NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR

Indicativ C107-2005

Cuprins * Partea 1 NORMATIV PRIVIND CALCULUL COEFICIENŢILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICĂ LA CLĂDIRILE DE LOCUIT C 107/1 * Partea a 2-a NORMATIV PRIVIND CALCULUL COEFICIENŢILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICĂ LA CLĂDIRILE CU ALTĂ DESTINAŢIE DECÂT CEA DE LOCUIRE C 107/2 * Partea a 3-a NORMATIV PRIVIND CALCULUL PERFORMANŢELOR TERMOENERGETICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR C 107/3 * Partea a 4-a GHID PRIVIND CALCULUL PERFORMANTELOR TERMOTEHNICE ALE CLĂDIRILOR DE LOCUIT C 107/4 * Partea a 5-a NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ÎN CONTACT CU SOLUL C107/5

NORMATIV PRIVIND CALCULUL COEFICIENŢILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICĂ LA CLĂDIRILE DE LOCUIT
Indicativ C 107/1-2005

Cuprins * OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE * TERMENI, SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ * DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ (G) * DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL NORMAT DE IZOLARE TERMICĂ (GN) * VERIFICAREA NIVELULUI DE IZOLARE TERMICĂ GLOBALĂ * RECOMANDĂRI PRIVIND UNELE POSIBLITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A COMPORTĂRII TERMOTEHNICE ŞI DE REDUCERE A VALORII COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ LA CLĂDIRILE DE LOCUIT * METODĂ PENTRU DETERMINAREA NECESARULUI ANUAL DE CĂLDURĂ PENTRU ÎNCĂLZIRE PE BAZA COEFICIENŢILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICĂ "G", LA CLĂDIRILE DE LOCUIT -1 * ANEXA 1: Numărul schimburilor de aer pe oră - n - (h ) la clădiri de locuit 3 * ANEXA 2: Coeficienţi globali normaţi de izolare termică GN [W/(m K)] la clădiri pe locuit * ANEXA 3: Rezistenţe termice minime R'min ale elementelor de construcţie. pe ansamblul clădirii * EXEMPLE DE CALCUL

1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prevederile prezentei reglementări tehnice stabileşte modul de calcul al coeficientului global de izolare termică (G) care exprimă pierderile totale de căldură la clădirile de locuit. Reglementarea tehnică cuprinde, de asemenea, valorile normate maxime ale coeficienţilor globali de izolare termică (GN), care se admit la clădirile de locuit. 1.2. Prezenta reglementare urmăreşte ca, atât prin concepţia complexă iniţială a clădirii (configuraţie, procent de vitrare, etc), cât şi prin modul de alcătuire a elementelor de construcţie perimetrale şi a detaliilor, să se limiteze pierderile de căldură în exploatare, în vederea reducerii consumului de energie pentru încălzirea clădirilor de locuit. 1.3. Prevederile prezentei reglementări se aplică la toate tipurile de clădiri de locuit şi anume: - clădiri de locuit individuale (case unifamiliale, cuplate sau înşiruite, tip duplex, ş.a.); - clădiri de locuit, cu mai multe apartamente; - cămine şi internate; - unităţi de cazare din hoteluri şi moteluri. Reglementarea se referă atât la clădirile noi, cât şi la clădirile existente care urmează a fi supuse lucrărilor de reabilitare şi de modernizare. Clădirile de locuit având magazine sau spaţii cu alte destinaţii la anumite niveluri, vor fi considerate exclusiv aceste spaţii, având în vedere şi pierderile de căldură prin suprafeţele adiacente. 1.4. Coeficienţii globali de izolare termică - G - au în vedere: - pierderile de căldură prin transfer termic, aferente tuturor suprafeţelor perimetrale, care delimitează volumul încălzit al clădirii; - pierderile de căldură aferente unor condiţii normale de reîmprospătare a aerului interior; - pierderile de căldură suplimentare datorate infiltraţiei în exces a aerului exterior, prin rosturile tâmplăriei. Coeficienţii globali nu ţin seama de aportul solar şi nici de aportul de căldură datorat ocupării locuinţelor. 1.5. Respectarea prevederilor prezentei reglementări, tehnice este o condiţie obligatorie atât pentru elaboratorii proiectelor, pentru specialiştii verificatori şi experţi atestaţi, cât şi pentru investitori şi executanţi, conform prevederilor legale în vigoare. Verificarea proiectelor sub aspectul exigenţelor de izolaţie termică şi de economie de energie este obligatorie la obţinerea autorizaţiei de construire. 1.6. Verificarea coeficientului global de izolare termică nu anulează obligativitatea efectuării tuturor celorlalte verificări termotehnice cerute de legislaţia în vigoare. 1.7. Prezenta reglementare tehnică se va utiliza împreună cu următoarele acte normative: [1] C107/3 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor.

[2] [3] [4]

C107/5 C107/4 SR 4839-1997

Normativ privind calculul termotehnic ale elementelor de construcţie în contact cu solul. Ghid pentru calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor de locuit. Instalaţii de încălzire. Numărul anual de gradezile.

1.8. Pentru utilizarea prezentei reglementări tehnice se pot consulta standardele europene în domeniu: [5] EN ISO 13789 Thermal performance of buildings Transmission heat loss coeficient - Calculation method. Thermal insulation - Physical quantities and definitions.

[6]

EN ISO 7345

[top]

2. TERMENI, SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ
Simbolurile şi unităţile de măsură ale principalilor termeni utilizaţi în prezentele reglementări tehnice sunt date în tabelul 1. Se foloseşte sistemul internaţional de unităţi de măsuri (SI), în care: 1W 1 m K/W 1W/(m K) 1Wh Tabelul 1 SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ RELAŢIA DE DEFINIRE 3 2

= 0,860 kcal/h = 1J/s = 1,163 m h °C/kcal = 0,860 kcal/(m h°C) = 3600 J = 0,860 kcal
3 2

SIMBOLUL P

TERMENUL Perimetrul clădirii. Aria de transfer teimic.

UNITĂŢI DE MĂSURĂ m
2

A Aria anvelopei.

-

m

Temperatura interioară de calcul. Coeficientul de cuplaj termic. a unui element de construcţie. Volumul interior încălzit al clădirii. Numărul de niveluri. Coeficientul de transfer termic (transmitanţa termică) corectat(ă). mediu. medie. a aerului Densitatea aparentă a aerului Rezistenţa termică corectată. pe ansamblul clădirii. pe ansamblul clădirii. Temperatura spaţiilor neîncălzite. Diferenţa între temperatura exterioară şi cea interioară de calcul.Ac V N Tu Aria construită a clădirii. - m m - 2 3 °C Te - °C Ti - °C T Ti .T e K ca - J/(kgK) a - kg/m 3 R'm - m K/W 2 U'm W/(m K) 2 L W/K Flux termic W Factorul de corecţie a temperaturilor exterioare - . al/(a) unui element de construcţie. Temperatura exterioară de calcul. Capacitatea calorică masică la presiune constantă.

în concepţia prezentelor reglementări . Coeficientul global de izolare termică a clădirii.]. pentru o diferenţă de temperatură între interior şi exterior de la 1K. DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ (G) 3. - h -1 G W/(m K) 3 GN - W/(m K) 3 [top] 3. . Coeficientul global de izolare termică a unei clădiri (G). a unui element de construcţie [m K/W].n Viteza de ventilare (numărul de schimburi de aer pe oră). V R'm A n volumul interior. rezistenţa termică specifică corectată. calculat cu relaţia: (2) factorul de corecţie a temperaturilor exterioare [-].reprezintă un ansamblu de apartamente. viteza de ventilare naturală a clădirii. delimitat de o serie de suprafeţe care alcătuiesc anvelopa clădirii şi prin care au loc pierderile de căldură. Clădirea .1.energetic al anvelopei clădirii pe ansamblul acesteia şi are semnificaţia unei sume a fluxurilor termice disipate (pierderilor de căldură realizate prin transmisie directă) prin suprafaţa anvelopei clădirii. încălzit. este un parametru termo . la care se adaugă cele aferente reîmprospătării aerului interior. Coeficientul global normat de izolare termică a clădirii. precum şi cele datorate infiltraţiilor suplimentare de aer rece. având rezistenţa termică R'm. respectiv numărul de 1 schimburi de aer pe oră [h. 2 3 3. al clădirii [m ].2. medie. Coeficientul global de izolare termică se calculează cu relaţia: (1) în care: L coeficientul de cuplaj termic. pe ansamblul 2 clădirii. spaţii de circulaţie şi alte spaţii comune. aria elementului de construcţie [m ]. raportată la volumul clădirii.

magazii.se calculează cu relaţia: (3) în care: A aria anvelopei. pivniţe. La clădirile fără rosturi. camere de pubele. . cât şi cele închise (la care se prevăd măsuri speciale de etanşare şi izolare termică pe contur).alte clădiri. .suprafeţele ferestrelor şi uşilor exterioare.încăperi anexă ale clădirii propriu-zise. balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară. verande. Aj ariile elementelor de construcţie care intră în alcătuirea anvelopei clădirii şi anume: . la clădirile de locuit individuale. iar suprafaţa pereţilor adiacenţi rosturilor nu se includ în anvelopa clădirii. . volumul clădirii se calculează fără a ţine seama de existenţa rosturilor.). prin care au loc pierderile de căldură. termoizolate în mod corespunzător (exemplu: garaje. de dilataţie sau de tasare. ş. birouri. nu se consideră ca făcând parte din anvelopa clădirilor. ş.a. reprezentând suma tuturor ariilor elementelor de construcţie perimetrale ale clădirii.aerul exterior. iar suprafeţele pereţilor adiacenţi rosturilor fac parte din anvelopa clădirii. poduri. prin rosturi.sol (la plăci în contact direct cu solul. . în aceste cazuri rosturile sunt de tip închis. uneori.3. pereţii dintre secţiuni şi dintre locuinţele cuplate sau înşiruite. 3. Aria anvelopei clădirii .). . La clădirile compuse din mai multe secţiuni (case de scară) fără rosturi între ele.limite ale volumului clădirii. .Anvelopa clădirii separă volumul încălzit al clădirii de: . În mod similar. . Rosturile antiseismice.măsuri de izolare faţă de aerul exterior). atât cele deschise (care nu au prevăzute.suprafaţa opacă a pereţilor exteriori.a.de regulă . cuplate sau înşiruite. chiar la unele clădiri de locuit). volumul şi respectiv anvelopa clădirii se calculează pentru ansamblul acestor secţiuni. internate sau. precum şi la pereţii în contact cu solul). fără rosturi. subsoluri tehnice sau cu boxe. separate de volumul clădirii prin pereţi sau/şi planşee. având pereţii adiacenţi separaţi de clădirea considerată.A . Fac excepţie situaţiile la care rosturile sunt amplasate în interiorul unui volum unitar din punct de vedere funcţional (de exemplu rosturi la cămine. neîncălzite sau mult mai puţin încălzite. constituie . fie sub această cotă.spaţii care fac parte din volumul constructiv al clădirii. precum şi ale pereţilor exteriori vitraţi şi ale luminatoarelor. dar care au alte funcţiuni sau destinaţii (exemplu: spaţii comerciale la parterul clădirilor de locuit. amplasate fie peste cota terenului sistematizat. volumul şi anvelopa se determină pentru ansamblul clădirii.suprafeţele adiacente rosturilor deschise şi/sau închise.

ariile orizontale (terase. pe baza dimensiunilor interioare ale pereţilor exteriori sau ale celor de la rosturi (lungimile în plan marcate cu linie groasă în fig.suprafaţa planşeelor de peste pivniţe şi subsoluri neîncălzite. cuprinzând atât încăperile încălzite direct (cu elemente de încălzire). 2). .suprafaţa planşeelor de peste ultimul nivel. 1).suprafaţa planşeelor de peste ultimul nivel.reprezintă volumul delimitat pe contur de suprafeţele perimetrale care alcătuiesc anvelopa clădirii. holuri de intrare.4.suprafaţa pereţilor în contact cu solul. 1 şi fig. de spaţii adiacente neîncălzite sau mult mai puţin încălzite. aria anvelopei se determină având în vedere exclusiv suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie perimetrale.suprafaţa planşeelor care delimitează clădirea la partea inferioară. puţul liftului şi alte spaţii comune. precum şi planşeele intermediare).3. încălzite la temperaturi apropiate de temperatura predominantă a clădirii. . cât şi încăperile încălzite indirect (fără elemente de încălzire). lipsiţi de o termoizolaţie semificativă. pe verticală. . . ignorând existenţa . . planşee sub poduri. vestibuluri. . ş. . .. precum şi încăperile de la subsol. Aşa cum rezultă din fig. debarale. 3.ariile pereţilor se calculează pe baza următoarelor dimensiuni: pe orizontală. casa scării. Volumul clădirii .a. sub poduri.suprafaţa plăcilor în contact cu solul. etc). se includ în volumul clădirii. la determinarea suprafeţelor orizontale şi verticale se va ţine seama de această înclinare. plăci pe sol. şi care sunt precizate la punctul 3. dar la care căldura pătrunde prin pereţii adiacenţi.reprezintă volumul încălzit al clădirii. Ariile care alcătuiesc anvelope unei clădiri (Aj) se determină astfel: . 3. În acest sens se consideră ca făcând parte din volumul clădirii: cămări.în cazul suprafeţelor înclinate.V . ganguri de trecere. precum şi de spaţii având alte destinaţii etc.ariile tâmplariei exterioare se iau în calcul pe baza dimensiunilor nominale ale gol urilor din pereţi (fig. planşee peste subsoluri. Volumul clădirii . până la tavanul ultimului nivel încălzit (înălţimea H = Hj în fig. 2). Mansardele.V . .suprafaţa pereţilor şi a planşeelor care separă volumul clădirii.1). sub terase. . de exterior (la bowindouri. între faţa superioară a pardoselii de la primul nivel încălzit.) se calculează pe baza dimensiunilor conturului interior al pereţilor care alcătuiesc anvelopa clădirii ( fig.elementelor de construcţie interioare (pereţii interiori structurali şi nestructurali.

ale elementelor de construcţie (R' m) se determină pe baza prevederilor din [1]. Principale|e punţi termice care trebuie să fie avute în vedere la determinarea valorilor R' m sunt următoarele: . . de exemplu camerele de pubele. în câmp cure nt (R). 18 din [2]. de subsol şi de aerul exterior (pereţi. La clădirile cu acoperiş înclinat. precum şi balcoanele şi logiile. 45% . colţuri şi conturul tâmplăriei. 3.1. podeste). stâlpişori. planşee.5.încăperile cu temperaturi mult mai mici decât temperatura predominantă a clădirii.la pereţi: stâlpi. buiandrugi.verandele. . . ca elemente delimitatoare. . cu luarea în consideraţie a influenţei tuturor punţilor termice asupra rezistenţelor termice unidirecţionale. 3.5. coşuri şi ventilaţii. spre exterior.Nu se includ în volumul clădirii: . plăci de balcoane. . se determină pe baza metodei coeficienţilor specifici liniari şi punctuali de transfer termic.la planşeele de peste subsol. chiar în situaţia în care ele sunt închise cu tâmplărie exterioară. 73 din [1] şi 1 .5. pereţii exteriori ai acesteia se consideră ca elemente ale anvelopei clădirii.. în cazul în care casa scării se ridică peste cota generală a planşeului terasei. precum şi zona de racordare cu pereţii adiacenţi.cap.la planşeele de la terase şi de la poduri: atice. 3.. precum şi la holurile de intrare în clădire care au planşeul inferior denivelat. precum şi toate suprafeţele cu termoizolaţia întreruptă.. medii pe ansamblul clădirii.2. de aerul exterior: grinzi (dacă nu sunt termoizolate). ale suprafeţelor opace ale elementelor de construcţie. La casa scării de la parter. .3. astfel: .5. Rezistenţele termice corectate. determinarea volumului şi a suprafeţei anvelopei precum şi a suprafeţelor tuturor elementelor de construcţie care separă aceste spaţii. logii şi bowindouri... streaşini. termoizolate la partea superioară: pereţii structurali şi nestructurali de la parter şi zona de racordare cu soclul.la planşeele care delimitează volumul clădirii la partea inferioară. 7 din [1]şi [2] şi a tabelelor 1 . centuri. La clădirile cu terasă. grinzi. grinzile (dacă nu sunt termoizolate) şi zona de racordare cu soclul..la plăcile în contact cu solul: zona de racordare cu soclul. centuri. termoizolate la partea inferioară: pereţii structurali şi nestructurali de la subsol.la planşeele de peste subsol. se consideră pereţii dintre casa scării şi pod şi planşeul sau acoperişul de peste casa scării. 3. influenţa punţilor termice se poate evalua printr -o reducere globală a rezistenţelor termice unidirecţionale (în câmp curent). în situaţiiile în care casa scării continuă peste cota generală a planşeului podului. La fazele preliminare de proiectare. în conformitate cu relaţiile de calcul . cornişe. Rezistenţele termice corectate.la pereţi exteriori 20 . se face cu luarea în consideraţie a acestei denivelări. medii. [2] şi [3]. rampe.

temperatura în mediul din exteriorul anvelopei care poate fi: Tj = Te. 25% .la rosturi 10 .. La fazele preliminare şi intermediare de proiectare se admite utilizarea metodei simplificate din anexa H din [1]. Pentru mărirea gradului de confort termic la clădirile de locuit.la planşee peste subsoluri şi sub bowindouri 25 .5. 3. Factorul de corecţie a temperaturilor exterioare se calculează cu relaţia: (4) în care: Te temperature exterioară convenţională de calcul pentru perioada rece a anului.. din anexa D din [1]. 3. trebuie să fie mai mari decât valorile R'min din anexa 3.. astfel: Zona I Zona II Zona III Zona IV Ti Te = .. sau Tj = T u Tj .6. determinată pe baza unui calcul al bilanţului termic. Rezistenţele termice ale tâmplăriei exterioare.. 35% .5. rezistenţele termice R'm determinate conform pct.5.18°C Te = . 3. 3. 20% 3. care se consideră în conformitate cu harta de zonare climatică a teritoriului României.12°C Te = .4.. pentru perioada de iarnă. 9 şi din anexa I din [1]. care la clădirile de locuit se consideră temperatura predominantă a încăperilor: Ti = + 20°C Tu temperatura în spaţiile neîncălzite din exteriorul anvelopei.la terase şi planşee sub poduri 15 . precum şi în vederea reducerii consumului de energie în exploatare. efectuat în conformitate cu prevederile din [1] şi [2]. care constă în determinarea mediei aritmetice a rezistenţelor termice calculate pe zone dispuse paralel pe fluxul termic şi pe straturi dispuse perpendicular pe fluxul termic.21°C temperatura interioară convenţională de calcul pe timpul iernii.15°C Te = ..5.7. luminatoarelor şi pereţilor exteriori vitraţi se vor considera conform prevederilor din cap.

aferente infiltraţiei în exces a aerului exterior. la camere de pubele.8.prin eventuale sisteme speciale de ventilare naturală (de exemplu clapete r eglabile pentru priza de aer proaspăt şi alte clapete sau canale verticale de ventilaţie pentru eliminarea aerului viciat). se pot considera: la rosturi închise. respectiv numărul de -1 schimburi de aer pe ora [h ] reprezintă produsul dintre capacitatea calorică masică şi densitatea aparentă a aerului: ca = 1000 W s/(kg K) a .23 kg/m 3 Valorile n se iau din anexa 1. la verande. raportate la volumul clădirii V şi la diferenţa de temperatură 3 0. .5 la rosturi deschise şi la poduri.34·n [W/m K]. = 1.prin inerentele neetanşeităţi ale tâmplăriei.8 = 0. au valoarea viteza de ventilare naturală a clădirii.prin deschiderea ferestrelor şi uşilor exterioare. la subsoluri neîncălzite şi la pivniţe.Valoarea n = 0. Aceste pierderi. balcoane şi logii închise cu tâmplărie exterioară. Ia tâmplăria exterioară prevăzută cu obloane la faţa exterioară la elementele de construcţie care separă mediul interior Tj de mediul exterior.9 = 1. valorile = 0.0. în care: n 0.9 = 0.34 T = Tj -Te. 3. Aceste schimburi normale se realizează: . cu următoarele precizări: . care poate pătrunde prin rosturile tâmplăriei. precum şi pierderile de căldură suplimentare.5 [h ] reprezintă numărul minim de schimburi de aer pe oră necesar pentru reîmprospătarea aerului interior în vederea asigurării unor condiţii normale de microclimat. . precum şi la alte spaţii adiacente neîncăizite sau având alte destinaţii.Pentru calcule în faze preliminare de proiectare. -1 . . La pierderile de căldură prin transfer termic se adaugă pierderile aferente unor condiţii normale de reîmprospătare a aerului interior. = 0.

. respectiv cu apartamente având ferestre pe una sau pe două faţade.gradul de adăpostire a clădirii.0 . Rezistenţa termică medie a anvelopei se poate calcula cu relaţia: (7) [top] 4. astfel încât numărul -1 de schimburi de aer variază de la valoarea minimă de 0. în funcţie de modul de etanşate a tâmplăriei exterioare. Valorile coeficienţilor globali normaţi .valabili pentru toate zonele climatice . 3.sunt date în anexa 2. Primul termen al relaţiei de calcul (1) poate fi determinat cu: (5) în care: (6) 3. valoarea n se determină prin interpolare. prin existenţa unor obstacole în calea vântului şi a curenţilor de aer.5 [h ].10. -1 1.numărul de niveluri (N) . Aceste pierderi sunt legate de acţiunea vântului. în funcţie de ponderea ariilor diferitelor tipuri de tâmplării.9. şi sunt în funcţie de următorii factori: . în cazul unor infiltraţii suplimentare mari. La clădiri având mai multe feluri de tâmplarii exterioare.5 [h ] (fără infiltraţii în exces) la valori de 1. DETERMINAREA COEFICIENTULUI GLOBAL NORMAT DE IZOLARE TERMICĂ (GN) Coeficientul global normat de izolare termică este stabilit funcţie de : .expunerea clădirii (simplă sau dublă) sub aspectul infiltraţiilor de aer.Pierderile suplimentare de căldură datorate infiltraţiei în exces a aerului exterior sunt o consecinţă directă a modului de realizare a etanşeităţii rosturilor dintre cercevelele şi tocurile tâmplăriei exterioare. ..raportul dintre aria anvelopei şi volumul clădirii (A/V). precum şi de curenţii de aer interiori şi exteriori..gradul de permeabilitate a clădirii. Valorile n din anexa 1 cuprind ambele componente ale naturii pierderilor de căldură. .

atunci când se face concepţia complexă a clădirii. exprimat prin raportul dintre aria tâmplăriei exterioare şi aria totală a pereţilor exteriori (partea opacă + partea vitrată). când încă se mai poate interveni asupra configuraţiei în plan şi pe verticală a construcţiei. precum şi la cele cu spaţii având alte destinaţii decât aceea de locuinţe la unele niveluri sau porţiuni de niveluri. cea mai mare valoare Ac din clădire [m ]. la clădirile cu retrageri gabaritice). existenţa bowindourilor.Raportul P/Ac. încadrarea în anexa 2 urmând a se face prin interpolare. Principalii factori geometrici. [top] 5. 2 În acest caz valoarea N poate rezulta ca număr zecimal. [top] . cu relaţia: (8) în care: Ac Ac max aria construită a clădirii. în care: P Ac perimetrul clădirii. limitată de perimetru (arie construită). pentru numărul de niveluri N se va calcula o valoare convenţională. VERIFICAREA NIVELULUI DE IZOLARE TERMICĂ GLOBALĂ Nivelul de izolare termică globală este corespunzător. precum şi alte variaţii ale suprafeţelor A c de la nivel la nivel. care infuenţează asupra coeficientului global de izolare termică G.La clădirile având suprafeţe construite diferite de Ia nivel la nivel (de ex. dacă se realizează condiţia: G ≤ GN [W/m K] (9) Posibilităţile de realizare a acestei condiţii trebuie să fie atent analizate încă de la fazele preliminare ale proiectului.Gradul de vitrare. aria în plan a clădirii.Retragerile gabaritice. . măsurată pe conturul exterior al pereţilor de faţadă 2 (exclusiv logiile şi balcoanele) la fiecare nivel al clădiri i [m ]. 3 . sunt următorii: . precum şi asupra parametrilor ei geometrici. măsurat pe conturul exterior al pereţilor de faţadă.

se vor utiliza soluţii cu rezistenţe termice specifice sporite. care să confere o siguranţă deplină. logii. atât faţă de infiltraţiile de apă. ferestrele orientate spre sud au un aport solar semnificativ. se vor prevedea windfanguri la intrările în clădiri. în special în zonele de intersecţii a elementelor de construcţie (colţuri. . cornişe.la tâmplăria exterioară se vor lua măsuri de etanşare corespunzătoare a rosturilor dintre tocuri şi conturul golurilor din pereţi. . .a. . atice). aparate de închidere automată a uşilor de intrare în clădiri. se vor prevedea măsuri de termoizolare. La alcătuirea elementelor de construcţie perimetrale: . bowindouri. se recomandă aplicarea următoarelor măsuri: La alcătuirea generală a clădirii: .a. socluri. vată minerală ş.se interzice utilizarea tâmplăriilor cu tocuri şi cercevele din aluminiu fără întreruperea punţilor termice.se va urmări reducerea în cât mai mare măsură a punţilor termice de orice fel.la pereţii din panouri mari prefabricate.se va utiliza exclusiv tâmplărie de bună calitate şi prevăzută cu garnituri de etanşare.la pereţii interiori ai cămărilor aerisite direct.la elementele perimetrale opace nu se vor utiliza soluţii constructive caracterizate printr -o permeabilitate Ia aer ridicată.).pentru reducerea pierderilor de căldură spre spaţiile de circulaţie comună. ţinând seama şi de existenţa clădirilor învecinate.se vor utiliza soluţii îmbunătăţite de tâmplărie exterioară. . cu utilizarea materialelor termoizolante eficiente (polistiren. cât şi faţă infiltraţiile de aer.. încălzirea spaţiilor comune la temperaturi apropiate de temperatura din locuinţe ş. ş. . cât şi orientarea faţă de direcţia vânturilor dominante.la stabilirea poziţiilor şi dimensiunilor tâmplăriei exterioare se va avea în vedere atâ t orientarea cardinală.a. . În vederea reducerii infiltraţiilor de aer rece . deşi nu se consideră în calcule. [top] . luminatoarele şi tâmplăria fixă vor fi prevăzute cu soluţii de etanşare care să excludă orice infiltraţii. termoizolaţii la uşile de intrare în apartamente. . . cu cel puţin 3 rânduri de geamuri sau cu geamuri termoizolante. rosturile dintre panouri vor fi exclusiv de tip "închis" şi vor fi etanşate cu chituri de calitate corespunzătoare. în jurul golurilor de ferestre şi uşi de balcon.6. cât şi la balcoane.suprafeţele vitrate. RECOMANDĂRI PRIVIND UNELE POSIBLITĂŢI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A COMPORTĂRII TERMOTEHNICE ŞI DE REDUCERE A VALORII COEFICIENTULUI GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ LA CLĂDIRILE DE LOCUIT Pentru îmbunătăţirea comportării termotehnice a clădirilor de locuit şi pentru reducerea valorii coeficientului global de izolare termică.

