!ugate ale ştiinţei, tehnicii şi experienţei
şi să aibă drept scop promovarea avanta!elor optime ale comunităţii".
,tandardul repre:intă un -)*)-)N=26 ce este deose@it de util ;n procesul de
evaluare a conformită!ii caracteristicilor unui proces$ produs$ serviciu sau organi:a!ii$
9
persoane( etc. cu cerinţele unui anumit standard( ;n scopul determinării calităţii
procesului$ produsului$ serviciului respectiv( sau organi:a!iei$ persoanei respective.
)valuarea conformită!ii se poate face fie ;n scopul acceptării$ respingerii unui
produs$ serviciu (Iinspec!ieG) " cu sau fără atestarea ;n scris a conformită!ii acelui produs$
serviciu cu standardul avut ;n vedere (IcertificareG) H fie ;n scopul atestării ;n scris a
conformită!ii unei organi:a!ii cu un anumit standard (IacreditareG).
Fig. 1 - Utilizarea standardului ca referen(ial în procesul de evaluare a
conformità(ii, în scopul realizàrii inspec(iei, certificàrii sau acreditàrii
>n -om.nia coeEistă actualmente trei categorii de standarde (conform 4rdonan!ei
Guvernului 4G nr. 3B$3BB9 privind activitatea de standardi:are H apro@ată prin 6egea
nr.33$3BBA( actualmente a@rogată prin reglementarea mai sus men!ionată) 1
"Standardele Române (prefiE SR) H sta@ilite şi utili:ate la nivel na!ional

-standardele profesionale H sta@ilite şi utili:ate ;n anumite profesii sau sectoare
de activitate (de eEemplu1 ;nvă!ăm.nt( turism( sănătate( administra!ie pu@lică( etc.)
-standardele de firmà H sta@ilite şi utili:ate la nivel de firmă$ ;ntreprindere
,tandardi:area este Fo activitate specifică şi complexă care are ca scop final,
elaborarea şi aprobarea sau adoptarea, după caz, de standardeG. ,tandardele -om.ne
,- fac o@iectul standardizării naţionale, standardele profesionale H al standardizării
sectoriale iar standardele de firmă H al standardizării interne (;n cadrul unei organi:a!ii).
De remarcat că( deşi standardele profesionale şi standarele de firmă H de asemenea
voluntare H au fost eliminate din noua lege a standardi:ării (pentru ca -om.nia să se
conforme:e practicilor eEistente ;n statele mem@re ale U)( ;ntruc.t ela@orarea şi
utili:area lor răm.ne exclusiv la latitudinea agen!ilor economici interesa!i( statul neav.nd
dec.t( eventual( un rol de Iparte interesatăG)( această situa!ie nu ;nsemnă că standardele
CONFORMITATE
(;ndeplinirea cerin!elor)
STANDARD
(cerin(e)
CARACTERISTICI
PRODUS/ SERVICIU
NECONFORMITATE
(ne;ndeplinirea cerin!elor)
ACCEPTARE
ACREDITARE/
CERTIFICARE
RESPINGERE
ACREDITARE/
CERTIFICARE
)'6U-
)
<
profesionale şi standarele de firmă nu ar mai eEista ;n -om.nia....Dar( din păcate( ;n
-om.nia( standardi:area sectorială şi standardi:area internă sunt ;ncă su@"de:voltate...
,tandardi:area este voluntarà şi( indiferent de o@iectul şi amploarea ei( procesul de
standardizare trebuie sà fie întotdeauna transparent yi bazat pe consensus-ul
majorità(ii pàr(ilor interesate( ;n sensul realizàrii standardizàrii de càtre yi pentru
aceste pàr(i interesate.
De men!ionat că( ;n -om.nia mai circulă şi unele vechi „standarde de stat”
româneşti (cu prefiE ,%,( reali:ate ;nainte de 3BB9 şi o@ligatorii p.nă atunci( dar care
nu mai sunt vala@ile ;n pre:ent( fiind fie ;nlocuite cu standarde ,- fie anulate).
ctualmente( în #omânia, aplicarea standardelor nu mai este obligatorie( ;ntruc.t
toate Standardele Române sunt facultative (sau « voluntare »), dar Faplicarea unui
standard na!ional poate deveni obligatorie, ;n totalitate sau ;n parte( pe ;ntreg teritoriul(
pe plan :onal sau pe plan local( numai conform prevederilor unei reglementări tehnice
adoptate ;n ca:ul ;n care considerente de ordin pu@lic (...) fac necesară o asemenea
măsurăG (art.K)( prin deci:ia unei Iautorită!i na!ionaleG. >n practică( aplicarea unui
standard na!ional poate deveni o@ligatorie şi ca efect al unui contract economic.
>n func!ie de :ona de aplicare a standardelor( acestea pot fi1
"Istandarde internaţionale” (prefiE 2,4)(
"Istandarde europene (prefiE )N)(
"Istandarde franceze” (prefiE N*)(
-„standarde germane” (prefiE D2N)(
"Istandarde britanice” (prefiE B,)( etc.
>n func!ie de conţinutul lor( standardele pot fi1
"Istandarde terminologice”,
- „standarde metodologice”,
- “standarde de produs/ serviciu”,
-“standarde de procesG(
" Fstandarde de ncercare”,
" Fstandarde ocupaţionale”, etc.
Observa(ii
")Epresia $ standard de calitate % H de largă circula!ie ;n -om.nia de astă:i H este
evident incorectă şi irelevantă.
")Epresia $ standard de referinţă % repre:intă un pleonasm.
",tandardele se pot referi la orice produs sau serviciu (inclusiv la cele specifice
;nvă!ăm.ntului de toate gradele)( proces( organi:a!ie( persoană( etc. )le servesc ca
referen!ial ;n caracterizarea& definirea şi evaluarea acestora( fiind necesare şi deose@it
utile..
- >n multe sectoare$ domenii de activitate( eEistă şi se utili:ea:ă deLa anumite
documente (norme, specificaţii, proceduri, instrucţiuni, regulamente( planuri, programe,
etc.) utili:a@ile ca referen!ial pentru Iceea ce se faceG şi$ sau Icum se faceG( ce ar putea fi
considerate ca fiind IstandardeG dacă ar fi fost ela@orate prin consensul tuturor păr!ilor
interesate şi ar fi fost apro@ate de un organism recunoscutM
",tandardul nu tre@uie să fie confundat cu norma H Iun document 'text, desen sau
o combinaţie a acestora( conţinând un ansamblu de parametri ce permite studierea şi
definirea unor elemente constructive utilizate în mod repetat, fără modificări, în cadrul
unui proiect datG. Norma se utili:ea:ă doar la nivelul unei organi:a!ii sau al unor
A
compartimente ale acesteiaN)Eistă şi Inorme de timp", )norme de consum", )norme de
lucruG( etc. De remarcat că( av.nd ;n vedere defini!iile de mai sus( termenul france:
InormeG se traduce ;n lim@a rom.nă prin IstandardG( iar termenul france: IstandardG
corespunde termenului rom.n InormăG O De aici re:ultă unele confu:ii posi@ile ;n lim@a
rom.năN
" >n general( standardele europene şi na!ionale ar tre@ui să fie aliniate în cea mai
mare măsură posibilă la standardele interna!ionale( dar rolul şi importan!a standardelor
europene şi na!ionale ar tre@ui să fie recunoscute...Pentru a elimina confu:iile şi
incertitudinile( dar şi pentru a creşte transparen!a ;ntre partenerii de interese( este necesar
sà se retragà din uz eventualele standarde na(ionale conflictuale( at.t timp c.t eEistă
standarde europene sau interna!ionale( iar cerin!ele de reglementare aplica@ile permit
acest lucru.
" Prin -e:olu!ia /onsiliului Uniunii )uropene din 3J iunie 3BB9 referitoare la rolul
standardi:ării europene ;n economia europeană( statele mem@re sunt invitate să ia cele
mai potrivite măsuri pentru a ;ncuraLa organi:a!iile lor de standardi:are să se conforme:e
regulilor comune ale organizaţiilor europene de standardizare " ale căror mem@ri sunt "
şi să ia parte efectiv la discu!iile implicate de standardi:area europeană.
1.2.Standardizarea na(ionalà în România
,tandardi:area na!ională pre:intă următoarele avanta!e principale (conf.art.9 al
4rdonan!ei Guvernului 4G nr. <B$3BBJ privind activitatea de standardi:are na!ională ;n
-om.nia H apro@ată prin 6egea nr.<DD$9CC9)1
" ;m@unătă!irea calităţii vieţii
" o@!inerea unor economii de resurse
" asigurarea inter-comparabilităţii produselor& serviciilor& proceselor prin
stabilirea unui sistem unitar de cerinţe pentru certificarea conformităţii
" recunoaşterea internaţională a produselor şi serviciilor reali:ate ;n -om.nia
" promovarea rezultatelor consolidate ale ştiinţei şi tehnologiei( !in.nd seama de
gradul de de:voltare a economiei na!ionale
/ele mai importante principii ale standardizării naţionale includ (conf.art.A al
4rdonan!ei Guvernului 4G nr. <B$3BBJ privind activitatea de standardi:are na!ională ;n
-om.nia H apro@ată prin 6egea nr.<DD$9CC9)1
a) ela@orarea şi apro@area standardelor na!ionale pe @a:a consensus-ului părţilor
interesateM
@) transparen!ă şi disponi@ilitate publicăM
c) repre:entarea intereselor publiceM
d) caracterul voluntar al participării la activită!ile de standardi:are na!ională şi al
aplicării standardelor na!ionaleM
e) accesul liber la ela@orarea standardelor na!ionale pentru toate părţile
interesateM
f) independen!ă fa!ă de orice posibil interes specific predominant M
g) respectarea regulilor standardizării europene şi interna!ionale M
h) de:voltarea standardi:ării na!ional ;n corelare cu evolu!ia legislaţiei.
/onform noii legisla!ii ;n domeniul standardi:ării( standardele na!ionale H
,tandardele -om.ne H sunt ela@orate şi apro@ate exclusiv de "#$%, "sociaţia de
#tandardizare din $omânia (000.asro.ro)( o asocia!ie " Ipersoană Luridică rom.nă de
D
drept privat( de interes pu@lic( fără scop lucrativ( neguvernamentală şi apolitică ce a fost
constituită ca organism na!ional de standardi:are ;n @a:a prevederilor 4G <B$ 3BBJ şi ale
6egii nr.<DD$9CC9G. ,-4 a preluat ;n 3BBJ responsa@ilită!ile fostului 2nstitut -om.n de
,tandardi:are (2-,) desfiin!at( conform prevederilor 6egii nr. <D$ 9CC9.
Principalele responsabilităţi ale "#$% sunt actualmente următoarele1
P ,ta@ilirea principiilor şi metodologiei standardi:ării na!ionale
P )la@orarea şi apro@area standardelor na!ionale şi participarea la activitatea de
standardi:are europeană şi interna!ională
P Gestionarea fondului documentar de standarde şi pu@lica!ii din domeniul
standardi:ării na!ionale şi interna!ionale
P sigurarea informării pu@lice ;n domeniul standardi:ării na!ionale
P )ditarea( pu@licarea şi difu:area standardelor şi a pu@lica!iilor standardi:ării
P 4ferirea de produse şi servicii utili:atorilor de standarde ;n scopul satisfacerii
necesită!ilor acestora
ASRO este membru afiliat la CEN " /omitetul )uropean de ,tandardi:are şi
CENELEC " /omitetul )uropean pentru ,tandardi:are ;n domeniul )lectrotehnicii
,-4 este membru cu drepturi depline la ETSI " 2nstitutul )uropean de
,tandardi:are ;n domeniul %elecomunica!iilor( ISO " 4rgani:a!ia 2nterna!ională de
,tandardi:are şi CEI " /omisia )lectrotehnică 2nterna!ională
Pentru ela@orarea standardelor na!ionale( ,-4 a organi:at 268 Comitete Tehnice(
" pe sectoare$ domenii de activitate şi$ sau tipuri de produse$ servicii " cu participarea
părţilor interesate.../omitetele %ehnice sunt structuri fără personalitate Luridică ale
organismului na!ional de standardi:are( structura şi modul de lucru al acestora fiind
sta@ilite conform standardului 2,4 3CCCC"<. ceste /omitete %ehnice func!ionea:ă at.t
pe plan na!ional c.t şi la nivel european şi interna!ional.
