You are on page 1of 8

Luxatii Modificarea permanenta a raporturilor dintre extremitatile osoase articulare, in sensul pierderii contactului normal dintre ele, defineste

luxatia. Aceasta poate fi completa sau pur si simplu luxatie, cand pierderea contactului dintre suprafetele articulare este totala, si luxatia incompleta sau subluxatie, cand mai persista un contact redus intre ele. in cazul unor diartroamfiartroze (simfiza pu-biana, articulatia acromio-claviculara), luxatiile poarta numele de disjunctii, iar in cazul sinartrozelor (suturile oaselor craniene) si sindesmozelor (articulatia tibioperoniera inferioara) luxatiile se numesc diastaze. Obisnuit luxatia este traumatica si survine brusc pe o articulatie sanatoasa, mai rar luxatia este patologica, aparand lent, in urma unor afectiuni articulare premergatoare (tuberculoza, tabes, poliomielita). Luxatiile sunt congenitale, cand apar in urma unor malformatii ale suprafetelor articulare (exemplu luxatia congenitala de sold). Luxatiile traumatice devin inveterate cand repunerea a fost amanata sau neglijata, sunt ireductibile, cand nu mai pot fi reduse decat pe cale sangeranda si recidivante sau !abituale, cand se repeta dupa eforturi si miscari minime, reducan-du-se tot asa de usor

Luxatiile cotului Luxatiile cotului sunt reprezentate de o deplasare permanenta a extremitatilor superioare ale celor doua oase ale antebratului in raport cu !umerusul in articulatia !umero-antebra!iala. "upa directia in care acestea se deplaseaza, luxatia poate fi posterioara (cu varietatile postero-externa si postero-interna) si luxatia anterioara. #ele mai frecnte sunt luxatiile posterioare. $xista insa si luxatii izolate de radius si de cubitus, precum si luxatii dirgente, cubitusul luxandu-se inauntru, radiusul in afara, in care este interesata obligatoriu si articulaatia radio-cubitala superioara. $tiopatogenie %e produc prin cadere pe palma mainii, antebratul fiind in extensie si supinatie fata de brat in special la tineri si femei, intrucat la acestia existenta unei !iperextensii normale prin dezvoltarea uneori insuficienta a coronoidei si a olecranului (apofize frenatoare), favorizeaza luxatiile de obicei posterior si extern, exceptional anterior si intern. Anatomie patologica &rin !iperextensie capsula anterioara impreuna cu ligamentele laterale intern si extern se rup, apofiza coronoida aluneca pe sub tro!iee in foseta olecranului si