6) ţine seama de condiţiile climatice ale amplasamentului..2 Prevederile conţinute în acest capitol nu se aplică la următoarele categorii de clădiri de lo cuit: . ş.8). .7. METODĂ PENTRU DETERMINAREA NECESARULUI ANUAL DE CĂLDURĂ PENTRU ÎNCĂLZIRE PE BAZA COEFICIENŢILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICĂ "G". În acest capitol se tratează următoarele aspecte: . Prevederile acestui capitol sunt valabile atât la clădirile de locuit noi cât şi la clădirile de locuit existente pentru situaţia de dinainte sau/şi de după modernizarea termotehnică. 7. pentru calcule comparative (pct. 7. în funcţie de coeficientul global de izolare termică a clădirii (G) determinat conform cap.2 . Prevederile conţinute în acest capitol se aplică la toate tipurile de clădiri de locuit. dar în condiţii climatice şi de exploatare a instalaţiei de încălzire .7.a. cu sau fără recuperarea căldurii.1. 7.2 Necesarul anual de căldură Necesarul anual de căldură pentru încălzire aferent unui m de volum interior.Valori normate pentru necesarul anual de căldură pentru încălzire (pct. precum şi de aporturile de căldură internă şi solară (pasivă) şi se poate folosi la determinarea prin calcul a necesarului anual de căldură atât pentru clădirile noi. Necesarul anual de căldură utilizată pentru încălzirea.7. inclusiv la cămine.Idem ca mai sus.1.clădirile prevăzute cu instalaţii de ventilare acţionate mecanic. în perioada rece. Generalităţi 7. este un indicator important care reflectă gradul de protecţie termică în ceea ce priveşte economia de energie şi reprezintă principala caracteristică energetică a clădirilor.1. a clădirilor. .4 Prevederile din prezentul capitol nu se utilizează pentru dimensionarea instalaţiilor de încălzire ci numai pentru evaluarea performanţei termo . Metoda de calcul (pct.Determinarea cu o metodă simplificată a necesarului anual de căldură pentru încălzire aferent unui m de volum încălzit. internate. 7.clădirile proiectate pentru un aport activ de căldură solară.unificate.. se calculează cu relaţia: 3 3 (10) în care: .1.1. 3.energetice a anvelopei clădirilor în faze preliminare şi intermediare de proiectare. 7. LA CLĂDIRILE DE LOCUIT 7. .7). cât şi pentru cele existente (reabilitate sau nereabilitate).

3 Qi Qs aportul util de căldură rezultat din locuirea clădirii.1997. cu relaţia: (11) în care: numărul anual de grade . corespunzătoare temperaturii exterioare care marchează începerea şi oprirea încălzirii eo=+12°C. calculat pentru temperatura interioară medie în perioada de încălzire ( i) şi pentru temperatura exterioară medie zilnică care marchează începerea şi oprirea încălzirii ( i = + 12°C). [zile] D12 7.zile de calcul. [K·zile] i j=+20°C şi temperatura interioară medie a clădirii [°C] durata convenţională a perioadei de încălzire. coeficient de corecţie. numărul anual de grade . corespunzător localităţii unde este amplasată clădirea. 7. [kWh/m ·an].zile de calcul 3 3 Numărul anual de grade-zile de calcul se determină pe baza prevederilor din standardul SR 4839 .1 Temperatura interioară medie a clădirii se calculează cu relaţia: (12) în care: Vuj volumul util al fiecăreia din încăperile direct încălzite 3 (prevăzute cu corpuri de încălzire) ale clădirii [m ] temperatura interioară de calcul a încăperilor direct încălzite ale clădirii [°C] i . pentru pentru eo=+12°C. se exprimă in [K.3. aportul util de căldură provenită din radiaţia solară.Q G C necesarul anual de căldură pe metru cub de volum încălzit. aferent unui m de volum 3 încălzit [kWh/m ·an]. [W/(m K)].zile de calcul. [-].zile]. aferent unui m de volum 3 încălzit [kWh/m ·an]. care se determină în conformitate 3 cu prevederile din capitolul 3.3 Numărul anual de grade . coeficientul global de izolare termică a clădirii.

şi D12 se înlocuiesc cu valori . 5. Tabelul 7.4 9. 7.3. 2 7. crt. numărul anual de grade zile de calcul şi durata convenţională a perioadei de încălzire D12 se dau în tabelul 7.4 Pentru localităţile care nu sunt cuprinse în tabelul 7. în conformitate cu prevederile din SR 48391997. 4.Volumul util al încăperilor Vuj se determină prin înmulţirea ariei utile (Auj) cu înălţimea liberă (huj) măsurată între faţa superioară a pardoselii şi tavan.5 9. Pentru clădirile la care eo ≠ +12°C. a D12 K.7 10.3.8 8.2.3. în relaţiile (10) şi (11). parametrii N şi D se pot determina fie prin comparaţie cu valorile corespunzătoare ale unor localităţi învecinate.1. 1.3. 6. 3. şi 7.ZILE DE CALCUL ŞI DURATA CONVENŢIONALĂ A PERIOADEI DE ÎNCĂLZIRE Nr.1 sunt valabile la clădirile la care temperatura exterioară care marchează începerea şi oprirea încălzirii este eo = +12°C. 2. 7. fie printr-un calcul exact. Dacă încăperile au aceiaşi înălţime liberă.0 9. Pentru o serie de localităţi. Relaţiile (1) şi (2) precum şi valorile şi D12 din tabelul 7.zile 3120 3460 3150 3020 3630 3350 3460 zile 193 210 189 192 209 201 200 Localitatea °C Adamclisi Alba Iulia Alexandria Arad Bacău Baia Mare Bârlad 10.1. se poate folosi relaţia: (13) în care: Auj aria utilă a fiecăreia din încăperile direct încălzite ale clădirii [m ].9 10. având condţii asemănătoare de temperatură exterioară şi relief. respectiv D eo.6 . care se calculează pe baza prevederilor din standardul SR 4839-1997 [4]. valorile .1 NUMĂRUL ANUAL DE GRADE .

28. 27. 16.5 11. 12.6 8.9 10. 26. 15. 18. 32.1 8.9 10. 33. 22.8 3820 3100 3180 3730 2840 3170 3540 3300 3850 3120 3930 3350 3190 3030 3290 224 187 196 218 186 190 210 200 217 192 227 196 190 185 198 .9 10.9 6.2 8.5 10.7 9. 30.4 7.9 9. 10.4 10.6 10.6 8. 17. 23.5 10. 21. 24.0 7.4 11. 14. 29. 13.8. 25.5 3850 3530 3630 4030 3170 3170 3150 2980 3010 3530 4270 224 210 209 227 190 190 189 181 185 210 242 19. 20.7 11. 9.1 9. Bistriţa Blaj Botoşani Braşov Brăila Bucureşti Buzău Calafat Călăraşi Câmpina Câmpulung Moldovenesc Câmpulung Muscel Caracal Caransebeş Cluj Constanţa Craiova Curtea de Argeş Deva Dorohoi Drăgăşani Făgăraş Focşani Galaţi Giurgiu Gura Honţ (Arad) 7. 7.3 11. 31.8 9.9 8. 11.5 10.

9 10.1 4. 45. 38. .9 4. 42.1 7. 44. Griviţa (Ialomiţa) Huşi Iaşi Joseni Lugoj Mangalia Medgidia Miercurea Ciuc Odorheiul Secuiesc Oradea Oraviţa Păltiniş .3 10.6 8.4 11.5 7.4 9.0 4.7 10. 56. 35.5 9.2 10. 53. 37. 54.Sibiu Petroşani Piatra Neamţ Piteşti Ploieşti Poiana Stampei (Suceava) Predeal Râmnicu Sărat Râmnicu Vâlcea Reşiţa Roman Satu Mare Sebeş Sfântu Gheorghe (Covasna) 10.5 7.7 9.8 10.4 11.6 10. 43. 40. 47. 55.4 4. 49. 57. 36. 46.1 8.7 10. 41. 48.0 3190 3420 3510 4960 3100 2880 2960 4250 3940 3150 3000 5170 3960 3560 3420 3390 5290 5090 3170 3120 3130 3700 3370 3470 4140 190 199 201 259 192 187 187 242 227 195 187 266 227 198 199 196 284 259 190 194 196 210 201 208 235 51. 52.8 9. 39.7 9.5 6.34. 58. 50.

7 11. 69. 64.3 6.6 10. 77. 70. i pentru temperatura exterioară medie zilnică care marcheaza momentul începerii şi opririi încălzirii eo = + 12°C Dn durata convenţională a perioadei de încălzire.8 10.0 8.6 9.2 11. a Sibiu Sighişoara Sinaia (cota 1500) Slatna Slobozia Suceava Sulina Târgovişte Târgu Jiu Târgu Mureş Târgu Ocna Târgu Secuiesc Tecuci Timişoara Tulcea Turda Turnu Măgurele Turnu Severin Urziceni Vaslui Vatra Dornei Zalău 8. 80.5 11. 74. 62.3 5. 79. 63.5 8. 78.3 10. 66. 75.3 9. 68.1 10. 67. 76.8 9. calculat pentru temperatura interioară medie a clădirii în perioada de încălzire i = + 20°C.5 3660 3640 5650 3200 3150 4080 3000 3390 3390 3540 3410 4370 3390 3180 3070 3560 3010 2810 3170 3570 4580 3300 215 216 325 190 190 230 190 196 196 210 205 237 198 190 191 198 185 181 190 205 257 201 temperatura medie anuală numărul anual de grade zile de calcul.6 11. corespunzătoare unei temperaturi eo = + 12°C .1 8. 60.3 3. 71. 65. 73. 61.59.6 10. 72.6 7.6 10.8 9.

7. . .1.zile 7. în funcţie de numărul de grade . din fig. (14) în care: Qs cantitatea de căldură datorată radiaţiei solare. TV. pe durata . recepţionată de o clădire. frigider. .1 Aportul util de căldură rezultată din locuirea clădirii (căldura internă) Q j. a aparatelor de aer condiţionat.fluxul termic emis de persoanele care locuiesc. .4 Coeficientul de corecţie Coeficientul de corecţie (C) ţine seama de: . 7. . activităţi menajere. a calculatoarelor electronice.reducerea temperaturii interioare pe durata nopţii.). provine din: . Coeficientul de corecţie (C) se determină. . .6.prepararea hranei. în principal prin utilizarea combustibilului gazos.funcţionarea ventilatoarelor. Nu se ţine seama de aportul de căldură al radiaţiei solare prin suprafeţele opace. etc. Aportul de căldură utilă specific al radiaţiei solare se calculează cu relaţia: . prevăzute cu geamuri).dotarea instalaţiei interioare de încălzire cu dispozitive de reglare termostatată a temperaturii interioare.1 Aportul de căldură al radiaţiei solare (Qs) se consideră că se realizează numai prin suprafeţele vitrate (ferestre şi uşi exterioare.6 Aportul de căldură provenit din radiaţiile solare 7.5. ş. muncesc sau staţionează în încăperile clădirii.utilizarea energiei electrice pentru diferite activităţi casnice (radio. aspirator.5 Aportul de căldura internă 7.a. ş.a.variaţia în timp a temperaturii exterioare.5.regimul de exploatare a instalaţiei de încălzire.2 La clădirile de locuit aportul de căldură internă sp ecific se va considera cu valoarea Qi = 7 3 kWh/(m ·an) 7. maşină de spălat. .7.utilizarea apei calde pentru spălat.iluminatul general şi local.

NE. cu o abatere de ± 22. precum şi pe un plan orizontal. an].orientarea spre SE sau SV . în cadrul sectoarelor care delimitează. se va considera valoarea cea mai mică dintre cele 2 valori I Tj adiacente.2 Radiaţia solară globală (directă şi difuză) disponbilă se determină cu relaţia: 3 2 3 (15) în care: D12 durata convenţională a perioadei de încălzire. pe un m volum încălzit. În poziţiile limită dintre sectoare. gradul de penetrare a energiei prin geamurile "i" ale tâmplăriei exterioare. egală sau mai mare de 30° vor fi considerate suprafeţe verticale.orientarea spre S .1.al clădirii. valorile intensităţilor radiaţiei solare totale IGj se pot determina prin medierea valorilor corespunzătoare pentru cele mai apropiate 3 localităţi. ITj Duratele convenţionale ale perioadei de încălzire D12 se dau. volumul interior.direct sau indirect . în tabelul 7. cu valori în funcţie de orientarea cardinală "j" şi de 2 localitatea în care este amplasată clădirea [W/m ].2): . În tabelul 7.suprafeţe orizontale. 7.sezonului de încălzire. corespunzătoare temperaturii exterioare ° care marchează începerea şi oprirea încălzirii eo=+12 C [zile]. iar cele cu o înclinare mai mică de 30° . considerate medii pentru teritoriul româniei (fig. pe un plan vertical cu orientarea "j".5°.orientarea spre E sau V IGS = 420 kWh/(m ·an) IG SE = IG SV = 340 kWh/(m ·an) IG E = IG V = 210 kWh/(m ·an) 2 2 2 . pentru 80 localităţi din România. SV. E.6. S. direcţiile cardinale N. IGj gi AFij V radiaţia solară globală disponibilă corespunzătoare unei orientări cardinale "j" [kWh/m . aria tâmplăriei exterioare prevăzută cu geamuri clare de tipul "i" şi dispusă după orientarea 2 cardinală "j" [m ].2 se dau valorile medii ale intensităţii radiaţiei solare totale (ITj). SE. pentru 30 localităţi din România. Suprafeţele având o înclinare faţă de orizontală. V şi NV. 7. Orientarea "j" este definită de direcţia pe care o are o dreaptă perpendiculară pe suprafaţa geamului.2. Pentru clădiri amplasate în localităţi care nu sunt cuprinse în tabelul 7. încălzit . intensitatea radiaţiei solare totale. pentru faze preliminare de proiectare şi/sau pentru calcule aproximative sau comparative se pot avea în vedere următoarele valori igj. [m ].

..7 82...9 20...4 ORIZONTAL N 20.8 46..g = 0..0 77..0 20. indiferent de înclinarea faţă de orizontală şi de orientarea cardinală.0 47..75 ..g = 0..5 91....3 19...2 20...... 7...1 83..geamuri duble (2 geamuri simple.8 92...g = 0.8 82.geamuri triple (un geam simplu + un geam termoizolant dublu sau un geam termoizolant triplu).65 ..g = 0..0 76......orientarea spre N .8 71.3 Gradul de penetrare a energiei solare (gi) prin geamurile clare ale tâmplăriei exterioare se va considera astfel: .0 74..valori medii zilnice ITj (W/m ) LOCALITATEA S Alexandria Bacău Bârlad Botoşani Bucureşti Calafat 91.5 26..4 80.. având o suprafaţă tratată cu un strat reflectant al razelor infraroşii .orientarea spre NE sau NV .4 71..0 46.50 ..3 SV SE 74..6..40 .3 84.. având o suprafaţă tratată cu un strat reflectant al razelor infraroşii ...8 83.geam termoizolant triplu.suprafeţe orizontale IG NE = IG NV = 120 kWh/(m ·an) IG N = 100 kWh/(m ·an) IG O = 360 kWh/(m ·an) 2 2 2 Dacă suprafeţele vitrate sunt puternic umbrite (pe tot parcursul zilei sau în cea mai mare parte din zi). sau un geam termoizolant triplu) ..8 25.2 81...9 86.geam termoizolant dublu..4 45.9 70.. sau un geam termoizolant dublu) ...0 46.5 VERTICAL V E 46.. având 2 suprafeţe tratate cu straturi reflectante ale razelor infraroşii Tabelul 7.g = 0..5 19..2 Intensitatea radiaţiei solare totale (ITj) . sau un geam simplu + un geam termoizolant dublu.45 ..an)..7 NV NE 25...4 2 2 ...2 25.7 24. se va consideră: lGU = lGN =100 kWh/(m .geamuri triple (3 geamuri simple.5 25..

0 97.8 47.8 47.2 81.5 48.6 47.0 27.6 78.7 88.8 26.3 94.6 83.7 49.3 77.0 30.4 83.2 91.0 24.7 24.9 74.8 80.6 76.2 27.1 49.9 21.0 27.5 44.0 45.9 48.7 25.5 96.0 86.6 50.4 50.4 71.1 92.6 19.0 80.1 89.3 26.8 86.8 92.8 80.4 88.2 77.8 76.8 19.3 78.9 85.3 25.1 25.0 19.1 82.9 79.5 19.6 68.8 92.9 78.9 70.8 20.4 19.6 20.6 46.6 24.9 81.8 21.9 86.6 26.2 97.1 26.9 19.5 85.0 85.8 80.0 24.1 19.4 25.9 27.6 71.8 76.3 74.3 44.2 79.3 21.6 96.3 46.9 98.7 25.8 47.3 25.9 47.4 99.0 81.5 84.2 75.8 19.9 46.4 76.1 52.6 45.2 93.3 20.5 83.4 .7 27.4 47.8 88.1 52.0 96.8 79.6 91.4 75.1 24.5 70.4 84.0 69.4 26.5 21.7 24.7 25.Călăraşi Câmpina Caransebeş Cluj Napoca Constanţa Craiova Curtea de Argeş Dorohoi Drăgăşani Galaţi Iaşi Oradea Predeal Râmnicu Sărat Roşiorii de Vede Satu Mare Sibiu Sighet Târgu Jiu Târgu Mureş Târgu Secuiesc Timişoara Turnu Măgurele Turnu Severin 95.5 72.8 44.8 84.4 19.6 20.3 85.5 19.3 21.8 93.2 20.5 32.2 46.4 71.6 24.3 19.8 78.6 45.7 89.6 83.7 74.5 20.6 78.1 75.1 87.

..4.7.9 2. aria tâmplăriei exterioare care se va considera în calcule....... aria acesteia se va consideră în calcule: AF = 1.. [m ]. se consideră următorii parametrii (climatici şi de exploatare a instalaţiei de încălzire) unificaţi la valori considerate medii pe ţară: .3.. 3 3 . volumul interior..7. La tâmplăriile cu suprafeţele înclinate... gradul de penetrare a energiei prin geamurile "i" ale tâmplăriei exterioare...7...radiaţia solară globală .6. 7. .. determinat conform pct. aria tâmplăriei exterioare prevăzută cu geamurile "i". [W/m K].direct sau indirect ..1 Pentru calcule comparative.... precum şi pentru verificarea încadrării clădirilor de locuit în valorile normate...coeficientul de corecţie ..4. în calcule se vor consideră ariile lor nominale.... IGj = IGE = 210 kWh/(m an) C = 0..4 Aria tâmplăriei exterioare prevăzută cu geamuri clare se va calcula pe baza dimensiunilor nominale ale golurilor din pereţi.. încălzit.. 2 determinată conform pct. 7.. 3..6.. [m ]. .. al clădirii... 7.6. se va limita la valoarea: (16) 7...numărul de grade zile de calcul ....7 NECESARUL ANUAL DE CĂLDURĂ ÎN CONDIŢII COMPARABILE 7.5Ag Dacă aria tâmplăriei exterioare (AFj) este mai mare decât dublul ariei părţii opace (APj) a respectivului perete..5 Volumul interior..... La tâmplăriile exterioare la care aria liberă a geamurilor (Ag) este mai mică decât 60 % din aria tâmplăriei respective (AF). măsurate în planul lor.al clădirii (V) se determină în conformitate cu prevederile de la pct. încălzit ...2 În aceste condiţii...6... 7. relaţia de calcul (1) devine: (17) în care: G V gi AFi coeficientul global de izolare termică a clădirii.

Tabelul 7.8.8 0. în care: A V aria anvelopei clădirii de locuit.6 0. Q ≤ QN2 pentru clădirile care se vor proiecta după 01. valorile QN se pot determina fie prin interpolare.50 31.50 24.9 1.1 7.3 A/V m -1 QN1 3 QN2 A/V m -1 QN1 3 QN2 kWh/(m an) 17.5 15. fie cu relaţiile: (18) (19) cu limitele de valabilitate: 17.3 Pentru valori A/V intermediare.8.în funcţie de raportul A/V.2006.00 20.0 kWh/(m an) 34.5 0. [m ]. încălzit.3 0. astfel: Q ≤ QN1 pentru clădirile care se vor proiecta înainte de 01.4 0.0 17. normat 7.3 .7.0 32.0 ≤ QN2 ≤ 37.01.7. se stabilesc valori normate (QN) pentru necesarul anual de căldură pentru încălzire.5 30.7. 7.2 Se va respecta condiţia obligatorie ca necesarul anual de căldură.5 ≤ 0. Valorile normate ale necesarului de căldură pe m de volum încălzit (QN) se dau în tabelul 7. [m ].5 25.0 ≤ QN1 ≤ 48.0 22. determinat în condiţii comparabile.0 37. al clădirii.5 38.3 şi în fig.5 27. proiectate după intrarea în vigoare a prezentului Ghid.00 15.01.1 Pentru clădirile de locuit noi.5 20.5 . volumul interior.0 41. pentru încălzire.2006.2 0.0 ≥ 1. conform pct.8 Necesarul anual de căldură.0 48.5 45.00 27. 3 2 3 7.7 0.5 35.8. calculat cu relaţia (17) să fie mai mic decât necesarul de căldură normat.

50 kWh/(m an) 107.3 0.8..8.69 85. .5 În cazul în care se doreşte ca necesarul anual de căldură să fie raportat la metru pătrat de arie utilă.32 V [m ] (21) V = 3. convenţională: hu = 2. [kWh/(m an)]. 7.75 101. egală cu suma ariilor utile ale tuturor apartamentelor. [m ].1.00 46.81 118.8.8 0.7 0. La aceste clădiri.7. 3 . holuri 2 de intrare în clădire.4 Prevederile de la punctele 7.75 129. se folosesc relaţiile de calcul: Vu = Au hu = 0. 7..).8.56 ≤ 0. 7. înălţimea liberă a încăperilor.. spălătorii.9 .125 Au [m ] (22) . prevederile de la pct. al. necesarul anual de căldură.94 93.1 .3. care se consideră cu valoarea unică. 2 [kWh/(m .50 m. volumul util al clădirii.06 75.4 0. an)]..2.2 0. 3 (23) (24) în care: Au aria utilă totală a clădirii.3.8. 2 .8 V [m ] (20) Au = 0.12 64. precum şi cele de la pct.4 A/V m -1 2 2 3 Vu hu QN1 3 QN2 A/V m -1 QN1 3 QN2 kWh/(m an) 53. 7. nu se aplică la clădirile care se modernizează şi se reabilitează din punct de vedere termotehnic. uscătorii etc.88 54. Rezultă următoarele valori normate exprimate în kWh/(m an): Tabelul 7. la care se adaugă ariile tuturor spaţiilor şi circulaţiilor comune (casa scării.1 . normat. necesarul anual de căldură aferent unui metru pătrat de arie utilă.69 62.8. aferent unui metru pătrat de arie utilă.3 sunt orientative. [m ].