1.3.Standardizarea sectorialà în România
,tandardi:area sectorială are ca scop ela@orarea şi apro@area de standarde
profesionale( specifice anumitor sectoare$ domenii de activitate. ceste standarde
corespund fostelor Fnorme interne departamentaleG (N2D) sau Fnorme interne de ramurăG
(N2-) eEistente ;n -om.nia ;nainte de 3BB9.
>n plus( după 3BB9 au apărut şi s"au de:voltat ;n -om.nia anumite organi:a!ii " de
regulă de tip asocia!ie profesională( autoritate na!ională( institut de cercetare( etc. " care
au ela@orat standarde profesionale ;n anumite domenii$ sectoare de activitate (cum ar fi(
de eEemplu1 @ănci( construc!ii( sănătate( turism( administra!ie pu@lică( ;nvă!ăm.nt(
informatică( etc.). Dar( evident( standardele ela@orate de ele nu se numesc Fstandarde
profesionaleG (pentru că nu mai eEistă o reglementare care să le introducă ;n u: ca atare)
ci( de eEemplu1 norme, specificaţii, proceduri, instrucţiuni, regulamente( planuri,
programe, etc. )le ar putea fi utili:ate ca referen!ial pentru Iceea ce se faceG şi$ sau Icum
se faceG( ;ntr"un anumit domeniu$ sector de activitate H deci ar putea fi considerate ca
fiind IstandardeG H doar ;n măsura ;n care aceste documente au fost ela@orate prin
consensul tuturor păr!ilor interesate şi au fost apro@ate de un organism recunoscut.
De remarcat că ela@orarea standardelor profesionale se face exclusiv din iniţiativa
şi cu participarea tuturor „părţilor interesate, prin consens-ul lor (IconsensusG nu
;nseamnă QunanimitateR( ci doar Ia@sen!a unei opo:i!ii semnificativeG)M ele repre:intă
astfel un *numitor comun+ acceptabil şi posibil al cerinţelor rezultate din necesitatea
K
satisfacerii intereselor tuturor )părţilor interesate" ce ac!ionea:ă ;n sectorul$ domeniul
respectiv. De regulă şi standardele profesionale sunt voluntare, dar ele pot deveni
obligatorii ;n anumite ca:uri (de eEemplu prin deci:ia ela@oratorilor sau ;n situa!ii
contractuale).
De remarcat că( pentru a se asigura independen!a fa!ă de orice posibil interes
specific predominant " deci pentru ca aceste standarde să fie credi@ile " ele tre@uie să fie
apro@ate de un organ de deci:ie ;n care fiecare )parte interesată" ar trebui să dispună de
un singur vot. >n plus( participarea activă a acestor Ipăr!i interesateG la procesul de
ela@orare a standardelor profesionale şi de negociere a con!inutului lor demonstreaSă
interesul acestora pentru ela@orarea şi aplicarea standardelor( fiind de natură să garante:e
implicarea voluntară a fiecărei Ipăr!i interesateG ;n aplicare.
Din pàcate, principiile yi avantajele standardizàrii sectoriale sunt încà prea
puţin cunoscute n $omânia, astfel încât standardizarea sectorialà este încà mult
prea puţin dezvoltată n ţara noastră ....
2. IPOTEZE CONCEPTUALE ESENŢIALE PRIVIND ABORDAREA
CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMANTUL SUPERIOR DIN ROMANIA
Pentru a putea de:@ate la un nivel adecvat pro@lematica standardelor ;n ;nvă!ăm.ntul
superior este necesar ca( ;n preala@il( marea maLoritate a persoanelor implicate ;n
procesele aferente sà cunoascà yi, mai ales, sà agreeze conceptele yi principiile
abordàrii managementului calità(ii în economia de pia(à func(ionalà. /onform unui
studiu ;ntocmit pentru /omisia )uropeană T<U( cele mai importante o@stacole ale
implementării cVuis"ului comunitar ;n -om.nia sunt obstacolele de ordin cultural&
cestea se manifestă prin mentalităţi, pre!udecăţi, atitudini şi comportamente
contraproductive şi pot genera o considera@ilă rezistenţă la sc'imbare...
2.1. >n eEerci!iul misiunii sale de educa!ie şi de formare( universitatea poate fi privită şi
ca o organi:a!ie ce ;şi desfăşoară activitatea ;ntr"o piaţă concurenţială a ofertei de
servicii (;nvă!ăm.nt( cercetare( consultan!ă). ,u@ acest aspect( competitivitatea institu!iei
de ;nvă!ăm.nt superior este dată de capacitatea şi viteza ei de adaptare la nevoile n
continuă sc'imbare ale mediului său economico-social. Presiunea eEercitată asupra
institu!iilor de ;nvă!ăm.nt superior de stat (pu@lice) pentru reali:area de activită!i c.t mai
competitive este tot mai crescută şi datorită apari!iei pe pia!a pregătirii profesionale a noi
actori H ;n special universită!i private şi organi:a!ii neuniversitare " care( nefiind
alimentate cu resurse de la @ugetul de stat( sunt constr;nse să desfăşoare o activitate c.t
mai dinamică şi mai eficientă. T3U.
2.2. Pe l;ngă rolul ei cultural maLor( care se eEercită prin crea!ie intelectuală( universitatea
este o şi organizaţie furnizoare de servicii. (rodusele imateriale oferite de Universitate
pe pia!ă sunt cunoştiinţele şi competenţa - su@ diverse forme ca1 pregătirea de specialişti
în diferite domenii specifice 'prin educare, instruire, training, etc.(, cercetare, proiectare
consultanţă, expertiză, implicarea membrilor comunităţii academice în diferite aspecte
ale vieţii societăţii, etc. T3U.
2.3. >n economia de pia!ă( orice universitate func!ionea:ă eEclusiv ;n cadrul anumitor
parteneriate, ;mpreună cu anumi!i „parteneri de interese” (sau )părţi interesate))( pe
W
care trebuie să-i identifice, astfel ncât interesele fiecărui partener să poată fi
cunoscute şi satisfăcute, pe termen lung, n cât mai mare măsură&
Principalii clienţi externi ai unei universită!i sunt firmele şi alte organizaţii
anga!atoare, precum şi absolvenţii. ,tudenţii au o du@lă calitate1 de participan!i activi la
procesul de educa!ie şi de clienţi interni ai universită!ii. /eilal!i „parteneri de interese”
ai universită!ii sunt1 n exterior, statul (repre:entat prin institu!iile administra!iei pu@lice
centrale)( autorităţile naţionale, comunitatea şi administraţia publică locală( instituţiile
de învăţământ preuniversitar, comunitatea academică şi ştiinţifică naţională şi
internaţională( părinţii şi eventualii creditori ai studenţilor, creditorii şi sponsorii
universităţii, etc. iar n interior personalul şi conducerea universităţii. T3U.
2.4. ,erviciile prestate de o universitate sunt considerate a fi ,de calitate¨ doar n
măsura n care produsele şi procesele universităţii satisfac necesităţile, cerinţele şi
aşteptările clienţilor şi ale celorlalţi parteneri interni şi externi&
De eEemplu( o universitate este ,de calitate¨ atunci c.nd şi acolo unde1
• formea:ă specialişti ;n acele domenii$ sectoare de activitate pentru care eEistă un
nivel adecvat al cererii pe pia!a for!ei de muncăM aceşti a@solven!i sunt ;n:estra!i cu
competenţe, deprinderi, atitudini şi comportamente ce le permit să fie angaLa!i la scurt
timp după a@solvire( să devină imediat utili organi:a!iilor angaLatoare şi să se integre:e
rapid ;n mediul lor tehnic( economic şi social
• re:olvă " la nivelul de aşteptare corespun:ător " problemele comunităţii socio-
economice (de eEemplu prin cercetare( training şi consultan!ă( contri@uind astfel la
de:voltarea economică regională( na!ională( locală)M
• creea:ă ;n universitate un mediu de lucru şi de viaţă adecvat o@!inerii
performan!elor şi maEimi:ării acestora T3U.

2.5. sigurarea calită!ii ;n ;nvă!ăm.ntul superior vi:ea:ă generarea ncrederii clienţilor
şi a celorlalţi parteneri ai universită!ii( ;n capacitatea şi disponibilitatea instituţiei de a
le satisface continuu nevoile, cerinţele şi aşteptările. >ncrederea maEimă se poate o@!ine1
• prin evaluarea externă şi independentă a planurilor şi programelor de studiu( a
re:ultatelor cercetării ştiin!ifice( a asisten!ei directe acordate mediului economico"socialM
• prin evaluarea externă şi independentă a măsurii ;n care sistemul de organi:are
internă şi func!ionare al universită!ii este adecvat o@!inerii calită!ii.
sigurarea calită!ii implică 1
• eEisten!a unor organisme, standarde 'modele( şi proceduri instituţionale de
evaluare eEternăM
• capa@ilitatea institu!iei de ;nvă!ăm.nt superior de"a pre:enta dovezi privind
conformitatea sistemului intern de management al calită!ii cu standardele (modelele)
acceptate. T3U.
2.6. +anagementul calită!ii are ca scop principal orientarea spre performan(à a unei
institu!ii pe toate dimensiunile activită!ii acesteia( precum şi maEimi:area acestei
performan!e. )l se @a:ea:ă pe un sistem de organizare internă specific (Isistemul de
management al calită!iiG " ,+/). >n practică eEistă două tipuri de modele adopta@ile1
J
--odelele )le!ere" H ce se @a:ea:ă pe vi:ite colegiale$ Ipeer revie0G (de
eEemplu ale unor grupuri de cadre didactice din alte universită!i) urmate de recomandări
pentru ;m@unătă!ire.
--odelele structurate H ce se @a:ea:ă pe un sistem de cerin!e şi criterii care
permit o evaluare multicriterială c.t mai o@iectivă a institu!iei de ;nvă!ăm.nt superior.
Deci:ia de adoptare a unui anumit standard (model) de management al calită!ii poate
apar!ine( desigur( fiecărei institu!ii universitare dar( pentru ca acest standard sà poatà
asigura inter-comparabilitatea performan(elor università(ilor, este preferabil ca
università(ile sà se punà de acord în ceea ce priveyte cerin(ele unui standard comun
de management al calità(ii (fie el I,tandard -om.nG sau Istandard profesionalG) pe
care îl vor adopta. >n implementarea acestui standard comun( fiecare universitate poate
pleca de la reglementările existente pe plan na!ional( de la obiectivele pe care şi le"a
sta@ilit dar şi de la experienţa de care dispune ;n domeniul ei de ac!iune. 4 a@ordare
treptată( pe grade de maturitate( a implementării ,+/ este de preferat. T3U(T9U
2.7 >n economia de pia!ă( este foarte importantă credibilitatea pe pia(à a unui produs&
serviciu( a furnizorului acestuia (mai ales dacă el a implementat un sistem al calită!ii O) şi
chiar a unei persoane.
De eEemplu( cu c.t credi@ilitatea unui produs& serviciu este mai ridicată( cu at.t
acesta va circula mai uşor ntre diferite ţări şi chiar se va vinde mai bine (va fi deci mai
competitiv)( ;ntruc.t autorită!ile pu@lice şi consumatorii vor avea o mai mare ncredere
;n el. 2ar dacă eEistă şi o credi@ilitate adecvată a furnizorului( se poate asigura astfel
creşterea competitivităţii şi a profitului acestuia O N.
>n conteEtul mondiali:ării pie!ei şi al diversificării şi ;nnoirii tot mai rapide a
produselor$ serviciilor oferite pie!ei( a apărut necesitatea unor noi practici de
dezvoltare a credibilità(ii pe pia(à a produselor& serviciilor, producătorilor&
prestatorilor şi persoanelor.
