You are on page 1of 30

1.Nematodul gramineelor furajere- Anguina agrostis Steinb.

( Tylenchida-Tylenchidae)

Adultul are corpul fusiform,transparent, masculul msoar 1,1- 1,8 mm lungime, iar femela 1,5- 2,7 mm. Prezint o singur generaie pe an i ierneaz ca larv de vrsta a doua ntre frunzele plantelor gazd. Primvara, odat cu creterea plantelor larvele ajung n spice, iar de aici n flori. Ovarele atacate se transform n gale. n stare liber n sol nematozii pot tri pn la un an, iar n interiorul galelor pot rezista pn la 7 ani. Este duntor oligofag, infesteaz doar plantele din familia Poaceae. n urma atacului ovarele florilor sunt transformate n gale alungite, fusiforme, brune violacee. Galele sunt toxice pentru animalele furajate.

. Nematodul rdcinilor- Pratylenchus pratensis


Man (Tylenchida-Pratylenchidae)

De

Adultul are corpul filiform, de 0,3- 0,7 mm lungime, femela fiind mai lung dect masculul. Capul este tocit la vrf i prezint 3 inelri cuticulare, coada se subiaz ctre vrf, cu vrful cozii transparent i inelat. Prezint o singur generaie pe an. Femela depune cte un singur ou pe zi, iar incubaia dureaz 15- 16 zile. Este sensibil la secet i expunerea la temperaturi ridicate. Este specie polifag endoparazit, prezent pe rdcinile plantelor de graminee, leguminoase, solanacee, uneori producnd pierderi semnificative de producie.

3.Nematodul auriu al cartofului- Globodera rostochiensis Wall. ( Tylenchida- Heteroderidae).


Femela are corpul globulos, de 0,5- 0,8 mm lungime, la nceput este de culoare aurie apoi devine brun, cu gtul scurt. Masculul este filiform, are 1,0 mm lungime, cu spiculii scuri. Prezint o singur generaie pe an i ierneaz ca chist femel n sol. Larvele eclozeaz cnd temperatura n sol atinge 11o C. Dup apariie ele migreaz i se fixeaz pe rdcinile i tuberculii n formare. Completa dezvoltare dureaz 6-10 sptmni.

Este specie oligofag, atac mai ales plante din familia Solanaceae. Plantele atacate au creteri reduse, frunzele se decoloreaz, cele de la baz se ofilesc, apoi se usuc. Funzele din etajul superior se coloreaz n brun, rdcinile atacate ramific exagerat, apoi se brunific.

Nematodul sfeclei- Heterodera schahtii Schmidt. ( Tylenchida- Heteroderidae).


Adulii prezint un puternic dimorfism sexual. Femela este globuloas, cu corpul n form de sac, par sau lmie, de 0,40,8 mm. Dup fecundare ea se transform n chist cu ou, de culoare brun i cu tegumentul prezentnd desene n zig- zag. Masculul este filiform, de 1,3- 1,6 mm lungime, cu un stilet masiv. n regiunea cefalic prezint 3 inelri cuticulare. Prezint 2 generaii pe an i ierneaz sub form de chist cu ou. Durata unei generaii este de 4-8 sptmni. O parte din aduli pot rmne n sol viabili, n stare anaerob pn la 8 ani.

Este duntor polifag, atac peste 20 de specii de plante gazd din familiile Apiacee, Chenopodiacee, Lamiacee, Poligonacee etc. Dezvoltarea i reproducerea se realizeaz cel mai bine pe rdcinile de sfecl pentru zahr. Pe cereale, legume, crucifere, se pot dezvolta dar nu se pot reproduce. Atacul se manifest astfel: frunzele de la baz se ofilesc, se nglbenesc i se usuc. Frunzele centrale rmn mici i capt culoarea verde nchis, caracteristic. Rdcinile principale rmn scurte i subiri, iar cele secundare se dezvolt foarte mult, cptnd un aspect caracteristic, fenomen numit brboirea rdcinilor.

Nematodul trifoiului Heterodera trifolii Goff. ( Tylenchida- Heteroderidae).


Femela are corpul n form de lmie, de 0,5 mm lungime i deschis la culoare. Dup transformarea n chist devine brun. Peretele chistului prezint o punctuaie grosier i o ornamentaie n zig-zag. Masculul este filiform i este rar ntlnit. Prezint 2 generaii pe an i ierneaz ca chist femel, n sol. Larvele de vrsta a 2 a se numesc larve de invazie, ele se desprind de chist i migreaz spre rdcinile plantelor gazd. Chistul conine 200- 250 de ou.

Este specie polifag, dar principala gazd este trifoiul alb, urmat de cel rou. n urma atacului se nregistreaz stagnarea creterilor, frunzele sunt mici i decolorate iar inflorescenele sunt rare.

Nematodul hameiului- Heterodera humuli Filipj. ( Tylenchida- Heteroderidae)


Femela are corpul piriform, de 0,4- 0,5 mm lungime, cu tegumentul incolor, cristalin. La transformarea n chist ea devine brun cu aspect de lmie. Masculul este vermiform, lung de 0,1 mm cu un stilet lung. Este specie monovoltin, dar dac ntlnete condiii optime de dezvoltare poate avea 2 generaii pe an. Ierneaz sub form de chist cu ou. Plantele gazd ale acestui nematod sunt hameiul, cnepa, urzica. Reproducerea se realizeaz numai pe rdcinile de hamei. Plantele atacate rmn mici, frunzele se ncreesc, aspect numit boala frunzelor de urzic, se decoloreaz i manifest caren de calciu.

Nematodul crizantemelor- Aphelenchoides ritzema bosi Achwartz.( Tylenchida- Aphelenchoididae).


Adultul are corp filamentos, de 0,7- 1,2 mm, cu capul mai lat dect corpul, distinct. Cmpurile laterale ale corpului au 4 incizii. Coada se ngusteaz treptat, iar n vrful ei se gsesc 34 spini. Este specie polivoltin, are 4-5 generaii pe an. Femela din generaia I depune 22 de ou, cele din generaiile urmtoare mai puine. Este foarte rezistent la secet i poate supravieui n frunzele uscate 6 luni pn la 2 ani. Este specie polifag, infestnd peste 160 de specii de plante cultivate sau spontane, ierboase i lemnoase. Prefer crizantemele. n zonele atacului celulele sunt distruse, esuturile capt un aspect mozaicat, format din pete necrotice ntre nervuri.

Meloidogyne incognita- Nematodul galicol al radacinilor (Tylenchida- Heteroderidae)


Descriere. Adultii prezinta un dimorfism sexual evident. Masculul este vermiform, acoperit de o cuticula inelata. Campurile laterale sunt marcate de cate 4 incizii. Coada este scurta, rotunjita, fara bursa. Lungimea corpului este 1,2- 2,0 mm. Femela este rotunda cu gat scurt cu stratii in zona gatului. Este didelfica, iar lungimea corpului este de 0,35- 0,54 mm. Biologie. Este specie endoparazita.Este prezent si activ in spatii protejate, unde daca conditiile o permit se reproduce continuu. Invazia si diseminarea se realizeaza prin intermediul larvelor de varsta a 2 a. Durata ciclului evolutiv al unei generatii depinde atat de factorii de mediu cat si de planta gazda. Astfel in conditii optime durata de dezvoltare a unei generatii este de 26 de zile pe salata sau de 45 de zile pe tomate. Plante atacate si mod de daunare. Este o specie extrem de polifaga, atacand plate din peste 40 de familii botanice. Este prezent pe tomate, ardei, castraveti, salata si plante ornamentale in conditii de sera sau solar. Cel mai comun simptom al atacului este aparitia galelor pe radacini, iar plantele atacate se ofilesc si se usuca.

Nematodul radacinilor de morcov- Meloidogyne hapla ( Tylenchida- Heteroderidae)


Descriere. Femela are corpul in forma de para, alb, translucid, lung de 0,30-0,50 mm lungime. Masculul este vermiform, ascutit la partea anterioara si cu coada rotunjita , cu lungimea de 1,0-1,5 mm. Biologie. Specie endoparazita in radacini. Prezinta frecvent 1-3 generatii pe an. Ierneaza ca saci cu oua. Plante atacate si mod de daunare. Este un daunator polifag. Ataca peste 350 de specii de plante, intre care morcovul, cartoful, sfecla pentru zahar si cea furajera, varza, mazarea, salata,capsunul, piersicul, caisul, lucerna, trifoiul,bumbacul, floarea soarelui, plantele medicinale, diverse specii de plante ornamentale. Nematozii se instaleaza pe radacinile secundare, determinand ramificarea excesiva a lor. Reactia se numeste barbosire. Treptat pe radacini se formeaza gale care impiedica circulatia sevei.

Nematodul capsunului- Aphelenchoides fragariae ( Tylenchida- Aphelenchoididae)


Descriere. Adultii au corpul vermiform, de 0,45-1,0 mm lungime. Biologie. Este specie ectoparazita dar si endoparazita pe capsun. Ca ectoparazit este localizat la baza frunzelor, iar ca endoparazit este prezent in muguri, stoloni, butoni florali. Ataca toate stadiile de dezvoltare, prezinta mai multe generatii pe parcursul unei perioade de vegetatie, durata medie de dezvoltare a unei generatii fiind de 11 zile. Ierneaza in sol, in apropierea plantelor de capsun ca adulti si ca larve. Plante atacate si mod de daunare. Infesteaza plantele inferioare intre care preferate sunt ferigile, iar dintre plantele superioare infesteaza plante din familiile: Ranunculaceae, Liliaceae, Primulaceae Rosaceae, Begoniaceae, Iridaceae, de asemenea leguminoase, graminee, umbelifere. Planta gazda preferata este capsunul. In consecinta plantele au dezvoltare redusa, lastarii floriferi se ingroasa, frunzele se deformeaza si se reduce suprafata limbului foliar.

Nematodul palid al cartofului- Globodera pallida ( Tylenchida- Heteroderidae)


Descriere. Femela are crpul sferic, globulos, cu gatul pronuntat. Suprafata cuticulei in zona cozii prezinta 11-12 striuri. Femela este alba iar dupa moarte devine bruna. Lungimea sa este de 0,40- 0,60 mm. Masculul este vermiform, cu coada lunga , hialina lung de 0,80- 1,35 mm. Biologie. Prezinta o singura generatie pe an si ierneaza sub forma de chist cu oua in sol. Plante atacate si mod de daunare. Sunt daunatori specifici cartofului. La inceputul atacului se constata cresteri reduse atat la lastari cat si la sistemul radicular. Treptat plantele se ofilesc iar numarul de tubercuri este mult redus.