You are on page 1of 7

Popa Elena An I, Master, Literatură Română și Hermeneutică literară

Estetica receptării
Teoreticienii esteticii receptării consideră că este foarte important să ne prezentăm literatura ca pe un sistem care suferă modificări permanente, aflat în echili ru insta il, și nu ca pe ce!a imua il, sta il" Așa cum afirmă Maria #orti în lucrarea Principiile comunicării literare, tre uie să studiem fenomenul literar în mod dinamic$ %&'( a surprinde mutațiile structurale ale literaturii de la o epocă la alta, cât și pentru a identifica ceea ce rămâne neschim at cu a)utorul a ceea ce se schim ă"*+ ,pecificul te-tului literar constă în faptul că acesta poate fi re!alorificat în timp, indiferent de perioada istorică în care a fost scris, iar dacă te-tul este o capodoperă, tocmai multitudinea de sensuri, codurile sale de lectură"*1 #ititorul tre uie să ai ă o e-periență de lectură foarte o.ată, multe cunoștințe, să acopere o arie !astă a cunoașterii, pentru a intui anumite mesa)e aluzi!e, intenții, lucru do ândit doar pe aza unei arii comune de competență a emitentului și destinatarului" 2pera de artă este rezultatul unei conștiințe care codifică anumite elemente din realitate pentru a surprinde esențele" Pe de altă parte, el este prins în an.rena)ul de !iziuni asupra lumii din epoca respecti!ă, de aici rezultând faptul că %el participă la natura socială a structurilor literare de care este condiționat fie că fa!orizează sistemul de așteptări al societății, fie că se pune în anta.onism cu acesta"*3 #e relație e-istă între starea interioară care precede opera și însăși opera de)a înfăptuită4 E-istă anumite structuri ale inconștientului autorului care influențează opera" 5in acest punct de !edere este eloc!entă părerea lui 6ac7o son, potri!it căruia dincolo de or.anizarea conștientă și rațională a materialului lin.!istic, e-istă anumite structuri fonetice care au resorturi su liminale" Putem deduce din cele ce am spus mai sus că nu numai factorii psiholo.ici dar și cei sociali influențează opera" Atenție, însă, influențele acestea sunt inerente operei propriu/zise" %Li ertatea* lui este preluată de %structura .enerati!ă a te-tului*" 8rmătorul pasa) ar tre ui să
Maria #orti, Principiile comunicării literare, ed" 8ni!ers, 9ucurești, +:;+, p" 1+ I idem, p" 13 3 Hans Ro ert 6auss, E-periență estetică și hermeneutică literară, ed" 8ni!ers, 9ucurești, +:;3, p" 3:
+ 1

o.ăția semantică, permite reinterpretarea lui într/o perioadă

determinată, aplicând codurile de lectură specifice acelei perioade" %0iece epocă își aplică

