Visul In psihanaliza

de Jean Chiriac În primele pagini ale lucrării sale intitulate "Noi conferinţe de introducere în psihanaliză", datată 6 decembrie 1 !", #igmund $reud afirmă negru pe alb că teoria %isului "ocupă un loc special în istoria psihanalizei &i marchează o turnantă' Încep(nd cu ea psihanaliza a făcut pasul de la procedeu psihoterapeutic la psihologie a profunzimilor'" )eoria %isului este aspectul cel mai caracteristic &i singular al &tiinţei psihanalitice, "ce%a ce nu are egal în restul &tiinţei noastre, o porţiune de păm(nt nou, sustras credinţelor populare &i misticii"' *%ersiunea franceză+ "Nou%elles conferences d,introduction a la ps-chanal-se", .allimard, 1 /01' 2naliza %iselor în psihanaliză oferă posibilitatea să descifrăm misterul afecţiunilor ne%rotice, în speţă isteria, &i, în al doilea r(nd, deschide calea spre incon&tient' 2 de%enit celebră e3presia lui $reud + %isul este via regia 4calea regală5 spre incon&tient' 6rimele mari intuiţii legate de %is au fost materializate în anul 1/ 7 c(nd $reud consideră că a descoperit misterul %iselor' 8ste %orba de celebrul vis al injecţiei Irmei , analizat aproape complet de $reud &i publicat în paginile monumentalei sale lucrări "9nterpretarea %iselor" *1 ::1' ;isul este abordat în maniera care %a de%eni specifică pentru practicienii psihanalizei+ cu a<utorul asociaţiilor %isătorului' 2naliza %isului *%ezi detaliile în cartea citată1 scoate la i%eală sentimentele de %ino%ăţie ale lui $reud faţă de 9rma, una din tinerele sale paciente, a cărei tratament nu a adus rezultatele scontate' $reud se apără de aceste sentimente negati%e arunc(nd %ina, în %is, asupra pacienta însă&i, care, chipurile, nu ar fi fost o pacientă docilă &i ascultătoare, sau asupra unuia din confraţii săi, dr' =tto, care s>ar fi făcut %ino%at de o inter%enţie medicală negli<entă *o in<ecţie cu o seringă infectată1' ?upă analiza %isului său care se do%ede&te a fi cît se poate de coerent, $reud declară pe bună dreptate+ "%isul nu este ce%a lipsit de sens, nu este o absurditate &i, spre a ni>l e3plica, nu este necesar să presupunem că o parte din tezaurul nostru de reprezentări doarme, în timp ce o parte începe a se trezi' 8ste un fenomen psihic în întreaga accepţiune a termenului &i de fapt este împlinirea unei dorinţe 4subl' n' J'C'5' ;isul, prin urmare, se cere integrat în suita actelor psihice inteligibile din starea de %eghe@ acti%itatea spirituală care îl structurează este o acti%itatea e3trem de comple3ă'" *#igmund $reud > "9nterpretarea %iselor", trad' dr' Aeonard .a%riliu, 8ditura Btiinţifică, 1 !, cap' ";isul este împlinirea unei dorinţe", p' 11:1' 2ceastă afirmaţie e3primă de fapt o mare deschidere spre acti%itatea psihicului abisal &i mai ales, credinţa în determinismul psihic, în ideea că toate faptele psihice au semnificaţie, sens, &i se conectează la acti%itatea diurnă, chiar dacă într>o manieră mai puţin %izibilă' Contrar opiniei generale a lumii &tiinţifice a epocii sale, pentru $reud %isul este o activitate psihică coerentă, care poate face obiectul unei analize profunde' ?efiniţia completă a %isului include însă &i alte descoperiri inedite, care constituie într>ade%ăr pecetea originalităţii abordării freudiene+ C realizarea *deghizată1 a unei dorinţe *înăbu&ite, refulate1", precizează $reud *op' cit', cap' ")ransfigurarea onirică", p' 1!/>1! 1' 2ceastă definiţie pune accentul pe două aspecte esenţiale ale teoriei %isului+ 1' %isul este împlinirea deghizată a unei dorinţe, &i "' această dorinţă este refulată' 6utem conchide că deghizarea ei este cauzată de faptul că este refulată' 9ată moti%ul pentru care toţi cercetătorii %isului p(nă la $reud nu au putut descoperi aceste fapte+ ei au analizat e3clusi% conţinutul manifest al %isului, adică forma pe care o are el la trezire, faţada %isului, fără să se sinchisească de gândurile latente care au dus la formarea lui, g(nduri la care a<ungem prin metoda asociaţiilor pusă la punct de $reud' $reud merge încă &i mai departe &i analizează natura deformării %isului, care este parţial opera cenzurii &i parţial cea a travaliului visului - procesul comple3 prin care gândurile latente sînt transformate în %isul propriu>zis' 2naliza lui $reud mai include travaliul visului, iar în finalul

inconştientul etc' 9ată de ce "9nterpretarea %iselor" reprezintă lucrarea capitală despre %is &i despre %iaţa incon&tientă. op' cit' p' 101' În ciuda acestui dezinteres constant pentru teoria %isului. dar &i în terapia propriu>zisă. care nu a fost egalată pînă aziD 8a rămîne o etapă esenţială în studiul psihanalizeiD În ciuda importanţei analizei %isului pentru descoperirea funcţionării psihicului abisal. iar rubrica permanentă %a sfîr&i prin a dispare complet'''" *"Nou%elles conferences'''". a&a cum am mai spus. crucială' ?e aceea trebuie să>i acordăm locul care i se cu%ine . cu bogate contribuţii la diferitele puncte ale teoriei %isului' ?ar cu cît a%ansăm mai mult în timp. acest domeniu e3trem de important al psihanalizei nu a mai succitat interesul psihanali&tilor după cercetările lui $reud' În aceea&i lucrare citată la începutul acestui articol.eţi găsi în primele %olume 4ale "Ee%istei internaţionale de psihanaliză"5 o rubrică permanentă > "cu pri%ire la interpretarea %isului" >. refularea. dezinteres care se materializează în zilele noastre printr>o abordare schematică. $reud însu&i obser%ă cu amărăciune+ ". importanţa acestui domeniu de cercetare este.cărţii sale a%em &i consideraţii legate de psihologia procesului oniric+ procesele primare şi secundare . a %isului în terapia psihanalitică. abstractă. aceste contribuţii sînt tot mai rare.

"întrucît tratează %isul ca pe o scriere secretă. e3pusă în scrierile lui "rtemidor din *aldis + "2ici se ţine seama nu numai de conţinutul %isului. nea&> teptată"' +etoda psihanalitică )rebuie să subliniem că psihanaliza nu tratează %isul ca pe un produs al facultăţii noastre mantice &i nici ca pe un mesager al zeilor' 2bordarea &tiinţifică. nu %edem cum putem a<unge de la "mersul cu trenul" la "necaz care te pa&te de unde nu te a&tepţi". care nu %edeau în ele decît manifestări ner%oase aberante. caz în care fiecare semn este tradus printr>un semn corespondent. ci &i de personalitatea &i circumstanţele %ieţii autorului %isului+ cutare detaliu are semnificaţii diferite de la indi%id la indi%id. orator sau negustor"*"1' Ce caracterizează. este inutilizabilă pentru tratarea &tiinţifică a %iselor' 6entru că depinde de o "cheie". i le e%ocă %isătorului' În %isul citat de noi mai sus. &i "de aceea este lipsită de orice garanţie"*01' Ne este imposibil să întrezărim cum s>a întocmit corelarea dintre elementul oniric &i semnificaţia sa din "cheia de %ise"' Gunăoară. spre deosebire de sa%anţii contemporani lui. $reud afirmă că %isul este întotdeauna e. luate separat. cu a<utorul unei chei sigure"*11' 6ornind de la cu%intele cheie descifrate.heia viselor in psihanaliza de Foria . $reud ar obţine următoarele informaţii+ > ălătorie cu trenul ' Îi sugerează %isătorului o manieră de deplasare care îi displace' 6entru că este inconfortabilă' 8l *%isătorul1 preferă să meargă cu automobilul personal. nu mai rămîne decît să le cuprindem într>o relaţie pe care o %om pri%i din perspecti%a %iitorului' 6entru că. după cum acesta este bogat sau sărac. !raumdeutung. de amintirile &i impresiile pe care elementele %isului. să nu uităm. acest procedeu este că "interpretarea nu are în %edere ansamblul %isului. ca &i cum %isul ar fi un conglomerat în care fiecare fragment de mineral reclamă o determinare aparte"*!1' "Hetoda descifrării". în fapt. nea&teptată"' "2 uita" *baga<ele1 > "ce%a de care nu &tii dar %ei afla la timpul potri%it"@ "%este" *"de peste mări &i ţări"1' 9nterpretarea %isului nu este greu de elaborat dacă construiesc o relaţie logică între toate aceste elemen> te+ #mbogăţire peste noapte în urma unei nenorociri $probabil un deces% a unei persoane $rude% îndepărtate& moştenire etc' ( altă variantă a )metodei de descifrare) 83istă o %ariantă a acestei metode. continuă $reud. conchide $reud. mai ales atunci cînd î&i petrece IeeJ>end>ul într>o e3cursie la munte sau la mare' . de la "baga<e" la "%este bună. însă. o "metodă de descifrare". îi refuză %isului acele "%irtuţi" care nu pot trece e3amenul cercetării clinice' În ce îl pri%e&te. în mentalitatea populară %isele sînt întotdeauna premoniţii pri%ind e%enimentele %iitoare' 9ată cum am putea utiliza o asemenea "metodă de descifrare"' #ă zicem că am %isat următoarele+ "m mers la gară să iau trenul şi am descoperit brusc că mi-am uitat bagajele ' ?eschid o "cheie a %iselor" &i aflu că+ "mersul cu trenul" înseamnă "un necaz care te pa&te de unde nu te a&tepţi"' "Gaga<ele" sînt "o %este bună" sau "îmbogăţire rapidă.asilescu În inegalabila sa lucrare dedicată %iselor &i interpretării lor în psihanaliză. $reud nu întîrzie însă să le pună într>o lumină critică' = "cheie a %iselor" este. îmbogăţire rapidă. aceste ade%ărate manuale de interpretare de uz comun' 2preciind faptul că mentalitatea populară acordă %iselor semnificaţie. la care face aluzie însu&i $reud.presia halucinantă a unei dorinţe refulate ' 8l insistă asupra faptului că interpretarea nu se poate lipsi de asociaţiile %isătorului. ci fiecare din elementele sale de conţinut. sau. $reud aminte&te &i de faimoasele "chei de %ise". căsătorit sau celibatar.

