Sugestopedia, metoda holistica de superînvatare Sugestopedia este: - Un mod uşor, rapid şi nestresant de a învăţa, care stimulează rezervele intelectuale

(mobilizînd pînă la 90% din potenţialul creierului) şi dezvoltă abilitătile mintale, în primul rînd capacitatea memorării semi otogra ice! - " metodă #olistică ce valori ică somaticul şi psi#icul$ conştientul şi inconştientul$ emis era cerebrală dreaptă şi cea stîngă$ actorul raţional şi cel emoţional! - " metodă în care o erta de in ormaţie, intonaţia, muzica, respiraţia şi ritmurile organice sînt sincronizate ast el încît constientul se racordează la inconstient, accesînd la banca lui de date! - " metodă utilă pentru orice vîrstă, nivel intelectual sau pro esie, pe care o putem utiliza în cadru instituţional sau acasă, pe cont propriu! Sugestopedia o metoda prin care inveţi uşor şi uiţi greu... Sugestopedia ca metodă de învăţare extrem de rapidă si temeinică a fost elaborată de medicul şi psihiatrul bulgar Gh. Lozanov, în Institutul de Sugestologie din Sofia, primele experienţe debutînd în 196 ! "a permite asimilarea de material factual #informaţii statice şi descriptive$ cuvinte, expresii, cifre, date, formule, dar si sisteme largi de idei% din orice domeniu! In &eci de şcoli de masă din 'ulgaria elevii învaţă în numai două luni materia unui an şcolar, clasele reali&înd spectaculoase (accelerări ale studiilor(! In fosta )niune Sovietică centrele de sugestopedie sînt un fapt curent$ programele de învăţare a limbilor străine, care folosesc în special manualele redactate de *lexo +ovacov mu&ician, actor şi profesor, sînt parcurse în trei luni, patru ore pe &i, timp în care cursanţii asimilea&ă 6 unităti lexicale şi structuri lingvistice, ceea ce repre&intă dublul fondului activ al unei limbi! ,n 1969, &iarul %ravda afirma că (este posibilă învăţarea unei limbi străine într-o lună(! )n savant .apone& anunţa că (*m învăţat engle&a în / &ile0 france&a în 11(! ,nsuşi 2o&anov raportea&ă că unii subiecţi pot asimila 3 de cuvinte pe &i #să nu uităm că fondul activ al vocabularului unei limbi este de 4 &00 ' cuvinte%, eficienţa învăţării crescînd de 1-1 de ori! 5entrele de sugestopedie din 'erlin si 2eip&ig au constatat o memorie de durată de peste 9 6, cifră pe care o susţin re&ultatele lui 2o&anov$ retine rea materialului este în proporţie de 776 după 6 luni şi 1/6 după 44 luni! 8r, după o învăţare obişnuită, lucrurile stau cu totul alt fel$ după 6 luni persoana reţine 6 6 din te&ele principale, 366 din unitătile logice şi (),&% din materialul textual, pentru ca din materialul pregătit pentru examene să se pre&inte la apel doar 4 6 după numai 11 luni9