+

și nu receptarea constituie opera" 2pera este o structură o iecti!ă. să/l re/.iată acordată cititorului" 5acă criticii structuraliști se ocupau în . cititorii din perioada renascentistă !or citi diferit același te-t pentru că ei a!eau diferite coduri de lectură. după cum acesta e considerat ca su iect sau o iect$ %primul mod se referă la identificarea cu te-tul în așa fel încât .ineze din interior. pe care acesta o realizează între două moduri antitetice de lectură a te-tului. te-tul este < I idem. pentru că în acea !reme erau dominante alte mentalități" 5eși Maria #orti. opera însăși este aceea care își dictează !oința sa autorului"*< 8nul dintre lucrurile cele mai importante pentru reprezentanții aceștei școli îl ocupă poziția pri!ile. deși sunt antitetice în punctul de plecare.pre e-emplu. o perspecti!ă secundară o constituie a ordarea sociolo. autoarea o ser!ă cum destinatarul însuși este cel care oferă !iață operei.ic.e fenomenul comportamentului destinatarului în rețeaua de coduri literare este importantă distincția lui @erard @enette. prin care reușește să/l re/simtă.eneral de opera literară ca o iect. să/l re/ima. întrucât comple-itatea polisemică prin natura ei împiedică lecturile ce se repetă =""">. în studiul său. adică un tip de lectură intersu iecti!ă. ale cu!intelor între ele. decât raporturile dintre cu!inte și lucruri.ândirea criticată. idee preluată de altfel de la 9or. el este cel care o reprezintă. care a fost definită de Paul Ricoeur hermeneutică" #elălalt tip tinde să considere opera ca o iect cu parcurs dinspre e-terior către interior" Și într/un tip de lectură și în celălalt.lumineze pro lematica aceasta$ %pe măsură ce le.ândirea critică de!ine . estetica receptării !a discuta în primul rând receptorul ca element acti! al lecturii. spune Riffaterre" Esența acestui studiu se a-ează de fapt pe importanța specificării faptului că e-istă o dinamică a te-tului aflată în strânsă relație cu cea a lecturii.ândească.ică. 1 . prin lectură$ % fiecărui te-t i se suprapune o rezer!ă incalcula ilă de decodificări sau destructurări. pentru care identitatea operei precedă și condiționează receptarea.es" La polul opus se află opinia lui Rene ?elle7. a ordează în primul rând pro lema literaturității din perspecti!ă semiolo. orice te-t e o mulțime de te-te. p" A.ile de construcție ale operei capătă relief. capa il să modifice însăși opera" . cititorul a!ând o reprezentare a operei în mintea sa" Pentru a înțele. cum am zice.ică" Re!enind însă la perspecti!a asupra destinatarului din punct de !edere semiolo. implicând în structurile ei norme implicite care pot fi recuperate de lectorul competent" Până a de!eni o comunicare indi!id/alteritate opera tre uie mai întâi să fie e-presia unei comunicări eu/eu" #eea ce contează mai mult îl reprezintă %raporturile interne ale te-tului .

p" +GH 3 . ele însele situate în conte-te socio/culturale diferite" Pe scurt. iu ire sau aparțin sferei eticului.+::A. Editura Humanitas. la polul opus situându/se plusul de semnificație sau de sens care intră în sfera raționalului" 5acă am !or it despre primele două aspecte.e în fața te-tului"*F Prin urmare. în momentul perceperii te-tului.em prin noi înșine$ %a înțele. în . a unui stil" E!enimentul îl putem încadra astfel în cate. efectuarea discursului ca operă strucuturată. el e-plicând că tot ceea ce simțim fie că este le.considerat operă închisă și cititorul tinde să îndeplinească o operație paralelă cu cea efectuată de autor*" 8na dintre cele mai importante trăsături pe care o potențează Paul Ricoeur în eseurile lui de hermeneutică este cea a înstrăinării" Boțiunea de te-t are în !iziunea lui cinci pro lematici$ %efectuarea lim a)ului ca discurs. țin de factorul mediator al literarturii" %Bicidecum a impune te-tului propria ta capacitate finită de înțele.eneral.ere. această tre uie pusă su semnul unei indi!idualități. atât din punct de !edere sociolo. 9ucurești. discursul și opera de discurs ca mediere a comprehensiunii de sine"* Cn primul rând fiecare discurs este un e!eniment care aduce un plus de semnificație.e pe noi înșine decât prin contri uțiile culturii" E-emplul pe care îl dă în acest sens Ricoeur ar părea un pic forțat la prima pri!ire. pentru o operă de artă în .oria iraționalului.eneral. ca ea să depășească propriile sale condiții psiholo.ic. se cu!ine să dăm atenția cu!enită discursului care proiectează o lume" Acest lucru se întâmplă odată cu actul lecturii$ %Ade!ărul cu pri!ire la condițiile psiholo.e înseamnă a te înțele. care ar fi propunerea de e-istență ce răspunde în modul cel mai adec!at propunerii de lume" #omprehensiunea este atunci a solut contrariul unei constituiri căreia su iectul i/ar deține cheia"*" 5impotri!ă . distanțarea fiind elementul principal" 5iferența e-plicație/ comprehenesiune/ interpretare" Interpretarea reprezintă o sferă pariculară a comprehensiunii" #are este diferența dintre e-plicație și comprehensiune4 5iltheE A F Paul Ricoeur.at de ură. iar odată ce putem !or i de)a despre o operă creată. relația !or irii cu scrierea în discurs și în operele de discurs.ice ale producerii te-tuluiD este esențial pentru o operă literară.ice de ela orare și să se deschidă astfel unei serii nelimitate de lecturi. ci a te e-pune te-tului și a primi de la el un sine mai !ast.ice se aplică însă și condițiilor sociolo.ic cât și psiholo. te-tul tre uie să se poate deconte-tualiza astfel încât să se lase reconte-tualizat într/o nouă situație$ e tocmai ce face actul de lectură"*A Paul Ricoeur se situează unde!a la mi)loc între hermeneutica structuralistă cât și cea romantică =pe linia lui 5iltheE" #ea din urmă %pro lematică* și poate cea mai importantă din punctul nostru de !edere pri!ește te-tul ca mediere prin care ne înțele. opera de discurs ca proiectare a unei lumi. Eseuri de hermeneutică. nu ne putem înțele. su iecti!itatea destinatarului este suspendată. p" +G3 I idem.