88 70.33 .1 140.40 -3 kg ANEXA 1 Numărul schimburilor de aer pe oră .24 0.6 85.emisiile anuale de CO2.8 scăzută 0.29 0. se pot calcula: .n .0.56 109. 7.6 sau conform pct.5 se dau unele date utile pentru determinarea necesarului anual de combustibil şi pentru evaluarea emisiei anuale de bioxid de carbon..(h-1) la clădiri de locuit (conform INCERC .12 1. determinat conform pct.63 151.7. 0.19 Combustibilul UM 0.6 × 10 1 × 10 0.38 117.94 96.2 . Tabelul 7..5 medie 0.Bucureşti) CATEGORIA CLĂDIRII CLASA DE ADĂPOSTIRE CLASA DE PERMEABILITATE ridicată Clădiri individuale (case neadăpostite 1. CO.5 0. 7. şa.5 .19 7.10 0.10 8. NO2. SO2. .necesarul anual de combustibil..9 Necesarul anual de combustibil şi emisia anuală de bioxid de carbon Pe baza necesarului anual de căldură. 7.5 Consum specific UM/kWh Combustibil lichid Gaz natural Termoficare Lemn Cărbune 1 m 3 Emisie de CO2 kg/kWh 0.0 ≥ 1.20 [top] -4 Gcal m 3 0. În tabelul 7.36 0..13 78.

unifamiliale.0 0.6 0. cu minimum 3 clădiri în apropiere Clădiri în centrul oraşelor.a simplă expunere moderat adăpostite adăpostite neadăpostite moderat adăpostite adăpostite CLASA DE ADĂPOSTIRE: neadăpostite: moderat adăpostite: adăpostite: Clădiri foarte înalte.5 0.6 1.5 0.5 0. Clădiri în interiorul oraşelor.6 0. cuplate sau înşiruite ş.5 0. ş.5 0. CLASA DE PERMEABILITATE: ridicată medie scăzută Clădiri cu tâmplăric exterioară fără măsuri de etanşare. clădiri la periferia oraşelor şi în pieţe.7 0.5 0. Clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioară prevăzută cu măsuri speciale de etanşare.6 0.5 0.7 1. internate.1 0. Clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanşare.9 0. cămine.5 0.a) moderat adăpostite adăpostite neadăpostite 1.2 0.5 0.5 dublă expunere Clădiri cu mai multe apartamente.5 0. clădiri în păduri.7 0.5 0.5 0. [top] ANEXA 2 Coeficienţi globali normaţi de izolare termică GN [W/(m3K)] la clădiri pe locuit NUMĂRUL DE NIVELURI N A/V [m /m ] 2 3 GN [W/m K] 3 NUMĂRUL DE NIVELURI A/V [m /m ] 2 3 GN [W/m K] 3 .

59 .01.70 0.65 0.40 0.50 0.40 3 0.61 0.95 1.50 0.81 0.41 0.1998.88 0.58 0.58 0.50 ≥ 0.66 0.65 0.43 0.91 0.30 0.51 0.50 0.45 0.10 0. se interpolează liniar.63 0. 3.20 0.85 0. ≥ 10 5 4 0.30 0.45 0.46 0.47 0. valorile GN se reduc cu 10%. 2 .54 0.74 0.61 0.53 0.40 0.49 0.40 ≥ 0.67 0.55 0.49 0.64 0.68 NOTĂ: 1 .La clădirile care se vor proiecta după 1.61 0.45 ≥ 0.25 0.70 ≥ 0..59 0.75 0.85 0. valorile din tabel au caracter de recomandare.05 ≥ 1.61 0.La clădirile existente care urmează a fi reabilitate şi modernizate.60 0.57 0.55 2 0.50 0.35 0.65 0.90 1 0.45 0.35 0.60 0.72 0.56 0.25 0.80 0.35 0.55 ≥ 0.95 0.93 0.20 0.55 0.77 0.75 0.N 0.15 0.Pentru alte valori A/V şi N.45 0.53 0.45 0.25 0.35 0.57 0.30 0.00 1.30 0.

pe ansamblul clădirii Nr.01.80 9 2. la demisolurile sau la subsolurile încălzite NOTĂ: după 1.10 6 3.20 4.50 7 8 3.50 4.40 0. inclusiv pereţii adiacenţi rosturilor deschise) Tâmplărie exterioară Planşee peste ultimul nivel. ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE R'min [m K/W] CLĂDIRI PROIECTATE până la 1.[top] ANEXA 3 Rezistenţe termice minime R'min ale elementelor de construcţie.00 2.01. sub CTS.00 4 1.90 1.40 .65 5 0.00 4. sub terase sau poduri Planşee peste subsoluri neîncălzite şi pivniţe Pereţi adiacenţi rosturilor închise Planşee care delimitează clădirea la partea inferioară.50 2. ş.20 1.00 4. ganguri de trecere.a) Plăci pe sol (peste CTS) Plăci la partea inferioară a demisolurilor sau a subsolurilor încălzite (sub CTS) Pereţi exteriori.1998 1 Pereţi exteriori (exclusiv suprafeţele vitrate.40 2 3 0.10 1. de exterior (la bowindouri. crt.00 3.1998 2 1.

36 = 530.11.48 [m ] Volumul clădirii: 2 2 2 .90·1. la o fază preliminară de proiectare.00 [m] înălţimea parterului: H = 2. Clădirea se proiectează în cursul anului 1997.50 + 6·0.2·1. [top] EXEMPLE DE CALCUL Exemplul de calcul nr.36 [m ] Aria anvelopei: A = 2·183. alcătuită conform fig.55 m.80 + 17.00 = 183.50 + 2·2.64 + 33.90·2.60·0. I.20) = 64.55 m Aria tâmplăriei exterioare: A3 = 2·1.33. Clădirea are parter.A3 A4 = 64.50 + 2·1.80 .40 = 33. cuplată.84 = 129.10·1.84 + 129.20·1.64 m Perimetrul clădirii: P = 2·(11. şi este amplasată într-un cartier din Bucureşti.50 + 8·0.este de 2. a) Determinarea caracteristicilor geometrice ale clădirii: Aria plăcii pe sol (A 1) şi a planşeului sub pod (A2): 2 A1 = A2 = 17.între faţa superioară a pardoselii şi tavan .84 [m ] Aria pereţilor exteriori: A4 = P·H .80·1. valorile din tabel au caracter de recomandare.La clădirile existente care urmează a fi reabilitate şi modernizate. 1 Să se verifice coeficientul global de izolare termică pentru o clădire de locuit individuală.80 .20·11. înălţimea liberă a parterului .55 .60 + 2·0.80 + 2·1.00·2.

9 - W/K 61. şi anume: pereţi exteriori R'm = 1.36 530.64·2.00 0.40 1.1 [h ] -1 .00 m K/W 2 Cu aceste valori.600 107.20 m K/W 2 2 3 tâmplărie exterioară R'm = 0. moderat adăpostită (în interiorul unui oraş.V = A1·H = 183. cu minimum 3 clădiri în apropiere). se consideră: clădire individuală. pentru clădiri proiectate până la 1.40 m K/W 2 planşeu pod placă pe sol R'm = 2.20 - 2 0.638 84. n.84 129.251 183. se consideră: n = 1. Elementul de construcţie A R'm m 1 2 3 4 Placă pe sol Planşeu sub pod Tâmplărie exterioară Pereţi exteriori TOTAL 2 m K/W 3.1998.213 82.282 [m ] b) Determinarea coeficientului G pe baza valorilor R'm.00 2.64 33.n: Se utilizează valorile minime R'm = R'min conform anexei 3. clasa de permeabilitate ridicată (tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare). Conform anexei 1.48 Pentru numărul orar de schimburi de aer pentru ventilare.64 183.00 m K/W R'm = 3.01. în tabelul I 1. crt.800 336. se determină termenul: TABELUL I 1 Nr.55 = 468.

din lemn.538 15.Rezultă: Se determină: Conform anexei 2. cu garnituri de etanşare.43 0.39 m 2 K/W. uşa de intrare este din lemn. c) Determinarea coeficientului G ≤ GN: Se acţionează numai asupra tâmplăriei exterioare. fără garnituri de etanşare. cu geamuri obişnuite (R' = 0.509 2 A/R' [W/K] 5.426 . în consecinţă.39 0. având R' = 0.55 0.13 > 1. celelalte ferestre se prevăd a se executa din tâmplărie dublă din lemn.48 25.20 33.070 45. Tipul tâmplăriei A [m ] 1 2 3 Uşa de intrare Tâmplărie dublă obişnuită Tâmplărie dublă cu geam termoizolant TOTAL 2. fără garnituri de etanşare. trebuie să se ia unele măsuri de reducere a pierderilor de căldură.95W/(m k) Rezultă G > GN.818 66. opacă. crt.84 2 R' [m K/W] 0. astfel: ferestrele şi uşile de balcon de la camerele de zi şi de la dormitoare se prevăd a se realiza din tâmplărie dublă. cu un geam termoizolant şi un geam obişnuit (R' = 0.16 6. în tabelul I 2 se calculează rezistenţa termică medie a tâmplăriei: TABELUL I 2 Nr.55 m 2 3 K/W).10 GN=0. pentru N = 1 şi A/V =1.43 m 2 K/W).

..6 [h ] n = 1.Rezistenţa termică medie: Se determină noua valoare : Se determină din anexa 1..34 W/(mK) p = 1800 kg/m ....20 [m ] A = 8. în condiţiile realizării efective a valorilor R' m ≥ R'min la pereţii exteriori. = 0. d) Verificarea preliminară a elementelor de construcţie d1) Pereţi exteriori 1) Zidărie din blocuri BCA .1 (clasa de permeabilitate ridicată). noua valoare n. mai mic decât coeficientul corespunzător normat.6 (clasa de permeabilitate medie) şi n=1.GBN50 cu rosturi obişnuite = 825 kg/m .. astfel: n = 0. prin interpolare între n=0. se obţine un coeficient global de izolare termică. la planşeul de sub pod precum şi la placa de pe sol....1 [h ] -1 -1 A = 25..64 [m ] 2 2 Se recalculează valoarea G: Rezultă: G < GN În concluzie.93 W/(mK) ... 2) Mortar de ciment 3 3 = 0..

d2) Planşeu sub pod 1) Beton armat = 2500 kg/m ....93 W/(mK) Reducere maximă posibilă: d3) Placa pe sol 1)Mortar de ciment = 1800 kg/m .... 2) Polistiren celular = 20 kg/m .... 4) Umplutură pietriş 3 3 3 = 0..93 W/(mK) = 0.74 W/(mK) 2) Plăci rigide din fibre de bazalt tip PB 160 = 160 kg/m .. 3) Mortar de ciment = 1800 kg/m . 3)Beton armat = 2500 kg/m ......74 W/(mK) .....044 W/(mK) = 1.......... 3 3 = 0.Reducere maximă posibilă: Este necesară o tratare foarte atentă a punţilor termice astfel încât reducerea rezistenţei termice unidirecţionale să nu depăşească 22%..... 3 = 1.05 W/(mK) = 0...

Conform [2]. = 64.00 şi CTS. 5) Umplutură pământ.= 1800 kg/m .15°C (zona II climatică) =+10°C (zona II climatică) = 3. rezistenţa termică specifică corectată R' se calculează cu relaţia: în care: T Te Tp dp1 dp2 p1 = + 20°C = .00 m = 2. ţine seama de abaterea negativă admisă: d = 48 mm .70 W/(mK) Grosimea de calcul a stratului termoizolant..00 W/(mK) 3 = 0.64 m (pct.00 m (pct.3 mm = 45 mm..00 m = 4.. a) = 183. a) Rezultă: 2 2 p2 i d şi P A1 ..00W/(mK) = 3.90 W/(mK) = 6W/(m K) = grosimile şi conductivităţile termice ale tuturor straturilor între cota ±0. = 2.

0. din prezentul normativ: Aria pereţilor exteriori (partea opacă + tâmplăria) P = (21.75)·2 = 65. În cele de mai sus s-a neglijat efectul. II.80 = 8. al întreruperii continuităţii stratului orizontal termoizolant în dreptul pereţilor interiori. amplasată în centrul oraşului Piteşti. a) Determinarea caracteristicilor geometrice ale clădirii: Se aplică prevederile cap.60·8. tâmplăria nu este prevăzută cu garnituri de etanşare. Verificarea se face la faza finală de proiectare.2.05 + 2·0.1 şi fig. determinată pe bază de bilanţ termic. relativ redus.4.0692+0. se va adopta un detaliu de soclu având: Exemplul de calcul nr.3333=0. 6 din [1] şi ale pct.3. care se elaborează în cursul anului 1997. trebuie realizat un detaliu al soclului care să conducă la această valoare maximă. din lemn. este T u = + 5 °C.05 + 11. Temperatura în subsol. Tâmplăria exterioară este dublă.60) .05(3. precum şi cea de acces în subsol simplă. metalică. structurali şi nestruc turali. 2 Să se verifice coeficientul global de izolare termică pentru o clădire de locuit cu P + 2E şi subsol tehnic general. şi 3.15 + 1. iar uşa de intrare în clădire.60 m H = 2. II.55 + 2·2.3485 Rezultă valoarea maximă admisă pentru coeficientul liniar de transfer termic: În consecinţă. 3. Pentru a ţine seama şi de acest efect.15 m La produsul P·H se adaugă aria pereţilor exteriori din zona denivelată de la intrare: A1 + A2 = 65. Clădirea are 6 apartamente şi este alcătuită conform fig.

375 (fig.40·1.18 m 2 Aria părţii opace a pereţilor exteriori (A 1) A1 = 539.85)·(1/0. aria notată cu A42 în fig.36·12 A2.40 m 2 Aria tâmplăriei simple.05·6 + 2. metalice (uşa de intrare în clădire) A22 = 1.10 = 3.05·0.43 -12.05 + 0.3 nu este prevăzută cu strat termoizolant.05 + (214.20 + 1.50 + (2.44·8 + 0.10 m 2 Aria tâmplăriei duble.85 + 2·3.24·1. din lemn A2.50 m 2 Aria planşeului peste subsol (A 4) la aria terasei se adaugă diferenţa rezultată ca urmare a înclinării rampelor dintre cotele -1.43 .60·2·10.1 = 4. II.97·6 + 1.3) A4 = 213.05 şi + 1.81.40 + 3.1 = 214. II.37 = 202.80·2.37 m A4.213.35·21.75·3.2 = 3.18 = 457.50) = 12.78 m 2 Aria totală a tâmplăriei exterioare (A 2) A2 = 77.43 m 2 Din această arie totală.92 m 2 Aria planşeului terasă (A 3) A3 = 9.16·9 + 2.10 .78 = 81.06 m 2 2 Aria pereţilor interiori dintre volumul încălzit şi subsol (A .A1 + A2 = 539.1 = 77.60 A3 = 213.85 -1) A4 = 214. A4.

tip GVP (poziţia 64) = 1380 kg/m .50 + 214. 1) Pereţi exteriori 1) Zidărie din cărămizi cu găuri verticale. Aria totală a anvelopei A = A1 + A2 + A3 + A4 + A5 A = 457...50·8.60 W/(mK) 2) Polistiren celular (poziţia 72) = 20 kg/m ...05 V = 1748.60 m ).05 (vezi fig..15 + 2.. d = 85 . 3 = 0.93 W/(mK) Pentru stratul de polistiren celular se consideră în calcul grosimea minimă posibilă.3 A5 = 12. al clădirii (V) V = A3·H + Ac·3... 3 = 0.39 m 2 În acestă arie se include şi uşa de acces în subsol (1... care se asimilează cu o zonă de perete interior....39 A = 979. II. având în vedere abaterea admisă (±5 mm) faţă de grosimea nominală de 85 mm.70·3. 3 = 0.18 + 213.5) Această arie se calculează în cadrul figurii II.26 m 3 b) Determinarea rezistenţelor termice specifice unidirecţionale (R) Caracteristicile termotehnice ale materialelor se iau din anexa A din [1].044 W/(mK) 3) Mortar de ciment (poziţia 15) = 1800 kg/m .42 m 2 2 Volumul interior. încălzit....43 + 12...3) V = 213.5 = 80 mm .92 + 81.

93 W/(mK) = 1.... din lemn R = 0........044 W/(mK) 3)Mortar de ciment (poziţia 15) = 1800 kg/m .. 3 3 = 0... 3 3 = 0....1 Planşeu cu strat termoizolant ..43 m K/W T âmplărie simplă...2) Tâmplăria exterioară Tâmplărie dublă.......74 W/(mK) 2) Polistiren celular (poziţia 72) = 20 kg/m . 3 2 2 = 1........70 W/(mK) Pentru stratul de polistiren celular se consideră în calcul grosimea: d = 15 ......5 = 14..5 cm 4) Planseu peste subsol 4..... 6) Pietriş (poziţia 35) = 1800 kg/m .17 W/(mK) = 0........62 W/(mK) 5) Hidroizolaţie bituminoasă (poziţiile 5 şi 76) = 1100 kg/m ........ 4) Beton simplu (poziţia 6) = 2400 kg/m ......... 3 = 0...17 m K/W 3) Planşeu terasă 1) Beton armat (poziţia 6) = 2500 kg/m . metalică R = 0...0.

...2 Planşeu fără strat termoizolant 5.. 3 = 0..........0...... 3 = 1...044 W/(mK) 3) Mortar de ciment (poziţia 15) = 1800 kg/m .. pereţi interiori (fig.5 cm Se neglijează covorul din PVC.5 = 5...74 W/(mK) 2) Polistiren celular (poziţia 72) = 20 kg/m ... 4.. II....28 m ) 2 Beton armat (30 cm) + mortar (2 cm) Suprafeţele A .1) Beton armat (poziţia 6) = 2500 kg/m .3) Suprafaţa A a (2. 3 = 0...93 W/(mK) Pentru stratul de polistiren celular.. se consideră grosimea: d = 6 .. în calcul..04 m ) 2 Zidărie de cărămizi GVP (24 cm) + mortar (2 x 2 cm) Suprafaţele A b şi Ac (3......

. 10 şi 11 . 1 . 2 Pentru coeficienţii 6... aferent agrafelor ø6 s-a preluat din tabelul 71 şi are valoarea: . 28 .60 m 2 ) R = 0. 6 . 12 .1) 7 . exclusiv golurile de uşi.. II.. valorile se stabilesc prin comparaţie cu alţi coeficienţi similari. II. 7 şi 26 . 4 . Detaliile constructive caracteristice clădirii analizate sunt prezentate în fig. restul coeficienţilor . Valorile şi lungimile l aferente se dau în tabelul II..15 m.2) Coeficienţii se extrag din tabelele conţinute în [1].2 şi sunt notate astfel: 1 .. 5. planşeu terasă şi planşcu peste subsol. coeficienţii nr. aferente tâmplăriei exterioare . ·l şi Coeficientul punctual de transfer termic.considerând lungimea efectivă a pereţilor interiori respectivi.considerând dimensiunile nominale ale ferestrelor şi uşilor.. Lungimile 1 aferente coeficienţilor s-au determinat astfel: coeficienţii nr. dar la un nivel acoperitor.considerând lungimile desfăşurate din cadrul ariei A 1.1. direct sau prin interpolare..17 m K/W c) Determinarea rezistenţelor termice specifice corectate ( R') Se utilizează metoda coeficienţilor specifici liniari şi punctuali de transfer termic. coeficienţii nr.secţiuni orizontale (fig II..47 m ) 2 Zidărie din cărămizi GVP (11. tabel în cadrul căruia se calculează şi valorile E( ·l). 16 şi 21 . 6. II. calculul se face pentru elementele de construcţie cu punţi termice : pereţi exteriori.considerând înălţimea H = 8.secţiuni verticale (fig.5 cm) + mortar (2 x 2 cm) Tâmplărie uşă (1.1 şi fig. care au o pondere redusă. 28.d şi Ae (5.. 28..

480 5.600 1.80 .403 15.16 0.20 2.= 0.15 -0.552 12.13 0.20 1.17 0.2 se determină rezistenţele termice corectate R'.00 4.304 0.09 -0.43 0. în tabelul II.806 1.80 65.20 67.01 0.75 50. şi determinate mai sus.780 -7.15 0.11 0.326 17.60 199. l W/K 0.0039 W/K. ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE l m 32.648 . R.40 0.48 0.45 57. Tabelul II.30 104.92 = 1832 buc 2 Se aplică relaţia (7) din [1]: Pe baza valorilor A.36 Determinarea valorilor Tip coef.420 6.982 -9.1 pe ansamblul clădirii Tabel din [1] 1 2 3 4 5 PEREŢI EXTERIORI 6 7 9 12 13 14 15 2 4 15 15 52 41 53 55 55 55 W/mK 0.40 31.20 31. Numărul de agrafe s-a determinat considerând 4 buc/m : 4·A1 = 4·457.176 9.

180 0.34 0.344 W/K 7.39 0.80 0.148 18.30 1.948 25.60 11.92 213.900 37.20 7.29 0.776 5.80 1.45 0.630 3.880 0.20 7.10 0.16 17 19 20 21 22 23 25 27 28 55 31 23 23 56 56 54 32 TOTAL 0.50 3.540 122.24 0.098 TABELUL II.20 1.2 Determinarea rezistenţelor termice corectate R' Nr.180 7.20 15.746 2 R' W/K 122.40 0.48 92.10 0.550 6.20 1.40 89.488 0. crt ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE Pereţi exteriori Planşeu terasă A m 2 R m K/W 2.500 0.40 19.75 61.324 11.553 18 PLANŞEU TERASĂ 24 31 32 TOTAL 0.145 m K/W 1.50 .51 2.18 0.136 16.80 46.448 2.29 46.72 2 1 2 457.34 0.25 57.80 19.19 0.568 21.20 89.344 8 10 PLANŞEU PESTE SUBSOL 11 26 41 46 46 TOTAL 0.20 0.20 0.553 21.868 2.

în care se calculează rezistenţa termică corectată medie (R'm). Tabelul II.213 192.37 214.18 .06 12.961 202.11 2 A/R W/K 160.3 Determinarea rezistenţei termice R'm la planseul peste subsol A SUPRAFAŢA m Cu strat termoizolant Fără strat termoizolant TOTAL 2 R m K/W 1.17 0.40 3.748 32. metalică TOTAL TABELUL II.235 77.257 d) Determinarea rezistentelor termice medii (R'm): Rezistenţele termice corectate obţinute pentru pereţi exteriori şi pentru planşeul terasă reprezintă rezistenţele medii pe clădire (R' = R'm).78 81. La planşeul de peste subsol. valoarea R' = 1.43 Rezistenţele termice medii la tâmplăria exterioară şi la pereţii interiori adiacenţi subsolului se calculează în cadrul tabelelor II.06 1.a întregului planşeu (zona cu strat termoizolant + zona fără strat termoizolant.3 Planşeu peste subsol (zona termoizolantă) 202.235 202.43 0.5.00 22.5 2 R m K/W 0.384 1.4 şi II.4 Determinarea rezistenţei termice R'm la tâmplăria exterioară A FELUL TÂMPLĂRIEI m Dublă din lemn Simplă.257 m K/W se foloseşte în continuare în tabelul II3. folosind relaţia (10) din [1]: 2 TABELUL II.257 0.634 37.40 2 A/R W/K 180.098 - 1.

26 457.60 81.40 2 A/R W/K 3.170 0.134 8. crt 1 ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE Pereţi exteriori A m 2 R'm m K/W 1.18 e) Determinarea coeficientului global de izolare termică (G) Se utilizează relaţia (1) din prezentul normativ: Factorul de corecţie a temperaturilor exterioare se calculează cu relaţia (4) din prezentul normativ: Valoarea se calculează în tabelul II.402 0.651 0.6 Viteza de ventilare n se determină pe baza anexei 1 din prezentul normativ având în vedere următoarele caracteristici: clădire adăpostită (în centrul oraşului). Tabelul II.235 2.47 1.04 3.28 5.ridicată (tâmplărie fără măsuri de etanşare).92 .Determinarea rezistenţei termice R'm la pereţii interiori adiacenţi subsolului A SUPRAFAŢA m Aa Ab + Ac Ac + Ae Uşa TOTAL 2 R m K/W 0. cu dublă orientare.348 9.6 nr. clasa de permeabilitate .51 2 A· /R'm W/K 303.443 0.411 202. clădire cu mai multe apartamente.159 12.

43 0.43 - 202. 01.07 14. 1998.40 682.39 979.49 83. deoarece: G < GN În tabelul II.2 3 4 5 Tâmplărie exterioară Planşeu terasă Planşeu peste subsol Pereţi interiori adiacenţi subsolului TOTAL 81. pentru clădiri de locuit proiectate până la 1. raportul: anul elaborării proiectului: 1997. crt ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE R'm R'min 3 .6 h -1 0.11 0.67 W/m K Se respectă condiţia (6) din prezentul normativ.7 Rezistenţele termice R'm şi R'min Nr.18 213.72 1.17 f) Comparaţie cu valorile normate GN şi R'min Coeficientul global normat de izolare termică (GN) se extrage din anexa 2 a prezentului normativ.7 se prezintă comparativ valorile R'm realizate şi valorile R'min prevăzute în anexa 3 a prezentului normativ. Rezultă: GN = 0.42 Rezultă: n = 0.43 12.50 214.95 78.37 - 0. Tabelul II.40 2. în funcţie de: numărul de niveluri :N = 3.

40 2.11 0.6 din prezentul normativ: R'm ≥ R'min g) Rezistenta termică medie a anvelopei R'm Rezistenţa termică medie a anvelopei se determinăcu relaţia (7) 1.m K/W 1 2 3 4 5 Pereţi exteriori Tâmplărie exterioară Planşeu terasă Planşeu peste subsol Pereţi interiori adiacenţi subsolului *) Nu se normează Rezultă că la toate elementele de construcţie se respectă condiţia (29) din [1].37 1.20 0.10 *) 2 [top] NORMATIV PRIVIND CALCULUL COEFICIENŢILOR GLOBALI DE IZOLARE TERMICĂ LA CLĂDIRILE CU ALTĂ DESTINAŢIE DECÂT CEA DE LOCUIRE Indicativ C 107/2-2005 Cuprins * OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE * CALCULUL COEFICIENTUL GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ EFECTIV.40 2.72 1. prescrisă şi la pct. 3.51 0.00 1. G1 * CALCULUL COEFICIENTUL GLOBAL Gl DE REFERINŢĂ * ANEXA A: REGLEMENTĂRI TEHNICE CONEXE * ANEXA B: CLASA DE INERŢIE TERMICĂ .

