You are on page 1of 5

Page 1 of 5

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre particularităţile nuvelei, prin referire la o operă literară studiată. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: - precizarea a două caracteristici ale speciei literare nuvelă, existente în opera literară studiată; - prezentarea, prin referire la nuvela studiată, a patru elemente de construcţie a subiectului şi/ sau ale compoziţiei (de exemplu: acţiune, secvenţă narativă, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia personajelor, incipit, final, perspectivă narativă, tehnici narative etc.); - evidenţierea relaţiilor dintre două personaje, reprezentative pentru nuvela studiată; - exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema în nuvela pentru care ai optat. Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării este la alegere. Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/ reper); pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 3 puncte; abilităţi de analiză şi de argumentare – 3 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 2 pagini.

Moara cu noroc. De Ioan Slavici

Nuvela este specia epica in proza, cu actiune mai ampla decat a povestirii,conflict consistent si personaje puternic individualizate. Actiunea consta dintr-o intriga puternica cu un conflict sustinut, materializata intr-o compozitie riguroasa,coerenta dar concisa ,care focalizeaza, de regula, asupra unui personaj principal si are ca scop caracterizarea acestuia.

Nuvela psihologica se individualizeaza prin tipul de conflict,insistandu-se asupra celui interior,pe schimbarile caracteriale si comportamentale ale personajului, pe devenirea acestuia, dictata de un mediu nepropriu individului, descrisa in maniera tipic realista, ca felie de viata, dosar de existenta. Este tratata parvenirea individului intr-o societate pentru care nu este pregatit, pe care doreste sa o inteleaga si sa I se integreze, acte in care esueaza, totodata dezumanizandu-se treptat. Analiza starilor constientizate ale personajului ne conduce spre cheia in care este indicat sa fie lecturata o astfel de nuvela.Frica, obsesia banului, alienarea, erosul, fiecare dintre acestea ar putea constitui tema operei, in functie de perspectiva lectorului. Moara cu noroc a aparut in anul 1881, fiind inclusa in Novele din popor, volum care a dat in literatura romana un exemplu de scriere totodata traditionalista si realista.Poate fi privita si ca o ilustrare a notiunilor teoretice sustinute de Titu Maiorescu si Junimea(are specific national, este autentica).

acestea potentandu-se reciproc. si va sfarsi tragic. linistea colibei. Totusi. impotriva sfatului soacrei . o pledoarie pentru viata linistita si cumpatata. se mistuie in foc alturi de protagonisti. Pe rand. stadiul in care se afla Ghiata il face pe acesta sa isi doreasca o confruntarea cu Lica. pesonaj negativ. contempland scena dezastrului. merge la Pintea cu gandul de a-l demasca pe Lica. el decide.se contureaza atat cel exterior intre Ghita si Lica. deci. actiunea dezvoltandu-se pe mai multe planuri in maniera romanesca.sa ia in arenda hanul Moara cu noroc. se incadreaza perfect in opera acestuia. care este vazut intr-o continua evolutie. Lipsit de puteri in fuga de Pintea. al constiintei carciumarului. stergand urmele faradelegilor. afirma: asa le-a fost data. iar toate drumurile par sa duca spre Lica.Acesta este punctul culminant al nuvelei. cat si cel interior. pe masura faptelor. Intriga este reprezentata de aparitia lui Lica Samadaul. toate conflictele romanului se termina. neprimitor (pusta aradeana)insa cu potential. in imposibilate de a asigura un trai decent familiei. valori etice si psihologice. in maniera conservatoare. autorul se foloseste de metafora focului purificator care cuprinde moara. Tema nuvelei poarta. pe urmele caruia se afla de mult timp jandarmul Pintea. deoarece astfel de actiuni vor fi pedepsite de Destin. care va declansa un sir de evenimente . data prin batrana.atunci cand se intoarce la han o omoara pe Ana pentru fapta necugetata de a se fi aruncat in bratele Samadaului. vocei naratorului care prezinta deznodamantul cu valoare de sentinta finala. Se poate sublinia si o conceptie estetica in viziune clasica: pentru ca ceva sa fie frumos trebuie inainte de toate sa fie bun si adevarat (Slavici) Subiectul este construit clasic. Setea de inavutire isi pune amprenta din ce in ce mai mult asupra lui Ghita. care.in locul acestora este recomandata. Astfel.Page 2 of 5 Din punctul de vedere al autorului. . deoarece este inca o dovada a crezului moralist al lui Slavici. indepartandu-se de familie si luand parte la afacerile necurate ale Samadaului care exercita o dominatie fascinanta asupra hangiului. Interesant de urmarit este jocul de alternanta a conflictelor interior si exterior. ceea ce si face. lasand loc cortinei.in urma carora Ghita se va degrada pana la dezumanizare. insa evitand liniaritatea. iar familia pare sa traiasca idilic in acest nou mediu. Pentru a dramatiza scena si a accentua ideea de final grandios. Cand realizeaza gravitatea faptelor. Conflictele nuvelei isi au punctul de plecare in acest episod. Expozitiunea il prezinta pe Ghita alaturi de familia sa.omul samadaului. o femeie in doliu si copilul sau sunt omorati .organizat pe momentele subiectului. asistam la pedeapsa data de destin fiecaruia.in prim-plan fiind plasat un personaj a carui evolutie va fi urmarita pe parcursul operei. iar apoi este omorat de Raut. Lica il manipuleaza pe Ghita in asa fel incat acesta este de acord ca Ana sa il insele. care. dorind sa demostreze ca dorintele de imbogatire/parvenire duc la declinul moral si spiritual al individului.Nemultumit de statutul sau de cizmar. Un timp afacererile prospera. cel care va cadea in propria cursa va fi Ghita. Lica se sinucide izbindu-se cu capul de un copac.infruntand situatia sociala si economica gri in care se afla. arendasul hanului este jefuit si batut. Conflictul interior dicteaza afirmarea celui exterior . de refuz al parasirii unei ordini prestabilite.

