CONTINUT Continut ................................................................................................................................................ 1 Inceperea unui Program de Comportament Verbal .............................................

................................. 2 Cum il invatam pe copil sa se joace .........................................................................................................11 Jucariile pre erate ................................................................................................................................... 1! Cum il invatam pe copil sa ceara ceva "#olicitare$ ................................................................................. 21 Cum il invatam pe copilul care poate sa vorbeasca sa ceara "sa solicite$ .............................................. 2% Cum il invatam pe copil sa etic&ete'e "pipaie$ obiecte si imagini .......................................................... (1 )etode de trans er .................................................................................................................................. (! Cresterea productiilor vocale * Cum il invatam pe copil sa vorbeasca ................................................... +( Probleme de comportament ................................................................................................................... %, Cum il invatam pe copil sa raspunda la intrebari .................................................................................... -. /legerea ormei primului raspuns .......................................................................................................... 11+ Cum il invatam pe copil sa puna intrebari .............................................................................................. 11Cum il invatam pe copil sa inteleaga si sa oloseasca limbajul abstract ................................................ 12Construirea propo'itiilor ......................................................................................................................... 1+0 Te&nici de predare pentru combinatiile de cuvinte 1 ormarea propo'itiilor ......................................... 1++ Construirea abilitatilor sociale care apar ................................................................................................ 1+2eterminarea gradului de pregatire pentru scoala ................................................................................ 1%0

INC3P343/ UNUI P4O54/) 23 CO)PO4T/)3NT V346/7

1. Ce este /6/1V6/8 ABA este stiinta care se ocupa cu stiinta comportamentelor aplicate. Ea ofera o structura pentru a cerceta comportamentele umane, factorii care le determina si cum le putem spori/creste sau diminua. De asemenea, ea ofera o structura fundamentala pentru a invata noi abilitati (comportamente pe care vrem sa le sporim/intensificam). Informatiile de baza pe care trebuie sa le aveti in ceea ce priveste predarea acestor abilitati sunt: modelarea, sugerarea, descresterea, inlantuirea si incura area diferentiata. !ateva e"plicatii foarte simple sunt oferite mai os: a) Modelarea # proces prin care modificam treptat comportamentul de a e"istent al copilului in ceea ce dorim. Aceasta se face de obicei prin adaptarea cerintelor inainte de a oferi incura are. De e"emplu, daca un copil de abia invata sa spuna cuvinte, i se poate cere sa atinga un obiect inainte de a$l primi. %ai tarziu, ii putem cere sa spuna primul sunet, o silaba si in cele din urma intregul cuvant. b) Sugerarea # a utorul oferit de profesor pentru a promova raspunsul corect. &na dintre diferentele de baza intre cele mai traditionale programe ABA si modelul 'B este folosirea (invatarii fara greseli) in modelul 'B si metodele (nu, nici o sugestie) in modelele traditionale ABA. *ugestiile variaza prin gradul de interventie, de la g+idarea fizica la demonstratie, indicatii verbale, indicatii vizuale, indicare cu degetul, cat si in modul sugestiilor stimulatorii, cum ar fi apropierea. Intotdeauna trebuie sa incercam sa folosim sugestia care intervine cel mai putin in comportamentul

1

c)

d)

pe care vrem sa$l obtinem. De e"emplu, cand invatam pentru prima data copilul sa atinga un obiect sau o imagine, e posibil ca la inceput sa fie nevoie sa$i miscam mana spe obiect. Descresterea/Minimalizarea # este o parte critica din procesul de invatare al copiilor, de a ,& deveni dependenti de sugestii. -rice sugestii vor fi treptat indepartate, pe masura ce copilul reuseste sa raspunda corect fara nici o sugestie. !a sa folosim e"emplul de mai sus, daca vrem sa$l invatam pe copil sa atinga o minge, putem incepe prin a$i misca mana spre minge, apoi ii atingem doar umarul, apoi aratam spre minge etc., pana cand copilul reuseste sa atinga mingea atunci cand i se spune (multi copii nu vor avea nevoie de multe astfel de sugestii pentru a invata (sa atinga) un obiect). Inlantuirea # fundamental, aceasta inseamna ca abilitatile sunt impartite in cele mai mici unitati componente si sunt invatate astfel, in unitati care sunt inlantuite impreuna. .e+nicile de inlantuire inainte si inapoi sunt frecvent utilizate atunci cand se doreste invatarea unei noi abilitati. &n e"emplu de inlantuire inainte ar fi invatarea unei propozitii # copilul este invatat pe rand cate un cuvant (spune (eu), spune (eu te), spune (eu te iubesc)). Daca il invatam aceeasi propozitie folosind inlantuirea inapoi, vom incepe cu finalul # spune (iubesc), spune (iubesc pe), spune (iubesc pe tine). Incurajare diferentiata # incura area reprezinta probabil cea mai importanta parte in procesul de invatare. Aceasta implica oferirea unui raspuns la comportamentul copilului, care va intari acel comportament. !uvantul (diferential) se refera la faptul ca noi variem nivelul incura arii in functie de raspunsul copilului. *arcinile grele pot fi incura ate mai mult, pe cand sarcinile usoare pot fi incura ate mai slab. .rebuie sa ne adaptam incura area in mod sistematic in asa fel incat copilul va invata in cele din urma sa raspunda potrivit in programe naturale de incura are (ocazional) cu tipuri naturale de incura are (social).

e)

2. Ce este invatarea procesului discret8 Invatarea procesului discret este o te+nica folosita atat in programele traditionale ABA cat si in programele de comportament verbal ('BA). Aceasta te+nica cuprinde: a) descompunerea unei abilitati in parti mai mici/ b) invatarea unei sub$abilitati pe rand pana cand copilul o stapaneste/ c) folosirea invatarii concentrate (dense)/ d) oferirea sugestiilor si descresterea folosirii sugestiilor atat cat este necesar/ e) folosirea metodelor de incura are. 0iecare sesiune de invatare cuprinde procese repetate, fiecare process avand un inceput distinct (instruirea), un comportament (raspunsul copilului) si o consecinta (incura area sau descresterea folosirii sugestiilor). )arile inceputuri Este foarte important sa incepeti si sa dezvoltati relatia terapeutica cu foarte multa atentie. Este important ca, copilului sa$i placa in continuare sa fie intre oameni si sa vada invatarea ca pe (un lucru bun). 1rima sarcina a instructorului este aceea de a$l invata pe copil ca atunci cand el (instructorul) apare, se intampla lucruri bune2 In termeni comportamentali, trebuie (sa faceti ec+ipa cu incura arile). Acest lucru se poate face in multe moduri, dar in primul rand prin observare atenta a copilului si interactionarea cu el intr$un mod care sa$i faca placere. -bservati cum ii place sa fie atins, ce fel de voci ii fac placere, cum reactioneaza la diferite e"presii faciale, cu ce ucarii ii place sa se oace. Abordati$l cand pare plictisit si oferiti$i in mod neconditionat ceva care ii face placere. 3ucati$va cu el fara sa cereti nici un raspuns. De obicei a uta sa aveti un aliment special sau o ucarie care sa fie disponibila numai atunci cand instructorul este prezent. Acest lucru il stabileste pe instructor ca fiind o forma de incura are conditionata. 'eti sti daca aveti succes atunci cand copilul pare fericit cand veniti dumneavoastra2 0actorii importanti in aceasta faza cuprind: a) nu$l luati pe copil de la o activitate placuta atunci cand vine instructorul. De e"emplu, este de preferat ca, copilul sa nu se uite la o caseta video preferata c+iar atunci cand trebuie sa vina instructorul/ b) nu cereti un raspuns. !u alte cuvinte, nu$i dati copilului indicatii cum ar fi: (vino aici), (stai os), (uita$te la asta) etc. c) instructionati copilul intr$un mod placut si antrenant, astfel incat el sa vrea sa fie cu dumneavostra. #olicitarea primului raspuns

2

0olosind modelul 'BA, cel mai important este sa$l invatati pe copil cum sa ceara ceea ce vrea. Acest lucru se intampla deoarece copilul este de obicei motivat sa comunice pentru a obtine aceste lucruri (are (o operatiune stabilita)). Inregistram de obicei un salt important in abilitatile de comunicare pe masura ce copilul invata sa ceara. Ei invata (eu spun, eu primesc) si asta le confera multa putere. 1arte din aceasta invatare ar trebui sa apara de obicei in prima faza. De e"emplu, daca vedeti ca copilul se intinde spre o anume ucarie (masina), dumneavoastra ati putea spune (masina). .ineti masina in mana o secunda pentru a vedea daca el repeta. Daca nu, dati masina intr$o parte. Daca copilul nu da un raspuns imitativ sub control instructional, ati putea incerca sa obtineti un raspuns de completare care poate fi transferat mai apoi unei cereri. Dumneavoastra puteti spune (+ai sa ne ucam cu masinile), apoi repetati (+ai sa ne ucam44.) *i vedeti daca copilul va completa raspunsul. - alta te+nica folositoare este aceea de a avea obiectul dorit undeva la vedere, dar el sa nu poata fi obtinut fara a utor din partea unui adult, si sa$i dati copilului posibilitatea de a alege in timp ce le denumiti pe fiecare: (vrei masina sau cartea5). Daca copilul nu raspunde, c+iar daca dumneavoastra stiti ca el poate pronunta cuvantul, s$ar putea sa fie necesar sa$l invatati pe copil sa fie cooperant in alte activitati imitative pe masura ce il invatati cererile verbale. &rmatorii factori sunt importanti atunci cand incepeti sa cereti raspunsuri: a) nu cereti niciodata un raspuns pe care dumneavoastra nu il puteti sugera . De e"emplu, nu spuneti (spune masina) atunci cand tineti o masina daca copilul/ nu va imita in mod consecvent. Aceasta se intampla din cauza faptului ca nu$l putem (obliga) sa spuna cuvantul. ,u vrem ca, copilul sa e"erseze neurmarea instructiunilor. b) daca dati o instructiune, cum ar fi (stai os), dumneavostra trebuie sa$l g+idati fizic pe copil sa se aseze daca el nu face asa. Din nou, nu dorim ca, copilul sa ,& urmeze instructiunile. c) asigurati$va ca primele instructiuni pe care le dati sunt cele de care sunteti sigur ca pot fi indeplinite, si incura ati$l foarte mult pentru bunavointa. *olicitarile primelor raspunsuri pot fi imitatii non$verbale: (vino aici) (cu un alt adult care arata), (stai os), (atinge), (potriveste) etc. d) nu folositi niciodata o incura are pe post de (mita) . Aceasta inseamna, in esenta, sa$l starniti pe copil prin fluturarea unei incura ari in fata lui si prin a$i cere un raspuns inainte de a$i da voie copilului sa a unga la ea. Aceasta nu inseamna ca nu puteti folosi incura arile drept (promisiuni). De e"emplu, daca doriti sa$l faceti pe copil sa vina la dumneavoastra, luati in mana ceva ce lui ii place si dati$i obiectul respective atunci cand vine2 e) c+iar pentru copiii care sunt vocali, dar nu se afla intr$un control de pregatire, imaginile si sunetele pot fi folositoare atunci cand copilul este invatat cum sa ceara lucruri pe care le poate spune. Aceasta se intampla deoarece dumneavoastra puteti sa$i sugerati copilului sa faca un semn sau sa inmaneze o imagine, dar nu puteti sa$i sugerati e"primarea. In mod tipic, copilul va incepe repede sa foloseasca cuvintele in mod functional, daca este capabil sa le produca, o data ce a inteles (regula) cererii. Cum ne descurcam cu un comportament negativ !opilul nu trebuie niciodata incura at atunci cand are un comportament negativ. Acest lucru este de obicei dificil de realizat la inceputul unei relatii terapeutice deoarece, uneori, copilul s$ar putea sa fi fost incura at in mod necugetat. 1entru copii este un lucru normal sa planga atunci cand o nevoie nu le este satisfacuta. Deoarece copilul nu poate sa comunice intr$un mod eficient, parintii s$ar putea sa fi incercat sa$si dea seama ce vrea copilul oferindu$i toate obiectele lui preferate. Acest lucru incura eaza tipetele si plansul2 Ignorarea crizei poate creste, pentru un timp, comportamentul/ dar este esential ca toti cei care lucreaza cu copilul sa nu cedeze comportamentului de criza. Incercati sa nu dati nici o atentie crizei daca copilul tipa pentru ca vrea ceva. Indepartati$va, trageti adanc aer in piept si ramaneti calm2 !and copilul se linisteste, folositi imagini, semne sau aratati$i obiecte pana cand va dati seama ce vrea. Daca stiti ce vrea copilul se poate folosi o metoda de numarare. *puneti (fara plans) sau ceva asemanator si incepeti sa numarati cand copilul se opreste din plans, c+iar daca la inceput numai pentru a inspira adanc. Incepeti de la inceput de fiecare data cand copilul incepe sa planga din nou. - data ce copilul s$a oprit din plans la un numar prestabilit, dati$i ceea ce vrea. Daca copilul face crize deoarece i s$a dat o instructiune si el nu vrea sa se supuna, folositi cu calm cea mai putin suparatoare sugestie pentru a va asigura ca copilul va face ce i s$a spus. Daca i s$a cerut sa stea os iar el tipa, g+idati$l cu blandete pana la scaun, faceti$l sa se aseze pentru cateva secunde, apoi lasati$l sa se ridice (doar atunci cand nu tipa2). 6ucrul important la un comportament negativ este sa invatam din el. Daca copilul face crize, asta inseamna ca metodele de predare trebuie a ustate. Aveti in vedere incura arile, densitatea lor, dificultatea sarcinilor pe care i le cereti, pentru a stabili ce anume trebuie corectat. Este foarte important ca, comportamentele negative sa nu fie incura ate, dar lucrul cel mai important de dorit este acela de a folosi metode bune de predare astfel incat aceste comportamente sa nu mai apara.

3

insa nevoia de a scapa de intrebarile dumneavoastra a devenit mai puternica). Termeni si de initii (. 78.. 79. ?.geanta la indemana sau o cutie cu surprize pot fi folositoare. 0olositi incura ari diferentiate. 4 . 6a inceput incura area trebuie sa apara imediat . o pizza devine foarte dorita). . -bservati comportamentele stimulatoare ale copilului pentru a putea determina ce i$ar face placere. <.ota: aceste definitii au menirea de a$i a uta pe aceia care nu au pregatirea comportamentala vasta sa fie capabili sa obtina o folosire functionala a conditiilor definite.u oferiti alte incura ari cand comportamentul se e"tinde (in incercari de a$l linisti).rebuie stabilit si urmarit indeaproape un program variabil de incura are. 7ucruri care a ectea'a O# 7) privarea # valoarea unui obiect creste cand acesta lipseste pentru un anumit timp (e". pe masura ce copilul invata. -feriti cele mai bune recompense pentru cele mai bune comportamente sau pentru munca (cea mai grea). (Incura arile trebuie sa fie incura atoare). si incercati sa obtineti mai multe raspunsuri inainte de a oferi o recompensa tangibila. >. Asadar. 6ucrurile pe care un copil le poate gasi incura atoare la un moment dat. Incura area este cea mai eficienta atunci cand apare dupa 7$ 8 secunde dupa comportament. E"emple: 9. !opilul isi dorea foarte mult sa se oace cu o ucarie. =.!ele mai importante lucruri de retinut la inceputul unei relatii terapeutice sunt: ideea de a va simti bine.u intrerupeti momentul de munca pentru o incura are.outatea si neprevazutul sporesc mult incura area . in timp ce pastrati incura arile de tip (Bine) pentru o munca mai usoara sau descresterea comportamentelor. . ele pot sa nu fie (e"acte) din punct de vedere comportamental) Operatia de stabilire "O#$ a) creste in mod temporar eficienta sau valoarea unei incura ari/ b) creste in mod temporar comportamentele care au avut drept consecinta acea incura are in trecut. . pot sa nu mai fie asa mai tarziu2 Incura area trebuie sa fie contingenta. 7@. . In timp.rebuie folosita o gama larga de incura ari .u amintiti copilului ce incura are ar putea primi daca nu ar aparea comportamente disruptive. indreptati$va spre incura ari care sunt mai mult naturale si practice # laudele (recompensele sociale). Acest lucru este necesar pentru a ne asigura ca incura area isi va pastra valoarea si. . binedispunerea copilului si invatarea de catre copil a faptului ca invatarea este distractiva iar comunicarea este puternica. de asemena. 7:. 8. Incura area trebuie diminuata in timp. 8) satietatea # valoarea unui obiect scade atunci cand acesta este foarte disponibil. Evaluati timpul incura arii . . 9) OS concurenta # valoarea obiectului/comportamentului scade atunci cand e"ista un alt obiect/comportament de o importanta mai mare (e". pentru a oferi incura ari diferentiale. . 0olositi incura arile potrivite varstei. 77. *urprizele sunt de obicei foarte placute si foarte motivante. . !ombinati intotdeauna incura arile sociale cu incura arile elementare .rebuie sa fiti siguri ca. Dezvoltati si identificati noi incura ari in mod continuu . . !and tineti o dieta de slabit. copilul asociaza comportamentul lui cu incura area.u folositi recompensele pe post de mita. . !opilul trebuie sa invete ca viata devine mai buna daca se supune cererilor2 4egulile incurajarii 7. . !eea ce este incura ator pentru un copil poate fi potrivnic altuia. :. Incura arile ar trebui sa fie disponibile doar atunci cand este produs un comportament # tinta. 6ucrul acesta va spori acceptarea celor de aceeasi varsta si posibilitatea de a intalni aceste lucruri in mod natural. pentru a nu$i diminua astfel puterea (incura arile necontingente pot fi oferite in incercarile de a$l egala pe instructor sau o activitate nedorita cu incura are). *arcinile usoare ar trebui sa aiba un program (slab) de incura are.u obisnuiti copilul sa auda inainte despre incura area pe care o va primi.

7. 7. cand aude (gaseste cainele). si care are ca efect descresterea comportamentului. mirosit. *$delta: pentru a continua cu e"emplul de mai sus. b) copilul doreste sa se oace cu mingea. Intarirea negativa: indepartarea unui lucru pe care individual il considera potrivnic. asa ca face semnul pentru (minge)/ parintele ii da mingea (intarirea)/ prin urmare. asa incat a doua oara cand tatal da pagina si spune (gaseste cainele). sau indepartarea unui obiect (comportament) pe care copilul il considera placut. 5 . Intarirea pozitiva: copilul primeste ceva foarte dorit dupa ce se produce comportamentul. probabilitatea producerii comportamentului in viitor. b) un copil gaseste la scoala (cercul timpului) ca fiind aversiv si incepe sa tipe. -ameni diferiti pot e"perimenta senzatii diferite plecand de la acelasi stimul. pe care el il considera neconfortabil. tatal nu il imbratiseaza si nu ii spune (asa este). 8. Daca un copil are o ucarie preferata. copilul va e"ecuta acelasi comportament (semnul pentru minge). in plus. Daca nu aveti bani. %ama vine si il ia pe frate/ aceasta consecinta a comportamentului copilului va spori probabilitatea de a produce comportamentul (muscatul) in viitor. prin urmare. cu care nu s$a mai ucat de mult. E"emple: a) un copil vrea o pra itura si continua sa tipe in timp ce parintii incearca sa$si dea seama ce vrea. il musca pe fratele lui. muscare tipete. in aceleasi conditii. spune (+ai sa mergem) etc. in cazul in care copilul arata pisica si nu cainele. E"emple: stimul neutru: tatal spune (pune mana pe caine). profesorul il lasa liber. probabil va manifesta acelasi comportament. data viitoare cand va dori mingea. Pedepsirea $ aplicarea a ceva ce copilul considera neplacut. Data viitoare cand copilul va dori pra itura. copilul sesizeaza posibilitatea incura arii. E"emple: a) un copil gaseste prezenta fratilor sai ca fiind deran ata si. aceasta fiind prima situatie in care copilul aude aceasta fraza. imediat dupa ce s$a produs comportamentul. el indica disponibilitatea sau posibilitatea incura arii sau a pedepsei. urmat de o incura are. copilul pune din nou mana pe caine. o alta il poate descrie ca fiind neplacut. fie de o pedeapsa. atunci cand este urmat fie de o incura are. bineinteles. !opilul aude cuvintele. Daca un copil se afla intr$un mediu zgomotos. &n stimul pe care o persoana il resimte ca fiind placut. g+idandu$l).) care au avut drept rezultat scaparea si alta data in trecut. !opilul gaseste acest lucru destul de placut (incura are). fara sa mai astepte ca tatal sa$l g+ideze. !a urmare a acestui comportament. Deoarece comportamentul a fost. !and coopilul pune mana pe caine. valoarea acelei ucarii creste pentru o anumita perioada si se e"prima printr$o crestere a frecventei comportamentelor prin care a dobandit in trecut ucaria. nici pozitiv si nici negativ/ stimul discriminativ: un copil sta in bratele tatalui sau si priveste o carte. &n stimul poate fi asociat cu o e"perienta trecuta. 9. acest lucru creste pentru un timp valoarea evadarii si se e"prima prin comportamente (lovire. sporind astfel aparitia aceluiasi comportament in viitor. in viitor. acest fapt se reflecta in comportamente care in trecut v$au permis sa aveti mai multi bani (o slu ba in plus. tatal il imbratiseaza si ii spune (asa este2). -rice poate fi vazut.). nici cu placere si nu au fost asociati cu nimic altceva (stimuli neutri). . &n stimul asociat cu lipsa incura arii poarta denumirea de (conditie *$delta). pipait sau gustat. *timul $ un lucru pe care o persoana il poate e"prima cu a utorul simturilor. valoarea acestora creste si. in trecut. !u alte cuvinte. mai multa munca etc. 8. auzit. dar ele nu sunt associate cu nimic.atal ii spune (gaseste cainele si ii ia mana. Acest lucru sporeste. cand apare stimulul. Incurajarea (intarirea) # are loc dupa ce se produce un comportament si are ca efect sporirea aparitiei aceluiasi comportament. In acest fel comportamentul gresit este asociat cu lipsa incura arii. Atunci el este considerat un stimul discriminativ (sd). &nii stimuli nu sunt asociati nici cu durere.

E"emple: (!um se numeste asta5) (copilul denumeste obiectul)/ ( !um se simte cainele5) (moale)/ ( !are din ele spune puf$puf5) (copilul spune (trenul))/ ( !e vezi5) (copilul spune # (o pasare zburand pe cer)). mai degraba decat de a fi intrebat (ce vrei5). . 6 .rasaturile reprezinta parti ale obiectelor si descrieri ale obiectelor.(senzatie tactila pura) nu are legatura cu posedarea unei -* sau cu dorinta de a avea obiectul. tactile si intraverbale sunt toate predate asa incat copilul sa poata invata sa raspunda la intrebari si sa vorbeasca despre lucruri cand acestea sunt prezente. Dupa ce s$au invatat aproape 9@ de obiecte diferite. *am: (Am fost la pla a toata saptamana) (intraverbal)/ ('rei sa$ti arat pozele5) (cerere). 0red: (*igur) (intraverbal). 2e tip ecou # repetarea e"acta a ceea ce tocmai a spus o persoana.) (cerere # 0red/ receptiv # *am).0! sunt invatate pentru ca copilul sa poata invata asocierile sau (legaturile intraverbale) dintre cuvinte. actiune sau caracteristica care nu este prezenta (raspunsul la intrebari sau purtarea unei discutii). galbena. sa identifice si sa denumeasca obiecte din mediul lor. Intraverbal # un raspuns la ceva ce spune o persoana si care are legatura cu un obiect. Baspunsurile receptive. !onversatiile sunt de obicei combinatii de cereri. functii. #imt tactil # etic+etarea/denumirea unui obiect. micuta4) (copilul spune (stea))/ ( !e spune puf$puf5) (copilul spune (trenul))/ ( !e ai facut astazi la scoala5) (copilul spune 4). 0red: (*unt bine.) (copilul atinge)/ ( 1une$ti te rog farfuria la spalat. E"emple: (Aaseste pra itura in forma de monstru.) (copilul se supune)/ ( !e spune puf$puf 5) (copilul atinge trenul). a unei actiuni prezente. (*unt gata sa ma intorc din nou la treaba) (simt tactil). 0red: (. raspunsul copilului este de a atinge sau denumi atunci cand se pronunta . T:C # trasaturi. lunga/ 0unctii # se co este. E"emple: (6icareste. E"emple: banana . . E"emplu: (1ot sa iau o pra itura5)/ (&nde$i mama5). intraverbal) (*imt ca sunt pregatit pentru o vacanta) (simt tactil/pipaire)/ (Dar tu5) (cerere). E"emple: ('rei sa mergi afara5) (copilul spune (vrei sa mergi afara))/ %ama spune (masina). *am: (De fapt. iar clasele reprezinta grupurile de care apartin obiectele.Clasi icarea comportamentala a limbajului "#9inner$ Cerere # o (cerere pura).data ce copilul este capabil sa ceara. te rog. In timpul primei faze de invatare. lunga. 4eceptiv # urmarea/indeplinirea indicatiilor sau supunerea la cererile celorlalti. dandu$i posibilitatea invatacelului sa defineasca si sa descrie obiectele. apare pur si simplu ca rezultat al unei -* sau al dorintei de a avea un obiect. pipairi si intraverbale cu raspunsuri receptive ocazionale/intamplatoare. cu coa a.i$a placut casa in care ati stat5) (cerere). *am: (Da. de mancare # banana.!0$ul. . am in ea pozele (simt tactil). sau a ceva cu care copilul vine in contact. 0unctiile reprezinta actiunile care sunt de obicei legate de obiecte. 0red: (1oti sa$mi dai numarul agentului5 (cerere). este predate procesul invers. dar am fost destul de ocupat)/ (simt tactil. *i aici este unul dintre copiii care ma ingroapa in nisip) (simt tactil). 0red: (Intr$adevar5 &nde ai fost5) (cerere). copilul spune (masina). clase. se co este. licareste. . se mananca/ !lasa # lucruri care se mananca. E"emplu: *am: (*alut2 !e mai faci5) (cerere). a fost grozava2) (intraverbal). *crie$mi numarul pe +artia asta. eu tocmai m$am intors din vacanta) (intraverbal).rasaturi # galbena. *am: (Da$mi geanta de acolo (cerere$*am/ receptiv$0red).

.. 8. =. ce fel de puzzle$uri5 1oate el sa puna piese de puzzle impreuna cu susul in os5 1oate copilul sa dezmembreze ucarii. atingere si constiinta corpului in spatiu 7. !um reactioneaza copilul la spatiile mici5 Dar la spatiile mari. lumina slaba sau lumina puternica5 Beactioneaza copilul diferit la stimuli care se misca fata de stimuli care sunt nemiscati5 Beactioneaza copilul diferit la stimuli vizuali daca se afla in miscare5 Are copilul tendinta de a se stimula atunci cand vede obiecte care se rotesc5 1oate copilul sa completeze puzzle5 Daca da. 1oate copilul sa identifice fotografii5 !um reactioneaza la desene cu linii5 Daca variati contrastul de culoare in desenele cu linii (de e". !um reactioneaza copilul la sunete tari fata de sunetele incete5 !opilul raspunde diferit daca asteapta sunetul sau daca sunetul se produce brusc si neasteptat5 !um reactioneaza copilul cand variati tonul vocii dumneavoastra5 !um reactioneaza copilul la tonuri foarte oase fata de tonuri ridicate5 1are a prefera vocile masculine sau vocile feminine5 !um reactioneaza copilul la muzica5 Incearca el sa cante cantece c+iar daca cuvintele nu pot fi intelese5 1oate copilul sa imite modele de a bate usor in tobe sau la "ilofon5 1oate el repeta numarul corect al loviturilor sau ritmul loviturilor5 'orbirea copilul este la un nivel potrivit5 I se sc+imba volumul in functie de situatie5 !ate silabe contin propozitiile pe care copilul le poate imita in mod repetat5 !um reactioneza copilul la ( ucarii vorbitoare)5 Incearca el (sa le stimuleze) (adica sa apese un buton in mod repetat) atunci cand este singur5 1oate copilul sa completeze cuvinte in carti cu rime sau cantece. !opilul pare a fi (intotdeauna in miscare). !um reactioneaza copilul la imbratisari fata de atingerile usoare5 E"ista vreo diferenta in felul in care el reactioneaza la masa ul incet si regulat fata de felul in care reactioneaza la atingerile scurte.3valuarea raspunsului copilului la mediu %ulti copii reactioneaza diferit la o varietate de input$uri senzoriale. regulate5 . %ananca copilul o varietate de mancaruri de diferite compozitii/te"turi5 77. cat si sa$i a ute sa stabileasca tipurile de stimuli care ar trebui folositi pentru a$l incura a pe copil. iar apoi sa le ansambleze din nou5 Anticipeaza copilul drumul spre locuri familiare5 1oate copilul sa gaseasca obiecte familiare daca acestea au fost mutate5 Beactioneaza copilul la o mica parte dintr$o imagine mai degraba decat la intreaga imagine5 )iscare. <. 9. . !um reactioneaza copilul atunci cand il leganati. -bservati$l pe copil cu atentie si descrieti reactia lui la diferiti stimuli. 8. sau luminati mai mult fundalul.. *unt miscarile repetitive sau intamplatoare5 9. >. 9. !opilul calca pe obiecte mai degraba decat sa le ocoleasca5 =. reactioneaza el diferit5 !um reactioneaza copilul la diferite lumini5 *e comporta diferit in lumina fluorescenta.olereaza copilul spalatul pe dinti si pe fata5 Are obiceiul de a baga lucrurile in gura5 7@. . =. <. >. ?. !um reactioneaza copilul la te"turile diferite ale ucariilor sau +ainelor5 >. Este copilul capabil sa puna in ordine un numar de miscari pentru a indeplini o sarcina5 79. sau pare mai degraba sedentar5 8. Intelegerea modelelor de raspuns a fiecarui copil fata de mediu ii poate a uta pe parinti si pe instructori sa stabileasca tipurile de ucarii sau activitati care le plac copiilor. Are copilul tendinta de a se stimula prin manipularea fizica a diferitelor obiecte sau parti ale corpului5 78. . :. #unet 7. invartiti in bratele dumneavostra sau dansati5 :. maro pe bronz. E"ista vreo diferenta in felul in care copilul reactioneaza la miscari bruste fata de miscari incete. sacadate5 Beactioneaza el diferit la atingeri in diferite parti ale corpului5 ?. largi5 <. fata de negru pe alb). 1oate copilul sa puna in ordine un numar de actiuni diferite cu ucariile5 7 . :. fara sa fie nevoie de prea multa invatare5 #timulii vi'uali 7.

noi nu ii vom oferi decat o operatie de stabilire (-*) pentru a vorbi atunci cand el se afla intr$un mediu artificial (statul la masa). &nele sugestii sunt oferite pe baza informatiilor pe care le adunati dumneavoastra. si observati cum reactioneaza el. daca aceste obiecte din (lumea adevarata) ( ucarii. ne putem uita la felurile de comportament proprii stimulatoare in care el se anga eaza si putem analiza felul in care el reactioneaza la o varietate de privelisti. in parte. :.oti copiii doresc ceva. de asemenea. Daca ii place sa priveasca obiecte care se invart. lucruri de atins. un raspuns intraverbal. )iros 7. tratatii). ocuri.7:. Este copilul sensibil la parfumuri. Intrebarile atasate va vor a uta sa sa va g+idati pe masura ce invatati mai multe despre copil. sunete. oameni) nu sunt incura atoare pentru copil. 1entru a putea determina ce fel de ucarii sau activitati ii pot placea unui copil. Acesta constituie. Dumneavoastra puteti. 8. vom discuta despre metodele prin care sa determinam cel mai potrivit sistem augmentativ (de marire) pe care sa$l folosim. Dupa ce l$am (agatat) pe copil. sa faceti ceva care s$ar putea sa nu$i placa prea mult copilului in combinatie cu ceva ce stiti ca$i place. Este foarte important ca noi sa$l invatam pe copil sa se bucure de multe lucruri. indiferent de activitatea noua pe care o introduceti. sa imite actiuni. il putem invata sa ceara acea activitate sau poate sa ceara diferite bucati sau parti din ea. 8. mirosuri etc. bomboane. . %ulte dintre primele ucarii sau activitati pe care le$ati ales pentru a le prezenta copilului. cantati sau e"agerati infle"iunile vocii atunci cand interactionati cu el. mecanisme sau bete cu panglica. In timpul viitoarei sesiuni. agenti de curatire sau alte c+imicale5 E"ista mirosuri specifice pe care copilul pare sa le savureze5 !opilul miroase lucrurile inainte de a interactiona cu ele in mod frecvent5 1are copilul sa fie stimulat de miros5 %ananca copilul o gama larga de arome5 1are el sa prefere alimente condimentate. cat si sa$i oferim copilului activitati la care sa participe si care sunt mai amuzante/placute decat stimulentele. !u alte cuvinte. atunci cand spunem parintilor ca primul lucru pe care dorim sa$l invatam pe copilul lor este acela de a cere lucrurile pe care le doreste. incercati sa$i prezentati copilului diferite privelisti. pentru a crea tot mai multe lucruri de care copilul sa se bucure (incura ari conditionate). 8 . decat daca il invatam folosind lucrurile pe care este posibil sa le intalneasca in viata cotidiana. Aceasta idee ramane adevarata. 1entru a putea raspunde. !el mai important lucru de retinut este acela ca. alegeti ucarii sau activitati ce presupun invartire. -rice incura are poate fi folosita pentru a produce asocierea. cat si numarul de lucruri pe care ei si le doresc. In timp ce este posibil cu certitudine sa$l invatam pe un copil sa arate imagini. cu stimuli artificiali (imagini) si incura ari artificiale (casete video. asociati aceasta activitate cu cititul unei carti. 9. ar trebui sa fie acela de a asocia incura arile stabilite (alimente. pot fi considerate ucarii (stimulatoare). daca copilul reactioneaza asa incat activitatea poate continua. il putem invata sa ceara acea activitate prin folosirea semnelor sau a imaginilor. Importanta invatarii unui copil de a$i place oaca. acestia spun # (dar el nu cere/vrea nimic2). sau dupa ce l$am facut sa$i placa activitatea. Este tonusul muscular general al copilului scazut sau ridicat5 *e sc+imba acesta atunci cand copilul face miscari cu un anumit scop5 5ust 7. Asadar. sa repete cuvinte in situatii artificiale sau nascocite. De e"emplu. un scop permanent al oricarui program. daca unui copil ii place sa fie tinut strans. roti care se invartesc. gusturi si miscari din mediu (stimuli). sarate. %ai mult decat atat. sa va opriti inainte de ultimul cuvant pentru a vedea daca copilul il completeaza. lucruri. Daca ii place muzica. !u alte cuvinte. -data ce ati raspuns la intrebari. doriti sa o asociati cu o incura are. *$ar putea ca in acest moment sa nu stiti inca raspunsul la unele intrebari. titireze. Daca copilul este non$verbal. dar si o solicitare. sunete. folositi aceste informatii pentru a va putea a uta sa determinati cele mai bune feluri de ucarii sau activitati pe care sa le prezentati copilului. de fiecare data cand introduceti o activitate sau ucarie noua.) cu obiecte noi. astfel incat sa putem creste numarul de oportunitati de invatare. De e"emplu. si e"ista metode prin care putem spori atat varietatea. dulci sau linistitoare5 6inge sau molfaie vreodata obiectele inainte de a interactiona cu ele5 CU) I7 INV/T/) P3 COPI7 #/ #3 JO/C3 In mod frecvent. nu poate fi accentuata prea mult. nu este prea probabil ca copilul va folosi aceste abilitati intr$o maniera functionala.

asa cum am discutat mai sus. Daca acesta este cazul. Daca faceti acest lucru in mod repetat. in aceeasi maniera. pentru a putea determina la ce anume reactioneaza copilul. Daca el pare sa repete aceeasi activitate iar si iar. &na dintre cele mai mari greseli pe care oamenii le fac. daca il leganati pe copil pe o minge folosita in terapie. 0iti constienti de faptul ca unii copii se (impotmolesc) atunci cand se oaca cu o ucarie sau cand asculta o poveste in acelasi fel de fiecare data. De e"emplu. . si care sa fie folosite numai atunci cand este prezent un adult. daca copilul vrea sa vada baloane din cuptor. este sa asociem incura area ( ucaria$stimul) cu vorbitul si interactiunea. doar lasati ucaria neatinsa in camera pentru cateva zile. Amintiti$va ca scopul. Construiti anticiparea: repetati aceleasi cuvinte sau secventa de miscari iar si iar. sa nu mai fie asa de interesanta atunci cand se oaca cu tatal2 Daca vi se pare ca acest lucru se intampla cu copilul. In timp ce nu dorim in mod necesar sa incura am aceasta nevoie aparenta de (monotonie)/)unicitate).u dorim sa sporim comportamentele auto$stimulatoare ale copilului prin oferirea accesului nelimitat la aceste ucarii. daca copilul alearga in cerc in urul camerei. Aceasta nu este oaca. toti cad os). Dumneavoastra trebuie sa evitati sa formulati cerinte si doar sa va bucurati de oaca impreuna cu el/ea. veti observa un zambet si contact vizual in timp ce va apropiati. daca un copil incepe sa sara si sa bata din palme in timp ce va ucati cu un titirez. Bostogoliti$l pe copil os de pe minge atunci cand spuneti os. ridicati$l deodata in aer si faceti$l (sa zboare) in urul camerei.ineti minte ca unii copii devin mai agitati atunci cand interactioneaza cu unele ucarii (in special ucariile care ii stimuleaza). De e"emplu. neintentionat. intrerupeti$l intr$o maniera vesela.daca copilul este lasat singur cu ucaria. dar nu accesibila. . E": ucati (baba$oarba). 7. spalatorii de masini care c+iar improasca apa. o ucarie pe care copilul parea sa o indrageasca atunci cand se uca cu mama. probabil ca el va cere (gateste) daca dumneavoastra tineti butonul de la oc+iul de aragaz. comportamentele auto$stimulatoare au tendinta de a se auto$incura a. in acest punct. pe un ton (melodic). Incercati sa evitati sa povestiti pur si simplu ceea ce vedeti ca face copilul si. apoi sa luati o pauza si sa mergeti intr$un loc mic.rebuie sa fiti atent sa nu incura ati. Daca copilului ii place partea de (cauza si efect) a ucariei. !eea ce incercam sa facem. Este important ca instructorul sa detina controlul asupra ucariilor pentru a$l impiedica pe copil sa se stimuleze si sa$l ignore pe instructor2 Daca gasiti o ucarie sau activitate de care copilul sa fie interesat. De e"emplu. este testare. luati si dumneavostra un tren si prefaceti$va ca loviti trenul. !opilul s$ar putea sa inceapa sa rada in timp ce va dati os patura de pe cap. !and vedeti ca acest lucru 9 . puteti canta sau spune aceeasi serie de cuvinte in timp ce va ucati cu ucaria. *puneti (baba$oarba) in timp ce va miscati treptat spre copil si va dati os o patura de pe cap. cuptoare care scot baloane atunci cand gatiti sau c+iuvete de ucarie care arunca apa atunci cand sunt apasate. . multor copii le plac vocile (copilaroase)/)prostesti) si modele de intonatie e"agerata (in special copiilor carora le place si muzica). dar intr$o maniera diferita. dar aveti rabdare pana sa sc+imbati activitatea atunci cand copilul afiseaza un comportament de dorit. luati si dumneavoastra parte. In mod treptat. Inceperea jocului &rmatoarele te+nici de invatare s$au dovedit a creste interesul copilului fata de oameni si ucarii. de multe ori il puteti face pe copil sa reactioneze la dumneavoastra daca controlati c+iar dumneavoastra acea parte a ucariei. deoarece. probabil ca veti incepe sa observati cum copilul se uita la dumneavostra cu nerabdare cand sunteti pe punctul de a spune ( os). daca copilul se oaca cu un tren pe sine. sau urmariti$i trenul de$a lungul sinelor. dar la o anumita distanta. Daca este asa. ucausa. &nii copii au doar nevoie sa se afle in prea ma unei ucarii noi pentru o bucata de timp inainte de a interactiona cu ea. este de a (primi) permisiunea de a intra in ocul copilului si de a deveni parte din incura area pe care o primeste din aceasta situatie. De e"emplu. 6asati$l pe copil sa vada ca puneti ucaria intr$un loc unde este vizibila . De e"emplu. il puteti ruga sa se aseze. Este important sa nu lasati copilul (sa se oace) cu ucaria in acest fel. incepeti sa va ucati dumneavostra cu ucaria atunci cand copilul se afla in camera. este aceea de a se aseza os cu copilul pentru a se uca si de a incepe sa puna o mie de intrebari. luati o pauza si faceti o alta activitate care sa implice stimuli diferiti. iar copilul s$ar putea sa o gaseasca aversiva. Acestea sunt ucarii care ar trebui sa fie tinute intr$un loc special. se poate intampla ca. orice comportamente negative prin reactia fata de comportamentul copilului. De e"emplu. Incercati sa va opriti inainte de ( os) si s$ar putea ca copilul sa completeze cu ( os) in locul dumneavostra. in sc+imb. minge saritoare. dumneavoastra ati putea spune (minge topaitoare. intr$un mod repetitiv. inainte de a face pauza. el poate alege daca sa o priveasca sau daca sa interactioneze cu ea de mai multe ori. Din acest motiv. incercati sa gasiti si altele care pot oferi copilului aceeasi stimulare senzoriala (sau una similara). 1oate ca este vorba de o voce copilaroasa sau de felul in care este pronuntat un anumit cuvant. nu la vedere. putem folosi informatia pentru a determina cum am putea sa facem aceeasi ucarie sa fie mai nostima pentru copil (incura are). De e"emplu. observati cu atentie persoana cu care el pare sa se bucure de ucarie sau activitate. 0olositi informatia. &n alt set de ucarii sau activitati care trebuie privite cu atentie sunt cele care combina cauza si efectul cu asa$zisa oaca. Daca copilul pare sa devina foarte activ si pare sa nu se poata concentra la ceea ce faceti. limitat si sa cititi o carte/ sau ati putea sa faceti un (sandCic+ cu copii) cu pernele. si daca copilului ii place activitatea. In timp ce copilul incepe sa fie atent la dumneavoastra.

incepe sa se intample. 0olositi vocea (lalaita. *impla asociere a acestor cuvinte sau sunete cu incura ari va face probabil ca si copilul sa foloseasca aceste cuvinte sau sunete mai tarziu. :. De e"emplu. 9. ascultati sunetul pe care el il face si purtati$va ca si cum ar avea un inteles. deodata. in functie de zambet. e"agerata. poate ca dumneavoastra ati putea sa gasiti mai multe conuri pe care sa le asezati in cerc sau in alt fel. <. E": daca copilul scoate in mod repetat lopeti pline cu nisip sau orez si priveste cum se scurge continutul intr$ o galeata. ca si cand l$ati intreba inainte de a$i da drumul. deseneaza) sau (de ur impre ur. tipati cu gura larg desc+isa si cu mainile frecandu$ va (lacrimile). in timp ce va plimbati. Daca copilul incepe sa impinga aceste persona e os de pe minge. Creati intelesuri: c+iar daca nu credeti ca copilul dumneavoastra nu spune (un cuvant adevarat). spuneti (da$te os Elmo). Imitati ce ace copiulul si aceti un joc din acest lucru E": copilul merge pe os cu pasi apasati. pe conuri de pin. asezati niste perne pe podea ca sa se izbeasca in loc pe ele. in mod treptat. %ai tarziu il puteti invata sa va ceara sa rostogoliti sau sa balansati mingea. prefaceti$va ca$l mancati2 *au aduceti un persona favorit (Elmo. Aveti gri a sa va vina randul si dumneavoastra sa va aruncati pe perne2 . Intrerupeti joaca copilului prin blocari1intreruperi jucause E": copilul se tot da pe un tobogan in casa. 'eti sti daca copilul gaseste acest lucru amuzant sau nu. iar apoi se izbeste in pernele canapelei. ca sa (manance). de ur impre ur si stop) sau (sus si os. intr$adevar. E": faceti oc+ii foarte mari. cresterea cererilor face ca evadarea sa fie mai valoroasa decat activitatea. spuneti (deseneaza. =. pentru a uca ocul (calca apasat). c+iar inainte de a spune (baba$oarba). sc+imbati rutina. Dupa ce a tolerat acest lucru de cateva ori. puteti spune (mi$e foame). sau poate ca dumneavoastra i$ati putea da posibilitatea de a alege/cere mingi de diferite culori. in timp ce copilul le impinge. De e"emplu. Imediat luati o carioca si desenati un soare ca si cand copilul v$ar fi cerut sa$l desenati. . spunandu$i (-. sa adaugati mai multe cerinte. copilului c+iar ii place sa se oace cu dumneavoastra cu baloane. in timp ce el calca conul. puneti mingea respectiva intr$o cutie transparenta si invatati$l sa va ceara (sa desc+ideti) cutia. incat aceasta nu mai reprezinta o recompensa (satietate). calca pe conuri. Apucati$l de picioare (cu blandete) la capatul de sus al toboganului si leganati$l. deseneaza. copilul bolboroseste ceva ce suna precum (soare). apoi. s$ar putea ca la un moment dat el sa nu mai para atat de nostim2 -cazional. >. cadeti cu un zgomot puternic.data ce copilul cere o ucarie sau o activitate. daca copilul alearga de ur impre ur. ca si cum mancati. sus si os) (orice descrie ceea ce face copilul in acel moment). 6ucrul important este sa nu mariti numarul de cereri atat de repede incat copilul sa nu mai vrea sa participe. o data ce copilul cere in mod regulat sa se oace cu o minge. !opilul s$ar putea sa completeze cu (baba$ oarba) sau sa incerce sa va dea os patura de pe cap2 8. pentru a iesi dumneavoastra (in relief). dar ca acum nu ii mai place. dumneavoastra puteti creste numarul de lucruri pe care el le cere inainte de a obtine rezultatul final. Asteptati contactul vizual inainte de a spune (dau drumul5). in acelasi mod. inceata) care ii place in mod obisnuit copilului. In timp ce acest oc progreseaza. Dumneavoastra calcati primul spunand # (am gasit unul/ calc apasat)/ apoi ii spuneti copilului # (este randul tau/ calca apasat). *au. pentru ca apoi sa va indrpetati catre copil si sa va prefaceti ca muscati din pra itura. o ucarie. /sociati cuvinte1sunete cu ceea ce ace copilul E": in timp ce copilul deseneaza de unul singur. :olositi e<presii aciale sau miscari ale corpului e<agerate . te$am prins2). opriti o activitate atunci cand copilul este foarte motivat. E": daca copilul mananca o pra itura. Introduceti alte =personaje> in joc E": copilului il place sa$l balansati pe o minge. pe rand. Acesta este cazul in care aud de multe ori pe parinti spunand ca copilului ii placea. BarneD) in oc. Jocul ulterior 0iecare copil este diferit. E": in timp ce deseneaza. in fiecare zi. Alt mod de a (ucide) incura area este de a permite atat de mult acces la ea. prabusindu$se la capat pe niste perne. Aduceti si alte ucarii si lasati$le sa se balanseze pe minge. dar daca faceti acest lucru de 7@ ori pe zi. In esenta.. indreptati$va spre copil si scoateti niste sunete puternice. asa ca dumneavostra va trebui sa$l urmariti pe fiecare cu atentie pentru a putea stabili cand sa incepeti. 0iecare. opriti$va. Aceasta este deseori numita (uciderea incurajarii). de ur impre ur. :aceti ceva neasteptat: repetati aceeasi activitate. dar fiti atent sa o inlocuiti cu ceva care sa 10 .

poate ca este timpul sa opriti trenul si sa duceti animalele la zoo sau la ferma. 6uati o activitate incura atoare si adaugati o parte noua a secventei. Jocul avansat 'ine un timp in viata fiecarui copil cand el nu apuca sa se oace cu ucariile asa cum ar vrea si nu le (ordona) celorlalti din ur sa face ceea ce vrea el. iar acesta (se imbolnaveste). locuri si lucruri. copilul va fi gata sa invete lucruri de care el nu este prea interesat si va fi gata sa invete intr$un mod (scolar) mai traditional. Daca nu. De e"emplu. puteti. de asemenea. &n oc mult mai avansat poate fi folosit pentru a re$crea situatii sociale specifice. primesc). situatia de invatare mult mai placuta pentru toata lumea2 . ar trebui sa$l duceti la doctor sau in parc5 Daca 6oftie nu poate sa ridice o teava mare. *au. sau cel putin sa o faca atunci cand dumneavoastra nu sunteti prin prea ma2 0olositi (bucata) din oc care ii place copilului ca o recompensa pentru indeplinirea altor activitati. si sa pastrati sesiunile de invatare intensiva pentru a creste viteza si acuratetea raspunsului la sarcini multiple intr$o maniera mi"ta si variata ori de cate ori este posibil.data ce vorbitul si oaca au fost atat de mult asociate cu incura area. trebuie sa fie stabilit de el (de copil). atunci cand il veti vedea ca incepe sa zambeasca si sa se intinda dupa obiectele care tin de activitatea respectiva. fiti atent sa nu adaugati prea multe cereri deodata sau copilul ar putea sa$si piarda interesul pentru acea activitate.reprezinte totusi o incura are. Aceasta reprezinta si o metoda de a asocia ucariile cu incura ari si ii ofera copilului un (scenariu) pe care sa$l foloseasca in timp ce se oaca. sc+imbati +ainele asa cum ar fi necesar pantru ca papusa sa se oace in apa sau sa mearga in parc. 3oaca ar trebui (sa arate) diferit decat munca2 Autorul recomanda sa folositi ocul pentru a$l invata pe copil lucruri noi. daca copilului ii place sa urmareasca animalele cum se plimba cu trenul pe sine. De e"emplu. 1unem bazele acestui lucru atunci cand insistam sa ne ucam cu ei pe rand si putem dezvolta aceasta invatare prin acceptarea de roluri care vin cu (idei) in ocul ulterior. in timp ce el mananca gustarile sale preferate sau bea suc (asociere). cum ar fi sa invete (vorbesc. si sa dezvolte noi sc+eme de oc cu doar putina induplecare si variatie din partea partenerilor de oc adulti. sa dezvoltati ocul prin adaugarea unor bucati sau persona e noi la rutina ocului. atunci puneti$le pe acestea (pe animale) sa (+otarasca) ca ele vor sa faca ceva diferit. (ei bine4. De e"emplu. va trebui sa$l invatam de asemenea. in timp ce construiti un oc cu bile sau o structura de blocuri. 0acand asta veti creste probabilitatea ca aceste abilitati sa se generalizeze si veti face. dorim ca copiii sa faca aceste lucruri. daca dorim sa$l invatam pe copil sa se oace cu alti copii. de asemenea. Ideea de baza care trebuie retinuta in legatura cu ocul este aceea ca acesta trebuie sa fie distractiv2 1in adaugarea cu gri a a solicitarilor si prin stradania continua de a gasi si crea noi lucruri care sa$i placa copilului. In sc+imb. In acest punct. asa incat ele sunt recompensatoare prin ele insele. -ricum. poate ca copilul v$ar putea doar urmari pe dumneavoastra cum va distrati cu noua activitate pentru o perioada. crescand treptat numarul de cereri si variind frecvent activitatile. este tentant pentru unii sa continue vorbirea rapida si intrebarile multiple folosite in timpul sesiunilor de invatare intensiva. acest lucru ii permite sa continue sa solicite. comportament) problemei poate fi folosita pentru a$l invata pe copil un mod de a raspunde diferit in aceeasi situatie in viitor. modelati abilitatile. 1oate ca ideea urmatoare va merge. Iarasi. ne putem asigura ca el invata intr$o maniera care ii va permite sa$si generalizeze abilitatile de comunicare fata de alti oameni. Acest lucru trebuie evitat cu orice pret. daca va ucati cu BarneD. incepand de la care piesa de puzzle trebuie asezat in continuare. puteti mentine ridicata valoarea ucariei sau a activitatii. De e"emplu. copilul poate fi invatat sa$l felicite pe partenerul de oc. De e"emplu. ar trebui *coop sa$l a ute sau ar trebui ca el sa o lase os5 Daca ii dam copilului optiuni. obtineti unele raspunsuri receptive si faceti o multime de rezolvari de probleme in timpul ocului. daca copilul nu se oaca prea bine pe terenul de oaca cu alti copii. pana la felul in care trebuie sa serpuiasca o sina de cale ferata. veniti pe rand cu (idei) diferite in ceea ce priveste partile care ar trebui puse in continuare. &nii copii pot avea cateva activitati preferate. dar nu tolereaza prea bine introducerea unora noi. rezolvarea (prin gesturi. ocul cu ucarii de pe terenul de oaca il poate invata diferite functii ale lucrurilor pe care le poate face pe terenul de oaca. 1rin e"plorarea continua a ucariilor si activitatilor noi pe care copilul le place. Acesta este ocul pe roluri cu papusi sau ucarii. -feriti copilului optiuni pentru a diri a directia in care trebuie sa se dezvolte sc+ema ocului. pentru a va putea permite sa predati lucruri noi. &neori acest tip de oc va crea (monstri care cer) unde/cand un copil va insista ca intregul oc.). &n alt mod de a incepe un oc mai elaborat este sa folositi casetele video preferate ale copilului. Daca se intampla asa. 6uati persona ele din caseta si incepeti sa derulati unele dintre situatiile de pe video. In mod treptat. !and incercam sa predam in timpul ocului. sc+imbati scenariul pentru a fi sigur ca copilul nu se impotmoleste doar in re$crearea casetei video pentru ocul cel mai functional. daca copilului ii place sa sc+imbe imbracamintea unei papusi. -priti video$ul si puneti persona ele de ucarie sa repete aceeasi situatie care tocmai a fost vazuta pe caseta. ca nu intotdeauna ei sunt cei care diri eaza ocul. Daca copilului ii place sa se oace cu animale. In timpul invatarii initiale. acolo unde traiesc ele. in care copilul ar putea intampina greutati. 'eti sti cand copilul este pregatit sa se oace cu noua ucarie sau sa interactioneze cu dumneavoastra in timpul noii activitati. 11 . Daca (ideea) merge. daca copilul a avut o (altercatie) cu un alt copil. dar e"tinzand ocul.

Juc@rii care se miAc@ liniar (stimulare vizualE) *impla prezentare a articolelor s$ar putea sE nu fie eficientE pentru copil. 6anterne care au Jn vIrf ucErii care se rotesc sau care difuzeazE lumina Jn cercuri. Instrumente pentru lovire. BeGe cu panglici # rEsucire Jn cercuri. 7. tropEire. . 3ucErie FBee Bop) # aceastE ucErie are 9 cercuri care se rotesc Hi pe care sunt JngrEmEdite flori Hi animale. =. KncercaGi sE miHcaGi ucEriile Jn faGa copilului Jn acelaHi fel cum miHcE el de obicei lucrurile pentru a$i atrage atenGia copilului cEtre obiect. plase pentru insecte. >. noi putem construi un numEr mare de Jncura Eri posibile. trenuri pe Hine. furtunuri/ tuburi. bag+ete magice. sunete cIt Hi cele silenGioase. :.. Baloane umflate Hi care sunt apoi lEsate sE zboare. menGinerea controlului asupra pErGilor ucEriilor. 1rin observarea Hi introducerea articolelor care apeleazE la rEspunsurile individuale ale copilului faGE de senzaGii (stimuli). 3ucErii muzicale cu pErGi care se JnvIrt. sticle care GIHnesc sau sticle pentru sport umplute cu apE. &nelte/ instrumente de colorat/ desenat # marLere. aHa cE alegeGi ucErii care par a fi asemEnEtoare cu alte lucruri pe care copilul/ studentul dumneavoastrE le$a gEsit plEcute sau asemEnEtoare cu unele comportamente proprii$stimulatoare manifestate de copil.u dorim ca copilul sE continue sE fie FJncura at Jn mod automat) prin comportamente proprii # stimulatoare sau ucErii. prindere # linguri de lemn. Ea poate fi gEsitE la raionul cu ucErii pentru nou$nEscuGi. 8.JUC?4II73 P43:34/T3 AceastE listE cuprinde Fprimele ucErii) care s$au dovedit a fi preferate de cEtre copii. maHini pe drumuri. de cele mai multe ori se vor roti Jn cercuri Jn timp ce se dezumflE. sau care pot fi fEcute sE se miHte. 7. 9. mori de vInt. 8. !u oricare dintre aceste ucErii sau activitEGi. . altora le plac obiectele rotitoare cu lumini. %ecanisme/ roGi # atIt motorizaGi cIt Hi mecanici. :. maHini. KncercaGi diferite tipuri de ucErii pentru a stabili care este preferinGa copilului. 12 . creioane colorate. AsiguraGi$vE cE vE implicaGi Hi dumneavoastrE Jn oc prin menGinerea controlului asupra pErGilor. panglici pe un bEG. linii desenate de alGi oameni. folosirea anticipaGiei. Hi surpriza pot fi folosite pentru a asigura faptul cE Hi dumneavoastrE luaGi parte la distracGie(asociat cu Jncura area). miHcEri e"agerate). Juc@rii care se BnvCrt (stimulare vizualE) &nor copii le plac obiectele care se rotesc doar dacE nu este asociat nici un sunet. iar alGii JncE preferE obiectele care se rotesc doar dacE se aude Hi muzicE. stInd pe os la nivelul copilului cIt de aproape vE permite el Hi folosindu$vE corpul (mimicE. AmintiGi$vE ca fiecare copil este diferit. BeGe pentru ploaie sau ucErii care permit fluidelor sE se miHte dintr$o parte Jn alta cInd sunt rEsturnate.itireze # acelea cu lumini. lopeGi. beGe pentru tobe. 3ucErii F%errD$go$rounds) M carusel. 'E rugEm sE notaGi faptul cE nu este recomandat ca copii sE fie lEsaGi singuri sE Fse oace) cu aceste ucErii. 6ucruri care se miHcE. . e"presiile faciale animate. <. trenuri. anticipare Hi surprizE (pentru a fi siguri cE Hi dumneavoastrE sunteGi inclus Jn distracGie # asociat cu Jncura Eri). *copul iniGial este de a determina cIt mai multe feluri de articole (stimuli) care pot servi drept Jncura are Jn timpul JnvEGErii. picioare de pEpuHi/ animale. spatule. ele ar trebui sE fie folosite pentru a$l anga a/ antrena pe copil (asociaGi pErintele/ instructorul Hi sunetele/ cuvintrele cu Jncura are). ArEtaGi$i obiectele cu foarte multE nerEbdare Hi dramE Jn vocea sau Jn mimica dumneavoastrE pentru a$i arEta cIt de interesante le consideraGi dumneavoastrE. Kn sc+imb. 9. bIte de baseball. acuarele. Jntr$o manierE liniarE # orez/ nisip/ bobi care se scurg dintr$o canE.

Knotul/ ocul Jn apE. 7. Bag+ete muzicale. c@luE balansoar.. aHa cE e"perimentaGi diferite feluri de a Gine/ JmbrEGiHa copilul. !onform cu literatura -. 7eg@narea oamenilor BntrDun scaun balansoar sau Bn timp ce stau Bn picioare # unii copii pot fi Jncura aGi prin miHcare dar s$ar putea ca lor sE nu le placE atingerea. =. 9. miHcarea Jnainte Hi Jnapoi apare mai puGin stimulentE decIt miHcarea dintr$o parte Jn alta.. Carusele. #unet # unor copii le plac ucEriile care fac zgomote ciudate sau F ucEriile vorbitoare). &rcatul Jn/ prin corturi sau tunele. !ea mai stimulentE miHcare pare a fi cea rotaGionalE (de JnvIrtire) Hi ar trebui sE fie folositE cu gri E. Knvelitul Jn pEturi.:8. 8. cuH$cuH # unor copii le place sE se oace Jn Hi/ sau FsE$Hi Jngroape) diferite pErGi ale corpului Jn astfel de medii. <. asiguraGi$ vE sE monitorizaGi supra$stimularea. De e"emplu. tare sau neaHteptat. 9.. perniGe. folosirea unei voci melodice sau lElEitE atunci cInd vorbiGi cu copilul poate creHte probabilitatea ca el sE rEspundE.. orice ucErie care miroase poate fi Jncura atoare. &nor copii s$Er putea sE le placE simGul tactil dar sE considere mirosul neplEcut. Jn general. persona e din desene animate. :. veste. 2. orez. carton sau spumE pentru a face sunetul mai mic poate avea ca rezultat atracGia copilului faGE de ucErie. KncercaGi sE vedeGi ce pare sE$i placE copilului.. sacadatE dar e"perimentaGi deoarece toGi copii sunt unici. DacE este aHa. 13 . !Ind introducem aceste tipuri de ucErii este de cele mai multe ori bine sE le Ginem la o anumitE distanGE faGE de copil la Jnceput. E"perimentaGi cu diferite tonuri ale vocii. JmbrEGiHEri sau bEgarea sub/ Jntre perne sau perniGe. 7.. 0iGi siguri cE sunteGi atenGi la felul cum reacGioneazE copilul la stimularea tactilE faGE de miros. ?.. dar alGii le gEsesc foarte neplEcute. 7. s$ar putea ca dumneavoastrE sE doriGi sE ucaGi prinsa numai Jntr$o anumitE camerE a casei dar nu Jn altele sau afarE pentru a adEuga multe diferenGe Jntre cadre/ decoruri aHa JncIt copulul sE nu aibE tendinGa de a fugi de dumneavoastrE atunci cInd nu ucaGi. juc@rii care se leag@n@. animale. )iros1 gust # unii copii sunt atraHi Jn mod special de mirosuri puternice sau mirosuri Funice). >. 1entru aceHti copii. Adezive/ etic+ete pe +aine. AlGii rEsund bine la tipuri diferite de masa sau de presiunea adIncE (apEsarea). paturi. folosind palma dumneavoastrE mai degrabE decIt un fel de atingere mai uHoarE. 'orbirea rapidE. FPr@buAirea) # sEritul pe perniGe. %ulGi copii rEspund la muzicE dar nu la FvorbE).). :. . dacE doriGi sE calmaGi un copil. . /lergatul # asiguraGi$vE cE copilul este capabil sE aleagE Jntre condiGiile de mediu care fac alergarea distractivE (prinsa) Hi periculoasE (alergarea Jn stradE). KnvEGaGi$l pe copil rEspunsuri de siguranGE cum ar fi Fstop) sau Fvino aici) dacE aveGi de gInd sE ucaGi prinsa cu copilul. <.)iAcare (stimulare vestibularE) %ultor copii le place miHcarea Hi ucEriile care genereazE sau creeazE miHcare. alte juc@rii care se c@l@resc Ai care se BnvCrtesc # aHa cum s$a menGionat mai sus.. #caune de leg@nat1 balansoare. Diferite materiale cum ar fi lDcra pot oferi mai multE presiune Hi un spaGiu mai mic pentru a se adEuga plEcerii legEnatului pentru unii copii. mai ales dacE sunetul este brusc. 0iGi doar atenGi sE observaGi pe copil cu gri E pentru a vE asigura cE miHcarea nu$l stimuleazE prea mult. 7eag@neDstandard sau F @cute acas@>. =. 1anglicE/ bandE aplicatE pe alte materiale variate/ diferite. bobi. 1entru ucEriile GipEtoare dacE acoperiGi microfonul cu +Irite.. Jn timp ce atunci cInd doriGi FsE treziGi) copilul.isip.. Acestea pot fi cumpErate sau fEcute dupE reGetele din cErGile pentru copii. #@ritul # plase elastice. poate fi e"trem de neplEcutE pentru unii copii. tonalitEGi Hi ritmuri pe mEsurE ce observaGi reacGia copilului. 1e piaGE e"istE multe leagEne Fterapeutice) care pot oferi diferite tipuri de miHcEri combinate cu diferite tipuri de atingeri. s$ar putea sE doriGi sE$i oferiGi miHcEri mult mai variate Hi mult mai stimulatoare. s$ar putea sE$i oferiGi miHcEri de legEnare. %aterial lipicios sau altfel de material de tip gogoaHE. KncercaGi atIt cu articole mirositoare cIt Hi cu articole fErE miros (inodore). %ultor copii pare sE le placE apEsarea. prosoape. /tingerea (stimularea tactilE) %ulGi copii par sE se bucure de felul cum simt te"turile lipicioase. !ombinarea unei varietEGi de miHcEri este Jn general mai stimulentE decIt o singurE miHcare. 3ucErii lipicioase din cauciuc # Herpi. instrumente muzicale. AHa cE. . dispozitive care imitE ploaia. fiind Faruncat) pe pat (bineJnGeles cu blIndeGe). %EnuHi pentru mingi cu o parte lipicioasE folositE pentru a prinde mingi (sau orice altceva ce poate fi aruncat Jn ea). apoi sE observEm cum reacGioneazE copilul. Fde adult). Acestea pot fi de multe ori gEsite Jn magazinele cu ucErii sau Jn cutiile F!ooL .

bag. Legănatul pe mingi de terapie # sus. Jnc+ide. vezi. mic. noapte. ascunde. gIdilE. nume de animale JmpEiate. Pentru copiii care pre er@ ap@sarea Ai1 sau gCdilitulG $mbră%işări # JmbrEGiHeazE. repede. 3ucErii care vorbesc. ud. uHor. saltele. greu. ro%i # pune. cal. mic. toarnE. trezeHte$te. Plimbări cu coşul pentru rufe # Jmpinge. distribuire. scoate. scurt. os. desc+ide. &"dileli # gIdilE pErGi ale corpului. locaGii. 'păsarea !ntre perne. afarE. os. sus. cutii mari. Jn.ete care strălucesc # Jn ur. mai Jncet. afarE. *ag. #ălăritul călăuzelor sau !n spatele terapeutului # ameGit. obiecte. prinde. Jn. aHezEri/ locaGii. ascunde. -ucării care se aprind. afarE. nas. acoperE. gol. culori. Jn. aHa cE JncercaGi diferite tipuri. afarE. Plasă elastică # sari. locaGii/ aHezEri. Pentru copii care pre er@ obiecte lungi. carusel. gEseHte. priveHte. afarE. plin. mErimi. Jn. JnvIrte. culori.ete cu panglici/ bag. lung. mai sus. pături # Jn. Jncet. cElEreHte. nostim. mai strIns. nume de obiecte. stai. pErGi ale corpului. cIntece. tare. persona e sE sarE cu 14 . stop. os. )uburi # Jmpinge. scoate. # stoarce. nec+eazE. aHezEri. Pentru copiii care pree r@ suneteleG *e%e muzicale.8. aruncE. mecanisme. lung. mare. JnvIrte. zgomotos. luminE. jocuri electronice.oglies # Jnc+is/ desc+is. Pentru copiii care pre er@ o varietate de te<turiG *obi şi orez # ascunde. mare. Juc@rii Ai activit@Ei de consolidare Pentru copiii care pre er@ mult@ miAcareG Leagăne # Jmpinge. desc+ide. Jnc+ide. scaun care se !nv"rte # sus. cElEreHte. *ule/ baloane # suflE. +şarfe colorate # culori. mai repede. jucării mirositoare # culori. rIzi. mErimi (bazate pe mErimea bag+etei).ete care strălucesc( . mergi. *aloane # suflE. tunele. otire/ !nv"rtire. Fbule care se pot atinge). Lanterne # luceHte. pErGi ale corpului. cereGi diferite culori sau mErimi ale obiectelor. scurt. Jntuneric. desc+ide. animale de ucErie care scot sunete. mai repede. Jmpinge. lent. !nvelitul !n pături( Pentru copiii care pre er@ spaEiile miciG #orturi. calculatoare de ucErie. stop. sE se ascundE. Pentru copiii care pre er@ BnvCrtitul sau obiecte care se miAc@G )itireze. Jncet. mai mare. jucării vorbitoare. zi. Minge de tensiune/ minge /oos. mergi. ascunde. 9. %uzicE de tempo$uri diferite # unii copii au unele preferinGe anume. instrumente # repede. dE$mi drumul. pErGi ale corpului. copilul. desc+ide. Jncet. dormi. Pentru copiii care pre er@ mirosurileG #ăr%i de scărpinat şi mirosit. mergi. mai repede. Pentru copiii care pre er@ lumini Ai culoriG Lite *rite # culori. mai sus. locaGii. Bnguste "beEe$G *e%e muzicale # tare. mirosuri. formEri de JntrebEri. mergi. nume de obiecte.

CU) H7 HNV?I?) P3 COPI7 #? #O7ICIT3 "#? C3/4?$ C3V/ . Apoi gEsiGi un mod prin care sE puteGi transfera acel rEspuns la condiGia nouE. Joc1 joac@ simulat@ 3ucErii care pot fi folosite pentru ocuri simbolice dar care conGin Hi un element de cauzE$efect: 7. E"istE argumente pro Hi contra pentru fiecare formE de rEspuns. sub. mErimi. dar nevoile fiecErui copil ar trebui sE fie principala gri E. tare. gEsit. Ji demonstreazE copilului cE comunicarea reprezintE putere. %ulGi pErinGi ezitE sE foloseascE ori comunicarea augmentativE sau alternativE (AA!) deoarece ei se tem cE aceasta JnseamnE cE ei renunGE Jn a$l JnvEGa pe copil sE vorbeascE. %ai mult. pe baza atIt a abilitEGilor curente ale copilului cIt Hi pe felul Jn care reacGioneazE copilul la diferite lucruri din mediu (stimuli). aceasta sporeHte probabilitatea ca el sE dezvolte o vorbire vocalE. moale. dacE un copil este JnvEGat sE foloseascE un stimul AA! pentru a solicita (cere) ceva. indiferent prin ce formE. Ea Ji permite copilului accesul la lucrurile pe care le doreHte Hi poate Jnlocui multe comportamente negative pe care le$ar putea folosi copilul Jn mod curent pentru a comunica. comunicarea Ji oferE copilului capacitatea pe care o putem transforma ulterior la multe alte funcGii ale limbii. alunecos. 1EpuHi care pot mInca. ud. de cele mai multe ori. !el mai important lucru care trebuie avut Jn vedere este acela cE JnvEGarea unui copil de a cere ceva.impi2 # construieHte. Hi care la rIndul lor Ji fac pe oameni sE fie mai Jncura atori faGE de copil.0iermi 1tuburi alunecoase pe care este greu să te %ii2 sau mingi alunecoase # alunecos. 15 . ascunde. &n lucru important de reGinut este acela cE Gelul final este de a$l JnvEGa pe copil sE comunice vocal. dar decizia asupra cErei forme sE fie folositE trebuie sE se bazeze pe individualitatea fiecErui copil. Kn mod cert nu este aHa. stabilitE cel mai bine de cEtre o ec+ipE de oameni care sunt apropiaGi copilului Hi nu ar trebui sE fie bazatE Jn primul rInd pe capacitEGile instructorului sau ale programului Jn care este implicat copilul. forme. #ăr%i cu te3turi( 4isip # construieHte. toarnE. 'luat/ gogoşi de jucărie # culori. 8. afarE. Jnalt/ scurt. Pictatul cu degetul/ cremă de ras # culori. afarE. Articole alimentare 'elcro. rostogoleHte. Ea (comunicarea) Ji permite sE primeascE de la oameni obiecte Jncura atoare. . BineJnGeles cE aceHti factori trebuie avuGi Jn vedere pentru cE dorim sE fim siguri cE instructorul are capacitEGile necesare Hi cE mediul poate suporta forma de rEspuns aleasE. 0olosirea AA!$ului Ji oferE copilului un mod de a comunica pe mEsurE ce el JnvaGE capacitEGile vocale. pierdut. culori. forme. afarE.datE ce aGi stabilit o diversitate de lucruri care Jl intereseazE pe copil (Jncura Eri) Hi v$aGi asociat Hi pe dumneavoastrE cu aceste Jncura Eri (Jncura are condiGionatE) JnvEGaGi$l pe copil cum sE cearE obiectul respectiv sau activitatea. :. E"istE mai multe feluri prin care puteGi realiza acest lucru. obiecte (orice forme de prE ituri).mare parte a cercetErilor indicE faptul cE. Jn. Kn cele din urmE. Jn. cIt Hi pe mediul Jn care el JHi petrece cea mai mare parte a timpului. e"istE o mulGime de lucruri care ar trebui sE aparE Jn programul unui copil pentru a$i spori abilitatea/ capacitatea de a produce o pronunGie/ limba . 9. Jmpinge. uscat. ud. a lipi. Ara d pentru cai cu pompE de apE. c+iar dacE este folosit un sistem augmentativ pentru a$l JnvEGa pe copil sE solicite. E"istE o diversitate de sisteme diferite care se proclamE a fi Fcea mai bunE) alegere de cEtre diferiGii specialiHti dar Fcea mai bunE) alegere sau alegeri sunt acelea care se potrivesc cel mai bine fiecErui copil Hi mediului Jn care se aflE acesta pe o bazE zilnicE. murdar.. Decizia asupra cErei forme trebuie sE fie folositE poate fi. Jn. KntrebaGi$vE F!um Jl pot determina pe copil sE producE rEspunsul pe care Jl vreau eu5). *locuri de construit 1blocuri cu %epi/ g. obiecte pictate. desc+ide. AmintiGi$vE sE folosiGi F udecata JnvEGErii). . BucEtErie cu oc+iuri de aragaz care bolborosesc. Articole alimentare care JHi sc+imbE culoarea.

Jncura aGi$l mult Hi daGi$i voie sE$l GinE Jn mInE un timp mai Jndelungat. atunci cInd i se ia obiectul. 1entru a face acest lucru. &rmEtoarea situaGie poate fi pentru a ilustra acest lucru. !opilul ar trebui sE primeascE articolul doar dacE el face singurul semn. din moment ce el JHi avea Jntotdeauna mIinile la dispoziGie. . se poate inventa un semn. la Jnceput. JntorceGi$vE. *$a stabilit cE ar fi util sE$l JnveGe pe Brian sE foloseascE semnele pentru a cere ceva. sE$l JnvEGEm pe copil forme de rEspuns multiple pentru a cere acelaHi obiect. iar aceste imagini erau aHezate Jntr$un loc unde obiectele sau acGiunile pe care el le$ar fi putut solicita se produceau cel mai frecvent aHa JncIt el sE poatE avea acces la sistemul comunicativ. De JndatE ce vE dE articolul la cerere. DacE copilul se apropie vreodatE de cineva Hi produce semne multiple. pe rInd/ oricum. AsiguraGi$vE cE toGi cei care lucreazE sau interacGioneazE cu copilul cunosc semnul pe care el Jl foloseHte pentru un obiect. permiGInd folosirea semnelor sE fie asociatE mult cu Jncura area/ JntErirea. &nele articole pe care le$ar putea dori copilul nu vor avea semne standard. Apoi. !opilul trebuie sE doreascE articolele/ obiectele. . *ugerErile potrivite Hi metodele cu sugerEri ami puGine vor asigura faptul cE copilul JnvaGE sE foloseascE noi semne cu puGinE frsutrare. Brian este un bEieGel de 9 ani care locuieHte Jntr$o casE JmpreunE cu alGi : copii sub vIrsta de < ani. Imaginile erau apoi puse Jntr$o carte Hi Brian a fost JnvEGat sE foloseascE un gest pentru a cere cartea atunci cInd dorea sE solicite un lucru. dacE se uitE fi" la obiect. va fi important sE$l JnvEGaGi pe copil sE renunGe la un articol Jncura ator aHa JncIt sE aveGi modalitEGi multiple de a e"ersa. DacE copilul nu vE dE articolul. !ontinuaGi pInE cInd copilul vE dE obiectul atunci cInd i$l cereGi. !ele mai importante douE lucruri care trebuie reGinute despre JnvEGarea unui copil de a solicita ceva folosind orice formE de rEspuns sunt: 7. 8) ori de cIte ori copilul produce/ aratE semnul Hi 9) ori de cIte ori copilul primeHte obiectul. copilul nu ar trebui sE primeascE obiectul. 0olosiGi sugerarea Hi procedeele de renunGare la sugerare pentru a 16 . se Jntinde spre obiect sau dacE JncearcE sE vE g+ideze mIna dumneavoastrE spre obiect. este important ca aceste rEspunsuri FJnlEnGuite) sE nu fie consolidate/ JntErite. . %ai mult decIt atIt.rebuie sE ne asigurEm cE asociem Jntotdeauna cuvIntul rostit cu semnul cIt Hi cu obiectul JnsEHi. De multe ori cartea lui era uitatE sau rEtEcitE aHa JncIt el nu avea acces la comunicare. Brian a fost JnvIGEt sE solicite toate ucEriile Hi acGiunile prin semne. sE plIngE sau sE manifeste alte compotamente nepotrivite. !opilul trebuie sE fie capabil sE rEspundE la stimulii pe care noi Ji folosim ca sE$l JnvEGEm sE solicite (sE cearE) ceva. DacE copilul Jncepe sE Gipe. !u alte cuvinte. DacE lucrurile pe care le doreHte copilul nu sunt cele care pot fi desfEcute Jn bucEGi mici. Inv@Earea semnelor ca modalitate de solicitare DacE s$a stabilit cE limba ul semnelor este forma de rEspuns care va fi folositE. *emnele pot fi de asemenea inventate sau modificate dacE copilul nu reuHeHte sE facE niHcErile motorii fine care sunt cerute pentru semnul standard. Diferite cadre/ decoruri se pot preta mai bine la forme de rEspuns diferite iar folosirea diferitelor forme de rEspuns poate permite copilului sE JnveGe sE solicite mai multe lucruri Jntr$o perioadE mai scurtE de timp. Hcoala lui folosea imagini pentru a cere gustEri Hi articole alimentare Jn timpul meselor de la HcoalE. Atunci cInd inventEm semne.oi ar trebui sE evitEm oricum. JncercaGi sE folosiGi ceva care este Ficonic) sau seamanE cu obiectul cerut. cereGi$i obiectul copilului atunci cInd el Jl Gine Jn mInE. Acest lucru se poate realiza prin observarea copilului. De asemenea permite sE$i dEm copilului mai mult din articolul respectiv atunci cInd deprinde o capacitate nouE pe drumul spre fEcutul semnelor independente. 8. Acest lucru se mai poate realiza Hi prin oferirea unei bucEGi din obiect sau prin ucarea cu obiectul JmpreunE cu copilul pentru un timp. Este de multe ori util sE JnvEGEm lucruri care Jncep sE fie folosite sau care pot sE fie descompuse Jn bucEGi mici ca primele solicitEri din moment ce aceasta ne va permite sE avem oportunitEGi multiple pentru a practica noile semne. Imaginile erau JncE folosite Jn timpul meselor din moment ce decorul Hi opGiunile pentru lucrurile pe care el le$ar fi putut cere rEmIneau relativ constante Jn acel mediu. cu un anumit copil. DacE aHa este cazul. ignoraGi$l sau folosiGi metoda de numErare pInE cInd copilul se opreHte din manifestarea comportamentului negativ. 0raGii lui Ji luau de multe ori pozele/ imaginile de la locul lor aHa JncIt ele nu$i mai erau disponibile. Knainte de a Jncerca sE$l JnvEGEm pe un copil sE facE semne pentru a solicita un obiect. iar imaginile au continuat sE fie folosite pentru mIncare. va fi important sE stabilim dacE copilul doreHte JntradevEr acel obiect Jn clipa respectivE (operaGiune de stabilire).&nii oameni considerE cE este mai bine sE$l JnvEGEm pe copil doar cIte o formE de rEspuns. este folositor dacE toGi aceia care lucreazE cu copilul sE urmeze aceleaHi proceduri/ metode pentru a$l JnvEGa pe copil sE facE semne. !onduceGi procese repetate de acest tip pe tot parcursul sesiunii de JnvEGare Hi adEugaGi treptat alte sarcini Jntre rEspunsul cInd copilul vE dE obiectul Hi vi$l cere Jnapoi. Brian a fost JnvEGat sE foloseascE sistemul de sc+imbare a imaginilor pentru a solicita ceva. noi gEsim cE acest lucru nu este Jntotdeauna necesar sau de fapt c+iar folositor. aHa JncIt el va fi consolidat Jn mod consecvent. Brian avem mulGi Jngri itori de$a lungul zilei Hi mergea Jn multe medii diferite. sugeraGi$i semnul Hi daGi$i Jnapoi copilului obiectul.umele obiectului trebuie spus: 7) ori de cIte ori sugeraGi semnul. luaGi$i$l dumneavoastrE Hi daGi$i$l imediat Jnapoi.

treptat. Kn mod treptat eliminaGi sugestia dumneavoastrE imitativE. spuneGi numele obiectului Jn timp ce e"ecutaGi semnul. slEbiGi a utorul atunci cInd JncepeGi sE simGiGi cE copilul JHi miHcE singur mIinile. spuneGi numele obiectului Jn timp ce manipulaGi mIinile copilului. JntrebaGi F!e vrei5). dacE copilul repetE semnul. sugeraGi/ arEtaGi$i semnul. <. 7. spuneGi numele obiectului Hi daGi$i$l. :. KntrebaGi F!e vrei5). :. 8. daGi$i o sugestie parGialE. 9. nu Ji daGi nimic. nu dorim ca el sE fie capabil doar sE cearE lucruri atunci cInd Jl JntreabE cineva ce vrea. spuneGi numele Jn timp ce copilul face semn Hi repetaGi$l Jn timp ce Ji daGi copilului o micE parte din obiect. <. 17 . Ji dac@ copilul este capabil s@ ac@ semn pentru a cere un obiect numai dac@ acel obiect este pre'ent8 . arEtaGi$i cIteva dintre lucrurile lui preferate. *puneGi numele obiectului Jn timp ce copilul face semnul. copilul face semn pentru un obiect. oferiGi oportunitEGi multiple pentru ca copilul sE solicite obiectul. *puneGi numele obiectului Jn timp ce copilul face semn. spuneGi numele obiectului Jn timp ce Ji JnmInaGi copilului obiectul. dacE copilul se apropie Hi e"ecutE trei semne consecutive. *puneGi numele obiectului Jn timp ce copilul face semnul. 9. daGi$i copilului o micE parte din obiect Hi apoi uitaGi$vE la el Jn aHteptare. Ji dac@ copilul nu poate imita miAc@ri motorii ine8 7. apoi JntrebaGi$l F!e vrei5) pentru a primi un semn independent prin el JnsuHi Jnainte de a$i da obiectul copilului. !Ind el se Jntinde spre obiectul pe care Jl vrea. spuneGi F0E asta) Hi e"ecutaGi semnul.asigura acest lucru. 8. 7. e"ecutaGi un proces de transfer. %anipulaGi fizic mIna/ mIinile copilului pentru a forma semnul. 9. ca parte din programul copilului. 8.Fsolicitare/ cerere purE) se bazeazE numai pe dorinGa copilului pentru un obiect/ lucru. JnvEGaGi$l sE imite alte miHcEri aHa JncIt sE puteGi sE$l JnvEGaGi semne noi cu a utorul celor mai puGin invazive sugerEri. . spuneGi numele obiectului Hi e"ecutaGi semnul din nou. . 9. .. De e"emplu.oi dorim ca copilul sE fie capabil sE cearE lucruri pe care nu le poate vedea. copilul e"ecutE semnul. !Ind copilul e"ecutE semnul. De multe ori este folositor sE renunGaGi JntIi la ultimul pas atunci cInd faceGi semnul Hi sE vE uHuraGi atingerea Jn mod tereptat pe mEsurE ce copilul face semnul Jn mod independent. DacE dumneavoastrE HtiGi ce vrea. Ji dac@ copilul este capabil s@ imite semnul cCnd eu spun numele obiectului Ai modele' semnul8 7. cum ar fi sE vE miHcaGi mInile dumneavoastrE parGial Jn poziGia pentru semnul respectiv. . 8. 9. Ji dac@ copilul este capabil s@ imite miAc@ri motorii ine ca r@spuns la F:@ asta> dar nu Ai Bn ca'ul cCnd spun numele obiectului atunci cCnd ac semn8 7. apoi JntrebaGi F!e vrei5) pentru a primi un rEspuns nesugerat. repetaGi semnele obiectului Jn timp ce Ji daGi obiectul copilului.. oferiGi$i o mInE de a utor. DacE nu sunteGi siguri de ceea ce vrea el. adEugaGi alte sarcini Jntre procesul imitativ Hi noul rEspuns la Jntrebarea F!e vrei5) pInE cInd copilul este capabil sE rEspundE fErE model. !opilul ar trebui sE JnveGe din moment ce el tocmai a e"ecutat aceeaHi miHcare. :. treptat adEugaGi alte sarcini Jntre procesul F0E asta) Hi procesul independent pInE cInd copilul este capabil sE imite semnul atunci cInd dumneavoastrE spuneGi numele Hi modelaGi semnul. copilul face semn pentru numele obiectului. luaGi obiectul de la vedere Hi aHteptaGi ca copilul sE repete semnul. copilul repetE semnul. dacE copilul nu repetE semnul. daGi$i o parte mai mare din respectivul obiect. 8. Ji dac@ copilul este capabil s@ ac@ semn pentru a solicita obiectul dar numai dac@ spun1 Bntreb FCe vrei8>8 Kn timp ce dorim ca copilul sE JnveGe sE rEspundE la aceastE Jntrebare. :. arEtaGi$i semnul. spuneGi numele obietului Jn timp ce Jl JnmInaGi copilului..

Intarire / incura are pozitiva : Daca dam sau aplicam ceva ce individul gaseste placut si creste probabilitatea viitoare ca sa se produca un comportament . .u este productiv sa incercam sa$l invatam pe un copil sa ceara ceva ce nu doreste 2 -ferindu$i copilului o bucata din obiect si observandu$l pentru a vedea daca vrea mai mult sau ucandu$va cu obiectul pana cand copilul se implica si el in activitate poate stabili o -* ( operatie de stabilire ) . tipatul . Acest lucru Jl va a uta pe copil sE aibE succes Jn continuare Hi va evita frustrErile. 1uneGi$l pe primul instructor sE GinE obiectul dar sE stea cu spatele la copil. Dorim ca copilul sE JnveGe sE atragE atenGia cuiva/ a unei persoane Jnainte de a e"ecuta semnul. doar pentru ca un copil poate spune F minge ) nu inseamna ca el poate cere o minge atunci cand vrea una . DaGi$i copilului mai mult din obiect atunci cInd el Jl solicitE/ cere cInd el nu se aflE la vedere. In al doilea rand . *tingere : Indepartarea sau retragerea intarirei / incura arii care mentine / intretine comportamentul . Intarire / incura are negativa : Daca indepartam ceva ce individul gaseste neplacut si creste probabilitatea viitoare ca comportamentul sa se produca . !opilul comunica pentru ca F doreste ) ceva . el s$ar putea opri sE facE semn pentru cE semnul nu este JntErit/ consolidat. !&% I6 I. *olicitarea (cererea) il invata pe copil ca comunicarea reprezinta putere . estompaGi sugestia celui de$al doilea instructor pInE cInd copilul Jl bate uHor/ Jl atinge pe instructor Jn mod independent. !erere : !omportamentul verbal care se afla sub controlul operatiei de stabilire .E *A '-BBEA*!A *A !EABA !E'A . Imbold / sugerare : !omportamentele profesorului sau de invatare care ii vor permite copilului sa e"puna / sa manifeste raspunsul dorit cu succes . 6EsaGi$l pe copil sE vE urmEreascE Jn timp ce plasaGi obiectul Jn acea locaGie. Ji dac@ copilul este capabil s@ ac@ semn pentru lucruri pe care le vede sau nu le vede dar nu primeAte atenEia mea Bnainte de ace semn8 DacE copilul face semn Hi nu rEspund nimeni. In primul rand . in mod adecvat . 1entru multi copii cu autism . Ea ii acorda un anumit control asupra lumii sale si poate inlocui o multime de comportamente negative care pot aparea . %ai mult . o data ce un copil poate solicita ceva . plansul . Asa cum stim toti . 7. 1rimul instructor spune numel obiectului Jn timp ce Ji dE copilului obiectul. ucarii . Jn mod treptat mutaGi obiectul intr$o locaGie diferitE. oaca fizica sau un nr.data cu ce ati stabilit mai multe lucruri de care copilul este interesat sau pe care le doreste ( posibile intariri / incura ari ) si v$ati asociat si pe dumneavoastra cu incura area . actiuni . 9. solicitarea poate fi in special dificila . folosiGi doi instructori.A% 1E !-1I6&6 !ABE 1-A.ermeni comportamentali relevanti Intarire / consolidare / incura are : !eva care se intampla dupa ce are loc un comportament si creste probabilitatea ca acelasi comportament sa apara / sa se produca si in viitor . primul instructor se Jntoarce spre copil Hi Jl JntreabE F!e vrei5) dacE el este capabil sE solicite fErE sE audE Jntrebarea. !um sa ceara / solicite este cel mai important lucru care trebuie sa$l invatam pe un copil . trebuie sa$l invatam pe copil ca metodele prin care s$ar putea sa fi obtinut lucruri in trecut ( de e". copilul face semn pebtru a cere/ solicita obiectul. al doilea instructor sugereazE copilului sE atingE braGul primului instructor. imitarea ) nu mai merg in prezent 2 -btinem acest 18 . 8. asiguraGivE cE$i sugeraGi copilului dacE el nu rEspunde Jn 8$9 secunde apoi fiGi cE estompaGi sugestia. :.:. !opilul poate fi invatat sa ceara mancare . invatati$l pe copil sa ceara lucrurile pe care le vrea . -peratii de stabilire (-B) : !reste ( sau descreste ) pentru un timp valoarea unei intariri / incura ari si creste ( sau descreste ) pentru un timp comportamentele care au avut drept consecinta acea intarire / incura are in trecut .rebuie de avut in vedere doua prioritati atunci cand il invatam pe copilul vorbitor sa ceara ceva . dar s$ar putea ca ei sa nu poata folosi acele cuvinte pentru o varietate de functii . .'A. De JndatE ce face acest lucru. . *$ar putea ca ei sa poata rosti cuvinte . trebuie sa fim siguri ca copilul doreste intr$adevar obiectul la momentul respectiv ( are o -* pentru obiect ) . noi putem folosi aceasta capacitate pentru a$l invata multe alte functii ale limbii . De$a lungul Jntregului proces de JnvEGare. de lucruri care il intereseaza .

De e"emplu . daca unui copil ii place sa coloreze . Aveti gri a sa$l invatati pe copil toate impre urarile in care se poate face solicitarea . cand cineva intreaba F !e vrei5 ) ei spun ca raspuns F!e vrei 5 ) . !eea ce spun ei poate semana cu propozitiile si poate fi in intregime neinteligibil / de neinteles sau poate avea unul sau doua cuvinte inteligibile. Apoi mama ii da copilului sucul . copilul foloseste cuvintele pentru a indeplini o functie similara celei in care a auzit prima oara fraza . Aveti gri a ca copilul sa fie capabil sa discrimineze aceste impre urari diferite inainte de a$l invata. &nii copii au corzi vocale . ei interpreteaza ca aceasta inseamna ca copilul este flamand si ii dau ceva de mancare . c+iar dupa ce aud . 8.!+iar daca copiii sunt capabili sa vorbeasca folosind propozitii lungi . ceea ce inseamna ca nimeni nu i$a spus nimic copilului la inceput . FDa$mi ) . Acest lucru poate duce la frustari si crize deoarece copilul nu mai este capabil sa$si comunice nevoile . ei s$ar putea sa repete cuvintele pe care le$au auzit pe caseta lor video preferata intr$o situatie diferita dar nu total . Atunci cand il invatati pe copil sa ceara ceva . 9. Astfel .Este o faza prin care trec ma oritatea copiilor si se vorbeste despre ea ca pronuntii F de argon ) sau F asemanatoare argonului ) .lucru daca nu mai incura am Fvec+iul mod ) de a cere al copilului (stingere) si / sau prin intelegerea unui nou mod de a cere lucruri . De e"emplu . daca profesorul spune F*pune suc) . aveti gri a sa$l invatati numele reale ale obiectelor inainte de a$l invata culori sau alte ad ective . Acest lucru este considerat uneori ca fiind ecou care nu este sub control instructional . !u alte cuvinte . Aceasta va asigura faptul ca copilul invata e"act care cuvant ii aduce obiectul dorit si va fi folositor atunci cand vom incerca sa tranferam raspunsul la operanti verbali diferiti la o data ulterioara . atunci cand copilul spune FEl era un leu foarte flamand). Ei s$ar putea sa repete in mod spontan ceea ce aud . Argumente importante in invatarea copilului care poate sa vorbeasca sa solicite ceva 7. De e"emplu . incepeti prin a$l invata cuvinte independente . &neori acest limba devine foarte functional pentru copil in conte"tul familiei deoarece parintii au urmarit si ei caseta si pot F interpreta ) ce spune copilul . De e"emplu . &neori aceste cuvinte sunt spuse intr$o maniera Ftaie si lipeste) . din moment ce parintii au vazut si ei filmul . Altii nu au nici o idee despre ceea ce incearca copilul sa comunice asa ca ei nu intaresc cererea. cum ar fi F 'reau ) . De e"emplu . Aceste raspunsuri de cele mai multe ori nu indeplinesc nici o functie pentru copil decat daca ele au fost intarite / incura ate . cuvintele care reprezinta culoarea ar putea Fsa inlocuiasca) numele obiectului atunci cand copilul il solicita . dupa ce copilul a dobandit puternice capacitati de imitare si dupa ce dumneavoastra ati transferat cu succes multe raspunsuri la simturile tactile / pipait . 1roblema apre atunci cand copilul paraseste mediul de acasa . !el mai bine este sa asteptam si sa introducem fraze purtatoare . in aceasta impre urare . cand obiectul este vizibil si cand obiectul nu este la vedere . aveti gri a ca el sa poata cere intai Fcreionul) sau Fcarioca) inainte de a$l invata cum sa ceara culorile . &neori acesti copii imita in mod spontan dar nu vor imita atunci cand le cereti . pe care anume o /il vrea . &neori ne referim la aceasta folosire a limba ului ca fiind F ec+olalia intarziata ) 2 . 1oate ca copilul spune aceste cuvinte in aceasta impre urare deoarece atunci cand s$a uitat la caseta video preferata sau a ascultat povestea favorita . &neori ne referim la aceasta ca fiind ec+olalia imediata . De e"emplu . unul dintre persona e a facut aceasta afirmatie iar apoi a primit ceva de mancare . Aceasta se intampla atunci cand ec+olalia este urmata de faptul ca copilul primeste ceea ce vrea . Alti copii pot pronunta cuvinte clare numai atunci cand imita pe altcineva . copilul nu va spune nimic .F cerere adevarata ) se afla pur si simplu sub controlul -*$ului . !eea ce mama l$a invatat de fapt pe copil este sa spuna F'rei suc5) pentru a cere sucul . 19 . Ei consolideaza aceasta folosire a limba ului de catre copil prin faptul ca ei raspund intr$o maniera pe care copilul o gaseste de dorit ( intarire / consolidare ) . Alti copii au abilitatea de a folosi fraze pe care le$au auzit intr$o alta situatie pentru a servi un scop intr$o situatie diferita. De e"emplu . Aceste tipuri de e"primari sunt uneori ignorate deoarece ceilalti nu inteleg ce incearca sa spuna copilul . . dar nu cer ceea ce doresc . Aceasta consolideaza / intareste folosirea accestei propozitii ca o solicitare pentru mancare. Este important sa$l invatati F solicitarile pure ) dar si sa$l invatati pe copil sa raspunda in alte impre urari cum ar fi atunci cand cineva il intreaba ce doreste . aveti in vedere interactiunile dintre mama si copil in aceasta situatie : F'rei suc5) si copilul imita F'rei suc5) . etc . aveti in vedere copilul care spune FEl era un leu foarte flamand ) ori de cate ori doreste ceva de mancare . dar nimeni nu poate intelege ce spun ei .

FImi puteti da masina . fara a adauga nici F o valoare ) reala . instructorii ar trebui sa inceapa sa adauge alte sarcini intre oportunitatile de a cere ceva . miscati 20 . invatati$l cum sa ceara Fintuneric) . aveti gri a sa predati o forma larga in conte"tul aceleasi . 1uteti observa o crestere ( izbucnire de disparitie ) pe care le folosea copilul pentru a capata obiectul dorit in trecut in primele etape ale pregatirii . 0olositi orice strategie de imboldire ( semne . astfel incat sa$si piarda interesul pentru articolul respectiv sau pentru vorbit in general . Atunci cand incercati sa$l invatati pe copil sa etic+eteze substantive .E *I I%AAI. !+iar daca va aude pe dumneavoastra spunand numele obiectului si daca acel nume este asociat cu consolidare / intarire .. ?. !&% I6 I.'A. !and copilul invata pentru prima data un anumit cuvant . apoi transferati acel raspuns la o etic+eta de Fintuneric) . daca il invatati imitarea motorie sau o instructiune recesptiva. !u alte cuvinte . Aveti gri a ca copilul sa nu primeasca nimic pentru comportament negativ . ar putea fi mai usor sa gasiti intai o impre urare / situatie in care copilul ar putea gasi intunericul placut ( ucatul cu lanterne 5) . imagini .data ce copilul poate solicita ( cere ) mai multe lucruri . completari ) care sunt necesare pentru a$i permite copilului accesul de incura are / consolidare . ad ective sau adverbe . aceasta va duce la o probabilitate ridicola ca acel cuvant sa fie folosit in viitor. Dati$i obiectul copilului ( consolidati ) dupa cea mai buna promotie . atunci nu va mai fi nevoie de cuvinte . situatia nu ar trebui sa fie F trebuie sa vorbesti inainte de a primi lucrul acesta ) . <. Este important sa nu$i cereti unui copil sa repete un cuvant de prea multe ori .:. 1redati$le atat pe cele pe care doriti sa le foloseasca copilul atunci cand este cu alti copii . cat si pe cele pe care doriti sa le foloseasca cu adultii .I . inainte de a$i da obiectul dorit pentru a$i imbunatati articularea cuvantului . F!uratarea) erorilot usoare de articulare poate fi de asemenea indeplinita in timpul solicitarii . verbe . =. Dupa ce copilul poate cere obiectul fara nici un imbold . . De e"emplu . puteti accepta orice aprozimare inteligibila . >. Este important sa nu raspundeti la aceste comportamente negative .I!NE.EOE -BIE!.A% 1E !-1I6 *A E. de cele mai multe ori este mai usor sa incepeti cu solicitari ( cereri ) apoi sa transferati spre etic+etare . daca doriti sa$l invatati pe copil sa etic+eteze Fintuneric) . Imboldirea intreaga / deplina inseamna ca instructorul trebuie sa$l a ute pe copil sa raspunda corect prin orice modalitate posibila . 0iecare copil este diferit asa ca udecati singuri de cate ori il puteti pune pe copil sa repete cuvantul . puneti$l sa repete cuvantul dupa dumneavoastra de cateva ori . Daca aceste comportamente inca functioneaza . activitati sau se de impre urari . propozitii . !uvintele precum Fmai mult) si Fte rog) ar trebui sa fie tratate ca ad ective si sa nu fie invatate decat atunci cand copilul este capabil sa solicite un obiect folosindu$i Fnumele) . . bazandu$va pe antecedentele sale . De e"emplu . Aanditi$va foarte bine inainte de a adauga aceste tipuri de cuvinte timpurii in procesul de pregatire deoarece ele maresc lungimea si dificultatea raspunsului cerut . !and adaugati fraze purtatoare .umarul sarcinilor slicitate intre oportunitatile de a cere ar trebui sa fie crescut in mod treptat si imboldurile intregi trebuie sa fie oferite pentru toate sarcinile noi asa incat copilul sa aiba succes in contunuare . va rog5) poate fi potrivita atunci cand copilul este cu profesorii sau cu parintii dar s$ar putea sa nu mearga atunci cand copilul este pe terenul de oaca la gradinita . Evitati situatiile care sunt / reprezinta F o neparticipare ) .

daca un copil spune FAsta$i mamica mea) in timp ce se uita la o imagine cu mama sa . Din nefericire . Instructor : F !um se numeste acest lucru 5 ) *tudent : F 'aca ) . 6uati ca e"emplu pe baietelul de 8 ani care se uita intr$o carte impreuna cu mama lui si spune F cal 2 ) in timp ce arata cu degetul spre cal si se uita in sus la mama lui . In F viata adevarata ) copiii manifesta rar F pipairi pure ) . ci pentru ca instructorul l$a intrebat cum se c+eama acel lucru sau pur si simplu pentru ca el a intrat in contact cu articolul iar acest comportament a fost intarit . imitarea motorie poate fi invatata in timp ce cantam sau ne ucam cu degetele sau in timp ce ne ucam cu ucarii . invatarea unui copil sa renunte la incura ari reprezinta o parte importanta din procesul de invatare a unui copil de a solicita ceva si este necesara pentru a folosi aceste incura ari pentru a invata . Daca dorim ca copilul sa caracterizeze spontan lucrurile cu care intra in contact .reptat adaugati sarcini diferite inter raspunsurile care au nevoie de imbold si cele fara nici un imbold . De e"emplu . De e"emplu . Acest comportament verbal indeplineste de fapt 8 functii . ei nu pipaie in mod regulat lucrurile doar pentru ca au intrat in contact cu ele ci pentru ca ei doresc ca oamenii din urul lor sa observe ceva sau sa le dea atentie . F!e$i aia5). copilul spune numele unui lucru nu pentru ca il vrea . continuati cu alta intrebare . Instructiunile simple cum ar fi Fatinge) sau Fda$mi) pot fi invatate atunci cand invatam pe copil sa atinga incura arile sau sa renunte la ele la cerere . dorim ca copilul sa invete sa caracterizeze (pipaie) atunci cand aude o diversitate de intrebari diferite cum ar fi F !e$i asta 5) . 21 . Asa cum s$a mai discutat . De obieci . cele mai timpuriu inter cereri ( solcitari ) cuprind sarcini de imitare motorie . Apoi . In timp ce solicitarea aduce foloase copilului deoarece el primeste ceea ce cere . este important ca copilul sa fie capabil sa faca caracterizari la cerere . Atentia pe care o primeste copilul pentru acest comportament consolideaza acest tip de comportament de caracterizare (pipaire) . Autorul sufereaza ca cel mai bine este sa asteptam pana cand copilul este capabil sa solicite ( sa ceara ) multe articole si sa pipaie / caracterizeze in mod spontan obiecte din ur inainte de a introduce sarcini pe care copilul nu le$a solicitat ( nu are o -* pentru articol ) . acest lucru arata ca ec+ipa de invatare a avut succes in continuarea procesului de asociere a ei ( a ec+ipei ) cu incura area astfel incat copilul considera atentia lor ( a membrilor ec+ipei ) incura atoare 2 In timpul pregatirii initiale . el pipaie . Acesta este un punct dde vedere important pe care trebuie sa$l aveti in vedere . Acest lucru se poate face prin folosirea metodelor de transfer . ci pentru a Fface referiri) sau pentru a atrage atentia parintelui sau a ingri itorului fata de obiect . . ar fi c+iar destul de ciudat ca un copil sa intre intr$o camera si sa inceapa deodata sa caracterzeze lucrurile pe ca re le vede 2 . Aceasta se intampla deoarece acest comportament ( caracterizare spontana ) indica faptul ca Fvorbirea) a fost atat de mult asociata cu consolidarea / incura area incat vorbirea Finsasi) a devenit incura atoare / intaritoare . cat si sa fie capabil sa caracterizeze lucruri atunci cand instructorul doar indica un obiect si nu pune nici o intrebare . In mod tipic . !u alte cuvinte. cele mai multe instructiuni ar trebui sa apara in conte"tul activitatilor pe care copilul le gaseste placute . caracterizare ( pipaire ) si solicitare ( cerere) ca sa i se dea atentie . F!um numesti lucrul acesta 5) . In mod obisnuit . pipairea nu are ca rezultat acelasi tip de consolidare . ei nu fac acest lucru atunci cand sunt singuri intr$o camera sau doar pentru ca au vazut ceva . 1entru a invata lucruri noi care s$ar putea sa implice obiecte sau actiuni care nu il intereseaza pe copil .data ce copilul este capabil sa raspunda la intrebarea F !e este asta5 ) . renuntati treptat la imboldul fizic pana cand copilul este capabil sa e"ecute actiunea sau sa urmareasca instructiunea fara nici un imbold fizic . 1entru Fboboci) (adica copii care de$abia invata sa comunice) . il invatam sa raspunda intr$o maniera Ffle"ibila) si nu doar atunci cand aude F !e este aceea5 ) . copii care progreseaza incep sa caraterizeze articolele din mediul lor foarte timpuriu in procesul lor de ac+izitie a limba ului . dorim ca copilul sa fie capabil sa caracterizeze obiecte in incercarea de a ne capta atentia spre articolul respectiv . &rmatorul tip de comunicare functionala ( comportament verbal ) pe care dorim sa$l invatam pe copil implica caracterizarea obiectelor cu care el intra in contact . De fapt . asa cum s$a discutat mai sus . instructiuni receptive simple si discriminare receptiva de obiecte . Discriminarea receptiva a obiectelor poate fi invatata in timp ce asezam ucariile atunci cand copilul a terminat oaca sau discriminarea imaginilor poate fi invatata in timp ce citim din carti . sarcini de potrivire . !u alte cuvinte . acest lucru s$a invatat in mod neintentionat de catre copiii cu autism atunci cand caracterizarea spontana a fost predata ca o capacitate separata fata de solitare de a se acorda atentie . %ai mult . . atunci trebuie ca noi sa continuam sa ne facem prezenta si atentia pe care o acordam copilului incura atoare.dumneavoastra corpul copilului in mod fizic pentru a indeplini actiunea si incura ati$l pentru o imitare reusita . . In cele din urma . !aracterizarile timpurii sunt cel mai bine transferate de la solicitari ( cereri ) .F pipaire pura ) este considerata a fi folosirea limba ului de catre o persoana de a caracteriza sau descrie ceva cu care intra in contact in mod cuvenit . E"emplu : Instructor : F !e este asta5 ) *tudent : F 'aca ) . 'rem sa fim siguri ca atunci cand il invatam pe un copil sa caracterizeze lucruri .

el nu reprezinta nici o caracterizare . sc+imb de imagini . 22 .umele acestei metode de transfer este inselator deoarece de fapt ii cerem copilului intai sa pipaie obiectul . . care pot sa vorbeasca cat si copiilor care folosesc semnele . ei nu vor raspunde . 1rimul implica folosirea abilitatii copilului de a solicita ( cere ) ceva pentru a fi transferata pipairii . E"ista : feluri de baza de a$l invata pe un copil sa caracterizeze lucruri . copilul solicita de fapt obiectul ca raspuns la o intrebare noua / oricum . De e"emplu . copilul ar putea Fsa invete) ca se asteapta de la el sa spuna numele obiectului pe care il vrea . mai ales daca instructorul isi aseaza mana pe minge . intrerupand oaca . acest lucru poate fi realizat si daca procesul de pipaire urmeaza procesului de solicitare . fara sa fie nevoie de nici un imbold de la nimeni .a doua metoda care poate fi folosita implica folosirea solicitarilor (cererilor) stapanite / insusite . Aveti gri a sa folositi sarcini pe care copilul le stapaneste intre pipaire si procesele de solicitare . daca copilul nu raspunde in aceasta situatie . copilul poate sa inlantuie cu usurinta raspunsurile impreuna. !opilul ar putea foarte bine Fsa pipaie) mingea . in timp ce adaugam treptat diferite procese intre caracterizarea (pipairea) initiala si solicitare (cerere) copilul invata sa pipaie obiectul atunci cand i se cere . o metoda de transfer diferita ar trebui sa fie folosita .ineti minte ca dorim sa evitam sa$l invatam pe copil sa F. Aceasta se intampla din cauza faptului ca . !e$i asta5) ( F*) # ca imbold fonetic) * : F%inge) . De e"emplu . sa calce apasat si sa se ridice . si sa spuna inca o data numele obiectului pentru a obtine ceea ce vrea 2 7. din moment ce nu e"ista nici o F-*) sau dorinta de a obtine mingea . Aceasta il aduce pe instructor intr$un punct mort deoarece nu putem Fsa smulgem) acele cuvinte din gura copilului) pentru a$l face sa raspunda 2 Daca raspunsul de tip ecou nu se afla sub control instructional ar tebui sa raspunda la intrebare el insusi si sa treaca mai departe .Aceasta functie a limbii ( comportament verbal ) este predata la fel atat copiilor . Daca instructorul intreaba F !e$i asta5 ) in timp ce tine in mana o minge . Aveti in vedere copilul care are o placa de comunicare . inainte ca solicitarile sa fie fluente . c+iar dupa ce instructorul cere si primeste mingea el l$ar putea inteba pe copil F!e$i asta5) . 0olositi celalalt obiect ca si pe unul pe care il folositi ca sa predati carcaterizarea / pipaitul . Daca copilul nu primeste obiectul dupa ce a atins imaginea . dar pentru alti copii . se oaca un timp cu ea ) Instructor : FDa$mi mingea) *tudent : FPcopilul ii da mingea instructorului Q (copilul a fost invatat sa renunte la consolidare / incura are ) Instructor : F!e$i asta5) *tudent : F %inge ) Instructor : F0a asa) ( loveste mingea cu un ciocan) *tudent : P copilul loveste mingea Q (un raspuns initiativ stapanit /insusit/invatat) Instructor : FDa$mi ciocanul) *tudent : P copilul da ciocanul Q ( un raspuns insusit / invatat ) Instructor : F!e vrei 5) *tudent : F%inge) 1entru unii copii . probabil ca copilul raspunde denumind / facand semnul obiectului atunci cand il vede datorita faptului ca el a fost incura at in trecut prin primirea obiectului .&) raspunda intrebarilor asa ca . Dorim sa predam doar cate o capacitate noua pe rand 2 Instructor : (tinand in mana o consolidare preferata) F!e$i asta5) *tudent : F%inge) Instructor : F!e vrei5) *tudent : F%inge) (copilul primeste mingea . este mai greu sa predam aceasta functie copiilor care folosesc alte forme de comunicare augmentativa ( adica placi de comunicare . atunci cand copilul caracterizeaza (pipaie) ceva . acest timp de model de intrebare / raspuns poate deveni un fel de sarcina de Fcompletare) pentru unii copii. -ricum . In timpul pregatirii initiale . Aceasta implica faptul ca trebuie sa avem disponibile doua dintre obiectele preferate ale copilului . intr$o diversitate de decoruri . In timpul pregatirii initiale .ransfer de la solicitare la caracterizare . sc+imb de obiecte ) . 1rima data evaluati pentru care obiect are copilul cea mai puternica dorinta ( -* ) si folositi$l drept intarire / incura are . comportamentul nu reprezinta de fapt o solicitare . *olicitarile folosite pentru aceasta pregatire ar tebui sa ceara obiectul in mod consecvent . 1entru copii care pot da raspunsuri puternice de completare . de fapt el potriveste / impere+ceaza .ici un raspuns in 8 secunde) I : F%inge . I : F!e$i asta5) * : (. oricum . Daca transferurile sunt conduse prea devreme . deoarece copilul imperec+eaza o imagine cu un obiect .Dar daca copilul este capabil sa solicite multe lucruri dar nu raspunde cand il intreb F !e$i asta5 ) . ceea ce reprezinta o alta capacitate decat caracterizarea ( pipairea ) . copilul va atinge imaginea cu mingea de pe placa sa ca raspuns .