extremitatea superioara a cubitusului si radiusului parasesc solidar contactul cu paleta !umerala, deplasandu-se posterior sau postero-extern. %imptomatologie "upa accident, bolnavul acuza o durere vie, remarca o deformare a cotului si prezinta o impotenta functionala totala. La inspectie, pozitia si aspectul membrului superior sunt caracteristice, bolnavul isi sustine antebratul cu mana sanatoasa, fiind in semiflexie de '()-l*)+, mana in pronatie din cauza tensiunii bicepsului si a rotundului pronator.,n luxatiile posterioare - privit din profil, antebratul pare mai scurt, iar inainte de aparitia edemului se constata proeminenta olecranului sub triceps, depasind posterior ul paletei !umerale. La palpare se constata anterior proeminenta transrsala a tro!leei !umerale, iar posterior ole-cranul ascensionat si capul radial care ruleaza sub mana in miscarile de pronosupinatie. -arful olecranului este situat deasupra liniei ce uneste epitro!leea si epicondilul, triung!iul .elaton fiind inrsat si olecranul constituind varful sau superior (. / a, b). Miscarile acti ale cotului sunt imposibile, iar daca se incearca sa se mareasca flexia sau extensia, manevra este foarte dureroasa si antebratul revine la pozitia initiala ca un resort. Miscarile pasi de pronatie si supinatie nu sunt limitate si antebratul prezinta miscari anormale de lateralitate.,n luxatia postero-externa, antebratul se afla in pronatie, iar tro!leea si epitro!leea !umerala sunt evidente pe partea mediala a cotului.,n luxatia postero-interna, antebratul este in supinatie, iar condilul si epicondilul proemina la partea externa a cotului.,n luxatiile anterioare, cotul se afla in extensie si bratul pare alungit cand luxatia este incompleta0 cotul se afla in flexie totala si bratul pare scurtat la partea sa anterioara cand luxatia este completa. "eformatia cotului este accentuata, impotenta functionala este totala, olecranul nu se mai palpeaza la partea posterioara a cotului, in sc!imb se poate palpa paleta !umerala si golul fosei olecraniene. Mai frecnt ca in celelalte forme de luxatie, nervul cubital poate fi lezat (')).,n toate formele de luxatii este obligatoriu examenul neurologic si al circulatiei prin cercetarea sensibilitatii si a pulsului la artera radiala. "e asemenea, este necesar un examen radiografie al cotului de fata si profil, pentru precizarea diagnosticului si depistarea entualelor leziuni osoase asociate. "iagnostic "iagnosticul pozitiv este usor de silit pe baza semnelor clinice, in primele ore dupa accident. "iagnosticul diferential trebuie facut cu fractura supracondiliana a !umerusului, la care se mentin raporturile normale intre cele trei repere osoase (epitro!lee, epicondil si varful olecranului) si sunt prezente miscarile de flexie si extensie, precum si crepitatia osoasa la miscarile de lateralitate. "iagnosticul este mai dificil la copil din cauza tumefierii precoce a cotului.

#omplicatii #omplicatiile luxatiilor cotului pot fi imediate, altele tardi. "intre complicatiile imediate amintim fracturile asociate ale olecranului, apofizei coronoide, epitro-!leei si ale capului radial0 leziunile vasculare prin compresiune sau ruptura de artera !umerala determinata de paleta !umerala deplasata anterior (1)0 leziuni nervoase prin elongatia nervului median sau cubital. "intre complicatiile tardi, cele mai frecnte sunt osteomul posttraumatic al bra!ialului anterior, artroza posttraumatica si sindromul isc!emic -ol2mann. Evolutie O luxatie simpla redusa la timp are un prognostic bun. in /)3 din cazuri recuperarea este completa in timp de 1-( saptamani. Tratament 4educerea luxatiei de cot trebuie facuta de urgenta, ortopedic, sub anestezie generala sau locala.,n luxatia posterioara cu bolnavul in decubit dorsal se face o tractiune in axul antebratului, in pozitia in care se gaseste, de semiflexie, nu in extensie completa si contratractiune pe brat. &e masura ce se face tractiunea, se asociaza o presiune blanda distala si inainte aplicata cu policele olecranului si o flexiune a antebratului in momentul in care se apreciaza ca apofiza coronoida se gaseste in dreptul tro!leei, moment in care se simte reducerea (. 5). "upa controlul clinic al reducerii, cotul se imobilizeaza in flexiune de 5)+ pe o atela gipsata posterioara pentru 1 saptamani. ,mediat se face si controlul radiografie al reducerii de fata si profil. "upa scoaterea g!ipsului, sunt indicate miscari acti si contraindicate miscarile pasi sau fortate ca si masajul care favorizeaza aparitia calcifierilor peri-articulare (().,n luxatia anterioara, in timp ce un ajutor mentine antebratul flectat, medicul face o tractiune puternica pe extremitatea superioara a celor doua oase pe care le trage in jos si inapoi. in fracturile asociate, de olecran, este indicata osteosinteza cu !oban.,n luxatia desc!isa se practica toaleta locala, reducerea luxatiei, inc!iderea plagii articulare, imobilizarea pe atela gipsata si tratament cu antibiotice.,n luxatia complicata cu fractura si inclavarea epitro!leei se recomanda interntia c!irurgicala, cu degajarea, repunerea si fixarea fragmentului osos ce se opune reducerii luxatiei.,n luxatia de cot asociata cu fractura de cap radial se reduce mai intai luxatia cotului si apoi se trateaza fractura prin rezectie de cap radial. Osificarile articulare si periarticulare nu vor fi operate decat dupa maturizarea lor si numai daca ele jeneaza miscarile in articulatia cotului (*).,n redoarea cotului sunt indicate interntii mobilizatoare de tipul artrolizei sau artroplastiei.

Luxatiile mainii Luxatiile radio-carpiene si carpo-metatarsiene sunt extrem de rare. Mai frecvente sunt luxatiile pure ale carpienelor, la nivelul interliniei dintre cele doua randuri ale aoselor carpiene, un loc cu rezistenta ligamentara minima. "upa 6agner ('578) oasele carpiene sunt divizate din punct de vedere al soliditatii in doua blocuri, intre care scafoidul, ese fixat solid la fiecare din ele prin polii sai. in raport cu pozitia lui, linia de dislocare inconjura scafoidul in sus, in jos, sau il fractura, divizand polii sai la fiecare din cele doua blocuri. -or rezulta urmatoarele forme anatomo-patologice si clinice de luxati i 1. Luxatia anterioara a semilunarului (. 10). 1. Luxatia retro-lunara a carpului. 3. Luxatia transcafo-perilunara. *. Luxatia anterioara a semilunarului asociata cu fractura de scafoid. 5. Luxatia retroscafolunara. Mecanismul este indirect prin cadere pe palma mainii aflata in !iperextensie, adesea asociata cu o torsiune. %e intalneste la adulti intre 1)-7) ani, mai frecvent la barbati decat la femei. %imptomatologie %e traduce prin durere si impotenta functionala. 9umefiere pana la dublarea diametrului antero-posterior al articulatiei. #arpul este scurtat, mana este imobila, cu degetele in semiflexie. La palpare blanda se poate examina :pragul;< anormal dorsal sau palmar al randului dislocat, cu miscarile de pronatie si supinatie limitate. Aproape constant, semne de compresiune pe nervul median0 !ipoestezie, furnicaturi si dureri vii. 4adiografia de fata si profil clarifica diagnosticul. Tratament 4educerea ortopedica trebuie realizata de urgenta, sub anestezie, deoarece aceste luxatii devin rapid ireductibile. $a se realizeaza prin tractiune puternica in ax a mainii si cu presiune asupra segmentului luxat in sensul invers de producere. =neori aceasta tractiune nu se poate realiza decat prin tractiune bipolara (brosa de extensie prin extremitatile metacarpie-nelor si de contraextensie prin olecran). =rmeaza o imobilizare pe atela gipsata antebra!io-metacar-piana timp de 7 saptamani, cu miscarile libere in articulatia degetelor.

.u intotdeauna se poate reusi o reducere ortopedica, din cauza interpozitiei fragmentelor de ligamente rupte sau osoase smulse, preferandu-se atunci reducerea sangeranda.,n luxatia anterioara a semilunarului se incearca mai intai reducerea ortopedica prin tractiune timp de cate minute pe raza axelor ,-,,, concomitent cu o miscare de flexie dorsala a pumnului si presiunea policelui pe semilunar. =neori numai presiunea spontana a tendoanelor flexoare poate reduce semilunarul luxat, in spatiul liber creat prin extensie continua bipolara. "upa reducere se face control radiografie si se imobilizeaza mana pe atela gipsata pentru ( saptamani, in prima saptamana cu pumnul in flexiune palmara de *)*7+.,n cazul cand nu se poate reduce ortopedic, se practica reducerea sangeranda, cu cresterea riscului de necroza aseptica secundara. in cazurile vec!i, cu tulburari functionale, se incerca repunerea sangeranda sau extirparea semilunarului.