Este urmarita decaderea omului care isi paraseste mediul natal in cautarea bogatiei. din ranjetul lui si mai ales din cautatura ce are. Modalitatea principala in observatia psihologica intreprinsa de Ghita este intospectia. organizata in 17 capitole. Treptat. ba chiar mai rau decat asa. cand isi roade mustata cu dintii. Acaste stari au fost induse de Lica Samadaul. Faptele graiesc pentru personaje. alte personaje. Astfel. Datorita faptului ca avem de-a face cu o nuvela. personaj demonic. Lica este caracterizat in mod direct de Ana ca fiind om rau si primejdios. bogatia lui era linistea colibei. Ana isi avertizeaza sotul ca Samadaul este periculos. Slavici se foloseste de toate tipurile de acracterizare.actionand liber.care.Lica. Indepartearea de nevasta. ea fiind sensibila la modificarile starii acestuia si evoluand paralel cu el in directia nefasta. il fac sa se trezeasca singur. ganduri. Slavici apeleaza la caracterizarea directa atunci cand sugereaza inca de la inceputul nuvelei trasaturile dominante ale lui Lica. fapt ce se vede din ochii lui. reprezinta un personaj-barometru fata de atitudinea lui Ghita. isi da seama ca este o fire slaba. inevitabil . veridice. Desi exercita asupra Anei o dominatie fascinanta. conducandu-l pe acesta pe drumul pierzaniei. Samadaul. porcar si el.la inceput Ghita ia in arenda hanul Moara cu noroc deoarece isi dorea sa agoniseasca atatia bani incat sa angajeze vreo zece calfe carora sa le dea el de carpit cizmele oamenilor. contribuind la caracterizarea amandurora: Tu esti om . iar Ghita nu e decat muiere imbracata in haine barbatesti. . Pentru a-si contura personajele. atata directa (de catre naroator. deoarece incepe si se sfarseste prin interventia batranei. actiuni si ganduri. copii.impreuna cu sotia sa. cunoaste pe toti oamenii buni si mai ales pe cei rai. de manie. refuzand sa vada ca de fapt. In conturarea protagonistului se reunesc doua perspective esentiale: realismul psihologic (evolutia personajului) si clasicismul (viziunea de ansamblu care priveste destinele personajelor). coplesit de regrete. rezultatul fiind un personaj individualizat.om harnic si cinstit.Page 3 of 5 Opera este consistenta. dar om cu stare care poate sa plateasca grasunii pierduti ori furati *…+ e mai ales om aspru si neindurat care stie toate infundaturile. Personajele lui Slavici sunt bine conturate. nu actiunea. autocaracterizare). cat si de cea indirectea. de sete de razbunare. a aceluia care din bun gospodar se transforma in impatimit de bani. rotunde (dupa M.Cand cade in patima banilor.fiind rezultate ale propriilor fapte.autocaracterizandu-se: asa m-a lasat Dumnezeu!Ce sa-mi fac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?! Caracterizarea indirecta se regaseste pe tot parcursul operei. circulara.pentru care e gata sa renunte la valorile morale.care era prea tanara.duc la crima. sentimente care. el este atins de patima banilor care ii va oferi de altfel si un sfarsit tragic. aflat in relatie de dependenta cu Ghita. ci personajele dau valoarea artistica scrierii. Ana. Ana si Lica Samadaul formeaza triunghiul nefericirii. Personajul asupra caruia focalizeaza lentila moralista a lui Slavici este Ghita. autoanaliza. neconstranse decat de forta destinului. de teama caruia tremura toata lumea si care stie sa afle urechea grasunului pripasit chiar si in oala de varza. Forester). vorbe. prin fapte. prea asezata. Tot Ana este cea care la un moment dat observa o diferenta intre Lica si Ghita.prea blanda.

Stilul este imprimat de oralitatea ardeleneasca . in maniera tipica pentru Slavici :includerea ideii moralizatoare .nuvela capatand valoare de parabola a cumpatarii. Pe masura ce petrece mai mult timp la Moara cu noroc si are un mai mare contact cu Lica Samadaul.iar alaturarea calificativului cu noroc nu face decat sa il amageasca amarnic pe cel care vrea sa infrunte intelepciunea colectivitatii. Chiar si mediul influenteaza caracterul personajelor: asezata intr-o vale. Moara cu noroc este incunjurata de locuri rele.(Ghita vorbeste cu sine. sa nu fi fost legat de nimic si sa fi putut risca pentru a castiga mai mult sunt un prim indiciu al transformarii lui Ghita intr-un impatimit. a conturarii portretelor. dar. ajutand lectorul sa vibreze la situatia descrisa.mult mai cenusiu insa.Naratiunea este dinamizata si dramatizata prin dialog(inceputul nuvelei). apoi ritmul este incetinit prin prezenta secventelor descriptive cu rol in descrierea cadrului naratiuni. Focalizarea externa predomina pe parcursul operei. relatiile lui Ghita cu familia sa devin din ce in ce mai reci si mai tensionate.mai ales.dand impresia ca ezitarile personajului se imprima povestirii si discursului narativ.urmarind ritmul vorbirii. Ghita isi face reprosuri.Ana observa ca barbatul ei este ingandurat. tehnicii flash-back-ului . ajunge mai de tot ursuz. Perspectiva narativa este obiectiva.de aici rezulta dimensiunea moralizatoare a nuvelei. caci eu n-am sa ma iert cat oi trai pe fata pamantului. pe Marti.Datorita acestor insertii dar si elipsei. ca isi mai angaleaza o sluga. asemanator lui Creanga . Calinescu drept nuvela solida cu subiect de roman. iarta-ma cel putin tu. care in lumea rurala are autoritate deplina). ci doar sters. pentru a sugera gama variata de stari si pentru a focaliza asupra aspectelor care intereseaza. cu accente clasice. Hanul devine simbol al imbogatirii si va exercita influente negative asupra lui Ghita in acelasi mod in care o va face Lica Samadaul. opera retine atentia prin complexitatea sa. idee sustinuta de mentalitatea rurala (la moara dracii macina sufletele).Specifice unei opere de analiza psihologica sunt monologul interior de factura traditionalista care reda gandurile personajului(cap IV) si monologul interior adresat. sarac. deoarece povestitorul omniscient imprumuta din autoritatea sa batranei.neartistic.naratiunea capata aspect discontinuu. cu rol de caracterizare indirecta. naratiunea realizandu-se la persoana a III-a de catre un narator omniscient si omniprezent.fara savoare.deoarece Slavici imprumuta ipostazei naratoare registrele stilistice ale personajelor. devenind mediul propice pentru un impatitit al banilor. Atunci cand isi da seama de gravitatea situatiei in care ajunge. de aici rezulta impresia de veridicitate dar si de stil neprelucrat . aceasta devenind vocea colectivitatii (a sfatului batranilor. Realizata in maniera realista. dar si personaje pregnant conturate.la fel ca pusta aradeana. fiind desemnata de G. Gandurile lui Ghita privitor la faptul ca pentru prima oara isi dorea sa nu fi avut nevasta si copii.imaginand-o pe Ana ca interlocutor). se instraineaza de ea si de copii. nu mai zambeste ca inainte si se mainie foarte usor.Ano. Vianu). Modalitatile de expunere sunt folosite variat. un ungur nalt ca un brad si doi caini indica incertitudinea si nesiguranta care il domina dupa ce relatiile cu Lica Samadaul se complica din ce in ce mai mult.Page 4 of 5 Faptul ca isi cumpara pistoale de la Arad.cu repetarea acelorasi cuvinte in interiorul acelorasi fraze (T. Alaturi de aceasta apare si tehnica punctului de vedere sau a focalizarii interne. Chiar numele sugereaza un topos negativ. are remuscari sincere si dureroase: iarta-ma. .

Nuvela prezintă fapte verosimile într-un singur conflict. În concluzie. simetrică. Ghiţă o ucide pe Ana. personajul antagonist. După luarea “Morii cu noroc” în arendă. Astfel. din ordinul lui Lica. Lică rămâne constant de-a lungul întregii nuvele. precum scenele de dialog. naraţiunea la persoana a III-a şi atitudinea detaşată în descrierea acţiunii. Aceste trăsături reies atât din descrierile pe care naratorul obiectiv le face personajelor prin portrete sugestive (caracterizare directă). sfârşitul său brutal fiind în concordanţă cu temperamentul şi comportamentul său. monologul interior. de la o temere . el transformându-se din tipul cârciumarului dornic de înavuţire. cu prezentarea “acelui amestec de bine şi rău ce se află la oamenii adevăraţi”. deşi Ghiţă era un simplu cizmar. cu valoare religioasă: de la Sf. în societatea ardelenească a secolului al XIX-lea. mai apare tehnica narativă a punctului de vedere. dar bine individualizate. ci pe complexitatea personajelor. dacă e vorba. notaţia gesturilor şi a mimicii. iar timpul este şi el bine precizat. în prolog. mutarea la Moara cu noroc aduce destrămarea familiei lui Ghiţă. De asemenea. ce vine ca o confirmare a temerilor exprimate în incipit: “se vede că au lăsat ferestrele deschise (. publicată în 1881 în volumul “Novele din popor”. în funcţie de contribuţia lor la desfăşurarea acţiunii. la rândul său. căci. Nuvelele pot fi clasificate. şi în final se revine la aceasta. Iniţial.. Slavici se dovedeşte astfel. iar în funcţie de curentele literare în care se înscriu ca formulă compozitională: renascentiste.. dar şi de natură psihologică şi morală (conflictul interior trăit de Ghiţă care este pus să aleagă între dorinţa sa de înavuţire. accentul nu cade pe actul povestirii. realiste sau naturaliste. pe când “Ghiţă e doar muiere îmbrăcată în haine bărbăteşti”. concentrat. la o răscruce. . acţiunea fiind delimitată de două repere temporale. monologul. limbajul şi relaţiile pe care acestea le dezvoltă între ele (caracterizare indirectă). odată cu statutul lor social se schimbă si atitudinea lui Ghiţă faţa de Ana. dată de impersonalitatea naratorului. Nuvela capătă astfel o construcţie circulară. ceea ce creează conflictul exterior). cât şi din gesturile. Ghiţă suferă un proces de dezumanizare. fiind caracterizate succint. Ghiţă începe să se ferească de soţia sa . Cei doi se înstrăinează într-atât. Sfârşitul celor doi este unul tragic. în: nuvele istorice. romantice. asemeni oricărei nuvele. Construcţia subiectului. care. dintre doua mentalităţi diferite: Ghiţă. accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului decât pe acţiune. concretizată prin intervenţiile bătrânei de la începutul şi din finalul nuvelei. nu foarte numeroase. în încercarea de a-şi depăşi statutul social se confruntă cu Lică Sămădăul. Ghiţă se impune atât prin complexitate. una din capodoperele lui Ioan Slavici. încât Ghiţă ajunge să o împingă pe Ana în braţele lui Lică.Apar. în valea dintre dealuri. cu o perspectivă narativă obiectivă. psihologice. Titlul ales este mai degrabă ironic. Gheorghe până la Paşti) creează impresia de veridicitate. cu un singur fir narativ. “Moara cu noroc” devine o veritabilă nuvelă realistă. nu bogăţia. Realizând că a fost înşelat. faptele verosimile şi personajele prezentate. Conflictul nuvelei este unul complex. Acestea sunt prezentate din punctul de vedere al unui narator omniscient. înavuţire. se porneşte de la o idee. atracţia malefică a banilor) şi slăbiciunea lui în faţa tentaţiilor îl conduc către un sfârşit tragic. dupa modalitatea de realizare a subiectului. după ce a fost confirmată. ezitarea lui în faţa alegerii dintre valorile simbolizate de Ana (familie. Personajele nu sunt numeroase. iar aceasta să i se ofere lui Lică deoarece “acesta e om”. un bun observator al caracterelor umane şi al vieţii rurale. iar el. mijloace de investigaţie psihologică. cei doi aveau un cămin liniştit şi o familie fericită. în individul aflat sub determinare psihologică şi morală. cu o intrigă riguros construită. este omorât de Răuţ. Este unul dintre personajele nuvelei care evoluează odată cu acţiunea. Personajele ce iau parte la acţiune sunt. de natură socială (prezintă confruntarea dintre doua lumi. şi liniştea familiei sale). care fac din “Moara cu noroc” o nuvelă psihologică”. El ilustrează consecinţele negative pe care le are asupra omului dorinţa de înavuţire.) simţeam eu că nu are să iasa bine. pe coordonate spaţio-temporale bine precizate (acţiunea are loc la hanul Moara cu noroc aflată într-o zonă a Ardealului. cât şi prin putere de individualizare. filosofice sau anecdotice. se poartă brutal cu cei mici. devine violent şi mohorât. prin conflict. fiind mai degrabă Moara cu ghinion. precum şi prin accentuarea complexităţii acestora . bătrâna rosteşte o replicş ce anticipeazş oarecum acţiunea nuvelei. pentru că sunt singurele fiinţe inocente şi morale. Ana suferă şi ea transformări interioare. fantastice. datorate în special schimbării lui Ghiţă şi îndepărtării acestuia de ea. o concluzie moralizatoare. O nuvela este şi “Moara cu noroc” a lui Ioan Slavici. de asemenea. În incipitul nuvelei. alături de Pădureanca şi Budulea Taichii. ci liniştea colibei tale te face fericit”. Tema prezintă consecinţele nefaste ale setei de înavuţire . şi destrămarea familiei lui Ghiţă: “omul să fie mulţumit cu sărăcia sa. iubire. urmărind un conflict unic. dar aşa le-a fost dat”. Acelaşi personaj rosteşte şi cuvintele de încheiere din finalul nuvelei.Page 5 of 5 Bacalaureat 2009: Varianta 09: Particularităţile nuvelei: Moara cu noroc de Ioan Slavici Definitie: Nuvela este o specie a genului epic în proză. Bătrâna şi copiii supravieţuiesc incendiului. liniştea căminului) şi cele simbolizate de Lică (bogaţie.