. I : F*pune masina) *: F%asina) I : F!e$i asta5) *: F%asina) :. luati un raspuns insusit si transferati$l la o noua situatie . I : FAtinge masina) * : F%asina) ( in timp ce arata masina) I : F!e$i asta5) * : F%asina) Daca copilul nu raspunde in aceasta situatie .ransfer de la ecou la pipaire Din nou . dar nu raspunde cand il intreb F!e$i asta5) .Dar daca copilul este capabil sa completeze cuvinte in timpul multor activitati comune dar nu raspunde cand il intreb F!e$i asta5) . instructorul poate da primul sunet pentru a$l imboldi . I : F . &nele e"emple de transfer ar putea incluse : 7.BA. &n mod de a face asta este sa$ i oferim imbolduri depline si treptat sa indepartam imboldurile . &n alt mod de a realiza acest lucru este de a folosi metodele de transfer .*0EB . acest raspuns poate fi tranferat la pipait . %ulti copii vor incepe in mod spontan sa numeasca articolele atunci cand le arata cu degetul .ransferul de la receptiv spre pipait Este usor sa imbolditi o identificare receptiva a unui obiect sau imagine daca il a utati fizic pe copil sa atinga articolul dorit ( imbold fizic ) sau prin modelarea raspunsului corect ( imbold imitativ ) ... .) * : F !+iuveta) I : F!e$i asta5) * : F!+iuveta) %E. . 9. Aanditi$va la transfer ca si cum a$ti lua un raspuns pe care copilul il poate produce de a intr$o anumita situatie si l$ati invata sa produca acelasi raspuns sau unul similar intr$o alta situatie .!opilul va poate imita cand bateti din palme si dumneavoastra doriti sa$l invatati sa raspunda la Faplauda) 23 .reptat adaugati Fdistanta) intre raspunsuri pana cand copilul poate raspunde singur la noua situatie . .elul nostru este sa$l invatam pe copil in asa fel incat el sa aiba mereu succes. ganditi$va la impre urarile in care copilul poate produce acelasi raspuns sau unul similar si folositi acel raspuns ca punct de plecare ..data ce copilul completeaza in mod constant numele articolului .e spalam pe maini in . incepeti transferul spre pipait . Daca da . ( imbold fonetic ) . Daca copilul tot nu raspunde . De fiecare data cand vreti sa predati o capacitate / abilitate .Dar daca copilul este capabil sa imite ( tip ecou ) in mod constant atunci cand spun F*pune) .. tipul de raspuns de completare nu prezinta nici o Fsolicitare) de raspuns din partea copilului asa ca de multe ori este mult mai usor de folosit si ne a uta sa evitam folosirea prea multor intrebari atunci cand il invatam pe copil prima data limba ul .-DE DE .ransfer de la completare la pipaire Daca copilul a raspuns la sarcini de completare in trecut .ineti minte sa$l imbolditi in 8 # 9 secunde.ineti minte . trebuie dat intregul raspuns . Este mult mai probabil ca copilul sa repete acelasi comportament sau sa spuna acelasi cuvant daca ocmai a facut asa mai inainte.(Instructorul are bomboane si o carte disponibile si a stabilit ca copilul doreste cu aevarat sa se uite la minge dar si ca va lua bomboanele daca i se ofera ) I : ( ridica bomboana ) F !e$i asta5) *: FBomboana) I : FBravo 2 !e vrei5) ( ii ofera / ii arata cartea) * : F!arte) 8. Dar daca copilul este capabil sa arate cu degetul imaginile dar nu raspunde cand il intreb F!e$i asta5) . raspunsul receptiv poate fi transferat cu usurinta unei caracterizari ( pipaire ) deoarece este probabil ca copilul sa repete raspunsul care tocmai a fost dat .

!opilul este capabil sa urmeze instructiunile simple pentru a indeplini actiuni si dumneavoastra doriti sa$l invatati sa caracterizeze actiuni I: FAplauda) *:P aplauda Q I: F!e faci 5Aplaud) .I : F0a asa) ( bate din palme ) * : P bate din palme Q I : FAplauda) ( bate din palme ) * : P bate din palme Q I : FAplauda) * : P bate din palme Q Baspunsul de a aplauda se afla acum sub controlul lui Faplauda) . a) Aratati$i masina I : F!e$i asta5) * : F%asina) I : F!e vrei5) * : F%asina) In acest punct e"ista solicitare / pipait comun . d) .!opilul poate caracteriza o Fmasina)dar nu o poate caracteriza atunci cand se da o trasatura . I : F!e$i asta5) *: P pipaie articolul mai putin preferat Q I : F!e vrei5) *: P solicita articolul preferat Q c) . b) Aveti 8 articole pentru care copilul are dispinibile solicitaro puternice .ransfer de la receptiv spre pipait Aveti disponibile imagini cu articolele pe care le solicita copilul in mod constant . (imbold deplin deoarece Fforma) este diferita) *: FAplaud) I: F!e faci5) *: FAplaud) 24 . 8.reptat adaugati alte sarcini intre pipaitul masinii si solicitarea masinii . functie sau clasa I: F!e$i asta5) *: F%asina) I: F1eca re o conduce mama5) *: F%asina) :. .!opilul poate solicita o masina si dumneavoastra vreti sa$l invatati sa pipaie / caracterizeze Fmasina) 1ot fi folosite o multime de transferuri diferite .ransfer de la ecou la pipait I : F*pune masina) *: F%asina) I : F!e$i asta5) *: F%asina) 9. Determinati care este articolul pentru care copilul cea mai puternica -* dandu$i voie sa solicite fiecare articol . I : F Atinge ParticolulQ) *: Patinge articolulQ I : F!e$i asta5) *:P numeste ParticolulQQ ( De obicei este bine sa faceti imbolduri depline pentru pipait pana cand copilul pipaie spontan in timp ce identifica articolul in mod receptiv ) .

cu imboldurl oferit inainte . daca tot nu reusiti sa capatati un raspuns fara nici un imbold dupa a treia incercare . I : F!e$i asta5) *: Fmu) I: F!e$i asta5)'aca) *: F'aca) Indepartarea imboldurilor &rmatorul pas important este de a indeparta aceste imbolduri asa incat copilul sa nu devina dependent de imboldire si asa incat raspunsul sa vina / intre sub controlul stimulilor si a scopului verbal .ABIBE Introducerea noilor scopuri De cate ori introduceti un scop nou sau daca credeti ca copilul va pierde un scop .-DE DE !-BE!.. un instructor are sansa de a alege intre : 7. este posibila o a treia optiune . apoi puneti din nou intrebarea pentru a obtine un raspuns fara nici un imbold ..) *: F1este) I : F!e$i asta5) *: F1este) 8. care au antecedente de a raspunde la imbolduri Fpre$proces) ... Acest lucru se realizeaza daca punem din nou intrebarea in incercarea de a primi un raspuns fara nici un imbold . ca regula generala . !opiii variaza in capacitatea lor de a tolera multe procese dar .) *: F1at) I : FIn ce dormim noi5) *: F1at) <. I : F!e$i asta51este) *: F1este) I : F!e$i asta5) *: F1este) .Daca raspunsul corect c+iar daca ce a$ti rostit intrebarea (imbolditi cu o intarziere de @ secunde ) I : F!e$i asta51este) *: F1este) In oricare dintre ..ABE *I DE I.oi dormim in .u este posibil intodeauna sa primiti un raspuns fara nici un imbold c+iar imediat si este important sa evitati sa frustati copilul daca se intampla asa ... repetati intrebarea si spuneti raspunsul corect imediat dupa asta (imbold cu intarziere de @ secunde ) ...e$Baspuns sau Baspuns incorect Daca copilul nu raspunde in 8 # 9 secunde .. asteptati ca caopilul sa va inmite . 25 .!opilul este capabil sa raspunda atunci cand il intrebati FIn ce dormim noi5) numai daca imaginea este prezenta si dumneavoastra doriti sa$l invatati sa raspunda intraverbal ( nici o imaine prezenta ) I: ( !u imaginea patului prezenta) FIn ce dormim5) *: F1at) I : ( indeparteaza imaginea de la vederea) FIn ce dormim 5) * : F1at) %E. sau da un raspuns incorect . acceptati raspunsul cu a utorul imboldului si treceti mai departe . I : FAceasta este un peste5!e este acesta5 *: F1este) ..ransfer de la un raspuns insusit anterior I : FInoata micule . !opilul este capabil sa completeze raspunsuri si dumneavoastra doriti sa$l invatati sa raspunda la intrebari I : F.

*e intelege ca s$ar putea sa$i fie greu cititorului sa determine descrierea vorbirii pe care a intentionat autorul si el isi cere scuze pentru acest lucru 2 %ulti copii cu autism nu sunt capabili sa vorbeasca . De e"emplu .II6-B '-!A6E # !&% I6 I.reptat separati raspunsurile care au nevoie de imbold de cele care nu au nevoie de imbold prin sarcini Fusoare) la care stiti ca copilul va raspunde corect .EBEA 1B-D&!.atura aceste dificultati difera de la copil la copil . In cele din urma .emple Arandin relateaza ca ea isi aminteste ca atunci cand oamenii ii vorbeau cand era mica .ulburare de 1roces 0onologic si se poate intalni si la copii cu autism . I : F!e$i asta5) *: F%u) I : F. .) *: F1este) I :F!e$i asta5) *: F1este) I :F&ita$te la barca din apa2) *: P se uita Q I :F!e$i asta5)(tinand in mana pestele) *: F1este) I :F Buna treaba .. -ricum . Acesti copii ar putea afisa caracteristici care se potrivesc cu diagnosticul de Disartria . atunci toti copiii cu autism ar trebui sa nu poata vorbi . apoi intorceti$va la articolul pierdut . deoarece . autismul nu este Fcauza) acestei inabilitati . Aceste etic+itorii de diagnostic pot descrie conditii / situatii care co$e"ista cu autismul. 0olosirea metodelor Fde invatare fara erori) ii va permite sa e"erseze raspunsurile usoare .u . .. Aceste tipuri de relatari ar putea indica o Dereglare de 1rocesare Auditorie !entrala.!opiii difera in sensibiliatatea lor fata de diferite tipuri de imboldire si folosire a metodelor de transfer . in esenta . e"ista o perioada mare de timp si o multime de limba care separa intrebarea F!e$i asta5) de raspuns F'aca) .. Dorim sa avem scopul Fdificil) prezentat mult mai frecvent dar amestecate cu raspunsuri Fusoare) multiple pentru a creste cantitatea contactului cu consolidarea / intarirea . !resteti numarul Fsarcinilor usorare) treptat .. %otivul pentru care repetam intrebarea atunci cand copilul raspunde incorect este de a$l impiedica pe copil sa invete in mod necugetat sa inlantuie raspunsuri incorecte si corecte . aceasta mentine intrebarea si raspunsul aproapiate in timp .. Acest tip de tulburare de vorbire este cunoscut ca . asta este o vaca) *: F'aca) I : FBravo) In acest scenariu . in timp ce va intoarceti pentru un raspuns care nu are nevoie de imbold . Ideea este ca nu dorim sa asteptam un raspuns incorect inainte de a oferi un imbold .'A. &nii copii care intampina greutatile in a produce vorbirea . copilul Fe"erseaza) raspunsul gresit . unul dintre care are greutati cu comunicarea . asa incat este important sa determinati ce mergea cel mai bine pentru fiecare copil ..A% 1E !-1I6 *A '-BBEA*!A . ei Fopresc) toate secventele de inceput sau Fanuleaza) toate sunetele finale . !BE*. %ai putin frecvent intalnim copii care prezinta un tonus muscular slab in obra i si limba . toate sunetele Fse contopeau intr$o gramada fara noima / inteles) . 26 . multi copii care se dezvolta obisnuit produc vorbirea cu anumite Freguli) de producere a sunetelor sau procese care sunt supra # generalizate . %ai mult . I :FInoata micule .. Este probabil ca copilul sa nu invete sa raspunda F'aca) atunci cand se afla in prezenta unei vaci si cand aude F!e$i asta5) decat daca toti stimulii potriviti sunt prezentati strans impreuna in timp si daca raspunsul corect este consolidat / intarit imediat . Autismul este o etic+eta diagnostica bazata pe un manunc+i de comportamente prezentate . copilul a Fe"ersat) raspunsul incorect la fel de frecvent ca si pe cel corect . Aceasta ar putea fi sugestiva pentru Dispra"ie sau dificultati de a combina miscarile motorii .imeni nu stie e"act de ce unii copii cu Autism pot sa vorbeasca iar altii nu . . Aveti in vedere alternativa .ota : Autorul a ales sa nu foloseasca simbolurile fonetice pentru a desemna sunete deoarece audienta la care se face apel consta in primul rand din parinti sau profesonisti din alte domenii .. demonstreaza de asemenea greutati si in imitarea secventelor de miscari cu mainile sau cu alte parti ale corpului . *martie) Aceste tipuri de metode sunt incluse in ceea ce este deseori referit ca fiind Finvatare fara greseli). . folositi o consolidare / intarire mai puternica decat una pe care ati folosit # o pentru articole dobandite sau raspunsuri Fusoare) ( consolidare diferentiata ) . Daca ar fi asa . %ai mult . Atunci cand el raspunde corect la un articol pe care l$a ratat inainte sau la o tinta noua fara nici un imbold . *$a facut o incercare de a scrie cuvintele si sunetele folosind asociatiile sunet # simbol care sunt invatate in general prin intermediul foneticii .

!el mai critic lucru pe care trebuie sa$l faceti este acela de a$l invata pe copilul care nu este capabil sa comunice prin vorbire vocala alte modalitati de a cere lucrurile pe care le vrea . vom oberva mai multe productii vocale si incercari de a produce cuvinte . De fapt . De cate ori litera Fa) este atasata unui termen medical . . Asa cum s$a manifestat anterior . prezinta comportamente de Fbalbaiala) sau de zbatere . . velum) . sc+imbandu$i intre ei . Asa cum s$a sugerat mai inainte . produce de obicei greseli nepotrivite . sa determinam Fcauza) acestei dificultati de vorbire inainte ca copilul sa inceapa sa vorbeasca . 1rezinta copilul meu Apra"ie 5 *$a sugerat ca multi copii cu Autism prezinta dificultati in combinarea miscarilor sau manifesta Ftulburari de planificare motorie) . atunci cand copilul incepe sa vorbeasca . Din nou acesta este o etic+etare de diagnostic care este folosita pentru a descrie dificultati in producerea unei serii de miscari semnificative intr$o anumita ordine . 1utem totusi sa deducem ca aceasta ar putea sa fie problema daca copilul prezinta dificultati semnificative in producerea altor miscari motorii . sa folosim metode de invatare pentru a spori productiile vocale si pentru a$l invata pe copil sa produca miscarile motorii care sunt necesare pentru producerea limba ului . De obicei nu e"ista o slabire a musc+ilor sau alta deterioare motorie senzoriala care sa cauzeze dificultatea copilului de a produce o miscare . Este foarte obisnuit in literatura de specialitate sa vedem Dispra"ia folosit de catre terapeutrii profesionali atunci cand descrie starea (din) membre si FApra"ia) folosit de catre patologistii de vorbire / de limba (*61) pentru a descrie starea care este legata de productia vorbirii . 27 . productiile sale de vorbire pot fi analizate pentru a ne oferi mai multe informatii privind tipul de tulburare manifestat . %etodele de predare pentru aceste modalitati de solicitare (cerere) au fost prezentate anterior . .otusi . Asadar . &nii sugereaza ca acest termen este prea mult folosit pentru a descrie dificultatile de vorbire pe care le manifesta multi copii cu Autism . Apra"ia / Dispra"ia verbala reprezinta termeni folositi pentru a diagnostica aceasta dificultate atunci cand ea este legata de producerea de limba .data ce un copil incepe sa vorbeasca . Daca ne uitam la antecedentele copilului diagnosticat mai tarziu cu apra"ie . !omportamenele specifice manifestate de fiecare copil si felul in care copilul raspunde la anumite strategii de predare si imboldire ar trebui sa sufereze care este cea mai buna metoda de abordare a dificultatii lui de vorbire . De cealalta parte . &nii profesionisti folosesc termenul FApra"ia verbala) pentru a descrie aceasta dificultate . . &nii copii prezinta caracteristici ale apra"iei atunci cand incearca sa vorbeasca dar nu si atunci cand ei imita doar miscari fara limba / vorba . cei mai multi profesionisti continua sa foloseasca acesti termeni . 1utem oricum .1roblema consta in faptul ca este greu . de multe ori vedem limite in numarul de sunete sau in variertatea sunetelor produse in timpul ocului vocal / cu voce .otusi unii par ca ar vrea sa vorbeasca . e"ista mai multe tipuri de greutati in vorbire la marea ma oritate a populatiei . nu este posibil sa diagnosticam apro"ia inainte ca un copil sa inceapa sa vorbeasca . limba . nu conteaza care este Fcauza) deoarece nu putem sa patrundem in creier ca sa Freparam) cauza oricum . daca nu c+iar imposibila . dar cuvintele lor sunt greu sau imposibil de inteles . Apra"ia -rala este adeseori folosita pentru a descrie starea cand ea este manifestata doar in miscari ale musculaturii orale (Buze . cum ar fi combinarea cuvintelor in propozitii sau descrierea unei succesiuni de evenimente intr$o activitate . de obicei inseamna Ffara) si de cate ori este folosit termenul Fdis) inseamna F pierdere partiala sau dezordonata) . in cele mai multe cazuri este borba despre contrariu .data ce copilul invata Fvaloarea) comunicarii prin semne sau imagini si daca acele semne sau imagini au fost asociate constant cu faptul ca copilul a obtinut acele lucruri pe care le$a vrut ( incura are / intarire ) . lucru care se regaseste si la copiii cu austism . Apra"ia / Dispra"ia de vorbire / de limba . manifesta deformari de vocale . Altii produc sunete dar intr$o maniera repetitiva cu nici un inteles real sau functie atasata de ele . deseori este obisnuit sa vedem la unii dintre ei greutati in alte aspecte ale limbii care necesita succesiune . !e inseamna toti acesti termeni 5 Apra"ia orala . care nu vorbeste deoarece si alte situatii pot avea ca rezultat aceleasi comportamente prezentate . Din nou acesta ar putea sa fie un indicator timpuriu dar nu constituie o dovada suficienta pentru a spri ini un diagnostic de apra"ie la un copil ne$vocal . Acesti copii sunt deseori descrisi ca manifestand FApra"ia de limba ) . &nii parinti si$au e"primat ingri oararea ca lucrul acesta il va impiedica pe copil sa incerce sa vorbeasca .u toti copiii care manifesta mai tarziu apra"ia de vorbire prezinta aceeasi greutate / dificultate in alte parti ale corpului asa incat nu putem generaliza . si / sau arata o dificultate ridicata in producerea limba ului in e"primari mai lungi si mai comple"e . . FApra"ia) ar trebui folosit pentru a descrie o inabilitate / incapacitate de a produce miscari semnificative / cu un scop si FDispra"ia) ar trebui folosit pentru a descrie o dificultate / greutate in producerea miscarilor semnificative .data ce copiii care au fost diagnosticati anterior cu apro"ia incep sa comunice . dar o mare parte a cercetarilor arata e"act contrariul . Acesta reprezinta un lucru foarte important care trebuie facut deoarece o mare parte a cercetarilor au fost facute pe baza strategiilor de predare si de sugerare care sunt cele mai eficiente pentru diferite tipuri de tulburari de vorbire &nii copii cu autism sunt aproape complet tacuti . &n patologist in vorbire poate dignostica apra"ia daca .

daca copilul ii place sa se oace cu mingea . s+ . bratele . in timp ce vom folosi tot mai putine imbolduri necesare pentru o productie e"acta . . imbolduri vizuale . asta ar fi ceea ce am face daca i$am cere unui copil cu comportamente legate de disgnosticul de apra"ie sa imite un cuvant complet daca el nu este capabil sa produca miscarile care sunt necesare pentru a produce suntele in succesiunea corecta . 1atologistul dumneavoastra de vorbire / limba ( in romana logoped ) va poate a uta sa invatati sa produceti sunetul corect . &neori aceste miscari nu vor fi cele bune si alte ori s$ar putea sa lipseasca unele dintre miscarile cele mai importante . Aceleasi principii se aplica atunci cand il invatam pe copil sa produca o serie de miscari cu gura . uite o pra itura pentru tine . Atunci vom folosi ori inlantuirea inapoi ori inlantuirea inainte pentru a invata fiecare din miscarile necesare . urmati$l imediat cu una din consolidarile cele mai puternice ale copilului ( consolidare automata ) . imbolduri verbale . z ) au sonoritate dar ar trebui produse intr$o maniera continua mai degraba decat combinate cu o vocala . apoi pe urmatoarea in combinatie cu prima . L . 'om oferi orice forma de imbold (imitare / modelare. m . Aceasta inseamna ca nu ar trebui sa folosesc cuvinte complete / intregi atunci cand vobesc cu copilul meu 5 In nici un caz . &nor copii le place sa se oace cu ucarii care scot sunete si ei vor incepe deodata sa produca sunetele pe care le aud . De e"emplu . daca folositi 1E!* . etc ( inlantuirea inainte ) sau . spuneti F m . 1entru acesti copii . De e"emplu . in loc sa spunem F'rei o pra itura5). altele decat cele descrise aici . fiecare miscare va trebui sa fie invatata . de fiecare data secvente de miscari in mod incorect . s$ar putea sa fie folositoare ucarii care scot sunete . n . m ) in timp ce bateti mingea de pamant si inainte de a o da copilului . cum ar fi F-ld %cDonald) ( Batranul %cDonald ) sau F!antecul Alfabetului) de pe caseta *unetele ca Distractie produsa de 3ucariile DiscoverD ( DiscoverD . cantati$i sau puneti$i sa asculte cantece care contin unele sunete izolate . etc . semne sau imagini si toate aceste feluri diferite de comportament verbal nevesita unele serii de miscari . %iscarile sunt tot comportamente si le putem preda ca atare .u$l vom invata pe un copil sa inoate prin modelarea intregii Fmiscari) ( un brat inainte iar celalat inapoi si capul intors . De ce nu 5 1entru ca astfel copilul nu va invata sa inoate niciodata 2 !el mai probabil el va produce . daca dorim sa$l invatam pe un copil sa inoate . Daca vrem sa$l invatam pe un copil sa indeplineasca o serie de miscari motorii cu mainile . . atunci am determina Fun punct de pornire / plecare ) sau o miscare pe care copilul o poate produce in mod curent sau carte poate fi usor invatata . miscandu$ne inapoi pentru a o invata pe fiecare in combinatiile cu cealalta ( inlantuire inapoi ) . predand una . Daca copilului ii place muzica . . + . pentru literele F p . necesara pentru a pronunta cuvantul . f . spuneti numele articolului pe care copilul il cere (consolidare)atat inainte de a$i da articolul . Incepeti sa asociati sunete si cuvinte cu ucariile sau activitatile preferate ale copilului. De ce este important sa recunoastem comportamente potrivite cu diagnostilul de Apra"ie 5 Este important sa tineti minte ca copiii pot comunica ( manifesta comportament verbal ) prin productii vocale . gesturi .data ce copilul a invatat sa produca fiecare miscare . adultul ar trebui sa spuna doar Fpra itura) inainte de a$i da pra itura si din nou dupa ce copilul o primeste . Incepeti sa omiteti ultimul sunet din fraza pentru a$l incura a pe copil sa produca sunetul . Dorim ca atunci cand auzim Fpra itura) (stimul vocal) sa fie asociat cu pra itura ( consolidare ) . !uvintele vorbite variaza ca numar si comple"itatea miscarilor care sunt necesare pentru producerea lor . am putea incepe de la sfarsitul seriei de miscari . &neori copilul ar putea adauga o miscare nu trebuie inclusa . degetele . vom oferi oportunitati multiple pentru ca copilul sa e"erseze miscarile in succesiunea / ordinea corecta . *unetele F m . De e"emplu . indiferent de sistemul augmentativ pe care il folositi cu copilul dumneavoastra .) . asa incat cel mai bine este sa intrebati direct pe profesionistul implicat atunci cand un anume termen este folosit . Autorul ne sfatuieste sa folosim cuvinte individuale in locul frazelor pentru toti invataceii timpurii / de inceput . t . Este important sa asociati cuvintele cu consolidarea . imbolduri fizice . De e"emplu . In esenta .oDs ) . Aveti gri a sa alegeti ucarii care produc sunetele izolate in mod corect si asigurati$va ca folositi productia corecta a suntelor izolate atunci cand asociati . . F-R .Din nou . * ) ar trebui sa fie toate produse fara nici o sonoritate si nici un sunet de vocala nu ar trebui sa fie legat de ele . multi profesionisti folosesc acesti termeni cu posibilitatea de a$i sc+imba intre ei sau pentru diferite scopuri . De e"emplu . 28 . apoi capul in apa in timp celalalt brat se misca inainte etc ) si apoi sa #i cerem sa o imite . ) care sunt necesare pentru a ne asigura ca copilul este capabil sa produca fiecare din miscarile din secventa . cat si dupa ce copilul primeste articolul pentru Fa asocia) cuvantul cu consolidarea si pentru consolidare automata . atunci cand copilul solicita ( cere ) o pra itura prin semne .umarul miscarilor motorii si comple"itatea miscarilor motorii necesare variaza cu fiecare tip . etc . !e ar trebui sa fac daca copilul scoate doar cateva sunete5 De fiecare data cand copilul face / scoate vreun sunet . 'om incepe ori de la inceputul seriei de miscari . c .

apoi Fpra i) . adaugati Fspune) ca parte a *D$ului dumneavoastra . consolidati din plin . combinati$le . .u se considera ca un raspuns este Fstapanit) pana cand el nu este produs fara nici un imbold pe o baza consecventa . Daca .alta modalitate de a infaptui acest lucru este ptin construirea Fmomentum$ului comportamental ) . aceste imbolduri pot fi reduse asfel incat copilul sa poata raspunde corect fara ele . In acest caz l$ati putea invata sa produca Ftura) . E"emplu : *:P face semnul Fpra itura) si spune Fa) Q ( in mod repetat ) I: F1) *: F1) I: F1ra itura) ( ii da copilului pra itura ) . . apoi silabele combinate. *au pot fi folosite imbolduri tactile sau vizuale mai putin Fformale) . copilul spune in mod consecvent Ftura) combinat cu solicitarea pentru pra itura . un copil ar putea fi capabil sa pronunte sunetul Fp) numai la sfarsitul unei silabe .data ce copilul este capabil sa produca toate silabele in mod consecvent. -rdinea si metodele de imboldire / inlantuire alese trebuie sa se bazeze 29 . !u alte cuvinte .data ce copilul este capabil sa imite sunetul Fp) in mod repetat . aveti gri a ca copilul sa auda Fpra itura) inainte de a primi incura area / consolidarea . *tudent : Fmmm) Instructor: F*pune PmmmQ) *tudent : Fmmm) ( este mai probabil ca copilul sa produca acelasi comportament intr$o situatie diferita ) . invatati$l Ftura) .data ce vocalizarile sunt legate de solicitare . De e"emplu .*copul aici este de a spori numarul si varietatea sunetelor produse astfel incat sa avem un comportament pe care sa$l consolidam 2 *i daca copilul este capabil sa produca sunete dar nu imita sunetele pe care le fac eu 5 Incepeti sa imitati sunetele pe care le face copilul in timpul ocului . ar fi mai bine sa$l invatati sa spuna Fpra itura) printr$o metoda de inlantuire inapoi . combinati$l cu Fa) pe care el de a il foloseste in combinatie cu semnul de solicitare pentru Fpra itura) . Daca copilul produce acelasi sunet dupa dumneavoastra . !opiii prezinta variatii in usurinta cu care invata sa produca sunete in diferite parti ale cuvinteleor . ) ( Acesta va fi apoi transferat asa incat copilul va raspunde mai degraba la Fspune e) decat la F0a asta)) &nii copii raspund bine la folosirea imboldurilor vizuale sau tactile . . de pe alta parte . Dupa ce copilul imita in mod consecvent inapoi si puternic / tare . E"emplu : *: P face semnul Fpra itura) si spune Fa) Q ( in mod repetat ) I : F1ra) *:)pra) I : Fpra itura) ( ii da copilului pra itura ) Apoi . &n imbold reprezinta un comportament de invatare folosit pentru a spori probabilitatea ca copilul sa raspunda corect . Dati$i copilului pra itura ( consolidare ) asociata cu aprobarea sociala . apoi F itura) . incepeti sa$l invatati pe copil sa spuna F itura) in aceeasi maniera ca mai sus . Asa cum se intampla si cu alte imbolduri folosite in procesul invatarii . In acest caz . programul F&sureaza pentru Apra"ie) de la 6inguibDstems are / cuprinde indicatii cu degetul care pot fi asociate cu sunete izolate pentru a fi folosite pentru imboldire . E"emplu : I : F0a asta) (atinge capul ) *: P atinge capul Q I : F0a asta) ( atinge gura ) *: P atinge gura Q I : F0a asta Fe) . apoi Fpra itura) . obtineti cateva raspunsuri imitative pe care copilul le stapaneste apoi adaugati Fe)$ul . dorim sa consolidam fiecare priductie vocala . incepeti sa$l invatati pe copil sa produca sunetul (in romaneste p de la . Este mai probabil ca copilul va produceun comportament Fdificil) ( greu daca el este precedat de unele sarcini Fusoare) . !ontinuati doar sa spuneti Fpra itura) inainte si dupa ce$i dati pra itura copilului si dati$i o bucata mai mare de pra itura ( consolidare diferentiata ) ori de cate ori copilul pronunta un sunet in combinatie cu semnul . asa ca trebuie sa consolidati incercarea . De e"emplu . Asteptati pana cand o vocala combinata cu semnul reprezinta un raspuns puternic pentru a evita stingerea negli enta a vocalei . 1rogramul de FImboldire) consta in strategii de imboldire tactile care sa fie folosite sistematic pentru a$i invata pe copii sa produca sunte specifice. !e sa fac daca copilul incepe sa incerce sa spuna Fpra itura) in timp ce face semn dar nu pronunta corect5 Atunci cand copiii incep sa vorbeasca pentru prima data .otusi . pra itura ) FL) in conte"tul cererei pentru pra itura ( cooLie ) . .

Daca o persoana poate produce o miscare de cate ori vrea . cu atat mai mult va dura sa$l invatam raspunsul corect. un copil poate sa fie auzit spunand Fpra itura) in timp ce sare pe o minge sau in timp ce alearga in urul casei ( cel mai probabil datorita unei consolidari automate trecute combinata cu un antecedent puternic de consolidare pentru pronuntarea Fpra itura) ). . Daca . cu cat un copil Fe"erseaza) mai mult un raspuns incorect . copilul ar putea intr$adevar Fsa e"erseze) miscarile motorii necesare pentru a spune Fpra itura) in mod incorect de 9 ori . In sc+imb .u .ineti minte ca una dintre Ftrasaturile) definitorii ale apra"iei este aceea legata de dificultatea miscarilor Fcu un anumit scop) / semnificative ( sub control volitional / voit ) . ci prin a creste treptat abilitatea copilului de a produce miscari in succesiunea corecta . Este obisnuit sa vedem o lupta sau incercari ba baite in gura lui . ca el sa nu fie capabil sa produca corect cuvantul de fiecare data . Inseamna ca nu ar trebui niciodata sa consolidez incercarile copilului de a spune cuvinte decat daca el le pronunta corect 5 . De e"emplu . una dintre aceste incercari tot ar fi consolidata . Este important sa mentineti succesul copilului . este recomandat sa Fimpartim) cuvantul la orice nivel pe care copilul este capabil sa$l produca corect . 30 . . sau ar putea spune Fbra itura . nu prin a$i cere sa produca sunete intr$o succesiune pe care el nu este capabil sa o produca in izolare .u este neobisnuit . E"emplu : *: Fga) ( in timp ce se intinde spre pra itura ) I : F*pune P pra Q) *:)1ra ( copilul spune silaba corect asa ca nu este necesar sa apelam la izolare ) I : F*pune pra itura) *: F1ra ibura) ( copilul este incapabil sa repete toate silabele ) I : F*pune P ituraQ) *: F3itura) I : F*pune pra i tura) ( usoara separare intre silabe ) *: F1ra i tu ra) I : F1ra itura) ( ii da copilului pra itura ) 1uterea -*$ului si antecedentele de invatare ale copilului reprezinta considerente importante in a determina cate procese ar trebui sa incercati inainte de consolidare . !el mai important lucru este sa asigure succesul copilului . . sunt necesare mai multe reptari inainte ca raspunsul sa devina fluent . logopedul dumneavoastra va putea sa va a ute sa stabiliti apro"imari tinta potrivite pentru copilul dumneavoastra . dar probabil ca nu se intampla asa atunci cand copilul incepe sa faca crize ( revine la un comportament din aceeasi clasa de raspuns ) pentru a primi pra itura . . probabil ca asteptarile sunt prea mari iar invatarea ar trebui revizuita ca atare . putem spune despre acea miscare ca se afla sub Fcontrol volitional) sau ca este Fsemnificativa) cu un anumit scop . in aceste confitii . Daca cumva copilul arata o descrestere a solicitarilor sau daca revine la comportamente pe care le folosea inainte pentru a primi articolelel dorite ( crize etc ) . dar atunci cand este intrebat F!e vrei5) avand pra itura c+iar in fata lui si o dorinta puternica ( -* ) pentru pra itura .alta e"plicatie ar putea fi aceea ca raspunsul nu este inca Fputernic) si necesita mai mult contact cu soliciatarea . Acest lucru nu este cazul de multe ori cu copiii cu apra"ia . Apoi . Este important ca copilul sa nu Fe"erseze) producerea miscarilor in mod incorect . Asa cum se intampla si atunci cand predam oricare alta capacitate. E"ista multe cuvinte care necesita atat de multe miscari comple"e incat s$ar putea sa dureze pana cand copilul va fi capabil sa le pronunte corect . si consolideaza cele mai bune apra"imari .data ce este invatata o succesiune . dar urmatoarele cuprind cateva repere generale pe care sa le aveti in vedere . el sa nu poata fi totusi capabil sa produca cuvantul Fpra itura) . Acest lucru se poate infaptui daca ii dam copilului bucatele de pra itura pentru a permite oportunitati multiple de Fe"ersare) sau daca ne ucam cu pra ituri de ucarie pe care copilul le$ar putea solicita (cere ) pentru a$si +rani persona ele preferate . tra itura ) sau alte serii de sunete fara nici o legatura .pe raspunsul sau antecedentele fiecarui copil si este determinata cel mai bine de logopedul copilului . c+iar dupa ce un copil nu apra"ia a fost consolidat din plin pentru a pronunta Fpra itura) conrect .e referim uneori la acest lucru ca avand succeiunea miscarilor motorii sub Fcontrolul volitional) ( control voit ) . In sc+imb. &nii ar putea sugera ca copilul nu dorste de fapt pra itura ( nu are -* puternica ) asa incat el nu raspunde corect . instructorul ii cere copilului sa repete Fpra itura) pana la de 9 ori . -ricarei persoane din viata copilului ii va lua ceva timp pana va intelege solicitarile lui vocale si dorim sa fim siguri ca copilul continua sa aiba o modalitate de comunicare atunci cand el nu este inteles de ceilalti . *e recomanda ca semnele sau 1E!*$ul sa continue sa fie consolidate c+iar si dupa ce copilul incepe sa foloseasca solicitari ( cereri ) vocale . ec+ipele pot si ar trebui sa +otarasca care apro"imari vor fi acceptate .

Acest lucru ar trebui evitat cat mai mult posibil . !opilul meu nu pare sa$si miste prea mult gura atunci cand vorbeste . !and ii invatati pe copii sa spuna cuvinte . o . ceea ce reduce gradul de inteligibilitate . apoi sa$si intoarca vocea inapoi pentru sunetul vocala . copilul trebuie sa aiba vocea oasa . cuvantul Fbottle) este de obicei produs cu sunetul Fd) mai degraba decat cu sunetul Ft) in mi loc si e"ista putina miscare intre Fd)$ul si Ft)$ul care rezulta . De e"emplu . si la care ne referim uneori ca fiind FdarL 6) ( 6$ul intunecat ) .7. care rezulta din supraaccentuarea pe sunetul final . FLuLu) ar fi o apro"imare tinta acceptabila . . *unetele produse in aceeasi locatie ( loc ) maresc / sporesc inteligibilitatea asa ca alegeti apro"imari tinta cu sunete produse in acelasi loc de cate ori este posibil . <. 1entru a spune Fpie) . Asadar . 9. dar poate spune Fboburi) . Asa ca evitai sa consolidati orice apro"imari in care sunetele sunt adaugate .recerea de la sunetele nazale ( m . De e"emplu . De e"emplu . Evitati sa accentuati consoanele finale prea devreme . >. !e ar trebui sa fac5 Asa cum stim . El nu mananca prea multe feluri diferite de mancare si nu suporta ca nimeni sa$i atinga gura . pronuntia Fmama) necesita mai multe miscari decat pronuntia Fdada) asa incat constituie un raspuns mult mai dificil pentru un copil cu apra"ie . Aceasta rezulta adesea in faptul ca copiii adauga silabe intregi la sfarsitul cuvintelor . Daca$l invatam pe copil sa spuna Fbottle) cu producerea unui Ft) in mi loc si a unui Ful) la sfarsit rezultatul ar suna foarte neobisnuit . este mult mai greu de obicei sa predam aceste sunete decat vocalele scurte sau consoanele care au Fun punct de contact) . asa cum sunt cele necesare pentru a produce FLite) (zmeu) sau Fdog) (caine) . 1roducerea sunetelor consoana surde si miscarea spre un sunet de vocala adauga comple"itatea unei miscari din succesiune . Daca copilul nu este capabil sa produca sunetele F l . De e"emplu . De e"emplu . &nele vocale necesita mai mult de o miscare pentru a fi produse ( diftongi ). r . Acest lucru ar trebui sa fie avut in vedere atunci cand alegeti tintele . i . =. unele dintre primele modele '! care sa fie invatate cuprind Feat) ( a manca ) si Fup) (sus) . Este preferat sa continuati cu silabe desc+ise ( nici un sunet de sfarsit) sau sa construiti modele de silabe cu consoane si vocale ( cv ) inainte de a lucra la sunetele finale . Fbuboo) ( oo ca in Fboot) ) ar fi o apro"imare tinta acceptabila. De obicei este mult mai greu sa producem miscari care merg dinspre partea din fata a gurii spre partea din spate . Este preferabil sa$l invatam pe copil Fcatelus) inainte de a$l invata o noua succesiune de miscari care contin sunetul tinta decat sa incercam sa$l invatam modelul !'! care are ca rezultat Fcaineu) . tineti minte ca nu producem deseori cuvintele fonetic asa cum sunt ele scrise . Este mai usor sa adaugati miscari la o succesiune decat sa le indepartati . daca un copil nu este capabil sa spuna Fpopcorn) . daca copilul nu este capabil sa produca sunetul final Fl) . daca un copil este incapabil sa spuna Fverde) dar poate spune Fvelde) . . aceste tipuri de cuvinte ar trebui sa fie evitate sa fie folosite drept tinte timpurii . vocalele pot fi substituite cu putin efect asupra inteligibilitatii . Asadar . Asa . daca copilul nu poate sa spuna FcooLie) . 8. sa spuna F bDe ) reprezinta un raspuns mai usor decat Fpie) . In timp ce aceasta reprezinta o informatie folositoare atunci cand stabilim greutatea sarcinilor alese . dandu$i copilului o pronuntie Frobotica) sau neobisnuita . ?. cum ar fi Fmam) ( mama ) sau Fbus) ( autobuz ) pentru a reduce tendinta de a adauga un Fsc+ema) sau o vocala la sfarsit. !a rezultat . acesta ar fi o apro"imare tinta mai buna decat Fberde) . u ) la fel si Fou) ca in F+ouse) ( casa ) si sunetele sonore Fr) necesita mai mult de o miscare si aceste miscari nu au nici un punct Fde contact) in care o parte a gurii atinge alta . *ilabele dublate ( repetarea aceleasi silabe de 8 ori ) sunt mai usor de produs decat 8 silabe diferite . C ) . silaba desc+isa ar fi mai usor de inteles decat Fcaineu) . 1rimele modele consoana S vocala S consoana care sunt invatate de obicei cuprind cuvinte in care sunetele continuante sunt la sfarsit . ng ) spre sunetele orale ( toate celelalte sunete) necesita o miscare adaugata a cerului gurii moale ( omuletul ) pentru a directiona aerul din nas inspre gura . nu este recomandat ca Fbaba) sa fie invatat in loc de Fmama) c+iar daca singura diferenta este in scurgerea nazala versus scurgerea orala a aerului . &nii copii sunt atat de sensibili la atingere incat ei pot simti atingerea 31 . De e"emplu . !and consoanele finale sunt accentuate in vorbire . aceasta ar fi o apro"imare tinta mai buna decat Fcocuri) . copiii cu autism raspund de multe ori diferit la senzatii fata de ceilalti oameni ( raspunsuri atipice la stimulii din mediul incon urator ) . sa dea drumu la aer . sa$si apropie buzele . pasul care necesita invazia vocii la timpul corect / in momentul corect este indepartat din moment ce vocea este ridicata de la inceput . :. nu este recomandat ca apro"imarile tinta sa fie alese in legatura cu productiile orale de sunete nazale deoarece gradul de inteligibilitate este compromis prea mult . Autorul a e"aminat copii care au fost invatati sa produca cuvintele in acceasta maniera decat sa ia in considerare sc+imbarile normale care apar la sunete ca rezultat al co$articularii ( producerea diferita a sunetelor depinzand de celelalte sunete din cuvinte). n .oate celelalte miscari sunt la fel . este obisnuit sa adaugati un pic dintr$un sunet de vocala sau Fsc+ema) la sfarsitul cuvantului . !ele mai multe Fvocale lungi) F a . De e"emplu . in mod obisnuit este mai usor sa producem cuvinte care cuprind sunete sonore decat surde Fdop) ar contrui o apro"imare acceptabila pentru Ftop) din moment ce singura greseala consta in sonoritate . 1entru a spune F bDe ) . 7@. . Asadar . daca copilul este capabil sa spuna Fcai) pentru Fcaine) .. Autorul de obicei incepe sa$l invete pe copil sa produca modelul vocala S consoana ('!) dupa ce copilul este capabil sa repete consoane surde in izolare pentru a evita aceasta tendinta de a adauga sunetul Fsc+ema) . Asadar .

logopedul poate folosi o mare varietate de te"turi si arome in diferite parti ale gurii ca parte din metodele de desensibilizare .ineti minte ca atunci cand invatam orice noua succesiune de miscari . 1entru copiii care mananca numai anumite te"turi de alimente . Apoi . . invatati$l sa imite volume variate cu sunete izolate iar apoi cuvinte . . . Acestea sunt deseori greu de tintit deoarece ele nu au nici un punct Fde contact) si in sc+imb depind de pozitionarea limbii cat si de gradul de desc+idere a gurii . De cate ori predati o capacitate noua . FDa$mi) sau F1ot sa am) iar copilul nu mai este capabil sa produca cuvinte pe care le stapanea inainte . 0olosirea blocurilor pentru muscat sau bete de grosimi diferite pot si folositoare uneori pentru a imboldi gradul corect de desc+idere a gurii . decat sa fie capabil sa ceara folosind F'reau o pra itura) . 'ocalele sunt distorsionate si scurtate . 'a fi dificil sa #l invatam pe un astfel de copil sa spuna Fmama) daca el nu suporta sa$si apropie buzele 2 Desensibilizarea ar trebui facuta foarte incet . putem Finviora pasul) . !opilul meu nu manifesta comportamente legate de diagnosticul de apra"ie dar multe dintre cuvintele lui sunt greu de inteles . Atunci cand cresteti lungimea declaratiei .data ce copilul este capabil sa tolereze sa$si aiba obra ii si buzele masate . asadar ar fi mai usor pentru copil de produs .data ce este stapanita succesiunea de miscari . se recomanda renuntarea la aceste fraze purtatoare iar in loc sa e"iste o concentrare pe adaugarea mai multor obiecte / actiuni (consolidari ) la lista cu lucrurile pe care copilul le poate solicita in mod spontan si / sau cresterea combinatiilor dintre 8 cuvinte care sa$i permita copilului sa$si specifice solicitarile mult mai clar . este uneori folositor sa incepeti la un nivel de diferentiere cat mai mare . avem tendinta sa le producem mult mai incet la inceput . !e ar trebui sa fac 5 32 . dinti .data ce un copil este capabil sa produca multe sunete consoana . Daca ii place sa se uite la video . &neori o casa scarii desenata sau o scara folosite ca imbold pot fi de a utor . !opilul meu poate vorbi dar vorbeste atat de repede incat nu il pot intelege si de obicei vorbeste foarte moale . De obicei apasarea folosind podul palmei este preferabila si mult mai bine tolerata decat atingerile usoare . el nu mai este capabil sa pronunte cuvintele . ar fi mult mai functional pentru un copil ca el sa fie capabil sa solicite o Fpra itura mare) atunci cand i se da sansa de a alege intre o pra itura mare si una mica . 1entru copiii care vorbesc repede .propriei limbi . din moment ce parintele este asociat mai mult cu consolidarea . !e s$a intamplat 5 . buze .caracteristica comuna la copiii cu apra"ia este aceea ca abilitatea lor de a produce succesiuni de miscari stapanite / invatate este redusa mult atunci cand lungimea sau comple"itatea a ceea ce spun creste. Din moment ce o mana inmanusata va fi folosita in cele din urma pentru a desensibiliza gura . De e"emplu . atingand ritmuri mai normale . Aplicarea atingerii pe alte parti ale corpului care pot fi mai putin sensibile ar trebui condusa / diri ata pentru prima data avand atingerea asociata cu consolidarile stabilite . vocalele ar trebui sa devina tinta . mici lovituri pot fi introduse in gura . -bra ii si musculatura orala e"terna sunt desensibilizati primii . strangeti$l in brate si atingeti$l atunci cand va uitati la video cu el . !e pot face sa$l a ut 5 %ulti copii cu apra"ie au tendinta de a avea un ritm rapid de vorbire care le reduce inteligibilitatea . mestecarea diferitelor te"turi poate fi adaugata la procedurile de desensibilizare . o mana inmanusata este introdusa in momentul in care copilul este apt sa tolereze atingerea cu mana goala . 1e manusa este desenata o fata care este identificata ca fiind FDomnul Aadilici) asa incat el sa poata fi indepartat si aruncat . In afara faptului ca ar fi mai functional . Fpra itura mare) ar fi mai scurt si mai putin comple" . Bitmul poate fi incetinat prin cresterea duratei ( intinderea ) sunetelor vocala . trebuie modelat un ritm domol .data ce este Finauntru) . !el mai bine este ca parintii sa indeplineasca primele proceduri de desensibilizare sub indrumarea unui logoped . Daca un copil are un ecou puternic ( imita cu usurinta ) . Acest lucru trebuie facut incet si cu gri a . . daca unui copil ii place sa se uite in carti . mai degraba decat sa avem mana terapeutului asociata cu orice aversitate pe care copilul o poate simti . atingandu$se intre ele ca fiind neplacuta 2 1entru acesti copii . Asezati o ucarie sau un simbol pe treptele de os in timp ce modelati un volum scazut si pe o treapta de mai sus in timp ce modelati un volum mai ridicat . pe masura ce copilul este apt sa le diferentieze . Atunci cand s$au adaugat Ffrazele purtatoare) cum ar fi F 'reau ) . De e"emplu . Intai invatatti$l pe copil sa diferentieze si sa produca volume la puncte mai ridicate si mai oase . este important sa$i desensibilizam la atingere . !opilul este capabil sa spuna multe cuvinte destul de clar dar atunci cand incerc sa$l invat sa foloseasca propozitii pentru a cere lucruri . Autorul sugereaza ca este mult mai valoros pentru copil ca el sa fie capabil sa spuna propozitii mai scurte intr$o maniera care sa fie inteleasa de ceilalti decat sa produca propozitii mai lungi . Areutatile de volum pot fi adresate prin folosirea imitatiei si / sau imboldului vizual . treceti la diferentieri mai subtile spre centrul contimuru$lui . atingeti$l in timpul acestei activitati . faceti$o in asa fel incat sa adaugati valoare declaratiei . .

33 .u plange) ( Incepe sa numere de indata ce copilul ia o pauza dar se opreste atunci cand incepe sa planga din nou ) I : Bepeta F. atat cele pasive ( logopedul e"ecuta miscarea ) cat si cele active ( copilul indeplineste miscarea . lovit . De e"emplu . Daca copilul plange pentru a obtine ceea ce vrea5 %etoda numaratului Aceasta metoda ii da de stire copilului ca consolidarea nu este disponibila in mod obisnuit ( * # Delta ) . etc . Fce vrei5) ) pentru a solicita ( cere ) ceea ce vrea . dar ele nu ar tebui sa fie singurele activitati implicate in tratament . ) s$au deovedit de multe ori folositoare pentru copiii cu dificultati de vorbire desi nu e"ista nici o dovada empirica care sa le dovedeasca eficacitatea . tipat etc ) pentru a primi ceva ce doreste . Daca da. F3) este unul dintre sunetele care se dezvolta mai tarziu la copiii care se dezvolta in mod obisnuit asa ca . Acest lucru poate fi infaptuit daca ii prezentam copilului un model pentru ca copilul sa$l imite ( imbod de tip ecou ) . 1B-B6E%E DE !-%1-B. daca un copil nu este capabil sa$si rotun easca buzele . Ea poate fi folosita atunci cand un copil vrea ceva ce poate avea . este important sa retineti ca vorbirea trebuie sa fie distractiva 2 1roducerea vorbirii poate sa fie foarte grea pentru unii copii . modelati doar productia corecta dupa copil dar nu incercati sa$l Finvatati) pe copil sa le produca corect in acest moment . desprinzand de varsta si de nivelul lor de dezvoltare . repetati doar F uice) dupa apro"imarea lui si inainte de a$i da sucul ( uice ) . E"ercitiile de intarire si mobilitate pot fi de asemenea folositoare pentru copiii care manifesta o miscare scazuta sau limitata a musculaturii orale atunci cand vorbesc . ( !opilul primeste laptele atunci cand spune bine cuvantul ) .A%E. E"ercitiile orale . In legatura cu aceasta . De e"emplu . suflatul in +orn .. 6ogopedul dumneavostra va poate sfatui daca sunetele pe care copilul dumneavoastra nu este capabil sa le produca sunt potrivite din punct de vedere al dezvoltarii . %iscarile produse ar trebui sa devina productii de sunete transferate cat mai curand posibil . semn cu mana intina . dar nu pentru un comportament negativ ( plans . Daca logopedul a stabilit ca acesta este cazul . fluieratul . &n logoped care are e"perienta in lucrul cu copii cu autism reprezinta o parte importanta si necesara a Fec+ipei) .u plange) ( Incepe sa numere din nou fiecare data cand copilul se opreste din plans ) * : P In cele din urma se opreste din plans in timp ce instructorul numara pana la 7@ Q I : Il imboldeste pe copil la nivelul lui obisnuit ( imitativ . Aceste e"ercitii pot fi folosite ca imbolduri pentru a$i a uta pe copii sa invete cum sa produca anumite miscari . Este foarte probabil ca aceasta Fconsolidare automata) inerenta atunci cand aude productia corecta a cuvantului c+iar inainte de consolidare va avea ca rezultat productiile corecte atunci cand copilul creste . Acestea sunt de obicei coracteristicele copiilor cu musculatura orala slaba . el ar putea fi invatat sa$si miste gura in felul acesta in timp ce sufla baloane sau fluiera cu o desc+idere rotunda . Dificultatile minore de articulare pot fi deseori sc+imbate treptat in productii mult mai e"acte ( modelate ) atunci cand aopilul solicita ( cere ) . copiii cu autism pot manifesta multe tipuri diferite de tulburari de vorbire care sunt intalnite si la restul populatiei .Asa cum s$a mai spus . dar ea devine mai putin dificila daca aceia care lucreaza cu copilul inteleg caracteristicile tulburarii sale si stiu cum sa foloseasca imboldurile in mod eficient pentru a Fconstrui) raspunsuri pe care copilul sa le poata produce cu usurinta . el / ea ar putea sugera e"ercitii care sa fie combinate cu terapia pentru a mari puterea si mobilitatea musculaturii orale . este Fpotrivit) din punct de vedere al dezvoltarii ca copii sa aiba greutati in producerea anumitor sunete . In general . !opilul meu saliveaza deseori si limba ul lui suna Fneclar) . I : F. c+iar daca puterea musc+ilor pare adecvata . E"emplu : *: Fla) I : F*pune lapte) *: F6apte) *e recomanda sa nu fie facute mai mult de 9 incercari pentru a imbunatati productiile si ca cea mai buna apro"imare sa fie consolidata . daca copilul dumneavoastra de 9 ani spune Fduice) in loc de F uice) .

trebuie neaparat sa$l alinati si sa$i puneti un banda pe genunc+i .. Daca se intampla asa . mai ales atunci cand sunt sub presiune . apoi incercati sa obtineti un raspuns fara imbold . acordati$i o grmada de atentie atunci cand copilul se anga eaza in comportamente potrivite . multi copii cu apra"ia pot fi capabili sa spuna un cuvant destul de bine in mod imitativ sau c+iar sa$l produca corect fara nici un model cateodata . ignorand criza ( asigurandu$se ca copilul nu are ce face ca sa se raneasca sau sa distruga ceva ) . !+iar daca un copil este capabil sa foloseasca un cuvant pentru a cere lucruri in mod inconsecvent . !el mai bun lucru este sa mergeti inainte si sa imbolditi copilul . Dati$i o bucatica din ceea ce a a cerut el . !eva ce mananci este o . In acest caz . Daca copilul foloseste un comportament destructiv sau care l$ar putea rani . Daca da m este posibil ca prezenta instructorului sau a parintelui sa sugereze ca copilul mai poate inca sa obtina ceea ce vrea ( stimul discriminativ pentru consolidare ) . daca copilul dumneavoastra plange frecvent si atunci cand va duceti la el nimic nu pare sa fie in neregula .data ce a fost facuta cererea . 1auza sau ignorarea vor functiona daca comportamentul problema reprezinta o incercare de a atrage atentia . este important sa nu$i permiteti niciodata copilului sa scape sau sa evite cererea care i s$a adresat . Inseamna atunci ca trebuie sa va ignorati copilul atunci cand s$a ranit sau atunci cand este suparat 5 . E"emplu : 1arintele : F!e vrei5) ( copilul se intinde spre pra itura ) F1ra itura) *tudent : F1ra itura) ( parintele ii da o bucatica din pra itura ) 1arintele : F!e vrei 5) ( transfer de la ecou ) *tudent : F1ra itura) 1arintele : F!e faci5) *tudent : F%ananc) 1arintele : FAsa este . Daca copilul a cazut si s$a lovit la genunc+i . . De e"emplu . pentru unii copii poate sa fie foarte greu sa$si aminteasca ce cuvant sa foloseasca . tot ce trebuie sa faca este sa tipe . folositi$va degetele pentru a marca trecerea timpului in loc sa numarati cu voce tare .1entru unii copii . Doar pentru ca un copil poate spune un cuvant pentru a numi ceva nu inseamna ca el poate solicita articolul folosind acelasi cuvant . -priti / impiedicati comportamentul si prote ati copilul dar nu spuneti nimic si nu oferiti nici o atingere Flinistitoare) . Din nefericire . Dar . nu$l lasati singur . In sc+imb . De e"emplu . . atunci s$ar putea ca el sa planga pentru a va atrage atentia .. c+iar daca este necesar sa$i dea un imbold fizic copilului pentru a se conforma . este important sa opriti consolidarea comportamentului prin acordarea atentiei catre copil .5) ( completare ) *tudent : F1ra itura) 1arintele : FBravo . De e"emplu . mai ales aceia care folosesc mult ecoul .u mai dati niciodata atentie comportamentului problema din nou . 1arintii au o tendinta naturala de a fugi la copilul lor atunci cand el este suparat .u . Apoi avem nevoie sa ne e"aminam 34 . nu in intregime . Acest lucru poate fi adevarat la inceputul invatarii daca parintele sau instructorul a consolidat criza in tecut .. parintele / instructorul sa se intoarca sa$l imboldeasca pe copil sa ceara ceea ce vrea intr$un mod potrivit . Invatati$l pe copil sa foloseasca Fcuvinte) pentru a va spune ca are nevoie de atentie . !and un copil manifesta un comportament negativ pentru a servi acestei functii . Daca se intampla asa . comportamentul negativ ar putea fi o solicitare ( cerere ) de a i se da atentie . c+iar daca dumneavoastra credeti ca el Fstie) cuvantul . De indata ce se opreste . apropiati$va de el atunci cand se uita in liniste la o carte si oferiti$i o multime de imbratisari si cuvinte amabile ( daca ii plac asemenea lucruri 2 ) . istetule 2 !e vrei5) *tudent : F1ra itura) Daca copilul incepe sa tipe pentru a scapa dintr$un loc sau dintr$o situatie 5 Aceasta reprezinta in esenta . 0iti atenti ca unii copii . comportamentul dde evadare . dar atunci cand sunt intebati F!e vrei5) copilul s$ar putea sa nu fie capabil Fsa a unga din urma) cu cuvantul . aceasta metoda s$ar putea de fapt sa sporeasca / inteteasca criza .oi credem ca este Ftreaba) noastra ca parinti sa ne dam seama ce nu este in regula . pot incepe sa inlantuie numaratul in solicitarea ( cererea ) lor . Daca copilul incepe sa planga sau sa tipe dar nu pare sa vrea nimic 5 In acest caz . parintele / instructorul ar trebui sa paraseasca camera . invatati$l sa spuna F'reau o imbratisare) sau F'ino sa te oci cu mine) si aveti gri a sa$i oferiti multa atentie atunci cand foloseste aceste cuvinte 2 Daca copilul este capabil sa spuna cuvantul dar refuza sa ceara ceea ce vrea5 0oarte rar se intampla ca un copil sa refuze cu adevarat sa spuna un cuvant cand el are o dorinta puternica pentru acel lucru . . este important ca instructorul / parintele o urmeaza intocmai . copilul s$ar putea sa$si fi dat seama ( s$ar putea sa fi invatat ) ca ori de cate ori el doreste ca parintii sa$i dea atentie .