în regim de vară . este notată cu 3 simbolul G1 şi are unitatea de măsură W/(m K).2 schimburi pe oră.* ANEXA C: INDICELE SOLAR * ANEXA D: EXEMPLU DE CALCUL AL COEFICIENTULUI G1ref 1.iarnă». al unei clădiri în ansamblul ei. Pentru calculul de permeabilitate la aer a elementelor de închidere ale unei clădiri se pot utiliza metodele prevăzute în STAS 6472/7 şi «Normativ privind igiena compoziţiei aerului în spaţii cu diverse destinaţii. în medie. verificarea şi expertizarea proiectelor noi de clădiri cu altă destinaţie decât cea de locuire şi are caracter de recomandare pentru amenajări sau modernizări ale clădirilor existente. sau a unei părţi de clădire.1. a căror regim de înălţime nu depăşeşte P+10 etaje. De asemenea. Coeficientul global de izolare termică G1 al unei clădiri sau al unei părţi de clădire reprezintă pierderile orare de căldură prin transmisie prin elementele de închidere ale acesteia. Prevederile prezentului normativ se aplică la proiectarea. Verificarea criteriului de satisfacere a exigenţei de performanţă termoenergetică globală a unei clădiri cu altă destinaţie decât locuirea. distinctă din punct de vedere funcţional. în funcţie de activităţile desfăşurate. pentru o diferenţă de temperatură de un grad între interior şi exterior. sau a unei părţi de clădire. Obiect Prezentul normativ are ca obiect stabilirea metodei de calcul a caracteristicii de performanţă termoenergetică globală a clădirilor cu altă destinaţie decât cea de locuire. se face pe baza relaţiei: G1 ≤ G1ref [W/(m K)] (1) Coeficientul G1 este un indicator convenţional al nivelului de preformanţă teimoenergetică «de iarnă». Prin calculul coeficientului global de referinţă G1ref se stabilesc performanţele termoenergetice ale clădirii conform proiectului de arhitectură. Pe lângă performanţa termoenergetică globală. performanţe ce trebuie asigurate prin proiectul de execuţie şi menţinute pe toată durata de viaţă a clădirii. Această caracteristică este denumită «COEFICIENT GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ». Prezentul normativ cuprinde: metoda de calcul a coeficientului global G1 3 . OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE 1. de 0. raportate la volumul încălzit al aceste ia. în sezonul de încălzire. clădirea în ansamblu şi elementele de închidere trebuie să răspundă şi celorlalte criterii de performanţă privind confortul interior din punct de vedere termotehnic şi transferul de căldură şi masă prin elementele de închidere conform legislaţiei în vigoare. permeabilitatea la aer a elementelor de închidere ale unei clădiri trebuie să fie astfel încăt rata de ventilare suplimentară în raport cu rata de ventilare specifică să nu fie mai mare.

de clasă de inerţie medie şi mică (definite conform anexei B).3. Clasificarea clădirilor cu altă destinaţie decât cea de locuire Clădirile la care se aplică prevederile prezentului normativ se împart în două categorii: clădiri de categoria 1. camerele de depozitare. clădirile industriale cu unul sau două schimburi. spitalele. pe lângă spaţiile încălzite direct. 1.1. poduri. [top] . 1. subsoluri tehnice. dacă sunt în comunicare cu spaţiile încălzite sau sunt situate la un nivel unde majoritatea spaţiilor sunt încălzite. sunt considerate "încălzite" şi holurile. restaurantele. se consideră că peretele exterior al volumului încălzit este geamul exterior al vitrinei. ganguri (durhiuri). etc. în care intră clădirile cu "ocupare continuă" şi clădirile cu "ocupare discontinuă" de clasă de inerţie mare (definită conform anexei B). 1.2. internatele. 1. metoda de calcul a coeficientului global de referinţă. pe baza coeficienţilor de control ai elementelor de închidere.2.1 sunt considerate ca "neîncălzite". clădiri de categoria 2. clădirile administrative. amfiteatrele. etc. Volumul ocupat de o vitrină face parte din volumul încălzit chiar dacă este despărţit de acesta printr-un geam şi.2. din care cel puţin 5 ore în intervalul "ora 0 . spaţiile de circulaţie comună. în acest caz. precum şi pe baza suprafeţelor afere nte acestor elemente.efectiv.2. scările.2. pe baza proiectului de clădire. etc. sălile de spectacole. Volum neîncălzit Spaţiile reprezentând pivniţe. stabiliţi prin prezentul normativ în funcţie de tipul de clădire şi zona climatică. cu excepţia celor din clasa de inerţie mare. garaje. Volumul ocupat de un windfang sau sas nu este considerat ca făcând parte din volumul încălzit. car e nu sunt prevăzute cu elemente de încălzire şi nici nu îndeplinesc condiţiile de la pct.ora 7") cu mai mult de 7°C sub valoarea normală de exploatare. Clădirile cu "ocupare discontinuă" sunt acele clădiri a căror funcţionali tate permite ca abaterea de la temperatura normală de exploatare să fie mai mare de 7°C pe o perioadă de 10 ore pe zi. Volum încălzit Prin convenţie. CONVENŢII 1. Din această categorie fac parte: şcolile. Clădirile cu "ocupare continuă" sunt acele clădiri a căror funcţionalitate impune ca temperatura mediu lui interior să nu scadă (în intervalul "ora 0 . chiar dacă ele nu sunt prevăzute cu elemente de încălzire. pentru stabilirea performanţei termoenergetice globale reale ale acesteia. G1ref. dulapurile din pereţi. Din această categorie fac parte: creşele. ascensoarele. în care intră clădirile cu "ocupare discontinuă".ora 7".

calculată 2 conform Normativelor C107/3 şi C 107/5. C107/3 şi C 107/5. exprimată în m K/W. aflaţi în contact cu exteriorul sau cu un spaţiu neîncălzit. a elementului de construcţie j. exprimată în m . A2 . exprimată în m . [top] j Rmj 3. exprimată în m . calculat conform Normativelor C107/I. . aflate în contact cu exteriorul sau cu un spaţiu neîncălzit.aria suprafaţelor planşeelor inferioare aflate în contact cu exteriorul sau cu un spaţiu neîncălzit. se calculează cu relaţia: (3) în care: A1 .aria suprafaţelor planşeelor de la ultimul nivel (orizontale sau care fac cu planul orizontal un unghi mai mic de 60°). calculată luând în considerare 2 dimensiunile interax. . G1 Coeficientul global efectiv G1 al unei clădiri sau al unei părţi dintr-o clădire se calculează cu relaţia: (2) în care: V Aj . . calculată 2 conform Normativelor CI07/1. calculată luând în considerare dimensiunile interax. exprimată în m . CALCULUL COEFICIENTUL GLOBAL G1 DE REFERINŢĂ 3.1.aria elementului de construcţie j. G1ref. .factor de corecţie a diferenţei de temperatură între mediile separate de elementul de construcţie j. CI07/3 şi C 107/5. calculat conform Normativelor C107/3 şi 3 C107/1. CALCULUL COEFICIENTUL GLOBAL DE IZOLARE TERMICĂ EFECTIV.volumul încălzit al clădirii sau părţii de clădire. prin care se produce schimb de căldură. A3 .2.aria suprafaţelor componentelor opace ale pereţilor verticali care fac cu planul orizontal un unghi mai 2 mare de 60°. Relaţia generală de calcul Valoarea limită a coeficientului global G1.rezistenţa termică specifică corectată medie. denumită coeficient global de referinţă. 2 calculată luând în considerare dimensiunile interax. exprimat în m .

d.30 1. .tipul de clădire. d.10 2.39 0. în caz contrar el este considerai opac. c.39 0. V .70 0. creşe şi policlinici I II III 1. calculată luând în considerare dimensiunile nominale ale golului din perete.30 1.10 0.2.10 0.10 0.30 2.70 2. . clădiri comerciale şi hoteluri *) I II III I Alte clădiri .c.65 Clădiri de învăţământ şi pentru sport I II III Birouri.P . c.39 0.30 1.43 0. 3. A4 .d.30 1.30 1.categoria de clădire: categoria 1 sau de categoria 2.39 0.90 1.coeficienţi de control pentru elementele de construcţie menţionate mai sus.50 0.80 2 c [m K/W] 1.80 0.zona climatică: definită conform Normativului C107/3. b.volumul încălzit.30 1. e Tabelul 1 Valorile coeficienţilor a.90 1.90 1. aflat în contact cu solul sau îngropat.b.30 1. exprimată în m . Valorile coeficienţilor de control a.70 2.50 2.00 1.30 0.30 0.perimetrul exterior al spaţiului încălzit aferent clădirii.30 2. NOTĂ: Un perete este considerat transparent sau translucid dacă factorul de transmisie a luminii corespunzător acestui element este cel puţin 0.30 1. b. calculat pe baza dimensiunilor interioare ale clădirii.30 1. a.30 1. în funcţie de: .00 1. exprimat în m .00 1.90 1. exprimat în m.90 d [W/mK] 1.25 Spitale.50 2.30 0.e .30 2.aria suprafaţelor pereţilor transparenţi sau translucizi aflaţi în contact cu exteriorul sau cu un spaţiu 2 neîncălzit. ale căror valori sunt date în tabelele 1 şi 2.30 2 e [m K/W] 0.40 1. e pentru clădiri de categoria 1 Tipul de clădire Zona climatică 2 3 a [m K/W] 2 b [m K/W] 2.50 1.00 0.15.43 0.60 1.50 1.

3. a cărei valoare este dată în tabelul nr.40 2 e [m K/W] 0. coeficientul global de referinţă G1ref poate fi mărit cu o cantitate.45 1.45 2.15 1. în funcţie de categoria clădirii.30 0.00 1.10 1.40 1.40 1.00 2.30 0. 3.30 0.43 0. d. clădiri comerciale *) şi hoteluri I II III Alte clădiri (industriale cu regim normal de exploatare) I II III *) Pentru partea de cazare se aplică prevederile din normativ C 107/1.90 0.40 1.90 1. b.30 1.10 0.00 2.40 1.20 1.39 0.40 1.80 0.40 1. Tabelul 2 Valorile coeficienţilor a. Is.85 0.25 0.25 Pentru partea de cazare se aplică prevederile din normativ C 107/1.95 2.00 1.55 0. Glref.85 0.3 Aporturile solare Pentru clădirile la care suprafaţa pereţilor transparenţi sau translucizi reprezintă cel puţin 50 % din suprafaţa elementelor verticale de închidere. e pentru clădiri de categoria 2 Tipul de clădire Zona climatică 2 a [m K/W] 2 b [m K/W] 2.(industriale cu regim normal de exploatare) *) II III 0. de indicele solar.85 0. c.60 0.40 1.75 2.40 1.90 1.50 1.50 0.00 2.40 1.25 2.10 0.75 0.70 0.95 d [W/mK] 1.45 2.40 1.43 0.25 2.39 0.80 0.25 0.25 0.39 0.40 1.75 0.30 1.65 Clădiri de învăţământ şi pentru sport I II III Birouri.40 1.60 2 c [m K/W] 1.25 0. creşe I II III 1.39 0.40 1. determinat conform anexei C şi eventual de inerţia termică a clădirii (determinată conform anexei B).70 2.25 Policlinici dispensare.00 1. .30 0.05 1.

019 0. Termotehnica. 3. 5. 3 Valorile AG1ref. STAS 7109 STAS 6472/7 *) STAS 4908 C 107/1 C107/3 C107/5 *) "Termotehnica construcţiilor.12 0. Calculul permeabilităţii la aer a elementelor şi materialelor de construcţii" "Normativ privind igiena compoziţiei aerului" "Arii şi volume convenţionale" "Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit" "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor " "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie în contact cu solul" Calculul transferului de masă (umiditate) prin elemente de construcţie .08 ANEXA A REGLEMENTĂRI TEHNICE CONEXE 1.06 0.12 -1 3 Clădiri de categoria 1 Clădiri pentru sport Alte clădiri Oarecare Mică Medie Mare 0 0 0 0 0. 7.03 0.03 0.06 0.05 0. simboluri şi unităţi de măsură" "Fizica construcţiilor.009 0 de la 0.04 0.Tabelul nr. 6. 4.06 0.020 şi mai mult 0. Is [m ] Categoria clădirii Tipul clădirii Inerţia termică până la 0. Terminologie. 8.10 0.06 Clădiri de categoria 2 Clădiri pentru sport şi şcoli Alte clădiri Oarecare Oarecare [top] 0 0. în W/(m K) Indicele solar. 2.010 la 0.

8.masa unitară a fiecărui element de construcţie component j. La determinarea clasei de inerţie calculul se face astfel: .aria utilă a fiecărui element de construcţie j.în caz contrar.1 de mai jos.pe întreaga clădire.1. B. fig.[top] ANEXA B CLASA DE INERŢIE TERMICĂ B. în funcţie de valoarea raportului: (B.1.1.1 Modul de stabilire a clasei de inerţie termică Clasa de inerţie termică a unei clădiri sau părţi de clădire se stabileşte conform tabelului B. Pentru calcul se poate utiliza şi standardul STAS 4908.1.1.12). care intervine în inerţia termică a acestuia. B. fig. în m . 2 (vezi fig. B.9.7. B. B. fig. determinată pe baza dimensiunilor interioare 2 a acestuia. B. B. B. B.10. .1. fig. B. dacă aria desfăşurată a spaţiului încălzit corespunzător clădirii analizate este mai 2 mică sau egală cu 200 m .6. calculată conform B.1 Clasa de inerţie . fig.1. B. pe o porţiune mai restrânsă.aria desfăşurată a clădirii sau părţii de clădire analizate. fig. .1. 2 Aj Ad Tabelul B. fig.11.1 CALCULUL CLASEI DE INERŢIE TERMICĂ Stabilirea clasei de inerţie termică a clădirilor cu altă destinaţie decât locuirea este necesară pentru determinarea încadrării în categoria 1 sau 2. .1.1.1.1.1. fig. în m .1. fig.1) în care: mj . B. în 2 kg/m .4. considerată reprezentativă pentru acea clădire sau parte de clădire. fig.3.1. fig.5.2. B.

fig.1. fig. B.1. fig. fig.1. B.5. fig. B. B.4.1. În aceste figuri: . fig.1.1.1b.1 Element de construcţie exterior Dacă elementul de construcţie nu are izolaţie termică sau are izolaţie termică distribuită (de exemplu: perete din zidărie de cărămidă).1.1. B. B.2 Modul de evaluare a masei unitare.schema reprezintă un element de construcţie fără izolaţie sau cu izolaţie distribuită. fig.5 (m K)/W. B. fig.exte rior sau median). fig. Dacă elementul de construcţie conţine un strat izolant distinct.3b).2a. mj Modul în care se calculează masa unitară a elementelor de construcţie este prezentat schematic în fig.1. fig.1.1.1.12. B.9.11. fig.3a).3.1d.6.1.2. fig.1.1.10. B.1. se calculează numai masa părţii de element situată pînă la suprafaţa interioară a stratului izolant (m int) ( vezi fig.8.1. B. B.065 W/(mK) şi cu grosimea astfel încât 2 rezistenţa specifică la permeabilitatea termică a lui să fie mai mare de 0.2. NOTĂ: Un strat din structura unui element de construucfie se consideră strat izolant dacă este realizat dintr-un material cu conductivitatea termică mai mică de 0.1. B. B.1a. B. fig. B.1. spaţiu închis îngropat.1c.Inerţia termică Raportul Până la 149 De la 150 la 399 400 şi mai mult kg/m 2 mică medie mare B.schema reprezintă un element de construcţie cu un strat izolant distinct (interior .linia marchează porţiunea de element de construcţie care intervine în inerţia termică. fig.7.1. se calculează jumătate din masa unitară a acestuia (m/2) (vezi fig. B. B. subs ol tehnic . fig.1.1. fig. B.1. . B.2b.2. fig.2 Element de construcţie în contact cu solul. B. B. B. .1.

12b). Dacă elementul are un strat izolant distinct. B. fig. B. B. B. B. atât pe orizontală cât şi pe verticală. B.1. se calculează jumătate din masa lui (m/2) (vezi fig.2. placări interioare.) . corespunzătoare spaţiului respectiv (m int) (vezi fig.1.1.11a.pentru elementele exterioare unde Rst. . B.8b.1.Dacă elementul de construcţie nu are izolaţie termică (de exemplu un planşeu peste pământ fără izolaţie sau cu izolaţie verticală de jur împrejur sau un planşeu peste subsol tehnic).1. B. B.7b. se calculează numai masa unitară a părţii de element situată până la suprafaţa interioară stratului izolant (mint) (vezi fig.30 × 10.12a. B. Dacă elementul de construcţie conţine un strat izolant distinct ( de exemplu un planşeu direct peste pământ cu izolaţie termică orizontală sau un planşeu cu izolaţie termică peste un subsol tehnic). fig.1. fig.) masa ce se ia în considerare la determinarea clasei de inerţie termică se calculează cu formula: 150/(1 + Rst) .9a. fig. B. fig.6b).1. se calculează numai masa părţii de element situată până la suprafaţa interioară a stratului izolant.6a).3 Element de construcţie în contact cu un spaţiu de aceeaşi natură sau cu un spaţiu închis neîngropat (casa scării. Aceste mase m/2 sau mint se limitează la 150 kg/m . se consideră masa unitară 2 de 150 kg/m . B. îmbrăcăminţi de pardoseli. conform fig.9b.pentru elementele interioare 300/(1 + Rst) . oricare ar fi structura elementului (vezi fig. B.1.1.10b).1.1.1. etc.4b. fig. fig. Dacă elementul de construcţie nu are izolaţie termică (cazul general al pereţilor şi planşeclor între spaţii de aceeaşi natură) sau are izolaţie termică distribuită (de exemplu un perete din zidărie de cărămidă. Aria desfăşurată a spaţiului încălzit al clădirii es te: 2 × 29. Se ia în considerare masa peretelui (m).8a. fig. B. B.1.5a.7a.1.1.caz ce intervine atunci când calculul se face pentru o porţiune reprezentativă a clădirii sau părţii de clădire analizate). fig.11b. depozit.02 m > 200 m 2 2 2 2 În acest caz. respectiv cabinetul de consultaţii. fig.1. B.1.1.10a).4a.2.2. B.2.1. Cotele din figură se referă la dimensiunile interax dintre elementele de construcţie.1. B. B. fig.1. este rezistenţa specifică la permeabilitatea termică a stratului de placare.1. etc. B. fig. B. B. fig. calculul se va face pe o unitate funcţională reprezentativă.5 Element de construcţie interior sau exterior placat la interior cu un strat care împiedică contactul cu aerul Pentru elementele de construcţie interioare sau exterioare placate la interior cu un strat care împiedică contactul cu aerul (ca de exemplu tavane suspendate. spaţiu tehnic. limitându-se această masă la 300 kg/m (vezi fig.70 = 627.5b.2 EXEMPLU DE CALCUL AL INERŢIEI TERMICE POLICLINICĂ Se consideră o clădire de policlinică. B.4 Element de construcţie interior (caz ce intervine atunci când calculul se face pentru clădirea în ansamblu).

tencuială interioară din mortar de ciment .2.5 cm grosime.00 m. 2 suprafaţă utilă perete interior transversal: 3.00 × 3.doi pereţi interiori transversali plini.b): tencuială interioară din mortar de ciment .10 × 1.un perete exterior cu gol de fereastră. lungime perete (lumină): 4.50 = 6. gol de fereastră 2.00 × 4.2. lungime perete (lumină) : 3.2.10 x 1.35 .5 cm grosime.35 m.20 m.var de 1. Elementele de închidere al acestei unităţi funcţionale sunt: . zidărie de cărămidă plină de 36.60 m . tencuială interioară din mortar de ciment . suprafaţă utilă perete exterior: 3.2. zidărie de cărămidă plină de 24 cm grosime. având următoarea structură şi dimensiuni ( fig.5 cm grosime. cu suprafaţa de 3.var de 1.90 m 2 .15 m 2 .2. tencuială interioară din mortar de ciment . având următoarea strucură şi dimensiuni ( fig. zidărie de cărămidă plină de 24 cm grosime.un perete interior longitudinal cu gol de uşă. înălţime perete (lumină): 3. înălţime perete (lumină): 3.20 = 12.2.b): tencuială interioară din mortar de ciment . B. B. B.50 m.Unitatea funcţională (cabinetul de consultaţii) este prezentat în fig.2.var de 1. B.2.00 m.a): tencuială exterioară din mortar de ciment var de 2 cm grosime. având următoarea structură şi dimensiuni ( fig.5 cm grosime.2.5 cm grosime.var de 1.

lungime placă interioară (lumină): 4.c): pardoseală din mozaic de 3 cm grosime.0.14 > 400.89 m .90 × 2. B. lăţime placă inferioară (lumină) : 3.2.60 × 4. gol de uşă 0.5 0. placă din beton armat de 12 cm grosime.2.d): pardoseală din mozaic de 3 cm grosime.35 m.2.00 × 3.un planşeu inferior.03×1900 = 57 0.45 = 16.015×1700 = 25.un planşeu superior.07 m 2 2 .07 m Aria desfăşurată a unităţii funcţionale este: Ad = 3.16 m .35 = 14.02×1700 = 34 Pereţi interiori (vezi fig.2d) 0.2.2 Perete exterior (vezi fig.2.2a) Masa unitară mj 2 (kg/m ) 0. 2 suprafaţă utilă perete interior longitudinal: 3. înălţime perete (lumină): 3. cu suprafaţa de 1.35 .10 = 8. Tabelul B.35 m.20 × 3. B.2.20 m. B. B. având următoarea structură şi dimensiuni ( fig. 2 suprafaţă utilă placă superioară: 4. placă din beton simplu de 12 cm grosime. B. lungime perete (lumină): 3.2b) 0.2. având următoarea structură şi dimensiuni ( fig.10 m.00 m.var de 1.35 m.12×2400 = 288 Planşeu superior (vezi fig.03×1900 = 57 0..2c) 0.02 m 2 Din calculele prezentate în tabelul B.35 = 14. deci unitatea funcţională analizată se încadrează în clasa de interţie termică mare.20 m.20 × 3.24×1800 =432 Planşeu inferior (vezi fig. lungime placă superioară (lumină): 4. s uprafaţă utilă placă inferioară: 4. B.12×2500 = 300 Inerţia termică . lăţime placă superioară (lumină): 3.2 rezultă că: raportul are valoarea de 730.2.90 × 2.5 cm grosime.

5 Total 483 Total 345 Total 357 358. în m .015×1700 = 25.92 5004 2110.07 2471.90 33.015×1700 =25.5 2110.0.14 mare ANEXA C INDICELE SOLAR C.suprafaţa peretelui transparent sau translucid. măsurată prin proiecţie într-un plan paralel cu 2 elementul respectiv.25 150 150 150 6. este mărimea ce caracterizează capacitatea unei clădiri sau a unei părţi de clădire de a capta energia solară . Sj .factorul solar al peretelui transparent sau translucid.1) în care: . .1 CALCULUL INDICELUI SOLAR Indicele solar.07 14. El se calculează cu relaţia: (C. Aj .5 730.suma produselor Aj·Sj· j calculate pentru fiecare din pereţii transparenţi sau translucizi verticali sau care fac un unghi mai mare de 60° în raport cu planul orizontal.365×1800 = 657 0.5 Masa unitară considerată 2 (kg/m ) Suprafaţa utilă a elementelor 2 (m ) m·A [top] 0. Is.36 14.5 Total 716.

1.1.44 0. Tabelul nr.56 0.59 0.46 0.46 la faţa exterioară a peretelui 0. Aceasta explică de ce factorul solar al unui element vitrat poziţionat la faţa exterioară a peretelui este mai mare decât cel al elementului vitrat poziţionat la faţa interioară a peretelui.49 la faţa exterioară a peretelui 0.2. cu sticle speciale. C.48 0. .coeficient ce caracterizează condiţia de receptare a energiei solare pe o faţadă.56 0. C.48 0. Pentru elemente vitrate netradiţionale. determinat conform pct. valorile factorului solar vor fi luate din documentele de certificare a acestor produse.62 0. tipul elementului vitrat.1 Clădiri cu ocupare discontinuă Poziţia la faţa interioară a peretelui 0. prevăzute cu geamuri din sticlă clară.54 Clădiri cu ocupare continuă Natura tâmplăriei Tipul elementului vitrat Tipul tâmplăriei Poziţia la faţa interioară a peretelui simplă Fereastră Tâmplărie din lemn cu deschidere pe balamale sau glisantă cuplată dublă simplă Uşă cu geam fără tăblie cuplată dublă Uşă cu simplă 0. conform tabelului C. tipul de tâmplărie.1.care este dat de raportul dintre energia solară transmisă prin acest perete şi energia solară incidenţă.51 .1.46 0. în m . 3.46 0.46 0.1.53 0.51 0.51 0.volumul încălzit al clădirii sau părţii de clădire 3 considerată.46 0.1.44 0.53 0. categoria de clădire şi poziţia elementului vitrat în raport cu peretele.46 0. C. În valorile factorului solar date este luată în considerare eventuala umbrire dată de buiandrugi şi de şpaleţii verticali.1. determinat conform pct. Valorile din tabel se referă la elemente vitrate utilizate în mod curent.51 0.48 0.44 0.59 0.1. j . determinat conform pct. Valoarea factorului solar S V Factorul solar se stabileşte în funcţie de natura tâmplăriei.48 0. C. Elementele vitrate montate în pereţi subţiri (a căror grosime este apropiată de grosimea elementului vitrat) sunt considerate ca montate la faţa exterioară a peretelui.53 0. C. Modul de poziţionare a elementului vitrat în raport cu peretele este prezentat în fig.

48 - 0.58 0.62 0.geam cu tăblie cuplată dublă simplă 0.49 0.56 0.2 Determinarea coeficientului Coeficientul pentru un element vitrat se determină în funcţie de orientarea lui şi înălţimea obstacolelor ce pot umbri elementul.69 0.57 0.58 0.52 0.52 0.47 0.51 0.44 0.40 0.53 Fereastră Tâmplărie metalică culisantă Uşă cu geam fără tăblie cuplată dublă simplă cuplată dublă simplă Fereastră Tâmplărie metalică cu deschidere pe balamale cuplată dublă simplă Uşă cu geam fără tăblie cuplată dublă Tâmplărie metalică pentru hale industriale simplă dublă C.62 0.67 0.53 0.42 0.64 0.56 0.46 0.64 0.48 0.47 0.51 0.40 0.60 0.59 0.60 0.49 0. Tabelul C.60 0.53 0.1.49 0. Pentru orientarea vest.65 0.40 0.67 0.50 0.2 în funcţie de înălţimea obstacolelor.48 - 0.50 0. Valorile coeficientului sunt date în tabelul nr.50 0.55 0.52 0. ţinându-se seama de faptul că energia solară primită pe o faţadă este mai bine recuperată în spaţiile cu ocupare continuă decât în cele cu ocupare discontinuă.55 0.52 0.52 0. C.51 0. coeficientul a depinde şi de modul de ocupare a clădirii. pentru orientarea vest. de orientarea elementului şi.54 0.54 0. de modul de ocupare a clădirii.52 0.63 0.2 Înălţimea medie ponderată a obstacolelor Orientarea elementului de la SV la NV ocupare ocupare de la NE la NV de la SV la SE de la SE la NE .52 0.55 0.42 0.58 0.61 0.71 0.42 0.55 0.47 0.

4 discontinuă 0. C.3 Orientarea elementului vitrat de la SV la SE de la SE la NE de la SV la NV de la NE la NV Sectorul de azimut 1 0.3 0. C.3. C.2 EXEMPLU DE CALCUL AL ÎNĂLŢIMII MEDII PONDERATE ŞI AL COEFICIENTULUI Considerăm porţiunea retrasă ABCD a clădirii reprezentate în fig.Se măsoară înălţimile unghiulare ( ) ale obstacolelor corespunzătoare fiecărui sector de azimut.10 0.30 4 0.20 0.05 0.20 2 0. .3. prin amplasarea centrului geometric al fiecăreia. pe întreg sectorul (conform fig.20 0.30 0.continuă până la 15° de la 15 la 25° 25° şi mai mult 1 0. .6 0.45 0.4 0.2.3. C.30 3 0. C.Se decupează câmpul vizual al centrului geometric în cele patru sectoare de azimut (vezi fig.2.10 0.20 Calculul se efectuează faţadă cu faţadă.3). Totodată. pentru care obstacolele sunt constituite din clădirea aflată vis-à vis şi partea ieşită în afară a clădirii însăşi. ea se tratează separat.45 0.40 0.Se fixează poziţia centrului geometric al porţiunii considerate (în plan vertical şi orizontal).6 0.30 0.4). C.2.05 0. Coeficienţii de ponderare a înălţimilor corespunzătoare celor patru zone de azimut sunt conform tabelul nr.4 0. C.40 0.3 0. ca în fig. C. 4 specificate în fig. determinată conform exemplului de la pct. Pentru determinarea înălţimii medii ponderate şi a coeficientului astfel: pentru porţiunea ABCD se procedează . notate 1.5 .8 0. dacă o parte a faţadei are o umbrire net diferită de a restului faţadei. Tabelul C.2 0 0 0 0 0 Înălţimea medie ponderată a obstacolelor este suma înălţimilor medii din cele patru sectoare de azimut. prin figurarea acestor înălţimi unghiulare într-o diagramă ce redă profilul obstacolelor văzute din centrul geometric al faţadei respective.

...Valoarea coeficientului se extrage din tabelul C...1) Categoria ........3. Tabelul C..........6 3 18 0.5 0....Se înmulţeşte înălţimea medie unghiulară a obstacolelor din fiecare sector de azimut cu coeficientul de ponderare corespunzător.............. B..30 0 2 8. pentru care s-a calculat în ANEXA B inerţia termică.... conform fig.. ........4... ....6 4 52 0....2 în funcţie de înălţimea medie ponderată determinată ca mai sus şi de orientarea faţadei... luat din tabelul C.Se determină înălţimea medie ponderată a obstacolelor aferente faţadei analizate ca sumă a înălţimilor medii unghiulare ponderate din cele patru sectoare de azimut. ................ Considerând că se discută o clădire cu ocupare continuă........05 2...Pentru fiecare din cele patru sectoare de azimut se determină din diagramă înălţimea medie unghiulară a obstacolelor aferente... calculul înălţimii medii ponderate şi a coeficientului corespunzător este prezentat în tabelul C.4 Sectorul de azimut 1 Înălţime medie Coeficientul de ponderare Produsul Înălţimea medie ponderată Valoarea lui [top] 0 0......: I II ...2......2..20 3..: Zona climatică ..6 ANEXA D EXEMPLU DE CALCUL AL COEFICIENTULUI G1ref POLICLINICĂ Se consideră aceeaşi clădire de policlinică.. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CLĂDIRII ( vezi fig...... B.1..............45 3...................8 10 0....

perimetrul exterior .volumul încălzit ....40 b = 2........51 m 2 ...50+2×2×1.: 381.40 Coloanele 1x2 (W/K) 4 Tipul de element Coeficienţii de control 0 pereţi exteriori planşeu de acoperiş planşeu la nivelul parterului perimetrul exterior suprafaţa vitrată 313...70 = 313.....51 m 2 .30+0...........30 e = 0...60 d = 1.10×1.50)×(10..51 m 2 313.......51 m 2 313.25 125...05)] = 381.....15 m .50 3 272.17-1...11 m 2 ..70+0.........30+0.17-2....suprafaţa vitrată.12)] = 2196.....50)] = 82 m .....39 195..........30×10........14 m 3 82 m 2196..suprafaţa planşeului la nivelul parterului ..50)]+2×2×4...60×3..1 Suprafaţa 2 (m ) sau perimetrul (m) 1 381........11 m 2 119..10×1....60 305...51 Coloanele 1:2 (W/K) 2 a = 1..50)×(3...55×3.94 106..........: 2×2×8×2...17+0..70 = 313........suprafaţa planşeului de acoperiş .....11 c = 1...80×3.......: 2×[(29.......17+2×[2×(1.....51 82 119..05 = 119.........14 m 3 În tabelul D.........: 2×[(29..55 ×3......suprafaţa pereţilor exteriori ....30×10..41 ....1 sunt prezentate rezultatele calculelor pentru determinarea coeficientului G 1ref al clădirii descrise mai sus..: 29..45×3..15 313.50)+(10.. Tabelul D..70+0.....: 29.....15 m 2 2 2×[2×8×(3.....

[top] NORMATIV PRIVIND CALCULUL PERFORMANŢELOR TERMOENERGETICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE ALE CLĂDIRILOR Indicativ C107/3-2005 Cuprins * OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE * PREZENTA REGLEMENTARE TEHNICĂ UTILIZEAZĂ PREVEDERI CUPRINSE ÎN URMĂTOARELE ACTE NORMATIVE * DEFINIŢII ŞI SIMBOLURI * CARACTERISTICI TERMOTEHNICE * TEMPERATURI DE CALCUL * DIMENSIUNI DE CALCUL * DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE SPECIFICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE OPACE * DETERMINAREA TEMPERATURILOR DINTR .UN SPAŢIU NEÎNCĂLZIT * DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE ALE SUPRAFEŢELOR VITRATE * DETERMINAREA TEMPERATURILOR PE SUPRAFAŢA INTERIOARĂ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE * COMPORTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE LA DIFUZIA VAPORILOR DE APĂ * STABILITATEA TERMICĂ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE * REZISTENŢE TERMICE NORMATE * TEMPERATURI SUPERFICIALE NORMATE * ANEXA A: CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE * ANEXA B: TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUĂ ( r) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ŞI UMIDITĂŢI RELATIVE ALE AERULUI INTERIOR * ANEXA C: PRESIUNEA DE SATURAŢIE A VAPORILOR DE APĂ (ps) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ALE AERULUI * ANEXA D: ZONAREA CLIMATICĂ A ROMÂNIEI PENTRU PERIOADA DE IARNĂ * ANEXA E: CONSIDERAREA ÎN CALCULE A STRATURILOR DE AER VENTILATE * ANEXA F: DETERMINAREA REZISTENŢEI TERMICE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE AVÂND STRATURI DE GROSIME VARIABILĂ * ANEXA G: CLASIFICAREA PUNŢILOR TERMICE ŞI A COEFICIENŢILOR DE TRANSFER TERMIC * ANEXA H: METODĂ SIMPLIFICATĂ DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE SPECIFICE CORECTATE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE NEOM OGENE * ANEXA I: METODĂ SIMPLIFICATĂ DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA COEFICIENŢILOR DE TRANSFER TERMIC A TÂMPLĂRIEI EXTERIOARE * ANEXA J: CALCULUL NUMERIC AUTOMAT * TABELE 1. OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE .

în principal. Prevederile prezentului normativ se aplică. din punct de vedere termotehnic. următoarele: .9. cât şi de către factorii abilitaţi pentru verificarea proiectelor de clădiri. 1. pentru limitarea fluxului termic şi pentru economisirea energiei în exploatarea clădirilor. precum şi pentru reducerea. 1. în scopul dimensionării instalaţiei de încălzire. cum sunt: spaţiile frigorifice. Prevederile prezentului normativ se aplică la elementele de construcţie care delimiteză spaţiile încălzite ale clădirilor de locuit. Prevederile prezentului normativ se aplică atât pentru elementele de construcţie perimetrale. atât a clădirilor noi.1.2.culturale şi industriale. Prevederile normativului se utilizează deasemenea la determinarea necesarului de căldură de calcul. cu excepţia elementelor de construcţie în contact cu solul. în scopul determinării temperaturii interioare a acestor spaţii. pentru limitarea sau pentru împiedicarea condensării vaporilor de apă în interiorul elementelor de construcţie. . cele cu mediu agresiv.8. ş.sanitare şi de confort la clădirile de locuit şi social .rezistenţa termică minimă necesară pentru asigurarea climatului interior. Prevederile normativului se utilizează şi la elementele de construcţie care delimitează spaţiile neîncălzite. Prevederile prezentului normativ nu se aplică la elementele de construcţie aferente clădirilor şi încăperilor la care se impun cerinţe speciale ale regimului de temperaturi şi de umiditate.3. a consumului de energie şi de combustibil în exploatare. pentru determinarea şi pentru verificarea caracteristicilor termotehnice ale elementelor de construcţie. 1. trebuie să existe o riguroasă corespondenţă. atât la clădirile având sisteme centrale de încălzire. . social .evitarea condensării vaporilor de apă pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie. 1. se face astfel încât să se realizeze. pentru timpul iernii. .1. cât şi a clădirilor existente care urmează a fi supuse unor lucrări de reabilitare şi de modernizare. al tuturor elementelor de construcţie ale clădirilor. pentru limitarea oscilaţiilor temperaturii aerului interior şi pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie. 1.rezistenţa la permeabilitate la vapori.7.stabilitatea termică necesară. . Prezentul normativ se referă la calculul termotehnic. pe baza unui calcul de bilanţ termic. Izolarea termică a elementelor de construcţie care delimiteză încăperile încălzite. 1. 1. cât şi la cele cu încălzire locală (inclusiv cu sobe). cât şi pentru elementele de construcţie interioare care despart spaţii între care există o diferenţă de temperatură mai mare de 5K. a. Între modelul de calcul folosit pentru verificările termotehnice şi cel adoptat pentru calculul instalaţiilor. de condiţiile necesare desfăşurării muncii şi procesului tehnologic la clădirile industriale. Alegerea modului de alcătuire a elementelor de construcţie. Prevederile prezentului normativ se utilizează atât de către proiectanţi.5. în cât mai mare măsură. 1. se realizează în vederea asigurării climatului interior impus de exigenţele igienico . atât pe timp de iarnă.culturale. cât şi pe timp de vară. Prevederile normativului se aplică la verificarea termotehnică.6.4.

prin asigurarea indicilor globali de confort termic PMV şi PPD. calc ulate pentru flecare încăpere în parte. .aspectele referitoare la determinarea şi la verificarea coeficientului global de izolare termică.sanitare şi de confort.1. utilizarea rezistenţelor termice specifice corectate la calculul necesarului de căldură. calculate pentru ansamblul clădirii. De asemenea sunt tratate în acte normative speciale . permiţând: compararea acestor valori.11. verficarea condiţiilor de confort interior. prin compararea temperaturilor minime cu temperatura punctului de rouă. permiţând: verifica rea riscului de condens superficial. în scopul economisi rii energiei în exploatare.[12] şi [13] . nu este tratată în prezentul normativ. Verificarea comportării elementelor de construcţie la difuzia vaporilor de apă. . stabilită în vederea limitării consumului de energie pentru încălzirea clădirilor. 1. se pot determina: .10. Pe baza prevederilor din prezentul normativ. 1. normate.transferul termic se face în regim staţionar. determinarea coeficientului global de izolare termică.toate caracteristicile termofizice ale materialelor sunt independente de temperatură. cu rezistenţele termice minime necesare din considerente igienico .12. Normativul este întocmit în următoarele ipoteze generale: . precum şi verificarea stabilităţii termice a elementelor de construcţie perimetrale şi a încăperilor. în vederea proiectării instalaţiilor de încălzire. în funcţie de temperaturile medii de pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie perimetr ale. . Calculul termotehnic al elementelor de construcţie în contact cu solul se face în conformitate cu [1].Rezistenţele termice specifice corectate ale elementelor de construcţie. cu rezistentele termice minime. . cu luarea în considerare a influenţei punţilor termice. aceste verificări făcând obiectul unor alte reglementări tehnice.Temperaturile pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie. compararea acestor valori. în scopul stabilirii nivelului de performanţă termotehnică de ansamblu a clădirii şi a comparării cu valoarea normată.principalele calcule termotehnice se bazează pe calculul numeric automat al câmpurilor de temperaturi.

Pentru cazuri speciale şi studii termotehnice. STAS 7109 . de sub terase şi poduri. Calculele şi verificările termotehnice prevăzute în cadrul prezentului normativ. ş. .1.). precum şi de spaţiul rosturilor închise. pereţii vitraţi şi luminatoarele). Mărimi fizice şi definiţii. . . Unităţi ale mărimilor caracteristice fenomenelor calorice. simboluri şi unităţi de măsură.planşeele care delimitează clădirea la partea inferioară.Izolaţie termică.13.14.planşeele de peste pivniţe şi subsoluri neîncălzite. faţă de mediul exterior (bowindouri.Sistemul internaţional de unităţi (SI).Termotehnica construcţiilor.curbele izoterme din interiorul elementelor de construcţie. . .a.pereţii şi planşeele care separă volumul clădirii de spaţii adiacente neîncălzite sau mult mai puţin încălzite.Instalaţii de încălzire.variaţia temperaturilor pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie. C107/4 . [top] 2. se referă la următoarele elemente de construcţii perimetrale: . ganguri de trecere. Temperaturi interioare de calcul. STAS 737/10 . Terminologie.Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie în contact cu solul.componentele transparente şi translucide ale pereţilor exteriori şi acoperişurilor (tâmplăria exterioară. prin efectuarea unui calcul numeric automat al câmpului plan. 1.partea opacă a pereţilor exteriori. . SR ISO 7345 .planşeele de peste ultimul nivel. bidimensional.Ghid pentru calculul performanţelor termotehnice ale clădirilor de locuit SR-1907-2 . inclusiv suprafaţa adiacentă rosturilor deschise. *) Calculul transferului de masă (umiditate) prin elementele de construcţie . PREZENTA REGLEMENTARE TEHNICĂ UTILIZEAZĂ PREVEDERI CUPRINSE ÎN URMĂTOARELE ACTE NORMATIVE [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] C107/5 . pe baza prevederilor din prezentul normativ se pot determina şi reprezenta grafic: . Necesarul de căldură de calcul. de temperaturi.

având caracteristici termotehnice uniforme . Determinarea indicilor PMV şi PPD şi nivele de performanţă pentru ambianţe. Termotehnică. Proiectarea termotehnică a elementelor de construcţie cu punţi termice. DEFINIŢII ŞI SIMBOLURI 3. Strat de grosime constantă.Thermal performance of windows.Part 2: Numerical method for frames.Calculation of heat flows and surface temperatures .linear thermal transmittance .Fizica construcţiilor.[8] [9] [10] [11] [12] [13] STAS 6472/6 . EN ISO 10211-1 .Thermal bridges in building construction . Definiţii Regim (termic) staţionar: Strat omogen: Ipoteză convenţională de calcul termotehnic.Fizica construcţiilor. Ambianţe termice moderate.Building components and building elements .Thermal bridges in building construction .simplified methods and default values.Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădiri cu altă destinaţie decât cea de locuire. în cadrul căreia se consideră că temperaturile nu variază în timp.Part 2: Linear thermal bridges.Transmission heat loss coeficient .Thermal resistence and thermal transmittance .Part 1: General calculation methods. *) Stabilitate termică a elementelor de închidere ale clădirilor. Calculul permeabilităţii la aer a elementelor şi materialelor de construcţie. EN ISO 13789 . STAS 13149 .Part 1: Simplified method. Pentru utilizarea prezentei reglementări tehnice se pot consulta standardele europene în domeniu: [14] [15] [16] [17] [18] [19] [20] EN ISO 6946 .Thermal performance of buildings .Calculation method. EN ISO 10077-2 .Thermal bridges in building construction .Heat flows and surface temperatures . C 107/1 .Thermal performance of windows.Normativ privind calculul coeficienţilor globali de izolare termică la clădirile de locuit C 107/2 . EN ISO 10211-2 . [top] 3.Fizica construcţiilor. EN ISO 14683 . STAS 6472/7 . doors and shutters Calculation of thermal transmittance . EN ISO 10077-1 .1.Calculation method. doors and shutters Calculation of thermal transmittance .

Punte termică: Anvelopa clădirii: Flux termic ( ): Densitatea fluxului termic (q): Suprafaţă adiabatică: Izoterme: Linii de flux: Rezistenţă termică (R): Coeficient de transfer termic/Transmitanţă termică (U): Coeficient de cuplaj termic (L): Coeficient liniar de transfer termic/ Transmitanţă termică liniară ( ): Coeficient punctual de transfer termic/ Transmitanţă termici punctuală ( ): Calcul unidirecţional (1D): Calcul bidimensional (2D): Termen de corecţie care ţine seama de influenţa unei punţi termice punctuale. raportat la diferenţa de temperatură între două medii care sunt legate între ele din punct de vedere termic. Model de calcul termotehnic simplificat. Linii perpendiculare pe izoterme reprezentând direcţia şi sensul fluxului termic în elementele de construcţie. Totalitatea suprafeţelor elementelor de construcţie perimetrale. raportată la timp. Model de calcul termotehnic. raportat la suprafaţa şi la diferenţa de temperatură dintre temperaturile mediilor situate de o parte şi de alta a unui sistem. în care se consideră că liniile de flux sunt perpendiculare pe elementul de construcţie. determinate pe baza unui calcul al câmpului plan. având conductivităţi termice diferite. Fluxul termic în regim staţionar. faţă de un calcul unidirecţional al coeficientului d e transfer termic.sau care pot fi considerate uniforme. dar care poate fi considerat ca un strat omogen. bidimensional de temperaturi. Inversul rezistenţei termice. care delimiteză volumul interior (încălzit) al unei clădiri. bidimensional. de mediul exterior sau de spaţii neîcălzite din exteriorul clădirii. în care se ţine seama de influenţa punţilor termice liniare şi care se bazează pe un calcul plan. faţă de un calcul unidirecţional al coeficientului de transfer termic. este sensibil modificată ca urmare a faptului că izotermele nu sunt paralele cu suprafeţele elementelor de construcţie. printr-un element de construcţie. Strat cvasiomogen: Strat alcătuit din două sau mai multe materiale. Fluxul termic raportat la suprafaţa prin care se face transferul căldurii. Fluxul termic în regim staţionar. Diferenţa de temperatură raportată la densitatea fluxului termic. cu o conductivitate termică echivalentă. în regim staţionar. în care rezistenţa termică. al câmpului de temperaturi. Porţiune din anvelopa unei clădiri. Cantitatea de căldură transmisă la sau de la un sistem. Linii sau suprafeţe care unesc punctele având aceleaşi temperaturi. altfel uniformă. . Termen de corecţie care ţine seama de influenţa unei punţi termice liniare. Suprafaţă prin care nu se produce nici un transfer termic.

Majoritatea simbolurilor folosite sunt precizate în SR ISO 7345 şi STAS 737/10. Fluxul radiant al unui corp în raport cu fluxul radiant al corpului negru în aceleaşi condiţii de temperatură.Calcul tridimensional (3D): Coeficient de emisie (e): Model de calcul termotehnic. pentru unii termeni s -au menţinut simbolurile prevăzute în STAS 7109. al câmpului de temperaturi. 1 Te Tj Tu Temperatura 2 exterioară de calcul interioară de calcul în spaţii neîncălzite 4 - °C . în care se ţine seama de influenţa tuturor punţilor termice .M.2 Simboluri ai unităţi de măsură Simbolurile şi unităţile de măsură ale principalilor termeni utilizaţi în prezentul normativ sunt date în tabelul I. 3. tridimensional. Observaţii: 1) Temperaturile şi diferenţele de temperatură se pot nota şi cu simbolurile şi respectiv . 2) Se dă mai jos corespondenţa între simbolurile utilizate în cadrul prezentului normativ şi simbolurile folosite în prescripţiile tehnice elaborate anterior: = = k' = k'' R = Ros R' = R'os U=k = R'nec = Ro nec R'm = Rom R'min = Rom min r r c = cp s = sm A=S n=N e= TABELUL I SIMBOLURI ŞI UNITĂŢI DE MĂSURĂ RELAŢIA DE DEFINIRE 3 SIMBOL TERMENUL U.liniare şi punctuale .şi care se bazează pe un calcul spaţial.

Tsi pe suprafaţa interioară pe suprafaţa exterioară punctului de rouă între Ti şi Te Diferenţa de temperatură între Ti şi Tsi între Te şi Tse Ti .M.Tsi Te .T e Ti . 1 2 Raportul ecartului de temperatură superficială Factorul de corecţie a temperaturilor exterioare 4 - Rsi Rse i Rezistenţa termică superficială Coeficientul de transfer termic superficial interioară exterioară interior exterior 1/ 1/ i m K/W e 2 q/ Ti W/(m K) q/ Te W/(mK) 2 e Conductivitatea termică de calcul Capacitatea calorică masică la presiune constantă Densitatea aparentă s Coeficientul de asimilare termică c a unui material de construcţie J/(kgK) kg/m 2 3 W/(m K) .Tse K Tse r T Ti Te SIMBOL TERMENUL RELAŢIA DE DEFINIRE 3 U.

buiandrugilor. Coeficientul de emisie Grosimea unui element de construcţie. sau a unui strat al elementului de construcţie Lăţimea clădirii.D Indicele inerţiei termice Umiditatea relativă a aerului interior Viteza de ventilare naturală (numărul schimburilor de aer pe oră. nivelului sau a clădirii Perimetrul clădirii sau al încăperii Aria (de transfer termic) 4 - m m m dQ/dt /A J 2 Volumul încăperii sau al clădirii Cantitatea de căldură Fluxul termic (puterea termică) 3 W W/m 2 q Densitatea fluxului termic . Lungimea încăperii.M. sau a punţilor termice liniare Înălţimea grinzilor. a unei zone. etc. 1 H P A V Q 2 Înălţimea încăperii. a clădirii. etc. Lăţimea considerată în calculul coeficientului liniar de transfer termic - % i n - h -1 e - - d b l - m h B SIMBOL TERMENUL RELAŢIA DE DEFINIRE 3 U. rata schimburilor convenţionale de aer).

Tk) W/K G Coeficientul global de izolare termică a clădirii 3. condens timp mediu minimum maximum necesar .3 Indici W/(m K) 3 în prezentul normativ se utilizează. următorii indici: i e si se u a interior exterior suprafaţa interioară suprafaţa exterioară spaţiu neîncălzit aer r t m min max nec rouă.Coeficientul liniar de transfer termic Coeficientul punctual de transfer termic Rs Ra a unui strat omogen a unui strat de aer ventilat unidirecţională corectată medie necesară minimă Coeficientul de transfer termic Coeficientul de cuplaj termic unidirecţional corectat a unui element de construcţie i - W/(mK) d/ - W/K R R' R'm R'nec R'min U U' Rezistenţa termică specifică (Ti .Tk)/q T/ Timax 1/R a unui element de construcţie W/(m K) 1/R' 2 m K/W 2 L /(Tj . în principal.

4.coeficientul de asimilare termică .2.39·10 kcal = 0. În anexa A se dau următoarele caracteristici termotehnice.163 W [top] = 0. Caracteristicile termotehnice de calcul ale materialelor care se utilizează la alcătuirea elementelor de construcţie.163 J/s -4 4. Conductivităţile termice de calcul din anexa A includ influenţa următorilor factori.w apă ech echivalent 3.4. 2 4.860 kcal = 1. Pentru unele transformări se pot folosi şi relaţiile: 1W 1J 1W·h 1kcal/h = 1 J/s = 1 W·s = 3600J = 1.capacitatea calorică masică la presiune constantă s c [W/(mK)]. 3 . 4. Capacitatea calorică volumică se obţine prin multiplicarea capacităţii calorice masice cu densitatea aparentă a materialului. CARACTERISTICI TERMOTEHNICE 4. în stare uscată: ·c [J/(m K)] 4.860 kcal/h = 2.5.4.1.existenţa rosturilor dintre plăcile termoizolante. care va atesta şi conductivitatea termică de calcul a respectivului material. aferenţi condiţiilor de punere în operă a materialelor termoizolante: . [W/(m K)]. se vor considera în conformitate cu anexa A.conductivitatea termică de calcul . în funcţie de felul materialului şi de 3 densitatea aparentă (kg/m ): . Alte materiale decât cele din anexa A pot fi utilizate în elemente de construcţie numai cu avizul unui institut de specialitate. [J/(kgK)].3. Sistemul de unităţi de măsură Se foloseşte sistemul internaţional de unităţi de măsură (SI). Conductivităţile termice de calcul din anexa A sunt date în condiţiile unui regim normal de umiditate a materialelor în timpul exploatării.

Rezistenţele termice specifice ale straturilor omogene se calculează cu 3 zecimale.1.zonalI .micile deteriorări admise.7. Caracteristicile termotehnice de calcul ale straturilor de aer imobil.10.18°C .2. Conductivităţile termice echivalente ale straturilor cvasiomogene se calculează în conformitate cu prevederile din cap. care înlocuieşte harta din STAS 6472/2-83. 4.6. .15°C Te = . 7. Caracteristicile termotehnice de calcul ale apei sunt următoarele: = 1000 kg/m 3 3 c = 4180 J/(kgK) la o temperatură de + 10°C = 0. pentru perioada de iarna. Conform acestei hărţi. la plăcile termoizolante friabile.12°C Te = .9.8. TEMPERATURI DE CALCUL 5. teritoriul României se împarte în 4 zone climatice.58 W/(mK) 4. la materialele termoizolante tasabile.025 W/(mK) 4.zona III Te = . 4. conductivităţile termice trebuie majorate corespunzător. Temperaturile exterioare (Te) Temperaturile exterioare de calcul se consideră în conformitate cu harta de zonare climatică a teritoriului României.creşterea densităţii aparente ca urmare a tasărilor din timpul execuţiei şi în decursul exploatării. se pot considera astfel: = 1. 4. din anexa D. Conductivităţile termice de calcul din anexa A corespund unui regim normal de umiditate a materialelor în timpul exploatării. [top] 5.. în cazul unei umidităţi sporite. astfel: .zona l .23 kg/m la o temperatură de + 10°C şi la o presiune de 100 kPa c= 1000 J/(kgK) la o temperatură de + 10°C = 0.

- zona IV

Te = - 21°C

5.2. Temperaturile interioare ale încăperilor încălzite (T i) Temperaturile interioare convenţionale de calcul ale încăperilor încălzite, se consideră aceleaşi cu temperaturile utilizate la proiectarea instalaţiilor de încălzire şi se iau din [3]. Dacă încăperile au temperaturi de calcul diferite, dar există o temperatură predominantă, în calcule se consideră această temperatură; de exempu, la clădirile de locuit se consideră T i=+20°C. Dacă nu există o temperatură predominantă, temperatura interioară convenţională de calcul se poate considera temperatura medie ponderată a tuturor încăperilor încălzite, de la acelaşi nivel:

în care: Aj aria încăperii j având temperatura interioară Tij. 5.3. Temperaturile interioare ale spaţiilor neîncălzite (Tu) Temperaturile interioare ale spaţiilor şi încăperilor neîncălzite se determină exclusiv pe bază de bilanţ termic. în funcţie de temperaturile de calcul ale încăperilor adiacente, de ariile elementelor de construcţie care delimitează spaţiul neîncălzit, precum şi de rezistenţele termice ale acestor elemente. În calcule se va ţine seama în mod obligatoriu şi de viteza de ventilare a spaţiului neîncălzit. Determinarea temperaturilor Tu ale spaţiilor şi încăperilor neîncălzite se face în conformitate cu prevederile cap. 8 din prezentul normativ. Tot pe bază de bilanţ termic se vor determina temperaturile T u din rosturile închise, podurile şi etajele tehnice, precum şi cele din balcoanele şi logiile închise cu tâmplărie exterioară. [top]

6. DIMENSIUNI DE CALCUL
6.1. Ca principiu general, suprafeţele se delimitează prin axele geometrice ale elementelor de construcţie interioare şi prin feţele interioare ale elementelor de construcţie per imetrale. 6.2. suprafeţele orizontale ale elementelor de construcţie exterioare (planşeul de la terasă sau de la pod, planşeul de peste subsolul neîncălzit ş. a., se delimitează prin axele geometrice ale perefilor interiori structurali şi nestructurali şi prin conturul interior al pereţilor exteriori (fig. 1). pe ansamblul clădirii, aria orizontală este delimitată exclusiv prin conturul interior al pereţilor exteriori ( fig. 3).

6.3. suprafeţele verticale exterioare (pereţii) se delimitează pe orizontală prin axele geometrice ale pereţilor interiori structurali şi nestructurali, precum şi prin colţurile, intrânde sau ieşinde, ale feţei interioare a pereţilor exteriori (fig. 1). pe verticală, suprafeţele se delimitează prin axele geometrice ale plăcii planşeelor intermediare, prin faţa inferioară a plăcii ultimului planşeu, precum şi prin faţa superioară a pardoselii primului nivel încălzit ( fig. 2). Pe ansamblul clădirii aria verticală exterioară totală, inclusiv aria vitrată, este:

în care P este perimetrul clădirii, măsurat pe conturul interior al pereţilor de faţadă. 6.4. Suprafeţele înclinate se calculează pe baza dimensiunilor din planul lor. 6.5. ariile tâmplăriei exterioare se determină pe baza dimensiunilor nominale ale golurilor corespunzătoare din pereţi (fig. 1 şi fig. 2). 6.6. Lungimile "l" ale punţilor termice liniare se stabilesc, în principiu, în funcţie de lungimile reale pe care se prevăd detaliile respective, cu următoarele precizări: - lungimile se măsoară în cadrul ariilor A determinate conform pct. 6.2 ... 6.4; în consecinţă ele sunt delimitate, la extremităţi, de conturul suprafeţelor respective ; - intersecţia punţilor orizontale cu cele verticale, se include atât în lungimea punţilor orizontale, cât şi în lungimea punţilor verticale ; - la planşeul de peste spaţii neîncălzite, în lungimile "l " ale punţilor termice create prin întreruperea stratului termoizolant (amplasat peste planşeu) în dreptul pereţilor interiori structurali şi nestructurali, nu se includ lăţimile golurilor de uşi. 6.7. Aria anvelopei clădirii se calculează ca suma tuturor ariilor elementelor de construcţie perimetrale ale clădirii prin care au loc transferuri termice. 6.8. Volumul încăperilor se calculează pe baza ariilor orizontale determinate conform pct. 6.2. şi a înălţimilor Hj considerate ca în fig. 2: Vj = Aj Hj Volumul clădirii - V - reprezintă volumul delimitat, pe contur, de feţele interioare ale elementelor de construcţie perimetrale, ale căror arii totale se calculează conform pct. 6.2 ... 6.4.
.

Volumul V include atât încăperile încălzite direct (cu elemente de încălzire), cât şi încăperile încălzite indirect (fără elemente de încălzire), dar la care căldura pătrunde prin pereţii adiacenţi, lipsiţi de o termoizolaţie semnificativă. În acest sens se consideră ca făcând parte din volumul clădirii: cămări, debarale, vestibuluri, holuri de intrare, casa scării, puţul liftului, şi alte spaţii comune.

Nu se includ în volumul clădirii: camerele de pubele, verandele, precum şi balcoanele şi logiile, chiar în situaţia în care ele sunt închise cu tâmplăric exterioară. [top]

7. DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE SPECIFICE ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE OPACE
7.1. Rezistenţa termică specifică a unui strat omogen Rezistenţa termică specifică a unui strat omogen al elementului de construcţie se determină cu relaţia:

(1) în care: d grosimea de calcul a stratului; conductivitatea termică de calcul a materialului, conform anexei A. La straturile la care grosimea finală, după punerea în operă, este mai mică decât grosimea iniţială, în calcule se consideră grosimea finală (după tasare). În cazurile în care abaterea negativă admisă la grosimea straturilor este semnificativă, grosimea de calcul a stratului se va considera egală cu grosimea minimă admisă. Rezistenţele termice ale straturilor omogene se calculează cu 3 zecimale. 7.2. Rezistenţa termici a unui strat cvasiomogen 7.2.1. Într-un model geometric este admisibil ca, în anumite condiţii, să se înlocuiască materiale cu conductivităţi termice diferite cu un material având o conductivitate unică, echivalenţă. Stratul respectiv este denumit "strat cvasiomogen". Ca exemplu de straturi cvasiomogene se pot da zidăriile (alcătuite din cărămizi sau blocuri + mortar, precum şi straturile termoizolante din cadrul elementelor de construcţie tristrat, prin care trec ancore din oţel inoxidabil de diametre reduse, dispuse uniform pe suprafaţa elementului de construcţie. 7.2.2. Rezistenţa termică a unui strat cvasiomogen se calculează cu relaţia (1), în care, în locul conductivităţii termice se introduce valoarea conductivităţii echivalente ech. 7.2.3. Conductivitatea termică echivalentă a straturilor cvasiomogene de tipul zidăriilor se poate calcula cu relaţia:

10. La determinarea rezistentelor termice ale elementelor de construcţie interioare. ariile materialelor componente din cadrul stratului cvasiomogen. conf. 3).4. care se determină pe baza unui calcul tridimensional al câmpului de temperaturi. Rezistentele termice superficiale 7. 7. indiferent de 2 7. în colţurile interioare ieşinde (fig. i = 12 W/(m K).2.(2) în care: conductivităţile termice ale materialelor componente.3. [W/K]. la fluxul termic din interior spre exterior se consideră sensul fluxului termic.2. valoarea coeficientului de transfer termic superficial interior 04 . cap. 7. la calculul câmpului de temperaturi pentru verificarea temperaturilor superficiale conform cap. măsurate în planul stratului (în elevaţie).1.3.6. Rezistenţele termice superficiale (Rsi şi Rse) se consideră în calcule în conformitate cu tabelul II. în funcţie de direcţia şi sensul fluxului termic. La straturile cvasiomogene alcătuite dintr-un strat termoizolant + ancore metalice de legătură. se consideră: . j Aj 7. pe ambele suprafeţe ale elementului se consideră valori: 2 În spaţiile neîncălzite. n numărul de ancore metalice pe metru pătrat [m ].3. conductivitatea termică echivalentă se poate determina cu relaţia: (3) în care: conductivitatea termică a materialului termoizolant [W/(mK)]. coeficientul punctual de transfer termic. aferent unei ancore din oţel inoxidabil. d grosimea stratului termoizolant [m].3.

06 0.5.3.25 m.(4) în care: x distanţa. netratate (cu un coeficient de emisie e = 0.02 2 . pentru alte viteze ale vântului se poate considera orientativ: v [m/s] 1 2 3 4 5 7 10 TABELUL II Rse [m K/W] 0.4. valorile din tabel au fost determinate pentru o temperatură interioară evaluată la +20°C.05 0. cu un coeficient de emisie e=0. dar cel mult 0. 7. Valorile din tabelul II aferente suprafeţelor verticale.temperatura exterioară Te=0°C .3.9. 7. 2 Între valoarea astfel determinată şi valoarea i = 8 W/(m K) se consideră o variaţie liniară.viteza vântului adiacent suprafeţei exterioare v = 4 m/s În studii. pe lungimea x.suprafaţa exterioară netratată. pe suprafeţele verticale şi orizontale interioare ale încăperilor. .04 0.04 0.3.3. iar cele aferente suprafeţelor orizontale sunt valabile şi pentru suprafeţele înclinate cu un unghi de cel mult 30° faţă de orizontală. sunt valabile şi pentru suprafeţele înclinate cu un unghi de cel mult 30° faţă de verticală.9). aferente colţului ieşind. 7.03 0. între colţul ieşind şi cel mai apropiat colţ intrând.08 0. în metri. Valorile rezistenţelor termice superficiale interioare din tabelul II sunt valabile pentru suprafeţele interioare obişnuite. Valoarea rezistenţei termice superficiale exterioare din tabelul II corespunde următoarelor condiţii: .

7.1.4.4. în funcţie de direcţia şi sensul fluxului termic şi de grosimea stratului de aer.2. Valorile din tabel.4. 7.3. pentru care se poate consulta anexa I. Rse = 0. din coloana "flux termic orizontal" sunt valabile şi pentru f luxuri termice înclinate cu cel mult 30° faţă de verticală.084 m K/W 2 2 7. Rezistenţele termice ale straturilor de aer 7. Rezistenţele termice ale straturilor de aer neventilate (Ra) se iau din tabelul III. cu excepţia geamurilor. iar cele din coloanele "flux termic vertical" sunt valabile şi pentru fluxuri înclinate cu cel mult 30° faţă de orizontală. .4.COEFICIENŢI DE TRANSFER TERMIC SUPERFICIAL [W/(m K)l ŞI REZISTENŢE TERMICE 2 SUPERFICIALE [m K/W] Elemente de construcţie în contact cu spaţii ventilate neîncălzite: • subsoluri şi pivniţe • poduri • balcoane şi logii închise • rosturi închise • alte încăperi neîncălzite i/Rsi e/Rse 2 DIRECŢIA ŞI SENSUL FLUXULUI TERMIC Elemente de construcţie în contact cu: • exteriorul • pasaje deschise (ganguri) i/Rsi e/Rse *) *) *) *) Pentru condiţii de vară: e = 12 W/(m K). Valorile din tabelul III sunt valabile pentru toate elementele de construcţie.

5.05 0.4.11 0. se poate consulta anexa E. deci o comunicare cu mediul exterior. cât şi cu cel exterior.13 0.13 0.stratul de aer are grosimea (pe direcţia fluxului termic) de cel mult 10% din oricare din celelalte două dimensiuni.18 0. specifică unidirecţională a unui element de construcţie alcătuit din unul sau mai multe straturi din materiale omogene.3 m. toate suprafeţele fiind suprafeţe obişnuite.21 0. dispuse perpendicular pe direcţia fluxului termic. Rezistenţa termică.17 0. netratate.5.16 0.00 0. şi nu mai mult de 0.4.11 0.00 0.1.5. cu un coeficient de emisie ridicat (e > 0.17 0.13 0.nu are loc nici un schimb de aer. 7. 7.15 0.4.stratul de aer este mărginit de suprafeţe paralele şi perpendiculare pe direcţia fluxului termic.16 0.16 0.19 0.22 0. .15 0. se calculează cu relaţia: .16 0. Pentru modul în care se pot considera în calculele termotehnice straturile de aer în care există un oarecare grad de ventilare al spaţiului de aer. atât cu mediul interior.8). .18 0.7. fără punţi termice. Rezistenţa termică specifică unidirecţională 7. inclusiv din eventuale straturi de aer neventilat. Valorile din tabel sunt valabile în următoarele condiţii: .11 0. TABELUL III REZISTENŢELE TERMICE ALE STRATURILOR DE AER NEVENTILATE Ra [m K/W] Direcţia şi sensul fluxului termic Grosimea stratului de aer (mm) Vertical Orizontal ascendent 0 5 7 10 15 25 50 100 300 0.16 descendent 0.23 2 OBSERVAŢIE: Pentru valori intermediare se interpolează liniar.18 0.18 0.00 0.

6.5. a elementelor de construcţie neomogene (cu punţi termice).6. 7. 7. ele pot fi rotunjite la 3 cifre semnificative (2 zecimale). din cadrul suprafeţei A. ea ţine seama de influenţa punţilor termice asupra valorii rezistenţei termice specifice determinate pe baza unui calcul unidirecţional în câmp curent. lungimea punţilor liniare de acelaşi fel.2. 7.1. Rezistenţa termică specifică corectată se mai poate exprima prin relaţia: . La elementele de construcţie cu straturi de grosime variabilă (de ex.2.6. În cazul în care conductivitatea termică a stratului cu grosime variabilă este redusă. pentru o mai mare exactitate se recomandă utilizarea prevederilor din anexa F. 7. La elementele de construcţie cu permeabilitate la aer ridicată. În calculul unidirecţional. respectiv în zona cu alcătuirea predominantă. Rezistenţa termică specifică corectată 7. aferente suprafeţelor care se calculează. determinarea rezistenţei termice specifice unidirecţionale se va putea lua în consideraţie prevederile STAS 6472/7.4. Dacă valorile R şi U reprezintă rezultate finale ale calculelor termotehnice. Rezistenta termică specifică corectată R' şi respectiv coeficientul de transfer termic corectat U' se calculează cu relaţia generală: (7) în care: R l rezistenţa termică specifică unidirecţională aferentă ariei A.5.5.(5) Relaţia (5) se utilizează şi pentru determinarea rezistenţei termice specifice în câmp curent. 7. suprafeţele izoterme se consideră că sunt paralele cu suprafaţa elementului de construcţie. rezistenţele termice se pot determina pe baza grosimilor medii ale acestor straturi.3. Rezistenţa termică specifică corectată se determină la elementele de construcţie cu alcătuire neomogenă.5. La planşeele de la terase).5. Coeficientul de transfer termic unidirecţional se determină cu relaţia: (6) 7.

7. 7.6. rezistenţa termică specifică corectată a elementelor de construcţie neomogene. Coeficienţii liniari de transfer termic aferenţi pereţilor exteriori din zona de intersecţie cu placa pe sol se iau din tabelele 1 . În cazurile în care aceşti coeficienţi nu pot fi extraşi din tabele. Coeficienţii şi au valori pozitive sau negative şi ei se introduc în relaţiile (7) şi (9) cu semnele lor algebrice. 10 din [1].6. ei se determină pe baza calculului numeric automat al câmpurilor de temperaturi.6. poate fi determinată cu metoda aproximativă din anexa H.7. bidimensională.. Semnul (+) reprezintă o reducere a rezistenţei termice corectate R' faţă de rezistenţa termică unidirecţională R. Coeficienţii şi nu diferă în funcţie de zonele climatice..1.(8) în care r reprezintă coeficientul de reducere a rezistenţei termice unidirecţionale: 7. Rezistenta termică specifica medic 7. de regulă..6. În anexa G se prezintă o clasificare a punţilor termice liniare şi punctuale precum şi o clasificare a tipurilor de coeficienţi liniari de transfer termic 7. 73 se dau coeficienţii şi pentru o serie de detalii curent utilizate.6. se neglijează în calcule.4. respectiv tridimensională. cât şi de comportarea reală.. În tabelele 1 . 7. Punţile termice punctuale rezultate la intersecţia unor punţi termice liniare. semnul (-) are o frecvenţă mai redusă şi semnifică o mărire a valorii R' faţă de valoarea R.3.6.7. Coeficienţii specifici liniari ( ) si punctuali ( ) de transfer termic aduc o corecţie a calcului unidirecţional.5. în zonele de neomogenitate a elementelor de construcţie. După finalizarea calculelor termotehnice. 7. Pentru calcule la faze preliminare de proiectare. a fluxului termic. Rezistenţa termică specifică medie a unui element de construcţie se calculează cu relaţia: .7. ţinând seama atât de prezenţa punţilor termice constructive. ei se pot determina pe baza indicaţiilor din anexa J. valorile R' şi U' pot fi rotunjite la trei cifre semnificative (2 zecimale).

(10) în care: U'j coeficienţii de transfer termic corectat [W/(m K)] aferenţi suprafeţelor Aj.8. precum şi numărul de punţi termice punctuale sunt cele corespunzătoare unui nivel sau unei clădiri în întregime.pentru ansamblul unei clădiri.4. având temperaturi Te şi Tu diferite. valorile A j şi U'j sunt aferente diferitelor încăperi j. (8) şi (9). cu relaţiile (7). Relaţia (10) este valabilă şi pentru determinarea rezistenţelor termice specifice medii ale unor elemente de construcţie alcătuite din două sau din mai multe zone cu alcătuire omogenă.8. 7. În cazul rezistenţei termice medii pe un nivel sau pe ansamblul clădirii. în care valorile A şi l. . obţinânduse rezistenţa termică specifică medie Rm = 1/Um.2. se calculează cu relaţia (10) în care la numitor termenul se înlocuieşte cu termenul . Valorile R'm şi U'm pe ansamblul unui nivel sau al unei clădiri se pot determina şi direct. Rezistenţa termică specifică medie a mai multor sau a tuturor elementelor de construcţie aferente unei încăperi. cu straturi în pantă. corespunzătoare suprafeţei j. 7. Relaţia (10) astfel modificată este valabilă la calculul rezistenţei termice medii a unui singur element de construcţie care separă mediul interior de două sau mai multe medii exterioare.3. 7. La planşeele de terasă.5. de exemplu o încăpere de colţ. în această situaţie în relaţia (10) în loc de U'j se introduce coeficientul de transfer termic unidirecţional Uj. 7.7. în cazul în care betonul utilizat nu are caracteristici termoizolante. în cazul în care pantele se realizează din materiale cu conductivităţi termice scăzute.7. în care j este factorul de corecţie a temperaturii exterioare.1.7.pe baza grosimii medii a betonului de pantă. 7. rezistenţa termică medie pe ansamblul terasei se poate determina: .pe baza relaţiilor de calcul din anexa F.7. .pentru o încăpere având mai multe suprafeţe pentru un acelaşi element de construcţie. . unui nivel sau întregii clădiri. Coeficientul de cuplaj termic (L) aferent unui element de construcţie se calculează cu relaţia generală: 2 . Alte caracteristici termotehnice 7. Rezistenţele termice medii R'm se pot calcula: .pentru un nivel al clădirii.

[top] 8. volumul interior al clădirii [m ]. aferent unei clădiri în ansamblu. Fluxul termic ( ) aferent unui element de construcţie se calculează cu relaţia generală: (12) în care indicele j are aceeaşi semnificaţie ca la pet 7.UN SPAŢIU NEÎNCĂLZIT.8. valorile se pot însuma. 8. utilizându-se relaţia generală: .2. DETERMINAREA TEMPERATURILOR DINTR . viteza de ventilare naturală a spaţiului interior al clădirii. valorile L se pot însuma.8. se calculează cu relaţia generală: (13) în care: Tj V n factorul de corecţie a temperaturii exterioare.8.1. 3 Calcului coeficientului global de izolare termică este tratat în detaliu în normativele [1] şi [2]. la o încăpere. 7. În cazul elementelor de construcţie care separă spaţiul interior încălzit de un spaţiu neîncălzit.Te se utilizează diferenţa de temperatură (Ti .1. în locul valorii T = Ti . 8. determinată pe baza unui calcul de bilanţ termic. se face un calcul de bilanţ termic.3. la un nivel sau la ansamblul clădirii.(11) în care indicele j se poate referi la o suprafaţă a elementului de construcţie. conform cap. respectiv numărul mediu al schimburilor de aer pe oră aferent tuturor încăperilor încălzite şi neîncălzite din cadrul -1 volumului interior [h ]. Coeficientul global de izolare termică (G). 7. aferent suprafeţei j a elementului de construcţie sau încăperii j. Pentru ansamblul mai multor elemente de construcţie. Pentru ansamblul mai multor elemente de construcţie.Tu) în care Tu reprezintă temperatura din spaţiul neîncălzit. Pentru determinarea temperaturii convenţionale de calcul dintr-un spaţiu neîncălzit.

3 Tj V n 8. Valorile n se vor stabili şi în funcţie de necesităţile de aerisire a încăperii neîncălzite. ferestre.dacă încăperea neîncălzită este prevăzută cu uşi. 8. se pot utiliza valorile orientative din tabelul IV. crt. Pentru numărul de schimburi de aer pe oră între spaţiul neîncălzit şi spaţiul încălzit. se stabileşte în funcţie de existenţa uşilor şi a ferestrelor. etc).temperaturile Tj se introduc în relaţia de calcul cu valorile lor algebrice.2 n (h ) -1 . precum şi între spaţiul neîncălzit şi mediul exterior. în relaţia de calcul se introduc şi aceste elemente de construcţie. . se fac următoarele precizări: . luminatoare ş. volumul interior al spaţiului neîncălzit [m ]. respectiv -1 numărul de schimburi de aer [h ]. .2.3. dar cu uşi sau ferestre etanşe 0 0. Viteza de ventilare a spaţiului neîncălzit. temperaturile convenţionale de calcul ale mediilor adiacente: Tesau Ti [°C]. Pentru utilizarea corectă a relaţiei (14). uşi sau ferestre Ca la 1).a. TABELUL IV RATA SCHIMBURILOR CONVENŢIONALE DE AER Nr. viteza de ventilare naturală a spaţiului neîncălzit. în funcţie de destinaţia acesteia (de exemplu cerinţe mai mari de ventilare la cămările de alimente de la locuinţe. Tipul de etanşare la aer Între spaţiul neîncălzit (u) şi încălzit (i) 1 2 Pereţi şi planşee tară goluri. de existenţa unor eventuale goluri sau orificii de ventilare. precum şi în funcţie de gradul de etanşeitate a elementelor de construcţie perimetrale..la determinarea valorilor Lj aferente elementelor de construcţie interioare se pot utiliza rezistenţele termice specifice unidirecţionale (R). respectiv rata schimburilor convenţionale de aer.(14) în care: Lj coeficienţii de cuplaj termic aferenţi tuturor elementelor de construcţie orizontale şi verticale care delimiteza spaţiul neîncălzit de mediile adiacente: aer exterior sau încăperi încălzite [W/K].

9. rezolvând un sistem de două ecuaţii cu două necunoscute. windfanguri neîncălzite.4. .spaţii de dimensiuni mai mari. vestibuluri.3 Ca la 1). Nu se recomandă utilizarea tâmplăriilor din aluminiu la care nu se realizează ruperea punţilor termice pe o adâncime de cel puţin 12 mm.încăperi interioare de dimensiuni reduse şi înconjurate în mare parte de încăperi încălzite (cămări. 8.0 5.poduri sau etaje tehnice neîncălzite. În situaţia în care două spaţii neîncălzite sunt adiacente.rosturi închise. degajamente ş. fie pe baza unui calcul de bilanţ termic.1. ş. debarale. dar fără orificii de ventilare Ca la 5). Temperaturile în subsolurile neîncălzite se determină în conformitate cu prevederile din [1]. nu vor fi utilizate decât după atestarea caracteristicilor lor termotehnice de către un institut de specialitate.0 8.2. sau importate. rezistenţele termice specifice vor fi determinate prin încercări de către un institut de specialitate. interioare sau adiacente clădirii (casa scării neîncălzită. 9. Pentru alte tipuri de elemente de construcţie vitrate.a. garaje.5 6 7 8 1. Spaţiile neîncălzite pentru care se face calculul cu relaţia (14) pot fi: . . Tâmplăriile exterioare cu tocuri şi cercevele din mase plastice sau din aluminiu.5.3. DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE ALE SUPRAFEŢELOR VITRATE 9.). necuprinse în tabelul V. dar cu uşi sau ferestre obişnuite Între spaţiul neîncălzit (u) şi exterior (e) 0. fie cu relaţia (14) prin încercări succesive.). 9. a luminatoarelor şi a pereţilor exteriori vitraţi se consideră conform tabelului V. . dar cu mici orificii de ventilare Elemente de construcţie cu etanşeitate redusă Elemente de construcţie evident neetanşe 0 5 0. Rezistenţa termică a tâmplâriei exterioare (ferestre şi uşi vitrate) din lemn. temperaturile T n se pot determina. .0 10. produse de firme din ţară sau produse în ţară pe baza unor licenţe străine. [top] 9.4.5 4 Elemente de construcţie fără goluri sau orificii de ventilare Elemente de construcţie cu goluri închise.a.

cu două foi de geam şi un geam termoizolant LUMINATOARE .cu un geam termoizolant 0.. rezistenţele termice pot fi determinate prin calcul.39 0. cu o foaie de geam . TABELULV REZISTENŢE TERMICE SPECIFICE PENTRU ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE VITRATE ELEMENTUL DE CONSTRUCŢIE VITRAT TAMPLĂRIE EXTERIOARĂ DIN LEMN ..cu o foaie de geam . 4 cm .simplă. 4cm .. cu două foi de geam la distanţă de 8.57 0.dublă.7.9.55 0..simplă. cu o foaie de geam şi un geam termoizolant la distanţă de 2 .. Calculele se vor efectua pe baza indicaţiilor din anexa I.dublă.31 0. cu trei foi de geam . 9.5.44 0. cu două foi de geam la distanţă de 2. cu un geam termoizolant .. 4cm .28 m K/W 2 2 9...18 0.69 R' 2 [m K/W] .simplă. opace sau vitrate.4 cm .6. 12 cm . de alcătuirea şi de grosimea acestora şi de valorile R si şi Rse. cu două foi de geam la distantă de 2 . Pentru uşile interioare.33 0.29 0.cu o foaie de geam simplu ..cuplată.. în funcţie de materialele utilizate la tocuri şi foi.cuplată. rezistenţele termice ale tuturor tipurilor de tâmplarii se pot determina pe baza prevederilor din anexa I.. corespunzătoare poziţiei uşilor. Pentru tâmplăriile metalice simple. Pentru calcule în fazele preliminare de proiectare. realizate din profile din oţel se vor considera următoarele rezistenţe termice: .triplă.17 m K/W R' = 0.43 0.simplă.cu un geam termoizolant R' = 0.19 0. cu o foaie de geam şi un geam termoizolant la distanţă de 8 .51 0. cu o foaie de geam şi un geam termoizolant la distanţă de 2 .triplă. 12cm ..

.Te..30 0..simple . Temperatura pe suprafaţa interioară a elementelor de construcţie fără punţi termice (sau în câmpul curent al elementelor de construcţie cu punţi termice) se determină cu relaţia: (15) La elementele de construcţie adiacente spaţiilor neîncălzite în locul valorii T = Ti . temperaturile T si se determină printr-un calcul automat al câmpului de temperaturi.geam profilit tip U.pereţi simpli . 3 cm . montat simplu .27 0.vitrine cu rame metalice. de temperaturi.42 0.din plăci PAS . În zona punţilor termice. cu o foaie de geam [top] 0.1.plăci presate din sticlă. montate simplu .geam profilit tubular .18 0.cu două foi de geam la distanţa de 1 . montat dublu . 10.geam profilit tip U. Calculul câmpurilor de temperaturi se face pe baza precizărilor din anexa J.Tu). se introduce diferenţa de temperatură (T j .plăci PAS.34 0. bidimensional.31 0.27 0. pentru determinarea temperaturilor minime Tsi min este suficient a se face calculul câmpului plan.22 0.17 0.cărămizi presate din sticlă cu goluri.2. de 80 mm grosime .18 10.duble PEREŢI EXTERIORI VITRAŢI . în relaţia de calcul (15)..18 0. tip S (Nevadă): . În mod curent. DETERMINAREA TEMPERATURILOR PE SUPRAFAŢA INTERIOARĂ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE 10.pereţi dubli .

se poate considera valoarea: (17) în care: Tsi min temperatura superficială minimă. temperatura minimă (T'si min) se poate determina cu relaţia: (16) în care: Ti = +20°C Te = -15°C Ti . Pentru cazurile şi detaliile curente. 7. se dau în tabelele 1 . 10. Valorile din tabele sunt valabile pentru zona II climatică şi pentru o temperatură interioară Ti = +20°C. se poate determina cu relaţia: (18) în care: R' rezistenţa termică specifică corectată. fie ansamblului clădirii. determinată conform cap.. determinată pe baza câmpului plan de temperaturi. după necesităţi.10. aferentă unui element de construcţie. de temperaturi.. La colţurile ieşinde de la intersecţia a doi pereţi exteriori cu un planşeu (la tavan sau la pardoseală). cu relaţia: (19) .4. aferentă.6. 73. temperaturile superficiale minime T si min. În cazul în care nu se face un astfel de calcul. Pentru alte condiţii de temperatură (T'e şi T'i).5. temperatura minimă se poate determina numai pe baza unui calcul automat al câmpului spaţial. 10. tridimensional.3. fie unei încăperi.Te = 35 K 10. Pe baza temperaturii superficiale minime T s min se poate calcula valoarea maximă a raportului ecartului de temperatură superficială. Temperatura superficială medie.

La elementele de construcţie adiacente spaţiilor neîncălzite.pe suprafaţa exterioară a elementului de construcţie: (21) . se introduce diferenţa de temperatură (T i . în locul valorii (20). respectiv exterioară . (19).într-un plan n din interiorul elementului de construcţie.7. T din relaţiile (18). În această ipoteză se pot determina următoarele temperaturi: . cu una din relaţiile: (22) sau (23) în care: suma rezistenţelor termice ale straturilor amplasate între suprafaţa interioară relaţia (22). COMPORTAREA ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE LA DIFUZIA VAPORILOR DE APĂ 11. pe baza relaţiei (15).Tu).Pe baza temperaturii superfciale medii T si m. . folosind relaţia: (20) 10. se poate determina valoarea medie a raportului ecartului de temperatură superficială.8. Prin efectuarea unui calcul numeric automat al câmpului plan de temperaturi (2D) conform indicaţiilor din anexa J. şi planul n. se poate face o reprezentare grafică a variaţiei temperaturilor T si.1.2. Se are în vedere verificarea comportării elementelor de construcţie la difuzia vaporilor de 11. 10. [top] 11. Calculele se fac in ipoteza că elementul de construcţie este alcătuit din straturi omogene perpendiculare pe fluxul termic.pe suprafaţa interioară a elementului de construcţie.relaţia (23). .

3. 12.3. se calculează cu relaţia: (24) în care: s coeficientul de asimilare termică. 12.partea opacă a pereţilor exteriori supraterani ai încăperilor încălzite.2. STABILITATEA TERMICĂ A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE 12. [top] 12. Coeficienţii de asimilare s se iau din anexa A.5. pentru perioada oscilaţiilor densităţii fluxului termic de 24 ore. alcătuit din mai multe straturi dispuse perpendicular pe fluxul termic. Temperaturile din interiorul elementelor de construcţie neomogene se pot determina printr -un calcul numeric automat al câmpului bidimensional de temperaturi. Pe baza temperaturilor astfel determinate. Se are în vedere determinarea stabilităţii termice a elementelor de construcţie perimetrale ale clădirilor. de sub terase şi poduri.4.1. Pentru materiale necuprinse în anexa A.11. 12. coeficientul de asimilare termică se calculează cu relaţia: (25) în care: c capacitatea calorică masică la presiune constantă [J/(kgK)] conform anexei A. se pot reprezenta grafic curbele izoterme din interiorul elementelor de construcţie. densitatea aparentă a materialului [kg/m ]. În cazul elementelor de construcţie neomogene. Indicele inerţiei termice D a unui element de construcţie plan. . 12. Elementele de construcţie care se verifică la exigenţa de stabilitate termică sunt următoarele: . indicele inerţiei termice se calculează cu relaţia: 3 .planşeele de peste ultimul nivel încălzit.

având valori conform [3]. în relaţia (27) se introduce diferenţa de temperatură (Ti . se calculează cu relaţia: (27) în care: Ti max diferenţa maximă de temperatură. . Rezistenţele termice specifice corectate R' ale tuturor elementelor de construcţie ale clădirilor. calculate pentru fiecare încăpere în parte.Tsim Valorile Ti max se dau în tabelul VI. în funcţie de destinaţia clădirii şi de tipul elementului de construcţie. Relaţia (27) nu se aplică la suprafeţele vitrate.3. necesară din considerente igienico-sanitare. în loc de valoarea T. precum şi la clădirile încălzite cu sobe. REZISTENŢE TERMICE NORMATE 13. izolate faţă de mediul exterior. La elementele de construcţie care separă încăperea considerată de un spaţiu mai puţin încălzit. în care Tu reprezintă temperatura în spaţiul neîncălzit. La elementele de construcţie care separă încăperea considerată de un spaţiu neîncălzit. spre încăperile neîncălzite sau mai puţin încălzite. trebuie să fie mai mari decât rezistenţele termice necesare: (28) 13. Condiţia (28) se aplică şi la elementele de construcţie adiacente rosturilor închise. admisă între temperatura interioară şi temperatura medie a suprafeţei interioare Ti max = Ti . indicii inerţiei termice corespunzători zonelor cu arii Aj. în loc de valoarea T = Ti . determinată pe baza unui calcul de bilanţ termic.Tu). în relaţia (27) se introduce diferenţa dintre cele două temperaturi interioare convenţionale de calcul.(26) în care: Aj Dj ariile zonelor distincte de pe suprafaţa elementului de 2 construcţie [m ]. [top] 13. 13. Rezistenţa termică.2.Te.1. la verificarea termotehnică a elementelor de construcţie interioare.

9.8. din [3] şi de valorile Ti max din tabelul VI.cu excepţia suprafeţelor vitrate . Pentru elementele de construcţie uşoare .0 (%) I • Clădiri de locuit. Pentru destinaţii şi funcţiuni specifice.7. chiar dacă ele diferă de valorile T. prin care se urmăreşte a se compensa inerţia (exprimată prin greutate) redusă. 13. Rezistenţele termice specifice ale elementelor de construcţie vitrate trebuie să fie mai ma ri decât valorile R'nec din tabelul VII. La elementele de construcţie ale încăperilor în care staţionarea oamenilor este de scurtă durată (de exemplu casa scării.a. 13.suprafaţa interioară a elementului de construcţie este supusă unui flux radiant permanent sau este spălată de aer uscat şi cald.5.densitatea fluxului termic degajat este de cel puţin 23 W/m de element de construcţie. internate 60 4.4. 13. În scopul reducerii consumului de energie în exploatare. cămine.0 . prin rezistenţe termice specifice sporite: pentru 20 kg/m pentru 50 kg/m 2 2 2 2 2 R'nec = 2. . rezistenţa termică corectată. poate fi comparată cu rezistentele termice minime prescrise de actele normative în vigoare. Trebuie să fie îndeplinită condiţia: (29) TABELUL IV VALORI NORMATE Grupa clădirii Destinaţia clădirii Ti max i Ti max [K] Pereţi Tavane 3. dacă este îndeplinită una din următoarele condiţii: Ti max nu se . valorile normate Ti şi Timax . ş. a fiecărui element de construcţie.) valorile Ti max din tabelul VI se măresc cu 1 K.0 Pardoseli 2.50 m K/W R'nec = 2. medie pe clădire. valoarea normează.00 m K/W R'nec = 1. . holurile de intrare în clădirile de locuit. pot şi trebuie să fie stabilite de proiectant. 13. Pentru încăperile clădirilor de producţie cu degajări importante de căldură.degajările de căldură depăşesc cu cel puţin 50 % necesarul de căldură de calcul.sunt valabile valorile R'nec de mai jos.80 m K/W R'nec = 1.13.60 m K/W 2 2 2 2 pentru 100 kg/m pentru 150 kg/m 13.6.

policlinici.5 III 60 6. cu regim normal de umiditate • Clădiri sociale cu regim ridicat de umiditate • Clădiri de producţie cu regim normal de umiditate Destinaţia clădirii 50 4.39 0. ş.23 Pereţi exteriori vitraţi 0. • Creşe. grădinţe • Şcoli. licee.0 4. II • Alte clădiri social culturale.5 3.a.29 0.29 0.• Spitale.29 0. indiferent de grupa clădirii.26 m K/W 2 2 Luminatoare 0. ş.32 0.26 0.5 2.26 0. se admite R' nec = 0.26 OBSERVAŢII: 1) La casa scării şi la alte spaţii de circulaţie.5 *) T r = Ti - r TABELUL VII REZISTENŢE TERMICE SPECIFICE NECESARE PENTRU ELEMENTELE DE CONSTRUCŢIE VITRATE R'nec [m K/W] Grupa clădirii Tâmplărie exterioară 0.0 Grupa clădirii i Ti max [K] Pereţi Tavane Pardoseli (%) IV • Clădiri de producţie cu regim ridicat de umiditate *) ≤ 75 Tr 0. a.5 3.32 0.23 I II III IV .32 0.8· Tr 3.

atât în câmp curent. Temperaturile de pe suprafeţele interioare ale elementelor de construcţie.din anexa C se determină temperatura pentru care presiunea parţială a vaporilor de apă. considerată conform tabelului VI. calculată cu relaţia (31). Cu ajutorul temperaturilor superficiale medii determinate cu relaţia (18) se pot calcula şi verifica indicii globali de confort termic PMV şi PPD. în funcţie de temperatura interioară convenţională de calcul Tj şi de umiditatea relativă a aerului interior i. Temperatura punctului de rouă se poate determina din anexa B.1. .2) La vitrine se admite R'nec = 0. 14.22 m K/W [top] 2 14. devine presiune de saturaţie. această valoare a temperaturii este temperatura punctului de rouă r. variaţia pe verticală a temperaturii aerului şi asime tria temperaturii radiante.în pascali. precum şi indicatorii specifici disconfortului local: temperatura suprafeţei pardoselii. cu relaţia: (30) în care: ps tpi presiunea de saturaţie corespunzătoare temperaturii aerului interior. Mai exact. [top] . în procente.3. aproximativ. chiar dacă ele diferă de valorile i din tabelul VI. Pentru destinaţii şi funcţiuni specifice. umiditatea relativă a aerului umed interior. Pentru alte valori Ti şi i decât cele din anexa B. cât şi în dreptul tuturor punţilor termice. în conformitate cu [10].4. temperatura punctului de rouă se calculează astfel: . valorile i pot şi trebuie să fie stabilite de proiectant. temperatura punctului de rouă poate fi determinată.2. TEMPERATURI SUPERFICIALE NORMATE 14. trebuie să fie mai mari decât temperatura punctului de rouă r: (30) 14.se determină presiunea parţială a vaporilor de apă la interior. 14. prin interpolare liniară. conform anexei C .

75 17.05 11. Denumirea materialului Densitatea aparentă 3 [kg/m ] Conductivitatea termică de calcul [W/(mK)] 3 Coeficientul de asimilare termică 2 s [W/(m K)] 4 Factorul rezistenţei la permeabilitate Ia vapori 1/KD 5 0 1 2 I Produse pe bază de azbest Capacitate calorică masică c=840 J/(kgK) 1 Plăci şi foi de azbociment Plăci termoizolante de azbest 1900 500 300 0.17 9.1 8.3 14.9 12. tuf calcaros.86 10.5 7.28 24.53 24.3 21.ANEXA A CARACTERISTICILE TERMOTEHNICE ALE MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE Nr.0 *) III Betoane Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK) 2600 6 Beton armat 2500 2400 2400 Beton simplu cu agregate naturale de natură sedimentară sau amorfă (pietriş.3 21.74 1.35 1.08 8.37 85. diatomit) 2200 2000 1800 1600 2.16 0.13 0.25 15. crt.04 0.03 1.62 1.39 1.90 16.99 1.1 7 .6 2 II Materiale asfaltice şi bituminoase Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK) 3 4 5 Mortar asfaltic Beton asfaltic Bitum 1800 2100 1100 0.62 11.93 0.3 1.51 3.36 15.36 13.3 21.75 1.62 1.09 6.35 0.6 1.0 85.

46 0.1 7.4 2.1 4.37 6.35 7.50 6.5 6.75 8.1 6.1 7.5 6.7 7.41 0.65 5.33 0.17 0.41 0.64 0.46 5.26 0.4 2.85 8.0 6.1 6.37 0.46 0.3 3.46 0.79 4.46 0.79 4.58 0.0 4.87 0.7 7.58 0.47 3.75 0.61 4.7 9 .36 7.58 0.81 0.02 5.3 3.64 0.1 4.74 9.6 6.1400 1200 1000 1800 1600 8 Beton cu zgură de cazan 1400 1200 1000 1800 Beton cu zgură granulată 1600 1400 1200 1600 10 Beton cu zgură expandată 1400 1200 1200 1000 11 Beton cu perlit 800 600 1800 1700 1600 12 Beton cu granulit 1500 1400 1200 1000 0.9 8.50 6.1 7.55 2.49 9.53 7.7 7.41 0.64 0.7 4.52 0.52 0.25 5.5 7.76 0.99 8.02 5.15 4.63 7.41 8.24 7.46 4.58 0.9 6.8 6.1 6.79 7.70 0.

tip GBC .64 0.57 3.1 8.87 0.3 1.1 19 20 Saltele din vată minerală .042 0. SPS 60 .. 130 120 .03 3.70 0.59 1.7 4.46 1.tip 60 .24 7.TIP SPS 70 100 .22 3.1 2.3 5.045 0. GBC .50 .47 8.tip GBN .71 4. 150 0.045 0.4 2.37 6.3 .T 700 700 600 550 0.08 9.7 5 18 0 V Vată minerală şi produse din vată minerală Capacitate calorică masică c = 750J/(kgK) Vată minerală: .16 2.50 0.6 IV Mortare Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK) 15 16 17 Mortar de ciment Mortar de ciment şi var Mortar de var Mortar de zgură cu ciment 1 1800 1700 1600 1400 1200 2 0.7 3.96 2.23 0.9 13 Beton celular autoclavizat (gazbeton): .tip GBN .040 0.20 0.24 0.29 0.15 4 7..28 0.39 2.2 4.4 1.1 1.5 14 Produse rigide spumate din cenuşă de termocentrală liată cu ciment 500 400 0.75 2.tip SCI 60.41 1.800 600 400 0.T.93 0.35 .5 5.2 3.tip 70 60 70 0.tip GBN .52 3 10.97 3.50 . SCO 60.89 2.37 0.17 3.27 0.

14 0.3 28.tip P 40 21 . 140 0.1 1.5 VI Sticlă şi produse pe bază de sticlă Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK) 24 Sticlă 2500 400 25 Sticlă spongioasă 300 140 Vată de sticlă: 26 .56 2.044 0..050 0.51 2.tip P 90 Plăci de vată minerală: .tip P 60 .44 1. diatomit Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK) 1100 27 Plăci de ipsos 1000 28 29 Plăci de ipsos cu umplutură organică Ipsos celular 700 500 0.cal.043 0.040 0. II 80 100 0.80 ∞ 28.0 40 0. I .7 0.42 0.47 3.048 0.2 0.4 2.4 100 0.23 6.37 0.66 2.5 3.12 0.tip AP 140 140 120 .55 0.cal.040 0.1 60 90 0.31 1. perlit.1 23 Plăci rigide din fibre de bazalt tip PB 160 160 0.23 0.67 1.036 0.3 28.75 0.36 0.50 1.18 4.041 0.Pâslă minerală: .tip G 140 .3 VII Produse pe bază de ipsos.040 0.48 0.6 2.84 1.075 10.41 5.4 1.tip G 100 22 .13 2.34 6.1 .

14 0.52 4.66 5.40 162 11.91 10.30 Şapă de ipsos Produse termoizolante din diatomit Plăci termoizolante din perlit liate cu ciment 1600 600 500 270 1.35 4. puzderie) Plăci termoizolante din coajă de răşinoase 42 750 0.09 0.28 7.17 11.9 2.perpendicular pe fibre .4 IX Lemn şi produse din lemn Capacitate calorică masică c = 2510 J/(kgK) Pin şi brad 36 .13 0.00 2.30 2.16 5.41 0.în lungul fibrelor 38 39 Placaj încleiat Rumeguş Plăci termoizolante din talaş.3 5.74 3.perpendicular pe fibre .23 0.3 .0 550 550 0.42 5.17 0.16 10.0 40 41 Beton cu agregate vegetale (talaş.în lungul fibrelor Stejar şi fag 37 .03 0.12 5.19 2.83 2.58 0.3 2.4 2.19 0.4 2. rumeguş.78 7.9 31 32 VIII Pământuri şi umpluturi Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK) 33 34 35 Pământ vegetal în stare umedă Umplutură din nisip Umplutură din pietriş 1800 1600 1800 1.4 2.71 4.22 0.216 5.2 1. tip STABILIT 800 800 600 250 400 300 800 600 0.02 3.1 5.3 2.21 0.17 0.70 11.50 8.1 28.16 0.

tip IZOTER Plăci din fibre de lemn. tip PAL: .156 2.168 0.stratificate 45 550 700 .82 2.8 7. 350 230 .5 7.0 46 49 100 0.omogene cu goluri 450 X Produse termoizolante fibroasă de natură organică Capacitate calorică masică c = 1670 J/(kgK) Plăci aglomerate din puzderie..180 0.7 2.53 1.plăci S .24 5.1 4.65 2.3 1.204 0.4 1.plăci B şi BA 44 Plăci aglomerate fibrolemnoase.90 3.. 400 300 0. tip vată de tapiţerie 0.85 1.4 300 200 0.08 2.79 4.05 0.094 0.60 2.85 3.3 0.101 0.3 8.264 0.4 2.8 .086 1.7 350 650 0. tip PAP Stufit 47 .74 1.14 0.101 0. tip PFL (plăci moi) 43 .116 2.084 2.05 1.32 2.1 .09 0.90 4.termoizolante 350 270 0.38 2.tip PACOSIB .1 3.14 2. tip PAF Plăci din aşchii de lemn.57 2.7 3..44 3.5 3.045 0.presat cu maşina 250 400 250 48 Plăci din paie 120 Saltele din deşeuri textile sintetice.1 220 .14 1.125 0.216 0.presat manual .4 2.91 1.omogene pline 600 500 .084 0.

XI Umpluturi termoizolante Capacitate calorică masică c = 840 J/(kgK) 1000 50 Zgură de cazan 700 1100 51 Zgură granulată, zgură expandată 900 500 52 Cenuşă şi zgură de termocentrală 650 900 53 Granulit 500 300 200 54 Perlit 100 700 55 Diatomit 500 0,20 2,46 0,083 0,25 0,71 3,26 0,9 0,26 0,36 0,31 0,19 0,29 0,49 0,25 0,18 0,088 3,32 4,90 4,11 2,40 3,38 5,17 2,75 1,81 1,03 2,9 3,4 3,1 2,7 3,0 3,0 2,1 1,7 1,7 0,35 4,61 3,3

XII Pietre naturale şi zidărie din piatră naturală Capacitate calorică masică c = 920 J/(kgK) 56 57 58 Scorie bazaltică Marmură, granit, bazalt Gresie şi cuarţite 1000 2800 2400 2000 59 Pietre calcaroase 1700 60 Tuf calcaros Zidărie din pietre de formă regulată, cu densitate aparentă a pietrei de: - 2800 kg/m
3

0,26 3,48 2,03 1,16 0,93 0,52

4,16 25,45 17,99 12,42 10,25 6,70

56,7 17,0 10,6 8,5 4,3

1300

61

2680

3,19

23,89

30,4

- 2000 kg/m - 1200 kg/m

3

1960 1260

1,13 0,51

12,13 6,54

9,9 4,9

3

Zidărie din pietre de formă neregulată, cu densitatea aparentă a pietrei de: 62 - 2800 kg/m - 2000 kg/m - 1200 kg/m
3

2420 1900 1380

2,55 1,06 0,60

20,30 11,57 7,42

15,5 8,7 5,3

3

3

XIII Zidărie din cărămizi, blocuri mici şi produse din beton celular autoclavizat Capacitate calorică masică c = 870 J/(kgK) 63 Zidărie din cărămizi pline Zidărie din cărămizi cu găuri verticale, tip GVP, cu densitatea aparentă a cărămizilor de: - 1675 kg/m 64 - 1475 kg/m - 1325 kg/m - 1200 kg/m - 1075 kg/m - 950 kg/m
3

1800

0,80

9,51

6,1

1700 1550 1450 1350 1250 1150

0,75 0,70 0,64 0,58 0,55 0,46

8,95 8,26 7,64 7,02 6,57 5,77

5,3 5,0 4,7 4,5 4,3 4,1

3

3

3

3

3

65

Zidărie din cărămizi de diatomit cu densitatea aparentă a cărămizilor 3 de 1000 kg/m Zidărie din blocuri mici pline din beton cu agregate uşoare, cu densitatea aparentă a blocurilor de: - 2000 kg/m - 1800 kg/m
3

1200

0,52

6,26

3,4

66

1980 1800

1,16 0,93

12,02 10,26

10,6 8,5

3

- 1600 kg/m 66 - 1400 kg/m - 1200 kg/m - 1000 kg/m

3

1620 1440 1260 1080

0,75 0,61 0,50 0,42

8,72 7,43 6,29 5,34

7,1 4,7 4,3 3,9

3

3

3

Zidărie din blorcuri de beton celular autoclavizat: - cu rosturi subţiri - tip GBN 35 67 - tip GBN 30 - cu rosturi obişnuite - tip GBN 35 -tip GBN 50 Fâşii armate din beton celular autoclavizat 68 - tip GBN 35 - tip GBN 50 625 725 0,25 0,28 3,13 3,57 3,7 4,2 725 825 0,30 0,34 3,70 4,20 3,9 4,4 775 0,30 3,82 4,3 675 0,27 3,38 3,8

XIV Metale Capacitate calorică masică c = 870 J/(kgK) 69 70 71 Oţel de construcţii Fontă Aluminiu 7850 7200 2600 58 50 220 125,11 111,7 140,8

∞ ∞ ∞

XV Materiale în suluri Capacitate calorică masică c = 1460 J/(kgK) Covor PVC - fără suport textil 75 1600 - cu suport textil 1600 0,33 0,29 7,46 7,00 1800 0,38 8,49

425 425 425

1400 76 Pânză bitumată.cu pori închişi ... .. conductivitatea fiind raportată la temperatura medie de 0°C.17 .. Alte materiale decât cele din anexa A pot fi utilizate în elemente de construcţie numai cu avizul unui institut de specialitate.23 0.16 W/(mK) = 0.polimeri şi spume din polimeri .. etc. Densitatea aparentă dată în anexa A.cu pori deschişi 10% 20% 4.. 0.masă ceramică ..31 . carton bitumat. 0. conform STAS 5912-89 (pentru materialul în stare uscată).30 W/(mK) =0..58 W/(mK) 60% 35% 30% 25% 20% 10% 20% 20% 20% 0 0 0 0 .betoane uşoare având: 0 ≤ 0. 0.24 . Pentru materialele care nu sunt cuprinse în anexa A.produse fibroase de natură organică . Conductivităţile termice de calcul se obţin prin majoritatea valorilor determinate experimental cum urmează: 0 după . 600 0. Conductivităţile termice de calcul din anexa A sunt date la condiţiile unui regim normal de umiditate a materialelor în timpul exploatării.produse din lemn . conform prevederilor din STAS 6472/4-892.17 5. 3. se referă la materialele în stare uscată până la masă constantă.produse din vată minerală . conductivitatea termică se poate determina experimental.47 .28 425 *) *) Valoarea este conform STAS 6472/4 – 89 OBSERVAŢII: 1.46 W/(mK) =0.83 3.23 W/(mK) = 0. 0.

7 + 4.4 +13.5 +11.3 +19.8 + 7.4 din prezentul normativ.2 +14.5 +11.5 +10.0 +13.1 + 9.2 +16.6 +10.3 16 +16. valorile 1/KD se dau în STAS 6472/4-89.0 +10.9 +12. Ti în °C 12 +12. factorul rezistenţei la permeabilitate la vapori se va determina pe cale experimentală de către un institut de specialitate. Pentru materialele şi densităţile aparente necuprinse în anexa A.4 +11.4 +16.2 + 7.5 .7 22 +22.6 + 7. pelicule sau folii.9 20 +20. 7. [top] ANEXA B TEMPERATURA PUNCTULUI DE ROUĂ ( r) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ŞI UMIDITĂŢI RELATIVE ALE AERULUI INTERIOR .5 +12.0 +15.1 18 +18.2 +10. 12.4 + 9.7 + 2.5 +15.5 + 9.5 +13.0 +17.4 +14.3 + 7. 6.4 +18.2 +12.0 +11.5 + 6. conductivitatea termică de calcul se poate determina prin interpolare.2 +18.0 +21.2 +20.4 +11.4 + 5. Pentru materiale cuprinse în anexa A.4 + 8. dar având alte densităţi aparente.2 + 1.5 +12.°C Umiditatea relativă a aerului i % 100 95 90 85 80 75 70 65 60 55 50 45 Temperatura aerului interior.6 + 8.3 +15.4 +14.6 + 9.4 14 +14.1 +13.0 +19.5 + 3. coeficientul de asimilare termică s se calculează conform pct.4 +17.4 +16.3 +17.7 + 5.6 + 4.0 + 5.3 +15.9 + 0.7 + 6.3 +10.7 + 7. Pentru materiale sub formă de vopsele.3 +13. 8.2 +12.1 + 3.1 + 8. Pentru materialele care nu au valori 1/KD în anexa A. precum şi pentru alte materiale necuprinse în anexa A.5.7 + 9.4 + 5.7 + 8.

6 + 1.7 0.6 .2 .Pa Temperatura aerului T (°C) Fracţiuni de grade Celsius: 0.2 00.1 0.5 + 7.0 + 4.6 .5 . pa.5.5 .5 0.1.4.2 + 2.6 + 0.1.1. în Pa I Pentru domeniul de temperatură de la 30 până la 0°C 30 29 28 27 26 25 24 23 22 21 20 19 18 4244 4006 3781 3566 3362 3169 2985 2810 2645 2487 2340 2197 2006 4260 4030 3803 3588 3382 3188 3003 2827 2661 2504 2354 2213 2079 4291 4053 3826 3609 3403 3208 3021 2845 2678 2518 2369 2227 2091 4310 4077 3848 3631 3423 3227 3040 2863 2695 2535 2384 2241 2105 4344 4101 3871 3652 3443 3246 3059 2880 2711 2551 2399 2254 2119 4300 4124 3894 3671 3463 3266 3077 2807 2727 2566 2413 2268 2132 4304 4148 3916 3695 3484 3284 3095 2015 2744 2582 2428 2283 2145 4419 4172 3939 3717 3504 3304 3114 2932 2761 2598 2443 2297 2158 4445 4196 3961 3793 3525 3324 3132 2050 2777 2613 2457 2310 2172 4469 4219 3984 3769 3544 3343 3151 2968 2794 2629 2473 2324 2185 .9 .4 0.8 0.2.0 + 6.8 + 5.9 + 3.3 .3 + 0.9 Presiunea de saturaţie a vaporilor de apă.1 .5 + 4.0 .2.3.6.0 [top] + 2.6 0.3 0.1 ANEXA C PRESIUNEA DE SATURAŢIE A VAPORILOR DE APĂ (ps) PENTRU DIFERITE TEMPERATURI ALE AERULUI .9 .4 + 0.1 + 1.40 35 30 25 .2.0.0 0.

17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0 1937 1818 1706 1599 1498 1403 1312 1228 1148 1073 1002 935 872 813 759 705 657 611 1950 1830 1717 1610 1508 1413 1321 1237 1156 1081 1008 942 878 819 765 710 662 616 1963 1841 1729 1621 1518 1422 1330 1245 1163 1088 1016 949 884 825 770 716 667 631 1976 1854 1739 1631 1528 1431 1340 1254 1171 1096 1023 955 890 831 776 721 672 626 1988 1866 1750 1642 1538 1441 1349 1262 1179 1103 1039 961 896 837 781 727 677 630 2001 1878 1762 1653 1548 1451 1358 1370 1187 1119 1038 968 902 843 787 732 682 635 2014 1889 1773 1663 1559 1460 1367 1279 1195 1117 1046 975 907 849 793 737 687 640 2027 1901 1781 1674 1569 1470 1375 1287 1203 1125 1052 982 913 854 798 743 691 645 2030 1914 1795 1684 1578 1479 1385 1295 1211 1133 1059 988 919 864 803 746 696 646 2052 1926 1806 1695 1588 1488 1394 1304 1218 1140 1066 995 925 866 808 753 700 659 II Pentru domeniul de temperatură de la 0 până la -20°C 0 -1 -2 -3 -4 -5 -6 611 562 517 476 437 401 368 605 557 514 472 433 398 365 600 547 509 468 430 395 362 595 543 505 464 426 391 359 592 536 501 461 423 388 356 587 538 496 456 419 385 353 582 534 492 452 415 382 350 577 531 489 448 413 379 347 572 527 484 444 408 375 343 507 522 480 440 405 372 340 .

-7 -8 -9 -10 -11 -12 -13 -14 -15 -16 -17 -18 -19 -20 [top] 337 310 284 260 237 217 198 181 165 150 137 125 114 103 336 306 281 258 235 215 197 180 164 149 136 124 113 102 333 304 279 255 233 213 196 178 162 148 135 123 112 101 330 301 276 252 231 211 193 177 161 146 133 122 111 100 327 298 274 251 229 209 191 175 159 145 132 121 110 99 324 296 272 249 228 208 190 173 158 144 131 120 109 98 321 294 269 246 226 206 188 172 157 142 129 118 107 97 318 291 267 244 224 204 186 170 155 142 128 117 106 96 315 288 264 243 221 202 184 168 153 139 127 116 105 95 312 286 262 239 219 200 182 167 152 138 126 115 104 94 ANEXA D ZONAREA CLIMATICĂ A ROMÂNIEI PENTRU PERIOADA DE IARNĂ .

LEGENDĂ: zona I: Te = -12°C zona II: Te = -15°C zona III: Te = -18°C zona IV: Te = -21°C [top] ANEXA E .

CONSIDERAREA ÎN CALCULE A STRATURILOR DE AER VENTILATE
Prezenta anexă utilizează prevederi din EN ISO 6946 [14]. 1. Strat de aer foarte slab ventilat În această categorie intră straturile de aer care au legătură cu mediul exterior prin intermediul unor găuri de dimensiuni reduse şi anume: - pentru straturi verticale max. 500 mm /metru liniar - pentru straturi orizontale max.500 mm /metru pătrat Trebuie să se respecte de asemenea următoarele condiţii: - între stratul de aer şi mediul exterior să nu existe nici un strat termoizolant; - găurile prevăzute să fie astfel dispuse încât să nu se poată naşte un curent de aer prin stratul de aer considerat. În aceste condiţii, stratul de aer se poate considera în calcule ca un strat de aer neventil at. 2. Strat de aer slab ventilat În această categorie intră straturile de aer care au legătură cu mediul exterior prin intermediul unor găuri având următoarele dimensiuni: - pentru straturi verticale între 500 şi 1500 mm /metru liniar - pentru straturi orizontale între 500 şi 1500 mm /metru pătrat Trebuie să se respecte deasemenea condiţia ca găurile să nu fie dispuse astfel încât să favorizeze un curent de aer prin stratul de aer considerat. În aceste condiţii, rezistenţa termică a stratului de aer slab ventilat se consideră în calcule cu jumătate din valorile prevăzute în tabelul III. Dacă rezistenţa termică a straturilor amplasate între stratul de aer şi mediul exterior depăşeşte 0,15 2 m K/W, rezistenţa termică a acestor straturi, care se consideră în calcule, se limitează la valoarea de 2 0,15 m K/W. 3. Strat de aer bine ventilat Din această categorie fac parte straturile de aer care au legătură cu mediul exterior prin intermediul unor găuri care depăşesc: - pentru straturi verticale 1500 mm /metru liniar - pentru straturi orizontale 1500 mm /metru pătrat
2 2 2 2 2 2

În aceste condiţii rezistenţa termică se calculează atât fără aportul stratului de aer, cât şi fără cel al straturilor amplasate între stratul de aer şi mediul exterior. În această situaţie, pentru rezistenţa termică superficială Rse se adoptă o valoare egală cu rezistenţa termică superficială RSi, corespunzătoare. [top]

ANEXA F

DETERMINAREA REZISTENŢEI TERMICE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE AVÂND STRATURI DE GROSIME VARIABILĂ
Prezenta anexă utilizează prevederi din EN ISO 6946 [14]. prezenta anexă se referă la elementele de construcţie în alcătuirea cărora intră un strat de grosime variabilă, de exemplu planşeul terasă (fig. F1). În această situaţie rezistenţa termică este diferită de la zonă la zonă; de asemenea, rezistenţa termică specifică medie pe ansamblul elementului de construcţie, este în funcţie de rezistenţele termice aferen te acestor zone. Relaţiile de calcul de mai jos sunt valabile în cazurile în care pantele nu depăşesc 5 %. se definesc 3 tipuri de zone (fig. F2): 1) Suprafeţe dreptunghiulare. 2) Suprafeţe triunghiulare cu vârful mai înalt. 3) Suprafeţe triunghiulare cu vârful mai puţin înalt. Coeficienţii de transfer termic U, corespunzători celor 3 tipuri de suprafeţe, se calculează cu relaţiile:

în care:

conductivitatea termică de calcul a stratului cu grosime variabilă (având grosimea egală cu zero la o margine); R0 d1 ln rezistenţa termică a celorlalte straturi, inclusiv ambele rezistenţe termice superficiale (Rsi şi Rse) grosimea maximă a straturilor cu grosime variabilă; logaritmi naturali (In x = 2,3026 log x). Calcul se conduce astfel: 1) Se calculează R0 ca o rezistenţă termică totală a tuturor straturilor, cu excepţia stratului de grosime variabilă. 2) Se subîmparte aria totală în arii de tipurile 1), 2) şi 3), ca exemplul din fig. F1. 3) Se calculează valorile Uj aferente fiecărei arii Aj. 4) Se calculează coeficientul de transfer termic total, cu relaţia:

5) Se calculează rezistenţa termică specifică pentru ansamblul elementului de construcţie cu relaţia:

Observaţii: Relaţiile din această anexă permit să se determine, cu un grad sporit de exactitate, rezistenţa termică aferentă întregului element de construcţie. Cu un grad mai mic de exactitate, relaţiile din această anexă permit a se calcula şi rezistenţele termice corespunzătoare unor încăperi sau unui ansamblu de două sau mai multe încăperi. În situaţia în care straturile cu grosime constantă conţin punţi termice, în loc de rezistenţa termică unidirecţională R0 , în relaţiile de calcul se introduce rezistenţa termică specifică corectată R' 0. [top]

ANEXA G

CLASIFICAREA PUNŢILOR TERMICE ŞI A COEFICIENŢILOR DE TRANSFER TERMIC

punţile termice se clasifică ( fig.punţi termice parţiale 4.a.). 3. astfel: a) un singur coeficient aferent unei punţi termice amplasate într-o unică încăpere. G1) în: . c) doi coeficienţi inegali.o schimbare a grosimii elementului de construcţie şi/sau . . .punţi termice geometrice. punţile termice se clasifică astfel: . Punţile termice constructive se pot clasifică în: .punţi termice cu incluziuni punctuale Punţile termice punctuale pot fi independente (agrafe sau ploturi de legătură) sau provenind din intersecţia unor punţi termice liniare.1. .punţi termice totale şi . schimbări ale grosimilor. realizate prin incluziuni locale din materiale având o conductivitate diferită. În figura G2 se prezintă câteva tipuri caracteristice de coeficienţi liniari de transfer termic.punţi termice mixte. Puntea termică reprezintă o zonă a anvelopei unei clădiri.se modifică cuantumul fluxului termic. de exemplu la unele colţuri şi la secţiunile verticale. din punctul de vedere al lungimii lor. cu materiale având o conductivitate diferită. aşa cum se întâmplă la colţurile dintre pereţi. .punţi termice constructive.se modifică temperaturile superficiale interioare. Din punctul de vedere al alcătuirii lor.o diferenţă între ariile suprafeţelor interioare şi exterioare. acestea din urmă au consecinţe în următoarele direcţii: . În comparaţie cu elementele de construcţie fără punţi termice. G1). în care fluxul termic – altfel unidirecţional este sensibil modificat prin: . ş. . realizate ca urmare a unor forme geometrice specifice (colţuri. precum şi la cele dintre pereţi şi planşee (fig. având ambele caracteristici de mai sus. b) doi coeficienţi simetrici (la detaliile cu un ax de simetrie). 2. .penetrarea parţială sau totală a elementelor de construcţie perimetrale.se modifică alura suprafeţelor izoterme şi a liniilor de flux termic.punţi termice cu incluziuni liniare şi .

[top] ANEXA H METODĂ SIMPLIFICATĂ DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA REZISTENŢELOR TERMICE SPECIFICE CORECTATE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCŢIE NEOMOGENE Prezenta anexă utilizează prevederi din EN ISO 6946 [14].) are o conductivitate termică " pondere "fm" şi o rezistenţă termică "Rmj". mj. Straturile se denumesc "j" (j = 1. a2. Straturile au grosimi "dj". e) coeficienţi aferenţi la două spaţii din exteriorul elementului de construcţie. Se determină valoarea maximă a rezistenţei termice (Rmax). Se împarte elementul de construcţie în straturi paralele cu suprafaţa elementului şi în zone perpendiculare pe suprafaţa acestuia. d). În acest fel. folosind relaţia de calcul: în care: Ra. calculate cu relaţia (5). Ac Ad) şi ponderea acestora "fm" faţă de aria totală : fa + fb + fc + fd = 1.d) coeficienţi care cumulează efectul a două sau a mai multor punţi termice. a3. b2 . b1. b. de exemplu un spaţiu exterior şi un spaţiu interior. c. neîncălzit. Rb. . elementul de construcţie a fost împărţit în fragmente "m j". aşa cum se arată în figura H1. Rc şi Rd reprezintă rezistenţele termice R. o grosime "dj". o 2. Se calculează ariile zonelor "Am" (Aa Ab. iar zonele au arii "Am". de exemplu la un gol de fereastră amplasat lângă o intersecţie de pereţi. 1. care sunt omogene din punct de vedere termic.. Fiecare fragment "mj" (de ex a1.. 2. Metoda simplificată de mai jos se poate utiliza la fazele preliminare şi intermediare de proiectare pentru determinarea rezistenţelor termice specifice corectate aferente clementelor de construcţie alcătuite din straturi neomogene.. 3) iar zonele se denumesc"m" (m = a.

3. realizate dintr-un material având o conductivitate termică echivalentă: în care: Ra rezistenţa termică a stratului de aer. este: . Eroarea relativă maximă posibilă. Valoarea minimă a rezistenţei termice (Rmin) se calculează cu relaţia: 5. 4. Se determină apoi rezistenţele termice echivalente (Rj) ale fiecărui strat neomogen în parte: în care: în care: ’j conductivitatea termică echivalentă a stratului “j”. în procente. Rezistenţa termică specifică corectată se calculează ca medie aritmetică a valorilor Rmax şi Rmin: 6. care se calculează cu relaţia: În această variantă de calcul. straturile de aer neventilat trebuie să fie înlocuite cu straturi de aceleaşi dimensiuni.

De exemplu. Valorile obţinute pot fi utilizate la calculele termotehnice din primele faze de proiectare.cea mai mică dintre ariile vizibile dinspre cele două feţe ale tâmplâriei. [top] = ANEXA I METODĂ SIMPLIFICATĂ DE CALCUL PENTRU DETERMINAREA COEFICIENŢILOR DE TRANSFER TERMIC A TÂMPLĂRIEI EXTERIOARE Prezenta anexă utilizează prevederi din EN ISO 10077-1 [15]şi EN ISO 10077-2 [16]. eroarea maximă este de 20%. eroarea maximă este de 33%. pentru un raport Rmax/Rmin = 1. iar pentru Rmax = 2Rmin. 1.5 . eroarea maximă este de 11%. în conformitate cu actele normative în vigoare. . Notaţii: fereastră F uşă U tâmplărie exterioară – fereastră sau uşă T toc – partea fixă a tâmplăriei t cercevele – părţile mobile ale tâmplăriei c toc + cercevele f geamuri g panouri (opace) p 2. Relaţiile de calcul din prezenta anexă permit determinarea aproximativă a coeficienţilor de transfer termic pentru tâmplăria exterioară. pentru un raport Rmax/Rmin 1.25 . Pentru ultima fază de proiectare se vor utiliza valori atestate ale coeficienţilor de transfer termic. Dimensiuni Aria geamului (Ag) .

I. .1) 4. se consideră astfel: Valorile de mai sus sunt valabile pentru tâmplării exterioare verticale sau înclinate cu cel mult 30° faţă de verticală.idem ca Ag. .idem ca lg Aria ferestrei (Ap) şi a uşii (Au) Perimetrul geamului (lg) Perimetrul panoului (lp) 3. cât şi pentru geamuri.Aria panoului (Ap) Aria tocului + cercevelelor (Af) .25 W/(mK) 3 3. ferestre (fig.1. atât pentru toc şi cercevele.19 W/(mK) = 0.0 W/(mK). Conductivităţile termice ale tocurilor şi cercevelelor din lemn (cu o umiditate de 12 %) se consideră astfel: .1. Caracteristici termotehnice 3.lemn de esenţă tare = 600 kg/m = 900 kg/m 3 = 0.1 Ferestre simple: (1) în care: .2. 3.1.3. .cea mai mare dintre sumele perimetrelor panourilor de geam termoizolant.suma Af + Ag + Ap . Relaţii de calcul 4. 4.cea mai mare dintre ariile (proiectate pe un plan paralel cu geamurile) vizibile dinspre cele două feţe ale tâmplăriei. Conductivitatea termică a geamurilor se consideră = 1. vizibile dinspre cele două feţe ale tâmplăriei.lemn de esenţă moale (brad) . Rezistenţele termice superficiale.

Geamuri obişnuite (simple): . Ug2 idem Ug1.1.2.g coeficientul liniar de transfer termic care reflectă în principal influenţa negativă a distanţierilor metalici de pe conturul geamurilor termoizolante.2. Geamuri 4. RF2 idem RF1. calculată cu relaţia (1). la geamurile obişnuite (simple) se consideră g = 0.3. RF1 rezistenţa termică a tâmplăriei interioare. Ferestre duble (3) în care: Ra rezistenţa termică a stratului de aer dintre cercevele (tabelul 12). calculat cu relaţia (5) sau (6). în care Ug se determină cu relaţia: (4) în care: Ug1 coeficientul de transfer termic a geamului interior.1. 4.2. dar a geamului exterior. Ferestre cuplate Calculul se face cu relaţia (1). 4. În cazul în care pe lângă geamuri se prevăd şi panouri opace. se utilizează relaţia: (2) în care: p coeficientul liniar de transfer termic care reflectă în principal influenţa negativă a reducerii rezistenţei termice opace pe contur. 4. dar a tâmplăriei exterioare.1.

Uşi cu geamuri şi cu panouri opace (8) în care p are aceeaşi semnificaţie ca în relaţia (2). j.1) 4.2. se poate folosi relaţia: (6) în care: dj şi j ca în relaţia (5) 2 Raj rezistenţa termică a stratului de aer. j conductivitatea termică a geamului sau a stratului de material j.3.2. în W/(mK). .2. uşi(fig.3. Rezistenţele termice ale straturilor de aer neventilate pentru ferestre cuplate şi duble (R a) se dau în tabelul I 2. Uşi complet vitrate (7) în care g are aceeaşi semnificaţie ca în relaţia (1). 4. 5. în c azul în cară spaţiul dintre foile de geam este umplut cu aer. Valorile din tabel sunt valabile în următoarele condiţii: . 4. care se ia din tabelul I 2.(5) în care: dj grosimea panoului de geam sau a stratului de material j. 4. Geamuri termoizolante duble sau triple Coeficientul de transfer termic se poate lua din tabelul I 3. în m. I. dintre foile de geamuri.3.ferestrele sunt verticale sau înclinate cu cel mult 30° faţă de verticală.1. în m K/W.

127 0.190 0.276 0.2 0. Valorile din tabel sunt valabile pentru gaze cu o concentraţie mai mare de 90 %.între cele două geamuri obişnuite este aer.un calcul numeric automat al câmpului plan.189 0.259 0. se dau în tabelul I 3.247 0.132 0.173 0.284 0. .182 0. În lipsa acestor posibilităţi se pot folosi datele din tabelele şi graficele care se dau în această anexă.154 0.211 0.171 0. bidimensional.8 0.186 0.298 0. DE EMISIE DIMENS..197 0.diferenţa de temperatură între feţele exterioare ale geamurilor este de 15 K. sau prin măsurători în laborator.temperatura medie a geamurilor în perioada rece a anului este de + 10°C.406 0.260 0.316 0.163 0.363 0.162 0.376 0. 7.315 0.211 0.376 0. umplute cu aer sau cu diferite gaze (argon sau cripton). Tabelul I 2 REZISTENŢELE TERMICE ALE STRATURILOR DE AER NEVENTILATE PENTRU FERESTRE 2 CUPLATE ŞI DUBLE (Ra) . Coeficienţii de transfer termic aferenţi tocului si cercevelelor (Ur) se pot determina printr .335 0.4 0. de temperaturi. (mm) TIPUL GAZULUI AER ARGON CRIPTON . Tabelul I 3 COEFICIENŢI DE TRANSFER TERMIC PENTRU GEAMURI DUBLE ŞI TRIPLE (Ug) [W/(m K)] 2 TIPUL GEAMURI COEF.[m K/W] O SUPRAFAŢĂ TRATATĂ Coeficient de emisie (e) 0.173 0.228 0.163 AMBELE SUPRAFEŢE NETRATATE Grosimea stratului de aer (mm) 6 9 12 15 50 100 300 6.182 0.333 0.179 0.446 0.247 0.1 0. Coeficienţii de transfer termic pentru geamuri duble si triple (Ug). .

6 2.3 3.6 2.0 2.9 2.8 2.0 2.8 2.7 2.9 3.4-6-4 4-9-4 GEAM NORMAL NETRATAT GEAMURI DUBLE 0.6 2.6 2.7 2.7 2.6 2.40 3.89 4-12-4 4-15-4 4-20-4 O SUPRAFAŢĂ TRATATĂ 4-6-4 0.6 2.2 .6 2.