You are on page 1of 28

Literatura pentru copii

Conceptul de literatura pentru copii: Prin literatura pentru copii înţelegem operelor accesibile micilor cititori, indiferent dacă au fost scrise sau nu pentru ei. Ea constituie un domeniu al creaţiei literare şi poate fi apreciată în funcţie de criterile estetice ale acestuia. Ca sfera de cuprindere a literaturii pentru copii putem să includem aici basmele şi poveştile, legendele şi miturile popoarelor, poezia şi chiar dramaturgia pentru copii. Literatura pentru copii cunoaşte adevărata ei înflorire în secolul al importante au fost în primul r#nd operele scriitorilor francezi. $e%&'ictor (ugo) *n literatura rom#nă copilăria a apărut ca temă a operelor scriitorilor de la +,-, $Costache .egruzzi, 'asile /lecsandri, /lecu 0usso şi !on 1hica). Ea a continuat strălucit să apară în epoca marilor clasici prin operele lui 2ihai Eminescu, !on Creangă sau 1eorge Coşbuc. ! " lea şi

Basmul
Definiţia basmului: În general, basmul este definit drept o creaţie epică, de origine populară în care elementele realului se îmbină cu cele fantastice. După George Călinescu „basmul e un gen ast, depă!ind cu mult romanul, fiind mitologie, epică, !tiinţă, obser aţie morală..." Basmul cuprinde naraţiunea unor înt#mplări ale unor persona$e imaginare %&#ne, feţi'frumo!i, animale nă&dră ane( anga$ate în luptă cu forţe nefaste ale naturii %&mei, balauri, ră$itoare( pe care le or birui, pentru a e idenţia ictoria binelui asupra răului. )elurile basmelor %clasificarea( *n funcţie de structură, persona3e şi caracteristici ale naraţiunii, distingem trei mari grupe de basme: +. Basme fantastice" în care dominant este elementul miraculos 4. Basme nu elistice" în care atmosfera este mai aproape de realităţi concrete ale vieţii rurale +

5. Basme animaliere" dezvoltate din vechile legende totemice $totem6 animal sau plantă considerat la unele popoare arhaice obiect de cult) *ntre basme şi poveşti nu e%istă deosebiri esenţiale, doar că în primele predomină fantasticul. *n basme deşi caracterul dominant este fantasticul, iniţial motivele de inspiraţie au fost aspectele vieţii, de aceea basmele au izvor#t din năzuinţa omului spre mai bine, din dorinţa de a învinge răul şi greutăţile provocate fie de forţele naturii, fie de cele sociale. *n general basmele sunt e%presia dorinţei de dreptate şi de libertate, de bine şi de frumos. *ema !i subiectele basmelor 7e afirmă în general că tema basmelor este lupta între bine şi rău care se termină totdeauna cu victoria binelui. /ceasta pentru că în basm sunt înfăţişate cupluri de opoziţii ca& bunătate"răutate, frumuseţe"urăţenie, adevăr"minciună, cura3"laşitate, modestie"îng#mfare, etc. /şadar tema este reflectarea unui aspect general al realităţii, surprins artistic în opera literară. 8e e%emplu& dragoste, natura, destinul, etc. 7ubordonat temei este motivul, de e%emplu& motivul mărul de aur sau cifrele simbolice $5,9,...). /ceste motive pot fi dinamice $schimbă situaţia eroilor) şi motive statice care nu influenţează povestirea. 7ubiectul este construirea artistică şi înlănţuirea evenimentelor în opera literară. 7ubiectele basmelor sunt variate şi bogate. *n basmele diferitelor popoare se găsesc subiecte şi persona3e asemănătoare sau identice, fapt care dovedeşte apropierea spirituală a popoarelor, identitatea lor de aspiraţii de"a lungul veacurilor şi circulaţia liberă a motivelor folclorice. 8e e%emplu& aceleaşi motive şi aceleaşi persona3e care apar în povestea :2otanul încălţat;, prelucrată de Ch. Perrault după un basm popular francez, se găsesc şi în povestea populară rusească :<uzma cel peste noapte îmbogăţit;. Persona3ul :Cenuşăreasca; îl aflăm la francezul Perrault, la =raţii 1rimm, la povestitorii ruşi. 8eci asemănarea subiectelor şi prezenţa aceloraşi persona3e, chiar dacă au alte nume, dovedesc universitatea basmelor. +ersona$ele Persona3ele basmelor sunt în ma3oritate, învestite cu puteri supranaturale. Ele sunt grupate în două categorii& unele reprezintă forţele binelui şi altele forţele răului. 7pecificul lor constă în faptul că nu au dec#t o singură trăsătură de caracter care este îngroşată la ma%imum. =iind dotate cu însuşiri e%cepţionale, unele sunt personificări ale bunătăţii, dreptăţii, frumuseţii, cura3ului, vite3iei, cinstei, iar altele sunt simboluri ale fătărniciei, ale urăţeniei, ale răutăţii sau laşităţii.

4

*mpăraţii bătr#ni suferă pentru că nu au copii? funcţion#nd după regula pasivă. *n incipitul naraţiunii. etc. monstruoase. înţelepciune. . 0olul împăratului este decorativ. /cestea sunt& împăraţi. 8e obicei el este numit =ăt"=rumos $bărbat t#năr). iar victoria va fi întotdeauna de partea binelui. de un rar simţ cavaleresc. formal.ici împărătesele şi nici fraţii mai mari ai eroului nu au roluri active în desfăşurarea acţiunii. persona$ele din basm se clasifică în& a( Grupa seniorilor b( Grupa eroilor acti i c( Grupa opo&anţilor d( Grupa actanţilor a( Grupa seniorilor Cuprinde persona3ele bătr#ne caracterizate prin pasivitate. cura3. calităţi pe care le dovedeşte treptat. dar creează şi tipuri stranii. ci după starea biologică. . împăratul nu se remarcă prin fapte de vite3ie. situate la polul opus eroilor pozitivi. Persona3e intermediare nu e%istă. Chiar c#nd declară război. Persona3ul sau eroul central al basmului este fiul cel mic$pr#slea) caracterizat prin antiteză cu fraţii săi mai mari. moşneag.umele nu are corespondenţe cu anumite valori morale. nici chiar c#nd este vorba despre familia sa. el limit#ndu"se la declanşarea acţiunii basmului. *n unele naraţiuni împăraţii se prefac în urşi sau balauri pentru a testa cura3ul feciorului sau fetei hotăr#ţi să plece în lume. ipostaza împăratului este ştearsă. de tipuri umane de o frumuseţe ideală. =ăt"=rumos se distinge prin bunătate. el nehotăr#nd nimic. viitorul erou apare 5 . împărătese. ori negative. nu după rang social. >asmele înfăţişează o lume e%otică. trec#nd anumite probe. @pus fraţilor mai mari şi adversarilor. poate avea însă valori simbolice. ele fiind ori pozitive. b( Grupa eroilor acti i 8in această grupă fac parte cei cu iniţiativă. 8upă acest criteriu. 0eferitori la clasificarea persona3elor studiile moderne au trecut de la clasificarea simplistă $în pozitive şi negative) la una bazată pe esenţa fiinţei umane şi a caracterului. babă sau fraţi mai mari ai eroului.Caracterul eroilor şi acţiunile lor sunt delimitate cu stricteţe& nu e%iste luptă între sentimente diferite în sufletul aceluiaşi persona3. 'erde" *mpărat. *n basmele rom#neşti de multe ori ei sunt denumiţi prin culori& 0oşu"*mpărat. cursul evenimentelor fiind schimbat de feciorul cel mic. caracterizaţi prin spirit de aventură şi cura3.