In esenta . aceasta ar insemna sa$l tinem separat de restul lumii pentru totdeauna 2 Daca anticipati ca copilul va avea dificultati intr$o anumita impre urare . Daca se intampla asa . dati$i de stire cand pauza este disponibila . Daca copilul / studentul dumneavoastra devine foarte nelinistit in situatii noi . De asemenea s$ar putea sa fie de a utor sa Fasociati) impre urari usor neplacute cu lucruri pe care copilul le gaseste incura atoare . De e"emplu . bazate pe capacitatile lui curente . Este important sa$l invatati pe copil un comportament de inlocuire . copilul ar putea fi invatat sa spuna FEste prea tare 2) . dar pentru motive diferite . atingere . De e"emplu . !unoasteti$i raspunsurile obisnuite la sunet . 1ovestile *ociale si !onversatiile in Benzi !omice ( !arol AraD) pot fi folositoare in a$i arata copilului la ce sa se astepte intr$o situatie data . copilul este introdus in impre urare / situatie pentur mici perioade de timp si este consolidat pentru amabilitatea lui de a tolera decorul pentru perioade mai lungi de timp . F. va fi important sa alegeti medii de invatare pentru copil care iau in considerare felul in care el raspunde la diferiti stimuli din mediu . Dati$i copilului o pauza de cate ori o cere la inceput . An"ietate in situatii imprevizibile / nevoia pentru Fmonotonie) !opiii difera in abilitatea lor de a se descurca cu sc+imbari in rutina lor sau in situatii care sunt imprevizibile . cititi des o carte despre mersul la dentist inainte de a merge . De e"emplu . miscare . imaginile ii arata copilului ce urmeaza sa se intample in timpul unei anumite perioade din zi . Este critic sa intelegem ca amandoua au abilitatea de a sc+imba comportamentele . orare / programe vizuale pot fi folositoare pentru copii care nu inteleg prea bine limba ul verbal . unele comportamente negative pot fi evitate prin a$i da de stire la ce sa se astepte intr$un fel pe care sa$l inteleaga . atunci cand copilul cere . !artile pot fi uneori de folos . etc ) . dumneavoastra doriti sa preveniti fizic comportamentul sa nu apara . dar ar trebui sa includem si procese de invatare care ne vor permite sa renuntam la imbolduri si a utoare pe masura ce copilul invata capacitati noi . mirosuri . ca rezultat al sistemului senzorial . ceea ce va determina daca un comportament este probabil sa continue sau nu in viitor . putem folosi orice unele necesare pentru a$l invata pe copil . vorbim despre moduri de a evita ca comportamente negative sa se produca pentru prima data . planifica si sa$l Fdesensibilizati: treptat cat mai mult posibil . Daca copilului i se permite sa continue . 1entru unii copii . !ateodata reactia copilului este atat de puternica incat desensibilizarea nu va fi eficienta . Daca comportamentul a fost consolidat cu stimuare proprie ( lucruri care sunt placute pentru copil ) 5 In acest caz . cum ar fi ucariile favorite . carti sau mcare . %ai tarziu . %ai mult . Acest lucru nu trebuie confundat cu cum reactionam dupa ce apare un comportament ( consecinta ) . puteti sa$l invatati pe copil sa ceara o pauza .u$mi place asta) sau FNai sa mergem) atunci cand nu se simte capabil sa conduca stimularea in mediul incon urator . daca acordam atentie numai impre urarilor antecedente . Este important sa estompati gradat Fnevoia) pentru aceste 35 . zgomote . In timp ce este important sa aratati respect fata de reactiile copilului la mediul incon urator .rebuie de asemenea sa obervam mediul incon urator pentru a vedea din ce vrea copilul sa scape / sa evadeze ( lumina . %anipularile antecedente pot curpinde multe lucruri dar ele ar trebui sa ia in considerare cunostintele pe care le avem despre fiecare copil . Invatati$l pe copil sa$si fie propriul avocat prin comunicarea felului in care el reactioneaza la mediul incon urator ( comportament de inlocuire ) . 1entru a face acest lucru . . nu vom fi atat de eficienti in a face sc+imbari semnificative decat daca am incerca sa ne descurcam cu amandoua . De fapt . vorbiti$i despre ceea la ce treruia sa se astepte in aceasta impre urare . Invatati$l pe copil sa se bucure de interactiunile sociale ( prin asociere ) si alte activitati care ofera acelasi input senzorial intr$o maniera mult mai potrivita si mai putin daunatoare . comportamentul se va inteti . Este important sa fim sensibili la nevoile copilului si in acelasi timp sa$l invatam sa fie capabil sa functioneze in societate cu alti oameni cu cat mai putine modificari necesare pentru a avea succes . gesturi . Daca copilul intelege limba ul . %ai mult. !aseta video nu va fi prea tare daca filmul este despre persona ul lui preferat si daca copilul are ucaria preferata cu el . etc . !omportamentele proprii # stimulatoare se consolideaza de la sine . cum reactioneaza el la mediul incon urator si abilitatea sa de a intelege ce se intampla in urul lui . nu$l putem impiedica mereu sa e"perimenteze o situatie pe care o gaseste neplacuta . !aracteristici specifice copilului *istemul *enzorial Invatati$l / cunoasteti$l pe copil . mirosuri . !u alte cuvinte . daca incercam sa ne descurcam cu oricare din ele in izolare / pe rand .strategiile de predare pentru a +otari daca cererile sunt bazate in mod rezonabil pe nivelul capacitatii copilului . comportamentul negativ va continua daca felul in care reactionam consolideaza comportamentul . !um ne descurcam cu comportamentele inainte ca ele sa se produca Atunci cand vorbim despre manipularea impre urarilor inainte sa apara un comportament ( antecedent ) .

copiii pot invata sa tolereze o anumita spontaneitate in viata lor 2 Acest lucru poate fi implinit prin adaugarea unor lucruri gragute in timpul zilei care nu sunt incluse in program . . 36 . invatati$l pe copil sa se uite la oc+ii unei persoane sau la mana ridicata pentru a determina ceea ce simte persoana sau ce vrea sa faca . %ai mult . Bineinteles ca toti avem zile Fproaste) dintr$o multime de motive . ec+ipa ar trebui sa abordeze acest proces ca un e"ercitiu de rezolvare de problema cu abordarea ec+ipei de a aduna informatiile necesare pentru a se adresa comportamentului problema . De e"emplu .programe pe masura ce copilul desprinde capacitatile lingvistice . 8. ar putea avea ca rezultat faptul ca oamenii implicati ar putea avea ca rezultat faptul ca oamenii implicati sa devina defensivi / sa se apere sau sa se simta igniti . !opiii pot fi invatati direct aceste capacitati . Ei capata atentie sau lucrurile dorite . %ai mult . Atunci cand ii intrebam . !a rezultat . !opiii care se dezvolta obisnuit ii pot observa pe ceilalti copii din urul lor si sa faca ceea ce fac ei daca ei nu sunt siguri de ceea ce se asteapta din partea lor . Acest lucru poate fi foarte frustrant pentru parinti si pentru instructori sa se descurce cu ele deoarece aceste comportamente pot interfera cu procesul de invatare sau cu alte activitati ale vietii zilnice .reaba unui analist al comportamentului este sa$si dea seama care este aceasta legatura astfel incat sa poate fi dezvoltat un plan potrivit de a se adresa comportamentului . De e"emplu . . il putem invata pe copil sa inteleaga impre urarile / situatiile sociale daca il invatam sa caute lucruri pe care le putem Fvedea) care ar putea sa arate ceea ce simt sau gandesc oamenii ( acompaniamente publice ) . copiii pot fi invatati sa intrebe F !e urmeaza5) sau F&nde mergem5) daca au nevoie de informatii . Daca ne dam seama ce dorinta este indeplinita . !omportamentul in care se anga eaza este placut . ei s$ar putea sa nu inteleaga ceea ce se asteapta din partea lor . ceea ce il invatati este ca lucrurile neasteptate pot fi intr$ adevar nostime 2 De asemenea este important sa$l invatati pe copil sa #si comunice nevoia de a primi informatii despre ceea ce urmeaza sa se intample . !um il invatam pe copil sa foloseasca cuvintele in locul crizelor %ulti copii cu autism folosesc comportamente nepotrivite pentru a li se indeplini nevoile . De e"emplu . e"ista o legatura intre comportament si ceea ce se intampla inainte si / sau dupa el si care face ca comportamentul sa continue . Daca ii dam e"plicatii clare intr$un fel pe care copilul in intelege . ceea ce nu este niciodata sanatos pentru o ec+ipa sau familie unita . Intelegerea Ateptarilor !opii cu autism s$ar putea sa nu inteleafa ceea ce trebuie sa faca intr$o situatie data . flamand sau rasfatat de bunica . dar . apoi la bunica si apoi in parc) . comportamentul Feste convenabil) pentru copil . ei pot spune ca este din caTuza ca copilul este incapatanat . Daca copilul cu autism nu a fost invatat sa$si imite semenii sau sa ceara clarificari . In legatura cu aceasta . Aveti gri a ca activitatea Fdiferita) sa fie una pe care copilul o prefera . multi prezinta greutati in a invata Fregulile) interactiunilor sociale . il putem invata pe copil ca Fvec+iul mod) de a comunica nu va mai merge / functiona 2 !ele trei Fnevoi) principale pe care comportamentul negativ le$ar putea comunica ( functii ale comportamentului ) sunt : 7. Este important ca ec+ipa sa nu se concentreze asupra persoanei sau a lucrului care este Fde condamnat) pentru comportamentul problema . ei pot spune sau face lucruri care sunt nepotrivite intr$o anumita impre urare . De e"emplu . sa$l invatam pe copil sa$si imite semenii si sa ceara ( solicite ) informatii reprezinta capacitati importante pe care copilul tebuie sa le invete . parintii sau profesorii isi pot e"prima parerile lor de ce apare comportamentul . manipulam puterea nevoii ( -* ) si / sau il invatam pe copil un mod mai acceptabil de a$si Fcomunica) nevoia . atunci cand i se spune verbal . !u alte cuvinte . %ai mult . la un anumit nivel . Adevarul este ca oamenii fac ceea ce le convine 2 Indiferent ce comportament manifesta copilul . nu va mai fi nevoie un program vizual . atunci cand copilul este capabil sa inteleaga FIntai mergem la bacanie . e"ista o anume dorinta pe care comportamentul o intalneste / indeplineste . daca el continua sa apara este pentru ca . bolnav . Ei evita sau scapa dintr$o situatie sau cerere . 0acand lucrul acesta .imeni nu il invata pe ocpil in mod intentionat sa se comporte rau 2 In sc+imb . *au ei l$arputea inteba pe profesor sau pe parinte ce ar trebui sa faca . !onversatiile in Benzi !omice si 1ovestile *ociale pot fi folositoare in a preda aceste capacitati daca limba ul copilului este intr$un punct in care el nu intelege e"plicatiile data verbal . putem fi capabili sa evitam anumite comportamente negative . In esenta . Intelegerea *ituatiilor *ociale %ulti copii cu autism au dificultati in Fcitirea) comunicarilor non$verbale cum ar fi pozitia corpului si e"presiile faciale . 9. daca un comportament problema este consecvent . %ai mult . 1rimul pas atunci cand ne confruntam cu un comportament problema este sa incercam sa ne dam seama de ce copilul reactioneaza in acest mod .

imagini . daca ec+ipa lui *am descoperea ca criza aparea numai atunci cand el era intrebat F!e vrei5) ( antecedent ) . toata lumea ii arata lui *am diferite articole pana cand descopereau ce anume dorea el si *am se oprea din plans . ei ar putea spune F !e vrei5'ideo) . oricum . Bineinteles .data ce informatiile au fost adunate pentru o perioada de timp . . in mod treptat . De fapt . 1entru solicitarea in acest fel . se poate elabora un plan pentru a se adresa comportamentului problema . Imboldurile au fost duse treptat pana cand *am a fost capabil sa solicite ceea ce vrea c+iar daca el nu se afla langa frigider . ec+ipa a stabilit ca e"ista o Flegatura) intre intrebarea F!e vrei5) ( eveniment antecedent ) si criza (comportament ) . obiecte ) . focus # ul primar ar trebui sa ramana asupra rezolvarii problemei . . %etodele de reducere a comportamentului cuprind de obicei : 7. In loc sa scrie F%ama l$a pedepsit) . 8. semnul sau imaginea pentru a solicita articolul pe care il vrea . ec+ipa ar putea decide sa desc+ida imediat frigiderul si sa$i dea lui *am posibilitatea de a alege unele dintre articolele pe care le$ ar putea dori . Asadar . Indepartarea consolidarii care mentine comportamentul ( disparitie ) 9. *ingurul lucru care era consecvent era acela ca criza incepea intotdeauna atunci cand cineva intreba F !e vrei5) . gasirea vinovatului este rareori sanatoasa pentru orice ec+ipa sau familie . In sc+imb . este c+iar mai greu sa$l stingem . comportamentul trebuie sa fie consolidat deorarece el continua . 37 . ec+ipa l$ar putea imboldi imediat pe *am sa foloseasca cuvantul . 'a fi important ca in aceasta situatie sa spuneti atat intrebarea cat si raspunsul pentru ca copilul sa nu se obisnuiasca ca intrebarea sa nu fie urmata de nici un raspuns . ec+ipa revede informatiile pentru a cauta sabloane in evenimentele care apar inainte si dupa comportament . ec+ipa ar putea sa planuieasca sa$i dea mai mult din obiectul solicitat decat primeste de obicei ( consolidare diferentiala pentru comportament alternativ ) . De e"emplu . Desi fiecare persoana din primul e"emplu a reactionat diferit . . fara a$i permite accesul la ucarie . o parte a planului ar putea cuprinde e"cluderea acestor cuvinte pentru un timp . pentru a descrie ce s$a intamplat c+iar dupa ce a aparut comportamentul ( consecinta ) observatorul poate scrie F%ama l$a ridicat si l$a pus pe un scaun) . asa cum s$a aratat mai sus . Aceasta ar indica ca legatura este intre comportament si obtinerea articolului dorit . !omportamentul potrivit si cel nepotrivit in aceasta impre urare sunt numire Fo perec+e corecta) . 1oate ca o persoana s$a indepartat atunci cand criza incepea . poate ca video$ul va fi oprit . 1oate ca o persoana a intrebat F!e vrei5) . o alta incerca sa calmeze copilul si o alta il punem Fpe loc repaus) . *copul este de a$l invata pe copil un comportament de inlocuire ( vorbire . Este de asemenea folositor sa scriem cand anume ( la ce ora ) apare fiecare comportament pentru a ne a uta sa stabilim daca e"ista un sablon al comportamentului . In loc sa scrie F*am a facut o criza temperamentala). cineva ii va pune aceasta intrebare . in acest caz . In acest punct . Apoi . si nu impresia a ceea ce l$a cauzat . *au poate ca ec+ipa va decide doar sa Fasocieze) acele cuvinte cu consolidarea prin pronuntarea lor in timp ce *am este anga at intr$o activitate preferata a lui *am . poate ca informatiile adunate aratau o relatie / legatura diferita . alta a intrebat F. semne .i$e foame5) iar o a treia a desc+is frigiderul si i$a dat lui *am sucul . este important sa va petreceti intr$adevar timpul observand si inregistrand ceea ce se intampla c+iar inainte ( antecedent ) si imediat dupa ( consecinta ) comportament . Este important sa nu va petreceti prea mult timp concentrandu$va asupra !&% s$a intamplat deoarece . In timp ce el se intinde spre un articol . *ingurul lucru care era consecvent era acela ca dupa ce aparea criza temperamentala / de temperament (consecinta) . !onsolidarea . poate ca cineva ii tinea ucaria preferata la vedere si continua sa$l intrebe F!e vrei5) iar si iar . sa spunem ca atunci cand ec+ipa s$ a uitat la comportamentele lui *am . De cealalta parte . observatorul ar putea scrie F*am statea in fata frigiderului si mama l$a intrebat P !e vrei5 Q). Informatia inregistrata tebuie sa reprezinte e"act ce comportament a fost observat . %anipularea a ceea ce vine inaintea comportamenului ( evenimente antecedente ) .otusi . daca un comportament este consolidat in mod inconsecvent . de fapt noi adunam Ffaptele) . cu o voce calma. in loc sa scrie F6ui *am ii era foame) ca fiind un antecedent ( ce s$a intamplat c+iar inaintea comportamentului ) . linistitoare . In mod evident *am avea o aversiune la auzul acestor cuvinte . Dar este important ca orice membru al ec+ipei sa inteleaga cum diferitele strategii de invatare pot afecta copilul . observatorul ar putea scrie F*am a cazut pe podea .1entru a stabili aceasta legatura / relatie . De e"emplu . Acest lucru poate fi inregistrat de oamenii care lucreaza zilnic cu copilul sau de catre un ibservator de dinafara .data ce s$a stabilit legatura . ar fi de asemenea important sa$l invete pe *am sa tolereze / accepte atunci cand aude F!e vrei5) deoarece candva . cel mai probabil din cauza ca e"ista ceva care lui nu$i placea si care se intampla in acelasi timp cand el auzea acele cuvinte . este ceea ce se intampla dupa ce apare comportamentul . 0acand aceste lucruri s$ar putea sa impiedice criza sa se manifeste in primul rand . Invatarea copilului a unui comportament de inlocuire prin oferirea unei densitati mai mari de consolidare pentru un comportament alternativ ( consolidare diferentiala pentru comportament alternativ ) . si nu incercam sa determinam cauza . a tipat si a izbit din picioare) . sa$l facem sa dispara 2 Asadar. o parte din programul lui *am l$ar putea imboldi sa solicite mici bucati din articolul dorit si Fstrecurarea) treptata a intrebarii intre multimi si multimi din articolul preferat . De e"emplu . De e"emplu . semne sau sc+imbul de imagini / obiecte ) pentru a indeplini aceeasi functie ca si comportamentul negativ . cateva secunde si *am va fi imboldit sa ceara sa se uite la video indiferent de forma de raspuns pe care o foloseste ( cuvinte . prin definite . ei au observat ca nu e"ista nici o consecinta in ceea ce priveste ce se intampla dupa comportament . ca o descriere a comportamentului . totusi este nevoie sa e"iste un plan pentru a se adresa crizei daca ea apare totusi .

De multe ori parintii spun ca copilul lor Fstie raspunsurile dar nu intelege intrebarile 2) . ei il vor imboldi sa ceara ceea ce vrea .u raspunda la intrebari 2 1arintii .rebuie sa ne asiguram de faptul ca copilul deosebeste raspunsul necesar pentru intrebari specifice . Datorita importantei consistentei atunci cand avem de$a face cu comportamentul unui copil . . probabil ca in viitor nu vom mai baga bani in acel aparat . ei nu fac nimic . comportamentul a devenit mai rezistent la disparitie deoarece criza a fost din nou consolidata . De obicei copilul are o gramada de e"perienta in ceea ce priveste intrebarile .. Acest babDsitter nu stia nimic despre istoria crizelor lui *am si nici despre metodele prin care sa le opreasca . Aanditi$va la ocurile de noroc din 6as 'egas .u inseamna ca copilul planuoieste acest lucru deliberat . Daca comportamentul este uneori consolidat si alteori nu . este crucial ca toti cei care lucreaza sau interactioneaza cu copilul sa fie instiintati despre plan . ec+ipa ar putea +otari ca de fiecare data cand *am face o criza in loc sa solicite . este e"act ceea ce se intampla atunci cand copilul primeste ceea ce vrea dupa o criza ( program de consolidare cu proportie variabila ) . dar apoi a venit un babDsitter pentru a sta cu *am intr$o seara . este foarte probabil ca el sa mai faca crize si in viitor oi de cate ori el va dori ceva . tebui e sa Flegam) tipurile de intrebari cu raspunsurile lor . . este crucial ca el sa nu capete niciodata acces la lucrurile pe care le vrea ( consolidari ) prin inca o criza .in ferecirice . trebuie de asemenea sa$l invatam ca comportamentele negative nu vor avea succes in obtinerea implinirii dorintelor 2 !&% I6 I. Iarasi . el ar putea sa raspunda cu numele ( tact ) obiectului in sc+imb . *pre deosebire de cazul ocurilor de noroc .DA 6A I.'A. . !and un copil face crize ca modalitate de a solicita lucruri . copilul va manifesta deodata acelasi comportament din nou . Este important Fsa strabatem) aceasta izbucnire de disparitie mai degraba decat sa presupunem ca ea inseamna ca interventia noastra nu are efect . Daca copilul nu stie cum sa raspunda . comportamentul poate reveni in plina forta si sa fie mai rezistent la disparitie pe viitor . !a parte din aceasta . ei vor folosi metoda numaratului ( care va fi descrisa mai tarziu) . din istoria de invatare a copilului observam ca acesta a Finvatat) sa . Aceasta este denumita Fizbucnire de diapritie) si se va micsora destul de repede atata timp cat vom fi consecventi in a nu permite accesul la consolidare . c+iar dupa ce un comportament este oprit prin nepermiterea accesului la consolidare ( disparitie ) . &n e"emplu de aceasta izbucnire de diparitie ar fi daca persoana care asteapta sa primeasca bomboane din masina de bomboane ar lovi sau ar da cu piciorul masinii de cateva ori intr$un efort de a primi consolidarea pe care era obisnuit sa o primeasca . daca copilului i s$a dat ceea ce a vrut (consolidat) de fiecare data cand a facut o criza ( program de consolidare continua ) inainte ca incercarile noastre sa intervina . cel mai bine este sa se e"plice de ce sunt folosite aceste metode cat si importanta felului in care reactioneaca fiecare . %ai mult . noi trebuie sa$l invatam pe copil ca folosirea semnelor . apoi deodata nu am mai primit bomboane de fiecare data . . Din nefericire . dar atunci cand este intrebat F!e culoare5) . este foarte important ca aceeasi metoda sa fie urmata de a nu$i permite copilului acces la consolidare . copilul poate sa fie capabil sa arate ( receptiv ) si sa etic+eteze ( tact ) culorile . De e"emplu . asa incat atunci cand *am s$a dus la frigider si a inceput sa planga babDsitter$ul a inceput sa$i arate lucruri pana cand si$a dat seama ce anume dorea el . intr$o maniera consecventa . sa spunem ca copilul este la cresa 38 . De indata ce *am se va opri din numarat pana cand se a unge la 7@ . atunci el nu raspunde 2 Acesti oameni care ii pun intrebaruile de cele mai multe ori nu stiu cum sa$l imboldeasca pe copil sau cum sa$l invete sa raspunda la intrebari astfel incat atunci cand copilul nu raspunde . In esenta .A% 1E !-1I6 *A BA*1&. daca unui copil i se da ceea ce vrea c+iar daca el face o criza la intamplare .oata munca pe care au depus$o parintii pentru a face sa dispara criza a fost pierduta si de fapt . ingri itorii care stau zilnic cu copilul si altii incep de obicei sa$i puna copilului intrebari atunci cand acesta este foarte mic .BEBABI %ulti copii cu autism intampina greutati atunci cand trebuie sa raspunda la intrebari . In acest caz . Daca nu . sa spunem ca parintii lui *am au muncit din greu pentru a #l invata pe *am sa foloseasca semnele pentru a solicita lucruri . &neori . Daca in trecut obtineam intotdeauna bomboane de fiecare data cand puneam bani in aparat . De e"emplu . va creste probabilitatea viitoare ca copilul sa nu raspunda la o intebare data viitoare cand va fi intrebat . comportamentul nostru de a baga bani in aparat se va opri destul de repede 2 Este important sa intelegem ca de obicei observam o crestere in comportamentul copilului atunci cand incepem pentru prima data sa$i negam accesul la consolidare ( stingere / disparitie ) . el va fi din ce in ce mai rezistent la disparitie . Aveti in vedere un aparat de bomboane drept e"emplu . criza de teperament a lui *am ar putea sa sporeasca sau sa dureze mai mult decat de obicei . nu face altceva decat sa$i determine pe oameni sa bage tot mai multi bani cu gandul ca poate viitoarea moneda va fi cea care va castiga potul cel mare .ca parte a planului . De fapt . ne va veni de fapt mai usor sa stingem / indepartam comportmentul . cuvintelor si a imaginilor / obiectelor reprezinta modul de a$si comunica dorintele si nevoile . 0aptul ca aparatul nu Fplateste) ( consolideaza ) de fiecare data cand o persoana baga banii in el . De e"emplu . !e mai bine este sa se e"plice foarte clar metodele astfel incat toata lumea sa inteleaga ce tebuie sa faca . !and il invatam pe un copil sa raspunda la intrebari . !and consolidarea apare dupa ce copilul nu a raspuns la intrebare .

data viitoare cand cineva il intreaba ceva . el l$ar putea ignora pur si simplu pe profesor . o data ce s$a obtinut diferentierea . %ai mult .. Acest lucru ar putea avea ca rezultat faptul ca copilul va reactiona la fel data viitoare cand ise va pune o intrebare . . In acest caz . dar pot raspunde la completari .. daca un copil a fost invatat sa etic+eteze obiecte . &n raspuns tipic la aceasta ignorare ar fi acela ca profesoara repeta intrebarea .umarul discriminarilor conditionale necesare depinde de numarul de artiocole prezente in mediul incon urator cat si de stimulii de control implicati c+iar in intrebare . daca articolul stimulului intrebarii este Fprea strans) . De e"emplu . copilul ar trebui sa aiba capacitati puternice de etic+etare ( pipairea ) obiectelor . ar putea sa apara o consolidare negativa. Din nou . copilul nu va raspunde . .) *: Fpra itura) I : F!e$i asta5) *: F1ra itura) !el mai important lucru de retinut este acela ca telul este sa stabilim impre urarile in care un copil poate raspunde corect si apoi sa le transferam intr$o alta impre urare / situatie . un pic mai tare .. trebuie avut in vedere faptul ca unii copii au mari greutati in a invata sa etic+eteze ( pipaie ) articole .. De fapt . De e"emplu .. copilul trebuie sa faca deosebirea intre F!e) si F!e faci) ca parte a intrebarii pentru a raspunde corect . se poate programa generalizarea prin transferarea raspunsurilor insusite la conditii / impre urari noi si Fslabirea) controlului intrebarilor specifice .otusi . Atunci cand aceasta interactiune aversiva este Findepartata) deoarece profesoara pleaca . . copilul va fi de a capabil sa raspunda la intrebari care functioneaza ca un stimul pentru etic+etari ( pipairi ) de obiecte cum ar fi F !e$i asta 5 ) . el ar putea sa incerce sa evite cu totul aceasta situatie (creeaza o -* pentru scapare) . copilul ar trebui invatat sa raspunda potrivit folosind transferul . *olicitarea ( cererea ) ar trebui sa fie in continuare principalul punct al invatarii . Din aceasta cauza . F!e$i aceea5) si F!um numim lucrul acesta5) la fel cum va di capabil sa raspunsa la intrebarea F!e vrei5/!e ai nevoie5) atunci cand are o dorinta ( -* ) pentru un obiect . imboldirea si metodele de corectare . Becurgeti la sectiuni despre cum sa$l invatati pe copil sa solicite si sa pipaie daca nu se intampla asta . unii copii s$ar putea sa nu poata raspunde la F!e$i asta5) in prezenta unei Fpra ituri) . Daca acest mod de invatare a aparut . I : F%ancam o .) in prezenta unei pra ituri . copilul va fi doar capabil sa raspunda corect numai daca i se pune o anumita intrebare . profesorul ar putea Fsa cedeze) si sa se indeparteze de copil . cu ceva iritare in voce . el s$ar putea sa plece 2 1entru a evita acest tip de Finvatare) . 0acand asta . !ontinuati sa construiti numarul de lucruri pe care copilul este capabil sa le ceara cu un scop de 7. Altfel . De e"emplu . se sugereaza ca instrutorii sa aiba gri a sa controleze stimulii verbali ( intrebarile ) folositi pentru a preda la inceput raspunsurile de etic+etare ( tact ) pentru a se asigura ca copilul raspunde la stimulii de control prezenti in intrebare . %ai tarziu . el este invatat sa raspunda ( prin faptul ca este consolidat atunci cand face asta ) cu numele obiectului atunci cand aude F!e) ca parte din intrebare .. copilul poate fi capabil sa raspunda Fmare) atunci cand este intrebat F!e marime5) dar nu si atunci cand este intrebat F!e arata5) . !opilul ar putea sa gaseasca aceasta interactiune destul de dezagreabila 2 In cele din urma . dar sa poata raspunde corect atunci cand este prezent F%ancam o . Daca asa este cazul .@@@ solicitari ( cereri ) pe zi . 1rofesoara ar putea pune din nou intebarea . Atunci cand i se pun intrebari . ( Indepartarea a ceva aversiv ) . De e"emplu : I : F!e zboara pe cer5) *: F%asina) 39 . &n alt lucru important este acela ca intotdeauna sa corectam raspunsurile gresite prin repetarea intrebarii si prin oferirea raspunsului . din cauza istoriei copilului de a considera aceasta Finteractiune de intrebare) aversiva . este de asemenea important sa Fstabiliti) controlul stimulilor intebarii . F!e fel5) sau F!are anume5) sau F!e marime are aceasta5) . !apacitati necesare Inainte de a incepe sa lucram direct cum sa$l invatam pe copil sa raspunda la intrebari . cel mai bine este sa nu$i puneti copilului intrebari la care el nu stie raspunsul . Daca copilul nu stie raspunsul . ne a uta sa fim siguri ca copilul invata nu numai raspunsul corect dar si ca el diferentiaza intrebarea ca fiind o parte importanta a conditiilor / impre urarilor stimulente pentru consolidarea raspunsului corect .. completarea poate fi transferata intrebarii F!e) pentru a pipai obiectul .data ce copilul este capabil sa diferentieze variabilele de control in intrebari . intrebarile necesita ca copilul sa faca discriminari conditionale .si profesorul il intreaba : F!e faci5) . 6a fel ca in orice alte situatii de invatare . cand este invatat sa etic+eteze actiuni . Deoarece ele contin conditii stimulente de control . Asa ca . -ricum . el ar trebui sa fie de a capabil sa ceara ( solicite ) o gama larga de obiecte si actiuni . putem realiza acesta prin folosirea raspunsurilor pe care copilul le are de a si prin transferul lor la raspunsul la o intrebare . Este important sa intelegeti ca intrebarile devin parte dintr$un set de conditii stimulente care specifica care raspuns va fi consolidat . raspunsul la completare poate fi folosit pentru Ftransfer) inspre pipaire .

o diversitate de intrebari care evoca raspunsul Fetic+eta de actiune) ar trebui sa fie invatate . UU Evitati sa puneti intrebari la care nu stiti raspunsul UU In general . intrebarile Fda / nu) sunt primele care sunt invatate cand de fapt . .u e"ista nici o Flegatura) intre intrebare si raspuns si consolidare .data ce copilul stapaneste actiunile in desfasurare . !opilul invata ca atunci cand aude F!ine) .problema mai mare apare daca copilul vrea un articol dar nimeni nu l$a intrebat 2 *ingurul Fcomportament) invatat ca raspuns la aceasta dorinta ( -* ) este Fda) . . daca il intrebati pe copil F!e ai facut astazi la scoala5) . De e"emplu. *$a sugerat ca intrebarile Da / . ar trebui sa evitati sa puneti intrebari despre lucruri care nu sunt prezente in timpul procesului de invatare deoarece ar puteasa fie greu daca nu imposibil sa$l imbolditi pe copil . in realitate . putem incepe sa$l invatam pe copil sa etic+eteze ( pipaie ) oameni . pot fi folosite imaginile . 40 . copilul s$ar putea sa prefere altceva in momentul respectiv . Baspunsul pe care il asteapta instructorul este acela ca copilul atinge imaginea persoanei care se urca . Din nefericire . %asinile merg pe drum . %ai mult . !e . raspunsul ar trebui sa fie pipaitul pentru persoana . Avionul) *: FAvionul) I : FAsa este 2) !opilul a dat raspunsul Fcorect) si a fost consolidat dar intrebarea este Fprea indepartata) de eveniment pentru a fi din impre urarule stimulente . F!ine$i acela5). Din nou .u prostutule. Aceasta lipsa de consolidare care rezulta cel mai probabil va rezulta in faptul ca copilul va face o criza datorita unei izbucniri de disparitie sau faptul ca copilul revinte la un comportament consolidat anterior in aceeasi clasa a raspunsurilor functionale de Fprimire a obiectelor / atentiei) ( consolidare pozitiva sociala indirecta ) .I : F!e zboara pe cer 5 Avionul. faci5 ( A. In unele programe . Instructorul nu poate fi sigur intr$adevar daca el / ea consolideaza raspunsul Fcorect). folositi Fatingeti catararea) ca *D verbal pentru a$l invata pe copil sa atinga imaginile cu actiune .) I : F!e zboara pe cer5) *: FAvionul) Aveti in vedere alternativa : I : F!e zboara pe cer5) *: F%asina) I : F. 1rimele intrebari UU Evitati da / nu UU &nele tipuri de intrebari este bine sa fie evitate cand il invatati pe un Fcursant tanar) . . copilul merge la un adult si spune sau clatina din cap Fda). se poate deduce ca -* ( dorinta ) / oricum . in e"emplul de mai sus . !opilul va fi in cele din urma invatat sa raspunda la intrebari despre evenimente trecute dar numai dupa ce el a e"ersat destul in raspunderea la intrebari referitoare la lucruri din mediul incon urator curent . Aceasta afauga alta forma de intrebare care sa fie invatata de copil . Daca copilul s$a ucat un timp cu mingea si daca se intinde dupa ea . 1artea discriminativa a acestor tipuri de intrebari este cuvantul F!ine) .faci 5) . il invatam sa raspunda la tipul de intrebare F!e . De e"emplu ..u sunt uneori predate in incercari de a oferi copilului un mod de a da de stire oamnenilor despre ceea ce vrea el . adultul nu are nici o idee despre ce vrea copilul .modalitate preferata de a$l invata pe copil sa$si indeplineasca nevoile este de a$l invata sa solicite (ceara ) diferite obiecte mai degraba decate a$l invata sa raspunda la intrebari Fda / nu) .. . A< ) In timp ce incepem sa$l invatam pe copil sa etic+eteze (pipaie) actiuni . raspunsurile vor fi intotdeauna Fstiute) de instructor atunci cand il invatati pe copil sa raspunda la intrebari despre evenimente trecute . Baspunsul corect la aceasta ar trebui sa fie numele persoanei sau o Fpipaire omeneasca) generala cum ar fi Ffata) sau Fbaiat) 2 1entru a a uta evitarea erorilor de discriminare de mai tarziu .. &na din gri i este aceea ca instructorul s$ar putea sa Fnu stie) e"act daca copilul vrea obiectul sau nu . Acest lucru este important deoarece nu puteti Fvedea) miscarea reala in imagini si asta este ceea ce il invatam pe copil sa etic+eteze 2 !opilul poate fi invatat sa raspunda la aceste tipuri de intrebari prin transferarea de la o simpla instructiune sau solicitare . dumneavoastra nu veti fi capabil sa$l imbolditi pe copil sa raspunda deoarece dumneavoastra nu stiti in care ar trebui sa fie raspunsul ... Asadar . F!ine$i aici5) etc . Aveti gri a la acest lucru atunci cand predati actiuni receptive in imagini . !opilul este invatat sa raspunda la F!ine$i asta5) . !opilul este invatat intai sa etic+eteze actiuni in desfasurare astfel incat el va invata sa raspunda la F!e faci5) si F!e fac eu5). folosirea lor ar putea in+iba dezvoltarea limba ului .) *: FAvionul. !ine5(A9) Dupa ce il invatam pe copil sa etic+eteze ( pipaie ) obiecte . aveti gri a ca intrebarea dumneavoastra ( *D verbal ) se potriveste cu raspunsul pe care il vreti . . instructorul ar putea tine in mana o minge si sa intrebe F'rei mingea5) si sa$l invete pe copil sa spuna Fda) daca el vrea mingea si Fnu) daca nu o vrea . De e"emplu . De multe ori am auzit instructori intreband F!ine se urca5) ca fiind *D$ul pentru actiunea receptiva tinta .

. daca copilul este intrebat mereu F!e este asta5) atunci cand i se arata o poza cu un caine intr$o carte sau atunci cand este intrebat F!e face fata5) cand i se arata o poza cu o fata care se da in leagan .ransfer de la simpla instructiune I : FAplauda) *: Pbat din palme si pune Q FAplauda) I : F!e faci5 Aplaud) ( imbold deplin din cauza sc+iombarii formei ) *: FAplaud) I : F!e faci5) *: FAplaud) .. Este important sa .faci5) pentru a etic+eta ( pipai ) actiuni .) &nele dintre primele intebari la care invata copiii care se dezvolta obisnuit sa raspunda implica informatii personale .ransfer de la receptiv la pipaire (daca copilul vorbste in timp ce arata/indica) I : FAaseste$l pe *am) *: P atinge poza cu el si spune Q F*am) I : F!are este numele tau5) *: F*am) . I : FAtinge mancatul) *: P atinge imaginea cu Fmancatul) si spune Fmananca) Q I : F!e face el5) *: F%ananca) &nele tipuri de programare il invata pe copil sa etic+eteze ( pipaie ) atat obiecte cat si actiuni .. cum ar fi numele si varsta lor .ransfer de la receptiv la pipait 0olosit pentru copiii care spun numele actiunii ( pipaire ) in timp ce arata spre imagini . copilul ar trebui sa fie capabil sa raspunda corect si sa faca diferenta intre intrebarile F!are) pentru a etic+eta ( pipai ) lucruri . copilul etic+eteaza intai un numar de articole apoi . copilul poate raspunde la imagine sau obiect mai degraba decat la intrebare . imaginea poate fi indepartata : I : F!are este numele tau5) ( imaignea prezenta ) *: F*am) I : ( ascunde imaginea ) F!are este numele tau5) *: F*am) 41 .ransfer de la solicitare *: ( 'rea suc si solcita actiunea ) : F. !and este infaptuit acest lucru . De e"emplu .orn) . el trebuie Fsa acorde atentie) intrebarii deoarece stimulul vizual ramane acelasi . diferite tipuri de intrebari ar trebui amestecate de indata ce copilul este capabil . In sc+imb .data ce copilul este capabil sa raspunda corect la intrebare fara sa i se ceara sa atinga intai imaginea .data ce este pusa prima intrebare . !um il invatam pe copil sa raspunda la intrebari personale (N. . . stimulul la care raspunde el poate fi reprezentat mai degraba de imagine decat de intrebare .u folositi intodeauna accelasi imagini sau obiecte pentru a$l invata pe copil sa etic+eteze obiecte sau actiuni . Altfel . etic+eteaza un numar de actiuni . daca el se oaca cu un caine si este intrebat F!um este numit asta5) .oarna) I : F!e fac5. poate intreba F!e face el5) . cat si F!e face cainele5) . !u alte cuvinte ..orn) ( imbold deplin din cauza sc+imbarii formei ) *: F.orn) I : F!e fac eu5) *: F. amandoua folosind imagini drept stimuli . De e"emplu . Ar trebui intotdeauna folosite imbolduri deplinde atunci cand predati pentru prima data un raspuns iar metodele de corectare ar trebui sa fie folosite intotdeauna daca copilul nu raspunde . alta data . instructorul sau parintele poate intreba F!e este asta5) si dupa ce copilul raspunde . intebarile F!ine) pentru a etic+eta ( pipai ) oameni si intrebarile F!e. In acest punct . intrebarea reala poate sa nu mai serveasca drept stimul pentru raspuns . dar fac lucrul acesta in izolare . Acestea pot fi invatate atat cu imbolduri de tip ecou sau prin transferarea de la raspunsurile receptive ( indicarea / atingerea ) la raspunsurile de etic+etare ( pipaire ) . copilul Fstie) tipul raspunsului asteptat si nu mai trebuie sa acorde deloc atentie intregii intrebari 2 1entru a evita aceasta .

ei raspund la F!e culoare) prin spunerea numelui articolului ( pipaire de obiecte ) . %ai mult .!um il invatam pe copil sa raspunda la F!ati ani ai5) I : FAaseste$l pe 9) *: ( atinge 9$ul si spune ) : Ftrei) I : F!ati ani ai5) *: F 9 ) Estompati / indepartati stimulul vizual # transfer la intraverbal I : F !ati ani ai5) ( numarul 9 prezent ) *: F 9 ) ( pipaie numarul ) I : ( ascunde 9 #ul ) F!ati ani ai 5) *: F 9 ) Imbolduri de tip ecou I : F!are este numele tau 5*am) *: F*am) I : F!are este numele tau5) *: F*am) I : F!ati ani ai5. FAd ectivele de etic+etare) . De e"emplu . Atunci intrebarile vor deveni o parte din setul de impre urari stimulente care specifica cand va fi consolidat un anumit raspuns . oricum . simple . Fculoare) . copilul tebuie sa fie capabil sa diferentieze intre o gama larga de forme de intrebari . 1entru a$l invata pe un copil sa raspunda F!e culoare5) trebuie intai sa obtinem cuvantul de culoare prin el insusi . Aceasta ne a uta sa fim siguri ca copilul poate atat sa diferentieze cat si sa generalizeze raspunsurile . copilul poate raspunde Fminge) .rei) *: F. daca accentuarii variabilele de control ( le pronuntam mai tare decat celelalte cuvinte din intrebare ) le putem face Fsa se evidentieze) si sa fie mai usor pentru copil sa le diferentieze .ransferul de la solicitare la pipaire (UAveti gri a ca cererea pentru obiectul real sa fie puternica inainte de a$l invata pe copil sa solicite cu ad ective ) *: ( Are o -* pentru minge astfel incat solicita ) : F%inge) 42 . .data ce copilul invata sa raspunda corect cu articole identice care variaza numai in ceea ce priveste proprietatea tinta . -ricum . %ulti copiii sunt capabili sa indice ( receptiv ) si sa etic+eteze ( pipaire ) culori dar atunci cand li se pun interbari amestecate . trebuie introduse articole care nu sunt identice ..rei) !um raspundem la intrebari referitoare la ad ective ( A77 ) !and revizuim e"emplele din AB66* pentru obiectivul . Este de asemenea important sa folosim o gama larga de obiecte diferite atunci cand il invatam pe copil sa raspunda la intrebari despre proprietati ( ad ective ) . daca esteintrebat F!e culoare are mingea5) copilul poate raspunde Frosie) dar daca este intrebat numai F!e culoare5) in timp ce tineti in mana mingea .faci5) ) contin de asemenea cuvantul F!e) . !e este aceea 5 !e nume are aceasta5) ) cat si intrebarile folosite pentru a obtine etic+etarea actiunilor ( adiLca F!e . In acest caz . pentru a fi capabil sa etic+eteze ( pipaie ) ad ective in alte impre urari potrivite . e"emplele sunt toate de tipul Fcompletare) .. aveti gri a ca este usor Fsa$l invatati in mod negli ent ) pe un copil sa spuna o Fculoare) numai daca numele obiectului ( pipaire ) este cuprins in *D$ul verbal . copilul ar putea sa diferentieze prezenta numelui obiectului ( pipaire de obiect ) in intrebare penbtru a raspunde cu culoarea mai degraba decat cu cuvantul mai important . aveti in vedere ca atat intrebarile folosite pentru a obtine etic+etarea obiectelor ( adica F!e este asta5.rei) I : F!ati ani ai5) *: F . !e culoare5 ( A 77 ) !a parte a procesului de invatare a unui copil de a etic+eta culorile . Aceasta poate parea o sarcina usoara . Acest lucru se paote realiza prin inceperea cu intrebari scurte . %ai mult . este important sa$l invatati pe copil sa faca diferenta intre partile importante ( variabilele de control ) din intrebari . astfel incat sa avem un comportament pe care$l transferam la o impre urare noua . Din moment ce intrebarile folosite pentru a smulge raspunsuri caracteristice specifice sunt atat de asemanatoare . &nele transferuri posibile pot cuprinde : . trebuie sa$l invatam sa raspunda la intrebarea F!e culoare5) in prezenta articolelor de culoarea repsectiva .

una mare . ( Imbold deplin cu o intarziere de @ secunde in timpul instruirii initiale ) . daca atunci cand i se arata o minge si este intrebat F!e este asta5) copilul raspunde Fminge rosie) .. *: vrea o pra itura m asa ca solicita Fpra itura) I : ( are 8 pra ituri .ransferul de completare Dupa predarea initiala .ransfer de completare ( $folosit cu copiii care sunt capabili sa pipaie culorile dar nu raspund in mod consecvent la Fce culoare5) ) I : (arata spre mingea albastra ) F%ingea asta este albastra. incat dorim sa consolidam aceasta afirmatie mai lunga 2 -ricum . In sc+imb . putem transfera aceste raspunsuri la alte intebari relevante . cum ar fi F!e culoare este asta5) .. .ransfer de la receptiv la pipaire 1entru ca acesta sa fie folosit drept transfer .ransferul de la solicitare la pipaire (U aveti gri a ca solicitarea de obiecte sa fie puternica inainte de a adauga ad ective ) . copilul terbuie sa spuna numele ( pipaire ) culorii in acelasi timp cand o atinge . mai ales la inceputul procesului de invatare . De e"emplu . una mica # le ridica cate una pe rand) F%are5 %ica5) *: F%are) I : F!e marime5) *: F%are) . I : FAtinge rosul) *: P atinge rosu si spune Q Frosu) I : F!e culoare5) *: FBosu) .. ca copilul sa .5) *: FBosie) I : F!e culoare5) *: FBosie) Este important . Acest lucru este uneori dificil de tinut minte deoarece este atat de emotionant cand copilul incepe sa combine cuvintele .data ce copilul raspunde corect in mod consecvent la F!e culoare5) . acest raspuns poate fi folosit pentru a$l invata pe copil sa raspunda la F!e marime5) I : F%ingea acceasta este mica .. I : ( are o minge mare si o minge mica ) FAtinge mare) *: P atinge mingea mare si spune Q F%are) I : F!e marime5) *: F%are) . am dori sa primim raspunsul Fminge).& vom dori sa consolidam . Imbolditi$l deplin prin a$i indica raspunsul corect in timp ce ii puneti intebarea in primele stadii ale invatarii . atunci .ransferul de la receptiv la pipaire !opilul trebui e sa etic+eteze marimea in timp ce au aude .I : ( Are o minge rosie si una albastra # le ridica pe rand) FBosie5Albastra5) *: FBosie) I : F!e culoare5) *: FBosie) .) 43 . !e marime5 (A77) !and il invatati pe copil pentru prima data sa etic+eteze ( pipaie ) marimi .) (arata spre mingea rosie) F%ingea asta este . multi copii sunt capabili sa completeze ad ective opuse . Daca da . . prezentati$i doua articole care sunt total identice in afara ad ectivului de marime tinta . %ingea aceasta este . este foarte important sa$l invatam pe copil sa faca diferenta intre diferite forme de intebare .& fie cinsolidat atunci cand spune atat culoarea cat si numele obiectului atunci cand este intrebat F!e culoare5) sau F!e este asta5) . F!ce culoare are mingea5) ..

De e"emplu . etc . ii cerem sa pipaie un element Fpersonal) deoarece ii cerem copilului sa spuna cum arata un anumit lucru . ar trebui folosite doua articole identice care difera numai in ad ectivul tinta . Aceste intrebari vor fi de asemenea folosite pentru a obtine etic+etari (pipairi) de Femotii) . forma . F . Fdulce) . !um arata5 !u ce seamana5Acestea reprezinta intrebari mai Fgenerale) care pot fi folosite pentru a obtine o diversitate de raspunsuri la caracteristici / proprietati care pot fi vazute . !e gust are5 Aceasta intrebare este adesea folosit pentru a invata ad ective referitoare la gust . cret . 01!$* ( in rom. De e"emplu . De e"emplu . *ingura modalitate prin care putem sa deducem cum se simte cineva este de a observa comportamentele pe care le asociem in mod obisnuit cu sentimentul . o functie a Fmingii) poate include Fa sari) si functia unei masini poate include Fa calatori) . 6a fel ca si cu alte ad ective. De e"emplu . inalt / scurt ) . cum ar fi Fsarat) . De e"emplu . ( adica curbat / drept . Aceasta intrebare este de asemenea folosita pentru a obtine raspunsuri care arata ca un lucru are aceleasi caracteristici vizuale ca alt obiect . moale / tare ) . parti de articole si ad ective . il putem invata pe copil sa raspunda la anumite trasaturi sau actiuni ale individului care arata emotia .. ne referim la acestea ca fiind F.*: F%are) I : F!e marime5) *: F%are) !e forma5(A77) Aceasta intebare va fi folosita pentru a obtine forma articolelor . doua prosoape identice . sarea si za+arul arata la fel . !opilul ar trebui sa guste articolul si sa pipaie gustul ..rasaturi . !e fel 5!are anume5 Acestea reprezinta intrebari mult mai Fgenerale) care pot fi folosite pentru a obtine o diversitate de ad ective . o persoana ar putea sa pipaie ca noul Farata) ca o corabie . aspru / moale . Fdulce) . De e"emplu . Aceste tipuri de Fsimtaminte) pot fi controlate de instructor prin prezentarea a doua lucruri care difera numai in ad ectivele tinta . Invatati$l pe copil sa raspunda la intrbari prin transferuri cum sunt fcele descrie mai sus . Fcentura de siguranta) . Baspunsul Fcorect) nu este altfel specificat decat prin simtul implicat . simti5 !um . cum ar fi temperaturi sau te"turi ( adica fierbinte / rece ... Fpiperat) . De e"emplu . 1ot fi folosite aceleasi metode de invatare / transferuri ca cele descrise mai sus . acestea nu conteaza pentru un proces de invatare Foportun) deoarece este dificil sa obtineti . raspunsul Fcorect) ar putea sa fie o culoare . Atunci cand il invatam pe copil sa raspunda in aceste impre urari . ad ectivele de gust si miros sunt aceleasi asa ca faptul ca copilul mananca sau miroase ceva ar trebui sa determine forma intebarii care este folosita pentru a obtine raspunsul pe care il vreti . 44 . Adesea . tip sau c+iar o anumita marca . Fpicant). Aceste tipuri de interbari sunt adesea folosite pentru a$l invata pe un copil Fmai multe informatii) sau mai multa specifitate care este necesara pentru a$si clarifica solicitarile . incepem si sa$l invatam sa raspunda la interbari referitoare la asocieri intre obiecte . Aceasta intrebare este deseori folosita atunci cand predati ad ectivele care nu Fse potrivesc) intr$o grupare de marimi . Emotiile sunt Fsentimente) care sunt proprii individului . ca sa nu mai vorbim sa consolidati . !um . 0unctii si !lase) . De e"emplu .. Amandoua raspunsurile sunt Fcorecte) prin faptul ca ele pipaie un eveniment privat al individului . unul ud si unul uscat pot fi folosite pentru a$l invata pe copil sa raspunda Fud) sau Fuscat) atunci cand este intrebat F!um se simte ( prosopul ) 5) ( In romaneste suna mai bine F!um este prosopul5)) . dar difera la gust . atunci cand ne uitam la nori . il putem invata sa diferentieze lacrimile sau incruntarile pentru a raspunde Ftrist) si zambetele sau rasetele pentru a raspunde Ffericit) atunci cand este intrebat ceva de tipul F!um. 1ot fi folosite aceleasi metode de invatare / transferuri descrie pentru alte ad ective pentru preda / invata anumite raspunsuri . marimea sau c+iar parti dintr$un obiect .. este necesar un ad ectiv pentru a specifica care balon il solicita . culori .0!) In timp ce il invatam pe copil sa etic+eteze ( pipaie) actiuni . cum ar fi Fputuros) . ingust / lat .. daca il interbati F!e fel de pra itura vrei5) pentru a obtine folosirea ad ectivelor atunci cand solicita . aroma . Ele nu sunt atat de specifice in ceea ce privesc raspunsurile necesare . 0unctia se refera la ceea ce se face de obicei cu un articol . un raspuns 2 Atunci cand ill invatam emotiile . in timp ce alta ar putea sa spuna ca acelasi nor Farata) ca o pasare . forma . Intebari cum ar fi F!um miroase / ce gust are / cum este5) pot fi de asemenea folosite pentru a$l invata pe copil sa descrie atribute bazate pe asemanarile lor cu alte obiecte . etc . o trasatura a unei mingi care poate fi invatata este Frotunda) si trasaturile unei masini pot include Fvolan) . daca sunt prezente 9 baloane si copilul solicita Fbalon) . In timp ce multi parinti isi e"prima o dorinta puternica ca copilul lor sa fie capabil sa le spuna cum se simte .. De e"emplu . acest lucru este adesea greu de predat deoarece nu Fstim) intotdeauna care este raspunsul corect ca sa$l imboldim .simti 5). este foarte usor sa spunem cand o persoana vomita ca ii este Frau) sau ca o persoana este Fnervoasa) atunci cand este in mi locul unei crize 2 Din nefericire . Fcauciucuri) .rasaturile) se refera la atribute / ad ective si / sau parti ale articolelor . In AB66* . Baspunsul Fcorect) ar putea include culoarea . pare 5(A77) Aceasta este o intrebare care va fi folosita pentru a obtine ad ective care descriu senzatii tactile . !um miroase5 Aceasta intrebare este folosita pentru a obtine ad ective referitoare la miros .