apana<ul %ulgului' 6rimele trei categorii includ+ visul simbolic. ca să spunem a&a. a obser%at o schimbare suspectă a firii sale' Kită "de la mînă pînă la gură". însă. în timp ce ultima rămîne. neatent. obser%ă că tradiţia a remarcat &i %isele cu conţinut "&tiinţific". interesat de "%isele profane". nu stau deloc a&a' =ricine cercetează clasificarea %iselor în antichitate. capitol familiar lui. cu capul în nori' )oate aceste întîmplări. visul viziune &i visul oracular*61' Kltima se referă la %isul care pro%ine din fermentaţia nocturnă a impresiilor noastre diurne' =bser%ăm limpede că ultima categorie define&te %isele supuse atenţiei lui $reud' Concluzia care se impune în lumina celor de mai sus ar fi+ mentalitatea antică a cunoscut şi visele cu caracter )profan). într>o asemenea purtare o copiază pe soţia sa care este zăpăceala întruchipată' #crutînd mai departe impresiile %isătorului. $reud a ignorat %isele sacre *primele trei categorii la +acrobius1' 8l a creat senzaţia că &i acestea ar putea fi incluse la capitolul %iselor>dorinţă. radical opusă celei populare sau tradiţionale' $aptele. atunci cînd ele nu sînt rodul creaţiei poetice sau de con<unctură ideologică' .> -itatul bagajelor ' .isătorul se plînge de faptul că. dar care. de genul celor abordate de psihanaliză' 6e scurt.primă dorinţa visătorului de a schimba locul cu soţia sa *de aici ideea că o copiază1. îl tratează pe soţ "de sus". de bună seamă. aparent anodine. +acrobius distinge patru categorii de %ise' )rei dintre ele oferă interes efortului de interpretare. de la o %reme. cu un aer de superioritate suficientă' Concluzia %isului se impune astfel de la sine+ el e. de a fi el "prinţul" &i soţia "sluga"*71' 2firmaţia lui $reud că %isul este realizarea unei dorinţe incon&tiente creează impresia că psihanaliza a adus o contribuţie re%oluţionară pe tărîmul interpretării' 6entru că ea ar poseda. $reud ar mai afla că soţia %isătorului se poartă cu el ca "o mică prinţesă"@ arogantă &i plină de fumuri. confuz. adică cele care nu merită supuse interpretărilor. "Comentariul la %isul lui #cipio". îl irită' Hai adaugă că el nu a fost niciodată atît de "zăpăcit" &i că. în această pri%inţă. &i mă refer aici în special la lucrarea lui +acrobius . este distrat. suspectînd de pe poziţii &tiinţifice mentalitatea tradiţiei. o %iziune calificată drept "&tiinţifică". este e%ident că. au făcut obiectul cercetării )ştiinţifice) a psihanalizei' 6e de altă parte. ulterior.

emoţii şi aspiraţii refulate.t.aflate în inconştient. tendinţe instinctuale blocate etc' . afirmă /igmund 0reud' !ot 0reud este cel care a deschis primul calea spre utilizarea interpretării1analizei viselor ca mijloc de investigare psihică' !rebuie să ţinem cont de acest aspect mai puţin spectaculos impus de psihanaliză cînd vizităm paginile dedicate interpretării viselor din acest site' "rticolele publicate au această constantă.!rebuie să stabilim din capul locului că psihanaliza nu tratează visul în acest conte. în spiritul utilizării psihanalitice a interpretării' . preocuparea pentru abordarea tehnică a viselor. conţinuturi care se manifestă patologic prin simptome nevrotice' Visul este calea regală spre inconştient . spiritual' #n psihanaliză interpretarea viselor este un instrument care ajută la descoperirea conţinuturilor psihice . premonitiv.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful