You are on page 1of 11

Omilia Către tineri a Sfântului Vasile cel Mare, relevanţa şi actualitatea acestei scrieri pentru tinerii vremurilor noastre

Anul 2009 a fost dedicat de Sfântul Sinod al BOR comemorării şi pomenirii părinţilor capadocieni, prilej pentru a ne apleca şi a redescoperi, măcar în parte, acest te aur de mare preţ pentru spiritualitatea ortodo!ă, repre entat de operele lor" #intre părinţii capadocieni, trei s$au remarcat în mod deose%it, atât prin &iaţă du'o&nicească, cât şi prin lucrările lor teolo(ice de mare profun ime, Sfântul )asile al *e areei, mare preot, mare litur('isitor, mare peda(o(, mare prieten, mare or(ani ator, ceea ce încă din contemporaneitate îi aduce supranumele de + cel ,are -, Sfântul .ri(orie de /a ian , numit şi + 0eolo(ul - pentru cu(etarea sa teolo(ică rafinată şi profundă, creatorul propriu$ is al poe iei creştine + în amploarea şi măreţia ei clasică -, şi în fine, Sfântul .ri(orie de /1ssa, + cel mai mare cugetător mistic creştin al secolului al IV-lea -, cel pe care sinodul al 22$lea ecumenic de la *onstantinopol în proclamă + stâlp al Ortodoxiei -3" A spune că unul dintre aceştia este mai mare decât celălalt este un act de curaj, deoarece preocupările lor teolo(ice au fost e!trem de comple!e şi pe alocuri complementare, contri%uţia lor teolo(ică pentru spiritualitatea secolului al 2)$lea şi pentru teolo(ia de mai târ iu şi până astă i, fiind remarca%ilă şi cum&a normati&ă, ceea ce face e!trem de dificilă o ierar'i are a lor indiferent de criterii" 4nsă, poate, dintre aceştia amintiţi mai sus, personalitatea care s$a dedicat întru totul Bisericii a fost Sfântul )asile cel ,are, despre care .ri(orie de /1ssa spunea că este + tatăl şi învăţătorul său -2, iar Sfântul .ri(rie de /a ian îl numea + un fel de lege a virtuţii -5" 6ste sin(urul dintre cei trei 7ărinţi capadocieni care s$a %ucurat de cinstea de a fi numit + cel ,are -, şi aceasta datorită darurilor cu care a fost în estrat8 mare personalitate eclesiastică, or(ani ator desă&ârşit, e!ponent şi e!celent apolo(et al în&ăţăturii ortodo!e, teolo(ul Sfântului #u', părinte al mona'ismului răsăritean, reformator al litur('iei" S$a născut la anul 550, în *e areea *apadociei, într$o familie e&la&ioasă, renumită pentru no%leţea, %o(ăţia spirituală şi credinţa ei cu totul deose%ită" ,ama sa se numea 6milia, iar tatăl său era retorul )asile, profesor de retorică la /eoce areea în 7ont, fiu al Sf" ,acrina cea Bătrână şi se presupune, că a fost ele& al Sf" .ri(orie 0aumatur(ul, întrucât mama sa îi
3 2

" 7r" 7rof" #r" 2oan ." *oman, Patrologie, Sfânta ,ănăstire #er&ent, 3999, pp" 325, 339: " Ibidem, p" 339: 5 " Sf" .ri(orie de /a ian , Cuvântul !" la J.P.Migne, PG., vol. 36, col. 493-608; A se &edea şi 2dem, #pologia sau cuvântarea în care arată motivele care l-au îndemnat să fugă de preoţie şi $logiul %fântului Vasile , traducerea 7r" 7rof" /" #onos, ;uşi, 3953, pp" 33<$209:

3

pe malul râului 2ris. 6nrico /orelli. în 7ont.fusese ucenică acestuia din urmă" *ă familia sa era de o efer&escenţă creştină cu totul remarca%ilă o arată şi faptul că aceasta a dat creştinismului şase sfinţi8 )asile cel . pp" 35B$390: A " *laudio . punându$se astfel temeliile unei comunităţi ceno%itice" Aici. 3953.ri(orie de /a ian B.ri(orie de /1ssa.imeriu =primul era pă(ân. alături de care c'eamă şi pe prietenul său . nu departe de localitatea Annesi. 2aşi. alături de el studiind şi prietenul său capadocian . 7ro'eresiu şi . Bucureşti.acrina cea Bătrână. 6d" 2nstitutului Bi%lic şi de misiune al Bisericii Ortodo!e =2B. de&enind model pentru teolo(ii din totdeauna" #espre perioada petrecerii lor la Atena. p" 300: @ " Sf" . până prin 5@A$5@B. . însă părăseşte cariera de profesor pentru a îm%răţişa &iaţa mona'ală" . sora sfântului )asile şi un alt frate al său.are. mai târ iu. 6nrico /orelli. o definiti&ă +con&ertire-. 6d" 7olirom.acrina cea 0ânără. Istoria literaturii creştine vec(i greceşti şi latine" vol)II*+. pentru a cunoaşte e!perienţa eremiţilor din aceste locuri. Sfântul . 7etru de Se&asta. col.ai întâi primeşte %ote ul creştin. p" 303: B " A se &edea Sf" )asile cel . Siria şi . . 39<<. 7alestina. 