0! ar trebui sa fie transferate din solicitari stapanite . acestea ar putea sa reprezinte trasaturi mult mai importante ale unei Ffurculite) decat faptul ca ea are dinti . *e stie ca unii copii au doar cateva articole sau activitati care sunt intaritoare. 1aturile pot fi folosite pentru a se ascunde . clasificat sau pus intr$o categorie cu alte articole .!lasa se refera la modurile in care un articol poate fi asociat . Daca un copil alege sa nu atinga niciodata o pisica . In timp ce aceste articole pot sa nu fie necesar intaritoare prin ele insasi . este de inteles ca el va dori sa faca ceva cu el 2 Actiunile pe care copilul le solicita pentru anumit articol va vor oferi informatii despre ceea ce poafi fi ales drept Ffunctie) tinta . . %ai mult . 1entru copii carora le place sa se uite la lucruri care sunt lungi sau stralucitoare . Alegerea tintelor Alegerea tintelor care sa fie invatate drept solicitari . Daca un copil a solicitat un articol . sau pentru a le rasuci .) 0iecare raspuns individual nu trebuie necesar sa fie predat din nou asa cum s$ar astepta daca adaugati o trasatura sau functie noua l ao tinta cu . Este mult mai crucial ca tintele alese sa fie acelea care sunt relevante pentru copil mai degraba decat una care sa fie considerata Fcorecta) pe baza realtiilor semantice .ineti minte ca multe obiecte au atat functii multiple . De e"emplu . 1e de celalata parte . Acest lucru este de inteles . Flucrurile in care calatorim) si Flucrurile pe care le mancam) sunt clase . Fcla"on) va reprezenta o Fparte sau trasatura importanta care trebuie invatata . 45 . o -* pentru aceste articole poate fi nascocite pentru articole care sunt necesare pentru a completa sarcinile zilnice . voci prostesti sau alte consolidari conditionate sau ucarii de care copilul a invatat sa se bucure . pentru a se incalzi . De fapt . receptive . Daca el vrea sa mearga afara . De e"emplu . -bservati de asemenea modul in care copilul raspunde la felul in care atinge un articol . se recomanda ca pregatirea . ani care se dezvolta obisnuit invata apoi sa clasifice lucrurile in functie de categorii . daca copilul vrea sa mamance cereale . Este de asemenea important sa retineti ce anume face un copil cu un articol atunci cand stabiliti ce functii sa predati . cat si trasaturi multiple . Asadar . Falimente) si F ucarii) . Altui copil poate sa nu$o placa deloc sa se traga cu bicicleta dar el poate sa solicite ca alti oameni sa se traga cu ea astfel incat el sa poata vedea cum se invartesc rotile . oricum .intele de solicitare . ar trebui sa se faca o incercare de a construi mereu noi consolidari posibile prin asocierea ucariilor si activitatilor cu articole care servesc de a drept consolidari . alimente . +artia devine valoroasa .0! pot fi alese dintre lucrurile din ur cu care copilul intra in contact in fiecare zi . Instructorii au sansa de a alege -*$uri Fde capturare) cum sunt atunci cand copilul prezinta interes pentru un articol sau -*$uri nascocite cum sunt cele descrise mai sus . Altui copil poate sa$i placa bicicleta dar se bucura intr$adevar atunci cand cla"oneaza . Aceste articole pot fi consolidari primare cum ar fi mancare . Fmoale) poate sa nu fie o trasatura relevanta .0!$uri sa$l invatati pe un anumit copil . de pipaire si .rasaturile intraverbale . 1entru a alege care . !opiii de :$. 0unctii si !lase ( N7@. !e ii place fiecarui copil sa faca cu articolul 5 !opiii care se dezvolta in mod obisnuit invata functii inaintea oricarei alt articol.0!$uri stapanite anterior . gadileli . -bservati de asemenea ca copilul ar trebui sa fie capabil sa clasifice articolele in mai multe moduri . 1rimele etic+etari animale . este destul de usor sa transferati toate raspunsurile din aceasta clasa de raspuns la clasa de Falimente) prin invatarea propozitiei F6ucrurile pe care le mancam sunt numite ( alimente ) .0! timpurie sa fie condusa pentru lucruri pe care copilul le$a solicitat in trecut . ucarii si +aine . Fpedalele) vor reprezenta o Fparte) importanta sau Ftrasatura) care sa$l invatati pe copil . de e"emplu . se recomanda ca parintii si instructorii sa$l observe cu atentie pe copil pentru a vedea la ce trasatura sau functie pare copilul sa reactioneze . de pipaire si . dar si functii .0!$uri ar trebui sa fie ideal alese pe baza intereselor fiecarui copil .)6ucruri de mancat) . *olicitarea este primul operant verbal care este invatat deoarece ea reprezinta singurul operant care il invata pe ocpil Fputerea cuvintelor) . pipairi si . sau pentru a face un cort . data fiind relatia lor cu solicitarea . De e"emplu . principala preocupare a programului ar trebui sa fie in continuare pregatirea solicitarii . cum ar fi F+aine) .itirelezele pot fi folosite ca sa fie invartite sau ca sa fie privite . o lingura devine valoroasa . pentru unii copii . . %ai mult . betele pot fi folosite pentru a impunge cu ele . In esenta . pentru acest copil Froti) va reprezenta o tinta importanta . N= . Aceasta l$ ar putea a uta pe copil sa invete sa faca diferenta intre F!e culoare5) versus F!e este asta5). primele tinte receptive . obiectivele AB66* pentru . N78) prezinta criteriile pentru a stapani 8@ sau mai multe completari cu 8 raspunsuri . F6ucruri cu care ne ucam) sunt de obicei invatate de clasificarea prin categorie . aceasta nu inseamna ca nu pot fi abordati si toti ceilalti operanti . F6ucruri de imbracat) . o data ce au invatat Flucruri de mancat) ca o Fclasa) . Daca el vrea sa coloreze . imbratisari . . papucii lui devin valorosi . daca un copil are tendinta de a atinge multe articole ar reprezenta o trasatura relevanta pentru multe articole diferite . de obicei a uta sa predati Fculorile) ca o categorie . !opiii foarte mici clasifica de obicei cele mai multe articole in functie de functia lor asa incat pentru copiii foarte tineri sau studentii timpurii Fclasa) si Ffunctia) tinta pot fi aceleasi . impaiata sau vie . daca unui copil ii place sa se oace cu biciclet dar activitatea lui preferata este invartitul pedalelor . 1entru acel copil . 1entru acesti copii . De fapt . &nul dintre primele feluri in care copiii care se dezvolta obisnuit invata sa clasifice obiectele este pe baza functiei lor .

Fg+eare) .0! cuprind : BE!E1.. Alegeti$le pe cele care sunt cele mai relevante pentru viata copilului in acel moment . 'eti gasi obiectivele AB66* referitoare la invatarea .0!$uri odata / in acelasi timp . ea poate fi invatata ca o Fparte) sau trasatura . moale) la o pisica inainte de a folosi aceste trasaturi in pregatirea .0! ori de cate ori este posibil pentru a evita raspunsul Fpe de rost) . in ceea ce priveste invatatoarea . Are mustati si o coada lunga .0! pot fi gasite in manualul 1artington si *undburg . F!um il invatam limba ul pe !opiii cu autism si alte dezabilitati de dezvoltare) ) . 8 trasaturi si o clasa pot fi invatate pentru fiecare tinta .I' ( articolul prezent ) 1I1AIBE ( articolul prezent ) I. -bservati cum raspunde cel mai bine fiecare copil pentru a stabili care completare sa$l invatati mai intai . Altele pot avea o Fclasa) si Ftrasaturi) multiple dar nici o Ffunctie) .capacitate folosita pentru a preda o alta este considerata ca fiind Ftransfer) . verbele . -ricum . functii si clase pentru a transfera la modul in care il invatam pe copil sa descrie si sa defineasca articole . !+iar si o singura . aveti acest lucru in vedere . daca ea este un substantiv . . daca v$ar intreba ce inseamna Fpisica) . care pot si alese drept tinte . Fmangaie) pot fi toate alese drept tinte . nu trebuie sa fie tintite mai mult de 9 sau : . Intrebarile folosite pentru a obtine etic+eta partilor ( parti de pipaire ) sunt aceleasi cu cele folosite in cazul pipairii obiectelor . .) Din aceasta . Fzgarie) . !ainii o fugaresc . i$ati putea spune FEste un animal pe care oamenii il tin ca animal de casa . .!+iar daca e"ista o multime de trasaturi . si care este de aceeasi varsta cu copilul dumneavoastra sa va Fvorbeasca despre) sau Fsa descrie) articolul . ea poate fi invatata ca o trasatura . !and incercati sa va ganditi la cum sa adaugati tinte aditionale . FBegula degetului mare) este aceea ca daca tinta este un verb . &nele articole pot avea mai multe functii care sunt relevante . Are blana moale . Fblana) . daca au fost invatate doar doua etic+ete de categorie . 'eti observa in AB66* ca tintele intraverbale referitoare la Fclase) cuprind in lista Fcompletare de clasa a unui articol dat) ( N77) inainte de Farticol de completare a unei clase date) (N78) .. Fmoale) . functie si clase diferite . ganditi$va la ce anume i$ati spune unui om dintr$o tara straina care v$ar cere sa$i e"plicati o Fetic+eta) . ea poate fi invatata ca functie . *e pot adauga si mai multe pe masura ce copilul isi largeste folosirea limba ului si abilitatea de a raspunde la rticole intr$o varietate mai mare de feluri ..u e"ista nici un Fnumar magic) de . Fanimal de casa) . in timp ce ar putea sa fie relevant pentru un copil de 9 ani sa invete sa raspunda Folita) atunci cand este intrebat FIn ce faci pipi5) sau F!e umpli tu5) . copilului ii va fi mult mai usor sa completeze Falimente) sau Fanimal) decat ia$r fi sa raspunda la F&n fel de mancare este un . adaugandu$se treptat mai mult .) deoarece e"ista mult mai multe raspunsuri posibile la aceasta ultima intrebare . blana . copilul trebuie sa fie capabil sa identifice macar receptiv si sa etic+eteze ( pipaie ) in mod ideal Fmustati . 1arerea unora este ca acesta nu este altceva decat o greseala de tiparire si ca copilul trebuie sa inceapa intotdeauna prin a raspunde cu numele articolului . 1entru studentii avansati . De e"emplu .0!$uri care sa fie invatate odata pentru un anumit articol . putem +otari ca Fanimal) .0! poate fi invatata de catre un copil mic . Evitati sa cautati tinte pe care sa le predati doar incat sa aveti cate una din fiecare grupa . Daca intampinati greutati in a alege care ar putea sa fie potrivite . Este mult mai usor sa fiti siguri ca copilul diferentiaza partea corecta a intrebarii daca etic+etele ( pipairile ) partilor si ad ectivelor sunt invatate intai . De obicei este mai usor pentru copii sa completeze etic+ete de categorie decat articole specifice intr$o categorie . El doar etic+eteaza ( pipaie ) ceea ce i se arata sau indica in prezenta intebarii F!e este asta5) sau a unei *D asemanator . si ad ectivele pot fi tDoate invatate drept clase. Fmustati) .BA'EBBA6 (articolul nu este prezent) 46 . coada . Aceste tinte trebuie alese in conformitate cu ceea ce este cel mai relevant in viata copilului mai degraba decat sa insistati ca o functie . vom folosi aceste trasaturi . ( E"emple de tinte . Asa cum s$a mai spus .0! pentru Fpisca) . dar nici o Fclasa) . *e pot folosi metodele de trasnfer utilizate atunci cand predam pipairea obiectelor .0! atata timp cat ele ( partile / ad ectivele ) sunt invatate la un moment dat . Fcoada lunga) . Il mangaiem . invatati$l pe un copil care se dezvolta normal . Este important ca copilul sa fie capabil sa pipaie partile si ad ectivele implicate asociate cu obiectul inainte de a$l include in pregatirea . De e"emplu . %ulti parinti spun ca intampina greutati in a incerca sa tabileasca daca o tinta este o trasatura sau functie . nu este relevant ca el sa raspunda F-lita) in asociere cu Faccesoriu de baie) sau Fportelan)2 1entru invataceii tineri . De e"emplu . articolele pot fi clasificate intr$o multime de moduri astfel incat substantivele . astfel incat nu se cer diferentieri conditionale aditionale din partea copilului . -biectivele AB66* referitoare la pregatirea .0! . Are g+eare si zgarie . pe masura ce copilul interactioneaza mai mult cu articolul . nu etse necesar sa le predati pe toate odata .0!$la sectiunile receptive m de etic+etare ( pipaire ) si intraverbale / oricum . Daca tinta este un ad ectiv sau adverb ..0! . aceste capacitati sunt de obicei predate in acelasi timp .rebuie sa avem totusi in vedere ca alte persoane care folosesc curriculum #ul AB66* nu considera ca este necesar sa oferim acest proces de invatare pre # necesar inainte ca tinta sa fie aleasa .

1entru a invata ..ransfer de la receptiv la B. daca atunci cand il invata pe copil sa solicite Fbaloane) . *au ..0! . E". functii si clase . instructorul spune frecvent F*ufla baloane .: &n caine este un . este usor sa imaginati situatii care ii cer copilului sa raspunda la .: !are anume reprezinta mancare5 A7.. Aceasta se intampla deoarece completarea nu are Fun raspuns necesar).:Aaseste$l pe acela cu c+ips$ uri de ciocolata . copilul s$ar putea sa fi raspuns la . daca va udati . E". astfel incat completarea sa fie foarte usor de obtinut drept pipaire ... A78: Etic+etati atunci e"ista o functie data E".. In cazul acesta .. &n elefant are . N?: !ompletati trasatura articolului dat .: Atingeti$l pe cel care il mancam . incepeti cu un raspuns stapanit . &rmatoarele sunt e"emple de metode de transfer ce pot fi folosite atunci cand il invatati pe copil sa raspunda la intrebari care contin trasaturi .:Etic+etati functiile articolului . De e"emplu . raspunsul receptiv poate fi transferat la B. Daca completarile au fost folosite in trecut pentru a obtine solicitari . prefaceti$va ca va este sete si cereti$i copilului Fsa va aduca ceva de baut).. cum ar fi atingerea articolului atunci cand ii aude Fnumele) .: !e este un caine5(animal) A7@: Etic+etati parti/ trasaturi ale obiectelor E": !e are un elefant5 A77: Etic+etati Ad ectivele E".. *$ar putea sa nu doriti sa predati intai raspunsurile de completare si apoi sa le transferati la intebari o data ce aceste completari sunt stapanite . N77: !ompletati clasa unui articol dat E". N7<: Baspundeti la intrebarile F!e) E": F!e este ceva ce mancam5) N7@: !ompletati articolul cu trasatura data E". A79: Etic+etati atunci e"ista o trasatura data E". incepeti cu ceea ce copilul poate de a sa faca cu succes .(fildes / trompa) N? : !ompletati trasatura articolului dat E": &n elefant este . :!e mancam5 cand !87: *electati prin trasatura E".:!eva cu c+ips$uri de ciocolata este.0! .!8@:*electarea prin functie E".: Atinge mancarea A7: : Etic+etati articolul cu clasa data E".0! in mod receptiv .(mare) Atunci cand incepeti predarea .:!e facem cu o cana5 A7<: Etic+etati clasa obiectului E".: !are anume mancarea5 cand este !88: *electati prin clasa E". N7<: Baspundeti la intebarile F!e) E": F!e are c+ips$uri de ciocolata5) N78:!ompletati articolul cu clasa data E":&n fel de mancare este un .. .. In mediu incon urator natural.:0olosim o cana pentru a. *ingura variabila care va fi diferita va fi -*$ul (motivatia) copilului pentru baloanele insasi . cereti$i copilului Fsa va aduca ceva cu care sa va uscati) . o face instructorul .0! Daca copilul poate arata un articol atunci cand eu ii pronunt numele dar nu este capabil sa raspunda la o intrebare despre acel articol5 &nii oameni aleg sa predea .... sufla ..0! de multe ori cand cerea ceva . Daca copilul nu completeaza cuvantul tinta .0! incepan cu raspunsul receptiv .. N>: !ompletati functia articolului dat E". De e"emplu . *tabiliti un raspund pe care copilul de a il stapananeste si transferati$l intr$o impre urare noua .%ancam un ..) si copilul raspunde Fbaloane) ( fapt ce a fost atunci consolidat prin obtinerea baloanelor) va fi usor sa$l invatati pe copil sa foloseasca acelasi raspuns c+iar si atunci cand el nu vrea baloane .: !e marime are un elefant5 N<: !ompletati cuvinte care descriu activitati comune E":Dormim in.. I : FAtinge prosopul) *: P atinge prosopul Q 47 . N=: !ompletati articolul cu functie data E"...

0! prin atingerea obiectului / imaginei in acelasi timp cand este pusa intrebarea ( imbold cu o intarziere de @ secunde ) . I : ( o pisica sau poza unei pisici ramane prezenta ) FAtinge$o pe aceea care are mustati . probabil ca copilul va atinge din noi prosopul deoarece tocmai a facut acest lucru .. .5) *: F1atura) I : F!u ce ne invelim5) *: F1atura) .alta metoda de predare alternativa ar fi sa imbolditi dreplin raspunsul la .0! ) # 1entru copiii care sunt capabili sa completeze etic+eta ( pipaire ) dar nu raspund la intrebarile !e5 I : F.0! ( 1entru copiii care raspund bine la sarcini de Fcompletare) ) I : F.ransferul de la pipaire la intraverbal I : ( patura prezenta ) F!u ce ne invelim5) *: F1atura) I : ( ascunde patura la spate ) F!u ce ne invelim5) *: F1atura) 48 .e invelim cu patura ..ransfer de la B.I : F!u ce anume ne uscam5) *: P atinge prosopul Q In acest caz .. !e este important este aceea ca raspunsul !-1I6&6&I este acela pe care incercati sa$l invatati intr$o impre urare noua .ransfer de la pipaire la 1..ransfer de la completare la 1.5) *: F1atura) . I : F!e este asta5) *: F1atura) I : F!u ce ne invelim5) *: F1atura) .0! ( 1entru copiii care spun numele ( pipaie ) obiectului in timo ce il arata) !ombinatia receptiv / pipait poate fi transferata unui raspuns la o 1.0! ( pipaire prin trasatura .0! .ransferul la intraverbal Daca copilul este capabil sa etic+eteze ( pipaie ) articolul atunci cand il intreb dar nu poate raspunde atunci cand articolul nu este prezent5 %ulti copii cu autism pot sa raspunda la intrebari atunci cand articolul este prezent dar nu sunt capabili sa raspunda daca el nu este prezent . functie sau clasa ) ...) *: P atinge pisica *I spune Q Fpisica) I : F !e este ceva care are mustati5) * : F1isica) ( pipaie atunci cand e"ista o trasatura / parte data ) ..0! (1entru copiii care etic+eteaza ( pipaie ) obiecte dar nu raspund la intrebari ) Baspunsul de pipaire poate fi transferat la . .. nu aveti un raspuns pe care sa$l transferati la o impre urare / situatie noua .0! la 1. I : F!u ce ne stergem5) ( in acelasi timp atinge si prosopul ) *: P atinge prosopul Q I : F!u ce ne stergem5) ( nici un imbold ) * : P atingem prosopul Q .e invelim cu . . Daca copilul nu spune numele articolului in acelasi timp cand il atinge . este necesar sa indepartati treptDat articolul ( stimul vizual ) de la vedere astfel incat copilul sa poata invata sa raspunda ( reactioneze ) doar pe baza intrebarii ( stimul verbal din partea altei persoane ) . 1entru cei mai multi copii .e invelim cu .ransfer de la completare la intrebareale 5 (articolul inca prezent # 1.

5) *: F1atura) I : F!u ce ne invelim5) *: F1atura) .alta impre urare care ii cere copilului sa raspunda la intrebarile F!ine) este atunci cand il invatam .ransferul de la receptiv la pipaire 1entru copilul care pipaie in timp ce urmeaza instructiunile receptive ..) !opilul invata de asemenea sa raspunda la intrebarile F&nde) atunci cand invata sa etic+eteze ( pipaie) prepozitii .0! despre anumiti oameni ai comunitatii sau membri ai familiei ..) ( 8 boluri sunt prezente ..E / A !&I5 !opilul invata pentru prima data sa raspunda la intrebarile F!ine) atunci cand invata sa pipaie oameni . I : F1estele traieste.) *: Fin apa) I : F&nde traieste pestele5) *: Fin apa) Este usor sa$l invatati pe copil sa raspunda la intrebarile F&nde) daca il invatati intai sa solicite / ceara informatii folosind F&nde) . .e invelim cu .ransferul de la completare la intraverbal I : ( patura nu este prezenta) F.... Imi dai pra itura5) I : F*igur2 *coate$o din cutie. 49 .DE5 Baspunsurile la intrebarile F&nde) pot fi transferate de la multe intrebari 00! Frasturnate) / Fopuse) stapanite de a sau de la completari .ransfer de la solicitare la pipaire I : FAm o pra itura pentru tine .. *pune F&nde este pra itura5) *: F&nde este pra itura5) I : FIn cutie ( scoate afara pra itura si o da copilului ) !and acest pas este stapanit ( adica copilul nu mai are nevoie de imbold si cere in mod frecvent informatii ) adaugati pipairea locatiei la cerere .ransfer de la ecou la intraverbal I : F*pune masina) *: F%asina) I : F!u ce calatorim5) *: F%asina) &. .. I : FAm o pra itura) *: F&nde este pra itura 5) I : FIn cutie) ( ii arata copilului pra itura in cutie apoi il inteaba ) F&nde este pra itura5) *: FIn cutie . unul cu un mar sub el . I : F1une pantoful in cutie) ( receptiv ) *: P pune pantoful in cutie si spune Q Fin cutie) I : F&nde$i pantoful5) *: FIn cutie. celalalt cu marul in el ) I : FArata$mi Fsub bol) ( intarziere de @ secunde in primele faze ale invatarii ) *: ( spune ) Fsub bol) ( si arata marul corect ) I : F&nde$i marul5) *: F*ub bol) !I. ..

I : F!ine te inveleste in pat5) *: Fmamica) I : F!ine$i asta5( poza cu pompierul este prezenta si copilul este capabil sa pipaie pompierul ) *: F1ompier) I : F!ine stinge focul5) *: F1ompierul) Baspunsul la intebarule FA cui / Al cui 5) este necesar pentru a preda pronumele posesive cum ar fi FAl lui , a ei , al meu , al tau F etc. I : F*pune Frandul meu)2 *: FBandul meu2) I : FAl cui este randul5) *: FBandul meu 2) Acest raspuns poate fi de asemenea predat daca il invatam intai pe copil sa ceara informatii folosind FAl cui5). I : ( pune pe masa o bucata de pra itura) F*pune , A cui pra itura5) *: FA cui pra itura5) I : FEste a ta 2 1oftim , ia$o. ) %ai tarziu , atunci cand copilul solicita in mod consecvent cu FA cui) fara nici un imbold , adaugati pipairea posesivului . ( o bucata de bomboane pe masa ) *: FA cui pra itura5) I : FEste a lui tata. 1ra itura este.....) *: FA lui tata) I : FA cui pra itura5) *: FA lui tata) Baspunsurile la intrbarile FA cui) pot fi de asemenea folosite folosind Fcomentariile contingente). !opilul este invatat sa pipaie un eveniment similar , dar nu unul la fel . I : ( copilul si instructorul au amandoi creioane ) F!reionul meu este albastru) *: F !reionul meu este rosu) I : FAl cui creion este rosu5) *: F!reionul meu / al meu.)

!ABE5 !opiliul incepe prima data sa raspunda la intebarile F!are) atunci cand invata pipairea ad ectivelor si .0!$urilor . I : F!are anume este mare5) *: ( atinge articolul mare ) I : F!are anume zboara5 ( sunt prezente o pasare , un cangur , o minge ) Acest raspuns poate fi transferat pentru a$l invata pe copil sa raspunda la intrebarile intraverbale F!are) asa cum este descris in AB66* . I : F!are anume zboara5- pasare , un cangur sau o minge5(atinge fiecare imagine in timp ce intreaba) *: F1asare) I : ( ascunde imaginile ) F!are anume zboara5- pasare , un cangur sau o minge5) *: F1asare) . !A,D5 1rimele raspunsuri pe care le invata copiii la intrebarile Fcand) sunt de obicei concepte genrale de Ftimp) cum ar fi Fdimineata) , Fnoaptea) . %ai tarziu , cand invata mai multe concepte de timp si de succesiune , acestea sunt de asemenea Ftestate) folosind intrebarile Fcand) . I : FDormim noaptea.Dormim.....5 *: Fnoaptea) - data ce este data completarea fara sa fie nevoie de nici un imbold.... I : FDormim....) *: Fnoaptea) I : F!and dormim5) *: Fnoaptea)

50

!&%5 &nele intrebari F!um) pot fi transferate de la .0! . I : F%ergi la scoala cu un....) *: Fautobuz) I : F!um mergi / a ungi la scoala5) *: Fautobuz) Baspunsurile la intebarile F!um) pot fi de asemenea invatate daca il invatam intai pe copil sa ceara informatii folosind F!um) . ( Instructorul ii arata copilului un titirez care se invarte si pentru care el are o -* , apoi il inmaneaza ) I : F!um il faci sa mearga5) *: F!um il faci sa mearga5) I : F1ui batul acesta aici si tragi.) ( il a uta pe copil daca are nevoie astfel incat apare consolidarea ) Dupa ce copilul solicita informatii folosind Fcum) in mod consecvent fara sa aiba nevoie de nici un imbold , adaugati la solicitare si pipairea . *: F!um ii dai drumul la asta5) I : FApasa butonul mic si alb) ( mentine controlul asupra ucariei ) I : F!um ii dai drumul la asta5) *: FApasa butonul mic si alb) !opilul JnvaGE de asemenea sE rEspundE la JntrebErile F!um) pe mEsurE ce JnvaGE sE pipEie succesiunea unei anumite acivitEGi. De e"emplu, o datE ce copilul este capabil sE pipEie toGi FpaHii) Jn prepararea unui sandCic+, aceste rEspunsuri pot fi transferate la rEspunsul la Jntrebarea F!um faci un sandCic+5). AHa cum s$a discutat Jnainte, copilul JnvaGE de asemenea sE rEspundE la JntrebErile F!um) atunci cInd JnvaGE sE pipEie ad ective. 23 C38 &n mod de a$l JnvEGa pe copil sE rEspundE la JntrebErile F!um) este sE Fle conduceGi) rEspunsul corect. I: (uitIndu$se la o carte JmpreunE cu copilul) F&itE$te la copilul acela. El cascE. !um se simte el5) *: FEl se simte obosit.) I: FEl s$a dus la culcare. De ce s$a dus la culcare5) *: F*e simte obosit.) I: (uitIndu$se la o carte JmpreunE cu copilul) F!e se JntImplE aici5) *: F0etiGa intrE Jn +ambar.) I: FAHa este2 !e a fEcut ea Jn +ambar5) *: FA luat calul.) I: FDe ce a intrat Jn +ambar5) *: F1entru a lua calul.) Kn timp ce Jl JnvEGEm pe copil sE rEspundE la aceste JntrebEri Jn izolare, este de asemenea important sE JncepeGi sE$l JnvEGaGi sE rEspundE la o mulGime de JntrebEri diferite despre un singur articol sau eveniment (%odul 'erbal). Acesta este important doarece copiii cu autism JntImpinE greutEGi Jn a rEspunde la Faluzii) multiple Jn cadrul unui articol dat (stimul). 1entru a rEspunde Jn maniera aceasta, copilul trebuie sE aibE Jntrebarea specificE (stimul verbal) asociatE puternic cu rEspunsul specific. 1e mEsurE ce predaGi aceste tipuri diferite de etic+ete (pipEiri), este important sE cEutaGi toate greutEGile pe care le are copilul Jn a rEspunde la JntrebEri. De e"emplu, copilul poate fi JnvEGat la F!e culoare5) Jn mod corect, dar atunci cInd este Jntrebat F!e culoare5) amestecat cu F!e mErime5) poate sE rEspundE incorect prin a spune mErimea atunci cInd este Jntrebat F!e culoare5) Hi culoarea atunci cInd este Jntrebat F!e mErime5). %ulGi oameni stabilesc cE un copil nu FstEpIneHte) sau FgeneralizeazE) o anumitE capacitate deoarece ei pun aceeaHi Jntrebare Jntr$un conte"t diferit dar nu realizeazE cE adEugat un grad de comple"itate sarcinii prin solicitarea mai multor diferenGieri. 1entru acest motiv, este important sE$l JnvEGaGi Jntr$adevEr pe copil care cuvinte din Jntrebare funcGioneazE de fapt drept stimuli discriminatori (*D) pentru fiecare clasE de rEspuns. 1e mEsurE ce continuaGi sE folosiGi F!e5) ca parte a JntrebErii (*D), copilul trebuie FsE se ocupe) sau sE rEspundE la un al doilea FcuvInt) (stimul verbal) din Jntrebare. !opilului i se cere sE facE diferenGieri condiGionale bazate pe o anumitE Jntrebare. 6uaGi Jn

51

considerare urmEtoarele e"emple care pot fi folosite dreprt *D$uri atunci cInd Jl JnvEGaGi pe copil sE etic+eteze acGiuni, ad ective sau pErGi dintr$un aticol. Doar pentru cE copilul este capabil sE rEspundE la aceste JntrebEri Jn izolare, nu JnseamnE necesar cE el va avea succes Jn a rEspunde la toate aceste intrebEri diferite despre acelaHi articol, mai ales dacE e"istE Hi alte articole prezente Hi care necesitE c+iar mai multE discriminare. Kn acest caz, sE presupunem cE e"istE Hi alte ve+icule ucErii prezente dar numai o singurE pEpuHE, FtatEl). *timulii discriminativi verbali, sau elementele care necesitE discriminare condiGionatE sunt subliniate: !are este numele acestui lucru5 !ine este acesta5 !e face tatEl5 B: maHinE (pipEire de obiect) B: tatEl (pipEire de persoanE) B: conduce (pipEire de acGiune)

,otaGi cE dacE este prezentE altE persoanE, FtatEl) va fi de asemenea important. !e culoare are maHina5 !e are maHina5 !e mErime este maHina5 !u ce cElEtorim5 A cui maHinE este5 !ine conduce maHina5 !e anume facem cu o maHinE5 1e unde merg maHinile5 !ine reparE maHinile5 !um pornim maHina5 !e anume purtEm Jn maHinE5 De ce purtEm centurile5 B: albastrul (pipEie ad ectivul) B: volan, cauciucuri, HtergEtoare, centuri (pipEie pErGile) B: mare (pipEie ad ectivul) B: maHina B: a lui tata B: tatEl B: conducem, cElEtorim B: pe drum B: mecanic B: c+eia B: centurE B: 1entru a ne prote a

AHa cum puteGi vedea, cu cIt JnvaGE mai mult un copil despre un articol dat, cu atIt mai multe discriminEri condiGionale trebuie sE facE el pentru a fi capabil sE rEspundE corect la toate JntrebErile diferite referitoare la articol. AveGi gri E sE desfEHuraGi multe procese de transfer pentru JntrebErile diferite Hi aveGi gri E de oricare greHeli de discriminare care pot sE aparE. De e"emplu, dacE copilul a rEspuns Fpe drum) atunci cInd este Jntrebat F!e anume purtEm Jn maHinE5), se poate observa cE el nu diferenGiazE F&nde) ca FlocaGie) Hi FpurtEm) ca o FacGiune). Vi nici nu rEspunde la cuvIntul care lipseHte Fmerge) ca parte a JntrebErii. *e pot imagina oportunitEGi de JnvEGare pentru a$l JnvEGa pe copil sE diferenGieze aceste JntrebEri specifice. %enGineGi succesul copilului. WineGi minte cE atunci cInd vE ucaGi Hi interacGionaGi cu un copil, este important sE nu JncepeGi FsE repetaGi) JntrebErile una dupE alta. KntrebErile ar trebui amestecate treptat cu alte tipuri de rEspunsuri Jn timpul ocului. InteracGiunea trebuie sE rEmInE plEcutE pentru copil2 DacE vedeGi cE copilul este nerEbdEtor sE pErEseascE situaGia (evadare) atunci aceasta ar fi o indicaGie cE Ji puneGi prea multe JntrebEri2 DacE aHa este cazul, retrEgeGi$vE/ renunGaGi Hi faceGi mai multe rEspunsuri de completare, respective Hi imitative Jn timpul ocului. /735343/ IINT37O4 DatE fiind natura unui anumit program de comportare verbalE, alegerea Gintelor merge mInE Jn mInE cu felul Jn care GineGi datele. 1e mEsurE ce este stEpInitE o capacitate, ea este de obicei folositE pentru a transfera la o altE funcGie lingvisticE verbalE (operant). De e"emplu, solicitErile (cererile) stEpInite pot fi apoi transferate la Ginte de etic+etare (pipEit). !omportamentul implicat Jn Jntinderea Hi atingerea unui articol atunci cInd solicitE poate fi transferat la un rEspuns receptiv (atingere, obGinere). Wintele de imitare motorie stEpInite pot fi de asemenea transferate la Ginte receptive. ('edeGi sc+imbErile despre predarea fiecErei capacitEGi Jn cadrul fiecErui operant verbal pentru mai multe sugestii despre metodele de transfer.) /legerea Eintelor 7. 8. 9. :. ;. !Ind alegeGi obiective GintE, la fel ca Hi rEspunsuri GintE individuale, trebuie sE reGineGi urmEtoarele: Gintele trebuie sE fie funcGionale pentru copil. folosiGi capacitEGile pe care copilul le stEpIneHte de a pentru a preda capacitEGi noi. Gintele trebuie sE fie potrivite din punctul de vedere a dezvoltErii pentru copil. Gintele trebuie sE fie alese pe baza prioritEGilor pe care familia le are pentru copilul lor. miHcaGi$vE peste operanGii verbali mai degrabE decIt sE alegeGi numai urmEtoarea capacitate din cadrul fiecErui operant.

52

. 1Estrarea datelor nu trebuie niciodatE sE fie amestecatE cu predarea. un peHte Hi un c+ips. determina cInd Gintele individuale sunt JnsuHite/ stEpInite. 53 . aveGi gri E ca copilul sE aibE capacitEGile pre$necesare de care este nevoie pentru capacitatea GintE. #tabilirea obiectivelor 1rima datE cInd este completat AB66*$ul. 8. acestea ar reprezenta aceleaHi Ginte/ stimuli folosite pentru a$l JnvEGa pe copil sarcinile receptive ale F&rmeazE instrucGiunile de a se uita la un articol consolidant) (!9) sau F&rmeazE instrucGiunile de a atinge un articol consolidant Jn diferite poziGii) (!<). 9. dar sE nu fie capabil sE rEspundE atunci cInd este Jntrebat F!e este asta5). . De e"emplu. *E JncercaGi sE$l JnvEGaGi capacitEGi c+iar dacE copilul nu le are pe cele pre$necesare poate fi frustrant atIt pentru copil cIt Hi pentru instructori2 /735343/ IINT37O4 IN2IVI2U/73 *olicitarea (cererea) este primul operant verbal care este JnvEGat deoarece ea Ji permite copilului sE JnveGe funcGia limba ului. un copil ar putea fi observat cE imitE pe copii de pe caseta video preferatE dar sE nu poatE fi capabil sE vE imite atunci cInd Ji spuneGi F0E asta). dacE un copil este capabil sE solicite (cearE) articole. %ai mult decIt atIt. se recomandE sE fie folosite aprecieri conservative. Este de asemenea important sE recunoaHteGi dacE comportamentul GintE este sub controlul stimulativ al anumitor JntrebEri. uitaGi$vE peste operanGii verbali pentru a vedea dacE copilul are capacitatea stEpInitE Jntr$o altE arie Hi care ar putea sE fie folositE pentru a preda aceastE capacitate nouE.renul albastru a cEzut de pe Hine). dacE copilul nu este capabil sE pipEie un anumit articol Hi nu rEspunde la imboldul de tip ecou. ea ar putea fi aleazE drept GintE tip Fecou) sau de imitare. Este important pentru instructori sE vadE Fimaginea de ansamblu) Hi de asemenea sE fie capabili sE urmEreascE rEspunsurile GintE individuale pe care noi le predEm. F!e culoare are trenul5) sau F!e s$a JntImplat cu trenul5). !el mai important lucru de reGinut este acela cE nu$l puteGi JnvEGa pe un copil sE solocite ceva ce nu doreHte2 1rincipala treabE a instructorilor unui Fsolicitant) tInEr este de a construi continuu numErul de articole consolidante Hi de a$l JnvEGa pe copil sE le solicite. dacE un copil solicitE o maHinE. Apoi. -bservaGi programul curent al copilului pentru a stabili ce sE$l JnvEGaGi drept Ginte pentru sarcini de imitare. mai degrabE decIt sE$l puneGi sE imite F!a JntImplare) cuvinte sau propoziGii. !EutaGi de asemenea orice dezec+ilibre Jn profilul AB66* Hi concentraGivE predarea pe ariile slabe. dacE copilul cIntE. mai degrabE decIt sE fie tot timpul Finstruite) Hi Fcorectate). &itaGi$vE JncE o datE la capitolul referitor la solicitare pentru a vE a uta sE alegeGi aceste Ginte. monitoriza eficienGa predErii. ele ar trebui sa fie toate FJnvEGate) dintr$o capapacitate care este JnsuHitE de a. faceGi unele sonda e.datE ce este completat AB66*$ul. *E presupunem cE copilul pipEie Ffrigider) drept FGiGider). putem folosi aceastE capacitate pentru a$l JnvEGa sE etic+eteze (pipEie) articole atunci cInd este Jntrebat F!e este asta5). copilul ar putea produce comportamentul dorit la JntImplare dar nu Hi sub Fcontrol instrucGional). E"istE unele capacitEGi pentru care copii pur Hi simplu nu sunt pregEtiGi din punct de vedere al dezvoltErii. ceea ce Ji va conferi Fputere) asupra mediului Jncon urEtor.oate Gintele trebuie sE fie funcGionale pentru fiecare copil Jn parte Hi trebuie sE aibE legEturE cu situaGia vieGii lui curente. Ei s$ar putea sE nu aibE capacitEGile pre$ necesare. De e"emplu. AveGi gri E cE pentru unele capacitEGi. servi drept instrument de comunicare Jntre instructori. DacE nu sunteGi siguri cE copilul este capabil sE JndeplineascE capacitatea Jn mod fluent (adicE repede Hi uHor fErE nici un imbold). DacE copilul are capacitEGi de etic+etare (pipEire) foarte puternice dar el are capacitEGi de solicitare (cerere) mai puGine. uitaGi$vE la urmEtoarele douE obiective din cadrul fiecErei arii de capacitate pentru obiective posibile. Este mai bine sE subestimaGi capacitEGile copilui Hi sE continuaGi sE$l JnvEGaGi FuHor) mai degrabE decIt sE supraestimaGi Hi sE frustraGi copilul. dacE copilul prezintE dificultEGi cu o anumitE capacitate Hi nu reacGioneazE la Jmboldire. De e"emplu. Este important ca metodele de pEstrare a datelor sE le permitE instructorilor sE se concentreze asupra predErii decIt asupra testErii. De e"emplu. sE FspunE) mEcar o apro"imare cIt mai apropiatE de Ffrigider). Kn timp ce aceasta este clar o problemE de articulare/ pronunGie. *copul pEstrErii datelor este de a: 7. De e"emplu. atunci cInd este Jntrebat F!e vrei5). Ginta ar putea fi aleasE drept GintE de imitare. acel rEspuns poate fi ales drept GintE Jn cadrul altei arii de capacitEGi (operant verbal). Hi copilul poate fi JnvEGat silabE cu silabE. veGi dori sE vE concentraGi instruirea mai mult asupra capacitEGilor mai slabe de solicitare. 1e de cealaltE parte. mai degrabE decIt faptul cE copilul nu poate sE pipEie frigiderul. nu ar fi JnGelept sE JncercaGi sE$l JnvEGaGi pe un copil care nu este capabil sE imite trei cuvinte sarcina A8? F0oloseHte fraze purtEtoare atunci cInd etic+eteazE substantivele cu verbe HJ ad ective).<. copilul ar putea sE fie capabil sE vadE un tren Hi sE spunE F. folosiGi pErGi sau Jntregul semn de miHcare drept Ginte pentru imitare decIt sE$l JnvEGaGi pe copil sE imite miHcEri JntImplEtoare. De e"emplu. AveGi gri E ca capacitatea sE fie potrivitE din punc de vedere al dezvoltErii. Wintele din cadrul altor arii de capacitEGi (operanGi verbali) pot fi strIns legate de articolele pe care le solicitE copii. 0elul Jn care pEstraGi datele sE faciliteze sau sE Jmpiedice procesul de transferare a rEspunsului de la un operant verbal la altul.

:. a utE Jn a stabili dacE obiectivele au fost JnsuHite. ;. monitoriza reGinerea Gintelor de menGinere. <. oferi o Fimagine) a istoriei procesului de JnvEGare al copilului aHa JncIt orice FcoborIre) sau scEdere sE fie observatE Hi rezolvatE. 2/T3 2IN #ON2/J3 %ai degrabE decIt sE obGinem date despre fiecare rEspuns individual, cei mai mulGi dintre cei care propun 'B (comportamentul verbal) sugereazE obGinerea datelor prin sondarea Gintelor curente. &n sonda este, fundamental, un test. Ideea este cE, dacE copilul rEspunde la *D$ul particular (stimului discriminativMcompletare/ Jntrebare/ comandE/ indicaGieSorice stimul vizual prezent) Jn primul proces dintr$o zi repede Hi fErE nici un imbold, rEspunsul este considerat Findependent) sau corect. DacE nu, rEspunsul este corectat folosind metodele de corectare de a discutate. Acest sonda zilnic este apoi folosit pentru a stabili ce anume trebuie predat Jn timpul HedinGei. DupE sonda , restul HedinGei este folosit pentru a JnvEGa a cere rEspunsuri care au necesitat Jmboldire, la fel ca Hi noile Ginte alese. Aceste FGinte) sunt amestecate cu Ginte care sunt de a stEpInite Jn cadrul tuturor operanGilor verbali. *copul este de a menGine succesul copilului Jn timpul procsului de JnvEGare. BEspunsurile copilului Jn timpul sonda ului ne permit sE observEm carte Ginte prezintE JncE dificultEGi Hi necesitE mai multE atenGie. *copul JnvEGErii FfErE greHeli) este de a obGine rEspunsul dorit Jn orice fel Jn care copilul are succes, apoi de a avea avanta ul faptului cE probabil copilul va repeta acelaHi comportament prin Fstrecurarea) unei situaGii noi Jn care va apErea rEspunsul Hi va fi astfel consolidat. Apoi FseparEm) treptat noua situaGie de aceea pe care am folosit$o ca sE transformEm sau sE Jmboldim rEspunsul. ,u$l vom transfera la o situaGie nouE decIt atunci cInd copilul este capabil sE rEspundE corect, fErE nici un imbold, Jn situaGia curentE. %ai mult, noi vom continua sE FrulEm transferurile) asupra tuturor rEspunsurilor care sunt corecte c+iar dacE Ginta actualE a copilului nu este capacitatea transferatE. Kn acest fel, pInE cInd Ginta este adEugatE la operantul nou, copilul a acumulat de a destulE e"perienGE rEspunzInd corect, c+iar Jnainte ca Ginta sE fi fost aleasE Jn acea clasE operantE. De e"emplu, sE presupunem cE un copil este capabil sE solicite Fmingea) Hi cE Ginta curentE este aceea cE el cere mingea atunci cInd Jntrebat F!e vrei5). Kn prima HedinGE din ziua aceea (procesul sonda ului) el a trebuit sE fie Jmboldit cu un ecou. De$a lungul restului HedinGei, au fost indse multiple transferEri de la ecouri multiple la solicitEri. Kn timpul celui de$al treilea proces, copilul nu a mai necesitat imboldul de tip ecou Hi a fost capabil sE cearE mingea ori de cIte ori a vrut$o. Apoi, s$au Jnceput transferurile cEtre pipEire (etic+etare). I: F!e este asta5) *: F%inge2) I: F!e vrei5) *: F%ingea2) BEspunsul se aflE JncE sub controlul solicitErii (el o vrea2) Hi Fmingea) este JncE o GintE de solicitare dar instrutorul e"erseazE faptul cE copilul rEspunde atunci cInd este Jntebat F!e este asta5). Datele actuale nu sunt luate din FsituaGia nouE) Jn acest moment. - datE ce copilul a Jndeplinit setul de criterii pentru JnsuHire/ stEpInire, Ginta este apoi adEugatE la situaGia nouE pentru a putea fi cuprinsE Jn sonda . *$a desfEHurat de a o mare parte din procesul de JnvEGare dar scopul este de a vedea dacE copilul poate sE rEspundE Jn noua situaGie fErE sE aibE nevoie de transfer. Kn e"emplul anterior, o datE ce Fmingea) a fost aleasE drept GintE de etic+etare (pipEire), instructorul a Jntrebat F!e este asta5) Jn timpul primului Fsonda rece) din ziua respectivE Jnainte sE fi apErut vreun transfer sau imbold. DacE copilul a rEspuns corect, acesta va fi Jnregistrat ca un rEspuns corect Hi instructorul va Hti cE nu este nevoie sE aloce prea mult timp Jn cadrul HedinGei pentru a$l JnvEGa pe copil (folosind metodele de transfer) sE etic+eteze mingea. DacE copilul rEspunde greHit sau are nevoie sE fie Jmboldit, acesta va fi Jnregistrat drept rEspuns Jmboldit Hi instructorul va Hti cE este nevoie de mai multE JnvEGare. Dorim sE pEstrEm procesul de JnvEGare plEcut2 .uturor ne place sE facem lucruri la care ne pricepem aHa cE dorim sE fim siguri cE copilul descoperE cE el este bun la JnvEGEturE (ia legEtura cu consolidarea Jn mod frecvent). ,e putem asigura de aceasta dacE amestecEm continuu rEspunsuri de a stEpInite Jn timpul sonda ului. !omportamental, Htim cE un copil este mai probabil de a se anga a Jntr$o sarcinE FdificilE) dacE aceasta urmeazE dupE sarcini FuHoare) multiple. Kn ceea ce priveHte limba ul, aceasta JnseamnE cE copilul este mai probabil sE rEspundE la o Jntrebare Fgrea) dupE ce i s$au pus JntrebEri FuHoare) s$au i s$au dat instrucGiuni uHoare. Impulsul comportamental care este construit poate fi filosit Jn avanta ul nostru in timpul predErii Hi sonda ului. Kn funcGie de cum reacGioneazE copilul la frustrare, un procent de >@/8@ pInE la =@/9@ de rEspunsuri FuHoare) faGE de cele Fgrele) este Ginta. Wintele curente sunt considerate Fgrele) iar rEspunsurile stEpInite sunt considerate FuHoare). 1entru alGi copii, poate fi plEcut de consolidat toate Gintele curente o datE sau o anumitE arie de capacitate Jn zile diferite din sEptEmInE. Aceasta depinde de uHurinGa cu care copilul dobIndeHte capacitEGi noi, dar HJ de felul Jn care reacGioneazE copilul la frustrare. ,u se recomandE copiilor care dau semne de frustrare rapidE.

54

'aloarea sonda elor Hi criteriilor pentru stEpInire, JnsuHire variazE Jn funcGie de fiecare program HJ pot fi stabilite, Jn mare, de nevoile individuale ale fiecErui copil Hi ec+ipE. De e"emplu, dacE pErintele este singurul care lucreazE cu copilul, Ji va fi mai uHor sE urmEreascE ceea ce Ji predE copilului, fErE sE strIngE prea multe date, dar dacE e"istE Hi alte persoane care lucreazE cu copilul, este important sE e"iste o cale de a comunica ceea ce s$a predat Hi felul Jn care a reacGionat copilul. !riteriile pentru stEpInire trebuie sE fie determinate de istoria de JnvEGare a copilului. - ec+ipE poate descoperi faptul cE copilul stEpIneHte o GintE Jntr$un cadru Hi cE nu are nici o problemE Jn a o reGine pentru un timp Jndelungat. 1entru acest copil, rEspunsul corect la douE sonda e poate fi adecvat. 1entru alGi copii, va fi nevoie de mult mai multe transferuri Hi de mai multE JnvEGare pentru a rEspunde corect sau ec+ipa ar putea descoperi cE copilul Fpierde) frecvent Gintele stEpInite anterior. 1entru acest copil s$Er putea sE fie necesar sE obGineGi cinci rEspunsuri corecte la rInd Jnainte de a considera Ginta FstEpInitE) pInE la fluenGE (rIspunsul rapid fErE nici un imbold). De fiecare datE cInd se sondeazE o GintE Hi copilul nu rEspunde Jn 8$9 secunde, se oferE rEspunsul, se smulge comportamentul GintE Hi *D$ul este prezentat din nou. ('ezi F%etodele de corectare)). !+iar dacE ec+ipa FHtie cE copilul Htie rEspunsul), cel mai bine este sE nu aHteptaGi rEspunsul corect. BEspunsurile Fputernice) sunt produse repede, fErE nici o ezitare, Hi este bine sE continuaGi predarea pInE cInd rEspunsurile sunt fluente. Aceasta va asigura faptul cE copilul reGine rEspunsul pentru o perioadE lungE de timp. )3NIIN343/ 4?#PUN#U4I7O4 DacE Gintele sunt bine alese, ele ar trebui sE fie cele cu care copilul intrE zilnic Jn contact astfel JncIt sE aparE Jn mod continuu Fe"ersarea) sarcinilor. 1e mEsurE ce programul copilului progreseazE Hi Jncep sE aibE loc HedinGe intensive de JnvEGare, numErul Gintelor stEpInite va deveni destul de mare. Kn timpul JnvEGErii intensive, acestea sunt sarcinile care sunt amestecate Jn timpul proceselor de predare al noilor sarcini pentru a a uta la menGinerea succesului copilului. Aceasta a utE de asemenea la asigurarea faptului cE aceste Ginte sunt menGinute prin Frevizuire) Hi prin oferirea continuE a consolidErii pentru rEspunsul corect. DacE un copil nu rEspunde la Gintele FstEpInite) corect, atunci ar trebui sE vE concentraGi asupra lor Jn timpul situaGiei de predare Hi sE le FpredaGi iar) pInE cInd copilul este capabil sE rEspundE corect. AveGi gri E sE vE uitaGi atIt la JntrebErile care sunt puse cIt Hi la rEspunsurile particulare pe care le dE copilul pentru a stabili de ce copilul JntImpinE greutEGi Jn diferenGiere/ discriminare. !u cIt copilul JnvaGE mai mult despre un articol dat sau o clasE de articole, cu atIt i se cere sE facE diferenGieri condiGionale pentru a rEspunde corect. 0olosiGi informaGiile din sonda e Hi HedinGele de predare pentru a stabili ce discriminEri/ diferenGieri trebuie predate.

)3TO:3 23 #T4KN5343 / 2/T37O4 :O7O#IN2 #3TU4I /677#D23D6ULUN/4 JI T:CD23 6ULUN/4 Con irmare *eturile AB66*$de$buzunar Hi .0!$de$buzunar sunt bazate pe lucrarea Dr. 3ames X. 1artington Hi Dr. %arL 6. *undberg FAnaliHti !omportamentali, Inc.). amIndoi aceHti oameni Hi$au dedicat o grEmadE de timp, gIndire Hi energie dezvoltErii FEstimarea 6imba ului de BazE Hi !apacitEGile de KnvEGare) (ABB66*$ul) pe care se bzeazE producGiile noastre. *untem foarte recunoscEtori muncii lor grele Hi dedicaGiei lor de a$i a uta pe copiii cu probleme de dezvoltare sE ducE o viaGE mai eficientE Hi mai funcGionalE. )ateriale incluse Bn seturi • 7 creion unsuros/ gros (denumit uneori F%arLer c+inezesc)) • 7 cutie de etic+ete Blue Dot (punct albastru) • !D conGinInd foi de +Irtie pentru date (Jn format Adobe Acrobat) )ateriale de care veEi avea nevoie • creion pentru subliniere (vE recomandEm galben) • marLer permanent (roHu sau negru) pentru a vE adEuga propriile Ginte pe foile albe • marLere care se pot Hterge, creioane colorate (opGional pentru a le folosi Jn locul creionului gras) • 9 cutii mici, fErE capac, pentru a Gine cardurile/ foile PreDnecesare

55

.rebuie JntIi sE completaGi FEstimarea 6imba ului de BazE Hi !apacitEGile de KnvEGare) (AB66*$ul), de 3ames X. 1artington, 1+. D. Vi %arL 6. *undberg, 1+. D. Acest manual poate fi cumpErat de la FAnaliHtii de !omportament, Inc.) DacE Ji contactaGi la: CCC......................... ,otE: seturile AB66*$de$buzunar Hi .0!$de$buzunar trebuie folosite JmpreunE cu manualul scris FAB66*) (FEstimarea 6imba ului de BazE Hi !apacitEGile de KnvEGare)). ,oi nu recomandEm implementarea programului unui student fErE acest manual. %ai mult, trebuie sE posedaGi o JnGelegere deplinE a conceptelor de comportament verbal (!').

23:INIIII I)PO4T/NT3 #cop # un scop corespunde unei sarcini Jn manualul AB66*. El poate cuprinde se la 7 la : paHi. (E".: FA7 # acceptE consolidarea cInd i se oferE)) Iint@ # depinzInd de scop, o GintE poate fi un simplu pas (E".: FB7 # potriviGi obiectele identice cu mostra, primul pasMpoate potrivi un obiect cu unul identic dacE se e"pun douE articole) sau poate fi o componentE dintr$un set mai mare de articole sau activitEGi care trebuie JnvEGatE pentru a Jndeplini criteriile pas cu pas. (E".: F!7= # pErGile corpului. 1asul 7M8 pErGi ale corpului, pasul 8M: pErGi ale corpului, pasul 9M< pErGi ale corpului, pasul :M7@ sau mai multe pErGi ale corpului.)) Kn e"emplul de mai sus, fiecare parte a corpului JnvEGatE ar fi consideratE o GintE. 4@spuns independent # un rEspuns corect dat de cEtre student fErE a utor din partea instructorului. (E".: instuctorul Ji spune studentului sE$Hi atingE capul. El/ Ea face asta.) 4@spuns Bmboldit1 sugerat # un rEspuns corect dat de cEtre student cu a utor din partea instructorului. (E".: instructorul Ji spune studentului sE$Hi atingE capul. Apoi, imediat, instructorul aratE capul Jnainte ca studentul sE Jncerce sE atingE o parte greHitE a corpului.) #ondaj # fEcut de obicei o datE pe zi la Jnceputul unei HedinGe pentru a vedea ce a reGinut studentul de la ultima HedinGE de predare. Instructorul testeazE pentru a vedea la care dintre Ginte studentul poate rEspunde cu un rEspuns independent. Criterii de st@pCnire # numErul rEspunsurilor independente consecutive (Jn zile separate) pe care trebuie sE le dea studentul pentru ca o anumitE GintE sE fie consideratE FJnvEGatE). 0iecare ec+ipE trebuie sE +otErascE cInd sE decidE cE o GintE este FstEpInitE) (HtiutE). &n punct bun de plecare reprezintE 9 zile la rInd, dar aceasta va varia cu fiecare elev. Iint@ "articol$ st@pCnit # o GintE care satisface cuvintele de stEpInire. HNC3PUTU7 - datE ce !onsultantul pentru !omportament 'erbal a stabilit care sunt scopurile studentului dumneavoastrE, sunteGi pregEtiGi sE folosiGi seturile AB66*$de$buzunar Hi .0!$de$buzunar. 23#C4I43/ C/42U4I7O4 "C/4TO/N37O4$ JI / :OI7O4 P3NT4U 2/T3 *unt : tipuri de cartoane Hi 9 tipuri de foi pentru date: #copuri cu o singur@ Eint@ constau din 7 pInE la : paHi Hi au o corespondenGE de la 7 la 7 Jntre un scop AB66* Hi un cartonaH GintE Hi o foaie pentru date. Adica, scopul FA7) are un cartonaH Hi o foaie pentru date. ('ezi E"emplul 7 Hi 8) #copuri cu Einte multiple constau din 7 pInE la : paHi cu fiecare pas avInd Ginte multiple care trebuie JnvEGate pentru ca pasul sE fie stEpInit (e".: 1asul 7M8 pErGi ale corpului, pasul 8M: pErGi ale corpului, etc.). Kn aceste cazuri, scopul poate traversa mai multe cartoane Hi foi de date. 0iecare GintE are un numEr asociat pentru a o identifica Jn mod unic. !ele mai multe foi pentru date au ; Ginte pe fiecare paginE. &neori, scopurile legate prin aceleaHi Ginte sunt combinate JmpreunE pe cartoane Hi foi de date astfel JncIt instructorii sE$Hi aminteascE sE transfere materialele JnvEGate Jn cadrul altor scopuri. ('ezi E"emplul 9 Hi :) Iinte T:C (articole dupE trEsEturE, funcGie, clasE) sunt grupate JmpreunE dupE articol pe un carton Hi pe o foaie de date care Ji corepsunde. ('ezi E"emplul ; Hi <) 4e erinEe BncruciAate "numai cartoane$ sunt folosite pentru a vE a uta sE GineGi evidenGa la care pas lucraGi atunci cInd trebuie stEpInite mai multe Ginte pentru fiecare pas al scopului. DacE sunt combinate pe un carton scopuri multiple ('ezi E"emplul 9) atunci va e"ista cIte un !arton de BeferinGE KncruciHatE pentru fiecare scop.

56

'YWA. 1asul 9 # subliniaGi pasul sau Ginta la care lucraGi cu creionul gros pe carton. #trCngerea datelor din sondaje Bezulatatele sonda ului sunt aHezate Jn una dintre cele 8 cutii de pe masE # cutia F!-BE!. JndepErtaGi etic+eta FstEpInitE) astfel JncIt ea sE poatE fi fEcutE GintE din nou.) sau cutia FDE K'YWA.AWI I%AAI. FI$ul) (rEspuns independent) este Jncercuit. DacE studentul o rateazE a doua oarE la rInd. (De e"emplu. (. Wintele corecte vor fi subliniate sau Jncercuite cu creionul gros (sau marLer care se Hterge) pe fiecare carton.Y (I.0!$de$buzunar) .E I%AAI. DacE se rEspunde corect la o GintE stEpInitE. s$ar putea sE descoperiGi nevoia pentru anumite Ginte care sunt unice pentru studentul dumneavoastrE.). 'a fi nevoie sE instalaGi o versiune a programului Adobe Beader dacE nu aveGi de a. JncercuiGi sau scrieGi un F1) pe carton lIngE Ginta ratatE Hi aHezaGi$o Jn cutia FDE K.DA.) DacE se dE rEspunsul corect. (E"istE un !D pentru setul AB66*$de$buzuna Hi un !D pentru setul . cutioa F*.B&!. (WineGi minte sE amestecaGi Ginte atunci cInd sondaGi # nu JntrebaGi toate Gintele de un singur fel JmpreunE.Y) vor fi presErate cu Ginte curente pentru a menGine capacitatea Hi a menGine ridicat procentul rEspunsurilor corecte. scoateGi la imprimantE foile pentru date corespunzEtoare de pe !D$ul potrivit. DacE se rateazE.otE: Jn timp ce s$au fEcut toate JncercErile de a Jncorpora atIt de multe Ginte cIte ar putea fi relevante pentru studenGi Jntr$un program de !omportament 'erbal. Kn cele din urmE.Y) Jn care veGi pune toate cartoanele studentului cu Ginta stEpInitE. JndosariaGi foile Jn sesGiunea potrivitE a caietului. ea va fi re$verificatE la sonda ul urmEtor. ceea ce JnsemnE sE alegeGi Ginte care nu vor frsutra copilul din cauza dificultEGii lor.Y1Z.&%EV. au fost contore albe Hi foi de date albe astfel JncIt programul sE poatE fi croit pentru studentul dumneavoastrE.I'Y2 Este de asemenea o idee bunE sE alegeGi Ginte care se construiesc pe capacitEGi de a stEpInite.E A!WI&. *$ar putea sE doriGi sE sc+imbaGi unele dintre Gintele sugerate pe cartoanele pre$ scrise pentru a fi mai semnificative pentru studentul cu care lucraGi.('ezi E"emplul =) 4eEineti Este crucial sE alegeGi Ginte care sunt semnificative (funcGionale) pentru copil.E I I I I I 1 1 1 1 1 (A.I K. 1asul : # pe foile pentru date care au mai mult de o GintE (cum ar fi E"emplul :sau <).&%EV.Y !E . DE*0YV&BABE I I I I I 1 1 1 1 1 (A<) .) AveGi gri E Jntotdeauna ca copilul sE aibE capacitEGile pre$necesare de care are nevoie.com.I.) . Instructorul foloseHte un creion cerat pe cartoanele cu date pentru a Jnregistra rezultatele sonda elor.E Wintele au fost marcate pe foile pentru adte.Y1Z.otE: foile pentru date au fost create Jn format Adobe Acrobat astfel JncIt ele pot fi scoase la imprimantE de la orice calculator sau sistem de operare. O45/NIL/43 INIII/7? 1asul 7 # JncepeGi prin a scoate cartonul (cartoanele) corespunzEtoare fiecErui scop ales de consultantul dumneavoastrE dupE ce a fost completatE evaluarea AB66*. subliniaGi scopul deasupra Gintei Jn aria umbritE a foii pentru date Hi lIngE ea. A!WI&. scrieGi data la care JncepeGi sE sondaGi Ginta. KnvEGarea poate Hi trebuie sE fie DI*.oi folosim de obicei o cariocE cu vIrf subGire. 1asul 8 # apoi. aveGi gri E ca Gintele sE fie potrivite din punctul de vedere al dezvoltErii pentru copil.I.adobe. imaginaGi$vE cE transformaGi un bulgEre de zEpadE Jntr$un om de zEpadE. 57 . Wintele din cutia F*.*. # .).BA!. Altfel F1$ul) (rEspuns Jmboldit # Jn englezE prompted) este Jncercuit.E I I I I I 1 1 1 1 1 1A*&6 . DupE ce ea a fost revizuitE Jn ziua aceea. BeGineGi de asemenea cE dorim ca copilul sE aibE succes. *oftCare$ul este gratuit Hi poate fi doCnloadat cu uHurinGE de la CCC. .E K. ('eGi mai avea de asemenea o a treia cutie. faceGi un semn de bifare lIngE ea pentru a arEta cE ea a fost revizuitE.-B) (0<) !EBEBE </77/@9 : A *YBI I 1 (!9:) *E6E!.) E"emple: DA. Din acest motiv. Wintele stEpInite vor avea o etic+etE albastrE lIngE ele (vezi mai os).-A.

E A!WI&.) # .&%EV.I K.otE: ( ) # denotE rEspunsul Jncercuit de instrunctor/ >.).E K.B&!.E U(0<) !EBEBI A6.otE: ( )$ denotE rEspunsurile Jncercuite de instructor Kn e"emplul de mai sus. (subliniatE) pentru scopul [!9:\. DE*0YV&BABE (A<) I%AAI. 58 .0!$de$ buzunar) pentru a grabi procesul de Jnregistrare. puneGi o etic+etE micE albastrE lIngE GintE pe carton Hi indicaGi pe foaia pentru date cE ea este stEpInitE prin aHezarea unui F%) lIngE ea.'YWA.E6E A 0A!E U(A.I I I I I 1 1 !9:. (Kn e"emplul de mai os. AR !1 !1 (!9:) *E6E!.) Altfel.E U(0<) !EBEBI A6. este de a utor sE scrieGi note/ JnsemnEri despre te+nici sau probleme particulare care apar pe spatele cartonului pentru ca urmEtoarea persoanE sE le vadE.otE: cInd cu un student lucreazE mai mulGi instructori. 1asul < # dupE Jnregistrarea datelor la sfIrHitul zilei.E6E A 0A!E U(A. A.Y <7 77 (I. *ABI (!9:) I%AAI.. DE*0YV&BABE (A<) I%AAI. # cInd o GintE este FstEpInitE) (vezi definiGia anterioarE a criteriilor de stEpInire).E </89/@9 I (I) (I) (I) (1) 1 1 1 <7 7< AR <7 <7 <7 <7 <7 7= 7> 7? 8@ 87 !1 AR AR AR AR (A.&%EV. 1asul 8 # desc+ideGi caietul Hi gEsiGi foaia pentru date care corespunde primului dumneavoastrE carton. DA.-A-6EV. Inregistrarea datelor 6egEtorul (biblioraft) foilor pentru date AB66*$de$buzunar este divizat Jn secGiuni din AB66*.) K.*.E (A<) # .) K.E 1 <.\). E"istE un legEtor (biblioraft) separat pentru datele . (1entru cartoanele cu Ginte multiple. -rdinea Jn care ele sunt predate depinde Jn funcGie de piecate copil. puneGi cartonul Jn cutia FDE K.E 1 =. 'a fi nevoie sE le reverificEm la urmEtorul sonda .E (0<) !EBEBI A6.E (!9:) # *E6E!. 1e mEsurE ce capacitEGile sunt stEpInite.) K. *&06Y (!9:) I%AAI.E (!9:) I%AAI. Jn funcGie de ce a fost Jncercuit pe carton. DE*0YV&BABE (0<) !EBEBI A6.BEABY . datele vor fi introduse pe foaia de urmErire Hi Ginta va fi mutatE de la ac+iziGie (indicatE pe cartoane printr$o subliniere sau Jncercuire) spre menGinere (indicatE prin etic+etele punct albastru).E (!9:) I%AAI.&%AI dacE la toate Gintele s$a rEspuns corect. Wintele la care s$a rEspuns corect Jn timpul sonda ului sunt date deoparte Jn ziua respectivE Jn cutia F!-BE!. 1asul 7 # sortaGi cartoanele Jn ordine alfabeticE (pentru AB66*$de$buzunar) sau Jn ordine numerica (pentru . Fsari) a fost JndeplinitE Jn timpul sona ului.&%EV. observaGi cE scopurile nu au fost predate Jn ordinea Jn care apar pe foaia pentru date. !6I1EV.E6E A 0A!E (A. -biectivele programului sunt trecute la Jnceputul fiecErei secGiuni. Winta curentE. K.E (A.I !-%&.) . B-*.E6E A 0A!E (A. $ (etic+etE albastrE) indicE o GintE stEpInitE (FJntreabE) Hi Fsari) sunt stEpInite pentru scopurile [0. Aceste Ginte vor fi predate Jn timpul zilei respective.&%EV. mai degrabE decIt sE le Jncercuim.EAOY A!WI&. datele de pe cartoane sunt transferate pe foile pentru date. DE*0YV&BABE </7</@9 (I) I I (I) (I) 1 (1) (1) 1 1 <7 88 E% (A<) .) EvidenGiaGi urmEtoarea grilE ca sE vE fie uHor sE determinaGi cIn s$a Jnceput urmEtorul scop. A!WI&.-B) AR % (0<) !EBEBE </77/@9 : A *YBI I (1) <7 78 AR <7 <7 <7 79 7: 7.).E (0<) !EBEBI A6.\ Hi [A. HtergeGi rezultatele de pe toate cartoanelor !& E]!E1WIA articolelor stEpInite care au fost rotate.AWI I%AAI.E (I) 1 I 1 I 1 I 1 I 1 I (1) .E I%AAI. . DupE ce s$a terminat toatE predarea pe ziua respectivE. 1asul 9 # JnregistraGi iniGialele instructorului Hi data. -rarul curent de consolidare al studentului este Ginut la Jnceputul caietului.E . (E"emplu: % (0<) !EBEBE </77/@9.. 1asul : # JncercuiGi FI) sau F1).0!$de$buzunar..E (1) :. am evidenGiat/ subliniat Hi pus Jn parantezE rEspunsurile studentului.) K. A< 7.) K. puneGi deoparte cartonul .) 1asul . DE*0YV&BABE (A<) I%AAI. 0<.E6E A 0A!E (A. DE*0YV&BABE (A<) I%AAI.

EV. .B& DA. *ABI A!WI&.A!!E1. I%1&6 *Y BY*1&. .BEABY ?.) K.. .Y BE1EDE . . !6I1EV.-A. DE*0YV&BABE (A<) I%AAI.E 7@.E 77.-.-.E6E A 0A!E (A.& .-.E (!9:) I%AAI.& .-. K. DE*0YV&BABE (A<) I%AAI. A< 7.-.) *copuri cu o singurE GintE A7 A!!E1.Y . 0<.D I *E -0EBY 7.E) *copuri cu mai multe Ginte I I I I 1 1 1 1 !9:.D I *E -0EBY 7. A. DE*0YV&BABE (0<) !EBE A6.) K. 8.E *Y BY*1&..!E.I%1&6.DY/ BEA!WI-..I !-%&.EV.Y BE1EDE .E 8.E (0<) !EBE A6.I.Y !-.A!!E1.*-6IDABEA !I.Y !-.EOE .I%1&6 E]E%16&6 8 # (0-AIE 1E. *A& K.) K. *&06Y (!9:) I%AAI.E6E A 0A!E (A.A!!E1.I.E]E%16&6 7 # (!AB.E) *copuri cu o singurE GintE *tudent: R16 Anul: 8@@9 *arcina: A7 DA. .I%1&6.E6E A 0A!E (A.A!!E1.Y .E5 A7 # A!!E1.*-6IDABEA !Z.E6E A 0A!E 59 .Y !I.E (0<) !EBE A6. I 1 .DY </77 !1 I I I I I I I I I I I I I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 *crieGi aici orice comentariu aveGi E]E%16&6 9 # (!AB.E (0<) !EBE A6. *A& K.!E.

E (!9:) I%AAI.EA A!WI&.E E]E%16&6 : #(0-AIE 1E.E OB-ABY (!8@) *E6E!.I%A6 (!88) *E6E!.E (N=) !-%16E. DE*0YV&BABE (A<) I%AAI.BY*Y.&BA (N?) !-%16E.Y (I.EAOY !6A*A 60 .!WIA .E !6A*A (N77) !-%16E.&%EV.E .E A!WI&.BY*Y.&%EV.-B) (0<) !EBEBE 8 !6I1EV.E .BYIEV.&%EV.) ./ A< # A!WI&.E A!WI&.I DA.E (N78) !-%16E.E) *copuri cu Ginte multiple !9:/ 0</ A.E I%AAI.E (N7@) !-%16E.-B) 7 K.&%EV.EAOY 0&.E A!WI&.B&!. B-*.&%EV.) .-.&%EV.EAOY .E (Kn original la pagina ?=) . A!WI&.I K.BEABY (0<) !EBEBE I I I 1 1 1 I 1 I 1 I 1 I 1 (A.&%EV.0! 1A*YBE (7) I I I I I I I 1 1 1 1 1 1 1 *E6E!.&%EV.E (0<) !EBE A6. DE*0YV&BABE (A<) I%AAI.&%EV. B-*.!WIA (N>) !-%16E.EAOY I%AAI..B&!.&%EV.E (!87) *E6E!.. DE*0YV&BABE I I I I I I I I 1 1 1 1 1 1 1 1 I 1 8) .) .BY*Y.) Winte .EAOY (A7@) .B& DA.I DA.EAOY (A7<) .EAOY (A79) . # (!AB.E 78.I 1 (!9:) I%AAI.E I 1 (!9:) *E6E!.*.EAOY (A7.&%EV.) # .BY*Y.I *tudent: 9) 7@ A!WI&.E (A8) -BIE!.EAOY (A7@) .&BA (N?) !-%16E.E DE.EAOY (!89) -BIE!.&%EV.&BA 1E.E (A<) # .II I I I I I 1 1 1 1 1 Bestul sunt la fel: 9.EAOY (A79) .E (N7@) !-%16E.E .E I I I I I 1 1 1 1 1 (A.EAOY (A.&%EV.E6E A 0A!E (A.) K.EAOY . (A:) I%AAI.E (A.otE: aceastE foaie pentru date iese la imprimantE de obicei Jn modul Flandscape) (lEGimea paginiiM77) E]E%16&6 . *&06Y :.E K.) K.BY*Y.EAOY .EAOY (A7@) .E 7) 8 A!WI&.&%EV.E (!9:) # *E6E!.-A-6EV. DE*0YV&BABE I I I I I 1 1 1 1 1 (A<) .&BA A.E (N7@) !-%16E.I K. !&IB (!87) *E6E!.I !-%&. *ABI .E 0&.*.-A-6EV.EAOY (A7:) .BY*Y.I Anul: :) 8@ *A& %AI %&6.EAOY (A79) .&BA ABI1I (!87) *E6E!. (!8:) I%AAI..&%EV.Y (I.&%EV.&BA (N?) !-%16E.EAOY (A78).

E A!WI&.&%EV.EAOY !6A*A A.E I I I I I 1 1 1 1 1 I 1 I 1 I 1 I 1 I 1 I 1 I 1 I 1 I 1 *tudent: Anul: DA.E .I A!WI&.A (I.EAOY .&%EV.EAOY (A7.E]E%16&6 < # (0-AIE 1E.BY*Y.!WIA OB-ABY I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 (!87) *E6E!.*.Z.EAOY (A7@).A (I.E (N78)!-%16E.). A!WI&.&%EV.I 8.E'A DI0EBI.I 7.E K.E (N7@) !-%16E.EAOY (A7<).AWI !Z. 8 A!WI&.DE16I.E !6A*A (N77)!-%16E.*. 7@ A!WI&.E . 9 A!WI&.I 9.-B) *E6E!.&%EV.-.BY*Y.-B) (!8@)*E6E!.E 0&.EAOY (A7@) .BY*Y.EAOY .EAOY (A7@) .E6E 1E. 9 I%AAI.BY*Y.BY*Y..&BA (N?) !-%16E.B& A K.&%EV.!WIA (N>) !-%16E.B&!.&BA . .I%A6 I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1A*YBE (7) E]E%16&6 = # (!AB.&%EV.B&!.-I DE 8@ *A& DE %AI %&6.E I 1 I 1 I 1 I 1 (A8) -BIE!.&%EV.E (N7@)!-%16E. A.) BeferinGE JncruciHatE ! 9:U *E6E!.EAOY ..E 8.E I I I I I 1 1 1 1 1 I 1 I 1 I 1 I 1 I 1 I 1 I 1 I 1 I 1 I 1 I 1 I 1 I 1 (!89) -BIE!.E (N=)!-%16E. < A!WI&.&%EV.BYIEV..&%EV.I U BE0EBIWI$'Y 6A !AB.EAOY (A79) .E) Winte .&%EV.AWI 7 DI.I BE1BEOE.EAOY (A79)..EAOY 0&.E (N7@) !-%16E.-. A< 0 <U *-6I!I.E .E I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 (!87)*E6E!.*. 7 A!WI&.-B) .&BA (N?)!-%16E.0! (7) 1A*YBE DA.&6 !9:. !&IB I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 (!87) *E6E!.&BA (N?) !-%16E.Y A6.EAOY (A78).EAOY (A7:). I I I I I 1 1 1 1 1 I 1 I 1 I 1 I 1 I 1 (!8:) I%AAI.I 61 . *E6E!.B&!.EAOY DA.E 7.&BA ABI1I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 (!88)*E6E!.&BA 1E.A (I.E VI E]E%16E .&%EV.BY*Y.D A!WI&.EAOY (A79) .I :.I 9. 0<.B& DA. I I I I I 1 1 1 1 1 I 1 I 1 I 1 I 1 I 1 (A:) I%AAI.

7@ *A& %AI %&6.I 78.&6 !9:.I!NE. A< A .E A!WI&.. A!WI&.I >. E.I!NE.I U BE0EBIWI$'Y 6A !AB. A.E'A E]E%16E DI0EBI. 7@ A!WI&.-I DE 8@ *A& DE %AI %&6.I6-B !-%&. .E VI .EAOY A!WI&. A.E K.&6 !9:. 8 A!WI&. 8 A!WI&. A< 62 .I =.I <.-I DE 8@ *A& DE %AI %&6.&6 !9:. 0<. 0<.U E. A.EA^Y !Z.I 7@.E VI .EAOY !Z.I !-%&. E.EAOY I%AAI.-. A!WI&.:..I U BE0EBIWI$'Y 6A !AB.-.I!NE.I6E A!WI&.. 0<.I U BE0EBIWI$'Y 6A !AB.I 77.I!NE. A< A <U E. DE*0YV&BABE .-.E'A E]E%16E DI0EBI.E A!WI&.E ?. 7@ A!WI&..E A!WI&. .

Acestea se dezvoltE Jn mod obiHnuit Jn urul anumitor activitEGi Hi permit o varietate mai largE de comunicare decIt ar putea fi prin imitare cu semne. 1ot fi folosite poze. 9. etic+ete de icoane sau obiecte..rebuie sE aveGi gri E ca copilul sE nu foloseascE dispozitivul pentru comportamente de stimulare proprie mai degrabE decIt pentru comunicare. nu necesitE Jmboldire fizicE de JndatE ce sunt JnvEGate rEspunsurile iniGiale. *emne # fie singure sau combinate cu 1E!* pentru a$i permite copilului acces la comunicare Jn toate mediile. %otivul pentru aceasta Jl constituie faptul cE el manifestE un comportament (pronunGE cuvinte) pe care noi Jl putem folosi pentru a$l JnvEGa sE comunice funcGional. . de JndatE ce copilul solicitE cu voce tare. . /vantajele sistemelor de imagini 7. nu este necesarE nici o pregEtire specialE pentru rEspunsuri individuale/ scanarea Hi indicarea sau oferirea sunt singurele rEspunsuri motorii necesare.. 1E!* # pentru copiii care au capacitEGi puternice vizual$perceptive Hi capacitEGi auditive slabe Hi sunt non$verbali. =.: !9:U).otE: cInd pe carton apare un asterisc (e". 8. Ele s$ar putea sE fie o alegere bunE pentru copiii care au capacitEGi de imitare motorie puternice. 1E!*$ul poate fi de asemenea folosit la Jnceputul pregEtirii pentru solicitEri pentru copiii care pot vorbi dar care ne imitE. 9. /vantajele sc&imbului de obiecte 7. 9. *c+imbul de obiecte # pentru copiii care au demonstrat o imobilitate de a discrimina Jntre imagini. 2e'avantajele sc&imbului de obiecte dificultate pentru a pEstra obiectele accesibile pentru copil. 1E!*$ul poate fi o alegere bunE pentru copiii care prezintE dificultEGi Jn imitarea sau producerea unei serii de miHcEri care ar fi necesare pentru semne care rEspund negativ la imboldul de tip mInE JntinsE. dificultate de a transfera la alte limba e funcGionale. FascultEtorii) nu necesitE altE pregEtire specialE decIt ce trebuie sE facE cInd copilul le dE articolul. *emnele pot fi o alegere bunE pentru copiii care au capacitEGi vizual$ perceptive slabe sau nu se ocupE de imagini. dificultate de a gEsi articole mostrE pentru multe lucruri. 8. limitat la predarea iniGialE de a solicita substantive. copilul poate JnvEGa cu uHurinGE sE asocieze articolul mostrE cu articolul dorit din moment ce ele sunt asemEnEtoare. . <. 1lEci de comunicare prin imagini # pentru copiii cu capacitEGi vizual$perceptive puternice Hi capacitEGi auditive slabe. :. <. Dispozitive de producGie a vocii # pentru copiii care au capacitEGi vizual$perceptive puternice Hi capacitEGi auditive slabe. 7. 8. imagini mult mai statice sunt vizibile pentru perioade mai lungi de timp. aceasta JnseamnE cE e"istE carduri legate/ Jnrudite sare conGin liste cu Ginte mai detaliate. 8. copilul este capabil sE interacGioneze cu cei apropiaGi sau fraGii Hi surorile dacE ei se ocupE de eforturile de comunicare ale copilului.. :. simpla potrivire la mostrE face ca ac+iziGia iniGialE sE fie uHoarE. pot servi drept imbolduri vizuale pentru rEspunsurile vocale pentru copiii care JnvaGE de abia sE vorbeascE. 'erbal # pentru copiii care sunt de tip ecolalic. 2e'avantajele sistemelor de imagini 63 . :. *emnele pot fi o alegere bunE pentru familiile care gEsesc cE este greu sE creeze. /735343/ :O4)3I P4I)U7UI 4?#PUN# 7. sE organizeze Hi sE urmEreascE simbolurile 1E!* Jn decoruri multiple. FascultEtorul) nu necesitE pregEtire specialE. c+iar dacE ei nu folosesc Jn mod obiHnuit comunicarea verbalE Jntr$o manierE funcGionalE. pentru a$i JnvEGa funcGia comunicErii dar ar trebui sE se renunGe la ele repede.

s$ar putea sE fie greu sE renunGaGi la ombold pentru unii copii care s$ar putea sE continue sE$ Hi Flivreze) mIinile unui adult atunci cInd vor ceva. copiii care au dificultEGi Jn a pune Jn ordine miHcEri motorii fine pot avea multe dificultEGi Jn deprinderea semnelor. 9. 7??@) a descoperit cE semnele erau mult mai repede ac+iziGionate. <. pentru unii copii poate fi mult mai greu sE combine simboluri pentru a e"prima o varietate sau combinaGii de cuvinte. imaginile trebuie sE fie create Hi pEstrate organizat. poate fi greu de gEsit imagini/ simboluri/ icoane Hi ele sE fie predate pentru concepte mult mai abstracte. pErinGii Hi profesorii trebuie sE dea formE fiecErui semn individual. 7@. miHcErile pentru fiecare semn sunt diferite. dificultate de a Fcapta) un interes sau dorinGE Jntr$un moment pentru a$l JnvEGa pe copil sE solicite deoarece imaginea trebuie sE fie fEcutE prima. sistemele de arEtare solicitE un FascultEtor) Jn apropiere. Jn comunicEri mult mai spontane Hi erau mai probabil de menGinut Hi generalizat decIt sistemul de selectare a imaginilor (indicare). e"istE unele cercetEri care aratE cE copiii care Jncep cu semne au tendinGa de a produce vorbirea vocalE mult mai repede decIt aceia care folosesc 1E!*. s$ar putea sE fie greu sE$l JmboldiGi pe copilul cEruia nu$i place atingerea. fEcInd dificil faptul de a aduce rEspunsul/ indicarea) sub controlul stimulului dorinGei pentru articol (-*). stimulul Hi rEspunsul seamEnE uneori dar nu se potrivesc unul cu celElalt. <. !um reacGioneazE copilul la atingere2 Kn timp ce unii copii pot fi desensibilizaGi Jn ceea ce priveHte imboldul mIinii Jntinse. ?. sunt uHor de Jmboldit. %ulte rEspunsuri (indicEri) pot trece neobservate (nu sunt consolidate Jn unele decoruri. e"istE o relaGie Jntre un singur stimul Hi un singur rEspuns. =. . 8. 9. cIte silabe sunt. Aceasta ar fi greu de controlat Jn condiGii e"perimentale deoarece toGi copiii sunt unici.. mai ales dacE imitarea motorie este puternicE de a Jn repertoriul copilului. decIt dacE oferim o construcGie Jn imbold. :. Jntotdeauna la JndemInE. care este necesar pentru predarea atIt a semnelor cIt Hi a 64 . :. la fel ca Jn vorbire. 9. pErinGii Hi profesorii trebuie sE foloseascE semnele atunci cInd vorbesc cu copilul. AceastE problemE este depEHitE cu 1E!* unde copilul este invEGat sE livreze imaginea Jn mIna unei persoane. <. *undberg Hi *undberg (Analiza !omportamentului 'erbal. !u alte cuvinte. semnele zboarE # spre deosebire de imagini. ele sunt Fproduse) apoi dispar. Aceasta ar putea sE facE greu faptul ca semnul sE intre sub controlul solicitErii copilului pentru un articol (-*). .. necesitE suport Jn mediul Jncon urEtor # imaginile trebuie sE fie disponibile pentru comunicare. 8. =. s$ar putea sE$i fie greu copilului sE interacGioneze cu alGi copii Hi adulGi care nu Htiu limba ul prein semne. 2e'avantajele limbajului prein semne pErinGii Hi profesorii trebuie sE aibE pregEtire specialE Jn limba ul prin semne. :. multe solicitEri ar putea trece nerEsplEtite (nu sunt concolidate). >. Jn compotaGie cu 1E!* unde miHcarea pentru fiecare Fsolicitare) este la fel. semnele pentru articolele preferate HJ pentru activitEGile preferate s$ar putea sE fie nevoie sE fie Finventate). 8. Autorul a vEzut copii care par sE se FJmboldeascE) singuri pentru structurile silabe din anumite cuvinte prin e"ecutarea aceluiaHi numEr de miHcEri. dificultate de a transfera la alte funcGii ale limba ului decIt solicitarea (cererea).. Hntreb@ri pe care s@ le aveEi Bn vedere 7. /vantajele limbajului prin semne 7.7. 7. . atunci cInd Jncep sE vorbeascE pentru prima datE. semnele sunt lipsite de suport de mediu # copilul are Jntotdeauna comunicarea disponibilE (el nu$Hi poate pierde mIineile2). dacE cei din ur nu recunosc semnele copilului. dar departe de alGi copii care le$ar putea pierde sau distruge. rezultInd Jn producGii mult mai clare.

aceasta va dura. 77. AlegeGi cuvinte care sunt iconice (semnul aratE ca obiectul). &nii copii Jncep sE modeleze acest comportament Hi Jncep sE foloseascE imaginile Jntr$o manierE funcGionalE atIt pentru a comenta (pipEi) cIt Hi pentru a solicita (cere). primele cuvinte trebuie alese pe baza intereselor Hi motivaGiei fiecErui copil. evitaGi cuvintele care aratE prea la fel (de e"emplu: FmIncare. 9. DacE un copil foloseHte 1E!*$ul ca sistem primar. Este important ca instructorul sE rEmInE asociat cu consolidarea astfel JncIt desensibilizarea ar trebui sE aibE loc Jncet. Imaginile servesc de fapt drept Fimbold) pentru ceea ce spune pErintele dar nu se solicitE nici un rEspuns din partea copilului.. da. alegeGi cuvinte pe care copilul va fi capabil sE le articuleze sau sE le apro"imeze Jn mod inteligibil sau cEdeGi de acord asupra unei apro"imEri acceptabile. pot fi ei JnvEGaGi sistemul de rEspuns ales5 *unt toGi Fpartenerii de comunicare) din viaGa copilului dispuHi sE JnveGe Hi sE foloseascE forma de rEspuns aleasE5 !um reacGioneazE copilul la sunete5 Este probabil ca el FsE se stimuleze) la un dispozitiv de producere a vocii dacE aceasta reprezintE forma de rEspuns aleasE5 De cIt de multe activitEGi sau ucErii diferite este interesat copilul5 Este capabil copilul sE transporte forma de rEspuns cu uHurinGE Jntre medii diferite5 Atunci cInd nu e"istE nici o indicare clarE care sistem este cel mai bun pentru un copil individual Hi familie. . Indiferent de sistemul ales. te rog)). pentru copiii care folosesc semne. v$ar fi folositor dacE aGi introduce semne pentru cuvintele care sunt greu de reprezentat. pentru copiii care folosesc semne. evitaGi primele cuvinte care sunt prea generale sau au o valoare comunicativE micE (de e"emplu: Fmai mult.. 1E!*$ului. 1Erintele FindicE) Jn timp ce el/ ea FvorbeHte) cu aceste sisteme. Apoi alegeGi acel sistem ca sistemul primar de solicitare al copilului. unii copii pot sE reacGioneze bine la plEci/ table cu cIntece fEcute cu icoane sau covoraHe cu icoane cuprinzInd orele mesei. cum ar fi propoziGiile Hi acGiunile. bEuturE)). 65 . AveGi gri E ca toate articolele sE fie lucruri pe care copilul le solicitE destul de frecvent (valoare de consolidar egalE). . >. Indiferent de sistemul ales. continuaGi sE asociaGi cuvintele. nu. :. sunetele Hi vorbirea cu consolidarea2 /735343/ P4I)37O4 CUVINT3 7.8. 7@. ?. :. Este copilul capabil sE imite miHcEri relativ uHor5 'a suporta mediul forma de rEspuns aleasE5 !It de repede JnvaGE copilul cereri (solicitEri) noi5 'a fi mediul capabil sE FGinE pasul) cu cererea imaginilor necesare5 !ererile (solicitErile) curente ale copilului reprezintE Jn primul rInd articole de mIncare Hi obiecte sau se bucurE el (copilul) de multe activitEGi care sunt greu de reprezentat printr$o imagine5 Kn cIte medii diferite se aflE copilul Jn timpul zilei Hi cu cIt de mulGi oameni diferiGi va avea el nevoie sE solicite (cearE)5 Este posibil sE pEstraaGi forma de rEspuns aleasE accesibilE pentru copil Jn toate mediile5 Este interacGiunea cu semeni care se dezvoltE normal parte din programul copilului Hi dacE da. <. 8. autorul recomandE ca pErinGii sE aleagE douE articole pentru a le preda drept semne Hi douE pentru a le preda cu 1E!*. IntroduceGi sistemele alese Hi vedeGi pe care Jl ac+iziGioneazE copilul mai repede. pentru copiii care de abia Jncep sE vorbeascE . 9. Aceste semne FaratE) de multe ori mai mult ca acGiunea sau locaGia decIt o face o imagine Hi pot fi ac+iziGionate mai rapid. 78. <. De e"emplu. =. alegeGi cuvinte pe care copilul le va folosi frecvent. alte forme de comunicare augmentativE pot servi ca sE creascE JnGelegerea Hi interesul copilului faGE de ceea ce spun sau fac cei din urul lui.

1entru acest copil particular. copilul Ji dEdea imaginea pErintelui. #olicit@ deja copilul1 studentul meu in ormaEii8 BeGineGi cE atunci cInd stabiliGi consolidarea de menGinere pentru orice comportament dat trebuie sE ne uitEm la ceea ce Ji place copilului respectiv. atunci cInd nu era neapErat anga at Jn activitate. Jn timp ce sunt JnvEGate alte capacitEGi. Acest comportament a mai fost consolidat (menGinut) de adultul prezent prin pronunGarea numelui articolului atins. ne$am deprins cE este politicos Hi JntEritor faGE de prietenii noHtrii sE punem anumite JntrebEri (adicE F!e mai faci5). %ai apoi. %ai degrabE decIt Fsolicitarea de informaGii). JntrebErile servesc la menGinerea sau continuarea conversaGiei. adultul spunea numele literei sau numErului. DacE se JntImplE aHa. Kn curInd copilul stabilea contactul vizual Jn timp ce arEta. pErintele scotea literele/ numerele Hi se uca cu copilul. Apoi. care reprezintE un scop dorit prin el JnsuHi. Desigur. am Jnceput activitatea Jn felul Jn care fusese JnvEGat copilul (copilul aratE/ adultul spune). AlGii au avut succes cu folosirea metodelor de predare implicate Jn JnvEGarea copilului de a pune JntrebEri (solicitEri pentru informaGii) pentru a$l JnvEGa pe copil prepoziGiile Hi ad ectivele deoarece. De e"emplu. am scris numerele pe cartonaHe Hi l$am JnvEGat pe copil sE ne JnmIneze numErul pe care dorea sE Jl spunem noi (*istem de !omunicare prin intermediul sc+imbului de imagini M 1E!*). &nii oameni preferE sE aHtepte pInE cInd copilul este de asemenea capabil sE etic+eteze (pipEie) ad ective Hi prepoziGii.CU) H7 HNV?I?) P3 COPI7 #? PUN? HNT436?4I Capacit@Ei preDnecesare !opilul ar trebui sE solicite (cearE) un numEr mare de obiecte Hi acGiuni. ca adulGi. De cIte ori copilul aratE. !Ind fEcea acest lucru. renunGaGi la a$l JnvEGa pe copil sE Jntrebe (cereri pentru informaGii). s$ar putea ca motivaGia copilului (-*$ul) sE creascE pentru folosirea ade ctivelor Hi a prepoziGiilor Jntr$o manierE funcGionabilE. Apoi am Jnceput sE aHteptEm cIteva secunde pInE cInd copilul se Jntorcea Hi se uita la adult Jnainte de a spune numele cifrei. am avut succes Jn a$l JnvEGa cIteva capacitEGi cu comportamentele pe care el le manifesta (atingere) de a Hi folosindu$i dorinGa (-*$ul) de a auzi pe cineva pronunGInd litere Hi numere. !Ind copii care se dezvoltE normal JnvaGE pentru prima datE sE punE JntrebEri. un copil a fost consolidat mult prin litere Hi numere Hi el le aratE frecvent. atunci Jn termeni comportamentali JnseamnE cE cuvintele au devenit consolidatoare pentru copil. DacE suntem interesaGi Hi ne bucurEm (suntem consolidaGi de cEtre) de interacGiunile cu persoana cu care vorbim sau de subiectul discuGiei. &na din e"plicaGiile acestui comportament este aceea cE copilul solicitE informaGii. 6$am JnvEGat pe copil capacitatea/ priceperea de a da cuiva o imagine cu ceea ce doreHte el pentru a obGine ceea ce vrea (consolidare). KntIi.ec+) perfectE a copilului2 (&na din ucEriile lui Fstimulente)). *$ar putea sE parE cE copii FsolicitE informaGii) dacE aratE spre sau ating un obiect/ imagine fErE sE se uite la adultul care este prezent. Aceeasta se JntImplE dupE o istorie lungE cInd copilul a JnvEGat cE acea persoanE este asociatE cu consolidarea Hi cE consolidarea apare ori de cIte ori copilul spune F!+e5) Jn prezenGa persoanei. pErinGii diveniserE ucEria F'$. Hi tot la fel preferE sE aHtepte pInE cInd copilul foloseHte propoziGiile ca sE solicite (cearE). DacE nu aveGi succes. DacE s$a +otarIt ca copilul sE fie JnvEGat sE punE JntrebEri Hi Jncep sE aparE greHeli de discriminare. JncercaGi sE$l JnvEGaGi pe copil sE diferenGieze conte"tul relevant. 2e ce pun oameni Bntreb@ri8 0uncGia primarE a JntrebErilor este de a obGine informaGia doritE. fEcInd acest lucru. AltE e"plicaGie comportamentalE ar putea fi aceea cE persoana Jn prezenGa cEreia copilul spune F!+e5) a devenit o consolidare consolidatE Hi cE copilul solicitE (Fcere)) atenGia persoanei. F!um a fost vacanGa ta5)). 1robabil cE cel mai important este sE stabiliGi abilitatea copilului de a diferenGia Jmpre urErile Jn care JntrebErile (cereri de informaGii) sunt potrivite Hi sE folosiGi apoi succesiunea de predare a capacitEGilor la care rEspunde cel mai bine fiecare copil. F!+e5) este de obicei prima Jntrebare folositE. dar nu vorbea. noi nu dorim sE facem acest lucru Hi sE e"cludem faptul ca copilul sE nu JnveGe cum sE cearE anumite obiecte sau acGiuni folosind alte forme de comunicare. !apacitatea era mult mai funcGionalE deoarece copilul 66 . folosindu$le. Kn timp ce aceasta servea la asocierea pErinGilor cu consolidarea. !opilul vrea sE JnveGe Hi este interesat de mediul Jncon urEtor. !opilul putea identifica Jn mod receptiv (atingere/ obGinere/ indicare) literele Hi numerele atunci cInd era Jntrebat. *ingura modalitate prin care el solicita obiectele era sE$i tragE pe pErinGii lui spre obiectul dorit sau spre locaGia tipicE a activitEGii pe care o dorea.

'). De asemenea. el este atIt de mult folosit Jn societatea noastrE pentru acestE funcGie JncIt este considerat potrivit atIta timp cIt familia foloseHte de obicei forma JntrebErii Jn aceastE situaGie). !opilul nu imitE JncE cuvintele izolate sub Fcontro instrucGional) sau pe o bazE consecventE dar. De e"emplu.putea solicita un anumit oc sau activitate folosind iamginea Jn timp ce Jnainte el era capabil doar sE cearE un anumit comportament din partea pErinGilor dacE literele sau cifrele erau prezente. el completa de obicei cuvinte din cIntecele lui preferate astfel JncIt noi am Htiut cE acesta ar fi o metodE mult mai roditoare de a obGine Fcomportamentul) de a spune Ftelevizor) astfel JncIt sE$l putem consolida. FIstoria JnvEGEturii) Jn acest caz ar putea fi aceea cE. ea Jl JntreabE pe copil F'rei sE te uiGi la televizor5). F&ite$o pe bunica2). Kn acest caz. s$ar putea ca copilul sE fi fost JnvEGat sE punE JntrebEri prin intermediul activitEGilor imitative care nu includeau consolidarea potrivitE (obGinerea informaGiei pe care nu o Htii). 67 . (Kn timp ce este Fincorect din punct de vedere gramatical) sE folosiGi Fpot) Jn aceastE situaGie.& vrei sau nu2 0uncGia acestei JntrebEri este de a comunica. el nu are nevoie de informaGia pe care o obGine dacE foloseHte F!ine e acolo5). pentru copilul de mai sus. De obicei rEspunsul este Fda) sau Fnu). *au. E"emplu: F1oate mEgarul sE zboare5). de a preda Jmpre urErile potrivite astfel JncIt copilul sE fie capabil sE discrimineze Jntre cele douE. etc. Acest lucru se JntImplE pentru cE copilul a fost consolidat pentru pronunGarea cuvintelor care seamanE cu JntrebErile prin articolul dorit. Jnainte de a putea sE stabilim dacE copilul solicitE informaGii sau cere un anumit obiect sau activitate. Hi estompeazE imboldurile. 7. nu am dorit sE$l Jmboldim pe copil sE spunE F'eau sE mE uit la televizor) pInE cInd nu l$am JnvEGat sE foloseascE cuvinte izolate pentru o varietate de funcGii din cauza istoriei lui puternice de tip ecou. !opilul imitE (tip ecou) F'rei sE te uiGi la televizor5) Hi televizorul este desc+is. copilul a generalizat aceastE deprindere (1E!*$ul) pentru a solicita alte ucErii. !opilul completa Fla televizor) Hi apoi televizorul era desc+is. FPoate> obGine informaGia despre abilitatea unui obiect sau persoanE de a se anga a Jntr$o anumitE activitate. trebuie sE stabilim care este consolidarea de menGinere. Este uHor sE vedeGi cum s$ar putea JntImpla lucrul acesta. aici e tata2). Am folosit de asemenea valoarea consolidatoare a literelor asociate cu cuburi. este important sE recunoaHtem cE. De e"emplu.) pentru a obGine desc+iderea televizorului dar numai dupE ce el a fopst capabil sE etic+eteze un numEr mare de articole ca rEspuns la F!e este asta5) Hi fEcea acest lucru Jntr$un mod atIt de spontan pentru a ne cIHtiga atenGia. JnvEGaGi$l sE punE JntrebErile F!ine) Jn situaGia Jn care el are nevoie de informaGie. F3u pot1 3u am voie> obGine permisiunea de a se anga a Jntr$o activitate doritE sau de a obGine obiectul dorit. etc. AlGi copii pun JntrebEri care nu servesc scopului de a cEpEta informaGii. sau pentru cE el etic+eta televizorul doar ca sE ne cIHtige atenGia. c+iar Hi atunci cInd el este vizibil/ la vedere. !omportamentul de a spune F'rei sE te uiGi la televizor5) a fost consolidat de multe ori. el o tIrEHte pe mama lui pInE la aparat Hi Ji aHeazE mIna ei pe buton. un copil care foloseHte mult ecoul ar putea Jntreba F'rei sE te uiGi la televizor5) c+iar dacE lui nu$i pasE prea mult dacE ..'. FEu vreau sE mE uit la televizor). 1roblema este cE copilul foloseHte Fforma) incorectE pentru funcGie2 Kn sc+imb.). oferind multe oportunitEGi de a e"ersa Hi de a estompa Jn acelaHi timp imboldurile. Kn cele din urmE l$am Jmboldit sE foloseascE multe propoziGii diferite (adicE F'reau sE mE uit la . aHa cum este descris mai os. cel mai bine este sE JmboldiGi folosirea cuvintelor corecte Jn conte"t Hi apoi sE consolidaGi. 0olosirea propoziGiei F'reau sE mE uit la televizor) a devenit atunci importantE deoarece ascultEtorul nu putea Jntotdeauna sE +otErascE dacE copilul spunea cuvintele pentru cE dorea Jntr$adevEr sE se uite la . De asemenea. cineva ar putea Jmboldi (de tip ecou Hi prin punerea degetului copilului pe pozE) F&ite. ei ar putea Jntreba F&nde$i mingea mea5) cInd mingea se aflE c+iar Jn faGa lor. FDesc+ide televizorul). !+iar Jnainte de a da drumul la televizor. De e"emplu. FNai sE ne uitEm la televizor). De e"emplu. pErintele a fost JnvEGEt sE JmboldeascE cu FEu vreau sE mE uit. puzzle$uri Hi cIntece pentru a asocia aceste activitEGi cu consolidarea (creeazE noi consolidEri condiGionate). Kn acelaHi timp. DacE copilul poate sE etic+eteze (pipEie) persoanele din album. poate cE copilul a fost consolidat cInd a spus F!ine este acolo5) atunci cInd se uita Jntr$un album cu pozele membrilor familiei. c+iar dacE un copil pronunGE cuvinte care seamEnE cu JntrebEri.. 8. -ri de cIte ori apare acest tip de istorie a JnvEGErii. de fiecare datE cInd copilul vrea (are o -*) sE se uite la televizor. mIncEruri sau activitEGi pe care le dorea. Cum Bl Bnv@E pe copil s@ pun@ Bntreb@rile Bn situaEiile potrivite8 KntIi aveGi Jn vedere FinformaGia) care ar consolida o anumitE formE de rEspuns.

FTe superi>.) F!e fel de c+ipuri vrei5) <. FUnde8> obGine informaGii Jn ceea ce priveHte locaGia unui obiect. E"emplu: . FCine8> obGine informaGii despre etic+eta (pipEirea) unei persoane. Fea) dacE persoana este prezentE dar nu Ji vorbiGi Hi numele persoanei dacE ea nu este prezentE). FPoEi s@> obGine informaGii despre abilitatea sau probabilitatea ca o altE persoanE sE se anga eze Jntr$o anumitE activitate (combinate cu Ftu) dacE vorbiGi cu persoana care doriGi sE se anga eze Jn activitate.ata: F1oGi sE$mi dai o pra iturE5) (9 prezente) *: F!are anume5) 77. FCum8> obGine informaGii despre o metodE sau proces de a completa ceva. E"emplu: F!e este Jn geantE5) F!e este aia5) (arEtInd spre un obiect/ imagine necunoscut(E)) . FTeDai sup@ra>. persoanE sau activitate.E"emplu: F1ot sE ies afarE5) FAm voie sE iau o pra iturE5) 9. FCCnd8> obGine informaGii Jn ceea ce priveHte mEsurarea timpului. E"emplu: F%E va lua bunica5) F'rei sE mE a uGi la puzzle5) F1oGi sE$mi dai g+etele5) F. E"emplu: F!ine$i acela5) (un copil nou Jn clasE) F!ine mi$a luat camionul5) %ama: FAstEzi vine cineva Jn vizitE2) *: F!ine5) =.. FVrei s@>. E"emplu: F&nde$i mama5) (mama nu este prezentE) F&nde sunt pantofii mei5) (pantofii nu sunt prezenGi) F&nde te duci5) >.e superi dacE te rog sE iei gunoiul5) F'a merge tata la muncE astEzi5) F%E va lua DomniHoara *mit+ cu ea Jn parc5) :. FCe1 Ce este aia8> obGine informaGii despre etic+eta (pipEirea) unui obiect. E"emplu: F!Ind pot sE iau prInzul5) F!Ind pleci Jn vacanGE5) F!Ind ne putem JntIlni5) ?. E"emplu: FDe ce porGi o pungE pe cap5) FDe ce m$ai lovit5) FDe ce vorbeHte el atIt de tare5) 7@. Fel). FCare anume8> obGine clarificarea despre 8 sau mai multe articole. FCe el8> obGine informaGii specifice unui atribut al unui obiect sau indicE cE este necesarE mai multE Fspecificitate). E"emplu: 68 . E"emplu: I: FAm un cIine nou5) *: F!e fel5) I: F&n Bo"er. F2e ce8> obGine informaGii despre motivul pentru care se JntImplE ceva sau s$a JntImplat.

+omas2) .datE ce primirea informaGiei are o istorie lungE sau asociatE cu consolidarea. . E"emplu: I: F*pune [casE\2) *: F!asE. I: F!e este asta5) *: FBalenE) 69 . Autorul predE de obicei numai Fcuvinte interogative) la Jnceput pentru a fi sigur cE ele sunt JnvEGate drept Fcuvinte importante) (stimul discriminativ) pentru un rEspuns specific sau un anumit tip de informaGie.+omas5) 1asul urmEtor este de a stabili cum putem face primirea informaGiei valoroasE (consolidantE) pentru copil.F!um desc+izi asta5) F!um funcGioneazE asta5) 78. &rmEtoarele reprezintE e"emple de metode de predare: Ce8 (!ErGile F. Jn timp ce Jl putem JnvEGa pe copil sE FJntrebe) JntrebEri.) Articolul consolidat este aHezat Jntr$o geantE opacE. I: (aratE spre geantE) F*pune [!e este asta5\2) *: F!e este asta5) I: FEste titirezul tEu2 Naide sE ne ucEm2) !opilul se Jntinde spre geanta cu fermoarul Jnc+is care conGine o consolidare. Acesta este un element important al procesului de JnvEGare deoarece. probabilitatea JntrebEri viitoare sE fie puse este sproritE. dar trebuie de asemenea sE$l JnvEGEm FsE$i pese) de obGinerea informaGiei. FHEi1 Hi1 /i8> # combinate cu pronume sau nume proprii pentru a obGine informaGii despre preferinGe. I: F*pune [!e este Jn geantE5\2) *: F!e este Jn geantE5) I: F.datE ce Jntrebarea a fost suficient asociatE cu consolidarea. Acest lucru poate fi Jndeplinit prin asocierea primirii informaGiei cu o consolidare stabilitE.casetE video nouE la care sE ne uitEm2 Naide2) . JnvEGaGi$l pe copli sE cearE informaGii referitoare la etic+ete (pipEiri) pe care el nu o Htie. nu este prea probabil cE el sE se anga eze Jn acest comportament Jn mod spontan2 !u alte cuvinte. activitEGi comune sau evenimente trecute. pot fi predate JntrebEri multiple care conGin fiecare formE specificE de Jntrebare. de obicei a utE dacE Ji punem sE imite JntIi alte cuvinte pentru Fa construi impulsul) Hi apoi cuvIntul interogativ. Jl putem JnvEGa sE Jntrebe.nouE carte .otE: !opilul trebuie sE fi fost de a JnvEGat sE rEspundE prin imitare indiferent ce urmeazE dupE Fspune) Jntr$o instrucGiune. DacE copilul JntImpinE greutEGi Jn a diferenGia cerinGa rEspunsului Fecou) faGE de rEspunsul propriu la Jntrebare. dacE copilul nu este consolidat de informaGia primitE. I: (uitIndu$se la o carte cu Animale %arine care cuprinde ulte pipEiri pe care copilul le$a ac+iziGionat anterior dar Hi unele pe care nu le$a JnvEGat JncE). E"emplu: FWi$ai luat biscuiGi5) FKGi place puzzle$ul5) FKi plac bunicii casetele lui .) I: F*pune [copil\2) *: F!opil) I: F*pune [ce\2) *: F!e. Apoi.+omas) sunt puternic consolidante pentru copil Hi nu sunt la vedere) I: FAm ceva pentru tine2 *pune [!e5\) *: F!e5) I: F.

[cine\2) *: F!ine) I: (desc+ide uHa) FEste bunica2) (repetE cu alte persoane Ffavorite)) 1ersoane diferite se ascund pe rInd sub o pEturE/ cearHaf.) (oferE de asemenea o consolidare socialE sau tangibilE pentru cE a Jntrebat) Unde8 XoodD este o consolidare puternicE.minge nouE2 *pune F&nde [este5\) *: F&nde este5) I: FEste Jn geanta asta2) 70 . I: Fcineva iubeHte sE$Gi dea pupici. I: F. *pune [cine5\) *: F!ine5) I: FEu) (strigE copilul cu pupici) Aran eazE ca oameni consolidaGi sE dea telefon. I: F!ine$i aceea5) *: F%Emica) I: (!ontinuE sE arate poze apoi aratE pe cineva pe care copilul nu$l cunoaHte) I: F*pune [cine$i acela5\) *: F!ine$i acela5) I: FBill. fErE ca copilul sE le vadE. consolidarea pentru anga area Jn acest comportament (adicE punerea/ adresarea JntrebErii) ar putea fi primirea informaGiei (dacE Ji plac animalele marine) sau poate fi asociatE cu consolidarea socialE cum ar fi F&au2 Ai JnvEGat o gramadE de animale marine2)) 6auda socialE a devenit o consolidare condiGionatE sau poate fi asociatE cu o scEdere a cererilor (doar citiGi Hi bucuraGi$vE JmpreunE de restul cErGii). I: F&ite2 Este cineva sub pEturE2 *pune [cine\2) *: F!ine5) I: (*pune numele persoanei Jn timp ce aceasta Fsare) deodatE de sub pEturE). sau cu o altE consolidare (cum ar fi obGinerea unui leu de mare de ucErie) care i se dE dupE ce el JntreabE dacE Ji place sE se oace cu creaturi marine. *pune.I: (aratE spre alte animale pe care copilul le Htie dar nu JntreabE F!e este asta5) pentru a estompa imboldul interogativ pentru etic+etEri (pipEiri)) *: FBec+in -ctopus) I: (aratE spre un articol necunoscut Hi JmboldeHte imediat) *pume F!e este asta5) *: F!e este asta5) I: Feste un leu de mare) (Kn funcGie de fiecare copil.ati vrea sE vorbeascE cu tine2) &itIndu$se prin albumul foto. I: FAm ceva pentru tine2) *: F!e este5) I: F. .datE ce FCe) este stEpInit. I: FEste cineva la uHE. Cine8 'enirea planificatE a unui numEr de persoane care au fost asociate cu consolidarea. I: FVtiu unde este XoodD2 *pune [&nde5\) *: F&nde5) I: FEl este sub canapea2) (Jl a utE pe copil sE$l localizeze dacE este necesar) .e cautE cineva la telefon2 *pune [!ine este5\) *: F!ine este5) I: FEste tati. combinaGi cu FUnde).

*$ar putea sE fie necesar da asemenea sE ascundeGi o consolidare primarE cu lingura pentru a compensa consolidarea JntIrziatE de a obGine lingura. cu pumnii strInHi) FAm o bucatE de bomboanE Jn mInE2 *pune [Kn care5\) *: FKn care5) I: FKn asta2) (desc+ide pumnul Hi Ji dE copilului bomboana) (Kl poate JnvEGa pe copil sE solicite Jn mod specific FKn care mInE5)) I: (douE cutii prezente # Jn una se aflE XoodD) FXoodD este Jntr$o cutie. 3ucIndu$se cu mingea # instrucorul ascunde mingea Jn diferite locaGii de ur Jmpre urul camerei. *pune [Kn care cutie5\) *: FKn care cutie5) I: FKn cutia strElucitoare. I: F*pune [&nde$i lingura mea5\) *: F&nde$i lingura mea5) I: FEste Jn sertar. AveGi gri E sE continuaGi consolidarea solicitErii pentru articol (adicE FAm nevoie de o lingurE)) Jn mod intermitent.*: (scoate afarE mingea) . Instructorul intrE Hi o opreHte. Care1 Care anume8 I: F&na dintre aceste bomboane este pentru tine. I: F*pune [De ce porGi nasul acela5\) *: FDe ce porGi nasul acela5) I: F1entru cE azi o sE ne ucEm de$a circul2) (una din activitEGile preferate ale copilului).) !opilul ar trebui sE solicite Jn mod consecvent articolele lipsE. JnvEGaGi$l sE solicite F&nde) combinat cu etic+eta obiectului pentru a cere articole care lipsesc. 2e ce8 Instructorul Hi copilul lucreazE la o activitate care nu este preferatE. Nai sE o luEm. I: (Ji atrage atenGia asupra coHului gol Jn care este de obicei Ginuta mingea) *pune F&nde este mingea5) *: F&nde este mingea5) I: FEste sub cutie.rebuie sE ne oprim din lucru acum.) 71 . I: F*pune [De ce ai Jnc+is caseta video5\) *: FDe ce ai Jnc+is caseta video5) I: F!a sE ne putem uita la caseta asta nouE cu sora2) (o casetE Fmai preferatE)) Instrucorul poartE un nas de clovn la HedinGE. I: F.datE ce copilul solicitE F&nde) Jn Jmpre urEri imaginare Jn mod potrivit.) Ki dE cereale fErE lingurE. ca rEspuns la anumite *D$uri. *pune [!are anume5\) *: F!are anume5) I: FBomboana portocalie) (culoarea preferatE a copilului) I: (Jntinde mIinile. *pune [De ce5\) *: FDe ce5) I: F1entru cE mergem Jn parc2) (o activitate pe care preferE mult) !opilul se uitE la o casetE video Fmai puGin preferatE).

nu dupE micul$de un2) Cum8 I: (are o ucErie nouE care este greu de pornit) FVtiu cum sE pornesc ucEria asta. *pune [A cui5\) *: FA cui5) I: FEste a ta2) (Ji dE bomboana) I: (Jntinde bomboana Jn faGa copilului) F*pune [A cui este bomboana5\) *: FA cui este bomboana5) I: FEste a ta2) .datE ce copilul JntreabE Jn mod regulat F / cui8) fErE nici un imbold. !Ind copilul stEpIneHte Jntrebarea FCare8) Hi FUnde8). *pune [!um5\2) 72 . combinaGi$le cu FCare anume8) I: FAm ceva pentru tine2) *: F!e5) I: F.. JnvEGaGi$l sE solicite informaGii pentru a clarifica o cerere. (bomboana este aHezatE Jn faGa copilului) *: FA cui este bomboana5) I: FEste a mamei.datE ce copilul foloseHte forma interogativE Jn mod consecvent.) (%ama ia bomboana) CCnd8 *: F1ot sE iau o prE iturE5) I: F.minge2) *: F&nde este5) I: FKn geantE) (douE genGi prezente) F*pune [Kn care anume5\) *: FKn care anume5) I: FKn geanta mare2) /l cui1 / cui8 I: FAm bomboana cuiva.u c+iar acum. *pune [!are anume5\) *: F!are anume5) I: FAcela lung. I: FAzi mergem Jntr$un loc special2) *: F&nde mergem5) I: F6a zoo2 *pune [!Ind mergem la zoo5\) *: F!Ind mergem la zoo5) (locul preferat al copilului) I: F!+iar dupE prInz2) (0aceGi asta Jn timp ce luaGi prInzul. amestecaGi FCCnd8). I: (DouE baloane prezente) FKnmIneazE$mi un balon. *pune [!Ind5\) *: F!Ind5) I: FDe JndatE ce ne spElEm pe mIini2) AveGi gri E ca Ftimpul de aHteptare) iniGial sE fie foarte scurt2 I: F%ergem Jn parc2 *pune [!Ind\2) *: F!Ind5) I: FDe JndatE ce terminEm cartea2) DupE ce sunt stEpInite JntrebErile FUnde8). amestecaGi procese Jn care bomboana aparGine altcuiva Jn mod intermitent.) *: (Ki dE instrucorului balonul Hi instructorul Jl umflE Hi se oacE cu copilul).

dar prezintE mai multe dificultEGi Jn JnvEGarea altor pErGi de vorbire care pot fi considerate mai Fabstracte) ca naturE.) Pot !opilului Ji place sE se uite cum instructorul face lucruri carag+ioase Hi oferE Jn mod repetat Fcomentarii contingente) fErE nici un imbold. *pune ['rei sE te oci cu mingea5\2) (direcGionIndu$l pe copil sE abordeze o altE persoanE) *: F'rei sE te oci cu mingea5) (continuE pInE gEseHte pe cineva care spune da2) Acestea reprezintE numai e"emple de multe activitEGi care pot fi folosite pentru a$l JnvEGa pe copil sE punE JntrebEri.rebuie sE o JnvIrGi Jn felul acesta. informaGia trebuie sE fie FvaloroasE) pentru copil. este mult mai greu de obGinut controlul stimulilor atunci cInd stimulul se sc+imbE mereu2 AHa cum se JntImplE Hi cu alte pErGi de vorbire. . sE identifice (respectiv) Hi sE etic+eteze (pipEie) obiecte Hi acGiuni concrete cu relativE uHurinGE. dar atunci cInd este conparat cu un zgIrie nori. informaGia nu trebuie sE fie cunoscutE/ HtiutE. pot2) (*au F. . nu pot2) dacE este potrivit2) Vrei I: F1utem merge afarE dacE vrea toatE lumea.) (desc+ide Hi Ji dE copilului consolidarea. cuvintele folosite se sc+imbE Jn funcGie de ce anume este comparat. E"istE multe teorii referitoare la cauzele care fac ca aceste FpErGi de vorbire) sE fie mai greu de JnvEGat pentru copiii cu autism. dar dacE Ji spun ceva cuiva despre aceeaHi persoanE.) *pune F!um Jl desc+izi5) *: F!um Jl desc+izi5) I: F.minge care zace Fpe) podea poate fi de asemena FlIngE) un scaun. *pune ['rei sE mergi afarE5\2) (Jl direcGioneazE pe copil sE$l Jntrebe pe un alt copil dintr$un grup de trei) *: F'rei sE mergi afarE5) (continuE cu alt copil.) *: F1oGi sE faci aHa5) (manifestE un comportament carag+ios ca instructorul sE imite) I: FDa. Ki dE containerul copilului. Ji spun Ftu). sperInd cE toGi vor spune da2) I: F1oGi sE te uci cu mingea dacE gEseHti pe cineva care sE se oace cu tine.datE ce copilul foloseHte aceste cuvinte pentru a 73 . atunci cInd este vEzut lIngE un arbust. I: (Are un container cu o Jnc+izEtoare nouE Hi o consolidare JnEuntru. De e"emplu.*: F!um5) I: F&ite aHa2) (o porneHte dar ascunde Fsecretul) faGE de copil astfel JncIt sE poatE obGine cIteva procese2) DupE ce nu mai este nevoie de nici un imbold. o numesc Fea). cum ar fi ad ectivele. Este uHor sE vedeGi cum pot copiii sE devinE confuzi2 Kn termeni comportamentali. !u alte cuvinte. dar aceasta s$ar putea datora faptului cE aceste cuvinte sunt FrelaGionale) sau Frelative). de obicei o persoanE are cel mai mult succes atunci cInd foloseHte motivaGia sau dorinGa copilului (operaGiune de stabilire/ -*) pentru a$l JnvEGa sE cearE (solicite) folosind acele pErGi de vorbire. adverbele.u. de perspectiva vorbitorului sau persoana care vorbeHte Hi faGE de persoana cEreia i se adreseazE. doar JmboldiGi$l pe copil sE spunE F!um Ji dai drumul5) Hi demonstraGi. pot2) (imitE) I: FAsta$i carag+ios2 Acum este rInd tEu. 8. prepoziGiile Hi pronumele. un copac este considerat Fmai mare). dar Jn funcGie de locul unde este localizat cel care observE. I: FNai sE ucEm un oc2 1oGi sE faci aHa5) (face ceva carag+ios pentru ca copilul sE imite) *: FDa. acelaHi copac va fi considerat Fmai mic). CU) H7 HNV?I?) P3 COPI7 #? HNI373/5? JI #? :O7O#3/#C? 7I)6/JU7 /6#T4/CT &nii copii cu autism sunt capabili sE JnveGe sE cearE (sE solicite). 6ucrurile importante de reGinut sunt: 7. FlIngE) ar putea arEta foarte diferit2 DacE vorbesc cu o persoanE de genul feminin.

nu putem fi siguri cE copilul Fprinde) aspectil corect al obiectului. . 1entru a folosi dorinGa sau motivaGia (-*) copilului pentru a$l JnvEGa sE solicite cu ad ective. Hi sE acordaGi etic+eta potrivitE pentru reacGia lui. De asemenea. asiguraGi$vE cE Jl JnvEGaGi pe copil cuvIntul pentru a descrie cum e"perimenteazE el senzaGiile. De asemenea este important sE$l JnvEGaGi pe copil Jn ce situaGii poate sE foloseascE ad ectivele. simpla cerere pentru un creion ar fi mult mai potrivitE. este important ca el sE o descrie pe aceea pe care o vrea folosind ad ective. dacE folosim o minge mare cu dungi Hi o minge micE cu stele pe ea pentru a preda Fmare) Hi Fmic). Jl puneGi de asemenea JnvEGa pe copil sE solicite (cearE) ca mediul lui sE fie sc+imbat prin faptul cE el nu spune cum anume e"perimenteazE el evenimentele. %ulGi copiii cu autism JntImpinE greutEGi Jn a rEspunde la mai multe trEsEturi ale aceluiaHi articol Hi dacE folosim articole care diferE prin mai mult de o singurE trEsEturE pentru a preda un concept. una roHie. KntIi.datE ce copilul este capabil sE solicite folosind ad ective atunci cInd este potrivit. . galben Hi ascuGit) atunci cInd creionul lui se rupe2 Kn acest caz. cum se simt. copilul poate fi JnvEGat sE spunE F1rea tare2) ca o solicitare pentru ca cei din ur sE vorbeascE mai Jncet. Este important ca atunci cInd JncepeGi sE predaGi ad ectivele ca articolele sE fie identice Jntru totul. poate mirosi Fputuros) pentru copil. folosiGi motivaGia sau dorinGa copilului pentru anumite articole pentru a$l JnvEGa pe copil sE solicite cu ad ective Hi transferaGi apoi la toate celelalte funcGii (operanGi verbali). Kn cele din urmE. AHa cE. Kn sc+imb. una galbenE. copilul poate fi JnvEGat sE identifice Jn mod receptiv Hi sE etic+eteze (pipEie) folosnd acele cuvinte cu mult mai multE uHurinGE prin intermediul metodelor de transfer. JncepeGi prin a$i oferi douE sau mai multe alegeri diferite ale articolului dorit. ar trebui sE urmErim noul rEspuns cu o combinaGie diferitE destul de repede. De e"emplu. JncepeGi sE le transferaGi la rEspunsuri de pipEire (etic+etare). dacE sunt dispunibile douE cEni diferite. *E nu uitEm la fiecare parte de vorbire pentru a stabili cum am putea manipula nevoia copilului de a cere folosind aceste Fcuvinte abstracte).solicita (cere) fErE nici un imbold. un lucru care pentru dumneavoastrE poate miros Fdulceag). cum aratE Hi cum miros. ad ectivele sunt de obicei urmEtoarea parte de vorbire pe care o predEm unui copil. predaGi Jn aHa fel JncIt sE evitaGi ca copilul sE JnlEnGuie rEspunsurile sau sE foloseascE ad ectivele Jn mod nepotrivit. Jl vom JnvEGa pe copil sE solicite o minge albastrE. copilul ar putea JnvEGa cE Fmare) JnseamnE lucruri cu dungi Hi Fmic) JnseamnE lucruri cu stele. /djectivele # DupE ce s$au JnvEGat substantivele Hi verbele.u dorim ca copilul sE JnceapE sE foloseascE ad ective pentru a solicita Hi etic+eta (pipEi) lucruri din mediul Jncon urEtor tot timpul deorace comunicarea lui va suna foarte neobiHnuit/ nu va suna natural. Este important sE aveGi gri E sE folosiGi multe articole diferite Jntr$o varietate de combinaGii cInd predaGi ad ectivele pentru a vE a uta sE vE asiguraGi de faptul cE copilul nu a fost JnvEGat din greHealE sE foloseascE ad ectivele pentru a solicita articolul sau sE JnlEnGuie ad ectivul Hi substantivul ca fiin noul nume al articolului dorit. aceasta Ji permite sE aibE mai mult control asupra mediului sEu Hi poate reduce Fnevoia) pentru comportamentele negative care ar putea apErea dacE copilul ar fi incapabil sE comunice Jn alt fel. . la fel ca Hi obiectivul (obiectivele) de referinGE reprezintE toate o parte din condiGiile stimulente care specificE care rEspuns va fi consolidat. AandiGi$vE cum ar fi dacE un copil i$ar cere copilului de lIngE el Fun creion lung. Este important sE reGineGi cE JntrebErile folosite pentru a smulge rEspunsul. Atunci cInd copilul este capabil sE identifice aceste senzaGii sau sE solicite o sc+imbare. cerIndu$i copilului sE foloseascE ad ective pentru a$Hi clarifica solicitarea (cererea). Este folositor sE folosiGi sensul folosit Jn Fe"perimentarea) ad ectivelor Jn *D sau Jn 74 .. etc.altE cale de a evita aceastE confuzie este sE JncepeGi prin combinarea ad ectivului numai cu solicitErile (cererile) cele mai puternice ale copilului sau cu acele solicitEri pe care el le foloseHte Jn mod consecvent fErE nici un imbold. nu ar fi potrivit sE foloseascE ad ective. dar dacE ar fi disponibilE o singurE canE. De e"emplu. De fapt. nu dorim ca copilul sE JnceapE sE spunE Falbastru) pentru a solicita Fmingea albastrE) sau sE cearE toate lucrurile care sunt albastre prin pronunGarea Fminge albastrE). la fel cum Jl JnvEGEm Hi sE cearE cEni albastre. ar trebui sE folosim douE mingi care au aceeaHi culoare Hi aceeaHi te"turE. cEni roHii Hi galbene. ce gust au. WineGi minte cE atunci cInd predaGi ad ectivele. Ad ectivele sunt cuvintele care descriu substantivele. 1entru a e"ita acest lucru. De e"emplu. fiGi sigur cE copilul Fprinde) trEsEtura corectE. Kn cele din urmE. cu e"cepGia descriptorului GintE. Este important sE JnGelegeGi cE copiii autiHti pot e"merimenta senzaGiile Jntr$o manierE atipicE. dar mErimi diferite. 6a fel cum un adult poate spune F%i$e frig) ca o solicitare indirectE pentru ca cineva sE dea drumul la cEldurE. KmbrEGiHarea care este FdrEguGE) pentru dumneavoastrE ar putea FrEni) copilul. incluzInd cuvinte care descriu cum sunE lucrurile. E"istE anumite lucruri fundamentale care trebuiesc reGinute atunci cInd predaGi ad ectivele copiilor cu autism. De e"emplu. atunci cInd predaGi ad ectivele este important sE fiGi constienGi de felul Jn care acGioneazE copilul la o anumitE senzaGie.

JnvEGaGi$l o gamE largE de nuanGe de roHu pentru a fi sigur cE copilul este capabil sE generalizeze pipEirea.*labEnog/ gras.%Erimi diferite Hi culori Hi Fmecanisme) sau FroGi) care se JnvIrt. JntrebaGi F!um se simte mingea5) Hi/ sau F!um se simte5) pentru a$l JnvEGa sE etic+eteze (pipEie) Ftare). De e"emplu. . Flung/ scurt) par sE fie uHor JnvEGate JmpreunE. -rdinea Jn care predaGi funcGiile (operaGii) este mai puGin importantE decIt stabilirea funcGiei Jn care este cel mai probabil sE primiGi un rEspuns. nisip colorat diferit. . lung/ scurt.Diferite temperaturi ale apei atunci cInd face baie sau cInd se spalE pe mIini.rebuie folositE o mare varietate de obiecte. acesta ar fi un rEspuns intraverbal. marLere. De asemenea este important sE fiGi siguri cE predaGi toate Frangurile) diferite Jn cadrul unui anumit ad ectiv care este predat. moale/ tare. BEspunsurile receptive care conGin ad ective pot fi predate cInd curEGaGi ucEriile sau cInd un articol este necesar pentru a completa o sarcinE. . (-bservaGi cE dumneavoastrE doriGi sE puteGi muta substantivul din *D. %etodele de predare pentru etic+etare (pipEire) Hi cela receptive pot fi folosite pentru a vE asigura cE a$Gi predat e"emple destule. cIteodatE Jl JnvEGaGi ad ective. DupE ce sunt stEpInite obiecte identice.&d/ uscat. dupE ce un copil a cerut Fmingea tare) fErE nici un imbold. apoi sE le transfere la pipEiri (etic+etare. plin/ gol Hi baloane de culori diferite. &nii considerE cE fEcInd aHa duce la mai multE confuzie pentru copil Hi alGii cred cE acest lucru Jl a utE pe copil sE JnveGe valoarea relaGionalE a termenilor.%are/ mic. &nele idei de a combina ad ectivele cu obiectele dorite cuprind: .Diferite feluri de prE ituri sau Jng+eGatE. numire). E"istE un anume dezacord Jntre profesioniHti Jn ceea ce priveHte dacE ad ectivele ar trebui sau nu sE fie JnvEGate ca perec+i opuse. . apoi transferarea rEspunsului la alte funcGii (operaGii).Diferite culori de creioane. cele mai multe articole de care se bucurE un copil pot fi gEsite Jn forme diferite care permit predarea ad ectivelor. atunci cInd predaGi FroHu). dacE copilul a fost JnvEGat sE rEspundE Frece) atunci cInd este Jntrebat F!um se simte Jng+eGata5) Hi Jng+eGata nu era prezentE. !uvintele care au antonime clare. Atunci cInd predaGi 75 . forme lipicioase ale animalelor preferate Hi persona e din cErGi sau de pe casete video. &nii oameni considerE cE nu este important sE fie siguri cE copilul a JnvEGat sE solicite (cearE) Hi sau pipEie (etic+eteze) ad ectivul Jnainte de a$l preda ca o trEsEturE. oferire. (. 0olosiGi tablete pentru a sc+imba culoarea apei din baie Jntr$o anumitE culoare2 . . Jnalt/ scund. dar acest lucru nu este Jntotdeauna necesar. . dar este important ca acest lucru sE fie fEcut pentru a evita ca rEspunsul sE nu devinE o memorare pe de rost. mingi de culori diferite.6ung/ scurt. *E fie capabil sE pipEie (etic+eteze) rece este important pentru a evita ca acesta sE fie JnvEGat ca un rEspuns memorat sau pe de rost. atingere). 1entru a folosi e"emplul de mai sus. !Ind Jl JnvEGaGi pe copil sE rEspundE la partea FtrEsEturilor) din rEspunsurile . De e"emplu.%oale/ tare. aceasta Ji oferE copilului un Findiciu) cE nu Ji cereGi numele articolului). mare/ mic.Jntrebarea care Ji este pusE copilului atunci cInd transferaGi la un rEspuns de pipEire. DacE ne gIndim mai mult. . Ffierbinte/ rece). JnvEGaGi$l pe copil sE etic+eteze (pipEie) folosind ad ective cu articole care nu sunt identice. *$ar putea sE nu fie posibil sE predaGi atIt numErul Hi varietatea e"emplelor care sunt necesare pentru a generaliza reacGia corectE la ad ective. Fud/ uscat). cum ar fi Fmare/ mic).%Erimi diferite Hi culori ale cEnilor Jn care se poate pune suc Hi/ sau sucuri de temperaturi Hi feluri diferite.itireze de culori Hi mErimi diferite. 6a Jnceput sunt folosite douE articole identice Hi copilului i se cere sE identifice Jn mod receptiv Hi sE etic+eteze (pipEie) e"emple multiple. aspru/ neted. deoarece dacE el este inclus.umai dacE era prezent mai mult de un articol astfel JncIt sE fie necesarE clarificarea. dungat/ compact. De e"emplu.) AlGii aleg sE predea JntIi ad ectivele ca rEspunsuri receptive (arEtare. ei rEspund cu ad ective ca rEspunsuri intraverbale (nici un articol vizual prezent).0!. . Apoi folosiGi *D$ul sau Jntrebarea F!e fel de minge5) sau FDescrie mingea aceasta) pentru a$l JnvEGa pe copil sE combine ad ectivele Hi substantivele Jntr$o Fetic+etE) (pipEire) din 8 cuvinte.otE: .. instructorul ar putea cere Fprosopul mare) atunci cInd are nevoie sE$Hi usuce mIinile sau i$ar putea cere copilului sE gEseascE FmaHina micE) atunci cInd curEGE ucEriile. !Ind copilul este JnvEGat inversarea trEsEturilor. ar fi mai bine sE$l JnvEGaGi pe copil sE solicite Hi sE etic+eteze Ffierbinte/ rece) Jnainte de a$l JnvEGa sE rEspundE la Fceva rece este (Jng+eGata)). +Irtie Hi plastilinE Hi creioane ascuGite/ tocite sau carioci pentru copiii cErora le plac activitEGile plastice. De e"emplu. lucitor/ tern # beGe cu panglici diferit colorate. . . Ad ectivele pot fi JnvEGate Jn izolare cu e"emple Hi non$e"emple ale ad ectivelor GintE dacE copilul JntImpinE greutEGi Jn a JnvEGa Gintele JnvEGate JmpreunE. &nele ad ective nu au antonime clare cum ar fi FstrElucitor) sau Fflocos).

&nor copii le place sE se oace de$a FAEseHte ucEria) cu un adult. Arupul trebuie sE cadE de acord asupra termenilor care sE fie folosiGi cu anumite obiecte cum ar fi cei prezentaGi mai sus. aHa cE lEsaGi$l pe copil sE vE spunE unde sE mergeGi2 (cerere) . spuneGi$ i poziGia (la Jnceput JmboldiGi$l. !ei mai mulGi oameni ar fi de acord cE mergem Fpe) o bicicletE Hi FJntr$o maHinE). De e"emplu. &nor copii le place sE o facE pe Heful cu adulGii. spuneGi$i cE se aflE Fsub) cutie. De e"emplu. un articol care este FJn afarE) poate fi de asemenea Fpe podea) dacE obiectul referent nu este inclus Jn rEspuns. Acesta reprezintE un oc bun 76 . dar cum cElEtorim FJn) cEruGE sau Fcu) cEruGa5 Dar Jn ceea ce priveHte trenul5 &n leagEn5 . apoi Jncepem sE comparEm diferenGele mai mici. iar alta ar putea spune cE este FlIngE canapea). DacE nu este g+icitE poziGia. mergeGi Jn susul Hi Jn osul topoganelor. dacE atunci cInd predaGi Fsub) aveGi o cutie JntoarsE cu fundul Jn sus. cel mai mare) pot fi predate de JndatE ce copilul este capabil sE atic+eteze (pipEie) antonimele. predaGi FJn cutie) Hi FJn afara cutiei) decIt sE predaGi numai FJn) Hi FJn afarE)2 Kn timp ce FJn) poate fi destul de clar dacE este predat singur. .e plimbEm Fprin) sau Fpe) iarbE5 1eHtii JnoatE FJn) sau Fsub) apE5 !ei mai mulGi oameni nu sunt consecvenGi Jn felul Jn care folosesc prepoziGiile Hi copilul poate auzi cuvinte diferite pentru a descrie aceeasHi poziGie de la oameni diferiGi. dar care mai au totuHi anumite confuzii Jn privinGa prepoziGiilor.concepte de mErime aveGi gri E sE predaGi cE un obiect poate fi considerat Fmare) atunci cInd este lIngE altul dar Fmic) Jn comparaGie cu altceva. Acest oc poate fi destul de greu Hi trebuie folosit cu copiii care sunt capabili sE solicite (cearE) informaGii privitoare la poziGii. mai mare. apoi c+emaGi Jn camerE diferite persoane ca sE$i descrie locaGia. un copil i$ar putea spune celuilalt sE deseneze o casE Jn mi locul foii. pipEirea (etic+etarea) Hi intraverbalul (rEspunsul la comportamentul verbal al altora). &nul din cele mai uHoare feluri Jn care Jl puteGi JnvEGa pe un copil prepoziGiile este de a folosi articolele care sunt puternic dorite plasate Jn poziGia GintE. DacE copilului Ji place sE se miHte. Atunci cInd se oacE cu 1oo+ l$aGi putea Jndruma pe copil sE$l aHeze pe 1oo+ Fsub cutie) Hi puneGi$l sE sarE Fpeste cutie). apoi estompaGi imboldul). 'eGi observa probabil cE persoane diferite descriu poziGia Jn relaGii cu obiecte diferite astfel JncIt o persoanE poate descrie poziGia ca fiind FJn colG) Hi alta poate spune cE este FdupE canapea) Hi alta JncE ar putea spune cE este FJntre canapea Hi perete). 1entru a uca acest oc. daGi sus Hi os balansoare. e"istE o oarecare dificultate Jn obGinerea controlului stimulului deoarece stimulii multipli (adicE obiectul la care vE referiGi. !Ind copilul solicitE (cere) articolul. Apoi scoateGi alte obiecte.datE ce el foloseHte prepoziGiile pentru a servi acestei funcGii. folosind JntrebErile F&nde) Hi JntrebErile FEste/ *unt) Hi care pot rEspunde la JntrebErile intraverbale Fda/ nu). &n alt oc mai greu care poate fi folosit pentru a preda prepoziGii de un nivel mai ridicat este de a pune o barierE Jntre 8 copii care au amIndoi +Irtie Hi creioane. un soare Jn colG Hi un copac lIngE casE. transferaGi la alte funcGii. receptivul (identificarea). vE puteGi asigura de faptul cE copilul JnvaGE sE rEspundE Jntr$o manierE fle"ibilE. mergeGi Jn Hi Jn afara construcGiilor. incluzInd cererea (solicitarea). &n copil a unge sE fie FHeful) Hi Ji spune celuilalt copil ce anume sE deseneze Hi unde.altE sursE de confuzie poate fi felul Jn care folosim prepoziGiile. alte obiecte prezente. Jntrebarea folositE) controleazE rEspunsul Hi mulGi dintre aceHti stimuli pot varia mult. Aceasta s$ar putea datora faptului cE aceleaHi Fcuvinte) pot FpErea) atIt de diferite. . ascundeGi pe rInd o ucErie preferatE.oate rEspunsurile pot fi corecte dar toate sunt diferite2 . aveGi gri E sE transferaGi la toate funcGiile (operanGi verbali). %ai mult. JncercaGi acasE un mic e"periment. Prepo'iEiile # prepoziGiile sunt cuvinte care descriu locaGia substantivelor Hi ele sunt Jntotdeauna Jn relaGie cu un alt obiect. Ele reprezintE una dintre pErGile de vorbire care este cel mai greu de predat copiilor cu autism. 1rin amestecarea poziGiilor GintE Hi a obiectelor referente. persoana care a ascuns ucEria Ji spune celeilalte unde sE o gEseascE. 1entru a vedea cIt de greu este pentru un copil sE JnveGe prepoziGiile. &n alt considerent important este acela cE prepoziGiile ar trebui sE fie Jntotdeauna predate Jn combinaGie cu un alt obiect pe care Jl folosiGi pentru a preda poziGia. Kncepem prin a preda ad ectivele care sunt cIt mai diferite posibil (antonime). 1uneGi un articol Jntr$o anumitE locaGie. cInd copilul JHi cere ucEria F1oo+). Jn funcGie de obiectele folosite Hi de locaGia vorbitorului Hi a ascultEtorului.persoanE ascunde ucEria Hi cealaltE poate face 9 JncercEri referitoare la poziGia ei. aceeaHi locaGie poate fi descrisE folosind mulGi termeni diferiGi2 Kn termeni comportamentali. &n mod prin care Jl puteGi JnvEGa pe copil sE JnGeleagE Hi sE foloseascE prepoziGiile corect este de a menGine aceeaHi consistenGE cu instructori diferiGi. cel mai bun loc de a$l JnvEGa prepoziGiile poate fi pe terenul de oacE2 &rcaGi$vE sub Hi peste bare. %ergeGi prin Hi Jn urul tunelelor. Ad ectivele comparative (mare. cum ar fi un lig+ean Hi o carte Hi lEsaGi$l pe copil sE cearE (solicite) ca 1oo+ sau alte persona e sE sarE Fpeste carte) sau Fsub lig+ean). mai mare) Hi cele superlative (mare. De e"emplu. Din nou.

De e"emplu.asul cui5) prin pronunGarea Fnasul meu) atunci cInd Jl Jmboldim. etc) nu ar trebui folosite la Jnceputul pregEtirii limba ului. De e"emplu. mai ales dacE ei merg la creHE sau Jntr$un mediu preHcolar. de cele mai multe ori trebuie sE inversEm pronumele. un pErinte ar putea sE JmboldeascE FRevin vrea sE se oace afarE).pentru amIndoi copii deoarece dacE copilul care nu este FHeful) are vreo Jntrebare. gIndiGi$vE la copilul care vine acasE Hi mama lui Jl JntreabE: F!e ai fEcut aztEzi la HcoalE5). dacE Jl JnvEGam pe copil sE rEspundE la F. pErinGii l$ar putea JnvEGa pe copil sE rEspundE cu numele lui atunci cInd este Jntrebat FA cui este asta5) Jn timp ce se uitE la o pozE cu el.datE ce copilul reacGioneazE atunci cInd JncercaGi sE$i luaGi camionul. trebuie sE avem gri E sE$l JnvEGEm sE le foloseascE corect atIt ca FpipEire) (etic+etare Jn prezenGa unei persoane) cIt Hi Fintraverbal) (folosind pronumele pentru a vorbi de lucruri care nu sunt prezente) Hi sE folosim Fcomportamente comunicative) adiGionale cum ar fi indicarea pentru a clarifica referentul. !opilul rEspunde: FAm construit un castel cu el)2 mama nu are nici o idee la cine se referE Fel). lui. atunci cInd rEsfoiesc un album foto. 0iGi carag+ioHi2 KncercaGi sE vE JncElGaGi cu pantoful copilului cInd vE pregEtiGi sE ieHiGi afarE 77 . astfel JncIt faptul cE Fmama) poate fi numitE Fea). multor copii cu autism le place sE aibE cIte un nume pentru fiecare lucru. F%ie) poate fi JnvEGat cInd copilul solicitE o acGiune. Kn cele din urmE. Este mult mai bine decIt sE loveascE sau sE accepte pasiv ca un alt copil sE$i ia ucEriile2 . Jn timp ce JncercaGi cu blIndeGe sE luaGi un camion de ucErie. !a un alt e"emplu. KntIi predaGi aceste rEspunsuri ca o solicitare (cerere) pentru a Gine un articol pe care cineca JncearcE sE vi$ l ia. acest oc ar trebui folosit pentru copiii care sunt capabili sE solicite informaGii folosind JntrebErile F&nde)2 Pronumele # pronumele sunt de asemenea foarte grele pentru copiii cu autism deoarece termenul folosit depinde de cine este vorbitorul Hi cui i se adreseazE el. Este important sE$l JnvEGaGi pe copil sE foloseascE numele persoanei la care se referE pentru Fa stabili referentul) Jnainte de a folosi pronumele ca rEspuns intraverbal.endinGa multor oameni este de a$l consolida pe copilul care rEspunde corect cu Fnasul meu) prin a$i spune FAHa este2 Este nasul tEu2) care aduce Hi mai multE confuzie. Acestea sunt de obicei JnvEGate prin intermediul solicitErii (cererii) cInd copilul Jncepe sE cearE cu FEu vreau . AIndiGi$vE la copilul care s$ar putea duce la profesor Jntr$o clasE de copiii Hi ar spune FEa mi$a luat mingea)2 !opilul este prezent Jn camerE dar profesorul nu are nici o idee cine este Fea)2 este important sE$l JnvEGaGi pe copil sE indice sau mEcar sE se uite la persoane la care se referE atunci cInd dE un rEspuns la pipEire.). JmboldiGi$l pe copil sE spunE Fcamionul meu) Hi sE$l tragE Jnapoi (ca cei mai mulGi copiii mici2). la fel ca Hi de prezenGa sau FcunoHtinGa) pe care o are ascultEtorul despre referent2 %ai mult. !el mai probabil copilul va rEspunde Fcamionul meu) ca un rEspuns de pipEire (etic+etare) pentru cE tocmai a spus aHa. va fi foarte greu sE$l JnvEGaGi sE foloseascE FEu) corect atunci cInd se referE la el JnsuHi2 *au.. ea. De e"emplu. Bine$nGeles. ei. Fei) Hi Ftu) poate fi destul de frustant2 De asemenea. JntrebaGi FAl cui camion5). . BEspunsul obiHnuit ar trebui sE fie FA mea) Hi nu numele copilului Jn acest conte"t.datE ce sunt fluente ca solicitEri (cereri) aceste pronume pot fi transferate la pipEiri (etic+etEri) destul de uHor prin a$l Jntreba F1e cine sE Jmping5) Hi sE JmboldiGi Fpe mine) sau F!ine vrea niHte suc5) Hi sE JmboldiGi Feu). dar este important sE JncepeGi sE$l JnvEGaGi pe copil sE se refere la el JnsuHi ca FEu) Hi F%ie) c+iar de la Jnceput pentru a evita sE trebuiascE sE FluptEm Jmpotriva) propriei predEri mai tIrziu. cInd Jl JnvEGEm pe copil sE foloseascE pronumele.. )eu1 /l meu !ele mai uHoarepronume care sunt apoi JnvEGate sunt de obicei Fmeu) sau Fal meu). este important sE$l JnvEGaGi pe copil FsE$Hi apere lucrurile) Jn felul acesta. atunci cInd copilul cere FJmpinge) JntrebaGi F1e cine sE Jmping5) Hi JmboldiGi$l sE rEspundE Fpe mine)2 aveGi gri E sE aveGi alte persoane sau pEpuHi disponibile pentru a le Jmpinge astfel incIt copilul sE nu JnceapE sE JnlEnGuie FJmpinge$mE) Jntr$o singurE solicitare pentru FJmpinge). &na dintre greHelile care apar de obicei ca rezultat al greutEGii inerente Jn JnvEGarea copiilor autiHti de a folosi pronumele este evitarea completE a folosirii lor2 Kn sc+imb. 1ronumele cum sunt Fel. el trebuie sE$l Jntrebe pe FHef) pentru clarificEri2 (cerere de informaGii) !Ind desenul este gata. pronumele sunt de obicei greu de JnvEGat deoarece dacE vrem sE$l Jmboldim pe copil sE rEspundE aHa cum se aHteaptE de la el. oamenii vor folosi numele lor proprii Hi/ sau al copilului Jn locul pronumelui potrivit. lEsaGi$i pe copii sE$Hi compare desenele Hi vedeGi cum ele sunt diferite2 Din nou. trebuie sE spunem Fnasul meu) c+iar dacE aceasta am putea$o spune pentru a ne referi la propriul nostru nas2 . De e"emplu. 3u1 )ie1 )ine 1rimele pronume pe care le JnvaGE mulGi copii sunt FEu) Hi F%ie). dupE ce ani Jntregi copilul afost consolidat pentru a spune FRevin vrea sE se oace afarE).

!opilul este JnvEGat doar cuvintele Fal meu) Jn loc de combinaGia Fmeu) Hi obiect.asul cIinelui... amestecaGi$le.. KnvEGaGi$l pe copil sE pipEie al cui rInd este. FAl meu) Hi Fal tEu) pot fi de asemenea JnvEGate cu uHurinGE atunci cInd vE ucaGi. I: F6anterna mea este galbenE. ceea ce nu este pozibil Jn cazul pronumelor Fal meu) Hi Fal tEu). JncepeGi sE spuneGi FrIndul tEu) de fiecare datE cInd tocmai a trecut rIndul instructorului Hi JmboldiGi$l pe copil sE facE la fel. puneGi$l pe copil sE pipEie pErGi din corpul pEpuHilor.. !u comentariile contingente. aceastE sarcinE ar necesita o inversare a pronumelor. Acesta reprezintE de multe ori o metodE care are succes Jn JnvEGarea copiilor autiHti din moment ce ei au o tendinGE de a imita (tip/ ecou/ duplicat).8.asul cIinelui. De obicei. Kn sc+imb. imagini ale oamenilor.) *: F. aceasta ar fi o folosire nepotrivitE a pronumelui Hi nu ar putea fi transferat la pipEirea FAl cui nas5).) *: atinge Hi spune F.) (aratE spre lanterna copilului Hi Ji dE imbold fonetic . 6a un anumit punct.) (Jn timp ce aratE spre lanerna copilului) *: F6anterna mea este albastrE. Alte metode de predare folosite pentru predarea posesivelor Fal meu) Hi Fal tEu) pot cuprinde folosirea comentariilor contingente. -ricum dacE i se cere Fatinge nasul meu) Hi copilul rEspunde prin a$Hi atinge Hi a spune Fnasul meu). DupE ce acesta este stEpInit.) *: F6anterna mea este albastrE. noi sugerEm predarea atIt a rEspunsurilor receptive (indicare/ atingere) cIt Hi a celor de etic+etare (pipEire) Jn acelaHi timp. Kn sc+imb.@. acGiunea Jn timp ce Jl/ o identificE Jn mod negativ. /l meu1 /l t@u !el mai bine este sE nu JncepeGi sE predaGi Fal meu) Hi Fal tEu) prin darea de instrucGiuni receptive. care nu necesitE JnversEri de pronume. 0olosirea F*pune$mi despre) ca *D reduce efectele inversErii pronumelui. va fi important sE oferiGi imbolduri de tip ecou puternice Jnainte ca copilul sE rEspundE. WineGi minte. etic+eta (pipEirea) trebuie sE fie inclus Jn timp ce copilul indicE. F a ei).. FAl meu) poate fi JnvEGat Jntr$un mod asemEnEtor.) Apoi . . dar nu prin imitarea directE. %ulGi folosesc *D$urile Fatinge nasul meu) Hi Fatinge nasul tEu) pentru a preda aceastE capacitate.) I: F*pune$mi despre aceastE lanternE.Hi daGi$i lui pantofii dumneavoastrE pentru a$l Jmboldi sE solicite F1antoful meu2). unele din primele obiective Jn AB66* cuprinde JnvEGarea copilului de a identifica pErGi ale corpului pe el JnsuHi Hi pe alGii. o datE ce sunt stEpInite amIndouE.. transferaGi la pipEire prin Jntrebarea FAl cui rInd5) Jn urma rEspunsului sEu iniGial. Winta de pipEire a articolului Hi/ sau predarea pipEitului combinaGiei posesor/ posesiune. copilul este JnvEGat sE pipEie (etic+eteze) ceva din mediul Jncon urEtor prin urmErirea Fmodelului) oferit de instructor.. etc. cInd copilul este pregEtit sE JnceapE sE JnveGe pronumele.. De e"emplu. transferEm comportamentul copilului la o situaGie nouE. !Ind predaGi. Aceasta se JntImplE deoarece copilul va etic+eta (pipEi) articolul.datE ce copilul spune Jn mod consecvent FrIndul tEu) fErE nici un imbold. animale.) %ai tIrziu. poate fi folositE aceeaHi activitate pentru a preda alte pronume posesive cum ar fi Fal lui). copilul are nevoie sE JnveGe sE inverseze pronumele. IcepeGi cu instructorul Hi cu copilul spunInd FBIndul meu) la timpul potrivit dar JntrebaGi FAl cui rInd5) numai dupE ce copilul a spus de a FBIndul meu). dar acesta ar trebui sE fie condus dupE ce multe alte pronume au fost stEpInite. I: FAtinge nasul cIinelui. 78 . spuneGi copilului FatingeGi genunc+ii) apoi JntrebaGi FAi cui genunc+i5) Hi imboldiGi FAi mei). 1entru a transfera de la un rEspuns reeptiv.) I: FAl cui nas5) *: FAl cIinelui. De e"emplu.) I: F*pune$mi despre asta.) I: FBine2 Acest nas este.) *: FAl cIinelui. reprezenaGi F*pune$mi despre aceastE lanternE) cu imboldul deplin de F6anterna ta este galbenE.) !ontunuaGi pInE cInd copilul este capabil sE descrie fiecare articol folosind referenGii corecGi de pronume. Kn cele din urmE. 1redaGi doar cIte un pronume pe rInd. AHteptaGi ca sE predaGi pronumele dupE ce copilul stEpIneHte multe alte capacitEGi.

. dacE copilului nu$i plac bomboanele. I: FAtinge$mi nasul. (imagini cu oameni fEcInd anumite acGiuni cu obiecte) I: FAEseHte [El cIntE la c+itara lui\.) I: FA cui cEmaHE5) *: FA lui. *e sugereazE cE dacE folosiGi aceastE metodE de predare.datE ce copilul rEspunde cu Fai mei) Jn mod consecvent. introduceGi Fal tEu). Apoi. etic+etInd (pipEind) un articol care se vede sau care poate fi folositintraverbal atIt timp cIt Freferentul) sau persoana despre care vorbiGi a fost stabilitE de a. a unei fete Hi a unui cIine) I: FAtinge cEmaHa lui.) *: (aratE Hi spune) FEl cIntE la c+itara lui. De e"emplu.) I: F!e se JntImplE5) *: FEa cIntE la c+itara ei.) KntrebaGi FA cui bomboanE5) Hi JmboldiGi$l sE rEspundE FA ta). Ea face curat Jn casa lor. puneGi o bucatE din bomboana preferatE a copilului pe podea Hi JmboldiGi$l sE Jntrebe FA cui bomboanE5). Din cInd Jn cInd. /l lui1 / ei1 /l nostru Acestea sunt tot pronume posesive Hi avanta ul JnvEGErii lor constE de obicei Jn faptul cE ele nu necesitE inversErii Jntre instructor Hi copil.) *: (aratE Hi spune) FEa cIntE la c+itara ei.) (imboldul cu JntIrziere de @ secunde) *: (atinge cEmaHa bEiatului) I: FAtinge cEmaHa lui. JmboldiGi$l sE Jntrebe F!ine5). Ar trebui sE fie prezenGi atIt o persoanE de genul 79 . cel mai uHor este sE aHteptaGi pInE cInd l$aGi JnvEGat pe copil sE solicite (cearE) informaGii folosind FAl cui5) Hi F!ine5) apoi predaGi pronumele Jn legEturE cu aceste cereri. (sunt prezente imaginea unui bEiat. Bine$JnGeles. !u alte cuvinte. 1ronumele la singular Hi la plural ar trebui de asemenea sE fie predate Jntr$un fel amestecat astfel JncIt copilul sE poatE rEspunde Jntr$o manierE fle"ibilE (E"emplu: Ea se oacE cu pEpuHa ei. poate fi folositE orice consolidare.) I: FAEseHte [Ea cIntE la c+itara ei\. Apoi JncepeGi sE$l JntrebaGi FAcui este bomboana5) dupE ce aGi rEspuns la Jntrebarea lui Hi JmboldiGi$l sE rEspundE Fa mea). ele sunt folosite pentru a se referi la subiectul unei propoziGii. atunci cInd el rEspunde FA cui bomboanE5) spuneGi FEste bomboana mea2) Hi luaGi bomboana sau cereGi$i lui sE v$o dea. aceste pronume pot fi JnvEGate cu pErGi ale corpului.e spElEm maHina noastrE) sau FEi JHi fac curat Jn casa lor).) (estompeazE imboldul) *: (atinge cEmaHa bEiatului) I: F!EmaHa aceea este .) I: F!e se JntImplE5) *: FEl cIntE la c+itara lui. Acestea sunt pronume folosite pentru a etic+eta (pipEi) sau pentru a rEspunde intraverbal la stEri de proprietate. (AveGi gri E2 1oate fi tentant. 3u1 3l1 3a1 Tu1 Noi1 Voi1 3i1 Nou@ Acestea sunt pronumele Fsubiective). copilul este de asemenea JnvEGat sE indice referentul.) !ontinuaGi cu alte pronume posesive pentru fatE (a ei) Hi pentru cIine (zgarda lui).).AHteptaGi ca copilul sE vE imite apoi puneGi din nou Jntrebarea pentru a obGine un rEspuns neJmboldit. F.) *: FAl tEu.) *: (atinge nasul) I: FAl cui nas5 *pune [al tEu\. AHa cum s$a descris mai sus. . DacE copilul are o ucErie preferatE. dacE avem doi sau mai mulGi oameni care sE fie Fproprietarii) obiectului. De e"emplu.) 1ronumele la plural pot fi de asemenea JnvEGate Jntr$o manierE asemEnEtoare.) *: FA lui. El va JnvEGa repede JnGelesul lui Fal tEu).) 1entru unii copii. spuneGi$i ca vreGi Jntr$adevEr sE vE ucaGi cu ea dar cE altcineva o are. 1ronumele posesive pot fi JnvEGate de asemenea Jn legEturE cu pronumele subiective. fErE nici un imbold.. spuneGi$i FEste a ta2) sau FEste bomboana ta2).

F!ine se oacE la topogan5) Jmboldind FEi). daGi articolul la persoane diferite Hi JmboldiGi$l pe copil sE rEspundE corect.) -bservaG$i cE copilul este Jmboldit sE dea o propoziGie JntreagE ca rEspuns la F*pune$i) mai degrabE decIt sE rEspundE la JntrebEri cu o frazE.) *: (aratE Hi spune) FEl stinge focul.) I: FAtinge [Ea are un fluture\. spuneGi$i copilului cE cIGiva oameni merg Jn locul lui preferat (parcul) Hi JmboldiGi$l sE Jntrebe F!ine5). . 1entru a preda pronumele plurale.) *: F. (o persoanE de genul masculin.) I: F*pune$mi despre pompier.u ai lanterna. (instructorul are o varietate de bErbaGi Hi de femei diferite cu ocupaGii variate. AveGi gri E ca copilul sE vorbeascE Hi sE indice ca parte a rEspunsului sEu la Jnceputul procesului de EGare.u ai lanterna.) 80 .) ca sE fiGi siguri cE rEspunsurile se generalizeazE la o varietate de forme de propoziGii.) I: F*pune$i ei.ransferaGi la F*pune$mi ce se JntImplE5) astfel JncIt copilul sE dea Jntreaga propoziGie F. 6a Jnceput JmboldiGi printr$o indicare adEugatE la FEl/ Ea) are ucEria dar estompaGi imboldul de indicare. De asemenea. .masculin cIt Hi una de genul feminin. BEspundeGi F.) I: F*pune$mi despre pompier.oi). etc. una de genul feminin Hi copilul sunt prezenGi Hi ucEria preferatE # o lanternE datE din mInE Jn mInE) I: (dE ucEria bErbatului) F*pune$mi.datE ce a ungeGi in parc. Aceasta se JntImplE pentru a evita ca copilul sE JnveGe greHit sE retransmitE mesa ele prin pronunGarea Ftu ai) sau Fel are). .oi2 1uneGi pantofii2).) I: (Ji dE lanterna copilului) F!ine are lanterna5) *: FEu o am. AveGi gri E sE predaGi Jn combinaGie cu toate celelalte pErGi de vorbire (verbe.oi ne ucEm la leagEn) Hi FEi se oacE la topogan.0! Hi al transferurilor de inversare) I: FAtinge [El stinge focul\.) *: (aratE Hi spune) FEa are un fluture.otE: e"ista argumente pro Hi contra JnvEGErii copilului sE foloseascE formele contractante Jnainte de a JnvEGa sE foloseascE verbele au"iliare cu acordul corect dintre subiect HJ predicat. aveGi gri E ca copilul sE se adreseze instructorului Jn timp ce pronumele se sc+imbE Jn Ftu) dacE el se adreseazE persoanei care Gine ucEria. .) I: F*pune$mi despre pompier.) *: F.) *: (atinge Hi spune) FEa are o pElErie galbenE. Jn funcGie de persoana cEreia i se adreseazE.) (.) I: FAEseHte [Ea are o pElErie galbenE\.datE ce copilul rEspunde corect. femei.ransferaGi la pipEire (etic+etare) prin Jntrebarea F!ine merge Jn parc5) Hi JmboldiGi F.) *: (atinge femeia pompier Hi spune) FEa are un fluture.altE modalitate de a preda pronumele subiective este aceea de a$l invEGa pe copil sE arate imagini de bErbaGi.datE ce copilul stEpIneHte FEl/ Ea). !opilul a fost JnvEGat de a rEspunsurile fazE prin intermediul . ad ective. trasnferaGi la pipEire (etic+etare) prin Jntrebarea F!ine are ucEria5).oi). .) I: (Ji dE lanterna femeii) F!ine are lanterna5) *: (aratE spre femeie dar se uitE la instructor Hi spune) FEa o are.) I: F*pune$i lui. !opilul poate da mai multe rEspunsuri diferite dar aveGi gri E ca el sE foloseascE pronumele corect. la fel Hi Jn funcGie de persoana care are ucEria. . JncepeGi sE renunGaGi la imboldurile dumneavoastrE receptive Hi spuneGi doar F*pune$mi despre acest pompier). animale prin Jnceperea cu un rEspuns receptiv Hi predarea simultanE a rEspunsului de etic+etare (pipEire).) .datE ce copilul poate gEsi uHor persoana corectE pe baza pronumelui pe care i l$aGi dat. Apoi. uitaGi$vE Jn ur pentru a vedea alGi copii care se oacE la diferite ec+ipamente Hi JntrebaGi F!ine se oacE la leagEn5) Jmboldind F.) *: (atinge pompierul bErbat Hi spune) FEl stinge focul. Autorul preferE sE se concentreze pe predarea comunicErii funcGionale care se potriveHte cu ce este auzit de obicei Jn mediul Jncon urEtor mai degrabE decIt sE se concentreze pe Fgramatica corectE). !ine are lanterna5) *: (aratE spre bErbat dar se uitE la instructor Hi spune) FEl o are.) *: (aratE Hi spune) FEa are o pElErie galbenE.

E"emplu: FDE$i mingea lui. I: FDE$i mingea lui *ara+.altE strategie de predare este de a$l lEsa pe copil sE Fdiri eze) (solicite) oameni diferiGi sE facE anumite acGiuni apoi predaGi pipEirile folosind pronumle potrivite Jn conte"tul acGiunii consolidante.) (o altE persoanE prezentE) *: FEi sar. este uHor sE JnGelegeGi de ce.. %ai Jnainte a fost rIndul instructorului sE fie Heful pentru a modela solicitarea ca doi sau mai mulGi oamnei sE JndeplineascE o acGiune.) 1ronumele pot fi predate de asemenea dacE Jl JnvEGEm pe copil sE facE Fcomentarii contingente). !opilul este FHeful). KncepeGi prin a arEta acelaHi se" pentru a evita confuzia dar puteGi amesteca se"ele o datE ce copilul rEspunde consecvent fErE sE aibE nevoie de nici un imbold.aratE spre pErinGi) FEi.) Ar fi F6ui ar mingea). AIndiGi$vE cE de obicei noi modelEm folosirea acestor pronume prin faptul cE Ji dEm copilului instrucGiuni.) DacE am fi folosit numele unei persoane Jn locul pronumelui. (imagini cu bErbaGi Hi femei care dau anumite lucruri altor persoane) I: FAratE$mi. De asemenea. ultimul cuvInt ar fi devenit subiectul rEspunsului de pipEire. a$Gi putea Jncepe cu pipEiri uHoare. cu felul Jn care faceGi dumneavoastrE. Atunci cInd copilul rEspunde la acestea fErE nici un imbold.) I: F*pune$i mamei Hi tatei. (%ama Hi tata sar) I: F!ine sare5) *: (se uitE la instructor .) *: F. JncepeGi sE$l invEGaGi pe copil sE etic+eteze (pipEie) aspecte din mediul Jncon urEtor Jntr$o manierE asemEnEtoare. dat fiind felul Jn care acestea sunt folosite. De e"emplu. .) AHadar.) I: FNai Hi tu Hi eu sE sErim2) *: (sare cu instructorul) I: F!ine sare5) *: F. 'ariaGi aceasta prin a spune FEu am o minge mare) Hi JmboldiGi$l pe el sE spunE FEu am o minge micE).) *: F'oi sEriGi. dar nu e"actE. El i$a dat mingea Ei2) *: (aratE Hi spune) FEl i$a dat mingea Ei. JncepeGi sE adEugaGi alte pronume.divesitate de bErbaGi Hi de femei prezente. autorul preferE sE$l JnveGe pe copil sE foloseascE pronumele obiectului dupE ce predE pronumele subiective Hi sE includE pronumele subiective Jn predarea iniGialE pentru a uHura predarea diferenGei dintre utilizErile potrivite. cum ar fi FEa are o cEmaHE roHie) sau FEl JHi JmbrEGiHeazE cIinele) Hi arEtaGi spre o altE imagine pentru ca el s$o etic+eteze.) I: F!ine a dat mingea5) 81 . 7ui1 3i1 7or1 Nou@ Acestea sunt Fpronumele complementare) sau pronumele care se referE la complementul propoziGiei. astfel JncIt copilul sE aleagE el care articol vrea sE$l pipEie (etic+eteze/ descrie).) I: F!e s$a JntImplat5) *: FEl i$a dat mingea Ei.) *: (Ji dE mingea lui *ara+) I: F!ine are mingea5) *: F*ara+ are mingea.oi sErim. cum ar fi F!reionul meu este roHu).u$i aHa5 1entru a evita aceastE confuzie. estompaGi imboldul dumneavoastrE de arEtare. !u alte cuvinte. !opiii care se dezvoltE obiHnuit JntImpinE de obicei greutEGi Jn diferenGierea folosirii potrivite a pronumelor Hi. Apoi arEtaGi spre creionul copilului Hi JmboldiGi$l sE spunE F!reionul meu este albastru).oi.) I: F*pune$i lui Rate. . ar fi perfect rezonabil Hi logic sE presupunem cE rEspunsul la F!ine are minge5) dupE ce i s$E cerut FDE$i mingea lui. Jn timp ce coloraGi.) I: F*pune$i mamei.

!Ind copilul rEspunde F. DacE bateGi la tobE. AruncE mingea la noi. De e"emplu. o datE ce el vE solicitE Jn mod consecvent FsE mergeGi Jncet) JntrebaGi$l F!um merg5) pentru a$l JnvEGa sE pipEie (etic+eteze) FJncet).) I: FAruncE mingea la mine. (este rIndul nostru. aveGi gri E ca copilul sE diferenGieze toate situaGiile Jn care este Hi Jn care nu este adecvat sE foloseascE pronumele. JntrebaGi$l cum ar trebui sE mergeGi Frepede) sau FJncet). Adverbele pot fi gEsite Jn diferite propoziGii. !Ind Jl daGi Jn leagEn.inIndu$l de Holduri Hi lEsaGi$l pe el sE cearE (solicite) sE sarE Fsus) sau F os). 1entru a preda pipEirea.) I: F!ine a aruncat mingea5) *: FEl. 'ariaGi oamenii care solicitE acGiunea Hi care fac acGiunea astfel JncIt sE poatE fi JnvEGate toate formele pronumelui.) I: F*pune$i tatei ce s$a JntImplat. (mai mulGi bErbaGi Hi femei care se oacE de$a prinsul mingii) *: FAruncE mingea mie. !opilul ar trebui sE rEspundE fie prin a spune numele persoanei (adicE %ama a cIntat un cIntec) sau prin a arEta Jn timp ce retransmite FEa a cIntat un cIntec). . De asemenea. Jntr$un format de oc. aHa cE nu dorim ca el sE Fse JmpotmoleascE) Jn folosirea numai a unei singure forme de propoziGie. variaGi persoanele cErora li se adreseazE copilul pentru a$l JnvEGa sE diferenGieze folosirea pronumelor Jn funcGie de persoanE cEreia i se adreseazE. FA utaGi$l) sE sarE pe salteaua elasticE . De e"emplu.) 1ronumele de obiect plurale pot fi JnvEGate Jn acelaHJ fel sau dacE avem Fec+ipe). KntrebaGi$l pe copil dacE . puneGi o ucErie 1oo+ sE danseze 82 .oi am aruncat mingea lor. Dorim ca copilul sE aibE aceastE fle"ibilitate Jn folosirea formelor propoziGiilor. 1entru a$l JnvEGa pe copil sE rEspundE receptiv. dacE copilul vE cere sE mergeGi. am putea spune Fel mergea Jncet Jn osul strEzii) sau Fel Jncet mergea Jn osul strEzii) sau Fel mergea Jn osul strEzii Jncet) pentru a descrie acelaHi eveniment. el vrea sE$l JmpingeGi Fmai tare) sau Fmai Jncet5) 'ea el sE se dea repede sau Jncet5 *us sau os5 6a fel ca atunci cInd predaGi alte pErGi de vorbire.) I: F*pune$mi ce s$a intImplat5) *: FEl mi$a aruncat mingea mie. transferaGi de la cerere.) I: F!ui i$a aruncat$o5) *: F%ie. DacE vE cere sE cIntaGi.u) amintiGi$i cE . o datE ce copilul cere (solicitE) folosind adverbele. 6uaGi$l pe copil afarE pe +ol cu o altE persoanE.u ai aruncat mingea la mine.) I: F!e s$a JntImplat5) *: FEa a aruncat mingea la mine. De e"emplu. cum vrea el sE cIntaGi Ftare) sau Fmai Jncet5).) (femeia este cea care aruncE) *: FAruncE mingea la mine. departe de ceilalGi oameni HJ puneGi o anumitE persoanE sE facE o acGiune.) I: F!ui i$a dat mingea5) *: FEi.ati (care aHteaptE Jn camerE) poate vedea ce s$a JntImplat.) *: (aruncE) I: F*pune$mi ce s$a JntImplat.atE sE Jntrebe F!e s$a JntImplat5) atunci cInd grupul intrE din nou camerE.ati are nevoie sE Htie cine a Jndeplinit acGiunea. /dverbele # adverbele sunt cuvinte care sunt folosite pentru a descrie acGiuni. De e"emplu.) *: FAm aruncat migea ei.) I: F*pune$i ei. puneGi douE obiecte identice sE indeplineascE douE acGiuni identice cu un singur adverb care diferE. spuneGi F*pune$mi ce se JntImplE5) pentru a obGine Fmergi Jncet) sau FJncet mergi). este mult mai uHor sE$l JnvEGaGi sE etic+eteze (pipEie) Hi sE le identifice Jn mod receptiv.) *au.) Kn cele din urmE.) *: F. JmboldiGi$l sE vE spunE sE FcIntaGi mai Jncet2). 1regEtiGi$l pe . puneGi$l pe copil sE solicite o acGiune JmpreunE cu alGi oameni care cer aceeaHi acGiune.) *: FAm aruncat mingea la tine. KmboldiGi$l pe copil sE rEspundE Jn ambele feluri astfel incIt el sE fie fle"ibil Jn combianrea propoziGiilor Jn fraze mai tIrziu.*: FEl. 1entru a obGine rEspunsul din douE cuvinte adverb Hi verb. Adverbele pot fi JnvEGate prin construirea pe cerinGele copilului pentru acGiuni (solicitEri).

dar au grutEGi Jn combinarea cuvintelor Jn propoziGii Jntr$o manierE fle"ibilE. le putem preda dacE suntem consecvenGi HJ e"acGi Jn predarea noastrE Hi valorificaGi interesele copilului pentru a fi siguri cE predarea acestor pErGi de vorbire este in beneficiul copilului. sE puneGi JntrebEri care necesitE rEpsunsul dintr$un singur cuvInt. JncepeGi sE pipEiGi adverbele care merg cu acGiunile. va fi important sE$i JnvEGaGi forme gramaticale corecte sau forme adecvate situaGiei c+iar de la bun Jnceput.repede HJ alta sE danseze Jncet. combinaGiile de douE cuvinte ar trebui Gintite de JndatE ce copilul are cel puGin . Adverbele intraverbale pot fi predate dacE Jl JnvEGEm pe copil sE identifice lucruri care aleargE rapid apoi JnvEGEGi$l reversul astfel JncIt el sE poatE rEspunde la F!um aleargE tigrul5) fErE nici un stimul vizual prezent. 1robabil cE cel mai bine este ca decizia sE fie bazatE pe nevoile Hi istoria de JnvEGare a fiecErui copil. 6a fel ca si cu alte pErGi de vorbire. ar fi impotant sE fiGi siguri cE copilul este capabil sE foloseascE aceeaHi formE de propoziGie pentru a etic+eta (pipEie) diferite mErimi Hi culori de Hosete pe care le vede pe os sau Jn alte locuri. dar JntImpinE mari greutEGi Jn combinarea cuvintelor. 1roblema constE Jn aceea cE o datE ce unii copii cu autism au JnvEGat o FregulE) sau un anumit mod de a spune ceva. 1entru aceHGi copii. vrem sE fim siguri cE am predat toGi operanGii verbali (funcGiile) adverbelor. &n moment potrivit sE$l JnvEGaGi adverbele este atunci cInd Jl JnvEGaGi pe copil sE imite viteza unei acGiuni. este de asemenea important ca el sE fie capabil sE rEspundE la F!e este asta5) (HosetE) F!e culoare are5) (rozie). pe mEsurE ce creHte comple"itatea afirmaGiilor. Decizia asupra momentului Hi a modului Jn care cuvintele se combinE Jn propoziGii Hi fraze trebuie sE ia Jn considerare capacitEGile curente ale copilui. 1uneGi douE persoane sE cInte la tobE Hi JntrebaGi$l care cIntE tare HJ care Jncet. F!e mErime are Hoseta5) (micE). De e"emplu. 83 . AceHti copii s$ar putea sE foloseascE propoziGiile Jntr$o manierE Ftaie Hi lipeHte).u dorim sE pierdem progresul prin Jncercarea de a combian cuvintele prea devreme2 /r trebui copiii s@ ie Bnv@EaEi s@ oloseasc@ toate Fcuvintele mici> cum ar i Fun>. CON#T4UI43/ P4OPOLIIII7O4 CCnd ar trebui s@ Bncepem s@ lucr@m la propo'iEii8 BEspunsul la aceastE Jntrebare depinde Jn funcGie de fiecare copil. AlGi copii pot fi capabili sE foloseascE cuvinte independente pentru a solicita Hi etic+eta articole fErE nici un imbold. !ereGi$i sE le identifice pe fiecare. F&nde este Hoseta5) (pe os). AHa cum se JntImplE Jn cazul intregii predEri dacE copilul manifestE comportamente de evadare sau se opreHte spontan din a solicita Hi a etic+eta lucruri. JntrebaGi$l care a coborIt rampa repede Hi care Jncet. . cIt de multe cuvinte poate imita copilul cu succes5 ImitE (tip ecou) copilul Jn mod spontan propoziGii lungi5 Este copilul capabil sE solicie cu cuvinte singur fErE nici un imbold5 BepetE copilul douE sau mai multe cuvinte fErE Jmboldire5 AHa cum s$a mai discutat. %ai mult. 1e mEsurE ce JnvaGE sE facE aceasta. 6EsaGi$l sE vE spunE cum sE JndepliniGi acGiunile. pe mEsurE ce copilul va avea mai multe greutEGi Jn producerea corectE a cuvintelor. Fl>Dul "articolul &ot@rCt$ pentru a produce propo'iEii corecte din punct de vedere gramatical sau este Bn regul@ s@ BnveEe modul Ftelegra ic> sau Fde copii> de a combina cuvintele8 Aceasta este o Jntrebare care se pune adesea Hi e"istE un anumit dezacord Jntre profesioniHGi Jn ceea ce priveHte rEspunsul corect. De e"emplu. !opiii care se dezvoltE normal Jncep de obicei sE formeze propoziGii pentru prima datE care sunt greHite din punct de vedere gramatical Hi treptat JnvaGE sE producE terminaGii de cuvinte HJ propoziGii corecte. este foarte important sE le JmpEGiGi propoziGiile pentru a fi siguri cE ei folosesc fiecare FbucatE) pentru o varietate de funcGii Hi apoi sE construiGi Jnapoi combinaGiile de cuvinte avInd gri E sE continuaGi din cInd Jn cInd. 1entru aceHti copii.@ de Fcuvinte) pe care le foloseHte pentru a solicita (cere) Hi care pot fi identificate receptiv Hi etic+etate (pipEite) fErE nici un imbold. unii copii cu autism nu prezintE deloc greutEGi Jn folosirea propoziGiilor Jntregi intr$o manierE de tip ecou sau imitativE. de obicei este foarte greu sE$l sc+imbe2 1entru aceHti copii. va fi important sE mEriGi uHor lungimea propoziGiilor lor. Jn general. cIt Hi pe vIrsta copilului. c+iar dacE un copil este capabil sE spunE F'Ed o HosetE micE rozie pe os)/ atunci cInd el intrE in contact cu aceastE propoziGie. dar. priviGi la greutatea sarcinilor Hi JndreptaGi$le ca atare. Kn timp ce toate aceste pErGi de vorbire mai Fabstracte) pot fi mult mai grele de JnvEGat pentru unii copii autiHti. 1oate e"ista o Jntrerupere Jn articularea cuvintelor atunci cInd copilul JncearcE sE foloseascE cuvinte cu mai multe silabe Hi/ sau cInd douE sau mai multe cuvinte sunt combiante. DacE faceGi o cursE cu maHini.

proprietEGi Hi verb (8 proprietEGi) (Este o micE. *undberg recomandE sE fie urmErit un continuum de dezvoltare Hi sugereazE urmEtoarea ordine: $ *ubstantiv S *ubstantiv (douE pipEiri stEpInite JmpreunE # minge. uitaGi$vE la ce este mai important. Aceste cuvinte izolate pot sE aparE cu sau fErE argon co$e"istent. unde. atunci cInd ne uitEm la modul Jn care copiii care se dezvoltE normal JnvaGE sE combine cuvintele (Bloom Hi 6a+eD. ca copilul sE fie capabil sE comunice cu dumneavoastrE Hi JnvEGaGi$l un fel prin care sE vE spunE bazat pe capacitEGile lui curente. adverbe. clasE cInd i se spune articolul $ Ad ectiv S *ubstantiv S 'erb (alb urs alergInd) $ 1ipEiri de trEsEturE $ 1ipEiri cu construcGii purtEtoare. funcGie. dacE Jl JnvEGEm sE spunE FciteHte cIinele mare roHu) pentru a solicita cartea !lifford poate sE aibE mai mult succes decIt dacE JncercEm sE$l JnvEGEm sE cearE aceeaHi carte spunInd FEu vreau sE citesc cartea !liffor) deoarece FEu vreau) are o Fvaloare comunicativE) prea micE Hi adaugE prea mult la lungimea ei iar F!lifford) este un cuvInt greu din cauza amestecului Fcl). De e"emplu. noi dorim ca copilul sE ne abordeze totE ziua. prepoziGii. F!uvintele mici) care au un JnGeles prea mic sau deloc. BroCn. DacE el JncearcE orice e"presie/ propoziGie mai lungE de : silabe. Dr. pronunGia lui devine de neJnGeles. el este probabil prea greu pentru copil Jn acest moment Hi este probabil cE copilul nu va folosi acest rEspuns Jn mod funcGional. dacE un copil JntImpinE dificultEGi ma ore Jn combinarea cuvintelor Jn propoziGii Hi prezintE mai multe greutEGi de articulare atunci cInd lungimea Hi comple"itatea cuvintelor Hi a propoziGiilor creHte. Dr.FBegula degetului) este aceea cE dacE copilul este capabil sE imite forma corectE cu uHurinGE. pronume Kn cele din urmE. clasa $ 1ipEiri de trEsEturE. 1artington Hi Dr. predaGi$ o. sE presupunem cE un copil nu este capabil sE imite mai mult de : silabe. 1entru acest copil. !arbone sugereazE urmEtoarea ordine care sE fie folositE atunci cInd predaGi etic+etErile: $ *ubstantiv S *ubstantiv (minge Hi pantof) $ 'erbe $ 0raze/ !onstrucGii purtEtoare S substantive (Este o minge) $ *ubstantive S 'erbe (minge rostogolindu$se) $ Ad ective $ 1ipEiri de articole cInd i se spune trEsEtura. 7?=9) vedem cE copiii Jncep JntIi sE combine o serie de cuvinte independente izolate fErE a respecta o anumitE ordine. care. spunIndu$ne ceea ce vrea2 Hn ce ordine ar trebui s@ ie Bnv@Eate combinaEiile de cuvinte8 Acestea reprezintE o altE arie Jn care e"istE un oarecare dezacord Jntre profesioniHti. cum. cInd. maHinE) $ *ubstantiv S 'erb (minge rostogolindu$se) observaGi cE combinaGiile 'erb S *ubstantiv sunt date ca e"emple Jn manual. un copil ar putea sE spunE Fmami) (uitIndu$se la 84 . Ideea este. Dr. De e"emplu. BeGineGi. proprietEGi Hi verb (Este o roHie minge care se rostogoleHte) $ 1ipEiri cu construcGii purtEtoare. pot fi JnlEturate ca copilul sE fie capabil sE comunice idei mai comple"e. 7?=>. mic camion) $ 'erb S Ad ectiv S *ubstantiv (sEritoare minge roHie) (nu toate acestea se preteazE la limba romInE/ ele trebuiesc adaptate) 1e de altE parte. funcGia. 1e de altE parte. ce. !arbone sugereazE urmEtoarea: $ *olicitEri de articole. dar nu accentuaGi terminaGiile cuvIntului cu preGul de a constru afirmaGii mai lungi. al cui. activitEGi Hi acGiuni prin cuvinte independente $ !ereri de alte acGiuni $ !ereri cu construcGii purtEtoare $ Alte cereri de a opri o activitate Hi de a fi a utat $ Alte cereri de atenGie $ !ereri de informaGii (pune JntrebErile cine. $ Ad ectiv S *ubstantiv (mare minge. roHie minge care se rostogoleHte) Kn descrierea succesiunii care sE fie folositE pentru a preda solicitErile. ar fi Jn beneficiul lui dacE l$aGi JnvEGa mai multe tipuri de propoziGii Ftelegrafice). de ce) $ !ereri de evenimente viitoare $ !ereri folosind ad ective. Jntr$o propoziGie. *copul nostru este de a$l JnvEGa pe copil sE comunice cIt mai mult posibil. DacE un rEspuns trebuie sE fie consolidat Jn mod consecvent.

rEspunsul poate fi transferat la *D. %ai mult. copilul ar putea fi JnvEGat sE solicite una din douE cEni disponibile care ar necesita folosirea unui ad ectiv pentru a clarifica solicitarea. 1e de cealaltE parte. DacE acceptEm cE solicitarea (cererea) reprezintE singurul operant verbal (funcGia limba ului) care JntIlneHte direct nevoile copilului. cInd Fsubstantivul) completeazE acGiunea. accentul egal Hi modelele de intonaGie care coboarE separE cele 8 cuvinte ca construcGii individuale. substantivul vine Jnaintea verbului. !opilul ar trebui sE fie JntIi JnvEGat sE clarifice solicitErile folosind combianGii din 8 cuvinte Hi apoi aceste cereri (solicitEri) ar trebui sE fie transferate la etic+etEri (pipEiri) din 8 cuvinte. DacE un copil solicitE o anumitE acGiune din partea unei anumite persoane. -rdinea cuvintelor care a fost JnvEGatE (adicE substantiv S verb. instructorul ar putea aHtepta ca copilul sE se JntindE spre o anumitE canE. *ubstantivele. 1auzele dintre cuvinte. ad ectivele. !Ind transferEm la pipEire. De e"emplu. instructorul ar putea spune fiecare opGiune Jntr$o manierE interogativE F!ana roHie5 !ana albastrE5). de obicei ei fie combinE combinaGii de cuvinte JnvEGate mai Jnainte sau dezvoltE una cum ar fi Ftati aruncE) Hi FaruncE mingea) fiind combinate Jn Ftati aruncE mingea) sau JnvaGE JntIi Fmare minge). ea pare sE urmeze faptului cE cererea ar trebui sE fie folositE pentru a preda cele mai multe combinaGii de cuvinte. instructorul va repeta *D$ul pentru rEspunsul de pipEire (*DM FDescrie asta) Jn prezenGa cEnii albastre) pentru a$l separa mai departe de procesul de transfer. dacE ne uitEm la literatura de dezvoltare Jn combinaGii cu funcGiile specifice (operanGi verbali) ale limba ului nu pot oferi cele mai bune informaGii de care avem nevoie pentru a stabili cum Hi ce anume sE predEm Jn legEturE cu combinaGiile de cuvinte. la fel cum este folositE pentru a preda Fprimele cuvinte). copiii autiHti nu se dezvoltE de obicei conform unui continuum Ftipic). verbele. etc. &rmEtoarele combinaGii sau relaGii semantice sunt de obicei primele care sunt folosite de cEtre copiii care se dezvoltE normal: $ Agent S acGiune M substantiv S verb (mami Jmpinge) $ AcGiune S obiect M verb S substantiv (mEnIncE banana) $ Agent S obiect M substantiv S substantiv (bEiatul (loveHte) mingea) $ AcGiune S poziGie M acGiune S substantiv (de sErit pat) $ Entitate S poziGie M substantiv S substantiv (mami bucEtErie) $ 1osesor S posesie M substantiv S substantiv (pantofii mamei. De e"emplu. cum ar fi Fdesc+ide sucul). *au. oricum. AHa cum Htim. %ai tIrziu. dacE copilul solicitE cE asupra unui articol sE se e"ercite acGiunea. bea sucul. FDescrie asta). (E"emplu: mami stE. canE spartE) $ Demonstrativ S entitate M pronume S substantiv (prE itura de acolo. F!are anume (canE) o vrei5). avInd Jn vedere faptul cE forma verbului se sc+imbE. cercetErile felului Jn care JnvaGE limba ul copiii care se dezvoltE normal demonstreazE cE atunci cInd copiii Jncep sE ac+iziGioneze propoziGii mai lungi. prepoziGiile Hi adverbele pot fi toate alese Jn combinaGie cu fiecare. aceastE pEpuHE). apoi rEspunsul este transferat la pipEire. ad ectiv S substantiv.mami) FcuGu) (arEtInd cEGelul) pentru a solicita atenGia mamei cEtre un cIine. FaruncE mingea) Hi apoi le combinE FaruncE mingea mare). pantofii tatei) $ Entitate S atribut M ad ectiv S substantiv (roHie masinE. T3MNICI 23 P432/43 P3NT4U CO)6IN/III73 23 CUVINT31 :O4)/43/ P4OPOLIIII7O4 7. instructorul va spune numai F*pune$mi despre asta). de obicei el urmeazE verbul (e"emplu: loveHte mingea. Ginta transferului de pipEire ar fi Fmamei mergInd) (substantiv S verb). imediat dupE ce copilul a folosit o combinaGie de 8 cuvinte pentru a obGine acelaHi rEspuns din 8 cuvinte ca o pipEire. transferul la pipEire ar fi F!e faci5) BM)Desc+id sucul) (verb S substantiv). sE dea un imbold de tip ecou solicitErii Hi apoi sE renunGe la imboldul de tip ecou. !Ind copiii Jncep sE combine cuvinte./ va depinde de solicitarea pe care o face copilul Hi de Fgramatica) corectE a combinaGiei cInd este transferatE la o etic+etare. ei fac de obicei acest lucru Jntr$o manierE care indicE relaGia dintre cuvinte. 0olosind motivele de mai sus pentru alegerea Gintelor rezultE Jntr$o mai puGinE concentrare asupra anumitor combinaGii care sE fie JnvEGate Jntr$o manierE succesivE Hi Jn sc+imb se concentreazE pe o varietate largE de diferite combinaGii de cuvinte. !opilului i se cere JntIi sE$Hi clarifice cererea. Kn cele din urmE. E"emplu: 85 . Jn loc de a cere (solicita) numai o canE. Kn oricare dintre cazuri. ar trebui sE fie dat un imbold da tip ecou. trans eruri de la solicitare la pip@ire # o modalitate de a JnvEGa combinaGiile este de a transfera de la solicitare (cerere) aHa cum sE descris mai sus. etc). *au. 1entru predarea iniGialE. Jn funcGie de obiectele Hi de acGiunile care Jl intereseazE pe copil. cuGu muHcE) !Ind substantivul este lucrul asupra cEruia se e"ercitE acGiunea. cum ar fi Fmamei merge).

) I: F*pune$mi despre asta. E"emplu: I: F*pune$mi despre asta.. E"emplu: I: F!e face bEiatul5) *: F6oveHte. E"emplu: I: F!e se JntImplE5) *: F*ania zboarE. ele pot fi combinate pentru a forma c+iar Hi afirmaGii mai lungi. construcGie Jn plus pentru a pipEi evenimentul din mediul Jncon urEtor. combianEii de construire a pip@irii # aceastE metodE de predare implicE folosirea rEspunsurilor pe care le stEpIneHte copilul pentru Fa construi) afirmaGii din ce Jn ce mai lungi. E"emplu: *: F%aHinE) (arEtInd imaginea unei maHini Jntr$o carte) I: FAHa este2 %aHinE roHie.) *: F%ami doarme. a irmaEii de e<tindere # o te+nicE care este folositE des cu copiii care se dezvoltE normal este de a consolida afirmaGiile lor corecte Hi de asemenea adEugarea unui cuvInt.) (rEspuns stEpInit) I: FAHa este2 BEiatul loveHte mingea. AGi putea Jncepe prin a le preda pe acestea prin solicitEri simple.) I: FDa2 *pune$mi despre asta..) 86 .) I: F!are sanie5) *: F*ania micE.) (ecou) I: FBravo2 *pune$mi ce se JntImplE.) (consolidare %ABE2) .) *: F(Este o) minge albastrE.) 8.) *: F%aHinE roHie.) 9.) :.) I: F&nde zboarE ea5) *: F1e cer.) *: FEu am un marLer albastru. E"emplu: I: F'reau o pisicE.) Aceasta se poate JnfEpttui de asemenea folosind o sarcinE de tipul Fcompletare).datE ce copilul este capabil sE foloseascE consecvent construcGiile poentru a rEspunde. E"emplu: I: FEu am un marLer roHu.) (proces de transfer) *: FBEiatul loveHte mingea.) *: F%ami doarme Jn pat. este uHor de predat o varietate de forme de propoziGii. AceastE te+nicE poate fi de asemenea folositE cu copiii autiHti Hi are mai les succes la copiii cu ecou puternic.) I: F*pune$mi despre asta.) (Jn timp ce luaGi pisica *: F'reau un cIine.) I: FBine2 %ami doarme. !e se JntImplE5) *: FBEiatul loveHte mingea.) *: FKn pat.) (Jmboldit Jn timp ce ia un cIine) %ai tIrziu pot fi JnvEGate alte forme de propoziGii.I: F!are minge o vrei5) *: F%ingea albastrE. comentarii contingente # o datE ce copilul a JnvEGat sE facE comentarii care sunt asociate cu comentariile dumneavoastrE.) *: F*ania micE zboarE pe cer.) (rEspuns stEpInit) I: F!e loveHte el5) (atingInd mingea) *: F%inge.

casE mare. uitE$te la fluturele cu albastru Hi alb din vIrful cuHtii2). dacE el ar spune F%ami. DacE observaGi o scEdere Jn solicitEri (cereri) dupE ce aGi inceput sE predaGi combinaGiile de cuvinte. sE presupunem cE copilul este la grEdina zoologicE la raionul de fluturi cu sute de fluturi prezenGi Hi el vrea cE mama sE vadE un anumit fluture. Ar fi nevoie ca el sE solicite ca mama sE se uite dupE un anumit fluture Jntr$o anumitE poziGie: F%ami. continuaEi cu r@spunsurile din cuvinte independente cCnd este adecvat. dacE ar fi numai un singur fluture prezent JngrEdinE Hi copilul ar dori sE i$l arate mamei. *: F1rE iturE. Kn timp ce acest lucru ar putea fi bun pentru unii copii..) I: F)!are anume5 *: F%are.7ucrurile de care s@ EineEi seam@ cCnd predaEi combinaEiile 7. cEmaHE caldE). Kn acest conte"t. cEmaHE mare. unii profesioniHti sugereazE sE JncepeGi creHterea lungimii propoziGiilor cu fraze/ construcGii purtEtoare. pantaloni mari) Hi acelaHi obiect cu ad ective multiple (cEmaHE mare. cEmaHE albastrE. ca adulGi. aveEi grij@ s@ nu cereEi prea mult BncCt s@ nu mai ac@ nici un e ort. aveEi grij@ s@ consolidaEi combinaEiile corecte c&iar dac@ nu obEineEi combinaEia la care v@ gCndiEi dumneavoastr@N Este uHor sE ne concentrEm mult asupra unei Ginte JncIt uitEm sE ascultEm cu adevErat ce spune copilul2 De e"emplu. Ei ne pot face complimente. Jn general este acceptat faptul cE alegem sE fim Jn prea ma oamenilor care sunt consolidanGi pentru noi. uitE$te la fluture2) nu ar constitui destulE informaGie. retrEgeGi$vE un pic sau consolidaGi fiecare rEspuns ca un cuvInt independent Hi combianGi cuvintele ca un model pentru copil fErE sE solicitaGi combinaGia drept rEspuns.) I: F1rE iturE mare. predaGi obiecte multiple cu acelaHi ad ectiv (minge mare. %ai ales dacE pErinGii sunt ei JnHiHi foarte sociabili.) (Jn timp ce Ji dE copilului prE itura) (dacE copilul Jncepe sE solicite o prE iturE cu cuvIntul Fmare). . aveGi gri E sE$l puneGi sE spunE FprE iturE) Jnainte de a primi prE itura2) <. aveEi grij@ s@ predaEi cuvinte BntrDo larg@ varietate de combinaEii pentru a evita ca r@ spunsurile s@ ie Bml@nEuite Bmpreun@. Dorim sE fim siguri cE$l JnvEGEm pe copil cInd este Hi cInd nu este necesar sE foloseascE descriptorii Hi clasificErii. De e"emplu. BntrebaEiDl pe copil Bmprejur@rile Bn care este nevoie de mai multe in ormaEii. !Ind ne gIndim pe cine alegem noi. uncEia de accentuare a cuvintelor este olosit@ pentru a de'volta a irmaEiile Bn ca'ul copiilor care au di icult@Ei Bn imitarea construcEiilor mai lungi. va fi foarte dureros pentru ei sE$Hi vadE copiii singuri Hi izolaGi. rEspunsul GintE ar fi prea greu pentru copil. uitE$te la fluturele cu portocaliu Hi negru de pe floarea purpurie. dacE aveGi Jn minte o GintE Fculoare S substantiv) atunci cInd Jl JntrebaGi pe copil care etic+etE ar dori$o. cEmaHE cu dungi. 8. dacE spune F%ami. De e"emplu. 1e de altE parte. dacE un copil solicitE cu cuvinte independente fErEnici un imbold dar se opreHte sau reduce mult solicitarea atunci cInd se adaugE un ad ectiv. ne pot spri ini cand 87 . pentru a ne petrece timpul Hi pentru a socializa. AmintiGi$vE sE continuaGi sE mergeGi Jnapoi Hi aveGi gri E ca copilul sE fie capabil sE dea rEspunsuri din cuvinte independente Hi sE rEspundE Jn mod adecvat la intrbEri. AceHti prieteni pot fi consolidanGi deoarece lor le place sE facE aceleaHi lucruri sau sE vorbeascE despre aceleaHi subiecte ca Hi noi. 1oate cE ei simt cE copilul lor Fse simte singur) Hi emoGiile pe care pErinGii le asociazE cu FsingurEtatea) nu sunt unele pe care sE le doreascE pentru copilul lor. aveGi gri E sE consolidaGi dacE el solicitE Fetiuc+eta de cIine lucioasE)2 :. De e"emplu. CON#T4UI43/ C/P/CIT?II7O4 #OCI/73 C/43 /P/4 1entru mulGi pErinGi este foarte important ca copiii lor sE JnveGe sE se oace cu Hi sE le facE plEcere sE fie Jn compania altor copii.) ar suna JntradevEr cam Fciudat) deoarece ar constitui ma multE informaGie decIt este necesarE Jn aceastE situaGie. 9.

Kn acest caz. noi trebuie de asemenea sE avem gri E sE nu consolidEm nici un compostament negativ prin JndepErtarea condiGiilor aversive care urmeazE imediat dupE un composrtament negativ (consolidare negatvE). AHadar. !opiii mici au tendinGa de a fi Jn mod natural Fegocentrici) Hi mai ales ei ar lua decIt ar da. Aceasta reprezintE aceeaHi metodE pe care o folosim atunci cInd Jl JnvEGEm prima datE pe copil sE se bucure de compania adulGilor. Din nefericire. +otErIGi Hi destul de imprevizibili. DacE copilul a manifestat sensibilitate la diferite tipuri de luminE. oamenii pe care i$am considerat iniGial Fantipatici) s$ar putea sE ne placE mai tIrziu dupE ce au fost FasociaGi) suficient cu alte condiGii consolidante. Descoperim ce tipuri de atingeri. s$ar putea sE li se parE cE copilul se pricepe bine sE se distreze singur. activi. copilul nu este capabil sE ne spunE ce Jl deran eazE astfel cE noi putem presupune pe baza comportamentelor lui Jn anumite Hi/ sau decoruri asemEnEtoare din trecut. Vi noi facem la fel pentru ei. se adaugE Hi faptul cE JncercErile greHite de socializare pot de fapt sE conducE la creHterea comportamentului propriu stimulator. poate cE copilul ar putea evolua c+iar Jnainte sau c+iar dupE ceilalGi copii. poate cE acest lucru poate fi sc+imbat. cu atIt mai mult ele vor apErea Hi Jn viitor. au tendinGa de a fi zgomotoHi. Jn timp ce putem tolera mai mulGi oameni care Jn general nu ne consolideazE. Kn timp ce nu dorim sE$l supunem Jn mod intenGionat pe copil la ceva ce el ar putea considera neplEcut. Kn timpul HedinGelor Jn grup sau Jn cerc. !u atIt mai mult ei se anga eazE Jn aceste comportamente. DacE se JntImplE aHa. sunete. comportamentele proprii$stimulatoare se consolideazE automat. Este important sE reGineGi cE o JncErcEturE prea mare de informaGie senzorialE poate fi Jntr$adevEr destul de dureroasE pentru copilul cu autism. 6i se permit copiilor sE sumble din centru Jn centru sau e"istE limite cu privire la numErul de copii care pot fi Jntr$un centru Jn acelaHi timp5 De multe ori. AHa cum Htim. despre cauzele Hi persoanele pe care le alegem pentru a socializa. forGIndu$i sE intre Jn contact cu copiii care se dezvoltE normal pentru perioade lungi de timp Ji putem face sE$i asocieze pe aceHti copii cu condiGii neplEcute sau pedeapsE. De obicei nu alegem sE fim Jn prea ma oamenilor care nu ne plac sau care sunt duHmEnoHi.avem un necaz. *copul nostru nu este izolarea socialE ci o creHtere treptatE a abilitEGii copilului de a tolera mediul Jncon urEtor Hi de a JnvEGa sE se bucure de compania altor copii. DacE JnGelegem Hi acceptEm acest lucru. %ai mult. Este crucial ca copilului sE nu i se permitE numai FsE stea Hi sE se stimuleze) Jn clasE. Aceste comportamente naturale. este mult mai bine sE vE faceGi un plan dinainte Hi sE evitaGi situaGiile care pot fi dificile mai 88 . 1entru observatorii nepregEtiGi. la probabilitatea cE copilul se va JndepErta de copiii care se dezvoltE normal. copiii. dacE asociem doar un singur copil cu consolidarea. !Ind copiii se aflE Jntr$o situaGie dureroasE. miHcEri. -cazional. )odi icaEi *tabiliGi dacE se pot face unele sc+imbEri Jn mediul Jncon urEtor pentru a$i perminte copilului sE se simtE Jn largul lui. gusturi Hi priveliHti (stimuli) Ji fac plEcere copilului Hi i le oferim fErE sE aHteptEm nimic Jn sc+imb (consolidare non$contingentE). dar observatorii pregEtiGi pot face diferenGa dintre oaca Fstimulatorie) Hi cea solitarE. sau ne pot oferi orice alt tip de consolidare generalizatE. DacE vi se pare cE e"istE tendinGa de a fi prea multE confuzie Hi imprevizibilitate Jn timpul HedinGelor de tranziGie. &nele idei pe care le aveGi Jn vedere cuprind urmEtoarele. !e ar trebui sE facem atunci5 *E Ginem copilul izolat dacE contactul cu alGi copii pare sE fie neplEcut5 Autorul sugereazE cE nu este necesar acest lucru Hi cE de fapt este destul de important sE stabilim modificErile din mediul Jncoon urEtor care ne$ar putea a uta sE desensibilizEm copilul autist faGE de mediu. pentru a lucra sau participa Jn diverse organizaGii. 7. acest lucru poate fi condus Jn timpul ocului sau Jn alte situaGii controlate Hi monitorizate cu gri E. comportamentele lor proprii$stimulatoare au tendinGa de a creHte cu o mEsurE de apErare Jmpotriva supra$JncErcErii. copilEreHti s$ar puteaa sE fie neplEcute pentru unii copii cu autism datoratE naturii sistemului lor senzorial. valoarea consolidantE a activitEGii sau a muncii poate compensa FneplEcerea) de a suporta un individ. %odificErile specifice care sunt necesarepot fi stabilite numai pe o bazE individualE deoarecce fiecare copil cu autism diferE Jn ceea ce priveHte lucrurile pe care poate Hi pe care nu poate sE le tolereze. prin propria lor naturE minunatE. aceasta ne oferE o pEtrundere psi+ologicE Jn felul Jn care i$am putea JnvEGa pe copiii noHtri FcapacitEGile sociale). 1roblema constE Jn faptul cE alGi copii s$ar putea sE nu fie atIt de interesaGi sau atIt de pricepuGi Jn a oferi aceastE consolidare non$contingentE copilului. copilul poate sta mai departe de restul grupului dacE prea multE Fapropiere) este greu pentru copil sE o tolereze. De fapt. 6imitarea numErului de copii permiHi Jn fiecare centru. Kntre timp. prezenGa unui numEr mai mic de copii Jn mediul Jncon urEtor apropiat va fi mai tolerabilE. folosind beGele sau orice alte tipuri de materiale poate fi de a utor. noi nu alegem sE fim Jn prea ma lor decIt dacE suntem nevoiGi. respingInd tot ce se petrece Jn urul lui. fEcInd astfel HJ mai greu procesul de JnvEGare a acestor deprinderi sociale. %ai mult. 1rimul pas important este de a asocia (Jmperec+ea) alGi copii cu lucruri pe care copilul le gEseHte plEcute (consolidare).

cei mai mulGi sunt nerEbdEtori sE a ute. etc. vorbiGi cu copilul care se dezvoltE normal despre cum Ji place Hi cum nu$i place sE i se vorbeascE. prieteniile lungi. Aradat mEriGi perioadele timpului petrecut Jn clasE. Kn timp ce unii pErinGi s$ar putea sE se teamE de o situaGie sau o tulburare pe care nu o JnGeleg. luaGi$l Jn clasE pentru foarte scurte perioade de timp. 1oate cE puteGi recruta o clasE JntreagE. De e"emplu. !+emaGi$i pe pEritii copilului pe care vreGi sE$l propuneGi Jnainte de a vorbi cu copilul. consolidaGi mult Jnainte ca copilul sE arate vreun semn de Fnecaz) Hi plecaGi +otErIt dupE ce l$aGi consolidat. &neori. /sociaEi Asocierea iniGialE cu alGi copii este de cele mai multe ori condusE cel mai bine numai cu un singur copil prezent. %ulGi pErinGi au descoperit cE este de a utor sE viziteze decorul cInd nu nunt prezenGi Hi alGi copii. &nor copii le place Jntr$adevEr sE fie Fa utor de profesor) Hi vor accepta bucuroHi acest rol. 9. 1rofesorii pot fi de obicei de a utor Jn a stabili care copii ar fi niHte candidaGi buni. 1oate ca un copil un pic mai mare poate fi trecut pe listE pentru a a uta sE$l JnvEGaGi pe copilul autist. !opiii care se dezvoltE normal de multe ori Jncep sE$l spri ine Jn clasE pe copilul cu autism. DacE copilul este Jntr$un decor separat/ independent. Kn acest timp. sE se oace. mEcar la Jnceput pentru a asocia decorul cu consolidarea. !u cIt e"istE mai mulGi oameni care sE fie conHtienGi Hi sensibili la comportamentele copilului. permiGInd oportunitEGi adiGionale pentru copilul cu autism de a participa la decoruri sociale. Hi consolidaGi$l pe copilul care se dezvoltE normal atunci cInd el/ ea ia aceHti factori Jn considerare atunci cInd se oacE cu copilul. verificaGi posibilitEGile de a trece pe listE un copil de acestE vIrstE din HcoalE. Asocierea Flocului) Jl face sE fie mult mai uHor tolerant atunci cInd a ung ceilalGi copii. va fi uHor sE$i convingeGi pe pErinGi Hi pe profesori cIt este de important pentru noi toGi sE JnGelegem Hi sE fi sensibili la diferenGele dintre noi. cu atIt mai puGin pErinGii JHi vor e"prima Jngri orErile. la sala de mese sau pe terenul de oacE. KncercaGi sE treceGi pe listE a utorul unuia sau a doi copii din clasE dacE copilul este Jnscris Jntr$o clasE cu copii care se dezvoltE normal. AveGi gri E sE puneGi accent pe beneficiile pentru copilul care se dezvoltE normal. sE fie atins. 3ucaGi cu copilul autist ocurile preferate. De obicei oamenii se tem de lucrurile pe care nu le JnGeleg astfel JncIt cu cIt le daGi mai multe informaGii. acesta este de multe ori un prim pas Jn a JnGelege cum Hi de ce oamenii sunt toGi diferiGi Hi speciali. toGi copiii din clasa normalE se vor strEdui pentru Hansa de a deveni Fun prieten special)2 Acest tip de Fcurs special inverat) este de obicei foarte eficient pentru copilul autist care JntImpinE greutEGi Jn a tolera diferite decoruri sau grupuri mari de oameni. KntIi. la fel Hi pe cele pentru copilul dumneavoastrE. incluzIndu$l Hi pe copilul care se dezvoltE normal . aveGi gri E ca consolidarea pentru copiii care se dezvoltE normal sE fie foarte FdensE). 8.degrabE decIt sE reacGionaGi dupE ce copilul Fne spune) cE nu se simte Jn largul lui prin singurul fel pe care Jl cunoaHte. %ai mult. !opilul Hi pErintele se oacE Jn acest decor cu toate ucEriile preferate ale copilului Hi toate consolidErile favorite Ji sunt acordate cu libertate. De obicei este folositor sE aduceGi Jn clasE toate consolidErile preferate ale copilului. Acest lucru poate fi foarte folositor pentru clasE Jn general deoarece deseori e"istE atIt de multe lucruri care necesitE atenGia profesorului astfel JncIt el/ ea nu este capabil FsE se prindE) care sunt nevoile speciale ale copilului cu autism. cu anumiGi copii care sE fie recompensaGi pentru completarea muncii lor sau pentru cE au demonstrat un comportament adecvat prin a le permite sE participe. cum ar fi zilele onomastice Hi zilele de oacE. Este important sE oferiGi consolidare copilului care se dezvoltE normal pentru eforturile sale. 6EsaGi$l pe parinte sE afle cE profesorul l$a recomandat pe copilul lui datoritE atitudinii lui altruiste Hi recunoaHteGi cE aceastE atitudine se datoreazE faptului cE pErintele i$a oculat acest altruism ca fiind o valoare Jn propria lor casE2 -feriGi$vE sE vE JntIlniGi cu pErintele Jnainte Hi permiteGi$vE sE vE cunoascE copilul. 89 . marea ma oritate a oamenilor au o concepGie greHitE despre natura autismului Hi cE fiecare copil este atIt de diferit JncIt nu este posibil ca ei sE Jl FcunoascE) pe copilul lor pe baza informaGiilor primite din media. Kn curInd. copilul l$ar putea informa pe un alt elev sau pe profesor cE copilului cu autism Fnu$i plac sunetele tari) sau cE Fare nevoie de o pauzE). strInse. sunt adesea formate Jntre copii. !opiii care se dezvoltE normal Hi care se vor implica Jn astfel de roluri de spri in de obicei cIHtigE o grEmadE de Jncredere Jn sine Hi de mIndrie de a$i a uta pe ceilalGi. pe mEsurE ce copilul este capabil sE tolereze mediul Jncon urEtor. cu atIt este mai probabil ca problemele sE fie rezolvate Jnainte de a Jncepe o crizE2 %ai mult. Din nou. puneGi$l pe copil sE$i livreze toate consolidErile preferate ale copilului fErE nici o cerere. 2esen'ibili'aEi 1entru a$l desensibiliza pe copil faGE de o clasE plinE cu alGi copii. -feriGi$le informaGii despre autism Jn general Hi despre copilul vostru Jn particular.

etc. Este responsabilitatea ec+ipei de a stabili decorul adecvat pentru ca instruirea sE aparE. lEsaGi$l pe copilul care se dezvoltE normal sE$i livreze snacLsurile la ora gustErii Hi ucEriile cInd este timpul de oacE. trebuie sE ne uitEm la urmEtoarele trei condiGii: 7. *uccesul din cadrul decorului este determinat de abilitatea copilului de a JnvEGa din acel mediu. pe rInd cu copilul care se dezvoltE normal. #olicitaEi "cereEi$ . DupE ce ec+ipa a dezvoltat IE1$ul. Acestea fiind spuse. Acest plan este dezvoltat atIt de protagoniHti din diverse domenii cIt Hi de pErinGii copilului. capacitEGile de predare ale personalului care e"ecutE instruirea. !onsolidaGi abilitatea copilului de a Jmboldi corect. organizarea. Kn acest moment este important ca ec+ipa sE se uite la scopurile care au fost tocmai scrise Hi sE stabileascE unde apare procesul de predare. 1entr Ftinerii JnvEGEcei) sau pentru cei care de abia Jncep sE tolereze sE fie Jn compania altor copii. Este copilul verbal5 1rezintE copilul capacitEGi care apar la luminE de imitare verbalE 90 . este important ca ec+ipa sE stabileascE dacE copilul va beneficia de la aceste modele. *copul este de a$l a uta pe copil sE devinE cIt mai independent posibil Hi de a$i descreHte nevoile lui/ ei pentru medii Jncon urEtoare restrictive. la procentul cIGi elevi sunt la un profesor Hi la pregEtirea de fond pe care o au instructorii. scopurile la care va lucra copilul Jn acel an/ 8.). urmEtorul pas este sE privim implementarea. %odelaGi te+nicile de Jmboldire adecvate. Decorul ar trebui sE fie stabilit de abilitatea fiecErui copil de a funcGiona Hi de a participa in cadrul acestui decor. personalul de instruire. De e"emplu. Este important pentru ca profesorul clasei sE fie pregEtit Jn mod adecvat pentru a implementa metodele de predare eficiente pentru acel anumit copil. Este important sE privim decorul curent al clasei copilului (inclusiv colegii lui. ci Hi cInd anume sE le foloseascE. IE1$ul stabileHte scopurile Hi obiectele pe careec+ipa le considerE potrivite pentru acel copil distinct. 1entru a stabili plasarea adecvatE. . *$ar putea sE nu fie pozibil sE se lucreze la anumite obiective Jn acel decor (adicE sE$l JnvEGEm pe copil sE lucreze la comportamentul de conversaGie dacE toGi colegii lui sunt non$verbali). IE1$ul ar trebui sE identifice capacitEGile cruciale pe care copilul trebuie sE le JnveGe pentru a ac+iziGiona capacitEGi adiGionale fErE o instruire de specialitate. Kntimp ce produsul final pe care Jl dorim este acela cE copiii sunt capabili sE JnveGe Jn acelaHi decor. Ec+ipa are nevoie sE se uite nu numai la istoria de JnvEGare a unui anumit copil. Ec+ipa trebuie sE se uite la mErimea clasei. Avanta ul ma or de a fi inclus Jntr$un decor al unei clase normale/ tipice este reprezentat de modelele continui de limba tipic Hi de interacGiunea socialE. procesul de socializare ar trebui sE aibE loc gradat Hi cu atenGie. Ele ar trebui sE fie caracteristice Hi sE fie derivate din capacitEGile pre$necesare pe care le manifestE de a copilul. E"istE multe oportunitEGi pentru modelarea limba ului adecvat pe care copilul sE le imite. la fel ca Hi sE JnveGe Jn acest cadru. Este important ca scopurile alese sE poatE fi atinse Hi sE poatE fi mEsurate. dar Hi la disponibilitatea resurselor care pot fi oferite acelui copil.:. !ele mai multe dintre plasErile pentru copiii cu autism implicE o combinaGie a decorurilor educaGionale. 23T34)IN/43/ 54/2U7UI 23 P435/TI43 P3NT4U #CO/7/ E"istE trei facori ma ori pe care trebuie sE$i avem Jn vedere cInd ne gIndim la plasarea unui copil cu autism Jntr$un cadru al unei clase normale. 0iecare copil ar trebui sE fie JnvEGat cu cIt mai puGine restricGii posibil.datE ce copilul autist Jl observE pe prietenul lui pentru consolidare. !opiii sunt capabili nu numai sE JnveGe cuvintele corecte de spus. ce medii Hi servicii adiGionale sunt disponibile/ 9. JnvEGaGi$l pe copilul care se dezvoltE normal cum sE$l JmboldeascE pe copil pentru a$Hi solicita consolidErile lui. De e"emplu. pErinGii au mentionat de multe ori succesul JncepInd cu acest proces treptat Jntr$o clasE care este JndreptatE spre o activitate preferatE a copilului. Acesta reprezintE un pas important Jn proces.uturor pErinGilor le place sE$Hi vadE copilul cE progreseazE Jntr$un decor al unei clase obiHnuite. trebuie sE fim siguri sE Jl plasEm pe copil Jntr$un cadru pe care el Jl poate tolera. dar este important sE realizeze unde anume nevoile copilului lor vor fi satisfEcute. DacE nu este posibil sE$l introduceGi treptat pe copil Jntr$un decor de clasE. un copil care iubeHte muzica poate fi Jnscris cu suuces Jntr$o clasE de muzicE pentru copii sau un copil cEruia Ji place miHcarea poat fi Jnscris Jntr$o clasE de gimnasticE. 0iecare copil cu nevoi speciale are dreptul unui 1lan de Educatie Jndividualizat (IE1). !opiii pot JnvEGa foarte repede Hi pot deveni profesori minunaGi2 *olicitErile timpurii ar trebui sE fie pentru copil cele mai puternice consolidEri Hi situaGiile multiple ar trebui sE fie imaginate pe parcursul Jntregii zile Hcolare.

6auda Hi Jmplinirea sarcinii servesc drept consolidare primarE Jn cadrul clasei. comportamentul poate fi tratat topografic (adicE dacE vreun copil GipE/ loveHte alt copil. *$ar putea ca instructorii sE nu fi avut pregEtirea sau timpul necesar pentru a se dedica comple"itEGii comportamentului Hi s$ar putea ca ei sE fi consolidat. Este important sE$i revizuiGi realizErile Hi sE adaptaGi situaGiile aHa cum se cere. Bar se JntImplE ca profesorul sE fie capabil sE capteze motivaGia individualE a copiilor. fErE sE vrea. el va fi scos din activitate). e"istE o mulGime de lucruri care trebuie avute Jn vedere atunci cInd stabiliGi dacE un copil este pregEtit pentru un decor general. Kn cadrul unui decor general. Decorurile generale sunt adeseori mai puGin tolerante faGE de comportamentele disruptive din cauza elementelor negative pe care le pot avea asupra celorlaGi copii. Kn mod evident. !opilul trebuie sE fie capabil sE JnGeleagE instrucGiunile receptive cu uHurinGE Hi sE aibE puternice capacitEGi de imitare.evoile unui copil s$ar putea sE se sc+imbe pe parcursul anului. includerea dE drumul la scEderea abilitEGilor pentru o instruire individualizatE. Indiferent de ce decizii luaGi. funcGia comportamentului copilului s$ar putea sE nu poatE fi determinatE. ec+ipa trebuie sE se uite Hi la dezavanta ele includerii. 91 . Kn primul Hi cel mai important rInd. . DacE funcGia acelui comportament reprezenta un mi loc de evadare. comportamente proaste de adaptare. Este greu pentru profesor sE acorde instruire individualizatE Hi consolidare individualizatE. atunci comportamentul a fost consolidat Jn mod greHit. aveGi gri E sE aveGi date e"acte cu privire la rata/ proporGia de ac+iziGii a copilului Hi aveGi gri E sE vE JntIlniGi ca o ec+ipE cIt mai frecvent. Kn sc+imb. &n alt lucru care trebuie avut Jn vedere este comportamentul copilului. Este important sE aveGi Jn vedere toGi factorii.Hi de imitare motorie5 Are copilul capacitEGi de comunicare de bazE care sE$i permitE sE abordeze aspectele critice ale modelelor5 Au cei din urul lui capacitEGile necesare pentru a$l a uta pe copil5 IniGiazE ei interacGiunea5 *unt ei capabili sE$l anga eze/ antreneze pe copil5 !Ind se gIndeHte la includere. KntIi stabiliGi care sunt nevoile educaGionale ale copilului Hi apoi stabiliGi care este cel mai bun loc pentru implementare. !opilul JnvaGE acum cu grupul Hi trebuie sE JnveGe capacitEGi noi cu un timp foarte mic sau c+iar deloc 7:7. !+eia o reprezintE individualitatea. *$ar putea sE descoperiGi cE o combinaGie de decoruri reprezintE cea mai bunE situaGie pentru copil.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful