1.

Limitele biosferei Limitele biosferei:limitele in atmosfera,hidrosfera si litosfera In atmosfera –stratosfera(stratul de ozon)22-30mm --troposfera inf-viata intre 50-60 m, intre 100-500m se desf Aeroplantonul (elemente de foarte mici dimensiuni purtate de aer) In hidrosfera –viata e dezvoltata mai mult , limita maxima este de -1100m, cea mai mare densitate in primii 400 m adancime (eutotic,distotic,efotic) In litosfera –este o limita teoretica , limita maxima 2500mbacterii unicelulare procariote. De exp :in Romania –salcamul,ramele, cartita. 2. Definiti: Biom = zona majora de viata determinate de microclima cuprinzand un complex de biotopuri si biocenoze. Biocenoza = un ansamblu de populatii care traiescc pe un teritoriu bine determinat geographic cu legaturi specific cu mediul abiotic. Ecosistem = system complex alcatuit din biocenoza ( plante si animale) si biotop ( un anumit mediu) intre care exista o permanenta legatura). Biosfera = totalitatea ecosistemelor si a vietuitoarelor din geosferele care contin viata( litosfera, hidrosfera, atmosfera). Biotop=locul de habitat al unei biocenoze.El este definit de ansamblul factorilor abiotici care constituie suportul existentei si dezv organismelor vii.Cuprinde elemente ale litosferei, hidrosferei,atmosfereisi energiei solare Areal biogeografic=suprafata sau teritoriul ocupat la un moment dat de indivizii unei specii Cenrtu biogentic=locul de pe suprafata terestra in care ia nastere o specie 3. Factorii abiotici ai mediului si infl lor; LUMINA: Infl asupra plantelor prin 2 procese , fotosinteza si evapotranspiratia (asigura circulatia apei de la radacina catre frunze unde are loc elaborarea hranei ) -plantele crescute la intuneric culoareea frunzelor este deschisa iar tulpina fragila -plantele crescute la luminaculoare inchisa Dupa nevoia de lumina det 3 categorii de plante indicatoare de lumina: -heliofilemediu intens luminat (desert,tundra)

20gradeC -mezoterme.fiziologice(hibernarea). Indicatoare de temperatura: -megaterme. migratiile unor specii. Principalele adaptari: -homoclomiaanimalele copiaza culoraea mediului de viata cu ajutorul luminii . APA Plantele isi obtin umiditatea din sol : -sist pivitant –specific mediilor cu deficit de umiditate (nivelul piezometric se afla la mari adancimi ) -sist ramificat-areale suprapuse regiunilor de umiditate variabila -sist cu extensiune laterala –intalnit in climatul arid -sist fasciculat –specific speciilor de rogosuri(radacina de 1m) . bioritmurile zilnice sau sezoniere care duc la reproducerea lor . -morfologice ale plantelor la temperaturi ridicate : cresterea frunzelor in forma de pernite care sa nu le supraincalzeasca .-heliosciofilemediu moderat luminat (molid) -ombrofilepaduri de fac .altele au pe flori si pe frunze un strat de perisori.15 -20gradeC -hechistoterme. conifere Influneta animalelor –influenteaza ritmul activ.isi dezv in sol si tulpina si ramurile iar frunzele la exterior pt a nu ingheta .sa reflecte radiatia . pitiscimul.adaptabile la ger Influenta asupra animalelor: Adaptari la temp scazute:aglomerarea(pinguinii).secretarea de grasimi. hibernarea. poate fi permanenta la animalele din mediul acvatic -fitominareaelemente vegetale(lacusta migratoare) -coloratia de dezagregareintocmirile si coloritul unor pasari -coloratia de avertizarese schimba in functie de situatie Temperatura Org se impart in 2 categorii: -euritermesuporta variatii de temp -sitenoterme nu suporta variatii de temp Adaptari: -morfologice ale plantelor la temp scazute:nanismul.

Plante indicatoare de lumina: a) Plante erbivore sau heliofile-indica mediu cu intensitate ridicata a luminii .le gasim in taiga si paduri boreale . astfel extinderea in alt a plantelor e limitata pt ca se produc desfolierile ZAPADA Poate avea un impact pozitiv si negativ .arbore de cafea) b)Plante mezoterme –temp intre 15 si 20 grade C climat subtropical si mediteranean(exp:maslin. oferind conditii optime pt plante. umiditate. temperatură.curmalul.castan) c) Plante microterme-0grade C si -15grade C . frunze fragile si verde mai putin intens (ex:rodul pamantului. formarea tulipinilor si a ramurilor in sol (afinul) .coexista fenofazele pe ac.Plante indicatoare de apa: -hidrofile –legate de mediul acvactic (nuferi) sau pe sol cu exces de umiditate -mezofile -xerofile VANTUL Poate exrcita o actiune mecanica asupra invelisului vegetal . Arbore(exp:palmierii. le putem intalni in zona de step si savana . pinul) b) Plante ombrofile.stejar.Asimilatia clorofiliana se desfasoara in cond optime .Acestea acumuleaza in celule zaharul si sarurile . fagul) d)Plante hecjistoterme temp sub -0grade C . tesuturile slab lignificate .Acestea isi pierd aparatul foliar si au o perioada de repaus in sezonul de vegetatie )exp:molidul. isi pierd frunzele in sezonul rece . au tesuturi lemnoase bine dezv si au un strat de perisori protectori (exp:iarba canpului. compoziţie chimică. pH.pchivnicul) c) Plante heliosciofile-suporta o oarecare umbrire(fagul) Plante indicatoare de temperatura: a)Plante megaterme-temp de peste 20 grade C climat ecuatorial si subecuatorial. stratul de zapada contribuie la mentinerea unui microclimat mai cald la supr solului . In tinuturile polare si subpolare .Au sezonul de vegetatie permanent. Plante indicatoare de lumină. bradul.bananierul.sciofile sau fotofobe –adaptate la umbrie intensa . textură şi structură ale solurilor. climat temperat si subpolar . transf amidonul in glucide simple . 4. climat polar si etajul alipn .Asimilatia clorofila e lenta .

pl semixerofile(apa din panza).(exp:pl plutitoarenufarul.(spanac porcesc. salcie pitica) d) Plante care indica o concetratie ridicata a altor substante minerale in sol: -plante zincofile-Zn -plante magnezifile-Mg -plante indicatoare de beriliu-Be -plante silcifile-Si Plante indicatoare de structura si textura ale solului . lucerna) c) Plante neutrofile –(ochiul sarpelui) Plante indicatoare de saruri minerale : a) Plante halofile-sol saraturos .bogate in carbonati. pl partial emorse-papura) b)Plante higrofile-soluri cu exces de umiditate . drumurilor. crovuri.Plante indicatoare de umiditate: a)Plante hidrofile-formeaza vegetatia lacurilor .urzica) c)Plante calcifile –sol bogat in calciu (floare de colt .pipirigul) c)Plante mezofile-fanete .pl ruderale de pe campuri) d)Plante xerofile –deserturi. semideserturi.Au radacini puternice (pt sustinerea plantei). regiune de stepa si semideserturi -radacinile absorb apa cu concentratie ridicata de NaCl -tulpinile sunt groase si suculente (batismaritima-in Ro-Baragan) b) Plante mitrofile –sol bogat in nitrati . fara perisori absorbanti. gropilor de gunoi . subtiri .planta carnivvora) b) Plante bazifile –soluri alcaline .pl efemoroide-iarba campului. pajisti. Categorii:pl xerofile suculente (cactusul0.Au frunze mari . xerofilism fiziologicincapacitatea plantei de a absorbi apa in cantitate suficienta. baltilor etc.subaeriene(pt respiratie) si tulipini lungi .(exp:pl perene-trifoiul rosu. flexibile .-sunt plante ruderale(buruieni).pl xerofile specifice stepei.xerofilism edafic-incapacitatea de a retine apa. malul lacurilor.frunzele. Plante indicatoare de ph al solului: a)Plante oxofile-adaptate solurilor cu ph acid (exp:roua cerului.zone de stepa si silvostepa (exp:stejarul pufos . Au radacina putin ramificata .(exp:izma broastei.Au dif tipuri de xerofilism climatic-lipsa precipitatiilor. in apropierea stanelor . tulpinilesi radacinile au un sistem de spatiu intracelular de aer. stomatele se afla pe fata inferioara a frunzei. le gasim un lunci .

nutriţie. bolovani.pesti. caracteristici.puf(vinarita).invelis uleios(nuca de cocos.musca fara aripi . reproducere (fitogene. Mijloace de diseminare pasivă. a)ANEMOCORIA-diseminare cu ajutorul vantului . ex. semintele-soparlita alba . castane de balta ) -fructe care se decshid numai pe timp de ploaie (iarba de soalalima) Animalele –pinguinii si ursii polari transportati pe gheata . Mijloace de diseminare activa. 7. alergare sau inot.subst adezive(vascul) . biogene) Factorii biotici rezidă în totalitatea relațiilor care se stabilesc atât între indivizii unei anumite specii(relații intraspecifice). b)HIDROCORIA-diseminarea cu ajutorul apei Plantele prezinta dispozitive pt plutire si impotriva putrezirii: -seminte protejate de un strat de ceara alba (nufarul) -coaja lemnoasa.autocaria presupune adaptari si dispozitive mecanice prin care acestea isi imprastie semintele:plesnitoarea.insecte. fructe si seminte prevazute cu accesorii:pufpapadia. zoogene.plante intregi pline cu seminte –ciulinii Baraganului -animale-acarieni.paianjeni. c)ZOOTEHNIA-diseminarea are loc prin intermediul animalelor Plantele prezinta adaptari specifice: -dispozitive de prindere a seminteleor in blana animalelorclestisori(scaietii).dura.ciocul berzei. pasari.a)plante psamofile-sol nisipos (garofita de nisip) b)plante cosmofile-ele formeaza flora stancariilor (radacina in fisuridezagregare) c)plante litofile-sol neevoluat . alc din pietris. -cele mai avantajate sunt :speciile cu citeza mare de zbor .Factorii biotic ai mediului și influența lor asupra organismelor vii: relaţiile interspecifice legate de apărare. -plantele trb sa aiba greutatea mai mica decat aerul:sporii ciupercilor si ferigilor .lastunul mare) -in cazul plantelor .grohotis(talofile de alge si licheni) 5.oua de reptila. 6. -specifica regnului animal pt ca poseda mijloace de locomotie mai mult sau mai putin performante. ex.(randunelele. cât și între populațile care aparțin unei specii diferite(relații intrerspecifice). broaste.