6milia şi . Sfântul )asile ă%o&eşte cel puţin cinci ani. împreună cu care lea(ă a foarte strânsă prietenie. #pologia sau cuvântarea în care arată motivele care l-au îndemnat să fugă de preoţie şi $logiul %fântului Vasile. a&ând ca profesori. iar mai apoi porneşte într$un pelerinaj. !.ri(orie de /a ian . op)cit).ri(orie. tânărul )asile re&ine în *e areea. şi acesta iu%itor al ascetismului" 4n jurul său se adună o mulţime de ucenici. re&ine la *e areea.ri(orie de /a ian a&ea să spună că nu cunoşteau decât două drumuri + unul care ducea la casele noastre sfinte =%iserica?. Părinţi şi Scriitori bisericeşti. $pistola + " în Scrieri. pe renumiţii în epocă.acrina cea 0ânără" 7rimii trei au ajuns episcopi. împreună cu . nu o + convertire de la păgânism la creştinism" ci de la creştinismul tuturor" acela mai superficial" la acela autentic" pe care capadocienii l-au numit &adevărata filosofie'" adică viaţa de eremit -A" 4n urma acestei e!perienţe. &iaţa lor studenţească şi prietenia care i$a le(at. care îl duce în marile centre de trăire ascetică din 6(ipt. apoi la *onstantinopol şi Atena =după unii Sfântul )asile ar fi studiat şi la Antio'ia cu &estitul retor >i%anius9?. 9 " *laudio . pp" 39A$39<: 2 . apoi studia ă la şcolile din *e areea *apadociei. întemeia ă o mânăstire după criteriul &ieţii de o%şte.BOR?.are.ri(orie de /a ian . unde îl cunoaşte pe Sfântul .esopotamia.oresc'ini. celălalt care ducea C către profesorii de ştiinţă profană =şcoala? -@" #e la Atena. al doilea creştin?" >a Atena. unde se dedică pentru puţină &reme retoricii. /aucratios au fost mona'i" Sfântul )asile cel . traducerea 7r" 7rof" /" #onos.ri(orie de /a ian . cu dorinţa de a se dedica &ieţii mona'ale" 4n acest sens. 2009. Partea a treia.uşi.are îşi începe educaţia în familie su% îndrumarea tatălui său.oresc'ini. . vol. fapt care pro&oacă în sufletul căutător al tânărului )asile. iar .

prin tratate polemice. prin le(ături practice cu toţi. prin cu&ântări. apărând Biserica şi pe credincioşi" A a&ut confruntări cu sc'ismaticii şi ereticii &remii. 200<. iar c'inurile şi moartea nu sunt altce&a decât o %inefacere.neală) Vasile i-a răspuns0 . îm%inând munca cu ru(ăciunea. şi tot aici.are.e armonia şi foloasele pe care le poate dobândi creştinul" studiind atent şi cu discernământ filosofiile păgâne -< =idee pe care Sfântul )asile o &a de &olta mai târ iu în omilia Către tineri. întrucât a&erea a împărţit$o săracilor. fiind o%li(at să ai%ă diferite dispute c'iar cu împăratul )alens şi înalţii lui demnitari" 6ste remarca%il episodul în care Sfântul )asile cel .ească) . urmând a se ocupa de lucrarea pastorală în epar'ie" )asile se dedică trup şi suflet noilor sale îndatoriri. arian fiind. "ân#uielile vieţii mona$ale. 6d" Sofia.ncât" ocărăşte-ne" ameninţă-ne" fă" în sfârşit" tot ce-ţi place" folosindu-te de puterea cu care eşti în. apelând. după moartea episcopului 6use%iu. apoi oriunde &a fi trimis este tot pământul lui #umne eu.redactea ă Filocalia. p" @5: " Sfântul )asile cel .ând teoria şi practica mona(ismului de obşte. trimiţând pe alţii. Bucureşti. care.i slu/esc -" 2ar dialo(ul dintre cei doi continuă astfel8 + Prefectul încremenit de mirare" a .odestus.i şi mult mai smeriţi decât alţi oameni" după cum ne şi porunceşte legea noastră 1 dar atunci când este atacat sau defăimat -umne. stâlp al credinţei şi sprijinitor al Bisericii" 4n anul 5B0. o colecţie de te!te din scrierile lui Ori(en.eu" atunci dispreţuim totul" nu ne gândim decât la /ignirea adusă 2ui şi c(iar focul" c(iar sabia" c(iar fiarele sălbatice şi c(iar ung(iile de fier" cu care ni se sfâşie trupul" mai degrabă ne fac plăcere" decât să ne îngro. cunoscând calităţile deose%ite ale lui )asile. Bucureşti. Sfântul )asile alcătuieşte Regulile monahale9 =Re(ulile mari si mici?. ameninţându$l cu diferite pedepse. Sfântul )asile spune că toate acestea nu îl pot atin(e. + mă vor duce mai curând la -umne. Sfântul )asile este ales episcop al *e areei.Până acum mie încă nu mi-a vorbit nimeni aşa cu atâta îndră.estrat 3 poată să a/ungă aceasta < 9 " Ant'on1 . sur('iunul. desfăşurând în această calitate o intensă acti&itate do(matică. îl 'irotoneşte preot în anul 5A9. -reptarul 45egulamentul6 %fântului Vasile ce 7are" cuprin. căutând pe unii.eu" prin Care trăiesc şi Căruia . 2003. confiscarea a&erilor. pp" 3AA%90<: 5 . cen urând.is0 . care &a face o%iectul studiului de faţă?. îl îndeamnă în repetate rânduri să fie de acord cu această în&ăţătură. în vol.Poate" pentru că n-ai dat peste un episcop 1 -e altfel" prefecte" noi suntem blân. 6d" Sofia. a&erti ând. + destinată să demonstre.eredit'. ice Sfântul )asile. pe %a a lor or(ani ându$se &iaţa mona'ală în Răsăritul ortodo! până astă i" 6use%iu de *e areea. fiind un %un sfătuitor. pastorală şi socială" A încercat să curme sc'ismele şi ere iile din între(ul Răsărit creştin. tortura şi c'iar moartea" >a au ul acestora.are are o confruntare cu (u&ernatorul . pentru că. remarca%il e!e(et al Sfintelor Scripturi. care &or a&ea un mare impact asupra or(ani ării şi de &oltării mona'ismului ceno%itic în Biserica Răsăriteană. Capadocienii.

în Scrieri. care cuprindea %iserică.BOR. vol. acti&itatea deose%ită pe care marele )asile a desfăşurat$o. 39<<. pp" 3@$92: 9 . mona'ism.are. a pne&matoma'ilor. Sfântul )asile cel . vol. şi este intitulată -espre %fântul -u(3@" Acest tratat pne&matolo(ic ar(umentea ă în esenţă consu%stanţialitatea Diului şi a Sfântului #u' cu 0atăl. la J. 6nrico /orelli. . or(ani ea ă admira%il asistenţa socială în *e areea în timpul unei foamete. ca preot în 5A<. . col. 6d" 2B. a ile pentru %ătrâni. iar ca episcop de &oltă acţiunile sale filantropice.BOR.ristos. !.ri(orie de /a ian . pp" 3A@$3A<: 33 " *laudio . vol. care ne(au dumne eirea #u'ului Sfânt" #upă cum era de aşteptat. nu a fost pretutindeni apreciată o%iecti&" 4n unele cercuri a fost suspectat de apolinarism35. p" 3<5: 35 " A se &edea Sfântul )asile cel . Contra lui $unomiu. Părinţi şi Scriitori bisericeşti. împărţind săracilor. Bucureşti. supranumit )asiliada. scrisă în trei cărţi între anii 5A5$5A@" A doua scriere do(matică este îndreptată împotri&a unei alte ere ii. conduşi de către 6unomiu. spitale.P. creând un comple! de asistenta socială lân(ă *e areea. şi că ar fi accentuat mai mult unitatea 7ersoanei lui .. comple! pe care Sf" . în materie de do(matică. #pologia sau cuvântarea în care arată motivele care l-au îndemnat să fugă de preoţie şi $logiul %fântului Vasile.i(ne =59$92?" >ucrările sale sunt dense.uşi. cât şi cu pne&matoma'ii. case pentru străini. traducerea 7r" 7rof" /" #onos. repre entantul (rupării e!tremiste a arienilor. !. morală.uşi.oresc'ini. 3@ " 2dem.are s$a confruntat cu aripa e!tremistă a arienilor. PG. 9. Bucureşti. în două rânduri. Partea a treia. pp" 33B$33<: 32 " Sf" . case pentru orfani. în materie de credinţă32" 4n planul contro&erselor teolo(ice. normati&e am putea spune.Migne. col. el şi$a dus misiunea la %un sfârşit. 9A9$9AA. pp" 53@$53A. în &irtutea căreia 7ersoanelor Sfintei 0reimi li se cu&ine aceeaşi cinstire" 30 Sf" . prin care se pune capăt ere iei ariene şi pne&matoma'e" Opera sa scrisă este &astă. adormind întru #omnul la l ianuarie 5B9.ri(orie îl aşea ă mai presus de cele şapte minuni ale lumii. pline de o rară %o(ăţie de idei şi pro%leme. ocupând patru &olume în ediţia . 49!-669. Partea a treia. op)cit). ajutând astfel pe cei ne&oiaşi. acti&itate socială şi cult" #intre lucrările do(matice prima şi cea mai &ec'e este Contra lui $unomiu39. în Scrieri. fără a &edea re ultatele strădaniilor sale concreti ate în con&ocarea şi ţinerea sinodului ecumenic de la *onstantinopol din 5<3. Părinţi şi Scriitori bisericeşti. traducerea 7r" 7rof" /" #onos. @22$@25. 39<<. #pologia sau cuvântarea în care arată motivele care l-au îndemnat să fugă de preoţie şi $logiul %fântului Vasile. $pistola +!+" 88 " 89 " 8:9. @9A$@@0: 39 " A se &edea 2dem. 6d" 2B. lepro erii. a&erea moştenită de la părinţi. 3953. 3953. col.până la urec(ile împăratului 3 fii sigur" însă" că nu ne vei putea birui şi nici n-ai să ne poţi convinge să adoptăm rătăcirea" c(iar de ne-ai ameninţa şi cu alte pedepse mai grele -30" 4ncă de tânăr a fost înduioşat de suferinţa cel din jurul său. şcoli te'nice pentru în&ăţarea unor meserii 33 etc". -espre %fântul -u(.ri(orie de /a ian . decât separarea celor două firi" *u toate acestea.

pentru ca acesta să fie cu luare 3A " 2dem. 39<A. p" @AA: @ . Părinţi şi Scriitori bisericeşti. &.BOR. şi care e&ident era preponderent de sor(inte pă(ână" >ucrarea este structurată pe opt capitole. vol. acestea din urmă cu un conţinut di&ers.oresc'ini. + prin înrudirea de sânge sunt pentru voi îndată după cei ce v-au născut -23. Părinţi şi Scriitori bisericeşti.ilocalia. Omilii la <exaemeron. col. indiferent de epocă" Această lucrare. care intenţiona să se instruiască potri&it e!i(enţelor &remii. pp" A9$3<0: 3B " 2dem.are. pe care o considerăm e!trem de actuală şi repre entati&ă pentru tineri. col. apropiindu$se astfel de e!i(enţele unui mic tratat" Specialiştii susţin că această scriere este adresată unor nepoţi ai Sfântului )asile 20. aşa cum de altfel. p" 33@: 23 " Sfântul )asile cel . op)cit). vol. &.are între%uinţând ştiinţa antic'ităţii şi a &remii sale din domeniul naturii şi al filosofiei. moti&aţia." *oman.are. 6d" 2B. Părinţi şi Scriitori bisericeşti. Bucureşti.ri(orie de /a ian " #intre omilii şi cu&ântări se remarcă Omiliile la <exaemeron3A" care e!plică crearea lumii şi toate fenomenele le(ate de actul creaţiei. mai de(ra%ă.BOR. misionar. 6d" 2B. col. în Scrieri. cu&ântări şi 5A@ de epistole. ţinând seama de tipul şi modalitatea în care era or(ani ată educaţia din acel timp. 39<A. Bucureşti. mona'al sau oca ional. &. făcând să se între&adă stilul ales al autorului şi fineţea spiritului3<" #intre omiliile Sfântului )asile cel . 6d" 2B. Părinţi şi Scriitori bisericeşti. după cum am su%liniat mai sus" *apitolul de de%ut arată că destinatarii omiliei sunt înrudiţi prin le(ături de sân(e cu cel ce le &or%eşte. pe care autorul o cunoştea foarte %ine din e!perienţa personală. Partea "nt#i. e&idenţia ă încă de la început intenţia. pp" 3<3$59@: 3< " 7r" 7rof" #r" 2oan . după care autorul trece la o captare a atenţiei auditoriului. Omiliile la Psalmi3B. 6nrico /orelli. diferite ca întindere. în Scrieri. Bucureşti. ar fi putut foarte %ine să fie adresată oricărui tânăr. 6d" 2B. de un tratat decât de o omilie. la alcătuirea acestei lucrări Sfântul )asile cel . Omilii la Psalmi. şi de asemenea. vol. ceea ce o face să se apropie prin structură. Omilia a ==II-a Către tineri . p" 335: 39 " Sfântul )asile cel . Omilia a ==II-a Către tineri . în Scrieri. Sfântul )asile intenţiona să$i sfătuiască cu pri&ire la modul cel mai potri&it de a se raporta la în&ăţătura din şcolile &remii.BOR. în Scrieri.are. alcătuită în cola%orare cu Sf" . do(matic.4ntre lucrările ascetice amintim 5egulile mari şi 5egulile mici scrise între anii 5@<$5A2 care au stat la %a a or(ani ării &ieţii mona'ale până în &remea noastră şi %ineînţeles. Bucureşti. vol. Partea "nt#i. însă. &. 39<A. prin su%titlul pe care îl are. precum şi alte omilii. Partea "nt#i. Partea "nt#i. 39<A. am ales să facem câte&a preci ări asupra omiliei a EE22$a numită Către tineri. col. op)cit). p" @AA: 20 " *laudio . . pe care a a&ut$o în &edere autorul ei + cum pot întrebuinţa 4tinerii n"n"6cu folos literatura scriitorilor elini -39" 6ste o lucrare &estită în epocă. o arată şi titlul pe care lucrarea îl are" 7e destinatari.BOR. depăşind prin conţinut dimensiunile unei simple omilii.