,impla afirma!ie a unui producător$ prestator cu privire la presupusa calitate a
produsului& serviciului său (de eEemplu prin publicitate în mass"media) nu mai poate fi
astàzi suficientà " ;n condi!iile men!ionate mai sus H pentru a genera ;ncrederea
consumatorilor şi a declanşa deci:ia acestora de"a achi:i!iona un anumit produs& serviciu(
reali:at de un anumit producător& prestatorNN
Printre solu!iile practicate " ;n pre:ent( tot mai frecvent( mai ales ;n !ările
industrial de:voltate " ;n scopul creyterii credibilità(ii pe pia(à sunt (;n ordine
crescătoare a costurilor şi dificultăţilor implicate)1
1. îmbunàtà(irea continuà,
2. testàrile comparative de produse / servicii (cu pu@licarea rezultatelor
acestora şi a clasamentelor astfel o@!inute)(
3. certificarea produselor / serviciilor şi$sau a sistemelor calităţii, acreditarea (.
/redi@ilitatea unei persoane( a unei organizaţii sau a unui produs& serviciu re:ultă
din predictibilitatea pe termen cât mai lung a comportamentului acesteia$ acestuia.
Pe pia!ă( această credi@ilitate generea:ă ;ncrederea consumatorului ;n produsul&
serviciul respectiv sau ;n organizaţia& persoana avută ;n vedere. stfel( ;n timp( el aLunge
să selec!ione:e şi să achi:i!ione:e doar acele produse& servicii ;n care poate avea
încredere yi care provin de la un producător& prestator ;n care( de asemenea( poate avea
încredereOOO
B
>n statele mem@re ale Uniunii )uropene se poate asigura LIBERA CIRCULAŢIE
A PRODUSELOR doar dacà acestea nu pun în pericol sănătatea şi viaţa oamenilor
yi nu afecteazà calitatea mediului ncon!urător !
>n mod similar se pune pro@lema şi pe piaţa forţei de muncă( ;ntruc.t ;n tot mai
multe locuri de muncă nu se mai pot angaLa dec.t persoane realmente credibileO ,e poate
asigura astfel şi LIBERA CIRCULAŢIE A PERSOANELOR pe ansamblul pie(ei
europene.
De regulă( credibilitatea pe pia(à se dobândeyte lent yi este costisitoare, dar se
poate pierde rapid yi.pe gratis ! T9U
2.8. Prin defini!ie( certificarea este X o procedură prin care un organism calificat şi de
terţă parte" " independent deci de producător$ prestator dar şi de consumator " atestă ;n
scris faptul că un produs, un serviciu, un proces sau o persoană este conform(à) cu
anumite cerinţe specificate( men!ionate ;ntr"un referenţial prestabilit Y.
>n consecin!ă( orice certificare implică evaluarea conformităţii şi eEisten!a unui
referenţial acceptat de to!i cei implica!i.
>n /))( certificarea sistemului calităţii şi certificarea persoanelor nu sunt
obligatorii prin legisla!ie dar pot deveni obligatorii prin decizia unor autorităţi publice
ca şi prin efectul unor contracte încheiate între agenţii economici.
,e recomandă agen!ilor economici din -om.nia ce au rela!ii comerciale cu agen!ii
economici din statele /)) sà-yi certifice produsele, serviciile yi sistemele calităţii ,
conform reglementàrilor CEE yi contractelor cu partenerii lor.
)Eistă trei modalităţi uzuale (la toate( certificările emise av.nd( de regulă( o
vala@ilitate limitată ;n timp şi spa!iu) 1
- « certificatul de conformitate » " preci:.nd produsul & serviciul( sau
organizaţia ;n care este implementat sistemul calită!ii( referenţialul şi emitentul
- « marca de conformitate » " la produse
- « licen(a / certificatul de calificare » T9U
2.9. >n economia de pia!ă( ;n condi!ii de concurenţă loială, este foarte importantă
credibilitatea pe pia(à a fiecarei organiza(ii, a fiecàrui agent economic.
,unt vi:ate( ;n special1
- ntreprinderile (indiferent de specific)
- organizaţiile finanţate de la bugetele locale sau naţionale (de eEemplu 1
organisme ale administraţiei publice locale şi centrale, şcolile de toate gradele, spitale şi
alte instituţii publice)(
- organismele de certificare (pentru produse& servicii, sisteme ale calităţii,
persoane)(
- organismele de testare sau etalonare (laboratoare de încercări sau
laboratoare pentru etalonări metrologice*,
- organizaţiile neguvernamentale (fără profit) T9U
2.10. Prin defini!ie( acreditarea este X o procedură prin care un organism de acreditare
recunoaşte oficial şi atestă ;n scris faptul că o anumità organiza(ie este competentà sà
efectueze anumite actività(i specifice Y.
3C
creditarea implică deci evaluarea prealabilà a conformità(ii organizàrii yi
func(ionàrii acelei organiza(ii, ;n raport cu un referenţial cunoscut şi acceptat. )a nu se
acordă ;n absenţa conformităţii, iar solicitantul primeşte un termen re:ona@il permi!.ndu"
i să o@!ină conformitatea.
creditarea unei organi:a!ii ;nseamnă de fapt o recunoaytere oficialà at.t a
existenţei unei anumite competenţe a acesteia (la un moment dat) c.t şi a menţinerii în
timp a acestei competenţe (pe durata de vala@ilitate a acreditării). )a este deci o dovadà a
credibilità(ii de care beneficiazà organiza(ia respectivà. Dar este necesar ca " pe
parcursul duratei de vala@ilitate a acreditării " organismul de acreditare să evalueze
periodic şi$ sau să monitorizeze continuu modul de func!ionare a organi:a!iei acreditate.
Acreditarea poate condi(iona anumite avantaje (acordarea de finan!ări( ;n special
@ugetare( o@!inerea de noi clien!i( apro@ări( cola@orări( etc) şi faciliteazà considerabil
libera circula(ie a produselor/ màrfurilor.
>n unele state ale Uniunii )uropene( guvernele naţionale recunosc organizaţiile
acreditate de organismele naţionale de acreditare şi le notifică - pe plan internaţional -
altor guverne&
Pe ansam@lul )uropei( unele organisme naţionale de acreditare (de eEemplu( cele
mem@re ale +" , +uropean -o-operation for "ccreditation) au ;ncheiat acorduri de
recunoaytere multilateralà facilitate de eEisten!a unor referenţiale şi proceduri comune
şi care le permit să comunice în timp util acordarea şi retragerea acreditărilor. )le
cola@orea:ă pe @a:e similare şi cu organisme de acreditare din state situate ;n afara
)uropei.
De regulă( parlamentele, guvernele şi& sau autorităţile publice din fiecare stat
decid care sunt categoriile de organiza(ii ce necesità acreditare şi( uneori( aprobà
referen(ialele yi procedurile aplicabile (sta@ilite( ;n preala@il( de comun acord cu cât
mai multe din părţile interesate) pentru fiecare categorie ;n parte.
>n consecin!ă( ;n asemenea situa!ii( acreditarea este obligatorie (de eE. 1 pentru a
func!iona oficial( a primi o finan!are( mai ales de la @uget( a deveni partenerul altor
organi:a!ii( etc.)N
Un organism de acreditare " ;nfiin!at ;n -om.nia( ;n 3BBJ H este RENAR
(Asocia(ia Re(elei Na(ionale de Acreditare din România)( mem@ru cu drepturi depline
al +" , +uropean -o-operation for "ccreditation.
)a a acreditat şi acreditea:ă (conform standardelor europene)1
" organisme de certificare a produselor sau serviciilor
" organisme de certificare a sistemelor calităţii
- organisme de certificare a persoanelor
- organisme de inspecţie
- laboratoare de testare
- laboratoare de etalonare
lte asemenea organisme " ceva mai vechi " sunt ;n -om.nia 1
- CNEAA (Consiliul Na(ional de Evaluare si Acreditare Academicà) - care
evaluea:ă şi acreditea:ă universităţi publice şi private din -om.nia.
- OMCAS (Organismul Militar de Evaluare, Certificare yi Supraveghere a
Calità(ii) - care evaluea:ă şi acreditea:ă agenţii economici ce furnizează produse şi
servicii organi:a!iilor apar!in.nd sistemului de apărare a -om.niei( etc
33
lte organisme de acreditare au ;n vedere alte categorii de servicii (îngri!irea
sănătăţii, servicii informatice, transmiterea de programe audiovizuale( etc.)N
"creditarea este reglementată ;n -om.nia ;n mod unitar prin Legea 245/
29.04.2002 pentru aprobarea OG 38/1998 privind acreditarea yi infrastructura
pentru evaluarea conformità(ii. #tatutul-cadru al organismului naţional de acreditare
$+."$ a fost apro@at prin OM 317/2002 al Ministrului Economiei yi Comer(ului.
-inisterul .conomiei şi /omerţului este actualmente Iautoritatea de stat care
coordonea:ă domeniul infrastructurii calită!ii şi evaluării conformită!ii şi are
responsa@ilitatea ela@orării strategiilor şi politicilor ;n acest domeniu( care include
acreditarea. G (rt. J din 6egea 9AD$ 9CC9).
Credibilitatea României pe plan european yi interna(ional depinde atât de
gradul de extindere cât si de eficien(a acreditàrilor yi certificàrilor efectuate în (ara
noastrà NT9U
t.t certificarea c.t şi acreditarea necesită ela@orarea preala@ilă a unor standarde
adecvate, voluntare yi transparente.
(C) (C) Nicolae DR Nicolae DRĂ ĂGUL GULĂ ĂNESCU NESCU 24 24
GENERAREA GENERAREA Î ÎNCREDERII NCREDERII
prin CERTIFICARE y prin CERTIFICARE yi i
ACREDITARE ACREDITARE
FURNIZOR
(producàtor/
prestator)
CLIENT
produse/ servicii
LABORATOARE DE ÎNCERCARE
pentru produse
şi
ORGANISME DE CERTIFICARE
pentru produse/ servicii, persoane, sisteme de management
(calitate( mediu( securitate( sănătate( responsa@ilitate( etc.)
ORGANISM DE ACREDITARE
recunoaytere
externà
yi
internà
acorduri
multilaterale
de
recunoaytere
reciprocà
ORGANISME
DE
INSTRUIRE $I
CONSULTANŢĂ
Fig. 2 - Generarea încrederii în produs/ serviciu/ sistem de management / persoană
prin certificare yi în organizaţie prin acreditare
>n ultimii ani au fost ;nfiin!ate ;n -om.nia H de consor!ii universitare şi ;n cadrul
programului na!ional 2N*-, H organisme specializate ce urmeazà a fi acreditate de
RENAR, în cadrul infrastructurii calità(ii din România yi în concordan(à cu
39
legisla(ia actualà aferentà (0egea 123&4225 privind evaluarea conformită!ii). )ste vor@a
de %rganismul naţional de certificare a sistemelor calităţii n nvăţământ /%.--#0-*
şi de %rganismul naţional de certificare a personalului n nvăţământul superior
/%.--(+$#* ce au do@.ndit personalitate Luridică şi au fost ;nregistrate ca atare ;n
-egistrul na!ional al 4NG"urilor. 4rgani:area şi func!ionarea acestor asocia!ii este
conformă cu prevederile standardelor europene din seria )N ADCCC.
3. PRACTICI $I REFERENŢIALE POSIBILE PENTRU
EVALUAREA PERFORMANŢELOR INSTITUŢIILOR DE
ÎNVĂŢĂMANT SUPERIOR DIN ROMANIA
De reamarcat că( ;n spa!iul european al ;nvă!ăm.ntului superior( pro@lema
standardelor ;n domeniul calită!ii ;n ;nvă!ăm.ntul superior este actualmente ;n plină
dinamică. +iniştrii educa!iei din statele mem@re ale U) au ;ncredin!at organi:a!iei
europene )N# (.uropean 6et7or8 for 9ualit: ;ssurance) misiunea de"a ela@ora p.nă
;n anul 9CCD standarde yi proceduri armonizate specifice învà(àmântului superior(
astfel ;nc.t toate universită!ile apar!in.nd acestui spa!iu să poată adopta un referenţial
comun( ce facilitea:ă at.t inter-comparabilitatea performanţelor universită!ilor c.t şi
asigurarea liberei circulaţii a persoanelor ;n spa!iul comunitar.
>n cele ce urmea:ă propunem o ierarhi:are a practicilor şi referen!ialelor posi@ile
pentru evaluarea performan!elor institu!iilor de ;nvă!ăm.nt superior din -om.nia( ;n
func!ie de nivelul acestor performan!e (*ig.<).
)ste evident că ;ntre performan!e şi competitivitate eEistă o rela!ie cau:ă"efect.