ra ă un partener al ei" Te-tul e un ansam lu coerent . Editura Polirom. comprehensiunea oferă fundamentul.e la interpretări de dimineața și până seara. Paul.radul de o iecti!are.arden mari teoreticieini ai lecturii. . autonomia o iectului de intrerpretat. principiul economiei" 2 descriere a acestor principii se impune de la sine" 9ineîn țeles c ă dispoziția de a intra în )ocul interpretării este necesară. Raționalitate și interpretare. să fie dispus să ia în considerare celelalte și alte alternati!e propuse de alți hermeneuți și să le adapteze propriului lor stil" Autonomia o iectului de interpretat presupune independența de su iect" Acesta din urmă nu creează opera ci estemai de. p" <+G < . dar numai unii produc interpretări =cu %i* ma)uscul> adică discursuri de escortă ce se !or pre țuite pentru ele însele"*. în cazul unei narațiuni de recuperarea e-actă a in!arianților po!estirii dar și de tot ce se spune e-plicit despre relațiile interpersonale. Iași. Irem în continuarea procesului de analiză să reamintim ideea caracterului normati! al interpretării" Paul #ornea a adus în discuție un set de re.rație f-ării șiconser!ării pe care scrierea o conferă semnelor"*H Interpretarea este foarte importantă deoarece ea luptă împotri!a su iecti!ismului în analiza unui te-t" Punctele de !edere ale lui Paul #ornea în ceea ce pri!ește interpretarea" Cn primul rând interpretarea prespune o re/lectură" Cn al doilea rând interpretarea nu tre uie pri!ită = cum eronat susțin unii> ca o reproducere ci ca un construct" 5acă ar fi să !or im la modul .considera că termenii se e-cludeau reciproc. p" ++H #ornea." ?olf.1GGF. tot ceea ce reprezintă %material* în te-t" E !or a. filozofia oamenilor" Principiul economiei ne îndeamnă să nu ne lăsăm su tendința de a acorda atenție detaliilor inutile" influențați de H . Iser și In. toată lumea recur. accesi il ca atare unui control intersu iecti!"*: 5in ce constă acest dat incontesta il$ rețelele sintactico/semantice. iar interpretarea aduce . p" <GH : I idem. au o ser!at cum te-tul suscită atenția cititorului tocmai prin locuri !ide. dar Paul Ricoeur !rea să .eneral$ %La urma urmei.uli care stau la aza acestui la orios proces$ dorința de a intra în )oc.an. adică cunoașterea prin intermediul semnelor a psihismului străin. principiul coerenței.ăsească un raport de complementaritate între cele două" %Cn cadrul acestui cuplu comprehensiune/interpretare. în care părțile lipsă pot fi deduse prin raportare la intre. drepturile te-tului. de e-emplu. prin nedeterminări" Prin încercarea de a e-prima ine-primatul tre uie aplicată !iolența" %Ideea este deci de a porni la interpretare ținând seama de tot ce su zistă ca dat incontesta il la operă . I idem.