total lipsit de trăsături eroice menit să"i 3ustifice ascensiunea. /cestea sunt& fiinţe cu farmec. fiul cel mare devine capul familiei.. pentru a elibera fete răpite de zmei. care cel mai des se numeşte :!leana Cos#nzeana. săracă dar harnică şi modestă. suliţă. zeiţa.). *n basmele fantastice apar ca antiteză a zmeilor. z#nele. cu drepturi nelimitate asupra celorlalţi fraţi. sau :în st#na de piatră. faptele lui =ăt"=rumos sunt 3ustificate. îndur#nd suferinţe multe din partea mamei vitrege sau a unei stăp#ne bogate şi rele. Prin modestie. Calitatea dominantă a erionei este frumuseţea strălucitoare. bici. de care r#d fraţii şi părinţii. la moartea tatălui.. în ascensiunea sa? p#nă în momentul c#nd devine împărat el este a3utat de confidenţi care îi dau sfaturi bune. 7ingur. însă tocmai prin neobişnuitul ei. a3utorul actanţilor sau forţa adversarului. le fel de miraculoasă este şi dezvoltarea viitorului erou. *n basmele fantastice z#nele pot apărea metamorfozate în broaşte sau păsări. chiar :prostănac. şi e%istă pentru a fii răpite de zmei. etc..aşterea lui =ăt"=rumos este ilogică din punct de vedere raţional. deci simpatiile se îndreaptă pe el şi basmul îl transformă în erou. etc. comparată cu astrul zilei& :la soare te puteai uita. 8atorită acestui obicei. Eroina în basmul rom#nesc este fata de împărat. . care o ţine captivă. care au puterea - . fie pentru a"şi căuta norocul. fie cu a3utorul actanţilor. Ea locuieşte într"un loc inaccesibil pentru un om obişnuit& :în lumea de dincolo. iar apoi să fie salvate de erou. C#nd nu are origine împărătească. slab. viitoarea soţie. 8rumul devine un parcurs ai iniţierii. calităţile lui pozitive. pentru a a3uta un împărat. 8upă naştere. ci îşi învinge adversarii fie prin isteţime. în limba rom#nă derivă probabil din 8iana. cu calităţi morale ideale.. El este fiul cel mic. Eroul trebuie să treacă de nişte probe sau trepte p#nă a dovedi că este un persona3 care şi"a desăv#rşit personalitatea. Aoţi eroii basmelor pleacă într"o călătorie.. *n principal eroina basmului fantastic este simbolul ideii de :frumuseţe r#vnită. iar la d#nsa ba. perseverenţă şi isteţime. Persona3ele de acest gen sunt de obicei :pasive. eroina se aseamănă cu fata din popor. învinge toate greutăţile şi este fericită alături de soţul ales. care creşte într"un an c#t alţii în zece. =ăt"=rumos nu poate înfăptui nimic. dar unul singur devine erou. *n societate patriarhală. adică nu este dotat cu o forţă fizică supraomenească. nea3utorat. 8e cele mai multe ori este prizoniera unui zmeu sau a unei vră3i. de animale care îl a3ută pentru că şi el a fost generos şi de obiecte miraculoase $paloş. El e conceput la dimensiunile reale ale păm#ntenilor. *n basmul fantastic e%istă şi alte persona3e pozitive. Cuv#ntul :z#nă. :în căsuţa din v#rful copacului cu crengile în cer. care în mitologia romăn# era considerată simbol al luminii şi ocrotitoare a v#nătorii. 0euşita lui depinde de o serie de condiţii ca o naştere neobişnuită.. fiul cel mic este o victimă.

2uma"Pădurii. se caţără pe munţi. floare. Cu toată forţa lui fizică supranaturală zmeul este fricos. ur#cioasă şi cicălitoare. una la opus. El este distrugător şi rău. violent şi crud. *n basmul rom#nesc balaurii sunt de mai multe feluri& unii cu aripi. Bmeii cunosc diferite ipostaze.C. devenind frumoase şi put#nd deveni soţii ale fiilor de împărat. el este de cele mai multe ori un monstru. aruncă pe gură foc şi smoală. făptură pluricefală$5. măn#ncă pomii. sau pe zmeul :devorator. pierz#ndu"şi calitatea de nemuritoare. *n basmul fantastic rom#nesc diavolul este un persona3 comple%. *n basm cititorul înt#lneşte pe zmeul :răpitor. Eroilor le stau în cale opozanţii. Ea are puteri uriaşe& zboară. diavoli. f#nt#nă. 8e felul său zmeul e nemuritor şi invincibil. al hotarelor de pe tăr#mul celălalt. scorpii. năt#ng. fapt pentru care poate fi păcălit şi omor#t de un păm#ntean isteţ. E care asediează un oraş pentru a i se dă o fată ca să o ia de nevastă sau să o măn#nce E pe zmeul :păzitor. dornic mereu să"l înghită pe erou. reprezent#nd piedică în drumul spre restabilirea dreptăţii. Ele stăp#nesc moşii întinse şi pedepsesc pe oricine care le calcă.. lipsit de facultatea de a raţiona. Bmeoaica bătr#nă îşi iubeşte cu patimă feciorii. basmul se a%ează pe ideea de intrigă şi conflict. îi împietreşte pe duşmani. etc. ca mi3loc de apărare. Este monstruos prin dimesiuni. Ele sunt de obicei surori şi personifică femeia rea. şi :asediator. /poi zmeu este o făptură zburătoare care poate sufla flăcări pe nări şi pe gură. ca duşman al omului care fură fete sau le chinuie. este de dimensiunea uriaşilor& :o falcă îi a3unge la răsărit. 8iavolul. găureşte piatra. putere şi vitalitate.miraculoasă de a se da de trei peste cap. au p#nă la +4 capete. El poate întruchipa chipul 7atanei.. av#nd porniri canibalice? urmărindu"l pe erou el se poate metamorfoza în balaur. dar adesea poate fii uşor păcălit.D capete). >alaurul este un duşman des înt#lnit în basme. Ca trup. balauri. 2uma"Pădurii este la fel de fioroasă. 8ouă persona3e cu apucături malefice sunt 1heonoaia şi 7corpia. F . =iind operă epică. *n alte basme z#nele se însoţesc cu muritorii. răzbun#ndu"i cu cruzime c#nd sunt omor#ţi. pe care merge =ăt"=rumos. c( Grupa opo&anţilor sau ad ersarilor *i cuprinde pe cei care se împotrivesc eroilor activi& zmei. fiind înzestrat cu putere herculeana cu simţ olfactiv foarte dezvoltat. pom. rea dar poate fi învinsă de =ăt"=rumos. cresc#ndu"i la loc capetele tăiate. 2ai rele dec#t zmeii sunt zmeoaicele. E care răpeşte fete de împărat E pe zmeul :ameninţător.

ele îi fac drept recompensă daruri şi la nevoie îl a3ută. cu a3utorul lor eroul basmului învinge piedicile puse înaintea sa. put#nd să zboare :ca v#ntul şi ca g#ndul. 7f#nta 'ineri sau 7f#nta 8uminică. arc. Arăsătura lor carecteristică constă în faptul că ei nu aduc efectul dorit dacă au căzut în m#inile unui persona3 nepriceput. v#ntoase. 1erilă sau Păsări"Lăţi"Lungilă). dă sfaturi. inel. etc. Confidenţii dau sfaturi eroului şi îi arată drumul cel bun. Ele slu3esc unui om drept. cuţit. albină. Calul vorbeşte. etc. /cestea pot fi& paloş. buzdugan. lacom sau necinstit.. 8in r#ndul ad3uvanţilor fac parte animale şi păsări $furnică. /cestea pot fi& un moş sau o babă. El fuge cu eroul din faţa zmeoaicei şi are în ureche tot feluri de obiecte trebuincioase& gresie care se preface şi munte de piatră. săgeţi. eroul îşi pierde puterile şi răm#ne la discreţia opozantului. @chilă. perie care se transformă în pădure deasă. @biectele acestea sunt fermecate. etc. /ceste obiecte se fac simţite în relaţia basm " element miraculos. C#nd posesorul lor e deposedat de acele obiecte. 7etilă. 2ai pot să fie uriaşi sau forţe personificate ale naturii$chrivăţul. adică procedee declanşatoare de episoade.d( Grupa actanţilor /ctanţii sunt agenţi narativi. C . Aoţi aceştia au rolul de a înlătura piedicile din calea eroului. deci valori simbolice. harnic şi cinstit. Calul năzdrăvan e sfetnicul şi prietenul cel mai apropiat al lui =ăt" =rumos. corb) sau persona3e cu însuşiri supranaturale $=lăm#nzilă. acţionează la porunca omului şi contribuie la reuşita eroului. pentru că săv#rşesc acte generoase pentru tovarăşii de drum. un c#ine. La începutul naraţiunii în general calul e slab şi bolnav. leneş. persona3e cărora li se destăinuie$confidenţi) şi fiinţe fără de care nu poate reuşi$ad3uvanţi). 7f#nta Lună. /ceştia sunt obiecte miraculoase$numite au%ilia). El trece de multe ori din sfera confidenţilor în cea a ad3uvanţilor. *n concluzie obiectele miraculoase încifrează idei morale şi sociale. 7f#ntul 7oare. /d3uvanţii eroului formează o clasă bogată şi diversă. în special cel de a străbate fulgerător spaţiul şi de a"l purta pe erou unde doreşte. uneori se substituie lui =ăt" =rumos. perie. @biectele care sunt în categoria au%iliilor îl a3ută pe erou în luptele sale cu opozanţii. calul năzdrăvan. @ reminiscenţă din mitologia romanilor sunt ursitoarele care apar la naştere şi sunt prevestitoare bune sau rele ale vieţii omului. El are roluri multiple.). arc şi săgeţi. 7f#nta 2iercuri. Pentru binele făcut fiinţelor umile. însă măn#ncă 3ar şi devine năzdrăvan. de ivire a noi evenimente. simboliz#nd ideea de prietenie şi ataşament. suliţă.