Propunem adoptarea a trei nivele de performan(à1 FminimalG( IstandardG şi IeEcelentG.
Fig. 3 - Practici yi referen(iale posibile pentru
evaluarea performan(elor institu(iilor de învà(àmânt superior din România
PRACTICI COMUNE
(/4++4N P-/%2/),)
BUNE PRACTICI
(G44D P-/%2/),)
CELE MAI BUNE
PRACTICI
(B),% P-/%2/),)
Nivelul
performan(elor
EXCELENT
,TANDARD
MINIMAL
Scopul evaluàrii
(referenţiale)
PREMIUL PENTRU
CALITATE
'modele de excelenţă
.<9- , =6;/-->)
ASIGURAREA
CALITĂŢII
(?,@ A222B4222)
ACREDITARE
(standarde şi
proceduri /6.;)
3<
3.1.Practicile comune (uzuale)
Pentru a asigura un nivel minimal de performan!ă universitară( -om.nia H ca şi alte
!ări din )uropa /entrală şi de )st " a introdus( de peste un deceniu( sistemul acreditării(
conform modelului american. cest sistem efectuea:ă " ;n condi!iile legii( prin /onsiliul
Na!ional de )valuare şi creditare cademică (/N)) " evaluarea multicriterială şi
autori:area$ acreditarea programelor de studii universitare din universită!ile rom.neşti
pu@lice şi private. Prin sistemul acreditării periodice se sta@ileşte dacă un program de
studii poate fi ini!iat ;n condi!ii accepta@ile ;ntr"o anumită universitate( sau dacă el tre@uie
să intre ;n lichidare( datorită deteriorării condi!iilor de desfăşurare a acestuia.
,istemul func!ionea:ă pe @a:a prevederilor 1egii nr& 22/3445 privind acreditarea
instituţiilor de nvăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor( cu modificările aduse
;n 3BBB( precum şi pe @a:a unor Zotăr.ri de Guvern ela@orate de +)/% şi /N).
stfel( ;n cadrul /N) şi cu concursul personalului academic din numeroase
universită!i au fost ela@orate ;n decursul timpului numeroase referen(iale (standarde$
norme( proceduri( liste de verificare( etc.)( con!in.nd criteriile minimale pe care tre@uie să
le satisfacă universită!ile şi programele lor de studii H ;n principal din punct de vedere al
resurselor( organi:ării şi func!ionării H pentru a putea fi autori:ate$ acreditate. De
men!ionat că( ;n condi!iile legii( autori:area$ acreditarea unui program de studii sunt
obligatorii.
/orespun:ător acestora s"au o@!inut astfel ;n universită!ile rom.neşti anumite ~practici
comune (uzuale)¨ asigur.nd un nivel minim acceptabil al performanţelor&
3.2.Bunele practici
,pecialiştii ;n managementul calită!ii au constatat demult că re:ultatele bune ale unor
activită!i sunt aleatoare, atunci c.nd şi acolo unde aceste activită!i nu re:ultă dintr"o
a@ordare sistematică( sistemică( unitară şi coerentă( deci ;n lipsa unui sistem de
management al calităţii ',-/(.
(erformanţele de nivel mediu (sau “standard”) sunt deci posi@ile doar dacă se
asigură repeta@ilitatea activită!ilor ce generea:ă re:ultate @une H care astfel devin ,bune
practici¨. >n consecin!ă( pentru sporirea performan!elor universită!ii se pune pro@lema ca
" ;n continuarea acreditării şi pentru a spriLini de:voltarea orientării universită!ii spre
competitivitate şi eEcelen!ă H să fie proiectat şi implementat ;n fiecare institu!ie
universitară c.te un sistem de management al calităţii ',-/(( de preferin!ă conform cu
cerin!ele unui standard de management al calită!ii av.nd o largă recunoaştere
interna!ională. cest ,+/( pentru a fi credi@il ;n eEteriorul universită!ii mai tre@uie şi să
fie certificat de un organism acreditat de certificare, de ter(à parte.
De remarcat că standardele internaţionale de management al calităţii din seria
6#% 47778 9777 reprezintă H prin modul ;n care au fost ela@orate şi ;m@unătă!ite( dar şi
prin faptul că au fost deLa adoptate( pe plan mondial( ;n aproape un milion de organi:a!ii
(inclusiv universită!i) din 3KC de !ări H şi referenţialul ideal pentru managementul şi
asigurarea calităţii n nvăţământul superior& De men!ionat că ;n -om.nia eEistă
actualmente aproape 4000 de organiza(ii (dintre care peste 10 università(i) ce au
implementat şi certificat un ,+/ ;n conformitate cu acest standard.
Certificàrii SMC i se poate adăuga H la acest nivel de performan!e H certificarea de
persoane (conform unor standarde ocupaţionale) şi$ sau certificarea de produse/
servicii furni:ate de universită!i (conform unor standarde adecvate).
3A
,istemul acreditării şi sistemul certificării sunt deci complementare şi sinergice.Din
momentul ;n care un program de studii este autori:at$ acreditat( ;n universitatea ;n care
acesta se desfăşoară se pot aplica principiile( tehnicile( metodele şi instrumentele
specifice managementului calită!ii( ;n scopul ;nscrierii universită!ii respective pe o spirală
ascendentă a ;m@unătă!irii continue a performan!elor sale.
3.3. Cele mai bune practici
,elec!ion.nd dintre ,bunele practici¨ " care au condus la creşterea performan!elor H
pe acelea care au eficienţă şi eficacitate maxime( se pot defini ;n continuare ,cele mai
bune practici¨, capa@ile să determine excelenţa universită!ii care le adoptă.
)Eistă deLa pe plan mondial trei importante Imodele de eEcelen!ăG H similare
standardelor " corespun:.nd criteriilor de acordare a premiilor pentru calitate ;n [aponia(
,U şi )uropa.
De men!ionat că( ;n statele mem@re ale U)( au fost ela@orate " ;n anumite domenii de
activitate( inclusiv ;n universită!i " aşa numitele ~coduri de bunà practicਠşi se
organi:ea:ă periodic numeroase ac(iuni de benchmarking vi:.nd cunoaşterea şi
studierea Icelor mai @une practiciG.
3.4. Standarde pentru managementul/ asigurarea calità(ii
>n capitolele anterioare s"a arătat că Fasigurarea calită!iiG este o parte a
Imanagementului calită!iiG şi că -om.nia s"a angaLat să proiecte:e şi să implemente:e H
p.nă ;n mai 9CCD H un Isistem naţional de asigurare a calită!ii ;nvă!ăm.ntului superiorG.
ctualul proiect de Flege privind asigurarea calită!ii educa!ieiG " pre:entat de +)/%
(000.edu.ro) H nu defineşte asigurarea calită!ii ;n conformitate cu standardele
terminologice interna!ionale( nu are ;n vedere crearea unui sistem naţional de asigurare a
calităţii (care ;n practică nu ;nseamnă doar ;nfiin!area unei structuri na!ionale) şi
implementarea ,-/ ;n şcoli şi nici nu se limitea:ă doar la ;nvă!ăm.ntul superior.
>n practica statelor avansate( o organi:a!ie implementea:ă un sistem de management
pentru Qa"şi sta@ili politica şi o@iectivele precum şi pentru a reali:a aceste o@iectiveR
(conform standardului 2,4 BCCC19CCC). Unul din tipurile posi@ile de asemenea sisteme
este sistemul 'de management al( calităţii (,+/) adică Qun sistem de management prin
care se orientea:ă şi se men!ine su@ control o organi:a!ie ;n ceea ce priveşte calitateaR
(conform standardului 2,4 BCCC19CCC).
>n literatura de specialitate TDU se men!ionea:ă faptul că managementul calità(ii are
yapte funcţii specifice (corespun:.nd de fapt celor A etape ale Iciclulului managerialG$
Iciclului PD/G( un Iciclu virtuosG aplicat de manageri) 1
5. =lanificarea calităţii
4. @rganizarea activităţilor referitoare la calitate
C. /oordonarea activităţilor referitoare la calitate
D. ;ntrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor referitoare la calitate
E. ?ntroducerea şi menţinerea sub control a calităţii 'controlul calităţii"(
1. ;sigurarea calităţii
F. Gmbunătăţirea calităţii
4 formă specifică de organi:are pentru a reali:a managementului calită!ii ;n mod
sistematic şi sistemic este „sistemul /de management al* calităţiiG (,+/) definit ca fiind
Qansam@lul constituit din structurile organizatorice, procesele, procedurile şi resursele
3D
necesare at.t pentru sta@ilirea politicii şi o@iectivelor referitoare la calitate c.t şi pentru
reali:area aceste o@iective R (conform standardului 2,4 JAC913BBA). F,istemul calită!iiG
este destinat ;n primul r.nd satisfacerii necesită!ilor manageriale interne şi a@ia ;n
su@sidiar H şi numai după certificarea de terţă parte O " generării ;ncrederii clien!ilor şi a
altor păr!i interesate.
A. Standardele seriei ISO 9000 ¡1],¡2]
Pentru a constitui un Fsistem naţional de asigurare a calită!iiG este ;n primul r.nd
necesar un referen!ial naţional unic care( ;n opinia noastră( actualmente( nu poate fi
decât celebra serie/ familie de standarde interna(ional de management al calità(ii
(adoptat ca standard europan şi ca ,tandard -om.n) SR EN ISO 9000:2001
,tandardele seriei 2,4 BCCC au fost ela@orate de /omitetul %ehnic %/ 3WK al
4rgani:a!iei 2nterna!ionale de ,tandardi:are 2,4. Prima edi!ie a fost pu@licată ;n 3BJW
(2,4 BCCC13BJW) iar a doua edi!ie ;n 3BBA (2,4 BCCC13BBA). )di!ia actualmente ;n
vigoare (2,4 BCCC19CCC) a fost pu@licată de 2,4 ;n decem@rie 9CCC. %oate cele trei edi!ii
au fost transpuse H de remarcat( din ce ;n ce mai rapid H şi ;n ,tandarde -om.ne.
,tandardele seriei 2,4 BCCC sunt generice şi aplicabile oricàrui domeniu de
activitate. )le au fost de:voltate ini!ial pe @a:a mai multor standarde na!ionale de
asigurare a calită!ii (ela@orate ;n statele de:voltate industrial ;ncă din anii post@elici).
Ba:ate pe 8 principii fundamentale( standardele familiei 2,4 BCCC19CCC constituie
un model orientat spre satisfacerea cerinţelor clienţilor şi celorlalte părţi interesate prin
identificarea, menţinerea sub control şi îmbunătăţirea proceselor din instituţie,
leadership, un sistem decizional bazat pe măsurarea performanţelor, implicarea
responsabilă a personalului în efortul pentru calitate şi un parteneriat cu furnizorii
benefic ambelor părţi.
,eria de standarde 2,4 BCCC19CCC( furni:ea:ă un model de sistem al calità(ii orientat
spre procese (v. *igura A) şi este formată din < standarde de @a:ă1
• 6#% 477789777 - 0anagementul sistemelor calităţii , -oncepte şi terminologie
• 6#% 47738 9777 - 0anagementul sistemelor calităţii , -erinţe
• 6#% 477:89777 - 0anagementul sistemelor calităţii , ;'id pentru
mbunătăţirea performanţelor la care se adaugă1
• 6#% 347338 9775 - ;'id pentru auditarea sistemelor calităţii&
Un ,+/ proiectat şi implementat conform standardului 2,4 BCC319CCC se @a:ea:ă pe
următoarele elemente constitutive fundamentale T3U1
• orientarea spre satisfacerea cerinţelor şi aşteptărilor clienţilor externi şi interni şi
ale celorlalte părţi interesateM
• atitudinea proactivă a conducerii$ managementului institu!iei ;n ceea ce priveşte
calitatea (de regulă prin crearea unui mediu favora@il o@!inerii performan!elor ;n toate
activită!ile)M
• a@ordarea calită!ii ;n termenii filosofiei manageriale1 vi:iune( misiune( valori(
principii( politici( strategii( o@iective( etc.
• introducerea$ men!inerea su@ control şi ;m@unătă!irea continuă a proceselor din
institu!ieM
• implicarea şi responsa@ili:area personaluluiM
3K
• identificarea unor indicatori relevanţi ai calităţii şi introducerea de mecanisme de
evaluare internă şi eEternă a acestoraM
• documentarea ,+/ ;n vederea furni:ării de dovezi obiective capa@ile să genere:e
;ncrederea.