as în India şi a practicat-o sistematic timp de 4 de ani! :e aici a preluat antrenamentul în concentrare. greci sau egipteni prin experimente riguros controlate sau să le confrunte cu teorii stiintifice de.i #19/1%! Aosta )?SS exporta metoda în *frica0 )ngaria si ?!:! Bermană cunosteau înainte de revoluţie o sugestopedie relativ autentică. afaceri. public! Inspirate de asemenea de alte sisteme holistice. în universităţi #numai în )niversitatea din +ovosibirs. după care le încorporea&ă în propriile constructe! *şa se face că în ultimii 3 de ani au proliferat în lume diferite metode de superînvăţare şi hipermne&ie.Sugestopedia în lume Se pare ca *eitgeist+ul ultimelor decenii este marcat de deschiderea culturii occidentale. . este practic necunoscută! Sursele sugestopediei Sugestopedia distilea&ă elemente din ra. cum este psi#osinteza psihiatrului italian ?oberto *ssagioli. iar 5anada înregistrase iniţial un esec răsună tor în urma aplicării unei formule (după ureche( de sugestopedie! . indieni. tot mai mulţi oameni de stiintă au cuno&itatea să verifice intuitiile anticilor chine&i. hrănite din surse relativ comune şi ba&îndu-se pe principii similare. materialistă şi po&itivistă. autogenie. în armată sau de către publicul larg #Studioul (=osfilm( a reali&at chiar un film didactic%! :ar harta sugestopediei este mult mai vastă$ în S)* există institute si fundatii speciale. mu&ică. în metoda lui *lfred Comatis sau a lui Dean 5oureau #Aranţa%. sugestopedia. învăţare în somn. vi&uali&are. sugestopedia se utili&ea&ă în diferite centre speciali&ate. >arna. publicaţii şi acţiuni de diseminare a metodei în învătămînt. ea este folosită anual de 1 de studenţi%. conferinţe anuale #continuînd traditia deschisă de prima 5onferinţă intemaţională de sugestopedie. hipno&ă.n ?omFnia. institutele. parapsihologie. metodele sau autorii europeni care fac sugestopedie @ învăţare accelerată @ învăţare rapidă @ superînvăţare @ educaţie holistica @ metodă 2o&anov mai pot fi identificaţi în pedagogia autogenică a lui Ariedrich :oncet #Bermania%. din tehnicile orientale de meditaţie%! <arapsihologia a fost aprofundată de 2o&anov prin . pe care o aplică o lume întreagă.a Goga. dramă! Bh! 2o&anov a studiat Goga mintală #ra. sugestopedia şi diferite sisteme derivate se practică pretutindeni$ în tările fostei )niuni Sovietice. armată. 19/1%. prin excelenţă ştiinţifică. achi&iţii ale fi&iologiei si psihologiei contemporane.apone&i. hipermne&ie foto grafică si tehnica respiraţiei ritmice #prana Gama. sau antropozo ia lui ?udolf Steiner. spre filo&ofia şi experienţa orientală traditională! :incolo de amatorismul profanilor atraşi de sen&aţional sau căpătuială. în Institutul <edagogic de 2imbi Străine din =oscova. în sistemul lui DacEues de 5oulon #"lveţia% sau chiar în programul de tehnici autogene elaborat de sovieticul *!B! 8dess.a validate. dacă nu identice! *ctualmente.

(resursa naţională( a statului bulgar. prin operaţiile făcute de dr! Hilder <enfield din =ontreal. după care mu&ica este o punte care uneste toate lucrurile! Cotul în univers este în stare de vibraţie. el a deschis un laborator fi&iologic chiar în satul acesteia! *ici i-a studiat capacităţile paranormale timp de 1 ani! 5onclu&iile lui 2o&anov au fost că informatiile privind trecutul si viitorul individului sînt preluate de persoane ca >anga chiar din inconstientul acestuia0 că inconstientul reţine o cantitate enormă de informaţie. care studia&ă efectul mu&icii asupra lumii însufleţite si neînsufletite.& de persoane! <entru >anga :imitrova. ci doar anumite compo&iţii în stil baroc ale lui 'ach. Iandel. se întîlneste cu ideile anticilor #<itagora. îsi au rolul lor în reactuali&are! 8 descoperire prin serendipitate #din întîmplare% îi relevă lui 2o&anov secretul învătării în somn$ autosugestia! :ouă grupuri de studenti veniseră să-si consolide&e cunostinţele prin învăţarea în somn! 2o&anov a observat că membrii unuia din cele două grupuri sforăie. ceea ce face ca unele substanţe. ci din mu&ică(! . si a scos magnetofonul din pri&ă! * doua &i ambele grupuri au performat la fel! Simpla sugestie că vor învăţa mai bine le-a fost suficientă si celor care dormiseră normal. să exclame uimit$(!!! descoperim că universul nu este compus din materie. culori si note mu&icale să re&one&e! :ove&ile experimentale sînt concludente! *ceasta l-a determinat pe :onald Iatch *ndreKs. considerînd că omul înregistrea&ă permanent si altfel de informaţii$ cele percepute intuitiv si telepatic sau prin clarvi&iune! *ceste percepţii. provenită chiar si de Ia stimuli subliminali0 problema este de a avea acces la aceste cunostinţe! :e altminteri. 5orelli si Celeman! *cestea au măsura J@J #uneori 3@J% si ritmul largo #6 bătăi pe minut%! ?itmurile organismului se racordea&ă la cadenta mu&icii. noua stiinţă fundată de dr! Ians DerrG. chiar si electronii din atom. neurochirurgia actuală a demonstrat. iar frecvenţa undelor cerebrale creste cu aproximativ 66! Se obtine o stare de relaxare fi&ică însoţită de lărgirea si acuti&area conştienţei! 5imatica.studierea în laborator a facultătilor extrasen&oriale a peste . >ivaldi. semn că intraseră în somnul profund. că orice experienţă se înregistrea&ă în creier sub formă de pattern care persistă decenii întregi sau o viaţă! 2o&anov merge mai departe. Iermes Crismegitus%. fără învăţare în somn! Muzica este indispensabilă în sedinta de sugestopedie! si nu orice mu&ică. consideră el. efectul fiind similar recitării unei mantre0 pulsul scade cu & unităti tensiunea cu J divi&iuni. doctor în chimie.