-colonizarea insectelor polenizatoare(bondarul) si aiepurelui de camp in Australia . 8.scazuta(elefantii).paduchii. -vechimea-varsta geologica a speciilor -interventia antropica -rangul sistematic c) densitatea indivizilor din cadrul unui areal nu este uniforma.muscate) din Africa de Sud in Europa. 9.bivolul si cotofana. Unele specii asigura diseminarea altora:pestii si rechinul .floarea-soarelui) din America in Europa sau plante decorative(frezii.-capacitatea semintelor de a rezista la actiunea sucului gastric sin tubul digestiv Animalele :paraziti –puricii.broasca .capusele.Turdus(privighetorile) Plante-papadia b) areale endemice : -dimensiuni reduse la cativa km patrati (exp:Gura leului. Categorii de areale dupa marima: a) Areale cosmopolite : -dimensiuni mari (mai multe bazine oceanice) -animale-genul Corvus(corbii). d)HOMIOCARIA-diseminarea cu ajutorul omului -introducerea unor plante de cultura(porumbul. Carcateristici ale arealelor biogeografice si ale centrului biogenetic: Arealul biogeografic=suprafata sau teritoriul ocupat la un mom dat de indivizii unei specii a) Centrul biogenetic=locul de pe suprafa terestra in care ia nastere o specie b) marimea-influentata de : -valenta ecologica a speciilor (adaptabilitatea la dif variatii de mediu)(mareraspandire extinsa.trandafirul de Cozia) Romania constituie 35%din flora Europei si 150 de specii sunt endemice.mica-raspandire restransa) -mijloacele de diseminare -prolificitatea speciilor (capacitatea de inmultire)ridicata9paraziti).viermii intestinali.cartof.elefant.plosnitele. 10. cainele enot in Delta. Categorii de areale dupa vechime: .

evapotrasnpiratie ridicata.oitele.  Diversitate: cele mai raspnadite fam ai caror reprezentanti vegeteaza in padurile dense tropicale sunt: . uneori tertiare. microclimat mai unform in interiorul pad cu variatii termice aproape enexistente. 12. intensitate redusa a luminii. liliacul 11. floarea de colt.rezultate dintr-unul circumterestru dat. in Africa mai putin intinsa. capra neagra . insolatie intensa. factorul fiind temp ) -areale circumpolare boreale.arborele mamut b) arele neoendenice: -specii aparute ecent in cuaternar . precipitatii medii anuale ce depasesc 1500-1700mm. Padurile tropicale umede:  Localizare: domeniul pad dense ecuatoriale este scindat in 3 mari mare sontinentale: Am. iepurele polar) -areale circumtempeate boreale (Emisfera N)-coacazele -arelae circumtropicale-cocotierul -areale circumtemperate australe –fagul austral b)Areale discontinue(au forma fragmentata. Camerun)  Conditii ecologice: temp medii anuale ridicate. solurile cu exceptia andosolurilor si a celor aluvionare. Categorii de areale dupa forma: a)Areale circumterestre(au aspect de banda ce incoanjoara globul terestru intre anumite lat . dinamicii maselor continentale .discontinua. banda in jurul cercului Polar de Nord (vulpea porala. constant peste 20gC.Africa si Indonezia. in Am Centrala fatada continentala a M Caraibelor cat si versantii”in vant” ai Antilelor sunt acoperite de pad densa tropicala. au in general varste ft mari. aparitia unor bariere climatice) exp:elefantul indian .a) areale paleoendemice: -specii cu varste geologice mari -ferigile. care nu au avut timp sa-si extinda arealul de raspndire -garofita . cele mai raspandite sunt cele latiferice si ft sarace in subs nutritive. pad tropicala umeda cuprinde 2 masive distincte: o banda occidentala ingusta in Sierra Leone si Ghana in lungul Golfului Guineei si un imp masiv forestier centrat pe bazinul Congou’lui(Nigeria. aer saturat permanent in vapori de apa.

