You are on page 1of 3

Nume:Mihai Tabita Clasa:a X-a A

Religia Evanghelica

Biserica Evanghelică Română este un cult neoprotestant din România Un fenomen foarte interesant și unic în peisajul creștinismului ortodox l-a constituit desprinderea în perioada interbelică a unei formațiuni neoprotestante. Ceea ce astăzi poartă numele de "Biserica Evanghelică Română" s-a format așadar în sânul ortodoxiei și nu ca urmare a misionarilor veniți din afara țării, cum s-a petrecut cu ceilalți neoprotestanți. Anii de început ai cultului au fost marcați de două nume: foștii preoți ortodocși Teodor Popescu și Dumitru Cornilescu - ultimul fiind cel care a și elaborat prima traducere a Bibliei într-o versiune contemporană a limbii române. Actualmente, cultul numără aproximativ 20.000 de credincioși și este o biserică protestantă pur românească. După exemplul primilor creștini, ceea ce-i deosebește pe adepții BER de alte culte neoprotestante, în primul rând de Creștinii după Evanghelie, este faptul că aceștia practică botezul "casei creștine", deci și a copiilor, prin cufundarea în apă. Dar credința acestora este că "mântuirea și trăirea unei vieți după voia Domnului nu se capătă prin botez, ci prin credința personală în Domnul Iisus Hristos". Ca și la alte culte neoprotestante, nu există cler sau ierarhi, toți credincioșii sunt frați. În cadrul adunării aceștia cântă în comun, dar există si cor sau instrumente muzicale. Revista cultului se intitulează - ca și la penticostali - "Adevărul Creștin". Deoarece este un "brand" românesc, BER nu are un corespondent în străinătate, dar are relații frățești cu Bisericile Evanghelice din SUA, Biserica Reformată din Olanda, Adunările Evanghelice libere din Germania. Biserica Evanghelică Română nu trebuie confundată cu Biserica Evanghelică-Luterană sau cu Biserica Creștină după Evanghelie. Creștinii după Evanghelie nu au păstori plătiți, ci lucrarea de păstorire spirituală revine tuturor fraților cu darul păstoririi, iar lucrarea de propovăduire revine fraților lucrători. Creştinii după Evanghelie consideră că înaintaşii lor sunt acei creştini care, după ce împăratul Constantin cel Mare a recunoscut creştinismul, au considerat că bisericile legalizate şi-au pierdut menirea vie de a vesti Evanghelia. Astfel, din acea vreme au existat grupuri de creştini, autointitulaţi „liberi”, care răspândeau cuvântul lui Dumnezeu. Conturarea lor mai clară are loc odată cu Reforma religioasă, datorită traducerii Bibliei în diferite limbi. În România primul grup de “Creştini liberi”, din care s-a format asociaţia şi apoi Cultul Creştin după Evanghelie, a luat fiinţă la Bucureşti în 1899 sub influenţa unor misionari străini. La început, aria lor de răspândire a fost limitată la străinii care locuiau în Bucureşti. Ulterior, au cucerit adepţi şi în rândul românilor. În anul 1939, Creştinii după Evanghelie, recunoscuţi de stat din anul 1933 ca asociaţie religioasă, constrânşi de regimul vremii, au fuzionat cu Creştinii după Scriptură, formând Cultul Creştin după Evanghelie, cu două ramuri: ramura I (Creştinii după Evanghelie, propriu-zişi), care practică botezul la majorat, şi ramura a II-a, care practică botezul la naştere.

Colegiul National “Constantin Cantacuzino”

Creştinii după Evanghelie au fost recunoscuţi ca având calitatea de cult. Toate sunt persoane juridice şi îşi desfăşoară activitatea cu majoritatea membrilor cultului. au fost recenzaţi 44. cele două ramuri ale cultului s-au despărţit. 2) Biserica locală este considerată un organism viu al cărui Cap este Domnul Isus Hristos. unele având şi secţii de învăţământ. din 1949. corespondentul din străinătate al Bisericii Creştine după Evanghelie din România.Nume:Mihai Tabita Clasa:a X-a A Din 1946. cunoscuţi ca Brethren Assemblies. care s-au manifestat prin evanghelizări şi schimburi de lucrări şi studii biblice. prin acţiuni de caritate. grădiniţe de copii. La nivel central. Cultul Creştin după Evanghelie este structurat astfel: la nivel local funcţionează comunitatea cu un număr de cel puţin 20 membri majori. De asemenea. În întreaga ţară sunt 678 de adunări (biserici). a tipărit mai multe lucrări teologice. care este sărbătorită în fiecare Duminică. Uniunea Bisericilor Cultului Creştin după Evanghelie este condusă de Sfatul de fraţi pe ţară. Cultul Creştin după Evanghelie are sub egida sa Institutul Teologic de grad universitar din Bucureşti „Timotheus” şi 5 şcoli biblice. După decembrie 1989 s-au reluat legăturile cu multe biserici evanghelice din străinătate. afirmate iniţial începând cu al doilea deceniu al secolului XIX în Anglia şi Irlanda: 1) Autoritatea Scripturii. activităţi umanitare de ajutorare etc. Principiile istorice ale Fraţiilor.476 de credincioşi ai Cultului Creştin după Evanghelie. Editează. După Revoluţia din decembrie 1989. La recensământul din anul 2002. În anul 1994 a fost hotărâtă crearea unei structuri organizatorice noi. comunitatea zonală. ca un simbol al prezenţei Domnului Isus Hristos şi o poruncă de îndeplinit până va veni din nou. care alege Sfatul de fraţi pe ţară şi confirmă conducerea operativă a Uniunii. Ramura a doua s-a intitulat Biserica Evanghelică Română. 3) Centralitatea Mesei Domnului. care alege conducerea operativă. formată din preşedinte şi doi vicepreşedinţi. În prezent există două culte distincte. Colegiul National “Constantin Cantacuzino” . fiecare ramură alegându-şi organe proprii şi desfăşurând activitate în mod independent. care sunt şi „vestitori ai Evangheliei” în comunitatea respectivă. 40 de asociaţii şi fundaţii. Sfatul de fraţi zonal alege un comitet de conducere. orfelinate. Organul suprem al Uniunii este Conferinţa generală ce se întruneşte o dată la 4 ani. funcţionează 16 asemenea organisme. conduse de Sfatul de fraţi zonal. Din anul 1990. ales de adunarea generală. În prezent cultul dispune de 724 vestitori. adunările au personalitate juridică şi sunt conduse de doi până la cinci „fraţi bătrâni” (prezbiteri). privită ca fundament al învăţăturii şi practicii vieţii credinciosului. Plymouth Brethren sau Open Brethren . precum şi revista „Ecouri creştine”. Cultul Creştin după Evanghelie şi Biserica Evanghelică Română. sub egida Cultului Creştin după Evanghelie funcţionează un număr de aprox. Sub aspect organizatoric. revista „Calea Credinţei”.

Primii lideri creştini din anii 1830 au analizat şi au respins afirmaţiile Bisericii Apostolice Catolice cu privire la darurile carismatice.Nume:Mihai Tabita Clasa:a X-a A 4) Unitatea dintre credincioşi este o realitate spirituală şi nu este numai un deziderat. 8) Aşteptarea revenirii lui Hristos pentru Biserică înainte de perioada Necazului celui Mare. 7) Dependenţa de Dumnezeu pentru acoperirea nevoilor financiare ale lucrării spirituale. Colegiul National “Constantin Cantacuzino” . ţinuta exterioară. afirmând că "darurile-semne" au încetat odată cu încheierea Canonului Scripturii. aceasta presupunând implicarea întregii Biserici. comportamentul în societate. implicarea în afaceri şi politică. 5) Preoţia tuturor credincioşilor. Adunările Frăţeşti susţin o poziţie cesaţionistă. petrecerea timpului liber. 10) Devotamentul pentru Domnul Isus Hristos este exprimat şi prin respingerea valorilor trecătoare ale lumii în ceea ce priveşte viaţa particulară a credinciosului. 6) Imperativul proclamării Evangheliei către toţi oamenii şi împlinirea poruncii Domnului Isus referitoare la botezul celor care se pocăiesc şi devin credincioşi. Adunările Frăţeşti resping conceptul existenţei a două clase de creştini clerici şi laici. în închinare şi slujire. 9) În general. pe baza darurilor spirituale.