/erin!ele standardului 2,4 BCC31 9CCC sunt structurate pe E elemente de sistem (notate
a(@(c(d() ce sunt pre:entate ;n continuare într-o formă prescurtată şi adaptată pentru
instituţia de învăţământ superior H5I
 Standardul ISO 9001:2000
,tandardul cel mai frecvent utilizat actualmente, pe plan mondial( ca referen!ial pentru
certificarea unui sistem de management al calită!ii implementat ;ntr"o organi:a!ie
(inclusiv universitate)( este 2,4 BCC319CCC (;n -om.nia1 ,- )N 2,4 BCC31 9CC3).

Fig. 4 - Modelul ISO 9001:2000 (ca exemplu de ~cerc virtuos¨)
Cerin(ele standardului ISO 9001: 2000
a& #istemul de management al calităţii
a.5 /erinţe generaleB Universitatea creea:ă( documentea:ă( implementea:ă(
men!ine şi ;m@unătă!eşte un sistem de management al calită!ii (,+/). ,unt identificate(
descrise( aplicate şi ;m@unătă!ite continuu procesele necesare func!ionării institu!iei şi
,+/( inclusiv criteriile$indicatorii şi metodele adecvate de măsurare$monitori:are a
performan!elor acestora. ,unt asigurate resursele necesare.
a.4 /erinţe referitoare la documentaţieB Documenta!ia ,+/ include1 politica şi
o@iectivele institu!iei referitoare la calitate( un manual al calită!ii( proceduri ale ,+/ şi
ale proceselor principale ale institu!iei (;nvă!ăm.nt( cercetare"consultan!ă( comunicare
internă"eEternă)( documente necesare institu!iei pentru a se asigura de eficacitatea
planificării( operării şi controlului proceselor sale( precum şi ;nregistrările necesare
pentru demonstrarea func!ionării eficace a institu!iei şi ,+/. mploarea documenta!iei
,+/( forma şi mediul suport sunt decise de institu!ie. ,unt sta@ilite proceduri de
men!inere su@ control a documentelor (ela@orare( emitere( apro@are( reactuali:are(
distri@uire( acces) şi a ;nregistrărilor.
b $esponsabilitatea conducerii /managementului* instituţiei
3W
CLIENŢI
(ŞI ALTE PĂRŢI
INTERESATE)
SATISFACŢIE
RESPONSABILITATEA
MANAGEMENTULUI
ÎMBUNĂTĂŢIREA CONTINUĂ A SISTEMULUI DE
MANAGEMENTUL
RESURSELOR
CLIENŢI
(ŞI ALTE PĂRŢI
INTERESATE)
MASURARE, ANALIZĂ ŞI
ÎMBUNĂTĂŢIRE
Produs
REALIZAREA
PRODUSULUI
E!"!#$! d! %!&%r!
CERINŢE
E!"!#$! d!
%#$r'r!
<igura 5& *ig. < +odelul 2,4
BCC319CCC (ca eEemplu de Fcerc
virtuosG)-odelul ?,@ A222B4222
b.5 ?mplicare responsabilă în promovarea calităţiiB /onducerea universită!ii se
implică ;n mod responsa@il ;n sus!inerea( promovarea şi ;m@unătă!irea continuă a ,+/
prin1 comunicarea ;n cadrul institu!iei a importan!ei ,+/ şi a ;ndeplinirii cerin!elor
păr!ilor interesate( sta@ilirea politicii şi o@iectivelor referitoare la calitate( conducerea
anali:elor efectuate de management şi alocarea resurselor necesare.
b.4 @rientare către clientB /onducerea institu!iei se asigură că cerin!ele clientului
şi păr!ilor interesate sunt determinate şi satisfăcute.
b.C =olitica referitoare la calitateB /onducerea universită!ii sta@ileşte şi
reactuali:ea:ă atunci c.nd este necesar politica referitoare la calitate. ceasta tre@uie să
fie adecvată misiunii declarate a institu!iei( să con!ină un angaLament pentru satisfacerea
cerin!elor şi pentru ;m@unătă!irea continuă a eficacită!ii ,+/( şi să constituie un cadru
adecvat pentru sta@ilirea o@iectivelor calită!ii. )a tre@uie cunoscută( ;n!eleasă şi aplicată
;n ;ntreaga institu!ie.
b.D =lanificareB /onducerea institu!iei se asigură că o@iectivele calită!ii sunt
sta@ilite pentru func!iile şi la nivelurile relevante( că eEistă şi este aplicat un plan de
implementare( men!inere şi ;m@unătă!ire a ,+/.
b.E #esponsabilitate, autoritate şi comunicareB /onducerea universită!ii se
asigură că responsa@ilită!ile şi autoritatea sunt definite( comunicate şi func!ionea:ă ;n
cadrul institu!iei( că eEistă şi func!ionea:ă procese adecvate de comunicare( astfel ;nc.t
;ntregul personal să cunoască măsura ;n care au fost atinse o@iectivele calită!ii.
/onducerea numeşte un repre:entant al acesteia pentru ,+/.
b.1 ;naliza efectuată de managementB /onducerea universită!ii anali:ea:ă la
intervale planificate func!ionarea ,+/ şi a proceselor considerate relevante. %re@uie
men!inute ;nregistrări ale anali:elor efectuate de management. )lementele de intrare ale
anali:ei sunt informa!ii referitoare la1 re:ultatele auditurilor( feedbac8"ul de la clien!i(
performan!a proceselor şi conformitatea produsului( stadiul ac!iunilor corective şi
preventive( ac!iuni de urmărire de la anali:ele anterioare( schim@ări care ar putea să
influen!e:e ,+/ şi recomandări pentru ;m@unătă!ire. )lementele de ieşire ale anali:ei
includ necesarul de resurse( deci:ii şi ac!iuni referitoare la ;m@unătă!irea eficacită!ii
,+/( a proceselor relevante şi a produselor institu!iei.
c& 0anagementul resurselor
c.5 ;sigurarea resurselorB Universitatea determină şi pune la dispo:i!ie resursele
necesare pentru implementarea şi ;m@unătă!irea continuă a ,+/( a proceselor relevante
şi a produselor institu!iei.
c.4 #esurse umaneB Personalul implicat ;n procesele relevante ale universită!ii
tre@uie să fie competent din punct de vedere al studiilor( al instruirii( al a@ilită!ilor şi al
eEperien!ei. 2nstitu!ia identifică necesită!ile de instruire a personalului( planifică şi
reali:ea:ă instruirea periodică a acestuia ;n domenii adecvate. %re@uie men!inute
;nregistrări privind efectuarea instruirii.
c.C ?nfrastructurăB Universitatea identifică( pune la dispo:i!ie şi men!ine
infrastructura (clădiri( spa!iu de lucru şi utilită!i asociate( echipamente( soft0are( şi
servicii suport) necesară pentru reali:area produselor sale ;n condi!ii adecvate.
c.D -ediu de lucruB 2nstitu!ia determină şi men!ine su@ control mediul de lucru
necesar pentru a reali:a conformitatea cu cerin!ele.
d $ealizarea produselor
3J
d.5 =lanificarea realizării produselorB Universitatea planifică şi de:voltă
procesele de reali:are a produselor ;n conformitate cu cerin!ele şi ;n concordan!ă cu
celelalte procese ale ,+/. >n cadrul planificării reali:ării produselor( institu!ia determină(
după ca:1 o@iectivele calită!ii( cerin!ele pentru produs( necesitatea de a sta@ili noi procese
şi de a aloca resurse. 2nstitu!ia planifică şi men!ine su@ control activită!ile cerute de
verificare( validare( monitori:are( măsurare specifice produselor( precum şi criteriile
pentru acceptare. )a sta@ileşte ;nregistrările necesare pentru a furni:a dove:i că procesele
de reali:are şi produsele re:ultate satisfac cerin!ele.
d.4 =rocese referitoare la relaţia cu părţile interesateB Universitatea identifică şi
reactuali:ea:ă cerin!ele păr!ilor interesate (prin modalită!i de comunicare adecvate)
referitoare la produse( cerin!ele legale şi reglementare( şi anali:ea:ă dacă are capacitatea
să le ;ndeplinească. /erin!ele se pot referi la1 competen!ele şi aptitudinile a@solven!ilor(
re:ultatele şi impactul estimat al cercetării şi asisten!ei directe acordate organi:a!iilor din
mediul economico"social. %re@uie men!inute ;nregistrări ale re:ultatelor anali:ei.
d.C -anagementul proiectelorB >n ca:ul institu!iei universitare( proiectarea se
referă la1 programele de studiu (pachetul de competen!e şi a@ilită!i asumate( plan de
;nvă!ăm.nt( specifica!ii privind programe analitice şi competen!ele ;n etape intermediare(
modalită!ile de eEaminare şi testare a acestora( etc.)( proiecte de cercetare( proiecte de
asisten!ă"consultan!ă.
2nstitu!ia identifică etapele procesului de proiectare( precum şi modalită!ile de
anali:ă( verificare şi validare adecvate fiecărei etape. )a determină responsa@ilită!ile şi
autoritatea pentru acest proces şi !ine su@ control interfe!ele dintre diferitele grupuri
implicate. Universitatea cere entită!ilor func!ionale (discipline( la@oratoare( speciali:ări(
catedre( facultă!i( grupuri şi centre de cercetare) determinarea şi anali:a cerin!elor
func!ionale şi de performan!ă referitoare la produse( ale cerin!elor legale şi reglementare.
/erin!ele tre@uie să fie complete( lipsite de am@iguită!i şi necontradictorii. %re@uie
men!inute ;nregistrări privind cerin!ele determinate ca intrări ale proiectării.
,e impun anali:a periodică a progresului proiectelor( verificarea ;n momente
relevante a aptitudinii re:ultatelor de a satisface cerin!ele( validarea internă şi eEternă a
re:ultatului final al proiectării. >n ca:ul programelor de studiu( validarea internă se
reali:ea:ă prin eEamenele de licen!ă şi lucrarea de diplomă( iar cea eEternă prin feedbac8"
ul de la angaLatori şi a@solven!i. >n ca:ul proiectelor de cercetare( consultan!ă"asisten!ă(
validarea internă se reali:ea:ă prin testare (acolo unde este posi@il) a re:ultatelor( iar cea
eEternă prin impactul generat ;n mediul economico"social.
%re@uie men!inute ;nregistrările anali:elor( verificărilor şi validărilor precum şi
cele privind măsurile preconi:ate ;n consecin!ă.
+odificările proiectelor tre@uie să fie identificate şi men!inute su@ control(
inclusiv prin ;nregistrările aferente. +odificările tre@uie anali:ate( verificate şi validate(
după ca:( şi apro@ate ;nainte de implementarea lor. nali:a modificărilor ;n proiectare şi
de:voltare tre@uie să includă evaluarea efectului modificărilor asupra produselor.
d.D =arteneriate şi controlul intrărilor externeB Universitatea se asigură prin
miLloace adecvate că @acalaurea!ii admişi ;ndeplinesc condi!iile necesare pentru o
predare";nvă!are şi cercetare de calitate. >n acest sens tre@uie definite criteriile( metodele
şi procedurile de evaluare a viitorilor studen!i la admitere.
d.E /onducerea proceselor de realizare a produselorB -eali:area produselor
(serviciilor de ;nvă!ăm.nt( cercetare şi asisten!ă"consultan!ă) tre@uie să ai@ă loc ;n
3B
condi!iile men!inerii su@ control a1 proceselor( fluEurilor de informa!ii( resurselor fi:ice
utili:ate (la@oratoare( echipamente( facilită!i( etc.)( metodelor şi instrumentelor utili:ate ;n
monitori:area( evaluarea şi măsurarea produselor.
'alidarea proceselor se face prin utili:area de indicatori de capa@ilitate1 pe
dimensiunea ;nvă!ăm.nt se urmăreşte capacitatea de inser!ie a a@solven!ilor (măsurată( de
eEemplu prin1 numărul a@solven!ilor angaLa!i ;n specialitate sau re:ultatele chestionării
directe a angaLatorilor)( iar pe dimensiunea cercetare sau asisten!ă"consultan!ă se
urmăreşte impactul re:ultatelor asupra organi:a!iilor din mediul economico"social
(măsurat fie prin efectul economic( fie prin re:ultatele chestionării directe a clien!ilor).
d.1 /ontrolul metodelor şi instrumentelor de măsurare şi monitorizareB 2nstitu!ia
identifică monitori:ările şi măsurările care tre@uie efectuate ;n timpul reali:ării
produselor( metodele aferente precum şi( dacă este ca:ul( echipamentele şi instrumentele
de măsurare adecvate( inclusiv chestionare.
>n ca:ul metodelor de măsurare " monitori:are (eEaminările studen!ilor( evaluarea
re:ultatelor par!iale sau finale ale cercetării( etc.)( se pune pro@lema anali:ei şi a
actuali:ării periodice a acestora precum şi a comparării lor cu cele considerate ca fiind de
referin!ă la nivel na!ional sau european .
e& 0ăsurare, analiză şi mbunătăţire
e.5 JeneralităţiB Universitatea identifică şi planifică metode adecvate(
implementea:ă procesele necesare de monitori:are( măsurare( anali:ă şi ;m@unătă!ire(
pentru a demonstra conformitatea produselor ei( eficacitatea proceselor relevante şi ale
,+#.
e.4 -onitorizare şi măsurareB 2nstitu!ia identifică şi aplică metode adecvate de
monitori:are a percep!iei păr!ilor interesate asupra satisfacerii cerin!elor lor. /hestionarea
directă a clien!ilor cercetării( asisten!ei"consultan!ei( a angaLatorilor( a@solven!ilor şi
studen!ilor pentru competen!a do@.ndită prin ;nvă!ăm.nt şi a propriilor angaLa!i privind
mediul de activitate pot fi modalită!i de determinare a gradului de satisfac!ie al păr!ilor
interesate.
Universitatea se asigură că este ela@orat şi implementat un program anual de
audituri ori evaluări interne ;n conformitate cu o procedură adecvată( astfel ;nc.t să poată
fi identificată starea ,+#( detectate neconformită!ile şi identificate oportunită!ile de
;m@unătă!ire. ,e impune raportarea auditurilor interne şi a re:ultatelor acestora precum şi
monitori:area ac!iunilor pentru eliminarea neconformită!ilor detectate şi a cau:elor
acestora.
Universitatea solicită facultă!ilor( catedrelor etc. identificarea şi măsurarea
indicatorilor de performan!ă privind produsele şi procesele relevante( inclusiv ai celor
aferente ,+#. )volu!ia acestor indicatori tre@uie să demonstre:e capa@ilitatea proceselor
de a o@!ine re:ultatele planificate şi a produselor de a răspunde cerin!elor identificate.
tunci c.nd re:ultatele planificate nu sunt o@!inute( tre@uie ;ntreprinse ac!iuni corective
adecvate. +onitori:area( măsurarea şi ;nregistrarea caracteristicilor produsului ;n etapele
corespun:ătoare de reali:are a acestuia poate să repre:inte pe dimensiunea ;nvă!ăm.nt
monitori:area competen!ei studen!ilor ;n etapele de pregătire şi cele finale ale
a@solven!ilor( iar pe dimensiunea cercetare şi consultan!ă( a re:ultatelor o@!inute ;n fa:ele
intermediare sau finale.
Notă1 -onitorizarea proceselor şi produselor trebuie tratată în conexiunea lor.
9C
e.C /ontrolul produselor şi proceselor neconformeB Neconformită!ile constatate
;n urma monitori:ării proceselor şi produselor vor fi tratate după proceduri adecvate care
vor include1 modalită!i de evitare a derulării ;n continuare a procesului ;n aceeaşi formă
(se impune schim@area planului de ;nvă!ăm.nt( a programei analitice a unui curs( a
titularului de curs) sau de utili:are a produsului neconform (studen!i fără o pregătire
corespun:ătoare( contracte de cercetare cu o derulare necorespun:ătoare)M ;nregistrarea
neconformită!ilor şi men!inerea unui istoric al acestoraM ini!iali:area ac!iunilor corective.
e.D ;naliza datelorB 2nstitu!ia identifică( colectea:ă şi anali:ea:ă datele (re:ultate
din activită!ile de măsurare şi monitori:are sau din alte surse relevante) necesare
demonstrării adecvării şi eficacită!ii ,+/ şi evaluării oportunită!ilor de ;m@unătă!ire
continuă a eficacită!ii ,+/. nali:a datelor tre@uie să furni:e:e informa!ii referitoare la1
satisfac!ia clientului( conformitatea cu cerin!ele referitoare la produs( caracteristicile şi
tendin!ele proceselor şi produselor( inclusiv oportunită!ile pentru ac!iuni preventive.
e.E GmbunătăţireB Universitatea se asigură de crearea unui cadru şi a
mecanismelor de ;m@unătă!ire continuă a eficacită!ii ,+/ şi a proceselor relevante( prin
utili:area politicii referitoare la calitate( a o@iectivelor calită!ii( a re:ultatelor auditurilor( a
anali:ei datelor( a ac!iunilor corective şi preventive şi a anali:ei efectuate de
management.
2nstitu!ia asigură mecanisme pentru anali:a cau:elor neconformită!ilor( evaluarea
nevoii unor ac!iuni corective( reali:area acestora dacă se impun( monitori:area( evaluarea
şi ;nregistrarea re:ultatelor o@!inute( anali:a ac!iunilor corective ;ntreprinse.
Universitatea se preocupă de crearea unor mecanisme de prevenire care să
identifice neconformită!i poten!iale( să anali:e:e cau:ele acestora( să evalue:e efectele lor
şi oportunitatea unor ac!iuni preventive( să implemente:e ac!iunile necesare( să
;nregistre:e re:ultatele o@!inute şi să anali:e:e ac!iunile preventive ;ntreprinse.
-esponsa@ilitatea deci:iei de promovare a ac!iunilor preventive revine conducerii
institu!iei şi implică alocarea resurselor adecvate.
B. Standardele ocupa(ionale
,tandardele ocupa!ionale H cunoscute pe plan mondial şi su@ numele de Fstandarde
de competen!ăG sau Istandarde de calificareG H definesc competenţele necesare pentru
realizarea eficientă a activităţilor specifice unei anumite ocupaţii (indiferent de nivelul H
de @a:ă( secundar$ mediu( superior( etc. la care a fost efectuată pregătirea profesională).
/onceptele FprofesieG şi FocupaţieG nu tre@uie să fie confundate. De eEemplu
profesiei Qinginer electronistR ;i pot corespunde mai multe ocupaţii1 Qinginer de
produc!ieR( Qinginer proiectantR( Qcercetător ştiin!ificR( Qprofesor de liceuR( Qprofesor
universitarR( etc.( pentru fiecare astfel de ocupaţie fiind definit câte un standard
ocupaţional adecvat. >n pre:ent( sistemele de pregătire profesională asigură do@.ndirea
cunoştin!elor şi deprinderilor fundamentale corespun:ătoare unei anumite QprofesiiR ce
este recunoscută printr"o diplomă de a@solvire. ceastă diplomă permite apoi accesul
către diferite ocupaţii ce presupun aplicarea cunoştin!elor şi deprinderilor do@.ndite( ;n
mod specific şi selectiv( ;ntr"un anumit sector al pie!ei for!ei de muncă.
,tandardele ocupa!ionale se aplică ;n mod egal tuturor persoanelor ce practică o
anumită ocupa!ie( indiferent de nivelul lor de eEprien!ă.
,tandardele ocupa!ionale servesc ca referen!ial ;n evaluarea competen!ei unei
persoane at.t de către furnizorii de formare profesională( ;n cadrul diferitelor programe
93
de pregătire profesională( c.t şi de către anga!atori( asigur.nd astfel at.t de necesara
rela!ie ;ntre sectorul educa!ional şi mediul de afaceri. Este esen(ial ca cerin(ele
standardului sà reflecte nevoile, ayteptàrile yi exigen(ele angajatorilor (şi nu
posi@ilită!ile şi op!iunile formatorului) astfel ;nc.t a@solven!ii să se poată integra rapid ;n
firma angaLatoare. .
/onform TKU( competenţa repre:intă Qcapacitatea de a aplica, transfera şi combina
cunoştinţe şi deprinderi în situaţii şi medii de muncă diverse, pentru a realiza activităţile
cerute la locul de muncă, la nivelul calitativ specificat în standardul ocupaţional.R
/onform TKU( Qa fi competent ntr-o ocupaţie presupune1
" a poseda şi aplica cunoştin!e de specialitate
" a anali:a şi sta@ili deci:ii
" a se raporta creativ la sarcina primită
" a lucra ;n echipă
" a comunica ;n mod eficace şi eficient
" a se adapta la mediul de muncă specific
" a face fa!ă unor situa!ii neprevă:ute R
,tandardele ocupa!ionale con!in1
-unităţi de competenţă H activită!i maLore( specifice( de sine stătătoare
-descrierea detaliată a fiecărei unităţi – eEplic.nd con!inutul fiecărei unită!i
-elementele de competenţă aferente H pre:ent.nd ac!iunile esen!iale din structura
activită!ii maLore
"criterii de realizare – indic.nd repere calitative asociate re:ultatelor ac!iunilor
din elementele de competen!ă (inclusiv atitudini şi comportamente)
"gama de variabile – oferind informa!ii privind gama conteEtelor şi condi!iilor ;n
care se desfăşoară activită!ile maLore aferente
-ghid pentru evaluare – furni:.nd informa!ii cu privire la dove:ile necesare pentru
a demonstra competen!a unei persoane ;n cadrul fiecărei unită!i de competen!ă.
ceastă structură a standardului ocupa!ional permite şi facilitea:ă modulari:area
programelor de pregătire profesională( asigur.ndu"se astfel fleEi@ili:area lor.
Q>n 3BBA( repre:entan!ii Guvernului -om.niei( ai patronatelor şi sindicatelor( prin
acord de voin!ă li@er eEprimată şi deplină egalitate ;n drepturi şi o@liga!ii( au hotăr.t
;nfiin!area Consiliului pentru Standarde Ocupa(ionale yi Atestare (COSA), ;n vederea
desfăşurării unei politici unitare ;n domeniul eEperti:ării calificării profesionale a for!ei
de muncă active. /4, este un forum tripartit a@ilitat să de:volte un sistem nou de
evaluare şi certificare a competen!elor profesionale pe @a:a standardelor ocupa!ionale.
,copul principal al /4, este crearea cadrului instituţional care să asigure obţinerea
unei forţe de muncă pregătită, evaluată şi certificată pe baza competenţei profesionale.R
TKU.
>ntre anii 3BBK"9CC9( /4, a ela@orat şi difu:at " conform finan!ării apro@ate ;n anul
3BBA( prin ;mprumut de la B2-D " circa C22 de standarde ocupaţionale şi C22 seturi de
probe de evaluare asociate. ceastă activitate deose@it de utilă economiei rom.neşti şi
;nvă!ăm.ntului rom.nesc ar tre@ui să continue şi ;n pre:ent prin identificarea unor noi
surse de finanţare, inclusiv cu aportul financiar al agen!ilor economici.
De men!ionat că( ;n conformitate cu un acord ;ncheiat cu +inisterul +uncii( doar
ocupa!iile noi pentru care au fost ela@orate standarde ocupaţionale sunt introduse ;n
~Clasificatorul Ocupa(iilor din România¨ (COR).
99
3.5. Modele de excelen(à ¡2]
A. Modelul american al excelen(ei
Fig.5 - Cadrul criteriilor de excelen(à a performan(ei,
conform Premiului Na(ional pentru Calitate ~Malcolm Baldridge¨
(~Modelul American al TQM¨)
-riteriile de excelenţă a performanţelor serviciilor prestate n nvăţământ, conform
modelului american de management total al calităţii&
(1). LEADERSHIP"ul (39= puncte)
1.1. Leadership-ul organiza(ional (3E puncte) H se referă la modul ;n care
managerii de vârf ghidea:ă organi:a!ia şi"i evaluea:ă performan!ele.
1.2. Responsabilitatea publicà yi calitatea de ,cetà(ean¨ (D2 puncte) H se
referă la modul ;n care organi:a!ia ;şi asumă responsabilităţile faţă de public
şi ;şi Loacă rolul de )cetăţean" al comunităţii.