exigenta diferita fata de factorul umiditate face ca pad de sal sa se dezv mai aproape de tarm. Leguminoase(liane/rotangul in Asia. palmierul de ulei/Africa. sal=arbore cu inaltimi de pana la 35m si circumferinta ce poate atinge 2m.fam. hidrobionte(caimanul in Amazon)  Pad musonice – intalnite i Asia de SE si in anum ins din arhip Sondelor. Meliacee(mahonul indian/lemnul de Singapore). . unele rozatoare. supranumit si arborele de fier datorita lemnului ft tare. Anim. palmieri pitici semperviriscenti) -pad de teck. in Etiopia – kola iar in Am de Sud – coatinga 13.fam.fam. pic sau degetele prevazute cu discuri adezive(lemurii din Madagascar). smochinul indian). Moraceae (ficus/asia tropicala. crepusculare sau luncifuge(insecte. arbusti si arbori cu lemn pretios/Asia). acesta isi pierde frunzele mari in sez secetos -pad de sal: sunt specifice Indochinei si Malayeziei.fam. Padurile mediteraneene: . partea centrala a Indiei si in pen Indochina. Sterculiaceae (arborele de cacao/Am de S si arborasul de cola/Africa). tericole: talie mica(antilope mici in Africa.. reptile). Lauraceae(arborele de scortisoare. fiind expuse primele musonului umed de vara Tufarisurile ghimpoase xerofile poarta denumiri diferite: in Africa – brusa. . apar in Gratii de V. Euphorbiaceae (arborele de cauciuc din Amazonia). rinoceri de talie mica). Palmae(palmierul de vin. Myrtaceae(arborele de cuisoare). camphor/ in Asia)  Lumea animala: este variata organismele prezinta adaptari morfologice si fiziologice in fct de biotopul pe care il ocupa.fam. gheare dezv ft mult(lenesii cu 2 si 3 degete din Amde S). palmierul de fribre textile/Amazonia. Rutaceae (citrice). degete opozabile(papagalii din genul Ara in Amazonia). aceste pot fi: arboricole si tericole. bambusi. . Anima arboricole prezinta: coada prehensibila(maimutele Am de S). santalul alb. compozitia floristica impune diferentierea a 3 subfaciesuri ale padurii musonice: -pad mixte(stratul arborilor cuprinde specii cu lemn pretios: lemnul trandafiriu indian.fam. . . se dezv in conditiile unor precipitatii abundete. -fam. palmierul de zahar/Asia) -fam. . Rubieaceae(cafea arabica.fam. santalul est indian.liberica). -fam.

acestia sunt adesea asociati stejarilor cu frunze semperviriscente. . stejarul de pluta. mirt. cu veri scurte si moderate in domeniul climatului temperat continental. in general prefera versantii mai umezi. iar pe versantii mai insoriti apar specii heliofile de pin b) Arborii cu frunze cazatoare sunt intalniti mai ales in zonele de tranzitie spre climatul temperat. pana la altit de 1400m. in .Compozitie floristica: sunt alc in specii semperviriscente de foioase si conifere. pinul maritim(ocupa tarmurile occidentale ale Marii Mediterane). pinul laricio apare in mtii Corsici si in provincia Calabria din Italia. . . respectiv primavara si toamna joaca un rol capital. 14. si mai rar stejar de pluta. leandrul. Specii de quercinee caducifoliate apar atat pe tarmul nordic cat si pe tarmul sudic al M Mediterane. levantica. cimbru.anotimpurile de tranzitie. 15. unde formeaza asociatii de arbusti cu tepi. -per marcate de seceta sun inexistente. situate pe roci calcaroase si mamoase. pinul maritim. maslinul si plante spinoase. a) Arborii semperviriscenti sunt: stejarul vesnic verde/stejarul de stanca. mai mult sau mai putin levigate. tarmul Asiei Mici. Specii dominante: stejarul de kermes. Tufarisurile mediteraneene: Compozitia floristica: laur.stratul arborilor are o densitate redusa. In stratul arborescent apar specii de conifere mediteraneene ca: pinul de alep. maslin salbatic. in cadrul sau aparand diseminate specii arbustive si subarbustive ca: fisticul. respectiv in mtii Atlas) Modelul arhitectural al pad semperviriscente: . conifere din genul Pinus si Cedrus Preferinte eco ale speciilor de conifere: pinul de alep(are un areal extins din Spania pana in Grecia si din Maroc pana in Libia).precip sunt abundente si repartizate uniform pe parcursul anului. nemorale ale emisferei nordice(pad. Tomilarele – sunt asociatii de arbusti cu inaltimi mijl in cadrul carora domina speciile: rosmarinu. Pad. Garriga – reprez o formatie de tufarisuri secundare scunde.solurile sunt brune de pad. ins Creta. dezvoltate mai ales in suul Fr. cu ierni nici prea severe nici prea lungi. cimbrul cu cele mai spinoase frunze. cu frunze cazatoare): Conditii eco: climat racoros. cedrul de liban si cedrul e altlas (fiind intalnite in Liban si in suduk Turciei. Specii dom: dafinul. mai ales stejarului verde. laurul. Frigana – este raspandita in Grecia.

se datoareaza in mare parte evolutiei lor in timp geologic Model arhitectural: se carcaterizeaza prin predominarea stratului arborilor cu frunze late. localizate in Eur. durata stratului de zapada variaza intre 7-8luni in Iakutia si 5-6 luni in nordul provinciei Quebec.localizarea geografica si compozitia floristica permit individualizarea a 2 faciesuri: pad. stratul ierbaceu si muscinal include prin excelenta plante umbrofile. fiind vesnic verde pad asigura umbrirea intensa si continua a terenului astfel incat straturile inferioare de veg sunt rare sau absente. hemicriptofite si geofite. ele corespund unor asociatii veg clar diferentiate. respectiv solurile gleice si turbariile acide. straturile inferioare respectiv cel arbustiv si cel subarbustiv sunt mai slab dezv. geofitele vernale pot fi considerate o grupa de plante capabila sa umple un vid sau o nisa ecologica existenta in sezonul de vegetatie al padurilor de foioase. durata sez de veg este scurta(35luni/an). cu zapezi de lunga durata cu veri relativ calde. Am de N. precip predominante sub forma de zapada vazriaza intre 400-700mm. iar speciile corespunzatoare sunt putin numeroare. Spectrul bioformelor: este dominat de pl fanerofite(stratul arborilor cel arborescent si cel arbustiv). Pad. biodiversitatea stratului arborilor este redusa. boreala nord americana si pad boreala eurasiatica(taigaua) . Faciesuri: . caracteristic este podzolul cu humus acid si tip mor. cu exceptia unui strat muscinal cu caracter continuu. E Am de N. Cond eco: se dezv in confitiile unui climat continental excesiv cu geruri puternice iarna. cu coronament dens si continuu vara si pierderea aparatului foliar.an. boreale: Localizare: formeaza o zona cvasicontinua in Eruasia si Am de N intre limitele sudice ale tundrei si cele nordice ale pad nemorale sau pe alocuri ale stepei. solurile pe care se dezv pad boreale sunt slab productive: podzolice. Reprez biomul cu cea mai amre extindere planetara. E Asiei. diferentierile floristice existente intre cele 3 mari faciesuri ale pad temperate. Faciesuri: E Eur de V si Centrala. iarna. importanta deosebita prezinta si solurile hidromorfe.fct de gr de aciditate si de umiditate. scheletice. conditiile de lumina sunt determinante ptr capacitatea competitiva a speciilor lemnoase. nr genurilor e mic. ocupa 1/3 din supraf impadurita a Globului. turboase si de mlastina. Modelul arhi: este dominat net de stratul arborilor care pot atinge 30-35 m inaltime. camefite(str subarbustiv). specifice stratului ierbaceu si muscinal 16. China.

hermelina. picea. merisor si licheni. include in stratul ierbaceu si muscinal. dezvoltata pe soluri pdzolice cu un strat de humus brut . favorabile ptr molid.a) pad boreala nord ameri – ocupa terit sit in pen Alaska si Labrador la sud de formatiunea de tundra. . cerbul canadian. Lumea animala: pad boreala reprez loc de refugiu. pe . b) pad boreala eurasiataca – se extinde intre pen Scandinava si pen Kamceatka. tundra e limitata sensibil de latitudinea Cercului Polar de Nord. in partea muntoasa a taigalei.modelul arhitectural al pad de molid. la limta sudica patrund si unele specii din pad de foioase sau chiar din stepa. .in statiunile mai umede.in statiunile uscate pinus sylvestris ia locul molidului. cum sunt mesteacanul si plopul tremurator . precedata de arbori caducifoliati cu crestere rapida. larix. ierunca. ciocanitoarea cu 3 degete. zibelina americana. 17. in reg Marilor Lacuri si pe lit atlantic Conserva numeroare specii din genurile: pinus. elan). in per de iarna al unor anim de tundra(ren. veverita americana. Nuphar. abies. ursul brun. care au fost incendiate pinul apare ca specie secundara pionier. Turbariile si zonele mlastinoase cuprind specii hidrofile si higrofile din genurile Potamogeton.tipice pad boreale eurasiatice sunt specii ca: renii de pad. cunoscuta sub numele de taiga. sub pinete. spre sud.caracteristica este prezenta unor genuri si chiar specii comune celor 2 faciesuri. Formatiuni vegetale deschise:  Tundra arctica – Localizare: in Eur zona arctica nu atinge deplina dezvoltare decat in ins si arhip cele mai nordice(Novaia Zemlea)partea continentala inclusa acestei zone corespunde nordului extrem al Norvegiei si al Rusiei. Nymphaea. canadian si eurasiatic . afin merisor macrisul iepurselui in zona mai sudica . iar dintre pasari cocosul de munte. elanul siberian. dominat de stratul arborilor.Sub aspectul compozitiei floristice tipica este pad umbrofila de molid cu grad ridicat de monospecificitate.biodiversitatea pad boreale creste in partea siberiana ne Chinei si in Jap. ptr pad litorala pacifica e specific ursul grizzly . stratul ierbaceu si muscinal e edificat de iarba neagra.in Am de N sunt specifice: renul caribou. .

peste C. temp medii anuale variaza intre 10-11gC in Baragan. floristica: in pusta si baragan. cu un areal sub forma de banda. . adaptate la seceta si situate la lat temperate. precip medii anuale variaza intre 300600mm/an. din penins Kola. renul rmane in biotopul tundrei in timpul iernii. 9 in Ucraina si 0. temp medie a lunii celei mai calde e de 5-10g C. .in timpul sez hibernal. specii de Gentiana. intre Dun de Jos si V Siberiei S.Peicularis) Lumea animala: tundra. slab productive. cu toate acestea datorita evapotranspiratiei potentiale ft scazute. Dorsalei scandinave si a Muntilor Kibiny. Spectrul bioformelor: pozitia merisistemului la plantele de stepa e conditionat de prezenta unor perioade indelungate cu deficit de umiditate. bujorul de stepa .conditiile vitale sunt ft aspre. negara(stipa capillata). Polygonaceae.datorita grosimii reduse a invelisului nival. solurile speciice apartin clasei molisolurilor.precipitatiile nu depasesc 200-300mm/an. . Diversit. cu ponderi mai reduse participa la edificarea invelisului veg criptofitele si hemicriptonitele. cu precadere cea siberiana. subarbustiv si arbustiv.care o depaseste numai in favoarea Islandei. extins pe directia v-e.dintre mamidere. prin urmare cele mai multe specii floristice sunt terofite. numai at cand sursele de hrana sunt accesibile(cand exista supraf extinse de zapada)  Stepa – defineste un peisaj edificat de ierburi din fam graminaceelor. leleaua pestrita. paiusul dulce si dicotiledonate: capul sarpelui(echium rubrum).invelisul edafic e constituit din podzoluri si soluri mlastinoase.5 in Siberia. . veget e domin de specii de graminee ca: paiusul(festuca sulcata). ramane perman inghetat in profunzime(merzlota) Modelul arhitectural al tundrei e edificat de cel mult 3 straturi de veg: ierbaceu/muscinal. Conditii ecologice: . solul putin protejat iarna si slab incalzit vara.climatul e umed. speciile anuale sunt putine(fam. obsiga(bromus secalimus). neafectate de interventia antropica. jalesul. Baraganului pana in Mongolia orientala Conditii ecologice: ierburile de stepa se dezv in conditiile unui climat continental excesiv. . maj vertebratelor se retrag in silvotundra si chiar la adapostul pad boreale(vulpea polara. renii). eurasiatica – se desf sub forma unei fasii extinsa din Campia Panonica. Spectrul bioformelor: predom sunt hemicriptofitele si camefitele. reprez una dintre putinele formatii vegetale care conserva zoocenoze originare. bufnita de zapada.

coiotul. antilopa saiga din stepa Cazahstanului. in preria mixta. antilopa cu gusa. extinzandu’se pana la golful St. Oc. iernile sunt aspre iar verile excesiv de calduroase. antilopa americana. iepurrele de prerie. alaturi de gramineele inalte apar si cele scunde. intre speciile disparute si periclitate pot fi citate: bizonul. uliul de stepa. .reptile: sarpele cu clopotei. temp sunt pozitive si in sez rece in ciuda vantului rece de SV denumit local pampero. soimul randunelelor. harciog(cricetus cricetus). materializat prin dezv excesiva a speciei zerofile suculente Opuntia polyacantha Lumea animala: preria s’a confruntat cu fenom de reducere a biodiversitatii faunistice. popandau.dintre reptile poate fi citata soparla de stepa  Preria nord americana: ocupa partea centrala a SUA unde se desf pe directia n-s . Diversitate: biodiversit floristica e ridicata. invelisul veg e edificat de specii de graminee cu inaltimi de pana la 1-2m. Jorge(lit. . nevastuica. care treptat devin dominante. pasari: gainus de prerie. dihor de stepa.Lumea animala: in stepele est-euro si v-siberiana mamiferele sunt reprez prin carnivore: lup. in SV cantitatea acestora aj la limita de uscaciune a formatiei vegetale de pampas. termenul de prerie defineste un teritoriu ocupat de ierburi dominate de graminee extins in Am N la sud de paralela de 50g lat.  Pampasul: Localizare: ocupa campia aluviala a fluviului Rio de la Plata si platourile patagoneze. pe platourile cuprinse intre Mtii Appalachi in partea de E si Mtii Stancosi in partea de V Conditii ecologice: sunt infl de altitudinea rel.lumea pasarilor cuprinde: uliul pasarilor(accipiter nisus). vulpe. dihorul si rozatoare: sobolanul de buzunare. . apare fenom de ruderalizare a veg. precip ating 1000mm/an in NE.mamiferele cuprind specii carnivore: catelul de prerie. Atlantic) Conditii eco: conditiile climatice sunt relativ asemanatoare celor din preria nord americana. . influenta oceanica mareste umiditatea atmosferica.in stepele mongolice apar specii ca: magarul salbatic sau kiangul. vulpea de prerie. popandaul. . . orbete. cerbul magaresc. marmota de stepa(marmota bobak) si rozatoare: cartita(talpa europaea). respectiv 500mm/an. care creste treptat de la E la V pana la 1500m. endemice ptr prerie. curcanul salbatic. pe supraf pasunate intensiv.

