You are on page 1of 1

Titlul baladei trimite cu gândul la marile povesti de dragoste din literatura universala , Romeo si Julieta , Tristan si Isolda.

Insa la Ion Barbu , membrii cuplului sunt antagonici (fac parte din regnuri diferite), personaje romantice cu calități excepționale , dar negative , in raport cu norma comuna ( Cr pto e "sterp" !i "naravas" iar "nigel e "preacuminte". La nivel formal , poe#ia este alcătuita din doua parti , fiecare dintre ele pre#entând cate o nunta $ una consumata , %mplinita , cadru ale celeilalte nunti , povestita , inițiatica , modificata in final prin casatoria lui Cr pto cu masalarita. &ormula compo#iționala este aceea a povestirii in rama , a povestii in poveste ( nunta in nunta). 'rimele patru strofe constituie rama nuntii povestite !i repre#inta dialogul menestrelului cu "nuntașul fruntaș" . Menestrelul ( un trubadur medieval) e %mbiat sa cânte despre nunta ratata dintre doi parteneri inegali , repre#entați de doua regnuri distincte "Enigel si riga Crypto". (unta!ul %l roagă sa #ică "un cantec" pe care la #is "cu foc" acum o vara. Partea a doua , nunta povestita, este reali#ata din mai multe tablouri poetica $ portretul si imparatia rigai Cr pto, portretul, locuruile natale si oprirea din drum a laponei "nigel , intalnirea dintre cei doi , c)emarile rigai si refu#urile laponei , raspunsul laponei si refu#ul categoric , pedepsirea rigai in finalul baladei . *odurile de expunere sunt descrierea , dialogul si naratiunea. In debutul pârtii a doua , sunt reali#ate prin antite#a portretele membrilor cuplului , deosebirea dintre ei fiind elementul care va genera intriga. (umele Crypto , cel tăinuit ("inima ascunsa"), sugerea#ă apartenenta la familia ciupercilor (criptogame) si postura de rege (riga) al fapturilor inferioare.(umele Enigel are sonoritate nordica si sustine originea ei , de la pol si trimite la semnificatia din limba suede#a +inger+ , lapona isi conduce turmele de reni spre sud , stapana a regnului animal , ea repe#inta iposta#a umana , cea mai evoluata a regnului . ,iga Cr pto , este craiul buretilor, caruia dragostea pentru "nigel ii este fatala.-ingura lor asemanare este statutul superior in interiorul propriei lumi. -patiul definitoriu al existentei , pentru Cr pto , este ume#eala prepetua in timp ce lapona vine "din tari de gheata urgisita" ceea ce explica aspiratia ei spre soare si lumina , dar si miscarea de trans)umanta care oca#ionea#a popasul in tinutul rigai. "l este barfit si ocărât de supusi , pentru ca e "sterp" , "naravas" si "nu voia sa infloreasca". *embrii cuplului nu.si pot neutrali#a diferențele in planul real / comunicarea se reali#ea#ă in plan oniric. ,iga este cel care roste!te descantecul de trei ori. 'oveste propriu.#isa se dovede!te a fi fantastica , ea desfă!urându.se in visul fetei , ca in Luceafarul, dar rolurile sunt inversate. In prima c)emare.descantec , Cr pto isi %mbie aleasa cu "dulceata" si cu "fragi". 0arul lui este refu#at categoric de "nigel. ,efu#ul laponei il pune intr.o situatie dilematica , dar optiunea lui e ferma si merge pana la sacrificiul de sine. 1apona refu#a nuntirea dorita de C rpto. Imaginii de fragilitate a lui Cr pto , lapona ii opune aspiratia ei spre absolut , cu toate ca tentatia iubirii este coplesitoare. -oarele este simbolul existentei spirituale , pe care riga o refu#a in favoarea existentei instinctuale , sterile , vegetative. 'entru a.si continua drumul catre soare si cunoastere , lapona refu#a descantecul rigai , ce se intoarce in mod brutal asupra celui care l.a rostit si.l distruge . &aptura firava e distrusa de propriul vis , cade victima neputinetei si indra#nelii de a.si depasi limitele , de a incerca sa intre intr.o lume care ii este inaccesibila. Finalul este trist . ,iga Cr pto se transforma intr.o ciuperca otrăvitoare , obligat sa nuntească cu iposta#e degradate ale propriului regn$ "Cu Laurul-Balaurul/Se toarne-n lume aurul,/Sa-l toace,gol la drum sa iasa /Cu masalaritamireasa /Sa-l tie de !mp"r"teasa"%ncercarea fiintei inferioare de a.si depasi limitele este pedepsita cu nebunia. Trei mituri fundamentale de origine greaca sunt valorificate in opera poetului $ al soarelui (absolutul),al nuntii si al oglinzii . 0rumul spre sud al laponei are semnificatia unui drum initiatic , iar popasul in tinutul rigai este o proba trecuta prin respingerea nuntii pe o treapta inferioara. In concluzie accentul in aceasta balada cade pe antagonismul slab.puternic. 'rin intermediul acestui poem , Barbu neaga o %ntreaga tradiție literara$ %nlocuind ideea impusa in literatura ca dragostea este un miracol in sine , poetul pre#intă drama incompatibilității si legea nemiloasa a iubirii ( supraviețuie!te cel puternic, iar cel slab este sacrificat).