/cţiunea e plasată într"un timp mitic. adică :tăr#mul celălalt. 7paţiul poate fi subpăm#ntean. contribuind la formarea trăsăturilor de voinţă şi caracter. eliberează pe cele trei fete..). :unde se bat munţii în capete. =ormulele finale au rolul de a"l reduce pe cititor din planul ficţiunii în cel real. :şi trăiesc şi astăzi... Ele transpun cititorul în atmosfera feerică a basmului. Aimpul vag şi locul unde petrec faptele din poveste $:/ fost odată ca niciodată. . etc. =ormulele mediane sau de mi3loc au funcţia de liant între diferite epizoade ale naraţiunii sau între narator şi cititor& :un tăciune şi un cărbune... :am încălecat pe o căpşună şi v"am spus o gogonată minciună. imposibil pentru logica raţiunii obişnuite& :c#nd curgea r#ul de lapte.. spune poveste... dar şi păm#ntean. în lumea irealului şi îi captivează atenţia. La fel de neverosimil e spaţiul înt#mplărilor din basme& :într"o pădure fără copaci.... că de n"ar fi nu s"ar povesti. :c#nd găinile aveau dinţi. Eroii şi acţiunea sunt grupate pe principiul trinităţii& ei luptă cu trei zmei. dacă nu au murit încă.alenţele educati e ale basmelor 'aloare formativă a basmelor constă în faptul că ele stimulează procesele cognitive şi afective ale copiilor.. :într"un sat fără case. /cestea se numesc formele introductive sau iniţiale. :c#nd umbla 8umnezeul cu 7f#ntul Petru pe păm#nt.Compo&iţia !i stilul basmelor Compoziţia basmelor se distinge în primul r#nd prin acele formule tradiţionale pe care nu le înt#lnim în alte opere literare. Conţinutul lor impresionează prin problematica ma3oră a e%istenţei.. însă plasat departe de cel în care vieţuiesc povestitorul cu ascultătorii săi& :peste nouă mări şi nouă ţări. prezentată într"o formă accesibilă& 9 ... Pe l#ngă repetiţie naratorul foloseşte alte două figuri de stil& antiteza.). dar şi şapte inimi nouă mări şi nouă ţări. :c#nd toate animalele trăiau laolaltă. spune. pentru a scoate în evidenţă trăsăturile e%cepţionale ale erolilor. ca şi tenta ironică îi sugerează cititorului că lumea ficţiunii e de scurtă durată şi nu este obligat să"l crede cu totul pe povestitor $:c#nd se potcovea purecile.. neverosimil. e%istă trei palate. :hai înainte cu poveste.. pentru a sublinia lupta cu opozanţii şi hiperbola... Pe l#ngă aceste formule basmul are ca specific stilistic repetiţia. trei probe... din lumea fantasticului în aceea în care vieţuieşte& :şi"am încalecat pe o şah şi v"am spus povestea aşa.. că înainte mult mai este. :c#nd porcii vorbeau în versuri.

perseverenţă. *n basm. ca şi în 3oc copilul îşi satisface nevoia de acţiune. imaginaţia şi spiritul de observaţie. hărnicie. etc. nici zmei. a lumii încorporate în basmele pe care le părăsesc pentru alte lecturi. 8in perspectivă formativă. nici =ăt"=rumos şi recunosc situaţiile şi persona3ele din basm ca pe o convenţie. bogăţia şi sărăcia. în care evenimentele şi persona3ele îi fac să fie fericit. timpul şi spaţiul. cura3. conţinutul basmului şi mai ales eroii săi imprimă copiilor împlinirea imitativă. . La o anumită v#rstă basmul a3ută la formarea gustului estetic şi dezvoltarea limba3ului copiilor. vite3ie. 7pre sf#rşitul copilăriei îşi dau seama că nu e%istă nici balaur. cinste. căsătoria şi fericirea. . 8e multe ori în lumea din basm copilul caută şi găseşte un mediu compensatoriu. valoarea conduitei morale. 8esfăşurarea evenimentelor dintr"un basm le dezvoltă atenţia şi memoria. deci se produce în percepţia lor un proces de :demitizare. Citind basme copiii îşi formează reprezentări şi noţiuni despre dreptate.naşterea şi moartea.

8e e%emplu vom spune că vremea cuplului primordial /dam şi Eva aparţine timpului mitic. o realitate s'a născut. de aceea se vorbeşte de timp mitic. fie cu unul din membrii acestea. el se poate identifica fie cu întreaga colectivitate. o comportare umană. despre ceea ce s'a înt#mplat pe deplin. 5. etc. structuri arhetipale sau voci individuale D . 1ltfel &is. mitul po este!te cum. În concepţia sa: „-itul po este!te o istorie sacră2 el relatea&ă un e eniment care a a ut loc în timpul primordial. că miturile conţin ceva din mentalitatea arhaică a popoarelor. 2a3oritatea cercetărilor sunt de acord. 2eşterul 2anole. 8in perspectivă temporală mitul se plasează în vremea originilor. timpul începuturilor. Cosmosul. disociat de ceea ce numim timp istoric sau cronologic." %-ircea 0liade: 1specte ale mitului. o specie egetală. care înglobează trecutul. pag. care înseamnă po estire sau legendă. 0ditura 3ni ers.-iturile Definiţia: *ermenul rom#nesc de mit pro ine din cu #ntul france& „m. mulţumită ispră ilor fiinţelor supranaturale. -ircea 0liade a anali&at în cartea sa „1specte ale mitului" ariate înfăţi!ări ale acestuia. Persona3ul miturilor deşi este de provenienţă sacră$zeii. 8'9( *răsături 8in această definiţie se pot e%trage căteva trăsături ale mitului& +. o instituţie.t/e" !i din cu #ntul neogrecesc „m. -itul nu orbe!te dec#t despre ceea ce s'a înt#mplat realmente. pe c#nd domnia lui Gtefan cel 2are aparţine timpului istoric. 7trigoiu. 0 a!adar întotdeauna po estea unei faceri: ni se po este!te cum ce a a fost produs. a unui eveniment creator petrecut la începutul lumii. Bucure!ti 4567. semizeii. sau numai de un fragment: o insulă. fie că e orba de realitatea totală. 0ste un concept polisemantic. a început să fie. în sensul e%primării unor psihologii colective. precum Prometeu.t/os". 4. +ersona$ele miturilor sunt fiinţe supranaturale. 2itul este o :istorie. prezentul şi viitorul. eroii). un fel de structură permanentă.

8e aceea insistă asupra funcţiei modelatoare. muncă. )uncţiile mitului 'orbind de funcţiile mitului. a%at pe motivul pactului cu 8iavolul s"a constituit în secolul al '!"lea. etc. ea este secretă şi se transmite prin ceremonialul unei iniţieri. Cunoaşterea mitică se bazează pe intuiţii. 2ituri care e%plică fenomene ale naturii$Mitul lui Prometeu) 4. ceremoniile rituale. mitul modifică credinţele. această cunoaştere fiind însoţită de o putere magică"religioasă. neştiinţifică.) sau realităţi sociale$apariţia unor aşezări omeneşti. 2itul sau istoria povestită constituie o cunoaştere :ezoterică. fie de educaţie. avertiz#ndu"l pe omul modern de e%istenţa lor şi lărgindu"i totodată orizontul cunoaşterii. înţelepciune. /şadar miturile nu sunt +I . denumea modelul prim. sacrul fiind un element definitoriu a noţiunii de mit. au scos în evidenţă elementele naturii$ciclul anotimpurilor. . după mărturisiri legende şi fabulaţii. a unor popoare). care practica magia. vom menţiona valoarea lor e%plicativă. apariţia unor munţi. originar. =aust ar fi fost. 2ituri escatologice$cuv#ntul grecesc „escatos”6ultim) se referă la destinele finale ale omenirii. 2ituri care conţin dorinţa omului de a atinge perfecţiunea într"un domeniu$2itul sfiinţilorHal unor personalităţi mitizate& Joana D’Arc) -. întruc#t. căsătorie. *nsă mituri se nasc în toate epocile. un medic. al obiectelor sensibile. 2ituri care simbolizează aptitudini epice$Mitul modestiei răsplătite) F. Prin mituri colectivităţile arhaice şi"au e%primat în mod figurat sentimentele fundamentale$dragostea şi ura). etice a mitului.ăscut în 7a%onia. Cu timpul însă acest mit a constituit un motiv literar care a stat la baza unor opere însemnate din literatura universală.. chiar un aventurier. ideal. insule. Pentru civilizaţiile primitive. atestat istoriceşte. 2ituri care e%primă neîndeplinirea unor aspiraţii umane$Mitul lui Icar) 5. Mitul Atlantidei) 8e obicei definirea mitului este raportată la societăţile arhaice.I şi mort în +F-I. pornind de la un persona3 real. 7e afirmă că funcţiile mitului sunt multiple. 2ircea Eliade arată că funcţia dominantă a mitului este de a înfăţişa :modelele e%emplare a tuturor riturilor. fie ele legate de naştere. un om de ştiinţă sau un şarlatan. Ele reprezintă prima treaptă a cunoaşterii. etc. la sf#rşitul lumii şi 3udecata de apoi$Mitul potopului universal. astfel& +.rămase necunoscute. văi. +-. cum e capodopera lui 1oethe& Faust. principiile morale. 8e pildă mitul lui =aust. chiar dacă aceasta e naivă. *n filozofia lui Platon :arhetip.