doar cele ce le sunt de folos" Fi pentru ca cei tineri să poată deose%i în&ăţăturile %une. folosindu$se de o ma!imă din 2ucrări şi .ele" care se mişcă pe ramuri" dau pomului oarecare podoabă" tot aşa şi cu sufletul0 fructul lui este mai cu seamă adevărul> dar nu-i lipsit de frumuseţe dacă-i împodobit cu înţelepciunea profană" aşa cum frun. folosindu$se de o comparaţie e!trem de su(esti&ă8 + după cum însuşirea unui pom este de a face un fruct bun şi frumos" dar şi frun. la care să căutăm în&ăţătura cea folositoare pentru suflet" 7rin urmare.ile a lui . pe care Sfântul )asile o defineşte pe înţelesul celor care îl ascultă astfel8 + 1 dacă cineva ar aduna cu mintea şi ar strânge la un loc toată fericirea de când există oameni" ar găsi că nu poate fi egalată nici cu cea mai mică parte din bunătăţile acelei vieţi" ci" mai mult" toate bunătăţile din această lume sunt mai pre/os ca valoare decât cel mai mic dintre bunurile celeilalte lumi -25" 7rin comparaţia lămuritoare de mai sus. să nu încredinţe e acestora + cârma minţii -. ci tre%uie să ne pre(ătim o alta şi pentru o altă &iaţă. iar mai apoi e!emplifică această cu(etare. cu oratorii şi cu toţi oamenii. p" @A<: A .are îndeamnă pe tineri. de cele ce tre%uie lăsate la o parte. deoarece scopul &ieţii noastre pământeşti. cu scriitorii.esiod8 + Cel mai bun este omul care" prin el însuşi" ştie ce să facă > ?un este şi acela care urmea. însă pentru do%ândirea ei. ca atunci când cercetea ă scrierile %ăr%aţilor cele%rii. se cu&ine să &or%im cu poeţii.are su(erea ă că iniţierea în literatura profană. nu este această &iaţă în sine.nu sunt &rednice de dorit. demers considerat a fi un anume fel de no&iciat al cunoaşterii.ele oferă fructului înveliş şi înfăţişare frumoasă -29" 22 25 " Ibidem: " Ibidem. şi ca o formă de pre(ătire pentru aceasta. Sfântul )asile cel . tre%uie să preceadă ascultarea în&ăţăturilor celor sfinte şi de taină. că tre%uie să purtăm + cea mai mare luptă din toate luptele -. Sfântul )asile cel . o formă de pre(ătire pentru ade&ărata cunoaştere" #e aceea el arată că + după ce ne-am obişnuit să privim soarele în apă" putem să ne îndreptăm privirile şi spre lumina lui -. se su%linia ă faptul că această &iaţă este de dorit de către fiecare. autorul a&erti ea ă.ă celor spuse de alţii> -ar cel care nu-i în stare nici de una" nici de alta" în toate-i nefolositor -22" 4n capitolul următor. le mărturiseşte faptul că toate cele ce par a fi de dorit în &iaţa noastră + slava strămoşilor" puterea trupului" frumuseţea" măreţia şi c(iar demnitatea de împărat . p" @AB: 29 " Ibidem. ci să primească din în&ăţătura acelora.aminte la cele ce intenţionea ă să le spună.

o astfel de aplecare spre în&ăţătură însemnând de fapt o lucrare de idire sufletească. pentru a se folosi de în&ăţăturile oamenilor înţelepţi. de&enit cele%ru peste timp. ci mai de(ra%ă să caute faptele sau cu&intele cele %une şi să$i imite pe aceştia. îndemnându$i pe tineri să nu imite arta de a spune minciuni a oratorilor =care pro%a%il. scriitorii şi oratorii" 4n ceea ce$i pri&eşte pe poeţi. la fel şi cel ce caută înţelepciunea. o idire a personalităţii umane. iar firul. ferindu$se a primi cu&intele şi e!emplul oamenilor răi.esiod. ştiut fiind faptul că + obişnuinţa cu cuvintele rele este o cale spre fapte -2@" Acelaşi sfat dă şi atunci când se referă la oratori şi scriitori. să nu se lase atraşi de plăcerea cu&intelor. piatra fiind în&ăţătura cea dreaptă. înţelepciunea. tre%uie să se în(rijească să caute acea înţelepciune folositoare sufletului şi care duce spre &irtute. el recomandă ca tinerii să nu acorde atenţie tuturor cu&intelor acestora. Sfântul )asile cel . identificaţi după cum am &ă ut cu poeţii. e!emplu de altfel. de dra(ul oratoriei. şi să caute doar acele scrieri în care se laudă &irtutea şi se înfierea ă &iciul şi fapta cea rea.are (ăseşte de cu&iinţă să le ofere un e!emplu la îndemână. Sfântul )asile se foloseşte de cu&intele poetului (rec . în ceea ce ne pri&eşte. + potrivind piatra după fir -. iar calea către &iciu este mai la îndemână" Fi pentru ca îndemnul său să fie %ine înţeles de către cei cărora le &or%ea. iar dacă idarul este preocupat ca idirea lui să nu fie strâm%ă. fiind ade&ărul" 2@ 2A " Ibidem. Sfântul )asile purcede la a sta%ili metoda pe care să o urme e cei tineri.#upă ce sta%ileşte că în&ăţătura profană nu este nefolositoare pentru suflet. dreptarul. autorul propunând călău irea în acest demers după un pro&er% doric. acela al al%inelor8 + @rebuie" deci" şi voi să citiţi scrierile autorilor profani" aşa cum fac albinele> acelea nici nu se duc fără nici o alegere la toate florile" nici nu încearcă să aducă tot ce găsesc în florile pe care se aşea. opţiunea pentru &irtute şi fapta cea %ună fiind cea potri&ită" 7entru a arăta că această recomandare nu este una personală. care afirmă că &irtutea tre%uie căutată de tineri c'iar dacă drumul spre &irtute este ane&oios şi plin de sudoare. a autorului. pp" @A9$@B0: B . se aseamănă cu lucrarea unui idar. căutarea în&ăţăturii şi a înţelepciunii în (eneral. p" @A9: " Ibidem. şi pentru a e&idenţia faptul că un astfel de sfat se re(ăseşte şi în înţelepciunea profană. nu întotdeauna foloseau această artă în sluj%a ade&ărului?.ă" ci iau cât le trebuie pentru lucrul lor" iar restul îl lasă cu plăcere) Aoi" dacă suntem înţelepţi" să luăm din cărţi cât ni se potriveşte nouă şi cât se înrudeşte cu adevărul" iar restul să-l lăsăm 1 să culegem atât cât este de folos şi să ne ferim de ce este vătămător -2A" 4n accepţiunea Sfântului )asile.

p" @B3: 2< " Sfântul )asile cel . col. iar cealaltă femeie. prin cu&inte frumoase au lăudat &irtutea.ercule. &. p" @B2: 29 " Ibidem. îl propune Sfântul )asile. totodată. iar cu&intele lor sunt &rednice de cre ut şi de urmat. lucru pe care l$a recomandat şi Solon filosoful şi de asemenea poetul 0eo(nis care spuneau că nu tre%uie sc'im%ată + virtutea pe bogăţie" pentru că virtutea nu pleacă niciodată" pe când averile le are când unul" când altul dintre oameni -2B" Fi pentru a su%linia odată în plus faptul că ale(erea &irtuţii şi a %inelui a preocupat şi pe (ânditorii profani. care îl arată pe Glise (ol. ştiut fiind faptul că + #cela-i înţelept la care înţelepciunea este întărită de fapte" care nu se mărgineşte la cuvinte -" #e aceea. a &iciului.Aşadar. s$au apropiat de el două femei8 una dintre ele împodo%ită şi înconjurată de lu! şi tot felul de plăceri căuta să îl atra(ă pe . Partea "nt#i. &.omer. că mulţi scriitori. deoarece eroul era împodo%it + cu virtute în loc de îmbrăcăminte -. Scrieri. nu i$a fă(ăduit + ceva uşor sau plăcut" ci nenumărate sudori" osteneli şi prime/dii pe toată întinderea uscatului şi mării> iar ca răsplată a tuturor acestor osteneli 1 i-a făgăduit îndumne. să primească astfel îndemn pentru a transpune şi el cu&intele despre &irtute în fapte. Sfântul )asile dorind prin aceasta să e&idenţie e ade&ărul potri&it căruia + singurul lucru bun care nu se pierde este virtutea> rămâne atât celui în viaţă" cât şi celui căruia i s-a sfârşit viaţa -. Sfântul )asile preci ea ă că cel aflat într$o astfel de 2B " A se &edea 7lutar'.are. 6d" 2B. Bucureşti. tocmai pentru ca cel ce le ascultă. apud Sfântul )asile cel . vol. 39<A. marele ierar' capadocian aduce în discuţie e!emplul oferit de sofistul 7rodicos din *'ios. 6d" 2B. pentru a fi urmat de către tineri" Autorul omiliei afirmă. Bucureşti. col. Părinţi şi Scriitori bisericeşti.BOR. o arată Sfântul )asile folosindu$se de câte&a e!emple" Astfel.BOR. scăpat din naufra(iu. Omilia a ==II-a Către tineri .ercule. 39<A. ceea ce poetul a socotit ca nefiind ruşinos. isto&ită şi sla%ă. cea (rea a &irtuţii sau cea uşoară. în măsura în care cu&intele au suport în faptele şi &iaţa lor. Sfântul )asile îndeamnă pe tineri să caute la scriitori şi filosofi numai acele scrieri care îi sfătuiesc spre %ine" *ă scrierile profane sunt demne de a fi căutate şi cercetate ca fiind folositoare.are. cu ipocri ie şi fără ca faptele lor să se identifice cu cu&intele lor. Viaţa lui %olon" cap" III. Părinţi şi Scriitori bisericeşti. manifestându$se astfel. + se întâmplă c(iar de nu sunt nici liberi -29 a&erti ea ă părintele capadocian" Aşadar. vol. care ne spune că . în Scrieri. p" @B2: < . Partea "nt#i. + a lăuda în public în c(ip strălucit virtutea" a ţine lungi discursuri despre ea" iar în intimitate a prefera plăcerea în locul castităţii şi lăcomia în locul dreptăţii" înseamnă a te asemăna celor ce /oacă dramele pe scenă -" Gnii ca aceştia.eirea) <ercule" în cele din urmă" i-a urmat acesteia -2<" 6&ident că acest e!emplu al lui .ercule pe când era tânăr şi se (ândea ce cale să alea(ă. el face referire la .

tre%uinţa. 6d" 2B.situaţie este în de acord cu sine. Părinţi şi Scriitori bisericeşti. pentru a nu fi ro%it de frumuseţea lor. cartea a II-a. folositoare pentru tineri.atei @. de aceea cu&intele lui 7laton + să pari drept fără să fii -50 repre intă culmea nedreptăţii" Sfântul )asile cel .BOR. col. Partea "nt#i. considerată. 6d" 2B. care a refu at să le &adă măcar. şi sin(ura lui ră %unare a fost aceea de a scrie pe fruntea sa numele celui care a făcut această faptă" Gnei astfel de atitudini. stăpân peste patimi.are. Omilia a ==II-a Către tineri . astfel încât i s$a umflat toată faţa.are caută să arate pe parcursul omiliei despre care facem &or%ire. atunci când &or%eşte despre trup şi (rija pe care se cu&ine să o a&em pentru acesta. filosofie. procedeu interesant de altfel. vol. apud Sfântul )asile cel . 39<A.53" 7lecând de la ade&ărul că omul are constituţie di'otomică. cu preocupare mai mult de cele ale sufletului. p" @B5: 53 " Sfântul )asile cel . iar sufletului să$i dăm ce$i mai %un. principiul care poate fi urmat în acest sens fiind acesta8 + să nu purtăm gri/ă de trup mai mult decât e bine pentru suflet -" Aşadar. atunci când nu e!istă corespondent între cu&ânt şi faptă. Partea "nt#i. (rija faţă de trup fiind su%ordonată (rijii faţă de 50 " 7laton. pentru ca astfel să nu cadă în cursa patimilor trupului. pe fetele re(elui #arius al 7ersiei. 2<?" Ba mai mult. de&enite roa%e după înfrân(erea suferită de tatăl lor. iar trupul să de&ină în felul acesta. pilde cărora Sfântul )asile le identifică suport în Sfânta Scriptură. prin care înţelepciunea profană capătă credi%ilitate" O astfel de pildă este aceea în care Socrate este lo&it peste o%ra de cine&a plin de furie. părintele capadocian recomandă ca trupului să$i slujim numai în cele necesare. are în &edere do%ândirea &irtuţii.are. Sfântul )asile cel . trup şi suflet. &ieţuirea cumpătată. 59?. pe care de altfel. &. Scrieri. îi (ăseşte suport în Scriptură în cu&intele8 + Oricine se uită la femeie" poftindu-o" a şi săvârşit adulter cu ea în inima lui . iar când &or%eşte despre suflet şi datoriile faţă de el. are în &edere necesitatea.BOR. că în cărţile profane pot fi întâlnite pilde pline de înţelepciune. cu atât mai mult + 1 noi" cărora ne stau înainte premiile vieţii veşnice" atât de minunate în număr şi în măreţie" încât cu cuvântul nu pot fi rostite" le vom putea lua oare fără să ne obosim" dormind fără gri/i şi ducând o viaţă fără socotealăB .ul drept" întoarce-i şi pe celălalt .ântuitorului . Bucureşti. cele de tre%uinţă. adică înţelepciune. Sfântul )asile propune ca metodă proprie de do%ândire a înţelepciunii şi a &irtuţii în (eneral. în Scrieri. pentru a primi o coroană de măslin şi a fi anunţaţi de crainic drept în&in(ători.are.are.are.=. îi (ăseşte corespondent în Scriptură în îndemnul . Sfântul )asile cel . Sfântul )asile o consideră demnă de urmat.atei @. iar e!emplului oferit de Ale!andru cel . &. 39<A.=. Bucureşti. 5epublica. Părinţi şi Scriitori bisericeşti.ristos + Au vă împotriviţi celui rău> iar cui te loveşte peste obra. caută să su%linie e faptul că dacă atleţii depun multe eforturi şi fac multe antrenamente în &ederea întrecerilor. p" @BB: 9 . asemenea lui #io(ene. col. prin comparaţie. decât de cele ale trupului" Astfel. vol. + suveranul bine -.

do&edind faptul că acela nu a ajuns la con&in(erea că omul nu este ceea ce se &ede" #e aceea este de preferat ca omul să se preocupe spre a do%ândi aleasă înţelepciune. iar tre%uinţa + este (otărâtă de necesităţile firii şi nu de plăceri -" 4n acest conte!t. ceea ce sta%ileşte în ce constă în(rijirea trupului fiind tre%uinţa. asemenea marilor flu&ii care adau(ă multe la cele ce au. credem că tinerii de a i pot (ăsi în această lucrare a Sfântului )asile cel . în final. preocuparea permanentă a cui&a ca trupul să fie cât mai %ine. cu ajutorul căreia să ajun(ă + să se cunoască pe sine însuşi -" . Sfântul )asile cel . surprind prin o%iecti&itatea şi perenitatea lor. ferindu$l de plăceri şi de tentaţii de tot felul. autorul omiliei spune că preocuparea omului pentru plăcerile trupeşti şi pentru a de&eni %o(at este nefirească. îndeamnă pe tineri să fie înţelepţi şi să strân(ă cu (rijă folosul din fiecare lucru.er(ând pe acelaşi raţionament. nu s$au sc'im%at prea mult faţă de cele de demult. Sfântul )asile cel . merinda cea %ună fiind &irtutea. iar dacă se întâmplă să fii %o(at. cu cele ce ţin de realitatea &remurilor noastre. înţelepciunea şi &irtutea şi care doresc să afle în ce măsură este de preferat preocuparea pentru cunoaştere şi 52 " Ibidem. ci mai de(ra%ă de a şti cum să o foloseşti. ci doar. dar mult mai perfidă. care tre%uie adunată pentru &iaţa &eşnică52" *omparând cele spuse de Sfântul )asile cel .suflet. se cu&ine ca + omul înţelept să fugă cât mai mult de dorinţa de a trăi pentru glorie şi de a face pe placul mulţimii0 ci trebuie să-şi facă raţiunea conducătoare vieţii -" #e aceea. îndemnurile. făcând o reflecţie sinceră şi o%iecti&ă asupra pro&ocărilor lumii contemporane. este o ade&ărată ne%unie. ştiut fiind faptul că ade&ărata %o(ăţie şi podoa%ă este &irtutea omenească" 4n consecinţă.esiod care spunea + #dună puţin câte puţin -. mai tentantă. sfaturile şi e!emplele lămuritoare ale autorului.are principii. putem constata că pro&ocările cu care se confruntă omul de a i. poate. de trup în(rijindu$ne + atât cât este necesar ca să poată slu/i înţelepciunii -" 4n conformitate cu con&in(erile sale ascetice. care pot fi folositoare celor care caută ade&ărul.are în omilia *ătre tineri.are recomandă ca omul să îşi înfrâne e trupul. mai atră(ătoare. Sfântul )asile cel . p" @<2: 30 . ca şi tinerilor contemporani părintelui capadocian" 7rin comparaţie. că această lucrare a marelui ierar' este de o e&identă actualitate. au îm%răcat o altă 'aină.are spune că a te lăsa su%ju(at de trup spre a$i sluji. a&em posi%ilitatea de a descoperi. din toate părţile. lucruri. se cu&ine să fi preocupat nu de stăpânirea %o(ăţiei. c'iar dacă de la scrierea ei au trecut mai %ine de 3A00 de ani" Astfel. fapte. dar şi cele ale altul înţelept care îndemna + #dună merinde pentru bătrâneţe -.are. ţinând seama de cu&intele lui . acestea fiind la fel de folositoare tinerilor din &remea noastră. ceea ce ne duce cu (ândul la reflecţia poetului care mărturisea că + toate-s vec(i şi nouă-s toate -" #e aceea.

nu o alta. şi să folosim timpul + că e ruşinos să pierdem pre. pe care o oferă modernitatea" Omilia de faţă oferă răspunsul la această aparentă dilemă.entul" iar mai târ.iu să rec(emăm trecutul" când căinţa nu ne mai foloseşte -" 33 . cunoaşterea în (eneral şi cunoaşterea lui #umne eu în special. comodă şi relati&ă. aşadar. este strâns le(ată de &iaţa cea mai %ună şi fericirea cea &eşnică" Să luăm aminte.