Luxatiile degetelor Luxatia metacarpo-falangiana a degetelor ,l-- este rara si intereseaza de obicei indexul, nivel la care falanga proximala este luxata dorsal. Luxatia metacarpo-falangiana a policelui completa sau incompleta este mai importanta prin implicatiile functionale grave pe care le are asupra pre!ensiunii. %e produce printr-o miscare de !iperextensie a falangei pe metacarpian in caderile pe policele extins si in abductie. %e produce o ruptura a capsulei anterioare si in luxatiile complete falanga si placa volara a sesamoidelor cu insertiile adductorului intern si scurtului flexor extern, se deplaseaza posterior pe fata dorsala a metacar-pianului. %imptome. &olicele este deformat in :>;<, cu prima falanga oblica pe metacarpian si a doua flectata aproape de ung!i drept in luxatiile incomplete sau prima falanga este perpendiculara pe metacarp!an, iar a doua mai putin flectata in luxatiile complete. in ambele situatii, prin palpare se simte capul metacarpianului proeminent pe fata palmara, iar prin apasare, deformarea falangei luxate nu poate fi redusa (. '' a, b). 9ratament. Luxatia nu poate fi redusa ortopedic decat prin revenirea sesamoidelor la locul lor. %ub anestezie, reducerea se executa !iperextinzand falanga luxata cu mana stanga a operatorului, in timp ce cu policele mainii drepte se impinge progresiv prin apasaare dorsala catre distal, in axul metacarpianului baza falangei luxate, pe toata curbura antero-posterioara a capului metacarpianului. "upa reducere, policele se imobilizeaza in flexie de *7+-8)+, timp de ( saptamani.,n luxatia metacarpo-falangiana ireductibila este necesara interventia c!irurgicala de sectionare a placii intersesamoide cu refacerea ei dupa reducerea luxatiei.,n toate aceste leziuni ale mainii, imobilizarea se face pe atele gipsate, cu mana in pozitie mai ridicata decat cotul, cel putin in primele ') zile de la accident. .u este suficienta numai imobilizarea articulatiei proximale si distale

fata de leziune, deoarece actiunea musculara se exercita pe serii articulare carpiene, metacarpiene si falange. Atela gipsata fi antebra!io-metacarpiana sau ante-bra!io-digitala, imobilizand doar degetul afectat, celelalte ramanand libere.

Luxatiile genunc iului Luxatiile genunc!iului se intalnesc la adult, cu o frecnta de 1-(3 din luxatii, la copii frecnte fiind decolarile epifizare ale femurului sau tibiei. $le apar in urma unui traumatism direct foarte puternic, in cadrul accidentelor de circulatie, de munca, de sport, uneori asociate cu alte leziuni importante (fracturi, plagi, rupturi vasculare). Anatomie patologica %e disting luxatii simple (. '?) (anterioare sau posterioare0 interne sau externe) si luxatii mixte (antero-externe sau postero-externe). Luxatiile anterioare cele mai frecnte se insotesc de rupturi ale capsulei posterioare, ligamentelor incrucisate, ale musc!ilor gemeni si de elon-gari ale nervului sciatic popliteu extern. &latoul ti-bial se afla situat inaintea condililor femurali, rotula aplicata pe fata articulara a tibiei, ligamentele laterale ramanand intacte. Mecanismul de aparitie se realizeaza cand, membrul inferior este fixat la sol si corpul in miscare, forta traumatica actioneaza la nilul extremitatii inferioare a femurului antero-posterior, accentuand !iperextensia genunc!iului in recurvatum si producand alunecarea inapoi a condililor femurali.,n luxatia posterioara completa, leziunile partilor moi capsulo-ligamentare sunt aceleasi, platoul tibial urca inapoia condililor femurali, amenintand in special vasele poplitee. Leziunile ligamentelor laterale sunt mai frecnte ca in luxatia anterioara, iar mecanismul de producere este acelasi, dar forta traumatica se aplica pe extremitatea superioara a tibiei. Luxatia posterioara incompleta este mai frecnta decat cea completa, platoul tibial trece inapoia con-dililor femurali dar, in raport cu acestia, in acelasi orizontal. Luxatiile laterale sunt mai rare si cel mai adesea incomplete, cu rupturi ale ligamentelor incrucisate si a unuia sau ambelor ligamente laterale. Mecanismul este de fortare a gambei in abductie sau adductie, genunc!iul fiind imobilizat in extensie. 4otula se afla luxata pe condilul femural extern. !imptomatologie @olnavul acuza dureri vii si impotenta functionala completa. Obiectiv prezinta o deformare evidenta a genunc!iului, ca o ridicatura formata de epifiza tibiala si o

depresiune supraiacenta in luxatia anterioara. O deformare globala, cu gamba in extensie si aspect din profil :in baioneta;< in luxatia posterioara. Membrul poate fi scurtat cu 1-8 cm ('/).,n luxatiile laterale, scurtarea este neinsemnata, condilul tibial proemina (extern, mai rar intern), dand forma de :baioneta;< laterala membrului privit din fata. &iciorul se roteste de partea luxatiei. 4adiografia de fata si profil precizeaza varietatea clinica a luxatiei si leziunile osoase care se asociaza. #omplicatii #omplicatiile vasculare sunt frecnte in varietatea posterioara si se traduc prin paloare, racirea membrului, disparitia pulsului la pedioasa si tibiala posterioara0 complicatiile nervoase apar in special in luxatiile anterioare, traduse prin dureri, pareste-zii, anestezie cutanata, "iagnostic "iagnosticul diferential se va face cu fracturile condililor femurali si ale tuberozitatii tibiale. 9ratament Luxatia se reduce de urgenta sub anesetezie generala sau ra!idiana prin - tractiune lenta a tibiei pe femur insotita de o flexiune progresiva a gambei si o presiune manuala directa pe partea proeminenta tibiala in luxatiile anterioare0 - flexia gambei pe coapsa, urmata de tractiune distala in axul coapseei, in luxatiile posterioare0 - bolnavul in decubit lateral, gamba in flexie pe coapsa si coapsa pe bazin. &rin presiune pe condilul extern si pe rotula concomitent cu cresterea abductiei, prin aducerea gambei in extensie se va reduce luxatia externa. Manevre inrse pentru reducerea luxatiei interne de genunc!i. Mentinerea reducerii se face prin imobilizarea in aparat gipsat, cu genunc!iul in semiflexie de '7-1)+, timp de 1-( saptamani, cu o suprag!ere atenta pentru a preni entualele tulburari circulatorii si nervoase, urmata de recuperarea functionala intensiva in urmatoarele luni. #omplicatiile luxatiilor de genunc!i vor fi rezolvate prin interntia c!irurgicala, dupa cum poate fi indicata si sutura in urgenta a ului capsulo-ligamentar intern. "upa reducerea luxatiei, situatia este similara unei entorse gra de genunc!i, al carei tratament este c!irurgical. Luxatiile piciorului

Luxatiile periastragaliene se intalnesc in practica cu o frecventa riabila, deoarece astragalul este puternic mentinut in scoaba tibio-peroniera prin ligamentele tibiocalcaneene si peroneocalca-neene, in afara de ligamentele proprii tibio- si pe-roneoastragaliene. a. Luxatia tibio-astragaliana. "in aceste considerente anatomice, luxatia simpla a astragalului cu intreg piciorul, fara asocierea unei fracturi maleo-lare sau marginale ale pilonului tibial este exceptionala ('(). in eventualitatea ca s-a produs, luxatia poate fi posterioara, cand corpul astragalului trece inapoia marginii posterioare a tibiei si piciorul apare scurtat, sau anterioara, cand corpul astragalului trece inaintea marginii anterioare a tibiei si piciorul apare alungit in ec!in. &ot exista si riantele de luxatie interna sau externa (. '/ a, b,