8e e%emplu @rpheu$c#ntăreţ trac cunoscut pentru dragostea lui pentru soţia sa EurKdiche) a devenit simbol al puterii creatoare şi al iubirii.structuri închise. literatura veacului al rom#n& +. precum dragostea. etc. Jrmează zeii care personifică diferite aspecte ale realităţii cosmice$lumina. artele. 4. cum sunt focul. etc. scrisul. 'eo!onia lui (esion la greci. ai unor elemente de civilizaţie. *n peisa3ul literaturii rom#ne cel care a observat şi a argumentat pentru prima dată prezenţa mitrulor a fost 1eorge Călinescu în lucrarea sa „Istoria literaturii rom*ne de la ori!ini p*nă +n pre. 2iturile indiene ale creaţiei cosmice sunt cuprinse în cele patru (ede) 2ulte mituri îi au în vedere pe zeii. Ele se schimbă. comerţul) sau alţii care simbolizează sentimente omeneşti.ent”) Criticul remarcă faptul că. 8in r#ndul acestora fac parte Prometeu. (ercule. speranţa. mulţi scriitori folosesc în operele lor figuri sau fapte mitice drept simboluri literare. (ec iul 'estament în literatura ebraică. etc. componente ale vieţii sociale$3ustiţia. deasupra se află zeii supremi& Beus la greci. E%istă o categorie aparte formată din persona3e ridicate din r#ndul oamenilor la rang de zeitate pentru merite deosebite& descoperitorii unor secrete ale naturii. La acestea putem adăuga dialogurile platoniciene şi scrierile istoricului (erodot. /stfel Călinescu distinge .mituri fundamentale al poporului ++ . în lipsa a unei tradiţii culte. moartea). întunericul. '!!!"lea s"a spri3init pe folclor şi anume pe acele teme şi motive care pot constitui o tradiţie autohtonă. roata. -itologia !i literatura *n general miturile diferitelor popoare s"au transmis prin tradiţie orală ori fragmentar ca părţi ale unor opere literare culte. pot căpăta semnificaţii diferite. 0a la egipteni. etc. Pe de altă parte. etc. timpul. el simboliz#nd constituirea fiinţei noastre ca popor. /ici se observă o ierarhizare. >rahma la indieni. Eneida lui 'ergiliu la romani. care sunt numeroşi în legendele politeiste. 2eşterul 2anole simbolizează 3ertfa necesară oricărei creaţii. Ma a" arata şi #ama$ana la indieni. Iliada %i &diseea de (omer. în funcţie de fizionomia şi idealurile unei epoci. Araian şi 8ochia sau mitul etnogenezei rom#neşti. războiul. 2itul e%istenţei pastorale al poporului rom#n numit şi mitul mioritic sau mitul reintegrării prin moarte în natură. Putem aminti Epopeea lui G il!ames la asiro" babilonieni.

spune 1eorge Călinescu. *n spiritul romantic al vremii sale autorul vă prezintă pe 8ochia. /semănător altori literaturi. Jrmărită de Araian. văzut ca o contopire a latinităţii cuceritorului cu dacismul supuşilor. această z#nă a munţilor nu îi cedează şi se transformă într"o stană de piatră. Pe l#ngă miturile amintite încearcă să ridice şi altele. *n creaţia populară e%istă tema măicuţei bătr#ne care îşi caută fiul ucis. etc. fiica lui 8ecebal. /semănător. el fiind contopit adeseori cu cel al :marii călătorii. c#ntecul mare de petrecut. de e%emplu mitul marii călătorii sau al marii treceri. fundamentale& " " " " 2itul erotic sau al zburătorului. devenind un simbol al statorniciei poporului rom#n pe aceste meleaguri. zorile. care se îndrăgosteşte de ea. Componente ale acestuia în urmă se găsesc în c#ntecele populare care conţin ceremonialul sătesc de înmorm#ntare& c#ntecul bradului. mit care simbolizează o posibilă punte între două ipostaze antinomice ale omului& viaţa şi moartea. 1eorge Coşbuc a surprins în opera sa momente semnificative din viaţa satului& ceremonialul nunţii ţărăneşti şi străvechiul ritual al învoluntării în creaţiile sale „-unta . Ele configurează elemente din spiritualitatea poporului nostru. -. /ceste patru mituri.5. /stfel în balada Araian şi 8ochia 1heorghe /sachi fundamentează mitul genezei etnice. 1ăsim aici tema din balada „Miori6a”) Ciobanul . /ceasta veghează la respectarea ritului funerar arhaic pe care îl dorea +4 . miturile rom#neşti s"au păstrat fragmental circul#nd pe cale orală. în roman aflăm tema căutării soţului ucis de către 'itoria. înfăţişează patru probleme naşterea poporului rom#n? situarea cosmică a omului? problema creaţiei în termenii culturii? iubirea. stăp#nă peste păstori şi turmele lor. Contopirea a celor două mituri se regăseşte în romanul lui 7adoveanu „0alta!ul”12345).echifor Lipan este ucis de tovarăşii săi păstori pentru a"i prăda turma. 2itul originii etnice va fi dezvoltat şi în poemele lui Eminescu „Povestea Doc iei %i ursitoarele” şi „Mu%atin %i codrul” sau de 8imitrie >olintineanu în „'raianiada”. 2itul estetic sau mitul creaţiei ca rod al suferinţei şi al sacrificiului individual este cunoscut şi ca mitul 3ertfei pentru creaţie care stă la baza baladei 2eşterul 2anole.am/irei” şi „Moartea lui Ful!er”) 2itul mioritic a fost cel mai discutat în litaratura rom#nă.. în colinde sau în balade în creaţia lirică sau epică. soţia ciobanului.

2itul erotic al zburătorului se regăseşte în balada . Conform altei ipoteze.eii %i eroii. Ele lărgesc şi aprofundează orizontul de cunoştinţe al copiilor. povestire sau citirea lor le oferă modele de urmat ori de respins în viaţă. căpăt#nd conotaţii mitologice mai ample în poemul 8ucea/ărul) . pe l#ngă întărirea unor convingeri şi sentimente morale. /stfel de cărţi sunt& 8e!endele &l$mpului. sau Din marile le!ende ale lumii rescrise şi povestite de /le%andru 2itru. ci mitul egiptean al uciderii lui @siris$zeul egiptean) şi căutarea trupului său dezmembrat de către zeiţa !sis. . stimul#ndu"le gustul estetic în formare. miturile au o certă valoare instructiv"educativă. mentalităţi şi obiceiuri pe care lecţiile de istorie nu ne pot mi3locii într"o formă atrăgătoare.aloare instructi 'educati ă a miturilor /semănător basmelor. în poemul eminescian 7ălin 1/ile din poveste).. el reflect#nd nu mitul din Miori6a. +5 .ciobanul din Miori6a) *n Miori6a moartea păstorului constituie un punct terminus. *n al doilea r#nd. *n sf#rşit naraţiunea miturilor captivează şi întreţine atenţia şi interesul copiilor. pun#ndu"i în contact cu popoare şi civilizaţii. în roman moartea lui Lipan constituie firului epic. e%emple de conduită."urătorul al lui !on (eliade 0ădulescu. criptic$secret) şi astfel inaccesibil copiilor. romanul e considerat :antimioritic. Jneori limba3ul acestor naraţiuni e arhaic. 8e aceea sunt preferabile şi recomandabile miturile repovestite. prelucrate şi adaptate de scriitor la nivelul de înţelegere al copiilor.

apoi scriitorii l"au preluat amplific#nd singurele de adevăr şi au creat legenda cultă. 2ult timp legendele au circulat pe cale orală. omului etc. Legenda e definită ca specie a literaturii populare. Ea are o sferă de cuprindere foarte largă. al eroilor mitici sau miti&aţi. Problematica abordată e diversă. 'lad Lepeş. Aemele cele mai frecvente sunt& dragostea pentru vatra strămoşească. caracteristici al plantelor. în ersuri. 8in diferite motive s"au ţesut adevărate legende în 3urul unor personalităţi ca& !sus Cristos.Legenda Definiţia: În limba latină termenul de legenda „'ae" însemna po este sf#ntă. 8ragoş 'oda. un oraş. Elementele fantastice şi miraculoase din legende sunt a%ate pe fondul real al unor înt#mplări istorice sau pe miezul imaginar al unei închipuiri mistice. 2ihai 'iteazul. Legendele nu erau considerate ficţiuni ca basmele. *n general legendele transmit informaţii despre momentele şi împre3urările în care au luat naştere o cetate. admiraţia şi preţuirea marilor personalităţi pentru faptele lor e%emplare. etc. despre evenimente istorice deosebite ori despre fapte ieşite din comun al unor personalităţi. animalelor. o vieţuitoare sau o plantă. de la forme de cultură şi evenimente istorice la credinţe şi virtuţi general umane. naraţune în care se po estesc faptele sfinţilor. prietenia. sentimentul iubirii. /le%andru 2acedon. înt#mplări. Gtefan cel 2are. ci erau crezute ca adevăruri suficiente de natură cvasiştiinţifică pentru înţelegerea şi e%plicaţia fenomenelor naturale şi sociale. fapte care au căpătat :aură de legendă.. de la elemente cosmice şi sociale la tradiţii şi nivele de civilizaţie. Clasificarea 8upă conţinut e%istă patru categorii de legende& " " " " mitologice religioase istorice geografice +- . dar mai ales în pro&ă redusă ca dimensiune în care prin e enimente miraculoase sau c/iar fantastice tinde să dea o e:plicaţie cau&ată unor fenomene. sacrificiul pentru binele celor mulţi.

Ea individualizează sau localizează un fapt. adevăruri e%primate aforistic cu privire la sensul vieţii şi relaţia omului cu divinitatea. unde mitologia se împleteşte cu istoria. (aşdeu l"a numit :deceuri. *n această categorie intră marile legende ale lumii.Legendele mitologice sunt naraţiuni aprobiate de basm prin elementele fantastice prezente. st#nci. Legendele geografice dau informaţii toponimice$denumiri geografice)& 0a"ele. a particularităţilor unei persoane. pentru că ele răspund unor întrebări de genul :8e ce nu se înt#lneşte 7oarele şi LunaM. 8e aceea legendele mitologice au mai fost numite etilogice sau cauzale$>. apostolii. etc. mai c#nd momente semnificative din destinul şi psihologia omului şi a neamurilor. la marile probleme ale e%istenţei. 7olomon. e%istenţa şi caracteristicile fenomenelor naturale $geneza cosmosului. Cele mai multe legende din această categorie evocă personalităţile Creştinismului& !sus Cristos. *nrudite cu acestea sunt legendele care înfăţişează caracteristicile unei vieţuitoare sau plante& 8e!enda cioc*rliei. de 2ihai 'iteazul. a păm#ntului. acţiunea basmului sau a mitului se plasează oriunde. ea păstr#nd un caracter vag cu privire la spaţiul şi timpul celor povestite. concepţiile acestora cu privire la originea cosmosului. legenda se deosebeşte de basm şi mit prin destinaţia ei e%plicativă. etc. Legendele religioase conţine pilde de bună purtare. Legendele istorice deşi apelează la miraculos. în 3urul unei înt#mplări petrecute c#ndva şi legată de Gtefan cel 2are. etc. P. cu puteri supranaturale. ele îşi grupează conţinutul unui persona3 real. înt#mplări şi personalităţi e%trase din >iblie. forme de relief. 8impotrivă. Povestea /lorii9soarelui. izvoare sau a unor obiceiuri populare. 7f#nta 2aria. Ele au rostul de a e%plica originea. Legendele religioase sunt naraţiuni a%ate pe fapte. care contribuie la precizarea unor origini& originea unei construcţii. 8e orice fel ar fi. etc. mituri.) prin puterile miraculoase a unor făpturi imaginare. a astrelor.). etc. +F . însăşi personalităţi din 'echiul Aestament cum sunt 8avid. Povestea (rancei.

fără să poate seca ultima f#nt#nă din pustiul !udeei.. :n -a. 8ar prin felul cum naraţiunea e%plică originea unui fenomen. unde e trimis un vultur pentru a"i m#nca ficatul.Legende din litaretura uni ersală 2a3oritatea legendelor mitologice au fost traduse. 8intre legendele religioase cele mai multe se referă la !sus Cristos. /ceastă legendă oferă o e%plicaţie unui mit care a intrat în colindele şi obiceiurile de Crăciun ale tuturor popoarelor creştine. unde Prometeu înseamnă :previziune.aret. pentru a"l aduce pe păm#nt şi a"l dărui oamenilor care au putut trăi astfel mai uşor. Cele mai reuşite sunt legendele& Fu!a din E!ipt. 7opilul din 0et leen. /bia la sf#rşitul povestirii 7eceta îşi dă seama că oamenii din faţa sa sunt cei trei crai sosiţi cu cămilele pentru a umple din nou vestita f#nt#nă cu apă din paradis. Cum trupul său se regenera peste noapte şi era din nou sf#şiat de vultur. al revoltei spiritului care vrea să devină egalul inteligenţei supreme. C#t aceştia se închină pruncului !sus. sau :a celor trei magi. *ndrăzneala lui a fost aspru pedepsită de stăp#nul @limpului. 7eceta le relatează călătoria celor trei magi spre >ethleen. =iind descendent al titanilor. focul... Prometeu e deci un arhetip. F*nt*na celor trei ma!i. ea e o legendă. Prometeu e un titan. însă (ercule îl eliberează rup#ndu"i lanţurile şi ucig#nd vulturul cu o săgeată. arabul se albi. şi e localizată spiritual în 1recia /ntică şi geografic în 2unţii Caucaz. Cele mai cunoscute sunt 8e!endele &limpului) Legenda mitologică legată de numele lui Prometeu constituie o ipostază a eroului din basm care luptă cu forţe antagonice pentru a impune în principiu moral favorabil oamenilor obişnuiţi. care porunceşte să fie legat de o st#ncă a 2unţilor Caucazi. El doreşte statornicirea unei noi condiţii umane. prile3 de formare a unui caracter bazat pe naraţiunile de cinste şi adevăr. de respect şi de a3utorare a semenilor. +C . *n e%plicarea mitului prometeic se porneşte de la etimologia greacă a termenului. Cea mai cunoscută lucrare pare a fi „8e!ende despre Isus” de 7elma LagerlNf. fiul 2ariei pune m#na pe capul lor şi :bătr#nul întineri. întruchipare a răului. *n F*nt*na celor trei ma!i apare un persona3 7eceta. /ici o apucă înserarea şi vede în halucinaţiile ei sosirea unei caravane cu trei bărbaţi. care din instinct malefic seacă toate f#nt#nile din prea3ma cetăţii !udeei şi se opreşte pe marginea :f#nt#na înţelepţilor. prelucrate sau povestite în limba rom#nă de scriitori. el va fi mereu marcat de g#ndul răzvrătirii. 8e aceea pleacă îngrozită. Ele conţin o mulţime de pilde de conduită morală. leprosul se vindecă. Prometeu era sortit unui chin veşnic. un semizeu care s"a revoltat împotriva lui Beus şi a furat focul din vatra lui (ephaistos. astfel că legenda se bazează pe un mit.

cultivarea prieteniei către oameni. obiceiuri din Aransilvania şi din 2unţii /puseni. *nvingător al maurilor din 7pania. limitată la un singur episod imaginat în 3urul unui element real pe care vrea să"l e%plice. la una de inspiraţie istorică şi de aventuri. 'lad Lepeş. Crişul . Carol îl găseşte pe 0olland mort. Carol cel 2are trimite pe contele 1anelon ca sol la regele 7aragozei. din legendă. singura cetate maură care mai rezistă şi se împotriveşte. *n cazul acestor legende localizarea în timp şi spaţiu e mai aproape de adevărul istoric. însă locuitorii munţilor au putut să se bucure pentru totdeauna de comorile acestora.egru. *n literatura rom#nă legenda istorică a fost impusă de 8imitrie >olintineanu. Gtefan cel 2are. 1anelon îşi trădează regele. 7acrificiul fraţilor e suprem. *n volumul „:n 6ara le!endelor” /le%andru 2itru publică legende care e%plică denumirea unor locuri. 2ihai 'iteazul. ele mi3locesc trecerea de la o literatură bazată pe fantastic şi miraculos. *n legenda 7ei trei /ra6i 7ri% este relatată povestea celor trei r#uri& Crişul /lb. =iind scurte ca structură compoziţională. dar 0olland luptă cu eroism şi în pragul morţii sună din cornul său fermecat pentru a chema în a3utor armata. Legendele rom#ne!ti Literatura rom#nă e bogată în legende populare şi culte. /stfel 7*ntecul lui #olland relatează fapte legate de personalitatea împăratului francilor. 8intre scriitori cunoscuţi îi amintim pe 8umitru /lmaş. etc. Legendele populare sau culte constituie o lectură formativă pentru şcolarii mici. cultul onoarei ilustrat de 0olland şi este condamnată trădarea. 'olumul său „8e!ende istorice” aduce în scenă personalităţi precum& 2ircea cel >ătr#n. istorice şi geografice. r#uri. El îl învinge pe mauri şi îl pedepseşte pe 1anelon. eroism. izvoare. fiind metamorfozaţi în cele trei r#uri. Călin 1ruia şi /le%andru 2itru. 3urăminte sau prietenie. C#nd soseşte.egoe >asarab. Carol cel 2are. !mpresionează. legendele sunt accesibile ca +9 . etc. Crişul 0epede din 'estul Aransilvaniei.*n legende istorice eroii sunt prezentaţi cu trăsături preţuite de popor& dragostea de ţară. Evenimentele din această legendă se petrec în secolele '!" '!! deşi evenimentele reale au avut loc în secolul '!!!. care prin persona3ul 1anelon nu ţine seama de crediinţă. multe dintre ele cu subiecte religiose. . Petru 0areş. *n literatura rom#nă contemporană s"a continuat tradiţia cultivării acestei specii în special a legendei istorice şi geografice. =raţii Criş se luptă cu uriaşii şi străpung munţii pentru ca bogăţiile furate de aceştia să fie înapoiate oamenilor.

lectură şi înţelegere. +. . prin sublinierea unei singure trăsături de caracter. purtătoare ale unui mesa3 civic şi patriotic. legate de felul cum au luat naştere anumite vieţuitoare sau plante. concepute în manieră clasică. Persona3ele sunt puţine. /lte legende îi pregătesc pe copii pentru înţelegerea şi interpretarea unei tradiţii şi credinţe populare.

o stare de suflet în faţa lucrurilor. *n poezia lirică domină :eul poetic. 8e obicei. în construcţia poeziei lirice se disting mai multe părţi& enunţarea temei. E genul de pozie cel mai subiectiv.ia ca univers). adică nişte indici temporali şi spaţiali. ci şi stări sufleteşti :general"umane. reacţia faţă de fenomenele lumii e%terioare şi faţă de propriile metamorfoze interioare. despre lucruri şi despre univers. a universului. autentic e%primă nu numai :eul individual. dezvoltarea acesteia şi partea finală care cuprinde concluzia emoţională. ordonată în 3urul unui nucleu. care face cunoscut trăirile intime prin procedee de simbolizare şi metaforizare. =orţa poeziei lirice nu constă într"o înlănţuire a evenimentelor. e%prim#ndu"şi viziunile. etc. precum şi în cele aparţin#nd genului dramatic$tragedia clasică şi drama romantică). . +D . 8upă părerea noastră acest tip de lirică se află între lirica eului şi cea obiectivă. 8in perspectiva gramaticală.. o astfel de creaţie nu comunică :o idee. în numele său. deci substanţa lirismului e o emoţie aparte.. rareori alte persoane. sentimentele şi aspiraţiile cele mai intime. trăsătura caracteristică esenţială a poeziei lirice o constituie persoana înt#i. 'ersificaţia nu e definitorie pentru că ea apare şi la unele opere etice$balada sau fabula). sub forma unor sentinţe.. o succesiune de înt#mplări sau momente care însoţesc sentimentul dominant e%primat. ci :un sentiment. 8e aceea modalităţile lirice sunt configurate în variante diferite& " " " lirica eului lirica obiectivă lirica măştilor Problema esenţială pentru v#rstele şcolare mici este unde se situează poezia lirică pentru copii. *nsă poetul liric. ci în dezvoltarea temei verbale. e%presive. comparaţii.u e%istă nici un fel de norme restrictive a motivelor şi de alegere a temei lirice. /ceasta pentru că registrul afectiv e%primat are de obicei un mic s#mbure anecdotic"fabulativ.+oe&ia lirică Prin poezia lirică eul creator îşi e%primă în mod direct g#ndurile şi sentimentele. metafore. 7e spune că operele lirice sunt acelea în care poetul :vorbeşte.$Gtefan /ugustin 8oinaş& Poe.

Pentru poeţii rom#ni c#ntecul de leagăn a constituit un model. de frig şi foame ca în basmul lui /ndersen. Creatorul anonim îşi e%primă prin doină o mare varietate de stări sufleteşti& sentimente de dor. dorul. de ciobănie. de înstrăinare. de cătănie. cu condiţionările lor sociale. înstrăinarea. un anumit sentiment al muncii şi unul de revoltă faţă de nedreptăţile 4I . de revoltă.C#ntecul de leagăn Prin cuvinte şi modul de adresare c#ntecul de leagăn este de provenienţă maternă.) menţionăm o altă trăsătură diferenţială şi anume. să fie logodit. copilul. etc. bucuriile şi durerile individuale.. a unei incantaţii magice. apoi însurat la casa lui. invocă pe l#ngă păsărele. copilul e îndemănat să adoarmă după e%emplul vietăţilor din natură. *n aceeaşi doină pot apărea mai multe motive tematice& iubirea. adoptă rima îmbrăţişată şi apelează la elemente de basm. repetiţiile. 7e remarcă prezenţa diminutivelor şi a repetiţiilor. Pe l#ngă prezenţa în c#ntecul de leagăn a unui refren specific$în general :nani"nani. etc. 7e sugerează un sentiment al predestinării. de 3ale. sănătate. 8e e%emplu Gtefan @ctavian !osif în creaţia sa :C#ntec de leagăn. 8upă criterii tematice şi după sentimentele pe care le e%primă. să a3ungă şcolar. Poeta Elena =arago amplifică forma versului popular. el are aspect de incantaţie şi de urare. melodioase. Ae%tele fac în general cunoscută viziunea folclorică asupra vieţii. C#ntecul de leagăn are funcţia :terapeutică. Prezenţa în c#ntecul popular de leagăn a unor animale sau păsări se e%plică prin nevoia ca acestea să ocrotească de toate relele. versurile au un anumit ritm şi melodie pentru a transmite liniştea momentului. Doina Este creaţia lirică populară cea mai cunoscută din folclorul rom#nesc. *n poezia :C#ntec de leagăn. de haiducie. diminutivele. 8e aceea li se mai spune şi :c#ntece. *n doine se reflectă o anumită viziune asupre naturii şi a cadrului social. ampla referinţă animalieră. folcloriştii au clasificat doinele în doine de dragoste şi dor. parcurgerea unor norme de conduită şi praguri ale vieţii. a3utorul îngerilor pentru a"l m#ng#ia pe gene şi a mi3loci somnul lin copilului. ! se doreşte copilului creştere uşoară. să a3ute la treburile casei. nu pentru a crea o atmosferă idilică. de dragoste. invocaţiile şi refrenul. de revoltă socială. menite să adoarmă pe copii. @ altă poetă fidelă c#ntecului popular at#t în sentimentele e%primate c#t şi în versificaţie e @tilia Cazimir. ci pentru a"şi e%prima durerea la g#ndul că e%istă copii :legănaţi. Caracteristicile c#ntecului de leagăn din punctul de vedere al formei sunt& versurile scurte.

Cadenţa versurilor şi sobrietatea imaginilor sugerează viaţa zbuciumată a haiducilor. Aermenii poetici sunt luaţi din fondul principal de cuvinte. doina e c#ntec de dragoste. 'ocabularul abundă în diminutive. dorul după cei dragi. Pentru poet. Jn alt poet ardelean contaminat de poezia populară. 3alea înstrăinatului sau a flăcăului plecat la oaste. 8upă modelul doinelor populare. pentru că el se solidarizează în poeziile sale cu suferinţele şi aspiraţiile celor mulţi şi umiliţi. amărăciunea omului lipsit de noroc. Predomină imagini vizuale şi auditive. de haiducie. *n doinele populare e%istă dese corespondenţe între trăirile umane şi fenomenele naturale.. Gtefan @ctavian !osif. Capodopera poetului e considerată poezia :8oina.. doina e de neînlocuit. versurile sunt scurte. 'ersurile sunt scurte. Aemele principale sunt& dragostea de viaţă a haiducului. 4+ . cu rimă împerecheată care înlesneşte armonia şi muzicalitatea doinei c#ntate. Pofunzimea unor sentimente e%primate în doinele populare anticipează stratul filozofic e%istenţial al creaţiei culte. dar poetul compune combinaţii strofice şi ritmice mai variate şi mai subtile. icoana bunicii sau peisa3ul rural. de departe topindu"se ca nişte umbre în codrul înviorat de prezenţa lor. Pădurea devine de cele mai multe ori martorul împlinirii sau neîmplinirii sentimentelor flăcăului sau fetei. care face parte din ciclul :!coane din Carpaţi. Aonalitatea şi situarea în peisa3 a haiducilor îi conferă trăsături proprii unui :pastel elegiac. a ţăranului sau a fetei îndrăgostite.. /ceştia sunt văzuţi panoramic. Poeziile conţin un firav scenariu epic susţinut de un lirism obiectivat. casa bătr#nească. /cestea sunt e%primate în c#ntecul liric prin comparaţii şi metafore accesibile copiilor. El scrie un ciclu de poezii de inspiraţie folclorică numit :doine. de 3ale. îndepărt#ndu"se astfel de stereotipia producţiilor folclorice. @ctavian 1oga compune o doină caracterizată ca elegie eroică. dega3#nd elan şi optimism. freamătul naturii reflect#nd freamătul sufletului omenesc.sociale. e autorul c#torva poezii în care c#ntă satul rom#nesc tradiţional. de cătănie. 8e aici şi sentimentul de 3ale care îl însoţeşte. scriitorii romăni au creat doina cultă. 2ai t#rziu 1eorge Coşbuc personifică doina sub chipul unei copile care e%primă sentimentele bucuriile şi durerile unui neam întreg. integrarea firească a omului în natură. cu care copiii sunt familiarizaţi. Creaţia populară e a%ată de multe ori pe paralelismul dintre caracterul etern al e%istenţei codrului$regenerat de rotaţia anotimpurilor) şi caracterul efemer al vieţii omului. în special al celei eminesciene. de amar şi revoltă. Primul poet care îşi orientează poezia spre izvoarele specificului naţional este 'asile /lecsandri. compuse în ritmul trohaic. de alinare a durerii şi suferinţelor celor mulţi. prin conţinut încadrabilă în doina de haiducie. viaţa sentimentală a îndrăgostiţilor. astfel ocrotindu"i pe aceştia.

fericire deplină.. aplicabilă în zugrăvirea naturii şi în evocarea oamenilor. Poezia anotimpurilor ocupă un loc central în creaţia lui 1eorge Aop#rceanu. 'olumul se intitulează :>alade vesele şi triste. =aţă de /lcsandri. @mul îşi face simţită prezenţa în natură prin muncă. el însemn#nd un desen în creion moale. epitetul şi comparaţia fiind mi3loacele predilecte ale poetului. 7entimentele dega3ate de pastelurile sale sunt cele de calm. Peisa3ul e văzut de poet ca mediul unei sărbători în care e e%primată bucuria de a trăi. Corespondenţa sentiment"natură e realizată diferit de către autorii de pasteluri prin prezenţa umană care animă peisa3ul.Poeziile sale au o construcţie comună& 3ale şi pl#ns în prima parte. Poeziile dega3ă. Peisa3ul lui e unul solar. văzut miniatural şi descris graţios în versuri 3ucăuşe. pasteluri în sensul larg al termenului. contempl#nd priveliştea cu ochii unui spectator din afară. +astelul Ca poezie lirică pastelul a fost impus în literatura rom#nă de către 'asile /lecsandri. prin iubire. pe malul 7iretului. 1eorge Coşbuc practică în pastelurile sale un lirism obiectiv pentru că tablourile povestesc momente eterne ale satului. căci soarele înseamnă viaţă şi vitalitate. Aermenul e preluat de la scriitori francezi care înţelegeau prin pastel o anumită tehnică picturală al limba3ului. culorile sunt puţine şi pure& alb şi argintiu iarna. dar a preferat peisa3ul de iarnă. verde şi auriu vara. Compoziţional. prin veselie. etc. care îl luminează şi îl însufleţeşte mereu de viaţă. 8e e%emplu. av#nd un final cu elemente de surpriză& o notă de umor. unde plante. precum şi aceea a privirii unui peisa3 sub unghiul mişcător al anotimpurilor. Liniile peisa3ului sunt esenţializate. Ca terminologie pastelul e legat de artele plastice. El preia de la poezia descriptivă a vechilor romantici ideea corespondenţei dintre sentiment şi tabloul de natură. ea devenind prin personificare şi metaforă persona3 simbolic$bătr#nul @lt. plinătate a vieţii. o zonă cuprinsă între deal şi c#mpie. 'ersurile se disting prin cursivitate şi limpezime. /lecsandri se distanţează de această prezenţă. pastelurile sunt construite după aceeaşi schemă& patru catrene în care domină imaginile vizuale. rapsodii de vară. . iar poeziile sunt :rapsodii. un sunet neaşteptat într"un peisa3 tăcut. prezenţa omului.atura în poezia sa e puternic umanizată. rapsodii de toamnă). nelinişte şi revoltă în partea a doua. uşor colorat. primăvara e anotimpul învierii întregii 44 . păsări şi g#ze se mişcă într"un univers feeric. El a c#ntat natura în toate anotimpurile. străvechiul cadru). El descrie peisa3ul familiar de la 2irceşti. anotimpul preferat de el fiind vara. umor şi voioşie$rapsodii de primavară.

ori miros. faţa ascunsă a acestora. frunze. simte plăcerea travestiului într"un omuleţ care are plăcerea 3ocului şi a cunoaşterii lumii vegetale. 8e e%emplu în poezia Pastel ideea de părăsire. ce culoare şi ce gust. mirosul de f#n. iar toamna nu sugerează sentimente de tristeţe. g#zele. ele lasă în urma lor locul gol. provoc#nd în registrul afectiv golul sufletesc pe care"l încearcă fiinţa umană părăsită de cei dragi. 7*ntec. etc) /cestea sunt at#t pasteluri c#t şi meditaţii şi elegii prin care poeta caută răspunsul la întrebările problematizante pe care şi le pune eul liric. *n poezia modernă nu mai domină descriptivul peisa3ului. de desfrunzire a naturii şi de plecare a păsărilor călătoare în anotimpul toamnei e susţinută de elementele specifice acestui anotimp$fructe. Putem e%emplifica cu poeziile /nei >landiana& Pastel. fructele. 2etaforele personificatoare accentuează sentimentul de tristeţe şi de melancolie. „:nt*mplări de pe strada mea” . a scriitoarei fiind un adevărat paradis al florilor şi legumelor. au violetele şi prunele. Copiii sunt chemaţi din poezia /nei >landiana să descopere intimitatea florilor. 45 . poveştile. cum cresc. pepenii şi pătrun3eii$poezia& „Jocuri”). Prin 3oc imaginativ copiii sunt chemaţi să privească modul cum răsar. strugurii şi castraveţii. pentru că frumuseţea unui anotimp sau al unui colţ de natură e subordonată unor reflecţii e%istenţiale. „Alte +nt*mplări din !rădina mea”.naturi. căpşunile şi morcovii. . :grădina lirică. păsări). *n creaţiile sale pentru copii. Portretul verii se recompune în pastelul „7ine poate %tii<” din c#teva elemente specifice& copilăria la bunici. /bandon#nd natura. Eu cred că norii. #evin +n toamnă. 2ai accesibile copiilor sunt pastelurile din volumele „:nt*mplări din !rădina mea”.at. vara reprezintă refugiul în natura bogată şi înfloritoare. ci un sentiment tonic de bună dispoziţie şi de amuzament. frumuseţea copilului e asemănată cu frumuseţea florilor$poezia& „Minune”). poeta simte mereu dorinţa de a se 3uca.

*n perioada clasicismului francez creaţia de acest gen a3unge la apogeu prin fabulistul La =ontaine. *. 4- . în proză sau versuri prin care erau satirizate anumite forme de comportament şi unde acţiunea era pusă pe seama animalelor. „7or"ul %i vulpea”. etc. Este cel mai de seamă fabulist al literaturii latine. „8upul %i mielul”. /lte fabulă „8upul %i mielul”. prin alegorie surprinz#ndu"se calităţile. iar în literatura rusă <r#lov. )abula Etimologic. răutate. =abula condamnă viclenia şi cruzimea lupului. cuv#ntul :fabulă. 8intre fabuliştii rom#ni se detaşează prin creaţiile lor 1rigore /le%andrescu. *n fabula „7or"ul %i vulpea” sunt ridiculizate c#teva defecte& lăcomia şi viclenia vulpii. în literatura germană Lessing. în cealaltă el devine un moralist care meditează asupra întocmirii str#mbe a lumii pe care o satirizează. Jnele din aceste trăsături la care se face aluzii sunt prezente şi în fabulele francezului& „Greierele %i /urnica”. 7tructura compoziţională a fabulei se distinge prin două părţi& prima este dezvoltată şi cuprinde relatarea evenimentelor din lumea animalelor. provine din limba latină unde înseamnă povestire scurtă. viciile ca zg#rcenie.ero şi a scris +45 de fabule. pe c#nd unele din fabulele lui La =ontaine încep cu morala sub forma unui enunţ. /lecu 8onici. La romani Esop e imitat de Phedru care a trăit în timpul împăraţilor /ugust şi . etc. care apoi este ilustrat printr"o povestire. defectele. /nton Pann. Cele două părţi nu au o succesiune fi%ă. Audor /rghezi şi /urel >aranga. 7pecia literară a fost creată de E7@P în secolul '!!"'!. timiditate. începe cu morala& „dreptatea e de partea celui din doi tare”. Povestirea imaginată din lumea animalelor surprinde aspecte ale universului uman.Creaţie epică în ersuri 4. prostie. plantelor sau obiectelor. laşitate. (r. naivitatea şi plăcerea de a se lăsa linguşit în ceea ce priveşte pe corb. alegorică. iar păţania mielului ilustrează această idee. 8acă în prima parte scriitorul este narator. scoţ#nd în evidenţă nevinovăţia mielului. fiind o povestire alegorică? partea a doua cuprinde morala sau învăţătura care se desprinde din povestire. 8e e%emplu& fabulele lui /le%andrescu se termină cu morala. =abula „Greierele %i /urnica”a fost interpretată ca o satiră îndreptată contra leneşului care nu se îngri3eşte să"şi adune cele necesare traiului şi contra celor zg#rciţi care refuză să"i a3ute pe cei lipsiţi. orgoliu. *n literatura engleză sunt cunoscuţi fabuliştii Oohnson şi 2oore.

care ţine un discurs despre egalitate şi îşi e%primă adeziunea la acest principiu. /ceştia sunt reprezentaţi prin 7amson. intim. balada era considerată o poezie lirică cu formă fi%ă. căreia îi face cunoscut un model de comportament care influenţează destinul omului. 7amson e un modest prefăcut.araţiune  .aratar . (ulpea li"erată”.oarele %i 8una” 4F . „8upul moralist”. >alada e considerată un poem narativ. are un caracter individual. un subiect fantastic sau legendar. Cea mai cunoscută fabulă e „7*inele %i că6elul” în care autorul îi satirizează pe demagogi. dulăul de curte. istoric sau familial. susţin#nd că voia egalitate cu cei mari.. la popoarele romanice. cel epic presupune prezenţa unei colectivităţi umane. /lte fabule remarcabile sunt „0oul %i vi6elul”. >alade fantastice& „. care nu sunt luaţi în seamă şi nici nu sunt consultaţi în afacerile publice.ii popoarele = 0alade1c*ntice "ătr*ne%ti) din 2>?@92>?4)” *n concepţia folcloriştilor moderni. Pe tăr#m rom#nesc termenul de baladă a fost încetăţenit de 'asile /lecsandri prin colecţia sa de „Poe. Balada Balada populară *n evul mediu. dulăul îl repede pe căţelul naiv. dar nu cu cei mici. *n timp ce :c#ntecul liric.=abulistul rom#n cu cea mai consistentă operă este 1rigore /le%andrescu care prelucrează fabulele clasice. eposul popular se distinge prin trei caracteristici& • • • C#ntec Povestitor /scultători sau în teoria literară apare distincţia &  . care se laudă cu principiile sale înaintate. „Dreptatea leului” sau „'oporul %i pădurea”) .arator  . dar e dispreţuitor cu cel care e mai slab ca el. 7amurache simbolizează pe oamenii mici. C#nd însă căţelul 7amurache îşi e%primă bucuria faţă de cele susţinute de 7amson. 8intre clasificările baladelor reţinem& +. El pune accent pe caracteristicile tipului simbolizat şi pe verosimilului înt#mplărilor imaginate. însoţite de melodie şi dans.

Conflictele sunt anga3ate între eroii care întruchipează aspiraţiile mulţimii şi asupritorii turci şi tătari. (aiducia a fost o formă de rezistenţă împotriva oprimării sociale şi a nedreptăţii. deznăde3de. cinstea şi m#ndria. este un adevărat erou. prinderea ţi întemninţarea. cu reguli de convieţuire bine stabilite şi un t#năr îndrăzneţ care încarcă aceste reguli. d#rzenia. putem observa deosebiri între c#ntecul epic eroic $sau vite3esc) şi cel din balada haiducească. milă. Portretul haiducului este în general idealizat& el este înfrăţit cu codrul. 7tructura compoziţională a baladei haiduceşti se distinge prin nucleul narativ a%at pe confruntarea haiducului cu trădarea. . adică 2aramureş). Ea viza predarea celor bogaţi şi a3utarea celor săraci. cu armele sale. precum cei din c#ntecele eroice. 8e e%emplu în „7onstantin 0r*ncoveanu” se relatează despre uciderea acestuia de către turci. cu lupte şi izbucniri violente. apoi uciderea. *n cazul c#ntecului eroic şi $1ruia lui .. >alade eroice& „Gruia lui -ovac” -. iscusinţa şi chiar un simţ estetic al luptei. (aiducii reali sunt atestaţi în documente. C#ntecul epic haiducesc reflectă o etapă nouă în evoluţia eposului folcloric. cu calul.ovac)comportamentul persona3ului respectă nişte regului impuse de mentalitatea şi conflictele epocii feudale. *n privinţa eroului. în balada haiducească eroul cunoaşte un sf#rşit tragic. >alade haiduceşti& „'oma Alimo%” C. cura3ul şi grandoarea. Balada istorică 0elatează evenimente cu caracter senzaţional. >alade păstoreşti& „Miori6a” 9. iar evenimentele sunt însoţite de sentimentele de groază. *n baladele haiduceşti protagoniştii nu sunt imaginari. *n timp ce în balada eroică eroul este victorios. 4C .ovac şi 1ruia sunt persona3e prezente în +F subiecte rom#neşti de baladă eroică. /ceste calităţi sunt sintetizate în limba3ul popular rom#nesc prin cuvinte precum :voinic. >alade legendare& „Me%terul Manole” 5. >alade istorice& „7onstantin 0r*ncoveanu” F. *nsuşirile eroului sunt puterea fizică ieşită din comun.4. 8atorită acestor calităţi eroul iese învingător.umărul lor e mare pentru că fiecare regiune avea haiducul sau haiducii ei$de e%emplu !ancu Oianul în @ltenia sau Pintea 'iteazul în nordul Aransilvaniei. >alade familiale& „G i6ă 7ătănu6ă” *n general firul epic al baladei ţine de un strat vechi. Prin el se relatează conflictul dintre un mod de viaţă patriarhal. sau :viteaz. .

relaţii erotice. Gtefan @ctavian !osif.Baladele nuvelistice. din mituri. iar testamentul acestuia apropie poezia de meditaţia romantică. neînclinate libertăţii. 1eorge 7tanca şi Gtefan /ugustin 8oinaş. 1ruia este sfătuit de părintele înţelept să se lase de băutură pentru că va cădea în m#na turcilor. tema soacrei rele. 1eorge Aop#rceanu. din basme. indiferent de tip au la bază hiperbola. 3ertfa propriei vieţii înclinate păm#ntului şi neamului său. !on >arbu. astfel mi3locindu"se reuşita lui. 8in punctul de vedere al stilisticii baladele. *nceputul baladei reprezintă dialogul dintre tată şi fiul.am/irei şi Moartea lui Ful!er dezvoltă motivul nunţii şi pe cel al ceremonialului de înmorm#ntare.ovac pentru a pătrunde în Larigrad lupta celor doi eroi cu turcii şi eliberarea lui 1ruia ospăţul prin care eroii sărbătoresc victoria asupra turcilor Balada cultă 0eprezentanţi& 1eorge Coşbuc. care face legătura dintre părinte şi fiu travestiul în călugăr a lui . >alada „-ovac %i cor"ul” porneşte de la fapte reale şi anume lupta novăceştilor de la sf#rşitul secolului '! pentru apărarea ţării împotriva asupritorilor turci. din istorie. -unta . La fel de cunoscute sunt baladele sale istorice& Pa%a Aassan. /utorii faptelor de vite3ie sunt >aba". a logodnicilor nefericiţi. dotat cu forţă fizică supraumană.ovac şi fiul său 1ruia. 1ruia nu"l ascultă pe . Gi acest tip de balade au un sf#rşit tragic. =irul epic al baladei e limitat la deznodăm#nt. =uncţia epică a hiperbolei este de a contura chipul eroului ideal. 1elu este mai puţin un persona3 istoric. El simbolizează rezistenţa eroică în faţa cotropitorilor. cu caracter e%traordinar. 49 . George Coşbuc a prelucrat numeroase motive epice preluate din balada populară. Moartea lui Gelu) *n Moartea lui Gelu apare motivul mortului eroic care se va ridica din morm#nt în ceasul luptei finale. a soţiei necredincioase. adică la stingerea eroului. mai mult un simbol.ovac şi acţiunea baladei cuprinde următoarele momente& " " " " " " " " sosirea lui 1ruia la Larigrad cheful lui la birtul împăratului trădarea lui de către /niţa prinderea şi întemniţarea eroului pentru şapte ani motivul corbului. numerite şi familiale sunt a%ate pe teme din viaţa cotidiană& relaţiile de familie. tema fraţilor regăsiţi. Dece"al către popor.

0alada mor6ii a fost considerată de critica literară a cea mai reuşită creaţie a lui Aop#rceanu. eroii participă la foarte puţine fapte vite3eşti. poezia fiind frumoasă prin succesiunea tablourilor de natură şi prin repetarea mereu aceeaşi rotire a anotimpurilor. dec#t narative.. iar persona3ele nu au statura eroilor de baladă. 'olumul cel mai cunoscut se numeşte „0alade vesele %i triste” care cuprinde poezii ce contrazic în bună parte specia baladei& " " " " 0alada mor6ii 0alada mun6ilor 0alada c iria%ului !ră"it 0alada unui !reier mic /utorul le numeşte balade. sf#rşind în mod tragic în baladele lui !osif. în versuri. :muncitor cu sapa.. >alada e astfel mai mult o parabolă cu tentă de artă poetică. a sacrificiului creatorului care atinge un ideal doar de el văzut :mistreţul cu colţ de argint. !deea reintegrării cosmice al omului prin moarte este similară cu aceea din balada 2ioriţa. George Topârceanu este autor de balade. insă poeziile au o dimensiune epică redusă. Ştefan Augustin Doinaş are o serie de balade scrise între +D-4"+D-F şi continu#nd p#nă spre +DF. Comicul rezultă din contrastul dintre forţa fizică şi morală a eroilor şi laşitatea adversarilor caricaturizaţi. *n c#teva strofe se simt ecouri ale motivului :fortuna labilis. care îşi află sf#rşitul la marginea unui sat. Aop#rceanu accentu#nd contrastul dintre caracterul efemer al vieţii omului pe păm#nt şi veşnicia naturii. pentru iernat. naraţiunea este înlocuită cu descrierea. . apropiind"o de poezia modernă. Aema baladei e destinul unui drumeţ anonim. Gruia) !osif nu posedă însă imaginaţia epică a lui Coşbuc şi nici nu aprofundează motivul preluat din basm sau mit. 0alada mun6ilor dezvoltă în versuri mai mult descriptive. fiind îngropat în pădure. Putem trage concluzia că Gtefan /ugustin 8oinaş modernizează specia literară a baladei culte. fiind oamenii simpli. prile3 pentru poet de a"şi dovedi arta de fin portretist. Pintea. dar deosebite de cele populare. aleg#nd epizoade caracteristice baladei împletite cu basmul& -ovăce%tii. tema 3ertfei pentru creaţie. Cea mai cunoscută baladă este „Mistre6ul cu col6 de ar!int”) >alada preia din poezia populară. plătind cu viaţa îndrăzneala sa. /ccentul cade pe surprinderea semnelor toamnei şi ale începutului de iarnă. relatate cu veselie şi cu accente umoristice. motivul transhumanţei. 7unt înfăţişate pregătirile ciobanului cu oile şi măgarii săi pentru a cobor# de pe munte la c#mpie. 4. *n timp ce persona3ele din balada populară precum şi cele din poeziile lui Coşbuc sunt angrenate în lupte înd#r3ite cu duşmanii.Ştefan Octavian Iosif este un :povestitor.