You are on page 1of 2

Anotimpurile in Republica Moldova Republica Moldova nu intimplator este numita "plai insorit" dat fiind faptul ca durata insolatiei

pe parcursul anului oscileaza pe teritoriul tarii de la 1940 pina la 2180 ore, in procente vara constituie 60 - 70%, iar iarna 20 - 30% de la cea posibila.Acesta este acel fond energetic care asigura incalzirea solului si sustine nivelul mediu de temperatura. Temperatura medie anuala a aerului constituie +8, +12C. Perioada fara frig inregistreaza in mediu 170 zile la nord si 190 zile la sudul republicii, iar in unii ani durata ei poate atinge 200 - 300 zile. Teritoriul Republicii Moldova apartine zonei cu umeditate insuficienta. Fenomenele meteorologice nefavorabile care pot aduce anual daune considerabile populatiei si economiei nationale a Republicii Moldova sunt aversele puternice de ploaie, de ninsoare, grindina, depuneri complicate pe conductorii aerieni, ingheturile, viscolul, descarcarile electrice, vinturile puternice, scaderea vizibilitatii si secetele.

Semne de prezicere a vremii Florile au propriile semne, pe care noi rareori le sesizam. Se spune ca ziua ce urmeaza va fi senina daca mireasma florilor nu este puternica, in schimb, atunci cand mirosul lor devine puternic, greoi, ziua urmatoare va fi ploioasa. Si pasarile prevestesc vreme rea sau buna. Atunci cand ciorile zboara pe sus, croncanind, vestesc zapada sau ploaie in functie de anotiomp. Vrabiile adunate la un loc, de parca ar sta la sfat, vestesc omat. De asemenea, vara, atunci cand randunelele zboara atingand pamantul din cand in cand, ciripind ascutit, vestesc ploi. Atunci cand iarna este grea si gerul este napraznic, cocosii anunta domolirea frigului daca vor canta foarte mult peste zi. Batranii sunt cu bagare de seama si la comportamentul animalelor din gospodarie, care dau semne despre schimbarile vremii. Mata prevesteste ninsoare si frig puternic atunci cand se furiseaza in casa si se asaza cu spatele spre soba, in timp ce oile, atunci cand sunt prea zburdalnice si se bat cap in cap, prevestesc furtuni. Femeile, in vreme ce pregatesc mamaliga in vatra, observa schimbarile timpului, in functie de felul in care ard lemnele, daca sunt umede sau uscate, acest indicator fiind valabil si pentru sare. Chiar si focul are semnele lui, iar atunci cand valvataia se tot plimba pe oale, se spune ca vine furtuna. Din batrani se mai zice ca atunci cand iarna este intrerupta de calduri, viscole si vanturi strasnice, recolta va fi putina, iar vara ce urmeaza, friguroasa. Grindina este o form de precipitaii, particulele de ap din atmosfer cznd pe suprafaa solului n form de ghea. Se formeaz atunci cnd picturile de ploaie traverseaz straturi de aer cu temperaturi sczute (sub 0 C). Particul de grindin cu diametrul de aproximativ 6 cm. Particulele de ghea au n general o form neregulat, diametrul mediu fiind n general de 5 - 50 mm, dar putnd fi mult mai mare n cazul furtunilor electrice. Particulele sunt

formate din ghea transparent sau dintr-o alternan de staturi de ghea transparent i ghea translucid, grosimea straturilor fiind de cel puin 1 mm. Viscolul este un vnt puternic nsoit de spulberarea zpezii i de transportul acesteia deasupra suprafaei pmntului. Viscolul este o furtun sever caracterizat prin temperaturi sc zute, vnturi puternice, i ninsori abundente. Cele mai multe viscole sunt n regiunea canadian (i rus). Prin definiie, diferena dintre un viscol i o furtun de zpad este puterea vntului. n cele mai frecvente situaii, viscolele sunt nsoite de ninsori abundente care reduc foarte mult vizibilitatea. Viscolele devin hazarde naturale atunci cnd prin efectele datorate vnturilor puternice, spulberrii zpezii i acumulrii acesteia sub forma de troiene produc pagube materiale importante i pierderi de viei omeneti. Viscolele perturb traficul rutier, feroviar i aerian, adeseori acestea fiind ntrerupte pentru diferite perioade. Vnturile puternice produc dezrdcinri de arbori i ntreruperi ale livrrilor de curent electric i ale aprovizionrii populaiei. Localitile pot s r mn blocate pentru mai multe zile, drumurile de acces fiind nchise. Teritoriile din zonele temperate, subpolare i polare sunt expuse, n fiecare iarn, viscolelor puternice, care produc perturbri majore ale activitilor umane. Ceaa este un fenomen meteorologic, care const dintr-o aglomeraie de particule de ap aflate n suspensie n atmosfer n apropierea suprafaei solului, care reduce vizibilitatea orizontal sub 1.000 de metri.