(2). PLANIFICAREA STRATEGICĂ (2= puncte)
2.1. Dezvoltarea strategiei (D2 puncte) H se referă la procesul de dezvoltare a
strategiei organizaţiei ;n scopul satisfacerii celor mai importante nevoi ale
elevilor$ studen!ilor şi ale altor parteneri de interese precum şi ;n scopul
;m@unătă!irii performan!elor.
2.2. Desfàyurarea strategiei (DE puncte) H se referă la procesele de desfăşurare
a strategiei, elaborare a planurilor de acţiune şi realizare a măsurărilor de
performanţă.
9<
A STRATEGIE $I PLANURI DE ACŢIUNE
(4-2)N%-) ,P-) /62)N% 52 P2=7)
C INFORMAŢIA $I ANALIZA (85 p)
LEADERSHIP
(125 p)
ORIENTARE
SPRE CLIENT $I
PIAŢĂ (85 p)
PLANIFICARE
STRATEGICĂ
(85 p)
MANAGEMENT
RESURSE
(85 p)
ORIENTARE
SPRE RESURSE
UMANE (85 p)
REZULTATE
AFACERI
(450 p)
B SISTEM
(3). ORIENTAREA SPRE ELEV/ STUDENT $I ALTE PĂRŢI INTERESATE (2=
puncte)
3.1. Cunoayterea nevoilor yi ayteptàrilor elevilor/ studentului (D2 puncte) H
se referă la modul ;n care organi:a!ia determină cerinţele 'pe termen scurt şi
lung(, aşteptările şi preferinţele elevilor& studenţilor actuali şi viitori( ;n
scopul asigurării relevan!ei serviciilor educa!ionale şi auEiliare ale
organi:a!iei( al de:voltării unor noi oportunită!i de servicii educa!ionale şi al
creării unui climat general favora@il instruirii şi de:voltării tuturor elevilor$
studen!ilor.
3.2. Satisfac(ia elevilor/ studen(ilor yi a altor pàr(i interesate (DE puncte) H se
referă la modul ;n care organi:a!ia evaluea:ă satisfacţia elevilor&
studenţilor şi a altor părţi interesate( construind rela!iile necesare pentru
men!inerea elevilor$ studen!ilor( pentru ;m@unătă!irea performan!elor
acestora şi pentru de:voltarea unor noi servicii educa!ionale.
(4). INFORMAŢIA $I ANALIZA (2= puncte)
4.1. Màsurarea performan(elor organiza(iei (D2 puncte) H se referă la modul
;n care organi:a!ia asigură sisteme efective de măsurare a performanţelor, ;n
scopul ;n!elegerii( alinierii (corelării) şi ;m@unătă!irii acestor performan!e( la
toate nivelurile şi ;n toate structurile organi:a!iei.
4.2. Analiza performan(elor organiza(iei (DE puncte) H se referă la modul ;n
care organi:a!ia anali:ea:ă datele şi informaţiile referitoare la performanţe(
;n scopul determinării şi ;n!elegerii performan!elor generale ale organi:a!iei.
(5). ORIENTAREA SPRE PERSONALUL DIDACTIC $I AUXILIAR (2= puncte)
5.1. Sisteme de lucru (CE puncte) H se referă la modul ;n care funcţionarea
organizaţiei, concepţia posturilor de lucru, sistemul de remunerare,
sistemul de promovare şi practicile existente ale personalului facilitea:ă
personalului didactic şi auEiliar reali:area o@iectivelor educa!ionale şi
o@!inerea performan!elor ;nalte.
5.2. Educarea, training-ul yi dezvoltarea personalului didactic yi auxiliar
(4E puncte) H se referă la modul ;n care educarea şi training-ul personalului
didactic şi auxiliar spriLină reali:area o@iectivelor generale privind educarea
şi de:voltarea elevilor$ studen!ilor( determină cunoştin!ele( a@ilită!ile şi
capa@ilită!ile personalului didactic şi auEiliar contri@uind la ;m@unătă!irea
performan!elor acestora.
5.3. Bunàstarea yi satisfac(ia personalului didactic yi auxiliar (4E puncte) H
se referă la modul ;n care organizaţia menţine mediul de lucru iar personalul
didactic şi auEiliar crează şi spri!ină un climat de lucru ce contribuie la
bunăstarea, satisfacţia şi motivaţia întregului personal didactic şi auxiliar
(6). MANAGEMENTUL PROCESELOR EDUCAŢIONALE $I AUXILIARE (2=
puncte)
6.1. Procesele de proiectare yi prestare a serviciilor educa(ionale (EE puncte)
H se referă la modul ;n care organi:a!ia asigură managementul proceselor
9A
de proiectare şi prestare a serviciilor educaţionale din cadrul programelor
şi ofertelor ei educa!ionale.
6.2. Procesele auxiliare (5E puncte) H se referă la modul ;n care organi:a!ia
asigură managementul proceselor ei auxiliare.
6.3. Procesele de parteneriat (5E puncte) H se referă la modul ;n care
organi:a!ia asigură managementul proceselor de parteneriat cu şcolile din
care provin elevii$ studen!ii ei şi cu agen!ii economici care angaLea:ă
a@solven!ii ei.
(7). REZULTATELE PRIVIND PERFORMANŢELE ORGANIZAŢIEI (:=7
puncte)
7.1.Rezultatele privind performan(ele elevilor/ studen(ilor (422 puncte) H
prin date şi informa!ii referitoare la nivelele şi tendinţele performanţelor
elevilor& studenţilor( pre:entate pe ani şi grupe astfel ;nc.t să permită
compararea cu datele şi informa!iile referitoare la alte organi:a!ii şi
popula!ii de elevi$ studen!i
7.2.Rezultatele orientate spre elev/ student yi al(i parteneri de interese (55E
puncte) H prin date şi informa!ii referitoare la rezultatele orientate spre
elev& student şi alţi parteneri de interese, inclusiv cele privind satisfacţia şi
insatisfacţia lor( pre:entate pe ani şi grupe astfel ;nc.t să permită
compararea
7.3.Rezultatele financiare yi bugetare (D2 puncte) H prin date şi informa!ii
referitoare la cele mai importante performanţe financiare şi bugetare(
pre:entate astfel ;nc.t să permită compararea
7.4.Rezultatele privind corpul profesoral yi personalul auxiliar (4E puncte)
" prin date şi informa!ii referitoare la bunăstarea, satisfacţia şi dezvoltarea
lor precum şi la performanţele sistemului de lucru( pre:entate pe tipuri şi
categorii de personal didactic şi auEiliar astfel ;nc.t să permită compararea
7.5.Rezultatele privind efectivitatea organiza(iei (F2 puncte) " prin date şi
informa!ii referitoare la cele mai importante performanţe ce au contri@uit la
;m@unătă!irea ;nvă!ăm.ntului şi la reali:area efectivită!ii organi:a!iei(
pre:entate astfel ;nc.t să permită compararea
B. Modelul european (EFQM) al excelen(ei este pre:entat ;n *ig.K iar definiţiile
fiecărui criteriu şi su@criteriu sunt preci:ate ;n paragraful următor .
+odelul )*#+ se @a:ea:ă pe principiul conform căruia rezultatele excelente
privind PERFORMANŢELE, CLIENŢII, PERSONALUL $I SOCIETATEA se
ob(in prin LEADERSHIP implicând POLITICĂ $I STRATEGIE, PERSONAL,
PARTENERIATE, RESURSE $I PROCESE (*ig.K). Prin 2N4'-) 52 2N,%-U2-)
se asigură de:voltarea şi consolidarea I*actorilor determinan!iG ai I-e:ultatelorG.
\ /ele A elemente ale modelului .<9- (av.nd fiecare ponderile indicate ;n *ig.K)
constituie 9 criterii de apreciere a progresului realizat de organiza(ie pe calea
excelen(ei, conform principiilor -anagementului /alităţii Kotale 'K9-(.
ceste criterii sunt divi:ate ;n subcriterii şi domenii, care permit să se pună ;n
eviden!ă Fpunctele forte¨, ca şi ,domeniile de ameliorare¨ specifice fiecărei organi:a!ii
evaluate.
9D
>n continuare( sunt pre:entate criteriile modelului de excelenţă adoptat pentru
decernarea (remiului +uropean pentru -alitate /(+-*. cest model este aplica@il H cu
mici diferen!e tuturor organi:a!iilor interesate (inclusiv institu!iile de ;nvă!ăm.nt). ,unt
vala@ile aceleaşi criterii, cu aceleaşi ponderi( dar subcriteriile aferente fiecărui criteriu
sunt mai puţine şi au, uneori, o altă formulareL ;n consecin!ă( ele au ponderi diferite.
*/%4-2 D)%)-+2NN=2 (DC]) -)8U6%%) (DC])
2N4'-) 52 2N,%-U2-)
Fig.6 - Modelul european (EFQM) al excelen(ei
(1) LEADERSHIP
cest criteriu se referă la modul n care liderii organizaţiei concep şi facilitează
realizarea misiunii şi viziunii acesteia, dezvoltă sistemul de valori necesare pentru
succesul organizaţiei pe termen lung şi le implementează prin acţiuni şi compor-
tamente adecvate, dar şi se implică personal n asigurarea dezvoltării şi implementării
sistemului de management al organizaţiei&
 Subcriterii:
1a. 6iderii de:voltă misiunea, viziunea şi sistemul de valori ale organizaţiei şi Loacă
rolul de modele ale culturii excelenţei (25º).
1b. 6iderii se implică personal ;n asigurarea de:voltării( implementării şi
;m@unătă!irii continue a sistemului de management al organi:a!iei (25º).
1c. 6iderii se implică ;n relaţiile cu clienţii, partenerii şi reprezentanţii societăţii
(25º).
1d. 6iderii motivea:ă şi spriLină personalul organizaţiei( recunosc.ndu"i meritele
(25º).
@>,.#M;N??1
" O,istemul de managementO repre:intă cadrul proceselor şi procedurilor utili:ate
pentru a asigura func!ionarea organi:a!iei la nivelul necesar pentru reali:area o@iectivelor
sale.
" Performan!ele organi:a!iei ca şi cele ale grupurilor şi persoanelor acesteia depind
;n mod decisiv de calitatea sistemului de management al organi:a!iei.
9K
1.
LEADER-
SHIP
(3C])
5
(3D])
7.
REZUL-
TATE
PRIVIND
PERFOR-
MAN-
ŢELE
(3D])
3. PERSONAL
(B])
2. POLITICĂ $I
STRATEGIE (J])
4. PARTENERIATE
$I RESURSE (B])
7. REZULTATE
PRIVIND
SOCIETATEA (K])
6. REZULTATE
PRIVIND CLIENŢII
(9C])
7. REZULTATE
PRIVIND
PERSONALUL (B])
" %o!i managerii unei organi:a!ii sunt şi lideri, dar termenul ^lider^ este mai
cuprin:ător( fiind utili:at şi ;n alt conteEt (de eEemplu la organi:a!ii non"profit( partide
politice( sindicate( etc.)
" se vedea conceptul 6)D)-,Z2P _ /4N,%N= ,/4PU6U2 U-+7-2%.
(2) POLITICĂ $I STRATEGIE
cest criteriu se referă la modul n care organizaţia şi implementează misiunea
şi viziunea, printr-o strategie clar concentrată asupra tuturor părţilor interesate şi
spri!inită de politici, planuri, obiective, valori-ţintă şi procese adecvate&
 Subcriterii:
2a. Politica şi strategia se @a:ea:ă pe necesităţile şi aşteptările actuale şi viitoare ale
părţilor interesate (20º).
2b. Politica şi strategia se @a:ea:ă pe informa!ii provenind din evaluările
performanţelor o@!inute( din cercetare, instruire şi alte activităţi ;n care se manifestă
creativitatea (20º).
2c. Politica şi strategia sunt elaborate, analizate şi actualizate (20º).
2d. Politica şi strategia sunt desfăşurate ;n cadrul organi:a!iei prin intermediul unor
procese-cheie (20º).
2e. Politica şi strategia sunt comunicate şi implementate (20º).
@>,.#M;N??B
" se vedea conceptele 4-2)N%-) ,UP- -)8U6%%)64-(
6)D)-,Z2P _ /4N,%N= ,/4PU6U2 U-+7-2%( +NG)+)N% P-2N
P-4/),) 52 *P%)
" ^Politica^ unei organi:a!ii (;ntr"un anumit domeniu1 produs( pre!( calitate( pia!ă(
personal( etc.) repre:intă Ocodul de conduităO al organizaţiei( în domeniul respectiv, aşa
cum este el exprimat oficial de managementul de vârf al organizaţiei.
" ^,trategia^ unei organi:a!ii repre:intă modul (sta@ilit de managerii de v.rf ai
acesteia) în care organizaţia îşi implementează politica, în scopul realizării obiectivelor.
" Unui obiectiv ;i pot corespunde mai multe politici posibile( iar unei politici, mai
multe strategii posi@ile. ,e pune pro@lema evaluării comparative a politicilor şi strategii"
lor posi@ile( ;n scopul sta@ilirii politicii şi strategiei optime.
(3) PERSONALUL
cest criteriu se referă la modul n care organizaţia asigură managementul/
gestionarea, dezvoltarea şi utilizarea cunoştinţelor şi ntregului potenţial al
personalului său, - atât la nivel individual şi de ec'ipă, cât şi pe ansamblul organizaţiei
-, precum şi modul n care ea şi planifică aceste activităţi pentru a spri!ini propria
politică şi propria strategie, precum şi pentru a asigura funcţionarea efectivă a
propriilor procese&
 Subcriterii1
3a. -esursele umane (personalul) sunt planificate, gestionate şi ameliorate (20º).
3b. /unoştin!ele şi competen!ele personalului sunt identificate, dezvoltate şi
susţinute (20º).
3c. Personalul este implicat şi lucrea:ă ;n condiţii de empo7erment (20º).
3d. Personalul şi organi:a!ia comunică prin dialog (20º).
9W
3e. Personalul este recompensat( i se recunosc meritele şi se !ine cont de problemele
şi opiniile sale (20º).
@>,.#M;N??B
" se vedea conceptele1 D)8'46%-) 52 2+P62/-) P)-,4N6U6U2M
2N,%-U2-)( 2N4'-) 52 >+BUN7%7=2-) /4N%2NU).
" cest criteriu repre:intă ^cau:a^ pentru criteriul W (^efect^) ^-e:ultate privind
personalul^
" -esursele umane sunt considerate a fi cele mai importante şi valoroase resurse ale
oricărei organi:a!ii.
(4) PARTENERIATE $I RESURSE
cest criteriu se referă la modul n care organizaţia asigură planificarea şi
managementul/ gestionarea parteneriatelor sale externe şi resurselor sale interne, n
scopul spri!inirii propriei politici şi propriei strategii, precum şi al asigurării efecti-
vităţii propriilor sale procese&
 Subcriterii:
4a. =arteneriatele externe sunt gestionate (20º).
4b. #esursele financiare sunt gestionate (20º).
4c. /lădirile, echipamentele şi materialele sunt gestionate (20º).
4d. Kehnologiile sunt gestionate (20º).
4e. ?nformaţiile şi cunoştinţele sunt gestionate (20º).
@>,.#M;N??B
" -esursele proceselor (tehnologice şi administrative) ale unei organi:a!ii pot fi1
umane, materiale, financiare, informaţionale, energetice. cest criteriu se referă la
modul de gestionare a resurselor financiare( materiale şi informa!ionale( ;n scopul
economisirii lor şi al utili:ării lor ra!ionale.
" De modul ;n care sunt gestionate resursele depinde ;nsăşi eficienţa proceselor şi
a organi:a!iei (a se vedea conceptul +NG)+)N%U6 P-2N P-4/),) 52 *P%)).
" Parteneriatele şi partenerii sunt considerate similare resurselor (a se vedea
conceptul D)8'46%-) P)-,4N6U6U2).
" -esursele umane au fost avute ;n vedere la criteriul precedent
(5) PROCESE
cest criteriu se referă la modul n care organizaţia şi proiectează, gestionează
şi mbunătăţeşte propriile procese, n scopul spri!inirii propriei politici şi propriei
strategii şi al satisfacerii pe deplin a clienţilor şi a celorlalte părţi interesate, prin
crearea de valoare adăugată, tot mai importantă, pentru ei&
 Subcriterii1
5a. Procesele sunt proiectate şi gestionate în mod sistematic (20º).
5b. Procesele sunt îmbunătăţite, ;n func!ie de necesităţi, utili:.nd inovarea( pentru a
satisface pe deplin clien!ii şi celelalte păr!i interesate( prin crearea de valoare adăugată(
tot mai importantă pentru ei (20º).
5c. Produsele şi serviciile sunt proiectate şi de:voltate pe @a:a necesităţilor şi
aşteptărilor clienţilor (20º).
5d. Produselor şi serviciilor li se asigură asistenţă post-vânzare necesare după
reali:area şi comerciali:area lor (20º).
9J
5e. -ela!iile cu clien!ii sunt gestionate şi consolidate (20º).
@>,.#M;N??B
" cest criteriu este cel mai important (14º) din categoria criteriilor referitoare la
^*actorii determinan!i^ (50º).
" /erin!ele su@criteriilor sale sunt( ;n mare măsură( acoperite de cerin!ele similare ale
standardelor ?,@ A222.
" 4@iectivul creării de valoare adăugată tot mai importantă (pentru clien!i şi
celelalte păr!i interesate) este esen!ialO
(6) REZULTATE PRIVIND CLIENŢII
cest criteriu se referă la ceea ce organizaţia a realizat cu privire la clienţii săi
externi&
 Subcriterii:
6a. +ăsurări ale percepţiei (75º).
6b. 2ndicatori de performanţă (25º).
@>,.#M;N??B
" cesta este criteriul cu ponderea cea mai mare '42P( pe ansam@lul criteriilor.
(7) REZULTATE PRIVIND PERSONALUL
cest criteriu se referă la ceea ce organizaţia a realizat cu privire la personalul
său&
 Subcriterii:
7a. +ăsurări ale percepţiei (75º).
7b. 2ndicatori de performanţă (25º).
@>,.#M;N??B
" cest criteriu este de corelat cu criteriul"cau:ă nr.< (P)-,4N6U6)
(8) REZULTATE PRIVIND SOCIETATEA
cest criteriu se referă la ceea ce organizaţia a realizat cu privire la societatea
locală, naţională sau internaţională /după caz*&
 Subcriterii:
8a. +ăsurări ale percepţiei (75º).
8b. 2ndicatori de performanţă (25º).
@>,.#M;N??B
" >n conteEtul P)/( conform defini!iei )*#+( prin OsocietateO se ;n!eleg to!i cei care
sunt " sau cred că sunt " afecta!i de func!ionarea şi re:ultatele organi:a!iei( cu eEcep!ia
personalului( clien!ilor şi a partenerilor.
(9) REZULTATE PRIVIND PERFORMANŢELE ESENŢIALE
cest criteriu se referă la ceea ce organizaţia a realizat cu privire la performanţele
sale planificate&
 Subcriterii:
9a. -e:ultate referitoare la performanţele esenţiale (50º).
9b. 2ndicatori referitori la performanţele esenţiale (50º).
@>,.#M;N??B
9B
" ceste performan!e sunt( ;n special( cele financiare (de eEemplu1 costuri( cifră de
afaceri( profit( rata creşterii profitului( etc.)( dar se referă şi la performanţe de alt tip (de
eEemplu1 productivitatea muncii( rata defectelor( etc.).
" >n economia planificată centrali:at( doar aceste performanţe contau (pentru
;ndeplinirea şi depăşirea planului( ^;ntrecerile socialiste^( etc.). >n cadrul P)/( aceste
performan!e repre:intă unul din cele B criterii şi au o pondere de doar 5DP (pe ansam@lul
criteriilor).
CONCLUZII
1. +iniştrii educa!iei din statele mem@re ale U) au ;ncredin!at organi:a!iei europene
)N# (.uropean 6et7or8 for 9ualit: ;ssurance) misiunea de"a ela@ora p.nă ;n anul
9CCD standarde yi proceduri armonizate specifice învà(àmântului superior( astfel
;nc.t toate universită!ile apar!in.nd acestui spa!iu să poată adopta un referenţial comun(
ce facilitea:ă at.t inter-comparabilitatea performanţelor universită!ilor c.t şi asigurarea
liberei circulaţii a persoanelor ;n spa!iul comunitar. >n aceste circumstan!e( ar fi de dorit
ca -om.nia să participe la procesul de ela@orare a standardelor yi procedurilor
armonizate pre:ent.nd propunerile mai sus men!ionate (v. *ig.<).
2. )ste logic " şi deci previ:i@il " că )N# va adopta standardele$ modelele deLa
eEistente pe plan european (.6 ?,@ A222, modelul european de excelenţă, etc.) " ;ntruc.t
acestea au marele avantaL de"a fi larg cunoscute si aplicate în Europa " adapt.ndu"le
eventual la unele condi!ii specifice ;nvă!ăm.ntului. De men!ionat că ;nsăşi ela@orarea
acestor standarde$ modele a necesitat ani de consultări şi concertări cu sute de
repre:entan!i ai păr!ilor interesate. >n plus( ;ntre timp( ele au fost optimi:ate su@stan!ial....
3. Dacă fiecare universitate ar adopta standardele pe care le consideră necesare H
idee falsă (a se vedea T3U) re:ultată din interpretarea partizanà yi contra-productivà a
afirma!iei de la Berlin Fresponsabilitatea primară pentru asigurarea calităţii în
învăţământul superior aparţine fiecărei instituţii.G H nu s"ar putea asigura inter-
comparabilitatea performanţelor universită!ilor şi nici libera circulaţie a persoanelor ;n
spa!iul comunitar. De fapt( declara!ia de la Berlin se referă la faptul că fiecare
universitate este responsabilà de implementarea asiguràrii calità(ii în cadrul ei, deci
la ceea ce ar trebui sà facà universitatea pentru a genera/ spori încrederea
managerilor yi clien(ilor ei în calitatea serviciilor prestate yi îmbunàtà(irea
permanentà a acesteia. >n acelaşi sens va ac!iona şi )N# care va ela@ora standarde
armonizate unice aplica@ile ;n toate universită!ile din statele mem@re ale U).
4. )ste necesară şi ;n -om.nia de:voltarea standardizàrii în domeniul
învà(àmântului cu aplicarea conceptelor, principiilor, metodelor, tehnicilor şi
practicilor pre:entate ;n standardele interna!ionale (2,4 3CCCC).
BIBLIOGRAFIE
1. prof. dr. ,orin P4P),/U( prof. dr. /onstatin B-7%2NU (coordonatori)M
prof. dr. Ga@riela %N,2U( prof. dr. /ostache -U,U( prof. dr. /onstantin
4P-)N( prof. dr. drian /U-[( prof. dr. 5tefan BU87-N),/U (autori)
" GHIDUL CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMANTUL SUPERIOR,
- GHIDUL CALITĂŢII ÎN ÎNVĂŢĂMANTUL SUPERIOR, PREZENTARE
)ditura Universită!ii din Bucureşti( 9CCA
9. prof.dr.ing.Nicolae D-7GU67N),/U( drd. ec. +agdalena D-7GU67N),/U
<C
" MANAGEMENTUL CALITĂŢII SERVICIILOR, )d.G2-( Buc.( 9CCA
<. prof.dr.ing. Nicolae D-7GU67N),/U " IMPACTUL TRANSPUNERII
SISTEMULUI CALITĂŢII DIN UE ÎN ANUMITE SECTOARE INDUSTRIALE
DIN ROMANIA , 2nstitutul )uropean din -om.nia( Buc.(9CC9
A. prof.dr.ing. Nicolae D-7GU67N),/U " DE LA CALITATEA CONTROLATĂ
LA CALITATEA TOTALĂ, )d.lternative( Buc. 3BBK
D. prof.dr.ec.+arieta 46-U H MANAGEMENTUL CALITĂŢII( )d.)conomică(
Buc.( 3BBD
K. EEE H STRATEGIE $I PROGRAME( /4, H /onsiliul pentru ,tandarde
4cupa!ionale şi testare ( Buc. 3BBJ
W.EEE H GHID PENTRU ELABORAREA STANDARDELOR OCUPAŢIONALE,
/4, H /onsiliul pentru ,tandarde 4cupa!ionale şi testare ( Buc. 3BBJ
<3