You are on page 1of 8

Slide 1

APELUL DE URGENTA 112 Cum functioneaza 112 ? -solicitantul formeaza 112 -dispecerul de serviciu primeste apelul, moment in care ii sunt afisate numarul de telefon al apelantului, adresa respectiv locatia de unde suna. -dispecerul raspunde: '' 112 Ce urgenta aveti?,, -in functie de natura urgentei, apelul va fi redirectionat spre Ambulanta, Politie sau Pompieri. Daca sunati la 112, trebuie sa anuntati urmatoarele: - ce urgenta aveti - unde este urgenta - unde va aflati - de la ce numar de telefon sunati - cum va numiti

Slide 2
STOPUL CARDIO-RESPIRATOR (SCR) DEFINITII: Stopul cardiac este definit prin absenţa activităţii mecanice de pompă, ale cărei caracteristici clinice sunt absenţa pulsului central şi pierderea stării de conştienţă. Respiraţia agonică (gasp-urile) pot fi prezente pentru cca 5 min după oprirea cordului. Stopul respirator (apneea) reprezintă absenţa mişcărilor respiratorii. Iniţial, pentru 5-10 min, pulsul (bătăile cordului) sunt prezente. Moartea clinică corespunde momentului in care s–a produs stopul cardiac şi respirator. Dacă nu se incepe resuscitarea in 3 – 5 minute survin leziuni ireversibile la nivelul neuronilor, ceea ce defineşte moartea biologică. Cu fiecare 1 minut scurs de la producerea SCR, sansele de supravietuire scad cu 10%, la 5 minute 50% Cel mai vulnerabil organ este creierul ale cărui rezerve de oxigen sunt epuizate in 10 secunde, iar de ATP şi glucoză in 5 minute. In 8 minute PH–ul neuronal ajunge la 6,2 fiind incompatibil cu supravieţuirea.

SCR cauze:
1. Stopul cardiac poate fi: 1.1. Primar, care se instalează după producerea unor tulburări de ritm şi de conducere severe 1.2. Secundar, care apare ca o consecinţă a afecţiunilor altor organe şi sisteme Stopul cardiac primar poate avea drept cauze: • Fibrilaţia ventriculară (FV) şi tahicardia ventriculară (TV) fără puls (63% din cazuri, marea majoritate pe fondul bolii coronariene) ; • Asistolia (30% din cazuri) este un ritm mai frecvent întâlnit la pacienţii tineri (vârste <17 ani) ; • Activitatea electrică fără puls (AEFP), care cuprinde disociaţia electro–mecanică (DEM) şi pseudo–DEM (ritmuri idioventriculare, ritmuri ventriculare de scăpare) (7% din cazuri),

supradozări de droguri (beta–blocante. iar de cele mai multe ori aceasta nu este de buna calitate.neo-natala .in RCP şi ECC. hipomagneziemie). in 1992. tehnici şi droguri. electrocutarea.adult (barbat. embolia pulmonară. a avut loc. Noua Zeelandă.hipocalcemie. acidoză. in special prin efectuarea compresiilor toracice de calitate si continue.prin reunirea reprezentanţilor consiliilor de resuscitare din Australia. care sa poată fi aplicat de toate categoriile profesionale medicale şi laice şi acceptat in toată lumea. la Dallas. La inceputul anului 2000. tamponada cardiacă. Necesitatea adoptării unui protocol universal valabil in RCP. inecul. In ianuarie 2005. sange sau prin laringo – spasm) • Obstrucţia căilor aeriene inferioare: bronhospasm sever. Din păcate. tulburări electrolitice severe (hipopotasemie severă. tot la Dallas.Emergency Cardiac Care). pneumotoraxul. De aceea.2. Africa de Sud. Participanţii la Conferinţa de Consens au ajuns la concluzia că este necesara creşterea calităţii RCP.pediatrica RESUSCITAREA CARDIO-PULMONARA (RCP) reprezintă un sistem standardizat de manevre. femeie) . unde au fost revizuite sau inlăturate unele din recomandările anterioare . o noua Conferinţă de Consens . cat şi pentru cele cu pregătire medicala. 1.International Liaision Committee On Resuscitation . .avand drept cauze: hipovolemia. Stopul respirator are cel mai frecvent drept cauze: • Obstrucţia căilor aeriene superioare (prin căderea bazei limbii şi obstruarea oro-faringelui la pacientul comatos. Aceasta conferinţă a reprezentat momentul elaborării primelor ghiduri internaţionale de RCR . Cauzele stopului cardiac secundar pot fi clasificate in funcţie de debut: • Stopul cardiac rapid indus: asfixia prin obstrucţie a căilor aeriene. care se aplică in cazul stopului cardiac şi / sau respirator şi care au drept scop asigurarea transportului sangelui oxigenat la ţesuturi pentru protejarea funcţiei organelor vitale şi pentru crearea condiţiilor favorabile reluării circulaţiei spontane.CoSTR (Consensus on Cardiopulmonary Resuscitation and Emergency Cardiovascular Care Science with Treatment Recommendations) . Slide 3 RCP cuprinde: . scopul fiind facilitarea procesului de invăţare atat pentru persoanele laice. constituirea unui organism internaţional care să coordoneze elaborarea şi prelucrarea tuturor informaţiilor ştiinţifice legate de resuscitare. leziunile cerebrale acute. a determinat. prin aspirarea de corpi străini sau vărsătură. a avut loc prima Conferinţă Internaţională dedicata RCR si Terapiei Urgenţelor Cardiovasculare (ECC . sulfat de magneziu ).etc. • Stopul cardiac lent indus: insuficienţă respiratorie. noile ghiduri de RCP au la baza ideea de “intoarcere la gesturi simple". blocante ale canalelor lente de calciu. ai Consiliului European de Resuscitare (ERC). martorii iniţiază RCP in mai puţin de o treime din cazurile de stop cardiorespirator (SCR). A luat astfel fiinţă ILCOR . ai Consiliului Cardiologilor din Canada si ai Asociaţiei Americane a Inimii (AHA).

Consiliul Naţional Roman de Resuscitare (CNRR) s-a infiintat in 1998 prin asocierea reprezentanţilor societăţilor medicale romaneşti tradiţionale. RCP este impărţită in: . practic o metaforă propusă de American Heart Association pentru a desemna modalitatea de răspuns a unei comunităţi la un SCR. in virtutea unui protocol semnat cu Consiliul European de Resuscitare. . • Aplicarea corectă a acestor manevre in primele 5 minute de la instalarea SCR dublează sau chiar triplează şansele de succes al resuscitării. Lanţul supravieţuirii are 4 verigi: 1. pană la 50-75%. Din punct de vedere scolastic. Accesul căt mai rapid la SVA 1. Recunoaşterea rapidă a unei urgenţe şi alarmarea precoce a unui sistem medical de urgenţă. • Această verigă nu poate fi acoperită doar de personalul medical al unei comunităţi. S-a constatat că cel mai eficient mod de a prelua o urgenţă este apelarea dispeceratului cu număr unic (ex. 3. Defibrilarea precoce 4. legate de orice fel de urgenţă (nu numai medicală). 112 pentru Uniunea Europeană. nu reuşesc să “pornească” inima. Chiar dacă.). Recunoaşterea rapidă a unei urgenţe şi alarmarea precoce a unui sistem medical de urgenţă. Defibrilarea precoce este manevra care influenţează decisiv succesul resuscitării la adult deoarece majoritatea morţilor subite are ca mecanism de oprire a cordului o fibrilaţie ventriculară sau altă aritmie malignă. instruit prin cursuri de resuscitare de bază. De aceea. • Aducerea la timp (< 5 minute de la instalarea SCR) a unui defibrilator creşte de 5-6 ori rata supravieţuirii in SCR. SVB precoce.Suportul Vital de Bază (SVB) in engleza (BLS) . doar manevrele SVB. in comunitatea in care se inregistrează urgenţa.Suportul Vital Avansat (SVA) in engleza (ALS) Elementul esenţial este deci aplicarea promptă şi corectă a manevrelor de RCP care asigură reluarea circulaţiei spontane şi a unei funcţii neurologice adecvate post – resuscitare. manevrele de SVB trebuie efectuate de personal laic. SVB iniţiat precoce 3. in marea majoritatea situaţiilor de SCR la adult. Care preia toate apelurile. deoarece oferă timp pentru sosirea unui echipaj care să instituie manevrele de suport vital avansat. Slide 4 Lantul Supravietuirii Reuşita RCP este determinată nu doar de efectuarea corectă a tehnicilor resuscitării ci de mult mai mulţi factori care se află in interrelaţie. iar singura modalitate de intrerupere a unei astfel de aritmii este defibrilarea. Presupune: • o educaţie minimă din partea persoanelor nemedicale care trebuie să recunoască un pacient aflat in SCR sau in pericol de a face un SCR(de exemplu subiecţii cu dureri toracice anterioare. 2. Toţi factorii care interferă cu reuşita resuscitării sunt cuprinşi in noţiunea de lanţul supravieţuirii. dispnee. urmand ca apoi să distribuie echipajul cel mai potrivit pentru urgenţa respectivă. 911 pentru SUA). 2. obstrucţie de căi respiratorii etc. importanţa lor este foarte mare. • o reţea evoluată de comunicaţii. singure.

sunteți cu toții in siguranță.• Se consideră rezonabilă existenţa unui defibrilator la 10. prinderea de venă centrală. In majoritatea comunităţilor timpul scurs de la apelul de urgenţă pană la sosirea echipei de RCP este ≥ 8 min. a instrumentelor ascuţite etc). salvatorul va folosi echipament de protecţie: mănuşi. Slide 5 Riscurile salvatorului Resuscitarea cardio-pulmonară implică: • riscuri legate de mediu (trafic. interval in care pacientul depinde de primele 3 verigi ale lanţului supravieţuirii! 4. suportul ventilaţiei şi circulaţiei fără ajutorul vreunui echipament cu excepţia dispozitivelor de protecţie.substanţe toxice etc). dacă ați stabilit că nu există nici un alt Pericol • incercați să aflați ce i s-a intampat și chemați ajutor dacă este nevoie • se trimite o persoană după ajutor sau. lasă victima şi merge chiar el după ajutor • reevaluați-l cu regularitate 3b Dacă victima nu răspunde : • se strigă după ajutor . apă. gaze. halate.000 de locuitori. Verificați starea starea de conștiență a victimei: • mișcați cu blandețe umerii victimei și intrebați cu voce tare: “Sunteți bine?” 3a. De aceea recomandarea fermă este ca echipa de RCP să nu se implice in salvarea victimei dacă aceasta presupune o acţiune riscantă. in scopul evitării contactului cu materiale biologice sau substanţe toxice. In concluzie. electricitate. pentru propria protecţie. 1. care necesită o pregatire specială. Prima regulă legată de riscurile RCP este ca viaţa membrilor echipei de resuscitare să nu fie pusă in pericol! Pe de altă parte. abordarea statusului postresuscitare etc. construcţii instabile. • riscuri legate de victimă (contaminarea cu boli transmisibile.15 SUPORTUL VITAL DE BAZA LA ADULT (SVB) SVB reprezintă menţinerea libertăţii căilor aeriene. victima și orice alt martor. Asigurați-vă că dvs. Manevrele complexe ale SVA nu pot fi efectuate decat după o pregătire specială (intubaţia orotraheală. SVA precoce este ultima verigă din lanţul supravieţuirii şi practic le cuprinde şi pe celelalte. măşti. 2. • Apariţia defibrilatoarelor automate (DEA) face posibilă utilizarea acestora şi de către laici cu instrucţie anterioară minimă. incluzand si defibrilarea in cazul in care avem acces la DEA. intoxicaţii etc) • riscuri legate de tehnica utilizată (utilizarea defibrilatorului. dacă salvatorul este singur. aplicarea pacing-ului.) şi depind de nivelul de performanţă a echipei şi cel al dotării medicale. ochelari. implicarea intr-o acţiune de salvare a unei echipe instruite să facă doar RCP poate să scadă considerabil şansele de reuşită a resuscitării. pe care echiparespectivă nu o posedă. recipiente speciale pentru depozitarea instrumentelor ascuţite etc Slide 6 . Dacă răspunde: • lasați victima in poziția in care ați găsit-o.

Dacă victima nu respiră sau respiră anormal • salvatorul va trimite pe cineva după ajutor. artera brahiala (sugari) sau puls femural (copii si sugari). victima mai poate respira slab sau poate avea gaspuri rare. In primele minute după oprirea cordului. zgomotoase care nu trebuie confundate cu respiratia normală. Nu se indoiesc coatele. • pentru deschiderea căilor aeriene se va ridica bărbia victimei cu varful degetelor plasate sub menton. pentru chemarea ambulantei. Mentinand căile aeriene deschise salvatorul incearcă să stabilească dacă victima respiră utilizand priveste –ascultă. • simte fluxul de aer pe obraz. salvatorul plasează podul unei palme pe centrul toracelui victimei. se intrepătrund degetele mainilor evitandu-se compresia pe coastele victimei.simte: • priveste miscările peretelui toracic. (care este in jumătatea inferioară a sternului victimei) podul palmei celeilalte maini se plasează peste cea aflată pe torace. • se incep compresiile toracice după cum urmează: Punctele de palpare a pulsului se aleg in functie de varsta copilului: carotida (copii). 5b. să găsească si să aducă un DEA dacă acesta este disponibil. 4. • asculă zgomotele respiratorii la nivelul gurii victimei. Dacă salvatorul nu este sigur că victima respiră normal trebuie să actioneze ca si cum ea nu ar respira normal . • salvatorul va trimite sau va pleca dupa ajutor – va apela 112 sau numărul local de urgentă. anormală sau absentă . dacă este singur va folosi telefonul mobil pentru alertarea serviciilor de urgentă – salvatorul va părasi victima numai dacă nu are altă alternativă. 5a. • va continua să evalueze respiratia victimei urmărind dacă aceasta ramane normală. Poziţia de siguranţă este folosită în managementul victimelor inconştiente care respiră şi au semne de circulaţie sangvină şi nu prezintă leziuni ale coloanei vertebrale. Nu se vor face compresii la nivelul abdomenului superior sau la nivelui apendicelui xifoid (partea inferioara a sternului). salvatorul se va pozitiona vertical deasupra toracelui victimei si va efectua comprimarea sternului cu cel putin 5 cm (fără a depăsi insă 6 cm) după fiecare compresie indepărtati . aceasta căzand pe peretele posterior al faringelui şi obstruand căile respiratorii. se ingenunchează langă victimă. Incercarea de a determina existenta unei respiratii normale privind-ascultand-simtind nu trebuie să dureze mai mult de 10 secunde. • decide dacă respiratia este normală . Manevra este necesară deoarece la persoanele in stare de inconştienţă se instalează hipotonia musculaturii care susţine baza limbii. Dacă victima respiră normal • se asează victima in pozitie de sigurantă.• victima se pozitionează in decubit dorsal si apoi se deschid căile aeriene prin hiperextensia capului si ridicarea bărbiei • se plasează o mană pe frunte si se impinge cu blandete capul pe spate. sau.

deschide ochii sau respiră normal. sau .in acest caz. urmărind ridicarea peretelui anterior al toracelui -se mentine capul in hiperextensie si bărbia ridicată.presiunea exercitată pe torace fără a pierde contactul intre maini sau intre palmă si stern. . 6a.soseste ajutor calificat si preia resuscitarea. Trebuie asigurată securitatea salvatorului. atunci va efectua doar compresii toracice. inaintea următoarei incercări: . . cu o frecventa de cel putin 100 pe minut (dar nu mai mult de 120 pe minut). .oricum nu sunt recomandate mai mult de două incercări de a ventila inaintea reluării compresiilor. 6b.se priveste in gura victimei si se indepărtează orice obstructie. a victimei si a celor din jur. . urmată de aspiraţie in căile respiratorii = sindrom Mendelson). Insuflaţiile se realizează bland pentru a evita creşterea presiunii intra -gastrice (rezistenţa căii digestive este mai mică decat a celei respiratorii şi aerul insuflat cu putere va trece mai rapid in stomac. . Executate corect. trimite-ti pe cineva după ajutor si să aducă un DEA daca acesta este disponibil. se indepărtează gura de gura victimei si se urmăreste revenirea toracelui la pozitia initială ca intr-un expir normal. compresiile toracice trebuie efectuate continuu. SLIDE 16 Algoritmul de Defibrilare Automata Externa 1. compresiile toracice pot produce o presiune arterială sistolică de maxim 60-80mmHg. 2. .savlatorul este epuizat fizic. 7. ca intr-o respiratie normală. .salvatorul expiră constant in gura victimei pret de 1 secundă. Resuscitarea doar cu compresii toracice se poate efectua după cum urmează: . Combinarea compresiilor toracice cu ventilatiile. aceasta este o ventilatie eficientă. repetati compresiile cu o frecventă de cel putin 100 pe min (fără a depăsi 120 pe min) compresiile si decompresiile trebuie să fie egle ca intervale de timp.se pensează părtile moi ale nasului folosind policele si indexul mainii de pe frunte. .salvatorul inspiră normal si pune buzele in jurul gurii victimei asigurand o bună etanseitate. Resuscitarea se continua până când: .victima dă semne de viată: se miscă. atunci.se reverifică extensia capului si ridicarea mandibulei. sau .după 30 de compresii se deschide calea aeriană folosind hiperextensia capului si ridicarea mandibulei .dacă salvatorul nu este instruit sau nu doreste să administreze ventilatii gură-la-gură.se dechide cavitatea bucală a victimei mentinand insă bărbia ridicată. Dacă primele ventilatii nu produc ridicarea peretelui toracic . Urmati algoritmul SVB de la adult (pasii 1-5) • dacă victima este inconstientă si nu respiră normal. putand produce vărsătură.

Dacă există indicatie de soc • asigurati-vă că nimeni nu atinge victima salvatorul va apăsa butonul de soc conform indicatiilor (DEA complet automate vor administra socurile direct). . SLIDE 19 SVA ADULT MANAGEMENTUL CĂILOR AERIENE SUPERIOARE -hiperextensie la nivelul articulaţiei atlanto-occipitale. . folositi telefonul mobil pentru a alerta serviciul de ambulanta . . împingând în sus şi spre anterior.ridicarea mandibulei. Dacă nu există indicatie de soc • reincepeti imediat RCP utilizand raportul de 30 compresii la 2 ventilatii. Imediat după sosirea DEA • deschideti DEA si atasati electrozii direct pe toracele pacientului dacă sunt prezenti mai multi salvatori. 5a. • continuati imediat RCP cu un raport compresii/ventilatii de 30:2 se va continua conform indicatiilor vocale sau a celor afisate. cel mai frecvent denumită pipa Guedel. Incepeti RCP imediat după algoritmul SVB de la adult. se introduce în cavitatea bucală a pacientului între limbă şi palatul dur. 3. • continuati conform indicatiilor vocale sau a celor afisate. La pacienţii cu reflexele de fund de gât păstrate este permanent prezent riscul de stimulare a reflexului de vomă şi/sau de inducere a unui laringospasm. policele împing uşor mentonul menţinând cavitatea bucală deschisă. Dacă sunteti singur si DEA este in apropierea dumneavoastră. din acest motiv canula orofaringiană este rezervată stărilor de comă profundă Sona De Aspiratie Flexibila: se foloseste la aspiratia cailor aeriene inferioare.• dacă sunteti singur. 5b. • victima dă semne de viată: se miscă.Continuati să urmati comenzile DEA pană cand • resuscitarea este preluată de personal calificat. 4. aplicati mai intai DEA. • vor fi urmate comenzile vocale sau cele afisate. Canula oro-faringiană Canula oro-faringiană. Adrenalina este drogul de electie in SCR Este primul drog folosit in orice forma de oprire cardiaca: se administreaza la fiecare 3-5 minute in timpul RCP (cicluri alternative). este un tub curbat din material plastic. deschide ochii si respiră normal: • salvatorul este epuizat fizic. • asigurati-vă că nimeni nu atinge victima in timp ce DEA analizează ritmul. RCP trebuie continuat in timpul atasării padelelor pe toracele pacientului.nu părăsiti victima decat dacă nu aveti altă solutie. Medicatia Folosita in Timpul Resuscitarii 1.subluxaţia mandibulei (Este o manevră alternativă pentru deplasarea spre anterior a mandibulei şi înlăturarea obstrucţiei produsă de palatul moale şi epiglotă ) Indexul şi celelalte degete se plasează în spatele gonionului mandibular. 6.

Intratraheala. se foloseste lidocaina in doza initiala de 100 mg (1-1. blocând astfel efectele vagale asupra nodului sinoatrial şi atrioventricular. care creste perioada de actiune si perioada refractara in miocardul atrial si ventricular. care determina cresterea presiunii de perfuzie coronariana si cerebrala.5 mg/kg). Atropina nu mai este recomandată in terapia de rutina pentru asistolă sau DEM. 4. . . Calea de administrare este intravenoasa (periferica sau centrala). daca FV/TV persista dupa al treilea soc. refractare la terapia de soc. Ea scade automatismul ventricular.calea intraosoasa . Doza initiala de amiodarona este de 300mg intravenos. 3.Amiodarona este un medicament antiaritmic stabilizator de membrana. drogurile trebuie administrate intraosos. cronotrop).Asistolă . Doza totala nu trebuie sa depaseasca 3mg/kg in prima ora de administrare. Lidocaina suprima activitatea tesuturilor depolarizate.Lidocaina este un antiaritmic stabilizator de membrana care actioneaza prin cresterea perioadei refractare a miocitelor. Administrarea drogurilor prin sonda de intubatie oro-traheala nu mai este recomandată. diluata in 20 ml (sau din seringa preumpluta) glucoza 5% (sau alt solvent adecvat). determinând creşterea automatismului sinusal şi facilitând conducerea atrioventriculară. iar prin efectul anestezic local suprima activitatea ectopiva ventriculara. dacă nu se poate asigura acces intravenos. se mai administreaza inca o doza de 150 mg.AEFP cu o frecvenţă mai mică de 60/minut. Cand amiodarona nu este disponibila. 2.Bradicardie sinusală . pentru tratarea FV/TV fara puls refractare la cele trei socuri. atunci cand amiodarona nu este disponibila. in timp ce interfera minim cu activitatea electrica a tesuturilor normale. Lidocaina este recomandata in FV/TV fara puls refractare defibrilare.Atropina antagonizează acţiunea acetilcolinei la nivelul receptorilor muscarinici. aritmogene. adrenalina poate creste fluxul sangvin coronarian si cerebral.Nu se administreaza intracardiac !!! Este un medicament simpatomimetic cu efecte alfa-adrenergice determina vasoconstrictie sistemica. Conducerea atrioventriculara este incetinita. Se complteaza cu un bolus aditional de 50mg daca este cazul. Daca FV/TV persista. Prin efectele sale beta-adrenergice (inotrop. Este indicata in FV/TV fara puls. Cai alternative de administrare: .