p" <+< Hans Ro ert 6auss. ma)oritatea te-telor ne oferă posi ilitatea de a anticipa următoarele fra.rație ei repere semnificati!e> se a!ansează și de )os în sus și de sus în )os =de la detaliul concret spre . prezentului și !iitorului prin care noi putem transcede atât timpul cât și alte lumi posi ile și imposi ile" 5e aceea. 1G+G. în pași lenți și măsurați" Esențiale sânt procesele de retroacțiune$ acestea au loc dinapoi spre înainte.erătorori. Actul lecturii. Iser" Putem spune că e-istă un inter!al de te-t cu a)utorul căruia putem să anticipăm" Prin urmare." Hans Ro ert 6auss este de cu totul altă părere$ Pentru el %e-periența estetică nu constă doar din cunoașterea și interpretarea sensului unei opere și cu atât mai puțin din simpla reconstituire a intenției autorului" E-periența primară a unei opere de artă se proiectează asupra efectului ei estetic . de accea te-tele ermetice nu au prea dispun de un %auditoriu* lar. a ne strădui a surprinde esențele.ică a celor care cred că un te-t e destinat în primul rând specialistului chemat să/ l interpreteze și a ia apoi cititorului o ișnuit mai poate i.2 definiție cât mai cuprinzătoare a procesului de interpretare ar fi aceasta$ %Ea poate a!ea loc în mod ful. ed" Paralela <A.> dinamică între te-t și cititor" %. dimpotri!ă.ere mai ună a fenomenelor !ieții" Toate lucrurile care se întâmplă în +G ++ ?olf. salturi de ni!el. ?olf.anța filolo. asupra respecti!ei opere" Cn procesul lecturii se întâlnesc toate cele trei dimensiuni temporale$ cea a trecutului. tre uie să fim conștienți că putem influen ța și receptările !iitoare. Iser.o înțele.an.inar care este opera spiritului" Arta nu poate e-ista decât pentru și prin cel ălalt"* Actul lecturii. in!estițiiși rein!estiții.mente sau chiar finalul. 2p" #it". îl dezorientează. p" 3+ A . sau dimpotri!ă sunt te-te care alertează cititorul" Bu îi oferă nici o perspecti!ă. itinerariul interpretării constă în căutări. . ree!aluări continue ale stadiului atins*+G în actul lecturii insistă asupra prezentării actului lecturii ca pe un proces de interacțiune =?echselJir7un.trădaniile com inate ale autorului cu cele ale cititorului contri uie la nașterea o iectului concret și ima. selecții.an.ere" 5oar aro. dar și dinainte înapoi =de la aza de plecare către concluzia ipotetică și de la inuiția conclusi!ă spre di!erse elemente de parcurs care de!in. pro lema receptării este cea care ar tre ui să ne preocupe permanent" 5in punctul de !edere al atitudinii față de un te-t.eneralizare și de la aceasta spre particularitățile cu caracter simptomal" Cntre.nora această e-periență estetică primară"*++ Cn concluzie. asupra relației reciproce dintre plăcerea produsă și înțele. fie că !or im despre cititorii rafinați precum criticii literari sau despre cititorii o ișnuiți. centrele de tensiune ale unui te-t reprezintă de fapt.

o %fuziune a orizonturilor* în termenii lui @adamer" Mai mult decât atât. important este să reținem faptul că lectura este un proces permanent. care necesită o atenție distri uti!ă.etătoare și sensi ile la fenomenul creator" F . lectura înseamnă a te cunoaște pe tine însuți și a înțele.!iață le !om re.ăsi și în operele literare și de cele mai multe ori ne !om identifica cu persona)ele respecti!elor opere" 0ie că !om a orda un tip de critică impresionistă și ne !om limita la această desfătare cum o numește 6auss.e mai departe și !om a!ea ră ddarea să ne orientăm spre fenomene mai comple-e. fie că !om mer.e fenomenele ce se întâmplă în )urul tău" 5eschiderea culturală și istorică pe care o oferă lectura indi!idului este esențială în formarea noastră ca ființe cu. ce țin de o tehnică a discursului. încercând să ne e-punem punctele de !edere care pot fi re!elatorii pentru mai târziu.

Editura Humanitas. 9ucurești. Maria.9i lio. Paul. 9ucurești..re. Actul lecturii. 1G+G . Istorie-cultură-critică. #esare. +:. Experiență estetică și hermeneutică literară.Editura 8ni!ers. +:. 9ucurești.3 #orti. 9ucurești.e. Hans. Editura 8ni!ers. Principiile comunicării literare.+ Iser.Editura 8ni!ers. +:. ed" Paralela <A. 9ucurești. Ro ert. ?olf. Eseuri de hermeneutică.F H .rafie Ricoeur.+::A 6auss.an.