Clase de animale: Mammalia(porcul furnicar. nevastuici)  Savanele si formatiile veg de tip savana: sunt formatiuni ierboase tropicale. bordand pad tropicala. cu arbori si arbusti xerofili diseminati printre acestea. antilope. mai umed dominat de asociatia floristica Stipa neesiana. si intr’o mai mik masura cele negre tropicale Lumea animala: biodiversitatea lumii animale specifice savanelor e ridicata atat in ceea ce priveste nr de specii cat si abundenta pe specii. girafe. cainele hiena. mamifere ierbivore(cerbul de pampas). cernivore: ghepardul.. Aves(flamingo). sez ploios e mai scurt si intensitatea ploii scade pe masura ce creste lat. zebre. mam. strutul de pampas). pe masura ce lat scade. mara). rinocerul cu 2 coarne. Conditii eco: la niv planetar se poate vb de savane propriu zise specifice continentului african si formatii vegetale de tip savana intalnite in Am de S. b) sud vestic. precip variaza intre 900-1000mm. mamifere rozatoare(viscasa. Climatul savanelor e tip tropical cu 2 sez. Australia si S Asiei. predom solurile feruginoase.Campos(in pod braziliei) diferentiat in campos limpos si campos cerrados -Llanos formatie veg dezv in Venezuela formata din graminee.an. si arbori izolati . leul).Faciesuri : a) nord estic. Insecta(lacuste pelerine. hipopotamul. Formatiunile de tip savana din Am de S poarta denumiri dif in fct de pozitia geografica si modelul arhitectural. arborii diseminati printre ierburile de savana devin din ce in ce mai densi facand facand tranzitia spre pad tropicale umede sau in Asia spre pad musonice. Principalele faciesuri sunt: . in componenta careia exista 23 de specii de graminee si 46 de specii de dicotiledonate. dicotiledonate. alc maj din graminee perene xerofile si megaterme. termite razboinice). bivolul african. Prezinta un sez ploios si unul secetos. uscat odinioara acoperit cu pajisti de graminee sub forma de manunchiuri cu inaltimi de peste 1m in care se amesteca frunzele batrane uscate cu cele tinere Lumea animala: pasari alergatoare(nandul. La lat ridicare acolo unde savana e mai arida ierburile inalte tropicale sunt inlocuite cu ierburi scunde si tufarisuri xerofile din ce in ce mai dispersate. cu rata ridicata e evapotrasnpiratiei. carnivore(pisica de pampas. Formatia veg de savana tipica e intalnita in Africa. verzi in anotimpul ploios. iar umiditatea se accentueaza.

-Palmares si pantanes intalnite in Bolivia de E si statele interioare Braziliei cu specii de graminee si pl lemnoase Lumea animala: din formatiile de savana sud americane e mai putin variata cu cea a savanei africane. Argumente in favoarea conservarii lumii vii: . tatuul. Conservarea biodiversitatii ca domeniu stiintific a aparut deoarece nici una dintre disciplinele traditionale nu este destul de comprehensiva ptr a putea descifra si reduce pericolele ce ameninta organismele vii si mediile de viata ale acestora. reptile: sarpele cu clopotei) 18. silvicultura. sconksul. Categorii de arii si zone protejate. papagalul. pescuitul etc)care. potarnichea. dezv unor metodologii interdisciplinare ptr protejarea si restaurarea diversitatii biologice. pasari: nandul. comunitatilor si ecosistemelor.arg morale sau etice: toate speciile au dreptul la viata. . . intelegerea efectelor activitatilor umane asupra speciilor. pastrarea diversitatii genetice. o abordeaza ca pe un aspect subsidiar altor programe.arg sistemice: invelisul biotic reprez o componenta fundam a geosistemului planetar. furnicarul. Necesitatea protectiei si conservarii lumii vii. . astfel incat si generatiile viitoare sa se bucure de acestea. o veriga de baza in circuitul biogeochimic. Conservarea biodiversitatii planetare treb abordata ca nou domeniu plurisdisciplinar de cercetare. iar noi suntem datori sa gestionam durabil fondul genetic si ecofondul. Ca domeniu de cercetare.arg de ordin estetic: lumea pl si anim este plina de culoare si muzica. Scopul final al conservarii naturii este prevenirea disparitiei speciilor si astfel. facand din locul in care traim. conservarea biodiversitatii completeaza domeniile aplicative(agricultura. caile de atingere a acestui obiectiv. . 19. princip gr de animale includ: ierbicore mari(cerbul sulitar cenusiu. Conservarea biodiversitatii vizeaza 3 obiective: investigarea si descrierea lumii vii. un unicat in galaxia noastra.arg de ordin economic si utilitar: resursele animale si vegetale reprezinta baza materiala a vietii omenesti. fara de care existenta oamenilor nu ar fi posibila. cernivore: vulpea de camp. desi au inceput sa puna accent considerabil pe conservare. dezv ca rsp la crizele cu care se confrunta astazi lumea vie. fiind numeroase. paunul.

case memoriale(B. starea de sanogeneza. zoologice. Neamt. cetati(Rasnov. modelul arhitectural. ruine(Drobeta-Turnu Severin. in care exista specii de plante si animale salbatice. Cotroceni). acvatice si/sau subterane.Arii naturale protejate – zone terestre. peisagistice. etnografice. cu perimetru legal stabilit avand un regim special de ocrotire si conservare. geologice. stiintifica sau culturala deosebita.turismul bazat pe aprecierea naturii. Peles). Regimul de protectie in cazul acestora este destul de strict. d)colectii muzeistice: geologice. in general. Deva). Suceava. mestesuguri c) suprafete oxigenante – spatii verzi si acvatice din interiorul asezarilor umane sau situate in apropierea acestora. elem si formatiuni biogeografice. monumente cultural-religioase(manastirile din Bucovina). turismul cultural si educational. Consecintele utilizarii turistice a ariilor protejate. acvariile. forma de proprietatea. de calitatea suprafetelor oxigenante depinzand calitatea serviciilor de agrement si. cu val ecologica. paleontologice. paleontologice. botanice. marimea. calitatea locuirii in mediul urban. Brasov).P. Principalele forme de turism agreat in cadrul ariilor protejate sunt: . ecoturismul in general . speologice sau de alta nat. monumente istorice(mausoleul din Tulcea). sculpturale. Universitatea din Bucuresti). castele(Bran. de tablouri e) gradini botanice. clasificarea acestora bazandu’se pe mai multe criterii: modul de folosinta si functionalitatea. palate(Palatul culturii din Iasi.Hasdeu-Campina). elem reprezentative ptr un anumit stil arhitectonic(Palatul Parlamentului. Zone culturale protejate – teritorii in care se conserva si se protejeaza bunuri materiale si imateriale ale patrimoniului cultural: a)bunuri materiale: ansambluri arhitectonice deosebite(complexul Brancusi). linistite. Histria) b) bunuri imateriale: traditii. Tipologia terenurilor cu fct de spatii verzi este complexa. amplasamentul. terariile si parcurile dendrologice – zone de conservare ex situ a speciilor floristice si faunistice f) rezervatii semicere sau bancile de gene – destinate conservarii materialului genetic al speciilor floristice si faunistice sau unor scopuri stiintifice sectoriale Zona protejata – este cea care conserva elem valoroase dpdv nat sau cultural ist 20. activitatea turistica a gr mici. alte criterii: adresabilitatea. obiceiuri. accesibilitatea. centrele istorice ale oraselor si municipiilor(Sibiu.

Dpdv al utilizarii turistice.Turismul poate aj la justificarea infiintarii ariilor protejate in reg marginale.stabilirea standardelor durabile ptr noile dezvoltari. in special in mediile sensibile .pregatirea managerilor ariilor protejate in turismul durabil .asigurarea de ajutoare si resurse ptr aplicarea din timp a planurilor . si poate duce la o inviorare a comunitatilor locale dpdv econom si al culturilor traditionale. bazate pe capacitatea portanta a ariilor protejate.desemnarea unor zone ptr dif grade de turism. masurile de care beneficiaza ariile protejate includ: .evitarea turismului si a recrearii excesive in ariile protejate .reducerea poluarii su descongestionarea traficului de vacanta . ca zone potrivite ptr dif niveluri de folosinta turistica si de dezvoltare . incluzand sanctuare si zone linistite.asigurarea ca din turism beneficiaza si comunitatile locale .transformarea dezvoltarii existente nondurabile in forme mai durabile .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful