CUPRINS Poezia..................................................................................................................................3 Provinciile Române la început de secol al XIX-lea.....................................................

3 Secolul al XIX-lea, al romantismului şi al naţionalităţilor..........................................8 Cele două romantisme..................................................................................................9 Eta ele romantismului rom!nesc..............................................................................."# $arile iniţiati%e culturale ale romantismului aşo tist............................................."& Conclu'ii....................................................................................................................(( Bibliografie...................................................................................................................22 Ion Eliade Rădulescu.......................................................................................................23 Contribu ia la inaugurarea moderni!"rii literare....................................................2# Structuri romantice.....................................................................................................#) Conclu!ii.......................................................................................................................3# Bibliografie...................................................................................................................3$ Grigore Alexandrescu.......................................................................................................39 %tili!area te&nicilor clasice 'i romantice...................................................................() *tructuri poetice romantice........................................................................................(+ ". Poe'ia iu*irii şi a re+lecţiei su*iecti%e..................................................................," (. $editaţii +ilo'o+ice.................................................................................................,( #. $editaţii istorice....................................................................................................,, *tructuri poetice clasice...............................................................................................(, Conclu!ii ......................................................................................................................($ Bibliografie...................................................................................................................($ Dimitrie Bolintineanu.......................................................................................................49 Poetul.............................................................................................................................,Eroti-on-ul lui .olintineanu....................................................................................../" Istorio0ra+ia lirică a rom!nilor...................................................................................// 1antasticul tene*relor şi al +eeriei o ulare.............................................................../9 Conclu!ii.......................................................................................................................-2 Bibliografie ..................................................................................................................-3 asile Alecsandri..............................................................................................................!4 *ecretele succesului lui .lecsandri în timpul vie ii...................................................-/tapele crea iei.............................................................................................................-$ 0pera poetic" romantic" 'i parnasian".....................................................................#+ Conclu!ii.......................................................................................................................#1 Bibliografie...................................................................................................................#1

"

Proza.................................................................................................................................."! Istoriogra#ia moldo$enească............................................................................................"! 2rigore %rec&e 3+,$)-+1(-4........................................................................................$) 5iron Costin 3+133-+1$+4............................................................................................$1 Ion 6eculce 3+1-2-+-(,4............................................................................................+)( Bibliografie.................................................................................................................++3 Istoriogra#ia %ării Rom&ne'ti........................................................................................((3 7etopise ul Cantacu!inesc.........................................................................................++1 Bibliografie.................................................................................................................+2) 8imitrie Cantemir......................................................................................................+2) 8ivanul .......................................................................................................................+2, Istoria ieroglific"........................................................................................................+28escrierea 5oldovei..................................................................................................+3( 9ronicul vec&imei a romano-moldo-vla&ilor..........................................................+31 *curt" povestire..........................................................................................................+3# Bibliografie.................................................................................................................+() El$ira )oro*an+ ,antemir -n cartea *ierogli#elor+ .iner$a+ Bucure'ti+ (9!".............(4/ ,ostac*e 0egruzzi..........................................................................................................(4/ Contribu ia operei traduse 'i originale la inaugurarea modernit" ii...................+(+ 0pera original" în pro!"...........................................................................................+(2 Bibliografie.................................................................................................................+,+ :asile .lecsandri........................................................................................................+,+ Conclu!ii.....................................................................................................................+,# ;nceputurile romanului românesc modern..............................................................+,# 6icolae <ilimon...........................................................................................................+13 Ciocoii vec&i 'i noi= sau ce se na'te din pisic" 'oareci m"nânc"............................+1( Romanul unei epoci....................................................................................................+1, Romanul unui caracter literar..................................................................................+11 Ion G*ica 1("(23("9!4...................................................................................................(29 Dramaturgie....................................................................................................................(!2 :asile .lecsandri........................................................................................................+-2 ,ritica..............................................................................................................................(!2 >itu 5aiorescu...........................................................................................................+-1 (

0pera...........................................................................................................................+-$ 0pera memorialistic"................................................................................................+#)

Poe!ia
2E1INI3I453 ". Poe'ia aşo tistă6 I. Eliade Rădulescu, 2. .olintineanu, 4asile 5lecsandri, 7ri0ore 5le8andrescu (. $i9ai Eminescu. • Uni%ersul oetic6 teme, moti%e, lim*a:. • Eminescu, oet naţional şi uni%ersal. • In+luenţa o erei eminesciene asu ra literaturii rom!ne. #. Prelun0iri ale clasicismului şi romantismului6 7. Coş*uc, ;cta%ian 7o0a. ,. Sim*olismul6 5l. $acedons-i

Provinciile Române la început de secol al XIX-lea
Pentru a :udeca şi reţui meritul unui autor, tre*uie a cunoaşte *ine tim ul <n care el a scris, 0radul de cultură al lim*ii <n care el a +ost <ndemnat a scrie şi di+icultăţile de tot soiul rin care 0eniul său şi-a

#

+ăcut drum ca să iasă la lumină. =4. 5lecsandri, Introducere la scrierile lui C. Negruzzi, "8>(?

Pro%inciile Rom!ne a:unseseră la <nce utul secolului al XIX-lea o*iect de dis ută <ntre im eriile euro ene datorită o'iţiei lor strate0ice <n sud-estul Euro ei. @n anii "8)>"8"( 1ranţa lui Na oleon I <şi mani+estase dorinţa de a controla, <n concurenţă cu 5n0lia, 0urile 2unările şi litoralul $ării Ne0re şi de a diminua in+luenţa militară, olitică şi economică a im eriilor austriac şi ţarist <n ro%inciile %ec9ii 2acii. @ntr-o :umătate de secol ="8))-"8&)? teritoriile rom!neşti tra%ersea'ă re0imuri olitice di%erse6 de la monar9ia medie%al-+anariotă = !nă la re%oluţia lui 3udor 4ladimirescu? şi cea re0ulamentară a+lată su* rotectorat ţarist ="8(8-"8,8?, la re u*lica e+emeră din anul "8,8 şi monar9iile constituţionale ale lui 5l. I. Cu'a şi Carol I. Su+letul auto9ton, umilit de <ndelun0ate dominaţii străine, a%ea conştiinţa unui destin otri%nic, asemăn!ndu-se unei A<nlăcrimate insule de latinitate <ntr-un ocean sla%B. $iraculos, du ă "8,), rom!nii <şi adună ener0iile entru a 0ăsi rin cultură calea s re lumină şi ade%ăr, des ărţindu-se de+initi% de +eudalism. @n ciuda deselor in%a'ii militare şi a cio !rţirilor de teritorii, rom!nii din 3ransil%ania, .uco%ina, .anat, $oldo%a, .asara*ia, $untenia, ;ltenia, 2o*ro0ea a:un0 să 0!ndească şi să acţione'e solidar. 50enţii cei mai acti%i ai noii or!nduiri ca italiste sunt re re'entanţii micii *oierimii şi cărturarii atrioţi ai .isericii Rom!ne, ortodo8ă şi 0reco-catolică, susţinuţi <n e+orturile lor de ne0ustorimea doritoare de ri%ile0ii olitice. 4alorile şi rinci iile elitei intelectuale sunt acum6 istoria naţională, eroică şi martirică, +olclorul literar şi tradiţiile creştin-ortodo8e, natura itorească, ne er%ertită de re'enţa industriilor ca italiste, %iaţa atriar9ală de la ţară şi lim*a latină, strămoşească. Ele se con%ertesc <n o*iecti%e morale care animă 0ru ul de cău'aşi din cele două ro%incii e8tracar atice6 A@ntr-o e ocă lină de toate dece ţiile, <n care s iritele at!t de mult lucrea'ă şi inimile at!t de %iu simţesc ne%oile unei credinţe, ce 9rană utem să a%em mai <ndestulătoare entru neră*dările şi <ndoielile noastre dec!t cultul ţării noastreCB". Eliminarea domniilor +anariote a constat iniţial <n dis ariţia c!tor%a 0reci din structurile de %!r+ ale uterii, <nlocuiţi de AciocoiiB auto9toni, Acu călimări mari la *r!uB, mai li siţi de scru ule şi mai 9aini dec!t străinii şi care %alori+icau
"

o'iţiile din

administraţie <n +olos ersonal. 2e aceea, ima0inea sărăciei atotstă !nitoare <n Pro%inciile
$i9ail Do0ălniceanu, Prefaţă, Letopiseţele Ţării Moldovei, "8&(.

,

Rom!ne im resiona ne lăcut %ala9B era ec9i%alent cu un Rom!neşti era

e străinii %i'itatori. Pro%inciile Rom!ne le

ăreau

asemenea unui Adiamant rost montatB. Pentru occidentali conţinutul termenului Amoldoost <n ierar9ia otomană, iar denumirea Pro%inciilor rile: de con+runtare di lomatică =Rusia Earistă im unea etnonimul

4ala9ia entru Eara Rom!nească entru a demonstra e8istenţa unor di+erenţe etnice <ntre locuitorii teritoriilor rom!neşti?. Fa această ne+ericită con+u'ie lin0%istică <şi aduceau contri*uţia şi re re'entanţii aristocraţiei locale, cosmo olite şi <nstrăinate, entru care Arom!nB era sinonim cu AţăranB. .oierul se considera :i0nit atunci c!nd i se atri*uia naţionalitatea de rom!n, reclam!nd că6 Arom!n e ţăranul, eu sunt *oier moldo%eanB. Unul dintre străini, numele lor au răsunat rieten al rom!nilor de la "8,8, nota6 ACum să <i 'ic ăm!ntul. Po oarele de la 2unărea de :os a*ia au Rom!nieiC Naţiunea :ert+ită. Cel uţin Un0aria şi Polonia şi-au a%ut 0loria su+erinţei lor, este tot deşte tat uţin interesul Euro ei. ; t milioane de oameni, care %or*eau aceeaşi lim*ă, de aceeaşi rasă, una din naţiunile mari ale lumii, treceau ne*ă0ate <n seamăG 2e ceC 5ceasta e nenorocirea lorH *ătuţi de o mare +urtunoasă de o sută de o oare di+erite, sc9im*!nd mereu stă !nii, o*oseau luarea aminte, tul*urau ri%irile cu mo*ilitatea lor a arentă. 2in ameţeala aceasta te uiţi la istoria lor ca şi călătorul, care st!nd :os e mar0inea 2unării şi uit!ndu-se la mersul ei +urtunos, ar %rea să-şi aţintească oc9ii, să rin'ă, să numere %alul care se urcă este %alH e urmă, o*osit, descura:at şi-ar <ntoarce oc9ii l!n0!ndu-se de munca-i 'adarnică. 4alul se sc9im*ă necontenit, +undul nu se sc9im*ă. Rom!nia lui 3raian a rămas !nă acum credincioasă sieşi, neclintită <n 0eniul ei rimiti%. Po orul acesta rimiti%, născut ca să su+ere, a +ost <n'estrat de +ire cu două lucruri care nu te lasă să ieri6 ră*darea şi mlădierea care te +ace să te ridici ori de c!te ori te <ndoieştiB". 3risteţea născută din <nţele0erea destinului ne+ericit <n istorie al rom!nilor era com*ătută de Iules $ic9elet cu <ncrederea <n %iitorul lor strălucit. Istoricul +rance' s era să tre'ească interesul cancelariilor occidental-euro ene +aţă de e+ortul de emanci are al elitei lor re%oluţionare, a+irm!nd că6 APo orul acesta aşa de crud tratat de oameni şi-a dat naturii inima. Pe ea o iu*eşte e toată +ără să alea0ă. @i e scum şi dra0 tot ce trăieşte <n

"

Iules $ic9elet, Principautés Danubiennes. Maria osetti. !"#"$ a ud $i9aela Co:ocaru, %pinii franceze despre ro&'ni, Editura Enciclo edică, .ucureşti, "999, . ",/-",>

&

:urul său J...K. Simţi*ilitatea aceasta uşoară, <ntinsă asu ra <ntre0ii +iri, cu care se naşte Rom!nul, a dat lim*ii sale un +armec cu totul deose*itB". Pro*lemele cărora rom!nii tre*uiau să le 0ăsească re'ol%are <n acest de*ut de secol al XIX-lea erau6 recunoaşterea ori0inii latine a lim*ii şi a romanităţii o orului, <nlocuirea al+a*etului c9irilic cu cel latin, eliminarea e8 resiei sla%one din ceremonialul reli0ios şi 0enerali'area celei <n lim*a maternă, demonstrarea statorniciei şi a dre turilor istorice ale rom!nilor <n %atra %ec9ii 2acii, e%idenţierea trăsăturilor morale no*ile recum ră*darea, mlădierea, os italitatea, dra0ostea de %iaţă, res ectul +aţă de +amilie şi de neam. 2u ă "8,) intelectualii tineri, +ormaţi la şcolile 5 usului, <ncearcă să altoiască e su+letul *olna% al naţiei rinci ii morale <n cores ondenţă cu cele +ormulate <n Declaraţia Drepturilor %&ului (i ale Cetăţeanului(6 onestitate, amor ro riu, onoare, 0lorie, li*ertate, rom!nism, unire, inde endenţă, e0alitate ş.a. Ele se re0ăsesc <n roclamaţiile adresate domnitorului şi o ulaţiei de la oraşe şi sate cu rile:ul acţiunilor re%oluţionare, de stradă, ca de e8em lu <n roiectele de constituţie ale lui Ioan 3ăutu şi Ion C!m ineanu ="8#)?, <n a elurile re%oluţionarilor de la "8,8 din Iaşi, Dorinţele partidei naţionale din Moldova, şi din .ucureşti, Procla&aţia de la Islaz. @na oierea Pro%inciilor Rom!ne desco erea sărăcia cum lită a locuitorilor şi li sa de res onsa*ilitate a 0u%ernanţilor6 A.ar*aria turcească, corum erea 0recească şi desele ocu ări ruseşti lăsaseră urme de lora*ile <n mora%urile şi s iritul societăţii şi caracterul ei rom!n dis ăruse, recum dis are ăm!ntul su* 'ă ada iernii. Soarele Rom!niei era alid şi +ără de căldură naţionalăGB#. .oierimea se structura <n trei straturi6 roti endada =*oierii cu *ar*ă?, *oierimea de ran0ul al doilea şi cinurile mărunte. Po orul se ierdea <n um*ră şi ărăsire, <n i0noranţă, '*ăt!ndu-se <ntre cele două racile care su0rumau societatea6 şer*ia al*ă =io*ă0ia? şi şer*ia nea0ră =ţi0anii scla%i?. @ntre *oieri şi o or se 0ăseau
" (

Ibide&, . ",>. Declaraţia Drepturilor %&ului (i ale Cetăţeanului a +ost ado tată <n (/ au0ust ">89 de 5dunarea Naţională a 1ranţei. Ea enumeră dre turile inaliena*ile ale +iecărui om6 artici area la ela*orarea le0ilor, e0alitatea <n +aţa le0ilor, ta8e şi im o'ite entru toţi, dre tul la ro rietate, li*ertatea reli0iei, a resei, rotecţia +aţă de arestărea ori edea sa ar*itrară. Sursele acestui document se re0ăsesc <n Declaraţia de Independenţă a )*+, Declaraţia principiilor (i drepturilor de&ocratice engleze, <n rinci iile cal%ine cu ri%ire la li*ertatea de conştiinţă, te'ele +ilo'o+ilor +rance'i din e oca luminilor, cu deose*ire Contractul social de I. I. Rousseau. @n secolul al XIX-lea rinci iile Declaraţiei au +ost ado tate de ma:oritatea statelor din centrul şi sud-estul Euro ei. 2u ă cel de-al doilea ră'*oi mondial, ;NU a ado tat <n "9,8 Declaraţia *niversală a Drepturilor %&ului care sti ulea'ă dre tul la %iaţă, li*ertate şi securitate a ersoanei, li*ertatea de conştiinţă, reli0ie, o inie, e8 resie, asociere şi adunare etc. # 4asile 5lecsandri, Introducere la scrierile lui C. Negruzzi$ "8>(., <n %ol. 4asile 5lecsandri, Dridri$ Proză II, $iner%a, .P3, .ucureşti, . ,,-,/.

/

ne0ustorimea şi *reslele meseriaşilor, cu resurse +inanciare dar +ără dre turi olitice şi administrati%e. 3a*loul decăderii morale a rom!nilor era e%ocat şi de I. 5. 4aillant, a0ent +rance' +rancmason, sta*ilit <n .ucureşti şi Iaşi6 A$oldo-%ala9ii renunţă cu 0reu la %ec9ile o*iceiuri de lăceri, intri0i şi :a+uri şi se constr!n0 cu 0reu la e8actitate, la unctualitatea unei slu:*e. +r,ondas nu %ăd cu lăcere sosirea anumitor ar%eniţi <n a+aceri, *ătr!nii mani+estă 0elo'ie +aţă de tineri, tinerii %or să ia locul *ătr!nilor şi de ciudă sau din cau'a re:udecăţilor nu renunţă toţi +ără su+erinţă nici la *ar*a lor, nici la costumul oriental J...K. 3inerii a arţin!nd roti endadei au multe cunoştinţe, dar şi mai multe am*iţii, stri0ă mai tare <m otri%a a*u'urilor, dar <n realitate sunt mai curti'aniH controlea'ă socotelile cu o 0ri:ă ri0uroasă şi acce tă cea mai mică 0rati+icaţie ecuniară. .oierii din clasa a doua sunt mai atrioţi, au mai multe idei li*erale, mai mult sentiment al demnităţii lor, mai mult ataşament sincer +aţă de ţara lorB". Imoralitatea din societatea rom!nească era ilustrată de c!te%a o*iceiuri ruşinoase6 mituirea =de arte de a +i considerată un delict, ea intrase ad!nc <n o*iceiuri?, sc9in0iuirea ţăranilor şi a ţi0anilor =oamenii care comiteau aceste delicte a%eau dre tul la cru'ime şi <l e8ercitau +ără a a%ea conştiinţă de +a ta lor criminală, +ără 0ri:ă de răs undere, +ără teamă de edea să. Inimi *une, +a te crudeG?, desc9iderea cu lată a +rontierelor ţării de către ne0ustorii străini, toleranţa acordată străinilor entru a s ecula mi'eria o orului rin de'%oltarea atimiii *eţiei. In+iltrate <n toate +i*rele societăţii rom!neşti, aceste o*iceiuri 0enerau atitudini i0no*ile6 umilinţa ser%ilă, lin0uşirea trădătoare, am*iţia e0oistă. A;rientul ne trimetea ciuma, 1anarul ne adusese can0rena morală, mai +atală dec!t e idemiile uci0ătoareB mărturisea 4asile 5lecsandri(. 7. 5sac9i, ins irat de iluminismul 0erman şi de neoumanismul italian leda <ncă din "8", entru ado tarea şi culti%area %irtuţii ca rinci iu moral creştin, materiali'at <n atitudini no*ile, recum6 +ilantro ie, +idelitate, altruism. 4irtutea era entru cărturarul *uco%inean o Alu tă de *ună%oie <m otri%a tuturor iedicilor ce stau <n calea <n+loririi şi a

"

I. 5. 4aillant, La o&anie ou -istorie$ langue$ littérature$ ort,ograp,e$ statisti.ue des peuples de la langue d/or, # %ol., Paris, "8,,. ( 4asile 5lecsandri, op. cit.

>

<ntăririi *inelui o*ştescB# care <ndrea tă natura umană <n lumina idealului şi une <n acord acea interioară cu discernăm!ntul. Secolul al XIX-lea, al romantismului şi al naţionalităţilor Secolul al XIX-lea a marcat cele mai ra ide şi sur rin'ătoare trans+ormări <n conştiinţa indi%iduală +inali'!nd lu ta de cucerire a naturii de către om". Numit secol al naţiunilor, al raselor, al istoriei ori al economiei olitice, el oartă ecetea e8 ansiunii indi%idualităţii că ăt!nd su*stanţă rin6 +ăr!miţarea uni%ersalităţii şi desacrali'area ro+undă şi ro0resi%ă a e8istenţei, iraţionalul culti%at şi sistemati'at =contem oran cu ilu'ia scientistă şi istoristă?, intuiţia unei %ieţi osi*ile cu care este <n'estrată natura, reducţionismele raţionaliste intolerante, 0eneratoare de uto ii economico-sociale. Reali'ările şi ilu'iile sale culturale l-au consacrat ca AromanticB. 3ermenul ro&antic a cunoscut un lun0 traseu de la utili'area lui cu sensul de AromanescB, Ae8tra%a0ant,B Aa*surdB, A itorescB <n 5n0lia ="/&9? şi 1ranţa ="/>&?, !nă la cel de mişcare coerentă a marilor literaturi occidental euro ene6 AC9emat la %iaţă cu +uncţia modestă a unui sinonim, ersonali'at de Rousseau <ntr-un sens liric, +olosit s re s+!rşitul secolului al X4III-lea su* im ulsul Lcolii de la Iena ca antonim =o usul termenului clasic?, de%enit, <n +ine, su*stanti% a*stract, el ărea a-şi +i luat locul rintre uneltele s iritului uman s re "8#)B(. Ca mişcare literară euro eană, romantismul se mani+estă cu deose*ire ca o artă oetică a sur ri'ei, a şocului, a ima0inaţiei şi a li*ertăţii, o usă clasicismului <nţeles ca ordine a lo0osului, ca un acord <ntre strate0ia şi ractica creaţiei, ca o <nsumare a rocedeelor <n re0uli de a lica*ilitate uni%ersală. Poetica romantică amendea'ă oetica tradiţională +ără a o+eri norme şi te9nici s eci+ice. Ea este constituită din re+eţe şocante =4. Mu0o, Cro&0ell, "8(>?, scrieri de circumstanţă =Stend9al6 AIe suis un romantiNue +urieu8, cOest P dire, :e suis our S9a-es eare contre Racine et our lord .Qron contre .oileauB, "8"8? sau eseuri nede+initi%ate =Sc9le0el, Cours de littérature dra&ati.ue?. Fi sa ei de unitate a ermis <n +a t o continuitate stilistică <ntre +ormele clasice, im use <n secolul al X4II-lea, şi cele romantice, din secolul al XIX-lea, recum şi e8istenţa unui
#

7. 5sac9i, Dorinţa folosului ob(tesc, "8,(, <n %ol. 79eor09e 5sac9i, %pere, %ol. II, MQ erion, C9işinău, "99", . ,#( şi urm. " Unii sociolo0i consideră că <n secolul XX omul nu s-a mani+estat ca un cuceritor al naturii, ci ca un e1ter&inator, acţion!nd cu ra iditate entru distru0erea lanetei. ( Paul Cornea, Introducere, %ol. %riginile ro&antis&ulu ro&'nesc, $iner%a, .ucureşti, "9>(, . 9 şi urm.

8

clasicism al romanticilor, a unei reconcilieri sur rin'ătoare a clasicului cu romanticul. Studiul ro'odiei romantice a condus la o inia că6 A%ersul nu iese din er+ecţiunea +ormal ro'odică, ro%ocată de stricta o*ser%are a retoricii, iar tără0ănarea uni+ormă a alecsandrinului, endularea lui e0ală demonstrea'ă că nimic nu s-a sc9im*at <n mecanica %ersi+icaţiei !nă la "8&)B". Cele două romantisme 2acă a de+ini romantismul este o o eraţie ane%oioasă =Paul %an 3ie09en( a in%entariat este "&) de de+iniţii?, identi+icarea eta elor şi a trăsăturilor s eci+ice s-a *ucurat de mai mult succes. 2e la R. Relle-# !nă la 4ir0il Nemoianu, istoria literară identi+ică un romantism al marilor literaturi occidentale, ro a0at ulterior <n centrul şi sud-estul Euro ei unde s-a <m ăcat cu tradiţia medie%al-*i'antine. @n cadrul romantismului occidental se distin0 două eta e cu trăsături distincte6 -ig, şi 2ider&eier o&anticis&. -ig, o&anticis& este o mişcare literară cu rinsă <ntre ultimele decenii ale secolului al X4III-lea Na oleon I ="8"&?, ale cărei trăsături anticlericalism, mira: !nă la ultima sunt6 re'enţă euro eană a lui antimonar9ism, antiilumunism,

entru E%ul $ediu, atracţie

entru contem laţie, e0oism şi

de'ilu'ie. 5 doua eta ă a romantismului are un as ect mai con+ormist, re%olta romantică 0ăsind +orme de ada tare socială. 2enumirea lui cores unde nu numai unui ersona: dintr-o dramă 0ermană, ci şi unui stil de mo*ilier *ur09e', con+orta*il. 2ider&eier o&anticis& se mani+estă rin continuitatea clasicismului <n romantism, utili'area retoricii şi a stilisticii clasice la noile +orme ale romantismului . 5cestei +orme secundare a romantismului <i cores unde romantismul răsăritean6 A<n Euro a de est n-a e8istat un Iluminism inte0ral, ci doar o rindere din urmă a ulti&ei sale eta e =cu toate 9i*ele sale reromantice?. @n mod analo0, n-a e8istat -. ., ci doar un 2ider&eier uternic şi com le8 ="8()-"8&)?, er+ect sincroni'at cu eta a occidentală cores un'ătoareB&. @n această arte a Euro ei e8ista un alt su*strat cultural, comun, datorat medie%alităţii *i'antine, o cultură reli0ioasă ortodo8ă, de e8 resie sla%onă sau
" (

$i9ai Sam+ir, Din secolul ro&antic, Cartea rom!nească, .ucureşti, "989 Paul %an 3ie09en, Le &ouve&ent ro&anti.ue, 4ui*et, Paris, "9(# # R. Relle-, Concepts of criticis&, Tale Uni%ersitQ Press, "9/& , 4ir0il Nemoianu, 3&bl'nzirea ro&antis&ului. Literatura europeană (i epoca 2ieder&eier, .P3, $iner%a, .ucureşti, "998. & 4ir0il Nemoianu, op. cit , . ""9.

9

neo0reacă, o circulaţie nest!n:enită a

roducţiilor +olclorice şi a cărţilor

o ulare.

2e'%oltarea 'onală unitară a condus şi la e8istenţa unor trăsături s eci+ice. ". Iniţierea <n romantism cores unde <n sud-estul euro ean cu rom!nă entru rima dată <n "8(8 <ntr-o rocesul de instituţionali'are a literaturii. 2acă termenul AromanticB a +ost identi+icat <n literatura oe'ie rămasă <n manuscris a lui 2aniil Sca%insc9i, du ă "8#, la inter%enţia lui I. Eliade Rădulescu el ca ătă sensul consacrat <n literatura a useană. @n Dicţionarul ro&'no4francez al lui Poenaru, 5aron şi Mill din "8,) el are două semni+icaţii6 Aşcoală literarăB şi A itorescB. @ntre anii "8()-"8,) literatura rom!nă cunoaşte o serie de iniţiati%e culturale const!nd <n a ariţia rimelor eriodice ="8(96 ACurierul rom!nescB, .ucureşti şi A5l*ina rom!neascăB, Iaşi?, instituţionali'area <n%ăţăm!ntului <n lim*a rom!nă rin contri*uţia lui 7. Fa'ăr <n $untenia şi 7. 5sac9i <n $oldo%a, or0ani'area teatrului rom!nesc = rimele re re'entaţii teatrale <n lim*a rom!nă din "8"> la Iaşi şi "8"9 la .ucureşti?. (. Romantismul răsăritean nu este limitat <n mani+estările sale de un clasicim ri0uros, ci de un mediu intelectual mai uţin e%oluat. El nu are ce să conteste şi de aceea <n o era unui sin0ur creator sau <n s!nul unei sin0ure 0eneraţii coe8istă mai multe arte oetice6 clasică, iluministă şi romantică. ; era lui 7ri0ore 5le8andrescu e8em li+ică inter+erenţele dintre clasicism, mani+estate <n +a*ule şi satire, cu cele romantice, ilustrate <n meditaţii istorice şi +ilo'o+ice. I. Eliade Rădulescu este autorul *aladei romantice de ins iraţie +olclorică )burătorul, dar şi al e o eii ne<nc9eiate Mic,aida. 2. .olintineanu %ersi+ică <n cea mai desă%!rşită manieră romantic-occidentală <n ciclurile Legende istorice şi 5lorile 2osforului, dedic!ndu-se <n +inalul %ieţii +ormelor clasice6 e o eea, satira şi imnul de +actură 9oraţiană. #. Pro0ramele romantismului rom!nesc au acelaşi caracter im ro%i'at ca şi <n occident. @ndemnului nai% al lui I. E. Rădulescu, AScriţi *ăieţi, numai scriţiGB, i se adau0ă <n anul "8,) Introducţia lui $i9ail Do0ălniceanu. $ani+estul istoricului moldo%ean de+ineşte o nouă direcţie culturală, ins irată din tradiţiile, natura, +olclorul şi %iaţa rom!nilor. Ea condamnă imitaţiile su er+iciale şi consacră su remaţia 0eniului auto9ton6 A2orul imitaţiei s-a +ăcut la noi o manie rime:dioasă entru că omoară <n noi du9ul naţional J...K. 3raducţiile nu +ac o literatură J...K. Istoria noastră are destule +a te eroice, +rumoasele noastre ţări sunt destul de mari, o*iceiurile noastre sunt destul de itoreşti şi

")

de oetice entru ca să utem 0ăsi şi la noi su:eturi de scris, +ără să a%em entru aceasta tre*uinţă să ne <m rumutăm de la alte naţiiB". Romantismul rom!nesc a continuat ro0ramul iluminist de emanci are şi de culturali'are, cu deose*ire <n domeniul normării lim*ii literare. Fu ta entru ado tarea unui al+a*et latin şi entru o scriere +onetică declanşată <ncă de la <nce utul secolului, tul*urată uneori de e8a0erări italieni'ante şi etimolo0i'ante, se <nc9eie <n deceniul al şa telea rin inter%enţia ener0ică a lui 3itu $aiorescu, care semnea'ă studiul colecti% al Iunimii Despre scrierea li&bii ro&'ne. ,. @n Euro a răsăriteană romantismul a are ca un +enomen rere%oluţionar şi nu ostre%oluţionar ca <n 1ranţa. 5cest lucru +ace ca re re'entanţii acestui curent să +ie cu deose*ire intelectuali care a arţin unor +amilii *oiereşti, cu tradiţii culturale şi osi*ilităţi materiale, instruiţi <n ca italele Euro ei6 Paris, 4iena, .erlin, Roma. 1iii de *oieri, născuţi du ă "8"), <şi <nce eau studiile acasă, su* <ndrumarea unor <n%ăţaţi ardeleni sau a unor dascăli 0reci, treceau rin şcolile ri%ate din Iaşi ori .ucureşti şi a:un0eau la Paris entru a asista la cursurile lui Iules $ic9elet, Ed0ar Uuinet şi 5dam $ic-ie%ic' de la CollV0e de 1rance, care ro o%ăduiau inde endenţa şi e0alitatea de şanse a tuturor naţiunilor Euro ei. Identi+icarea şi aducerea la cunoştinţa Euro ei a %alorilor culturale ro rii de%enea entru tinerii romantici o datorie de onoare. Rom!ni, olone'i, s!r*i, ucraineni, 0reci cule0eau şi ti ăreau +olclorul auto9ton, ela*orau com endii de istorie stră%ec9e şi medie%ală entru a demonstra lu ta o oarelor lor entru a ărarea şi continuitatea s iritualităţii creştine, euro ene. Cum ţările din care ro%eneau romanticii răsăriteni erau <n0lo*ate <n im erii multinaţionale, ei se simţeau datori a de%eni militanţi acti%i şi <n+lăcăraţi ai rinci iilor moderne, <m*in!nd acţiunea re%oluţionară cu cel mai +ante'ist demers +inanciar. I. Eliade Rădulescu, 7. 5sac9i, $i9ail Do0ălniceau au +ost unii dintre rimii ro rietari de +a*rici de 9!rtie ori de osta% din Pro%inciile Rom!ne şi şi-au condus acti%itatea u*licistică din ers ecti%a atronului şi a directorului de editură. Printre romanticii rom!ni e8istau şi %isători, ale căror sin0ure idealuri erau oe'ia. Printre aceşti Adoritori ne*uniB, al căror eşec olitic le-a 0ră*it dis ariţia se numără N. .ălcescu, I. 4oinescu II, 5lecu Russo, 2. .olintineanu, Ce'ar .olliac ş.a. 2estinul lor de
"

$i9ail Do0ălniceanu, Introducţie, A2acia literarăB,"8,)

""

militanţi culturali şi olitici, este ilustrat de unul dintre cele mai no*ile <ndemnuri din e ocă6 AUrmaţi cum aţi <nce ut, cel mai +rumos titlu de 0lorie la care un oet tre*uie să nă'uiască este acela de oet naţional şi o ularB". &. ; altă trăsătură este Aarderea eta elorB. E oca romantică o+eră cadrul rielnic entru orice +el de traducere din literaturile euro ene, cre!nd AsuccesiuneaB culturilor <n AsimultaneitateaB osi*ilitatea de a trăi ri%ind situaţia re'entului. Un studiu

traducerilor <n rima :umătate a secolului al XIX-lea arată că6 <ntre anii "8()-"8#) s-au tradus (8 de titluri, <ntre "8#)-"8,)6"&>, <ntre "8,)-"8&)6">#, "8&)-"8/)6 (8&. Cel mai mare număr de traduceri sunt din +rance'ă =#8&?, urmate de cele din 0ermană =8#?, en0le'ă =&)?, 0reacă =,,?, rusă =,#?, italiană =,)? etc. 2intre 0enurile şi s eciile literare culti%ate acum, romanul ocu ă rimul loc ="(8 titluri?, urmat de o%estire şi nu%elă =""9?, teatru ="&/?, oe'ie =#,?. Clasamentul autorilor traduşi indică e 5l. 2umas tatăl cu (( titluri, urmat de .Qron cu "9 titluri, 1lorian cu "8 titluri, $oliVre cu ", titluri, 7eor0e Sand şi 4oltaire cu c!te "" titluri etc. Cel mai 9arnic traducător a +ost I. E. Rădulescu =#" titluri?, urmat de 7. .aron''i cu ("(. /. E oca romantică a o+erit cadrul istoric entru e8istenţa unor centre de re'istenţă culturală ale dias orei cu deose*ire <n erioada e8ilului ost aşo tist. Pre'enţa e8ilaţilor rom!ni <n centrele culturale ale Euro ei a contri*uit la mai *una comunicare a Pro%inciilor Rom!ne cu restul lumii. E8ilul a +acilitat <ntre ătrunderea 0enurilor şi ado tarea unui lim*a: oetic necen'urat olitic. Printre cele mai cunoscute o ere ale e8ilului romantic sunt6 C'ntarea o&'niei de 5lecu Russo, o&'nii supt Mi,ai 6oievod 6iteazul de N. .ălcescu, )ouvenirs d/un proscrit de I. E. Rădulescu. >. Romantismul rom!nesc este uţin ela*orat su* as ect teoretic, de'*aterile e teme oetice +iind concurate de iniţiati%e şi acţiuni culturale. 7. 5sac9i <şi de'%ăluia cultul entru modele clasice şi ne%oia de a res ecta re0ulile literare entru a con+eri armonie şi no*leţe e8 resiei artistice6 A<ndre tat de ilde clasice şi de +irea lim*ii m-am s!r0uit a urma sistemului care cere ca oe'ia, care este roductul cel mai ales al cu0etării rin simţire <nălţată, să răsune rin 'iceri ele0ante şi armonioaseB#. .. P. $umuleanu
"

@ndemnul a arţine Elenei Ne0ri, iu*ita lui 4asile 5lecsandri, imortali'ată <n romanţa )teluţa. Entu'iasmată de o era lui de ins iraţie +olclorică, ea <l <ndemna <n "8,/ să erse%ere'e <n direcţia auto9tonă şi tradiţionalistă. ( Paul Cornea, o . cit. # 7. 5sac9i, Prefaţă, Culegere de poesii, "8#/, %ol cit.

"(

elo0ia <n Precuv'ntările sale din "8() şi "8(& = ost de poezie şi Caracteruri7 oetul clasic. I. E. Rădulescu traducea <n "8(( +rta poetică a lui .oileau şi <n "8#" ti ărea o cule0ere de te8te teoretice, <n esenţă clasice, intitulată 8ra&atica poeziei, du ă FW%i'ac şi $oQsant. @n simultaneitate cu traducerea de lucrări clasice, I. E. Rădulescu o+erea şi rimele %ariante rom!neşti ale unora dintre Meditaţile lui Famartine. Etapele romantismului românesc Romantismul, iniţiat <n :urul anului "8() şi continuat !nă la <nce utul rimului ră'*oi mondial "9"/, este mişcarea literară cea mai am lă şi lon0e%i%ă <n cultura rom!nă modernă, mani+est!ndu-se a roa e un secol. I. Prima eta ă, ascensi%ă, a romantismului rom!nesc se derulea'ă e arcursul a atru decenii, <ntre "8()-"8/), <n cadrul cărora se distin0 ca momente mai im ortante6 ". Resurecţia romantică din anii "8()-"8#), c!nd teoria imitaţiei şi traducerile su lineau ine8istenţa creaţiei auto9tone. Poe'ia dominată de c!te%a %ocile minore =ale lui 4asile 5aron, .. P. $umuleanu ori 4asile Po 4asile C!rlo%a, care cu numai atru ? o+eră un loc dis ro orţionat oetului recursor al oe'ii este recunoscut ca

lamartinismului la noi. @n acest deceniu se mani+estă mentori culturali ale căror iniţiati%e +ac trecerea de+initi%ă de la s iritualitatea medie%ală la cea romantică. 7. 5sac9i, I. E. Rădulescu, 7. .ariţiu inau0urea'ă resa de o inie şi cea literară, sunt or0ani'atori de societăţi literare şi +ilarmonice, redactea'ă şi ada tea'ă 0ramatici entru a demonstra inadec%area al+a*etului c9irilic la s iritul lim*ii rom!ne, sunt editori şi iniţiatori de *i*lioteci uni%ersale, reor0ani'ea'ă <n%ăţăm!ntul du ă tre*uinţele societăţii, inter reţi de mu'ică şi de artă dramatică. (. 5cest deceniu al romantismului ascensi%, <n erioada "8#)-"8,8, se e%idenţia'ă 0eneraţia aşo tistă, rin +ormele sale de e8 rimare a%!ntate, re%oluţionare, de *aricadă. 5cum cele două direcţii ale romantismului se mani+estă <n simultaneitate, <n ciuda di%er0enţelor cu ri%ire la statutul traducerilor şi al imitaţiei modelelor e8terne. @n "8#) I. E. Rădulescu cerea cole0ilor mai tineri să scrie orice <n rom!neşte, entru ca <n "8,), mai t!nărul său con+rate, $i9ail Do0ălniceanu să a+irme 9otăr!t că Atraducţiile nu +ac o literaturăB. @n acestă erioadă se u*lică ca odo erele liricii noastre romantice6 *&bra lui Mircea. La Cozia de 7ri0ore 5le8andrescu =meditaţie istorică?, Mi,nea (i "# rinci iul cores ondenţei cu un <n scenă te8te dramatice <n rom!neşte, iniţia'ă şcoli de

2aba de 2. .olintineanu =*aladă +antastică?, )burătorul de I. E. Rădulescu =*aladă cultă?. @n ro'a artistică se e8ersea'ă +i'iolo0iile =5iziologia provinţialului de C. Ne0ru''i şi $i9ail Do0ălniceanu? şi nu%ela istorică =+le1andru Lăpu(neanu de C. Ne0ru''i?. Paşo tiştii ro un rimul model literar auto9ton de la care se %or ins ira 0eneraţiile următoare, <n care sinceritatea de idei şi de sentimente este e8ersată <n de+a%oarea e8 resi%ităţii oetice. #. Eşecul re%oluţiei de la "8,8 inau0urea'ă e8ilul ost aşo tist, care a durat mai *ine de un deceniu, <ntre anii "8,8-"8&9. Fa Paris, Constantino ol sau 4iena intelectualitatea proscrisă <ncearcă să 0ăsească noi modele literare, realitatea culturală euro eană nemaicores un'!nd as iraţiilor ei re+ormatoare. @n condiţii materiale recare şi măcinaţi de dorul de ţară, romanticii rom!ni ado tă un ton ro+etic, misionar şi creştin. II. 2u ă "8&9 şi !nă s re "88& romantismul rom!nesc are un sens descensi%, marcat de de'ilu'ie şi esimism, co*or!nd din s+era lu tei olitice <n solitudinea artei cu%!ntului. 5cestei ultime erioade romantice <i cores und două momente distincte. ". @n deceniul şa te ="8/)-"8/9? momentul olitic rinci al <l re re'enta Unirea Princi atelor şi re+ormele olitice ale lui 5l. I. Cu'a. @n a+ara oeţilor minori ost aşo tişti =7. Creţeanu, 5le8. Si9leanu, 5l. 2e ărăţeanu şi Radu Ionescu? ori a autorilor de <nsemnări de călătorie, <n acest tim cronicari ai e ocii de tran'iţie, al a usului romantic se remarcă aşo tişti de%in acum aristocraţi erudiţi ai condeiului recum 5l. ;do*escu şi .. P. Masdeu ori romancieri, recum N 1ilimon. Creatorii e i0oni ai ro riei +ormule lirice şi s+!rşesc <n uitare ori 'e+lemea =este ilustrati% s+!rşitul eni*il al lui 2. .olintineanu care se stin0e <n *oală şi cum lită sărăcie, i0norat de rieteni şi de autorităţi?. (. Ultimele decenii ale secolului al XIX-lea sunt dominate de creaţia eminesciană şi de direcţia culturală a 9uni&ii. 5cum se +ac au'ite armonii lirice esimiste ori %irulent critice, iar inaderenţa oetului romantic la lumea *ur09e'ă ca ătă in+le8iuni tra0ice. #. 2is ariţia tra0ică a lui $i9ai Eminescu nu a <nc9eiat e8istenţa romantismului <n cultura noastră. 5dmiratorii liricii sale, de%eniţi epigoni$ rintre care 5l 4la9uţă, au relun0it re'enţa romantismului <n literatura rom!nă !nă la <nce utul secolului XX. 4ec9ii inamici ai lui Eminescu continuă a crea <n +orme şi e8 resii romantice, recum 5l $acedons-i, care a*ia <n rea:ma rimului ră'*oi mondial e8ers!nd +orma clasică a

",

rondelului <şi ino%ea'ă lirica. 2u ă teoreti'ările semănătoriste =neoromatice? şi o oraniste =neorealiste şi naturaliste? i%ite la con+luenţa secolului al XIX-lea cu cel de-al XX-lea, oe'ia lui 7. .aco%ia 0ăseşte +orme noi, sim*oliste, de e8 resie entru dorul eminescian, +ăc!nd trecerea de+initi%ă de la romantism la oeticile noului secol6 ASecolul al XIX-lea este ultimul dintr-o serie naturală e care nimeni n-o ima0ina stin0!ndu-se odată cu rimul ră'*oi mondial. Fiterar %or*ind este secolul tuturor %irtualităţilor *ene+ice anulate de e%oluţia ne re%ă'ută. @n cultura rom!nească secolul al XIX-lea re re'intă rimul secol de %erita*ilă sincroni'are euro eană ce coincide cu ultimul secol de e%oluţie naturală6 arado8 concentrat ce une <ntr-o lumină acută mar:a e8trem de redusă dintre li*ertate şi necesitate care a re re'entat s eci+icul culturii noastreB".

Marile iniţiative culturale ale romantismului paşoptist
A3ot ce mi-a stat <n utinţă am +ăcut şi cu s+atul şi cu +a ta, ca să s oresc şi su+leteşte şi materialiceşte <n+lorirea .isericii şi a PatrieiB. =4eniamin Costac9e?

5n$ă6ăm&ntul Fa <nce utul secolului al XIX-lea, <n Pro%inciile Rom!ne e8tracar atice <n%ăţăm!ntul 0imna'ial şi liceal se +ăcea <n lim*a 0reacă. Su* in+luenţa 3ransil%aniei, unde Iluminismul se mani+estase cu deose*ire <n o era de +ormare de intelectuali ro o%ăduitori ai dra0ostei şi res ectului entru lim*a maternă, unele +amilii *oiereşti <ncredinţea'ă educaţia şi +ormarea co iilor unor <n%ăţaţi ardeleni. Scriitorii 0eneraţiei aşo tiste( e%ocă <n memoriile lor acest de*ut im ro%i'at dar entu'iast al <n%ăţăm!ntului modern <n lim*a rom!nă @n $oldo%a, <n%ăţăm!ntul <n lim*a rom!nă este susţinut de .iserică, un rol im ortant re%enindu-i mitro olitului 4eniamin Costac9e#, autorul unor re+orme moderne at!t <n lan con+esional, c!t şi <n cel laic. 2e s ri:inul acestui <nalt relat s-a *ucurat 7. 5sac9i care, du ă ce a *ene+iciat de *urse la studii <n străinătate, re%enit acasă iniţia'ă

" (

$i9ai Sam+ir, o . cit. Costac9e Ne0ru''i - Cu& a& :nvăţat ro&'ne(te$ I. Eliade Rădulescu - Dispoziţiile (i :ncercările &ele de poezie, Ion 79ica - ;coala ro&'nească acu& <= de ani, Dascăli greci (i dascăli ro&'ni, 4asile 5lecsandri - 6asile Poro>an ş.a. # 4eniamin Costac9e =">/8-"8,/? a +ost mitro olit al $oldo%ei <ntre "8)#-"8,(. 2escendent din *oierul .oldur, s+etnic al lui Lte+an cel $are, el s-a e%idenţiat rin iniţiati%e culturale moderne care au mărit resti0iul .isericii <n interiorul ţării şi <n a+ara 0raniţelor, cu deose*ire la $untele 5t9os.

"&

rimul curs <n rom!neşte de in0inerie 9otarnică, iar c!ţi%a ani mai t!r'iu restructurea'ă Seminarul de la Socola, 0imna'iul de la 3rei Ierar9i şi 5cademia $i9ăileană. Simultan cu emanci area <n%ăţăm!ntului din Eara $oldo%ei, <n anul "8"> este adus la .ucureşti <n%ăţatul ardelean 7. Fa'ăr de către *oierii Partidei Naţionale care <i <ncredinţea'ă conducerea rimei şcoli rom!neşti <n c9iliile +ostei mănăstiri de la S+. Sa%a". @n doi ani, iluministul ardelean a ela*orat manuale, a alcătuit lanuri de <n%ăţăm!nt şi a demonstrat că lim*a rom!nă este ca a*ilă a e8 rima cele mai a*stracte cunoştinţe şi a +orma tineri *ine re0ătiţi. @n entu'iasmul 0enerat de iniţiati%ă didactică a lui Fa'ăr, +iii de *oieri ărăsesc 5cademia 0recească entru a se alătura şcolii rom!neşti. Fa două decenii de la <n+iinţare, Cole0iul de la S+. Sa%a dis unea de un colecti% de cadre didactice *ine re0ătite, de o *i*liotecă şi de o ti o0ra+ie unde %edeau lumina 'ilei at!t manuale şi antolo0ii şcolare, c!t şi dicţionare, 0ramatici şi %olume literare ori0inale. 2u ă de*uturile entu'iaste şi im ro%i'ate ale <n%ăţăm!ntului laic, <n Pro%inciile Rom!ne e8tracar atice se <n+iinţea'ă şcoli lancasteriene <n +iecare reşedinţă de :udeţ, şcoli normale entru re0ătirea de institutori, şi se <nmulţesc şcolile comunale. Con+orm unei statistici din "8,(, <n Eara Rom!nească <n%ăţau la Cole0iul S+. Sa%a /&> de ele%i, re0ătiţi de "8 ro+esori, <n reşedinţele de :udeţ +uncţionau "8 şcoli normale iar <n comune (")) erau <ncadraţi <n di%erse ni%ele de instruire este ,).))) de co ii şi tineri. 2e'%oltarea ra idă a <n%ăţăm!ntului rom!nesc se desă%!rşeşte du ă Unirea Princi atelor, o dată cu inau0urarea uni%ersităţilor din Iaşi "=8/)? şi .ucureşti ="8/,?. @n 3ransil%ania <n%ăţăm!ntul <n lim*a rom!nă se a+la <n custodia .isericii ;rtodo8e şi a celei 7reco-Catolice. @n "8,# +uncţionau (9# şcoli entru co iii rom!ni, +aţă de 9/( entru cei ma09iari, erau atru licee rom!neşti la .la:, .eiuş, .raşo% şi Năsăud. @n anii "8,>-"8>#, la inter%enţia mitro olitului 5ndrei La0una s-au <n+iinţat este 8)) de şcoli comunale con+esionale, două 0imna'ii rom!neşti, un Institut teolo0iceda0o0ic ="8&9?, s-au ti ărit (& de manuale. Pu7licistica
AJ...K rom!nii au tre*uit să aşte te momentele at!t de rare <n istoria neamului, c!nd omenirea trece rintr-o sc9im*are de soartă şi ast+el

"

S+!ntul Sa%a este cel mai %ec9i şi mai cinstit mucenic, cunoscut şi martiri'at e ăm!ntul nostru <n secolul al I4-lea. Este numit şi Sa%a 7otul =7eto-2acul? sau Romanul. S-a călu0ărit <n comunitatea mona9ală din $unţii .u'ăului. @n rimă%ara anului #>(, a treia 'i de Paşte, ostaşii re0elui 5t9anaric l-au rins şi l-au condamnat la moarte rin <necare. El este omenit <n +iecare an la "( a rilie.

"/

să-şi oată şi ei sc9im*a soarta du ă c9emările ad!nci şi or0anice ale neamurilor <n istorieB. =Nicolae Ior0a, ?voluţia ideiii de libertate?

Pu*licistica a a ărut şi s-a maturi'at <n Pro%inciile Rom!ne atunci c!nd <n Euro a ;ccidentală ea de%enise o +ormă de comunicare modernă, e+icientă şi acti%ă. 5 ariţia ei <n Pro%inciile Rom!ne se datorea'ă intelectualilor care studiaseră <n străinătate şi care *ene+iciaseră de o 0a'etărie acti%ă, im licată <n %iaţa de 'i cu 'i a societăţii. Ion 79ica credea că6 Aa <ntre*uinţa +acultăţile sale la +ericirea tuturor, a scrie du ă o%ăţuirile unei con%in0eri ade%ărate, luminată rintr-o cercetare ad!ncă, serioasă a lucrurilor şi curată de orice mo*il şi interes este o <ntre rindere nouă la noi şi cu at!t mai ane%oie, cu c!t trăim <ntr-o e ocă de tran'iţie şi de as iraţiuni cu at!t mai mici şi mai roaste, cu c!t oamenii sunt li siţi de educaţie şi de ade%ărata <n%ăţătură, <necaţi <n atimi şi dorinţe ce au utut naşte o cunoştinţă su er+icială a ci%ili'aţiei euro ene, care nu a utut roduce alt e+ect asu ră-le dec!t a-i ameţiB. Fa r!ndul său, Ce'ar .olliac, unul dintre cei mai incisi%i atroni de 0a'ete din această e ocă, nota că A u*licitatea este at!t de riincioasă unei societăţi, su* orice +ormă %a +i societatea, e c!t de riincios este unui om <n arte aerul şi mişcarea care <l răcoresc şi <i re+ace s!n0ele. Ea lană e deasu ra tru ului societăţii, se <m arte către toate mădularele ei, +ără ose*ire de %!rstă, de se8 şi de condiţie, şi lasă trăsături ad!nci ce nu se mai şter0. 2in aceste trăsături se +ormea'ă acea interesului ri%at entru +ericirea u*licăH acea +iinţă ne%ă'ută, a*stractă, utere atot uternică, ce se lu tă necontenit <m otri%a indi%idului entru mulţime, <m otri%a e care o %edem, des re a cărei e8istenţă s-au ătruns toate o oarele ci%ili'ate şi ale cărei e+ecte ne-au do%edit şi c9iar nouă anii trecuţi, că nu le utem tă0ădui ne ede siţi6 acea utere este ; ina u*licăB". Prima u*licaţie entru rom!ni, ACourrier de $olda%ieB(, a a ărut <n lim*a +rance'ă <n anul ">9), la Iaşi. Ea a +ost urmată <n anul "8(> de 0a'eta A1ama Fi scăi entru 2aţiaB ti ărită la Fei 'i0, din iniţiati%a *oierilor 2inicu 7olescu, I. $. C. Rosetti şi 5tanasie Fascăr. Fui 2inicu 7olescu <i re%ine meritul de a +i o*ţinut a ro*area de la 0eneralul Disele++ entru <n+iinţarea rimului eriodic *ucureştean, ACurierul rom!nescB,

" (

Ce'ar .olliac, Despre publicitate, "8,,. I. Man0iu, Dicţionarul presei literare ro&'ne(ti$ !@A=4!AA=, ediţia a II a re%ă'ută şi com letată, Editura 1undaţiei Culturale Rom!ne, .ucureşti, "99/, . ""(.

">

<n a rilie "8(9, conducerea +iind <ncredinţată lui I. Eliade Rădulescu. Fa Iaşi, rimul eriodic A5l*ina rom!neascăB a are <n iunie acelaşi an su* atrona:ul lui 7. 5sac9i. @n 0a'eta lui I. E. Rădulescu au u*licat a roa e toţi scriitorii %remii, rintre care6 Iancu 4ăcărescu, 4asile C!rlo%a, 7ri0ore 5le8andrescu, iar <n su limentele ei literare ACurierul de am*e se8eB" şi A7a'eta 3eatrului NaţionalB au a ărut te8te semnate de creatori a arţin!nd celorlalte ro%incii, recum Simion $arco%ici şi C. Ne0ru''i. Li <n :urnalul lui 7. 5sac9i din Iaşi au u*licat lucrări ori0inale N. 2imac9i şi C. Stamati iar <n su limentul literar A5lăutaB au semnat6 C. Ne0ru''i, $. Ciucureanu, Ionică 3ăutu, $. Do0ălniceanu ş.a. Fa cererea comunităţii rom!neşti din .raşo% 7. .ariţiu a ti ărit e l!n0ă A7a'eta de 3ransil%aniaB ="8#8-"8,(? un su liment literar să tăm!nal A1oaie entru minte, inimă şi literaturăB ="8#8-"8,9?. @n a0inile acestuia au u*licat 5. $ureşanu, I. .arac, 3. Ci ariu, 5t9. $. $arienescu, 4asile 5lecandri, 7ri0ore 5le8andrescu, 2. .olintineanu ş. a. Pro'a romantică de ins iraţie istorică este semnată de 7. 5sac9i şi C. Ne0ru''i, iar cea de critică şi teorie literară de C. .olliac, I. Eliade Rădulescu, N. .ălcescu, I. $aiorescu. 7. .ariţiu <i considera cola*oratori a ro iaţi e6 3. Ci ariu, I. Eliade Rădulescu, 3eodor 5ron, 2amasc9in .o:inca, 7eor0e $ălinescu, Nicolae Istrati, Nicolae Rucăreanu ş.a. 2u ă "8#/, c!nd mono olul asu ra ti ăriturilor s-a <nc9eiat, şi alţi intelectuali se dedică u*licisticii, rintre care6 Ce'ar .olliac =ACuriosulB, .ucureşti, "8#/?, C. Fecca =A$o'aiculB, Craio%a, "8#8?, 1lorian 5aron şi 7. Mill =ARomaniaB, "8#8?, 4al*aum =APăm!nteanulB, "8#9? etc. @nce !nd cu anul "8,) se inau0urea'ă şi rimele :urnale istorice6 A5r9i%a rom!neascăB, la Iaşi =<n <n0ri:irea lui $i9ail Do0ălniceanu? şi A$a0a'in istoric entru 2aciaB, la .ucureşti <nce !nd cu "8,& =<n redacţia lui N. .ălcescu şi 5. 3. Faurian?. @n ianuarie "8,) $i9ail Do0ălniceanu inau0urea'ă rima re%istă e8clusi% literară, A2acia literarăB, ale cărei c!te%a numere au a%ut ecou <n conştiinţa cititorilor din e ocă şi mai ales <n istoria literaturii. @n rimul număr, $. Do0ălniceanu lansea'ă un mani+est al romantismului rom!nesc desc9i'!nd calea direcţiei auto9tone. Introducţia lui $i9ail Do0ălniceanu sinteti'a ro0ramul culturii rom!ne moderne şi aduna ener0iile creatoare ale autorilor <ntr-o direcţie tradiţionalistă şi naţionalistă. $i9ail Do0ălniceanu reia
"

I. E. Rădulescu nota <n Librăriile naţionale ro&'ne, "8>), că a u*licat Curierul de a&be se1e <n cinci %olume şi trei ediţii de c!te #))) de e8em lare.

"8

iniţiati%a sa

u*licistică <n anul "8,, cu APro ăşireaB, 0a'etă cen'urată de către

domnitorul $i9ail Stur'a du ă c!te%a numere. Li 4asile 5lecsandri are iniţiati%a u*licării unei 0a'ete e8clusi% literare <n "8&(, +iind o*li0at a am!na !nă <n anul "8&& lansarea rimului număr al ARom!niei literareB. @n tim ul e%enimentelor de la "8,8 au a ărut 0a'ete cu ro+il re%oluţionar, care <ndemnau la solidaritate cu ideile olitice ale Acău'aşilorB6 APruncul rom!nB, A4estitorul rom!nescB, APo olul su%eranB. 7a'ete cu o e8istenţă e+emeră, ele au meritul de a +i di+u'at ideile liderilor re%oluţionari şi de a +i clari+icat o o'iţia lor +aţă de re0imul re0ulamentar, controlat de Im eriul Earist. @n a+ara 0raniţelor rom!neşti, <n tim ul e8ilului ost aşo tist au a ărut mai multe :urnale, care susţineau ideile olitice ale Euro ei occidentale ori ti ăreau roducţiile literare ale proscri(ilor6 AEs atriatulB ="8,9, .uda esta, din iniţiati%a lui Ce'ar .olliac?, ARom!nia %iitoareB ="8&), Paris, din iniţiati%a lui N. .ălcescu?, AIunimea rom!năB ="8&", Paris, din iniţiati%a lui 5l. ;do*escu?. @ntre anii "8,9-"8&/ unele eriodice din Iaşi sau .ucureşti erau e8 rimate <n +rance'ă ori *ilin0%e, +ranco-rom!ne, adres!ndu-se comunităţilor de +rance'i re'idenţi <n ca italele Pro%inciilor Rom!ne. @n a0inile lor este ilustrată starea de con+u'ie olitică şi cen'ura e8ternă e8cesi%ă, ma:oritatea articolelor +iind semnate cu seudonime. 2u ă anul "8&& numărul di%ersi+ică <n umoristice. 5cum ma:oritatea u*licaţiilor rom!neşti creşte şi conţinutul lor se 0a'etelor de'*at ro*lema Unirii Princi atelor olitice, literar-artistice, ştiinţi+ice, de in+ormare şi cultură 0enerală,

Rom!ne,<ntre ele distin0!ndu-se6 ASteaua 2unăriiB =cu un su liment <n +rance'ă la .ru8elles, a ărut din iniţiati%a lui $i9ail Do0ălniceanu?, A2!m*o%iţaB =din iniţiati%a lui 2. .olintineanu?, ARom!nulB = u*licaţia lui C. 5. Rosetti, de%enită tri*una de idei a artidului li*eral?. @n a+ara u*licaţiilor eriodice, calendarele şi almana9urile au a%ut o a ariţie susţinută <n Pro%inciile Rom!ne, contri*uind la +ormarea 0ustului entru lectură şi in+ormaţia scrisă. Primul calendar <n lim*a rom!nă datea'ă din ">#" şi a +ost ti ărit la .raşo% de Petcu Loanul". P!nă <n anii "8#)-"8#& calendarele a%eau o +rec%enţă de c!te (# e an, entru ca din "8&/ ele +rec%enţa lor să crească de la "8 mai <nt!i la () =du ă
"

7eor0eta şi Niculin Răduică, Calendare (i al&ana,uri ro&'ne(ti$ !@B!4!A!", 2icţionar *i*lio0ra 9ic, Editura Ltiinţi+ică şi Enciclo edică, .ucureşti, "98", . "&

"9

"8&(? şi la (> =din "8>&? e an. @n a0inile lor se u*licau in+ormaţii re+eritoare la %iaţa <n +amilie şi societate, te8te literar-artistice ori o inii critice cu ri%ire la situaţia olitică şi socială a rom!nilor. 8i9ogra#iile @n rima :umătate a secolului al XIX-lea ti arniţele erau <n%ec9ite şi ne ro+ita*ile. Curtea domnească şi .iserica mitro olitană deţineau controlul ti ăriturilor laice şi reli0ioase, <n a+ara acestora +uncţion!nd accidental alte ti o0ra+ii. 3i ăriturile din Pro%inciile Rom!ne a%eau as ect <n%ec9it şi datorită al+a*etului c9irilic. Cărţile rom!neşti u*licate este 9otare res irau alt aer <n 9ainele al+a*etului latin. Este ilustrati%ă u*licarea C'ntării o&'niei mai <nt!i la Paris <n "8&) <n al+a*et latin şi <n anul "8&& <n ARom!nia literarăB a lui 4asile 5le8andri, la Iaşi, <n al+a*et c9irilic. Prima %ersiune ilustrea'ă modernitatea literaturii rom!ne, <n %reme ce %ersiunea c9irilică are <nrudită cu manuscrisele medie%ale. Con+orm statisticilor o+iciale", <n "8#8 +uncţionau <n teritoriile rom!neşti şase ti o0ra+ii c9irilice, care <ntre anii "8,)-"8&) au ti ărit cărţi <n tira:e de c!te "))) - "()) de e8em lare. Unii dintre creatori =5nton Pann, 7. 5sac9i, I. E. Rădulescu, Ce'ar .olliac, C. 5. Rosetti? <şi in%estesc a%erea <n ti o0ra+ii, <ncerc!nd să le +acă ro+ita*ile, concur!nd a+aceriştii străini sta*iliţi <n Pro%inciile Rom!ne. Pentru a di%ersi+ica şi <m*o0ăţi lista cărţilor <n lim*a rom!nă ei au inţiat mai multe roiecte de an%er0ură. @n epertoriul Ceatrului Naţional, I. E. Rădulescu a ro us ti ărirea a ,( de iese. 3ot el a lansat roiectul unei im resionante 2iblioteci universale <n (" de %olume, du ă model +rance', conţin!nd este ()) de titluri dintre care a tradus el <nsuşi "(. @n "8,/ $. Do0ălniceanu şi N. .ălcescu lansau la Paris roiectul unui Dicţionar al oa&enilor de sea&ă. @n acelaşi an se năştea ideea unei 2iblioteci a ro&'nilor e1ilaţi. )ocietă6ile culturale Societăţile literare sunt 0ru ări de ersoane cu reocu ări comune, care <şi asumă ro0rame cu caracter ro0resist, stăruind entru ieşirea Pro%inciilor Rom!ne din +ormele anacronice ale re0imului +anariot rin re+orme <nţele te. @n rima :umătate a a secolului al XIX-lea ele sunt +aţa o+icială a 0ru ărilor re+ormatoare +rancmasonice, ce se o uneau re0imurilor +anariote sau re0ulamentare. Ele a%eau susţinere materială şi olitică din a+ara 0raniţelor şi răs undeau intereselor olitico-di lomatice şi +inanciare străine.
"

2an Simonescu şi 79eor09e .uluţă, )curtă istorie a cărţii ro&'ne(ti, Editura 2emiur0, "99,, . &9-/9.

()

5tunci c!nd răs undeau ne%oilor interne ale ţării, ele au contri*uit la luminarea o ulaţiei şi la solidari'area ener0iilor ei su+leteşti <n +a%oarea unui ideal naţional. @n "8(( la .raşo% 2. 7olescu şi Ion C!m ineanu, *oieri re+ormatori care au susţinut mişcarea lui 3udor 4ladimirescu, au or0ani'at o societate secretă cu as ect re%oluţionar +rancmasonic. Re%eniţi acasă, ei reiau roiectul unei asemenea asociaţii <n "8(>, <ncredinţ!ndu-i lui I. E. Rădulescu misiunea redactării statutelor şi a lat+ormei ro0ram, care sti ulau6 trans+ormarea şcolii lui Fa'ăr <n Cole0iu, <n+iinţarea unei instituţii similare la Craio%a, crearea de şcoli normale <n +iecare ca itală de :udeţ şi de şcoli rimare <n +iecare sat, <n+iinţarea de 0a'ete <n lim*a rom!nă, <ncura:area traducerilor şi <n+iinţarea unui 3eatru Naţional. @n "8## se <n+iinţa la .ucureşti o ASocietate 1ilarmonicăB care milita entru un clădirea unui teatru rom!nesc, stimula re ertoriul naţional şi artiştii rom!ni. ASocietatea de a0riculturăB a ărută la .ucureşti <n anul "8#& din iniţiati%a lui Ion C!m ineanu, Scarlat Rosetti şi Petrac9e Poenaru <şi e+icienti'area acti%ităţii a0ricole <n Eara Rom!nească. Cea mai radicală şi cu cea mai dramatică e8istenţă a cunoscut societatea A1raţiaB, <n+iinţată <n anul "8,) la .ucureşti, din iniţiati%a lui Ion 79ica, N. .ălcescu, C9ristian 3ell şi Ce'ar .olliac. Ea a +ost inter'isă <n anul "8,# iar rinci alii ei lideri condamnaţi la detenţie ori e8il. Li <n $oldo%a s-au <n+iinţat o serie de societăţi, mai uţin radicale şi cu un ronunţat as ect ro+esional6 ACercul de lectură al medicilorB ="8#)?, ASocietatea de medicină şi istorie naturalăB ="8##?. @n a+ara 0raniţelor s-au or0ani'at societăţii ale tineretului uni%ersitar6 ASocietatea entru <n%ăţătura o orului rom!nB, <n+iinţată <n au0ust "8#9 din iniţiati%a lui Ion 79ica, 5. 7. 7olescu, 2. .rătianu, C. Ne0ri, 4. 5lecsandri, N. 2ocsan, de%enea <n "8,& ASocietatea studenţilor rom!niB. Societăţile literare rom!neşti nu au ima0inea unor adunări mondene, dominate de re'enţe +eminine emanci ate, recum cele din ca italele Euro ei occidentale cu un secol mai de%reme. Ele răs und mai de0ra*ă dre tului la li*eră asociere sti ulat de Declaraţia Drepturilor %&ului (i ale Cetăţeanului şi reunesc ersoane interesate a sc9im*a re'entul şi %iitorul ţării lor. 5lcătuite din *oieri, intelectuali ori comercianţi, ele au un caracter secret, iniţiatic, şi <ntreţin o atmos+eră de cons iraţie şi de sacri+iciu. Pre+acerile olitice, economice şi culturale su0erate <n statutele acestor societăţi au un caracter li*eral moderat şi o %i'iune o timistă des re ro0res. Ele au <m linit un rol naţional ro unea moderni'area şi

("

milit!nd entru de ăşirea stării de <na oiere, entru emanci area rin cultură a o ulaţiei de la oraşe şi sate. Ele au <ncura:at mecenatul artistic6 Scarlat Rosetti a su*%enţionat ti ărirea Caligrafiei lui 7ri0ore Pleşoianu şi a 8ra&aticii lui I. E. Rădulescu, 7. .ăleanu a su*%enţionat u*licarea lucrării lui 7. Fa'ăr Povăţuitorul tiner ş. a. Concluzii Cea mai s ectaculoasă eta ă din istoria culturii rom!ne moderne se mani+estă la <nce utul secolului al XIX-lea, c!nd se trece de la mentalitatea +eudală, de ti oriental, la cea modernă, ocidental-euro eană. @n numai o :umătate de secol rom!nii se racordea'ă la +ormele de e8istenţă ale Euro ei ;ccidentale, renunţ!nd de+initi% la ti arele medie%ale. 2es ărţirea de %ec9ile o*işnuinţe a +ost un roces de mai *ine de un secol, declanşat de *oierii Partidei Naţionale <n deceniile doi şi trei ale secolului romantic şi ostulat de Re%oluţia de la "8,8 din .ucureşti, Iaşi ori C!m ia Fi*ertăţii din .la:. 5ceastă sc9im*are radicală de mentalitate se datorea'ă ideolo0iei romantice, cunoscute <n mod direct de către intelectualii +ormaţi la şcolile 5 usului sau rin intermediul traducerilor at!t din o erele unor mari creatori recum Mu0o, .Qron, Sc9iller, 7oet9e, c!t şi din traducerile unor autori minori, la modă, recum Famartine, 7eor0e Sand, Eu0Vne Sue ş.a. P!nă la Eminescu, a cărui o eră oetică este o contri*uţie ori0inală rom!nească la romantismul uni%ersal, creatorii noştri s-au străduit să imite modelul romantic euro ean, să-l auto9toni'e'e şi să-l ada te'e 0ustului mai uţin culti%at al conaţionalilor. 2e*utul modernităţii culturii rom!neşti coincide cu o serie de iniţiati%e culturale care au condus la a+irmarea unei culturi naţionale, <n lim*a şi tradiţiile romanităţii euro ene. 5cum s-au reor0ani'at +ormele <n%ăţăm!ntului laic şi con+esional, s-au e8 rimentat +ormele moderne de asociere literară, s-a inau0urat resa de o inie olitică, literară, istorică ori de in+ormaţie enciclo edică, s-au us *a'ele unui teatru rom!nesc ş.a. Bibliografie Co:ocaru, $i9aela, %pinii franceze despre ro&'ni, Editura Enciclo edică, .uc., "999 Cornea, Paul, %riginile ro&antis&ului ro&'nesc, $iner%a, .ucureşti, "9>( Cornea, Paul, Preli&inarii la o poetică a ro&antis&ului ro&'nesc şi o&antis&ul european, %ol egula >ocului, Eminescu, .ucureşti, "98) Man0iu, I., Dicţionarul presei literare ro&'ne(ti$ !@A=4!AA=, ediţia a II a re%ă'ută şi com letată, Editura 1undaţiei Culturale Rom!ne, .ucureşti, "99/ Nemoianu, 4ir0il, 3&bl'nzirea ro&antis&ului, Literatura europeană (i epoca 2ider&eier, .P3, "999, $iner%a, .ucureşti ((

Po o%ici, 2umitru, o&atis&ul ro&'nesc, Editura tineretului, .ucureşti, "9/9 Răduică, 7eor0eta şi Niculin, Calendare (i al&ana,uri ro&'ne(ti$ !@B!4!A!", 2icţionar *i*lio0ra 9ic, Editura Ltiinţi+ică şi Enciclo edică, .ucureşti, "98" Rotaru, Ion, 5or&e ale clasicis&ului :n poezia ro&'nească p'nă la 6asile +lecsandri, $iner%a, .ucureşti, "9>9 Simion, Eu0en, Di&ineaţa poeţilor Deseu despre :nceputurile poeziei ro&'ne?, Cartea Rom!nească, .ucureşti, "98) Simonescu, 2an şi .uluţă, 7., )curtă istorie a cărţii ro&'ne(ti, Editura 2emiur0, "99, Sam+ir, $i9ai, Din secolul ro&antic, Cartea rom!nească, .ucureşti, "989

Ion Eliade Rădulescu
A;cu aţi-%ă, %or*iţi şi scrieţi, :unilor, de lim*a naţionalăH ocu aţi-%ă a o studia, a o culti%a, 5 culti%a o lim*ă %a să 'ică a scrie <ntr-<nsa des re toate ştiinţele şi artele, des re toate e oc9ele şi toţi o oli. Fim*a sin0ură uneşte, <ntăreşte şi de+ine naţiuneaH ocu aţi-%ă de d!nsa mai <nainte de toate, şi nu %eţi +ace rin aceasta dec!t cea mai +undamentală olitică, %eţi une +undamentele naţionalităţiiB. =I. Eliade Rădulescu?

(#

I. Eliade Rădulescu="8)(-"8>(? a arţine cate0oriei de ersonalităţi, ca a*ile a declanşa mari re+aceri <n societate. Poet de cetate, oracular, el a a%ut şansa de a trăi <ntruna dintre cele mai <n%ol*urate e oci din istoria modernă a rom!nilor, tra%ersate de re0imuri şi mentalităţi di%erse recum cea +anariotă, a Re0ulamentului ;r0anic, a Re%oluţiei aşo tiste, a Restauraţiei ostre%oluţionare, a Unirii Princi atelor Rom!ne şi a re0imului monar9ic şi constituţional al lui 5l. I. Cu'a şi Carol I. Numai scriitorii şi oeţii inter*elici ai secolului al XX-lea au mai a%ut şansa de a %ieţui <ntr-o erioadă istorică at!t de con%ulsionată, '0uduită de două ră'*oaie mondiale, de re0imuri totalitare, de <ntre0iri şi de'a0re0ări de teritoriu naţional, de de lasări de o ulaţie rom!nescă, de eliminări *rutale şi de contestări +uri*unde ale ersonalităţilor auto9tone. @n anul "8&", I. Eliade Rădulescu <şi u*lica la Paris, unde se a+la e8ilat, o *io0ra+ie menită a in+orma Euro a asu ra ersoanei sale". @n rea:ma %!rstei de &) de ai, el se considera o ersonalitate culturală şi olitică a rom!nilor, <ndre tăţită a se <n+ăţişa ;ccidentului entru acţiunile lui culturale şi olitice. Născut la 3!r0o%işte <n / ianuarie "8)( <ntr-o +amilie de ne0ustori cu +iliaţii suddunărene =mama era 0recoaică, iar tatăl ucenicise la un 9a0iu din Constantino ole? el <şi etrecuse rimii ani de %iaţă <ntr-un mediu lin0%istic 0reacesc. @n%aţă <n +amilie mai <nt!i cu dascălul 5le8e, a oi citeşte +le1ăndria şi alte cărţi o ulare ti ărite <n rom!neşte, dar cu al+a*et c9irilic. Entu'iasmat de o%eştile dascălului Naum R!mniceanu, re'entate co iilor ma9alalei *ucureştene <n curtea *isericii S+!ntul Nicolae, el <n%aţă lim*a rom!nă, iar <n "8"& este trimis să studie'e la 5cademia domnească =0recească? de la $ă0ureanu. Fa "/ ani de%ine ele% şi disci ol al lui 7. Fa'ăr, +ondatorul rimei şcoli rom!neşti din .ucureşti. 5cum <şi atri*uie şi numele de Eliade, +iul lui Elie, care <l concurea'ă e cel de Rădulescu. 2u ă ce Fa'ăr ărăseşte şcoala, t!nărul disci ol reia res onsa*ilitatea conducerii acesteia !nă <n anul "8(&. El com une <n "8(( entru ele%ii săi C'ntarea di&ineţii, un imn entru <nce erea orelor care <ndeamnă la credinţă şi sla%ă cerească, la unire şi solidaritate6
C!ntarea dimineţii 2in *u'i ne%ino%ate
"

Cui altui se cu%ine Puternice Părinte

.io0ra+ia este inclusă <n lucrarea Mé&oires sur l/,istoire de la régénération rou&aine$ Paris, "8&". P!nă la acestă dată el o+erise contem oranilor şi alte con+esiuni intime cu ri%ire la naşterea, co ilăria şi maturitatea sa, de e'em lu <n oemul 6isul, "8#/, şi <n Dispoziţiile (i :ncercările &ele de poezie, "8#8.

(,

2ec!t ţie a daC 3u eşti stă !n a toate, 3u eşti rea *unul tată6 5 ta utere s+!ntă 1ă tura ţine-ntre0ă, Ne ţine şi re noi @n inimOa tot omul 3u ai sădit dre tatea, Unirea şi +răţia, 3u conştiinţa scum ă, 3u *un dOa%em ne-ai dat.

5semenea cole0ului din $oldo%a, 7. 5sac9i, din anul "8,) acti%itatea şi o era lui I. Eliade Rădulescu este contestată de noua 0eneraţie de tineri intelectuali care <i re roşea'ă cola*orarea cu domnitorul. 5cum el inau0urea'ă des ărţirile $aiorescu <i reclamă e0oismul şi or0oliul, li sa u*lice şi '0omotoase de cei mai cele*ri disci oli. 7ri0ore 5le8andrescu, Ce'ar .olliac, Ion de modestie şi uneori c9iar şi de demnitate. @n ciuda acestor scandaluri literare, d!m*o%iţene, el este re+erat de con+raţii din $oldo%a =C. Ne0ru''i? şi 3ransil%ania =7. .aritiu?, care <i trimit te8tele lor s re a +i u*licate <n .ucureşti. ; reconciliere e+emeră <ntre I. Eliade Rădulescu şi tinerii intelectuali radicali ai Eării Rom!neşti are loc <n rimă%ara anului "8,8. @n %!ltoarea e%enimentelor el redactea'ă şi citeşte <n +aţa o ulaţiei adunate la Isla' Procla&aţia Re%oluţiei de la "8,8 şi este desemnat unul dintre cei trei locotenenţi domneşti. @n cele c!te%a luni de re0im re%oluţionar, I. Eliade Rădulescu s-a *ucurat de o imensă sim atie rintre locuitorii .ucureştiului, care <l consacră ca erou de *aladă6 AIliad ce mi-ţi +ăceaCX Pe tul că mi-ţi des+ăcea,X Li e ele arătaX La te eceţi ce a%eaB. Eliade Rădulescu <şi demonstrea'ă inconsec%enţă morală şi cu acest rile:6 ca e8 onent al intereselor ne0ustorimii el acce tă să citească unctul "# al Proclamaţiei care cerea des+iinţarea dre tului la ro rietate. Ulterior el retractea'ă unctele radicale ale Proclamaţiei şi militea'ă entru nea licarea lor <n +a te. 2u ă in%a'ia Eării Rom!neşti de tru ele turceşti, ruseşti şi austriece, I. Eliade Rădulescu este o*li0at să ărăsească ţara şi să ere0rine'e rin re%oluţionar. El se auto roclamă unicul lider al re%oluţiei, scrie şi u*lică <n resa occidentală neade%ăruri cu ri%ire la cole0ii e8ilaţi, acu'ă u*lic şi ro%oacă de'ordine <ntre cole0ii de *aricadă. I'olat de aceştia, o*li0at a 0ăsi resurse entru <ntreţinerea +amiliei rămase <n ţară, el acce tă ro unerile Porţii ;tomane de a-şi rene0a idelurile umanitare, <n sc9im*ul unor recom ense morale şi materiale. E8ilul a re re'entat entru I. Eliade Rădulescu o e ocă

(&

de rătăcire su+letească rin Paris, Fondra, Constantino ole şi insula C9ios, de căutare neliniştită a rosturilor istoriei <n %iaţa indi%iduală şi colecti%ă. Re%oluţia de la "8,8, <n artea ei muntenească, a +ost o mişcare 0eneroasă menită a reali'a consensul naţional asu ra ro*lemelor %itale ale ţării6 inde endenţa, democrati'area %ieţii sociale <n sensul declaraţiei dre turilor omului =emanci area şi <m ro rietărirea clăcaşilor, lic9idarea cen'urii şi dre tul la li*era e8 rimare a o iniilor, des+iinţarea ede selor de0radante?, lăr0irea dre tului la %ot şi a com etenţelor adunării constituante, reor0ani'area armatei şi re+ormarea structurii statale. I. Eliade Rădulescu a trăit <n lunile Re%oluţiei o %iaţă care i s-a ărut <ncununarea unei cariere de ro+et, aşa cum se %isase, <n care ro o%ăduitoul unei lumi ideale era c9emat să o edi+ice rintre contem orani. 4ulnera*il uneori rin contradicţiile e care omul <n sine le de'%ăluie la tot asul, rin mici laşităţi +i'ice şi mesc9inării, el are meritul de a se +i im licat cu entu'iasm <n această a%entură olitică, re:udiciindu-şi %iaţa, o era şi +amilia. Re%enit <n ţară du ă o a*senţă de 'ece ani, Eliade Rădulescu nu se ada tea'ă la noua lume rom!nească. $ulţi dintre ere0rinii re%oluţiei, ale căror or0olii le le'ase <n tim ul e8ilului, de%eniţi conducători olitici du ă "8&9 <i sto ea'ă <ncercările de a re%eni <n a%anscena %ieţii rom!neşti. $ar0inali'at, 9ulit şi contestat el a:un0e să cerşească autorităţilor s ri:in material entru şcolari'area co iilor săi. @n sc9im*, el are acum tim să-şi re%i'uiască te8tele literare, să le inte0re'e <ntr-o %i'iune am lă şi mai coerent structurată, <m rumutată de la romanticii +rance'i, cu deose*ire de la 4ictor Mu0o. 2in anul "8/# i se acordă o ensie de la stat, iar <n "8/> este numit reşedintele 5cademiei Rom!ne, +uncţie din care demisionea'ă din considerente materiale. @n "8>( moare, *ene+iciind de +uneralii naţionale. Se ot identi+ica cinci eta e ma:ore <n %iaţa şi o era lui I. Eliade Rădulescu. @ntre anii "8((-"8,) el şi-a asumat mari roiecte <n rinci alele domenii culturale recum <n%ăţăm!nt, resă, teatru, ti o0ra+ie, *i*liotecă, +iind erce ut ca un spiritus rector de către tinerii con+raţi. @n această rimă eta ă a acti%ităţii sale se <m letesc <n mod ori0inal două modele6 cultura 0recească =datorată ori0inii şi mediului +amilial? şi rinci iile iluminismului rom!nesc din 5rdeal =ucenicia e l<n0ă teolo0ul şi dascălul 7. Fa'ăr, rietenia *oierului +ilantro şi +rancmason 2. 7olescu?. 2in "8(" I. Eliade Rădulescu

(/

aderă la rinci iile romantismului occidental, de%enind unul dintre rinci alii traducători rom!ni ai oe'iilor lui Famartine. 2u ă "8,) se o*ser%ă o +isură <n eşa+oda:ul ima0inii sale la cola*orarea cu uterea u*lice, datorată am*iţiilor de a +i recunoscut dre t cel mai acti% re+ormator al %ieţii ci%ice, +ără a renunţa olitică re0ulamentară. 5st+el, <ntre anii "8,)-"8,8 se e care le mani+estă o distanţă +aţă de tinerii cole0i, *ene+iciari ai desc9iderilor acce ta <nt!ietatea, şi a-i i0nora or0oliul nemăsurat. @n tim ul Re%oluţiei din .ucureşti din anul "8,8, su* resiunea entu'iasmului o ular el se auto roclamă un erou romantic. @m*răcat <n mantie al*ă ca şi Famartine, oetul +rance' de%enit ministrul de e8terne al 1ranţei <n "8,8, Eliade Rădulescu se crede <n%estit cu misiunea di%ină de erou eli*erator al rom!nilor. E8ilul din anii "8,9-"8&9 <i macină resursele morale şi entu'iasmul ci%ic. Contestat de +oştii căuza(i, el răm!ne i'olat rintre ai săi, +oştii duşmani a:un0!nd <n cele din urmă să-l susţină material. Re%enit <n ţară du ă "8&9, el este de ăşit de e%enimente şi nu se mai oate ada ta <n noua societate. 2in c!nd <n c!nd i se <ncredinţea'ă roluri culturale e care nu are <nsă uterea să le trans+orme <n acţiuni demne de o ersonalitate re+ormatoare. Fa numai && de ani el de%enise un ersona: de istorie literară şi socialolitică, un &ort fru&os ce ri%ea c!nd dis reţuitor, c!nd cu umilinţă la contem orani. 1ilorus, monar9ist şi adulator al o+icialilor %remii la <nce utul carierei olitice, el se lasă antrenat <n Re%oluţia de la "8,8 a+iş!nd sim atii re u*licane şi socialistre+ormatoare din cau'a cărora a +ost o*li0at a ărăsi ţara şi a rătăci rin Euro a. @nstrăinarea su+letească de societatea rom!nească, du*lată de ne+ericita iniţiati%ă de a-şi <nstrăina lin0%istic o era, l-a +ăcut e +ostul tri*un al 0eneraţiei aşo tiste să +ie i0norat şi rene0at de literaţii %remii. Postum el are norocul de a +i cele*rat rintr-o statuie aşe'ată <n centrul Ca italei Rom!niei alături de $i9ai 4itea'ul şi 7. Fa'ăr. 2u ă 2. Po o%ici care i-a <nc9inat <n e oca inter*elică o am lă şi documentată mono0ra+ie şi $ircea 5n09elescu, care a reluat acest e+ort de e8e0e'ă <n "98/, <n ())( 5cademia Rom!nă a reali'at ti ărirea inte0rală a o erei literare şi ştiinţi+ice.

romo%ase cu numai un deceniu mai de%reme <n cultura rom!nă. 5ceştia ar dis uşi a-i

(>

Contribu ia la inaugurarea moderni!"rii literare 5de t al luminilor la <nce utul carierei sale literare, I. Eliade Rădulescu crede <n ro0res, <n osi*ilitatea raţiunii umane ca, <n consens cu 2i%initatea, să asi0ure armonie şi ros eritate <n societate. Iniţial +ilorus, care nu se :ena a slă%i re'enţele militare de ocu aţie, el de%ine la "8,8 arti'an al re%oluţiei ermanente. 2in monar9ist, el de%ine re u*lican, arti'an al unei democraţii care a ără dre turile şi li*ertăţile u*lice. Creştin şi socialist <n acelaşi tim , el are a +i <n societatea .ucureştilor un cores ondent al +rance'ului Fammenais, oet creştin con%ins de necesitatea re+ormării morale a lumii. Cunoscător şi traducător al rinci alelor lucrări ale socialiştilor uto ici, Saint-Simon, C9arles 1ourrier, Fouis .lanc, el o+eră <nce !nd cu "8&8 o traducere ersonală a .i*liei. Se a+irmă <n +a%oarea unei democraţii ce a ără dre turile şi li*ertăţile u*lice, aşa cum era romo%ată <n scrierile socialistului uto ic Proud9on. 2e alt+el, e +rontis iciul 0a'etei sale ACurierul rom!nescB el <nscrisese de%i'a AUrăsc tirania, dar mi-e +rică de anar9ieB şi se destăinuia cititorilor săi că Amai *ine un secul de tiranie dec!t o noa te de anar9ie J...K de otismul te su*:u0ă, ci trăieşti s re a te li*eraH anar9ia te distru0e J...K des otismul te ucide ca indi%id, anar9ia te ucide ca naţieB". Conce ţia sa literară este <n rinci al clasică. 5de t al teoriei imitaţiei, el traduce <n "8#" egulile sau gra&atica poeziei= du ă Cours de littérature$ d/,istoire et p,ilosop,ie al a*atelui Fe%i'ac, u*licat la Paris <n "8",. Pre+aţa cu rinde traduceri de oetică semnate de $armontel, 4oltaire, .oileau, Fa Mar e. I. Eliade Rădulescu credea că literatura are menirea să imite natura du ă criteriul lui le vraise&blance şi să res ecte re0ulile şi normele literare6 APuţin lucru este a scri cine%a numai ca să scrie şi <m uns numai de <ndemnul momentului sau de o+ta ori ca riţul de a scri ce%a. 5 scri <nsă cu sco , a a%ea <n sco ul tău o ţintă morală, a ale0e din %iaţa omenească nişte <m re:urări comune rin care su+letul său să se oată a lica la tot omul, <n tot locul şi <n tot %eacul J..K. asta %a să 'ică că <ntr-o scriere sau icoană domneşte ade%ărul şi că autorul sau 'u0ra%ul a i'*utit <n +a ta saB(. Con%ins de rolul moral al artei, el se lasă sedus, mai mult la ni%elul +ormei de ino%aţiile romantismului şi a elea'ă la te9nicile s eci+ice recum6 culoarea locală, autenticitatea şi in%esti0aţia si9olo0ică.

" (

I. Eliade RădulescuY. I*idem

(8

Conce ţia literară 9eteroclită se desco eră şi <n o era de critică şi istorie literară. 5st+el, a u*licat comentarii e mar0inea autorilor clasicităţii 0receşti şi romane =Eso , Merodot, 3ucidide, 5risto+an, Xeno+on, 2emostene, Momer, Fucreţiu, 3acit?, ai ărinţilor creştinătăţii =Ioan, Pa%el?, ai Renaşterii occidentale =Ra*elais, Cer%antes, S9a-es eare?. Li-a e8 us unctele de %edere cu ri%ire la as ecte de teorie literară <n articolele6 Pentru stil$ )atira$ 5abula$ Literatura4politica$ Despre epopee$ Despre dra&ă$ Despre &etru. 2in literatura rom!nă, el a comentat o erele lui6 .. P. $umuleanu, 7. Fa'ăr, N. 4ăcărescu, 2. Eic9indeal, C. 1aca, Iancu 4ăcărescu. Fui <i re%ine şi meritul de a +i inau0urat <n literatura noastră critica ro riilor creaţii, de'%ăluind sursele de ins iraţie, eta ele ela*orării, conţinutul şi +orma artistică. El +ace e8e0e'a unora dintre oemele şi te8tele sale, rintre care6 )erafi&ul (i ,eruvi&ul, 6isul, D4l )ărsăilă$ autorul etc I. Eliade Rădulescu este rimul creator de şcoală literară <n Eara Rom!nească, s ri:inind a+irmarea a numeroşi tineri <n s aţiul culturii auto9tone. Printre disci olii săi se numără6 4asile C!rlo%a, 7ri0ore 5le8andrescu, Ce'ar .olliac şi 2imitrie .olintineanu. Creaţia ori0inală cu rinde at!t s ecii clasice recum oda, ele0ia, sonetul, +a*ula, satira, e o eea, +i'iolo0ia literară c!t şi s ecii romantice, ca s re e8em lu6 meditaţia lirică şi istorică, *alada, :urnalul auto*io0ra+ic şi de călătorie, te8tele de ro a0andă olitico-socială. @ntre temele romantice se re0ăsesc6 %iaţa este %is, căderea <n0erilor, mitul '*urătorului, rolul eroului <n istorie, ruinele ca sim*ol al deşertăciunii omeneşti, ra orturile dintre di%initate şi umanitate <n e oca modernă, condiţia oetului <n societate. Recunoscut <n unanimitate rintre marii creatori ai 0eneraţiei sale, I. Eliade Rădulescu este cel care a lăsat nu numai o o eră ori0inală im resionantă, ci şi un număr +oarte mare de traduceri. Se ot in%entaria astă'i ca odo erele creaţiei ori0inale care au <n%ins u'ura tim ului şi stau l!n0ă celelalte ca odo ere ale scrisului rom!nesc6 *alada Eburătorul, +ra0mentele e o eilor <n %ersuri Căderea dracilor şi Mic,aida, meditaţia istorică % noapte pe ruinurile C'rgovi(tei, +i'iolo0iile literare6 D4l )ărsăilă autorul, Coconu Drăgan şi Coconiţa Drăgana. I. E. Rădulescu a scris oe'ie e arcursul %ieţii de la rima tinereţe !nă <n ra0ul senectuţii, anii "8"9-"8//. 2e*utul <n %olum din anul "8#) constă <ntr-o suită de traduceri din %ersurile lui Famartine". Reunită <n anul "8&8 <ntr-un
"

roiect intitulat

Meditaţii poetice dintr4ale lui +. De La Martin$ .ucureşti, "8#).

(9

*&anitatea, du ă modelul lui Pierre Ferou8, oe'ia <i desco eră as iraţiile rometeice. Caracteristicile liricii sale sunt6 mulţimea surselor, am loarea roiectelor şi %astitatea re ertoriului tematic. Printre autorii din o erele cărora s-a ins irat se numără at!t clasicul .oileau c!t şi romanticii Famartine, 3asso, ;ssian, Sc9iller, .Qron, Mu0o, Fammenais. *&anitatea este titlul o erei oetice ordonate <n atru mari cicluri6 2iblice$ ?vang,elice$ Patria sau %&ul social şi %&ul individual. @n 2iblice oetul adună creaţiile ins irate din temele 4ec9iului 3estament, ca s re e8em lu Căderea dracilor, ra orturile omului cu 2i%initatea, as ectele le0ate de credinţa reli0ioasă. @n ?vang,elice sunt selectate te8tele oetice ins irate din ro*lematica ra orturilor omului cu morala creştină, ca s re e8em lu Cutre&urul. Patria sau o&ul social cu rinde oe'iile uinurile C'rgovi(tei, )burătorul, Mic,aida <n care se de'*at ra orturile indi%idului cu societatea. %&ul individual ilustrea'ă o tematica ins irată de rocesele de conştiinţă, re+lecţiile şi meditaţiile <n oeme ca6 )erafi&ul (i -eruvi&ul, 6isul etc. Structuri romantice I. Eliade Rădulescu s-a a+irmat <n literatura rom!nă ca traducător asionat al o erei lui Famartine. Fa un an de la de*utul <n %olum al oetului +rance', la Paris, creatorul rom!n <i traduce şi u*lică una dintre creaţii. @n "8#) el u*lică rimul %olum de oe'ii const!nd <n traduceri şi relucrări du ă Famartine. Poetul +rance' a cunoscut !nă la "8,8 <ncă "8 traducători care au o+erit ro riile %ersiuni la ,# dintre oe'iile sale. @n a+ara roiectului *&anitatea, el şi-a adunat o era oetică <ntr-un ciclu intitulat +natolida sau %&ul (i 5orţele. Structurat din () de c!nturi", el s-a materiali'at doar <n cinci ărţi, numite6 ?&pireul sau Co,u42o,u($ I&nul creaţiunii, 6iaţa sau androginul, +rborele ;tiinţei, Moartea sau 5raţii. E o eea ar +i tre*uit să +ie inau0urată de Căderea dracilor şi să se <nc9eie cu )anta Cetate. Căderea dracilor a cunoscut mai multe %ersiuni <nce !nd cu "8#8 şi a +ost u*licată mai t!r'iu <n Curierul de a&be se1e. Numără (/) de %ersuri adunate <n două ărţi. 5 +ost re rodusă <n Curs :ntreg de poezie generală, alcătuind rimul c!nt din +natolida sau %&ul (i 5orţele. 2u ă Ce'ar .olliac oema ar cu rinde o <nt!m lare din %iaţa oetului6 A$i9alac9e 79ica este ar9an09elul $i9ail şi noi toţi, cei <nc9işi şi e8ilaţi
"

I. Eliade Rădulescu <i comunicase <n "8/9 lui 7. .aritiu lanul acestei e o ei, care ar +i tre*uit să cu rindă () de c!nturiH oetul a reali'at numai cinci, e8 use <n Curs :ntreg de poezie generală, II, "8>). ( @n e*raică <nseamnă inanis et vacua$ confuzie$ ,aos.

#)

la "8,), demonii trăsniţi de acestaB. Ea este ins irată de le0enda *i*lică a a'%!rlirii din Em ireu a lui Satan, ar9an09elul +a%orit al 2i%inităţii. Poetul rom!n s-a ins irat din e o eea lui $ilton, Paradise lost, <n %ersiunea +rance'ă a lui 2elille şi C9ateau*riand. 2intre oeţii romantici, S9elleQ, .Qron, Mu0o au ilustrat titanul ca o <ncarnare a lui Prometeu. I. Eliade Rădulescu este rimul autor rom!n care rea*ilitea'ă <n literatura noastră mitul <n0erului că'ut consider!ndu-l un am*asador al omenirii e l!n0ă 2i%initate. 2u ă el, alţi romantici şi oeţi modernişti relucrea'ă această temă, rintre care6 5le8andru Si9leanu, $i9ai Eminescu, 3udor 5r09e'i. Fui Eliade Rădulescu <i re%ine <nsă meritul de a +i creat un rim ta*lou al a ocasta'ei <n literatura noastră. 5lcătuit din atru sec%enţe, oemul cu rinde o descriere a <m ărăţiei di%ine, naşterea ăcătuirii din in%idia unui 5r9an09el, căderea e ăm!nt, or0ani'area lumii lui Satan. )anta Cetate, oem care ar +i tre*uit să <nc9eie această am lă e o ee, este ins irată din ideolo0ia +ourrieristă cu ri%ire la <ntemeierea unei cetăţi ideale, un aradis social <n care domneşte :ustiţia, +răţia, li*ertatea, e0alitatea, acea eternă. +natolida sau %&ul (i 5orţele, re'entare 0enerală ?&pireul sau Co,u42o,u descrie s+!nta atmos+eră a luminii celei %ii unde +!nt!na %ieţii şi r!ul +ericirii răcoreşte c!m iile cereşti, muntele de aur Acu st!nci de adamanteB, Acu ul*ere de steleB, A%er'it de *ucuriiB <n care rodesc +alnic %irtuţi şi %eselii. @n <m ărăţia s+!ntă domnesc laolaltă armonia, dre tatea, ade%ărul, *ucuria, du9ul ăcii, al dra0ostei, al *l!ndeţii, al <nţele ciunii şi al +rumuseţii6 @nalt, mai sus de ceruri, la tronul Preamăririi, @n s+!nta atmos+eră luminii celei %ii, Unde +!nt!na %ieţii şi r!ul +ericirii 5da ă, răcoreşte cereştile c!m ii, Li du9ul m!n0!ierii *urea'ă caldă mană, $ăr0ăritea'ă %ecinic rea s+intele sădiriH Li dra0ostea răsare, a <n0erilor 9rană Ce-ntremea'ă <n ei acea şi naltele s+inţiri Pe muntele de aur, <n st!nci de adamante, Cu ul*ere de stele %er'it de *ucurii, Um*rit de c9edrii sla%eiOn+lorat de amarante,

#"

Li unde rodesc +alnic %irtuţi şi %eselii 5colo unde-adie 'e+irul am*ro'iei Prin ar*orii ştiinţei ce 2omnul, 2omn şo tesc J...K =?&pireul sau Co,u42o,u7 I&nul creaţiunii reia momentele cu rinse <n Cartea 5acerii. @n lus, re'intă naşterea ăcătuirii, din uniunea in%idiei cu ura ar9an09elului re+erat al 2i%inităţii. Portretul acestei +iinţe +eminine cores unde o iniilor +ilo'o+ilor 5ntic9ităţii 0receşti care a+irmau că Ae8istă un rinci iu *un care a creat ordinea, lumina şi *ăr*atul şi un rinci iu rău care a creat 9aosul, tene*rele şi +emeiaB =Pita0ora?, A1emeia e +emeie datorită a*senţei unor calităţiB =5ristotel?. Iată ima0inea +i'ică şi morală a eroinei, i'%or al relelor a ărute <ntre oameni6 Mră indă, 0raţioasă, lă !ndOamă0itoare Li umede şi rumeni dulci *u'eleOi '<m*esc ; +aţă de năde:de şi m!ini rea dătătoare, Un %iitor +erice +rumoşii oc9i %estesc J... K 4icleană +ără mar0ini, cerească curte'ană, Ro*ea sla*ele-i du9uri, la toţi +ă0ăduia Li toţi <n ea %ă'ură de cer o su%erană S re-a +i %rednici de d!nsa, a <m ărăţi dorea. =I&nul creaţiunii7 6iaţa sau +ndroginul descrie căderea din Em ireu e ăm!nt a ar9an09elului ră'%rătit. Un eisa: in+ernal alcătuit din iese dis arate de o*iecte, antrenate <ntr-un 9aos de lumini şi um*re, <nsoţite de '0omote asur'itoare6 .u*ue cerul, se scoală @m ăratul 2udue eterul, că asă m!nia 1ul0ere %ol%oare <n s aţiu lesnesc, 1ocul se <ntinde şi curăţă ăcatul, $area i'*ucnire o reşte %ecinicia J...K Li cerul se des+ace Cad toţi %ino%aţii şi %!:!ie că'!nd Maos, *esnă mare, i-aştea tă căsc!nd Pică şi se sc9im*ă e c!t ies din cer6 5ri ă cerească una se mai %ede ... =6iaţa sau +ndroginul? +rborele ;tiinţei continuă descrierea căderii <n0erilor şi sur rinde momentul or0ani'ării lumii lui Satan. Pricina răului <n lume nu este cunoaşterea, ci <ntre*uinţarea

#(

ne otri%ită a roadelor acesteia. Intero0aţiile retorice, enumeraţiile, ima0inile sonore şi %i'uale, dinamice şi cromatice com un un ta*lou a ocali tic6 Cad unul este altul, 0ro'a%ă e i'*ireaG Sar +lăcări +ără mar0ini, <n s aţiuri se-ntindH Ne rasnici, 0rele du9uri, res0udue 'idirea, Eter, lumini, materii, to esc, ne0resc, a rind J...K Plesneşte uni%ersul şi *esna se des icăH 3artarul se des icăH de +oc un ocean Se-ntinde +ără mar0iniH şi demonii tot ică, Cei mai nainte, din toţi mai 0reu Satan. Moartea sau 5raţii recom une, du ă i'%oare *i*lice, ţi relucări literare antice", clasice( sau romantice# mitul lui 5*el şi Cain. Mic,aida este un +ra0ment de e o ee e tema redestinării eroului <n istoria umanităţii ins irat din o erele unor oeţi din literatura uni%ersală, recum 3. 3asso, $ilton, Fa%ater. Ra sodul rom!n in%ocă mu'a, du ă modelul e o eilor 9omerice. Li de data aceasta, el de+initi%ea'ă doar două c!nturi6 rimul u*licat <n "8,,, al doilea <n "8&9. Su*intitulată +ra0ment e ic, $ic9aida e%ocă un e isod din istoria eroică, a lu tei entru unire a tuturor rom!nilor su* sce trul unui domn cura:os din e oca medie%ală. Poetul ro une o %i'iune or0anică asu ra lumii şi a resorturilor ei intime şi ado tă o rostire solemnă de %ates, de e unii *oieri atrioţi. Primul c!nt descrie ta*loul ăm!ntului care 0eme su* dominaţia otomană. @ntrea0a Rom!nie se a+la de ani de 'ile su* :u0ul s'ngeratic al osmanului feroce. Ima0inea ţării <m ilate de străini este dramatică6 Nici asăre, nici %ită, nici +ructul muncii sale, Nici tim , nici loc, nici %iaţă n-a%ea <n si0uranţă ..., Ei etele de s!n0e se <nălţau la ceruri ..., .lesteme, lun0i sus ine, dorinţi de ră'*unare Se au'eau e ăm!ntul rom!nesc ..., Eara 0emea <n doliu cu+undată. 2e%otat idealurilor naţionale, $i9ai este desemnat de 2i%initate să slu:ească li*ertatea, rile: entru oet de a se +ace o ledoarie entru ro0res, armonie6
" (

roroc al neamului. 1irul e ic este sărac6 <n%estit de

2i%initate cu rolul de uni+icator al neamului, $i9ai 4itea'ul atra0e <n acest roiect eroic

;%idiu, Meta&orfoze, le0enda lui Ce 9alus şi Procris. ?rotocritul de Cornaro, $armontel. # 4ictor Mu0o, La conscience= oe'ie inclusă <n La légende des siecles.

##

C!nd omul nu s-alun0ă din le0ile-mi eterne Li ţine calea drea tă, din 0rad <n 0rad rin %ine F-a sa redestinare, l-acel ideal *ineH ;mul e om <n sine, soţietatea-ntrea0ă Constă din elemente curate, sănătoase, Fa locul lor %e09iente s re-ntrea0ă armonie, Li naţia de%ine otentă, ro0resi%ă, $ărită, lăudată, +erice, 0lorioasă. 5leşi +ormea'ă o ol, model <ntre o oare, Li le0ea lui re+lettă eterna, :usta le0e. DMi,aida? C!ntul al doilea are mai multe sec%enţe e ice şi dramatice. @n casa *anului $anta are loc con:uraţia *oierilor <m otri%a duşmanului străin. Ei <l ale0 e $i9ai conducător al acestei cruciade a eli*erării şi uni+icării rom!nilor. Poetul descrie cadrul tainic unde se a+lă com lotiştii, %estmintele de e ocă şi c9i ul domnitorului6 Un stat <nalt şi no*il, un ort de ma:estate, ; +runte mare, scoasă, ce cu0etă de arte, Sc9inteietori oc9i a0eri, s r!ncene e*enine, Un nas roman, o *u'ă aci+ică, ridendă, ; *ar*ă marţială, un e t ce s ar0e soarta 3unica c!rm!'ie de cati+ea desc9isă Cu 09inde, +run'i de aur la ie t şi-n :ur e oale, Cădea -o-m*răcătură colana str!mt e ul e, Pe care coturni *ellici roşea !nOla 0enunc9e Cu inteni d-ar0int a0er. ; co că sc9inteindă @n suma de *rillante... =Mi,aida? E+timie zelosul <nc9eie acest c!nt atenţion!nd e cons iratori că le0ăm!ntul de slo*o'enie şi <n+răţire +usese ins irat de <nsuşi 2umne'eu. % noapte pe ruinurile C'rgovi(tei este o meditaţie istorică ins irată din e%enimentele E%ului $ediu, u*licată <n "8#/ şi re rodusă <n Curs :ntreg de poezie cu menţiunea că re re'intă un moment din lu ta naţională a oetului. Ins irată din ruinele unor cetăţi antice şi medie%ale, meditaţia istoricăa +ost inau0urată <n e oca romantică de 4olneQ, autorul lucrării Les uines ou &éditations sur les évolutions e&pires, ">9". Sursa ins iraţiei lui Eliade este oraşul natal, o %ec9e cetate <n+iinţată de 4lad Ee eş. Fa ceasul <nserării, 3!r0o%işte tre'eşte oetului 0!nduri melancolice des re trecutul eroic, luminat de :ert+a unor %oie%o'i. A1iinţă rătăcităB <n rea:ma unor mărturii de 0lorie stră*ună, oetul de l!n0e re'entul insensi*il la mesa:ele trecutului6 1atala resimţire acum mă ărăseşte 2ar %aiG Eu ca şi tine sunt sla*, ne utinciosH 7lasu-mi nu-m*ăr*ătea'ă, oate şi el co*eşte, #,

Sau l!n0e sla%a %ec9e, şi l!n0e dureros. =% noapte pe ruinurile C'rgovi(tei? Sorile <ntreru meditaţia sum*ră asu ra destinului rom!nilor <n istorie. Un ta*lou colorat şi sonor al naturii tre'ite la %iaţă <nc9eie meditaţia6 clo otele in%adea'ă %ă'du9ul c9em!nd la ru0ăciune Aturma rătăcităB, muntele Aru*inea'ăB su* roşul răsăritului, dealurile A%er'escB rintre a*uri, roua Asmălţea'ăB c!m ul iar răcoarea tre'eşte la %iaţă. Ritualul 'ilnic al %ieţii la ţară <şi reia cursul %e09eat de 'iua atot*iruitoare6 3urme, cai, do*itoace la a ă se co*oară, Clo otele *at, se scutur, cu-al dimineţii '%onH Fa %!:!itul morii undele se-n+ăşoară, 2esc9is e oc9iul 'ilei acum e ori'on. =% noapte pe ruinurile C'rgovi(tei? )burătorul. Poemul cel mai cunoscut al lui I. Eliade Rădulescu este *alada de ins iraţie +olclorică )burătorul, "8,,. S ecie cultă, culti%ată cu succes de romantismul occidental, *alada im us numele lui .ur0er, No%alis, Molderlin, U9land, Mu0o. I. Eliade Rădulescu şi-a creat oemul dintr-o com etiţie cu modelele străine, entru a demonstra +a tul că şi lim*a rom!nă are ca acitatea lastică de a ilustra această s ecie asemenea romantismului occidental. El ada tea'ă tema uni%ersală a demonului, a stri0oiului, la credinţele ă0!ne rom!neşti cu ri%ire la '*urător. $itul erotismului u*eral era menit <n conce ţia oetului a demonstra +rumuseţea s irituală a +etei de la ţară care, in0enuă şi asionată, oate muri din dra0oste entru cine%a care nu o merită. Istoricii literari au 0ăsit <n o era lui 4. Mu0o un oem cu temă asemănătoare, Le )Flp,e, e care I. Eliade Rădulescu l-a a%ut ca model <n acestă *aladă. Structurată <n trei ta*louri distincte, *alada cu rinde6 %isul 1loricăi, astelul <nserării la sat şi a ariţia anecdotică a '*urătorului. Princi alul merit al oemii este de a +i introdus con+lictul si9olo0ic etern al iu*irii u*erale <n eisa:ul tradiţional rom!nesc. 3!n0uirea <n+iorată şi tainică a +etei <ndră0ostite atimaş de o +iinţă misterioasă, din alt tăr!m, are cadenţă salmodică rin reluarea unor %ersuri-re+ren şi rin as ectul melo eic al enunţurilor6 4e'i, mamă, ce mă doareG Li ie tul mi se *ate, $ulţimi de %ineţele e s!n mi se i%escH Un +oc s-a rinde-n mine, răcori mă iau la s ate, @mi ard *u'ele, mamă, o*ra:i-mi se ălescG 59G Inima-mi '%!cneşteG ... şi '*oară de la mineG

#&

@mi cere ... nu-ş ce-mi cereG Li nu ştiu ce i-aş daH Li cald, şi rece, uite, că-mi +urnică rin %ine, @n *raţe n-am nimica şi arcă am ce%aH =)burătorul? 3a*loul <nserării este *ucolic, neoclasic şi <m*ină elemente romantice, solemne care dau im resie de %ra:ă. E itete, meta+ore, metonimii =Alătrătorii s-aud necontenitB?, re etiţii de cu%inte a arţin!nd aceleiaşi +amilii de cu%inte con+eră artisticitate acestei *alade. @n ultimul ta*lou se re roduce discuţia unor AsurateB care de'lea0ă eni0ma su+erinţelor tinerei +ete. Ele a:un0 la conclu'ia că dra0ostea entru o +iinţă din tăr!m *lestemat este de e%itat, deoarece6 Li ce-i +aci e urmăC Că nici desc!ntătură Nici ru0i nu te mai sca ă-1erească 2umne'euG =)burătorul? )erafi&ul (i ,eruvi&ul (i 6isul. Cu rinse <n ciclul al I4-lea, %&ul individual$ din e o eea *&anitatea, )erafi&ul (i ,eruvi&ul ="8##? şi 6isul ="8#/?, alături de lamartinienele Crecutul ="8#)? şi Dragele &ele u&bre ="8#)? sunt con+esiuni cu caracter auto*io0ra+ic, dominate de dis erare şi re%oltă sarcastică. @n Curs :ntreg de poezie, I. Eliade Rădulescu reci'a6 AEu scriind 6isul am scris %iaţa omului <n 0eneral, şi din a tutulor oamenilor am cunoscut mai *ine e a mea, am ales din %iaţa omenească nişte situaţii, nişte <m re:urări care mi s-au ărut mai interesante şi mai otri%ite cu <nt!m lările mele şi nu e de mirare a %edea cine%a e unde şi oarecare asemănări <n %iaţa mea J...K. 2oi <n0eri ă'itori <şi <nc9i uieşte oetul că a%em6 conştiinţa şi cu0etul, dar nu mai uţin <n0eri ne sunt rietenii, rudele şi tot ce iu*eşte su+letul nostru. Scriind %iaţa omului am %rut e c!t se oate să 0ăsească +iecare %iaţa saH am %rut adecă să scriu o %iaţă, nici mai sus, nici mai :os de omenire şi să descriu cele ce oate cine%a să <nt!m ine mai de o*şte de %iaţă +ără să trec cu %ederea nici neca'urile, nici +ericirile, nici atimile, nici %iţiurile c9iar ale meleB. Poetul se adresea'ă celor doi stră:eri ai săi6 .l!nd sera+imG ; <n0erG Ce este a ta solieC Care <ţi este slu:*aC Ce %rei aicea :osC Pacea %esteşti tu lumeiC Pacea aduci tu mieC Ce +lăcări ui <n s!nu-miC ;, sera+im +rumos. Ră'*oinice, %ite'e, 9eru%im <n+ocate, @m linitor rea stra:nic ur0iilor cereştiG =)erafi&ul (i ,eruvi&ul?

#/

El ilustrea'ă su* +orma unei ale0orii lu ta cu demonii eului indi%idual anar9ic şi e0oist, şi 4ictoria sentimentului de datorie +aţă de ţară şi naţiune. 6isul este o :u8ta unere de () de sonete <n care se e8 rimă dorinţele omului de a se statornici su+leteşte şi social. Cele mai i'*utite %ersuri sunt cele satirice, <nc9i uind un ortret 0rotesc al rietenului trădător, decă'ut din condiţia de om <n cea de insectă ara'ită. Sonetul XIII sc9iţea'ă ro+ilul *ise8uat al rietenului trădător cu +aţa Alun0ăB, Asu*ţireB, A0al*enăB, AuscatăB, Alun0uiaţăB. ;c9ii <i sunt Aun +oc de s!n0eB, nasul lun0, 0roa'nic, cu +atale nări, 0ura Aun iad de lar0ăB şi care se str!n0e coc9et, cu *u'e <n%eninate de ocară şi care a:un0 !nă la urec9i. 1emeie mom!ie, cu Arumen de stri0oiacăB, cu icioare de insectă ra ace, %estitoare a +oametei. E itete du*le sau reluate <n +orme deri%ate =lung4lunguiaţă?, asocieri o8imoronice =sprintenă &o&'ie?H construcţii de su erlati% a*solut cu %aloare a+ecti%ă =gura$ un iad de largă?, A*u'a !nă la urec9iB am li+ică e%ocarea res in0ătoare. Ca şi <n Căderea dracilor unde oetul ima0inase ortretul seducător al ăcătuirii, <n 6isul c9i ul rietenului trădător este imortali'at <n tonuri am+letare6 Parcă era +emeie ... trăsuri amestecate Se 0!lce%ea e +aţa-i de ne%oiaş *ăr*at. Fun0ă, lun0ă, su*ţire şi oase <nşirate, ; s rintenă mom!ie +orma 0ro'a%u-i stat. ;c9ii <i era ne0ri ş-un +oc <n ei de s!n0e, Su*t ei un nas lun0, 0roa'nic, um+la +atale năriH 7ura-i, un iad de lar0ă, %oia coc9et a str!n0eH Scăl!m*ă era-n +aţa-i, <n tru u-i, <n mişcări. 7al*enă şi uscată +aţa-i cea lun0uiaţă, P!nă la urec9i *u'a-i d-ocară-n%eninată, Un rumen de stri0oaică <n %eci se-m rumuta. Picioare de insectă ce +oametea %esteşte, @n %eci nesăţioasă cu cinstea se 9răneşte 2e la strein şi rude, +ăr-a utea-o da. =6isul?

#>

Poemul ilustrea'ă şi moti%ul viaţa este visH ultimul sonet re'intă deşte tarea din %is, s eranţa <ntr-un %iitor mai luminos dec!t trecutul *!ntuit de dis erări şi de'ilu'ii6 1runtea-mi al*ită către ăm!nt se lasă, .raţele-mi re'emate toia0ul meu a asă, Iar su+letu-mi se-ntoarce şi cată <na oi ... ;, 'ileG Sau ce nume %ouă %i se cu%ineC 2ar aţi trecutG Ce trece mai mult el nu mai %ine. Este mai dinainte să %ă <ntre* e %oi. =6isul? Pentru Eu0en Simion$ 6isul Amorali'ator şi ale0ori'ant, li sit de ari i onirice, anunţă cea mai ro+undă temă a lirismului eliadesc6 tema ascensiunii, tema <n+r!n0erii limitelor. Ea este re+i0urată de moti%ul mai <ntins al '*orului şi se ierde <n %i'iunea %astă a cosmosului, a ordinii din tăriile ceruluiB". Conclu!ii Prin <ntrea0a sa acti%itate culturală şi o eră literară, Ion Eliade Rădulescu este re re'entati% entru modelul culturii <n acţiune, entru com ortamentul mesianic al +ăuritorilor de roiecte, de mituri sociale ca soluţii sal%atoare de ti uni%ersal. Uto iile lui sociale im un <n cultura noastră modernă o nouă raţionalitate istorică, o nouă matrice entru ima0inar. *o&o occidentalis al culturii moderne eroice din e oca "8("-"8>), el a trans+i0urat o stare istorică ne0ati%ă, eri+erialismul le%antin-im erial al economiei şi aşe'ămintele su rastructurale, <ntr-o stare istorică o'iti%ă(. @n )ancta cetate el a roiectat mitul cetăţii ideale, unde se re0ăseşte o orul <ntre0 şi unde domneşte norma :ustiţiei <n societate. Sincroni'at la cultura occidentală, el im une ordinea socială ur*ană muncă cu caracterul o'iti% al ţărănimii, clasă tradiţională de *a'ă. Poet al s aţiilor in+inite, al muncii, al iu*irii, ino%ator occidentalist <n te9nicile culturale şi sociale, I. Eliade Rădulescu a re+i0urat direcţia <n care %a e%olua societatea rin statuarea rolului intelectualului s ecialist <n cetate, <m letind credinţa <n ştiinţă şi <n

"

Eu0en Simion, Di&ineaţa poeţilor, Ilie .ădescu, )incronis& european (i cultură critică ro&'nească, Editura Ltiinţi+ică şi Enciclo edică, .ucureşti, "98,
(

#8

ci%ilă rom!neasă <n e oca modernă. El este un ti uman ino%ator de modele care dă o nouă sinte'ă eului şi i%eşte un s aţiu semiotic o ulat de As!nte +iri %i'ionareB, cum le numea Eminescu <n ?pigonii. Bibliografie Ion Eliade Rădulescu, %pere, ( %olume, ediţie <n0ri:ită de 2. Po o%ici Ion Eliade Rădulescu, %pere, , %olume, ediţie <n0ri:ită de 4ladimir 2r!m*a, "9/>-"98&. 5n09elescu, $ircea, % biografie a o&ului (i a operei, $iner%a, .ucureşti, "98/. .ădescu, Ilie, )incronis& european (i cultură critică ro&'nească, Editura Ltiinţi+ică şi Enciclo edică, .ucureşti, "98, Po o%ici= 2imitrie, Ideologia literară a lui I. -eliade ădulescu, "9#&. 4ianu, 3udor, +rta prozatorilor ro&'ni, $iner%a, colecţia .P3, %ol. I, "9//. 7. Călinescu, Istoria literaturii rom!ne de la ori0ini !nă <n re'ent, $iner%a, "98(

2rigore .le?andrescu
Eu nu-ţi cei <n arte nimica entru mine =7. 5le8andrescu?

@n rima :umătate a secolului al XIX-lea 7ri0ore 5le8andrescu ="8"(-"88&? +ace arte din 0ru ul rimilor oeţi munteni ade ţi ai romantismului adunaţi <n :urul lui I. E. Rădulescu, care ada tea'ă modelele instituite de Famartine, .Qron, ;ssian, Fammenais, .eran0er, Mu0o. Născut la 3!r0o%işte <ntr-o +amilie de mici *oiernaşi, el răm!ne de la o %!rstă +ra0edă +ără ărinţi =din anul "8(>?. Primele cunoştinţe le rimeşte de la dascălii 0reci $itiline şi Ra+ail, ale căror lecţii le urmea'ă <m reună cu 4asile C!rlo%a. 2in anul "8#" el +rec%entea'ă <n .ucureşti cursurile şcolii +rance'e, ri%ate, a lui I.5. 4aillant, entru ca <n "8#( să se trans+ere la Cole0iul S+!ntul Sa%a. 5ici el lasă cole0ilor de şcoală o im resie uternică datorită memoriei uluitoare6 recita <n +rance'ă, +ără nici o 0reşeală şi cu o dicţie er+ectă ?pistola lui 2oileau către Moliére şi +rta poetică= <n elenă, recita scene din tra0ediile lui )ofocle şi ?uripide, oe'ii din +nacreon iar <n rom!nă declama oemele lui Iancu 4ăcărescu, u*licate ănă la acea dată". Fa %!rsta adolescenţei <i ărea
"

Ion 79ica, )crisori către 6asile +lecsandri, Editura entru literatură, "9/>, 5mintiri ds re 7ri0ore 5le8andrescu, . #(8-#,)

#9

lui Ion 79ica Aoac9eş, +oarte oac9eş, cu ărul ne0ru, s r!ncenele 0roase <m*inate, oc9ii că rui şi sc!nteietoriB. 5 locuit <n .ucureşti, mai <nt!i <ntr-un *eci su* scară la $itro olie, la unc9iul său Ieremia, a oi la I. E Rădulescu, la I. C!m ineanu şi la alţi *oieri ai %remii. 50reat de .ar*u Ltir*ei, care i-a <ncredinţat +uncţii <n administraţia curţii r!%nite de alţii entru o ortunitatea de a str!n0e a%eri, el a ser%it cu onestitate e domn şi a rămas tot sărac, mulţumindu-se cu onorurile cu%enite unui oet. 5 contri*uit la <n+iinţrea Societăţii 1ilarmonice, a +ost redactor la unul din :urnalele Re%oluţiei de la "8,8, Popolul )uveran, iar <n "8&9 a +ost numit de 5l. I. Cu'a, director <n 2e artamentul Cultelor şi Instrucţiunii Pu*lice. @n anul "8/) se căsătoreşte cu Raluca Stamatin şi la c!te%a luni du ă ceremonie se <m*olnă%eşteH este declarat ires onsa*il şi i'olat de lume, +iind destituit din toate +uncţiile u*lice. Următorii (& de ani a+laţi su* semnul *olii sunt luminaţi de dra0ostea entru +iica sa 5n0elina ", entru care traduce <n anul "8>( Pove(tile albastre ale lui Edouard Fa*oulaQ şi e care o <nsoţeşte <n "8>& la ension <n 1ranţa. %tili!area te&nicilor clasice 'i romantice Pentru 7. Călinescu o era lui 7ri0re 5le8andrescu este Acea mai uternică e8 resie a lamartinismului la noiB, la care se adau0ă Aaerul ceţos ossianesc şi 9o9otirea *QronianăB (. Re'ultat al culturii sale, el <m leteşte <n creaţia sa at!t +ormele de e8 rimare artistică s eci+ice clasicismului, +a*ula şi satira, c!t şi meditaţia istorică şi c!ntecul ele0iac, erotic. 5 de*utat <n anul "8#(, cu ?liezer (i Neftali, du ă care a ti ărit <n următorii ani %olume de oe'ii, du ă cum urmea'ă6 "8#8, Poezii, "8,(, Poezii ale lui 8rigore +le1andrescu, "8,>, )uvenire$ i&presii$ epistole$ fabule, "8/#, Meditaţii$ elegii$ epistole$ satire$ fabule. 7ri0ore 5le8andrescu se roclamă un ade t al teoriei clasice, Adulce et utileB, asu ra oe'iei6 Aeu sunt din numărul celor care cred că oe'ia, e l!n0ă nea ărata condiţia de a lăcea, condiţie a e8istenţei sale, este datoare să e8 rime tre*uinţele soţietăţii şi să deşte te sentimente +rumoase şi no*ile care <nalţă su+letul rin idei morale şi di%ine !nă <n %iitorul nemăr0init şi <n anii cei %eşniciB#. 5utorul roclama cu modestia care l-a caracteri'at că este de arte de a crede că Aa tratat aceste su*iecte cu tot interesul de care
" (

5n0elina, născută <n "8/", s-a căsătorit <n "8>8 cu 2imitrie 7eor0ian $eedinţeanu 7. Călinescu, Istoria literaturii ro&'ne de la origini p'nă :n prezent, ediţia a II-a, Editura $iner%a, "98(, .ucureşti, . # 7ri0ore 5le8andrescu, Prefaţă, %olumul )uvenire$ i&presii$ epistole$ fabule$ "8,>

,)

sunt rimitoare J...K dar o scriere este totdeauna un mi:loc de a +ace alta mai desă%!rşită şi eu %oi +i cel dint!i a a lauda e acela ce %a +ace mai *ineB". ; era sa conţine creaţii <n %ersuri, clasice şi romantice, recum şi c!te%a 'eci de a0ini <n ro'ă, un memorial de călătorie la mănăstirile de e malurile ;ltului, din "8,(. 5semenea cole0ilor de 0eneraţie, 7ri0ore 5le8andrescu a tradus din dramatur0ia uni%ersală c!te%a iese6 +lzira sau +&ericanii ="8#&? şi Meropa ="8,>? de 4oltaire. 2intre ro'ele lui 7ri0ore 5le8andrescu numai :urnalul de călătorie <n munţii ;lteniei a re'istat %remii. Redactat <ntr-un stil alert, :o%ial, el consemnea'ă eisa:e itoreşti şi scene de mora%uri, conţine in+ormaţii des re istoria %ec9e şi medie%ală a locurilor %i'itate. Este inserată o nu%elă istorică sentimentală, Călugăriţa, cu acţiunea lasată <n anul "/8/, <n tim ul domniei lui C. .r!nco%eanu. Elena Cor*eanu, <ndră0ostită de t!nărul *oier Feurdeanu este o*li0ată de ărinţi să se călu0ărească. Ea este sal%ată din mănăstire de t!nărul care nu-şi uită :urămintele +ăcute tinerei <n adolescenţă. Peste ani <n +aţa orţilor mănăstirii o oseşte un cu lu, o t!nără +amilie cu o +etiţă de şase ani. Poe'ia lui 7ri0ore 5le8andrescu este re re'entati%ă entru romantismul răsăritean, deoarece <m*ină s eciile romantice cu cele clasice, ilustr!nd estetice di%er0ente. 2irecţiile oetice <n care a e8celat sunt oe'ia intimă =a iu*irii şi re+lecţiei su*iecti%e?, meditaţia +ilo'o+ică şi istorică, satire şi +a*ule. *tructuri poetice romantice 1. oezia iu!irii şi a re"lecţiei su!iective Unii critici <l consideră e 7ri0ore 5le8andrescu A rimul oet rom!n <nainte de Eminescu, cu sentimentul redestinării <n su+erinţăB, ( iar alţii dre t un om stă !nit care se autode+ineşte <n %ersul ASă stă !nim durerea care e om su uneB# =+nul !"#=?. Firica erotică este considerată Ao radio0ra+ie a stărilor de conştiinţă, o roiecţie nemi:locită a su+letului, caracteri'ată rin <ncărcătura emoti%ă şi incantaţie sonoră JYK sinceritatea şi emoţia s o%edaniei lirice +ace e 7ri0ore 5le8andrescu mai autentic uman dec!t alţi contem orani tocmai datorită urităţii lim*a:ului, a trecerii nemi:locite de la im resie la e8 resieB.,
" (

Idem Ler*an CioculescuY # Paul Sari+o olY , Paul CorneaY

,"

Ceea ce iu*eşte oetul nu este A+emeia, ci iu*irea şi de aceea i osta'a cea mai +ericită a sentimentelor sale nu este cea de <m linire, ci de aşte tare, nu realitatea iu*itei, ci ima0inea ei ideală, roiecţia sa a*stractăYi osta'a cea mai rielnică des+ăşurării liricii sale erotice este de aceea nu a ro ierea, ci de ărtarea, s aţiul real sau ima0inar care estom ea'ă liniile rea tari şi <n0ăduie sentimentului să se clari+ice şi să se e8 rime <n de lină li*ertateB". @n lirica erotică +emeia este un A*l!nd <n0erB, Ao stea *l!ndă, luminoasăB, Ao +iinţă de iu*ireB, Aun <n0er ce slă%escB, Ae %iaţa ce toate-nsu+leţeşteB. 4ersul ASin0ur amorul este i'%orul +ericitZ din +(teptarea se continuă <n )pune4&i$ ?lizo$ ce este fericireaG. @n C'nd dar o să gu(ti pacea= iu*irea este un A%ecinic c9inB6 C!nd dar o să 0uşti acea, o inimă m!9nităC C!nd dar o să-ncete'e amarul tău sus inC 4iaţa ta e lu tă, 0ro'a%ă, ne<m*l!n'ită, Iu*irea %ecinic c9in. 3ncă o zi cu rinde mărturisirea oetului6 Căci toată-a mea %iaţă <ţi +u ea <nc9inatăX Căci alt dec!t iu*irea [ţi ea un a%u mai s+!nt,X Căci tu eşti <ncă astă'i dorinţa-mi nesc9im*atăX Li %isu-mi cel din urmă aicea e ăm!nt. *n ceas e de c'nd anul trecu a+irmă osi*ilitatea trans+ormării unei mari iu*iri <n no*ilă rietenie6 AE scum riteşu0ul ce-nsu+lă o +emeieX 2es rinsă a-l cunoaşte, născută a-l simţiHX Li d\lcele ei su+let, electrică sc!nteie,X $!n0!ie orice su+let la care s-o i%iB. Portretul +emeii iu*ite anunţă e Eminescu6 A3e mai %ă'ui o dată +iinţă de iu*ire,X ; <n0er ce slă%escGX Li ceasurile re e'i, şi scum a ta '!m*ireX Cu su+let, cu %iaţa sunt 0ata să lătescB. E icurean, oetul se distanţea'ă de lirica erotică a mentorului său, I. E Rădulescu, c!t şi de contem oranii contestatari, ade ţi ai socialismului uto ic, radical, recum Ce'ar .olliac. @n %ersurile dedicate +emeii se 0ăsesc ima0ini şi moti%e care %or +i reluate şi inte0rate de Eminescu <n c!ntecele erotice. #. Meditaţii "ilozo"ice Creaţia lirică, an0a:ată, ins irată de %iaţa locuitorilor cetăţii se e8 rimă +ie rin intermediul meditaţiei +ilo'o+ice asu ra destinului uman şi al creatorului de 0eniu, +ie rin meditaţii istorice, e%ocatoare a unei măreţii militare trecute. Miezul nopţei, +nul !"#=, Candela, +dio$ la C'rgovi(te e8 rimă con%in0erile oetului cu ri%ire la destinul creştin-uto ic, luminos al umanităţii. +nul !"#=, o meditaţie e tema
"

$ircea 5n09elescuY

,(

aşte tării unor re+aceri %iitoare, era considerată de 7. Călinescu o ca odo eră a 0enului. Con+esiunea autorului, care <m*răţişea'ă o "8,), este Amăreţ re+ormatorB6 5 lumii temelie se mişcă, se clăteşte, 4ec9ile-i instituţii se şter0, s-au ru0initH Un du9 +ier*e <n lume, şi omul ce 0!ndeşte, 5lear0ă către tine, căci %remea a sositG. Poetul sc9iţea'ă o +rescă 0randioasă6 Aum*rele de noroadeB c!rmuite de Aum*ra unor ra%ili călcateB, Asiluite de mai mici um*reB, Ane<nsemnaţi iticiB sunt animate de sentimente <nalte, 0eneroase, ca A*asnele de o%estitB iar entu'iasmul lor este Ai'%or de idei miciB. Pentru oetul A olitica ad!ncă stă <n +an+aronadă şi ştiinţa %ieţii <n e0oism cum litB. Numai sosirea unui conducător mai <nţele t, ca a*il să <nlăture *ătr!na tiranie oate să sal%e'e o lume unde Aoamenii sunt sătui de-m*unătăţiri releB. S eranţa de re+ormare morală esenţială a lumii se adau0ă unor con+esiuni testamentare, 0eneroase6 Eu nu <ţi cei <n arte nimica entru mine6 Soarta cu a mulţimii aş %rea să o unesc6 2acă numai asu ra-mi nu oţi s-aduci %reun *ine, Eu r!' de-a mea durere şi o des reţuiesc. 3irania este su ortată de cei mulţi din o*işnuinţă şi i0noranţă6 2u ă su+eriri multe inima se-m ietreşteH Fanţul ce-n %eci ne-a asă uităm c!t e de 0reuH Răul se +ace +ire, simţirea amorţeşte, Li trăiesc <n durere ca-n elementul meu. 1inalul meditaţiei consacră o'a romantică a oetului ins irat şi dedicat unei cau'e 0eneroase6 5tunci dac-a mea +runte 0al*enă, o*osită, 2acă a mea ri%ire s-o-ntoarce s re morm!nt, 2ac-a %ieţii-mi tristă +ăclie os!ndită S-o-ntuneca, s-ar stin0e d-al atimilor %!nt. Pe ari ile morţii celei m!ntuitoare 4oi ărăsi locaşul unde-am năde:duitH 4oi lăsa +ericirea aceluia ce-o are, Li a mea omenire acelor ce-am iu*it. Poetul ro+et, care mo*ili'ea'ă ener0ii şi anunţă renaşterea morală a societăţii, roclamă <n %ersuri mesianice6 ASoarta cu a mulţimii aş %rea să o unescB. $editaţia are ritm tro9aic, cu %ersuri de "#-", icioare şi este structurată <n stro+e de ,-& %ersuri. o'ă romantică, desco eră momentele dureroase de %iaţă tra%ersate. @n o o'iţie cu acest trecut Anumai durereB, anul ce urmea'ă,

,#

Miezul nopţii cu rinde un ta*lou nocturn, romantic, cu o mu'icalitate deose*ită şi cu ima0ini reţios- atetice6 C!nd tot doarme-n natură, c!nd tot e liniştire, C!nd nu mai e mişcare <n lumea celor %ii, 2eştea tă ri%e09ea'ă a mea tristă 0!ndire, Precum o iarmidă se-nalţă <n ustii. 5i mei oc9i se reum*lă e dealuri, e c!m ie, 5l meu su+let se-nalţă e ari i de-un +oc s+!nt, J...K Făsat strein <n lume, li sit de orice *ine, 4ă'!nd că nu-mi răm!ne lăcere e ăm!nt, 4ă'!nd 'ilele mele de su+erinţe line, Pui m!na e-a mea +runte şi caut un morm!nt. +dio.La C'rgovi(te reia tema romantică a morţii6 C!nd toamna să arată al iernii rece soare, Co acii lini de :ale ierd +run'a, se usuc6 5şa nenorocirea usc!nd a %!rstii-mi +loare, Sic lumei un adio6 iau lira şi mă duc. $. Meditaţii istorice 7ri0ore 5le8andrescu com une atru meditaţii ins irate din istoria naţională6 *&bra lui Mircea. La Cozia, Crecutul. La &ănăstirea Dealu, ăsăritul lunii. La Cis&ana, Mor&intele. La Drăgă(ani. For li se adau0ă şi alte meditaţii de +elul % i&presie dedicată o(tirii ro&'ne. @n urma unei călătorii e+ectuate e %alea ;ltului, din %ara anului "8,(, el a com us şi c!te%a călătorie. @ntre cele atru meditaţii istorice, *&bra lui Mircea. La Cozia a +ost considerată unanim de critica literară o ca odo eră. Poetul elo0ia'ă le0endarul domn al Eării Rom!neşti, ctitor al mănăstirii Co'ia, care a <n+ă tuit unirea tuturor ro%inciilor de la nord de 2unăre şi a teritoriilor de la $area Nea0ră. Poetului <i are că trecutul 0lorios şi <ns!n0erat :usti+ică am*iţiile re'entului de ci%ili'are şi ro0res. Ca şi <n meditaţiile +ilo'o+ice, 7ri0ore 5le8andrescu <n%ăluie şi aici ideile sale <n armonii sonore incantatorii. Poemul de*utea'ă cu un ta*lou nocturn al mănăstirii de e malurile ;ltului6 5le turnurilor um*re este unde stau culcateH Către 'idul dim otri%ă se <ntind, se relun0escH L-ale %alurilor m!ndre 0eneraţii s ume0ate a0ini <n ro'ă, su* +orma unui :urnal de

,,

Sidul %ec9i al mănăstirii <n cadenţă <l i'*esc. $u'icalitatea re'ultă din <m*inarea ins irată a mai multor te9nici ro'odice6 %ersuri lun0i de "/-"& sila*e, ritmul tro9aic, alternanţa de %ocale desc9ise cu cele <nc9ise. Se aud ast+el %alurile ;ltului care se i'*esc de maluri şi toaca mona9ilor care c9eamă la %ecernie. @n iesa:ul unei istorii stră:uite de credinţă, oetul a0lomerea'ă elemente de recu'ită misterică, romantice6 noa tea a are dintr-o eşteră, c9i uri ne0re <ncon:oară oetul, o su+lare Aca un +ior rin %ineB <şi +ace a ariţia <n acest eisa: tainic. Fa ceas de nălucire mormintele se de'%elesc, +antomele <ncoronate ies, oştiri <n%ia'ă. ;ltul, martor al trecutului rom!nilor de'%ăluie identitatea +antomei la a cărei a ariţie un0urii se <narmea'ă. Sentimentele de ietate şi de recunoştinţă ale oetului <n +aţa +antomei %oie%odale sunt e%ocate <n 0esturi ritualice6 Sărutare, um*ră %ec9eG Primeşte-nc9inăciune 2e la +iii Rom!niei care tu o ai cinstit6 Noi %enim mirarea noastră la morm!ntu-ţi a de uneH 4eacurile ce-n09it neamuri al tău nume l-au 9rănit. 3recutului eroic, de a cărui dimensiune urieşească unii contem orani se <ndoiesc, inca a*ili a su orta o*li0aţiile ce re%in dintr-o asemenea moştenire, i se alătură un re'ent ros er şi aşnic. 7ri0ore 5le8andrescu condamnă ră'*oiul, A*ici 0roa'nic care moartea <l iu*eşteB, ce tre*uie e%itat com o'iţională simetrică, rin ştiinţe, arte, 0!ndire. Cu o structură rima stro+ă. @n domnia <ntunericului oemul reia <n +inal

<n%eşm!ntat <n nori, um*ra lui $ircea reintră <n morm!nt, lumea are <n aşte tare6 J... K turnurile cele-nalte Ca +antome de mari %eacuri e eroii lor :ălescH Li-ale %alurilor m!ndre 0eneraţii s ume0ate, Sidul %ec9i al mănăstirii <n cadenţă <l i'*esc. *tructuri poetice clasice
P!nă la Cara0iale n-a e8istat o o eră satirică mai o ulară dec!t +a*ulele olitice ale lui 5le8andrescu. =Nicolae Ior0a?

; era <n %ersuri cu rinde şi un număr a recia*il de creaţii cu +uncţie e8 licit morali'atoare, rin intermediul cărora oetul critică as ectele ne0ati%e din %iaţa socială şi

,&

de+ectele morale ale conaţionalilor. @n satire sunt ilustrate scene de %iaţă caracteristice roti endadei %remii. Cea mai cunoscută este )atiră. Du,ului &eu unde autorul ilustrea'ă o temă romantică a el!nd la +orme artistice romantice6 dialo0ul dintre du9 şi tru are sco inte0rarea armonioasă a oetului <ntr-o lume e care nu o a recia'ă şi care <l lictiseşte. Fumea saloanelor tim ului este o ulată de ersona:e reţioase şi su er+icial instruite, <nclinate s re *!r+e şi cu reocu ări mesc9ine =:ocul de cărţi, %estimentaţie?. Profesiune de credinţă, din "8&>, este un discurs electoral dema0o0ic. 5lcătuită dintr-o succesiune de clişee %er*ale care desemnau te'ele oliticii li*erale, satira antici ea'ă cele*rele discursuri electorale ale candidaţilor din % scrisoare pierdută de I. F Cara0iale. Candidatul <n ale0eri din satira lui 5le8andrescu nu-şi ascunde intenţia de a ro+ita de e urma concetăţenilor nai%i, le e%ocă acestora şansele e8traodinare de a-şi sc9im*a e8istenţa rin %eniturile de care %a dis une du ă ce %a rimi %otul ale0ătorilor. Nu este su0erată nici un +el de o*li0aţie +aţă de masa ale0ătorilor sau +aţă de artidul care <l desemnea'ă e acest client al uterii arlamentare din Eara Rom!nească. Prin +a*ule 7ri0ore 5le8andrescu a de%enit un autor cunoscut şi <ndră0it de ele%i. $eritul său a constat <n a*ilitatea de a locali'a şi ada ta sc9eme e ice de:a cunoscute din o erele lui Fa 1ontaine, Fac9am*audie, Dr!lo%. Cel mai adesea +a*ulele sale ilustrea'ă teme olitice 0eneroase6 e0alitatea socială, unitatea de neam, dre tatea socială ş.a. 2e

,/

alt+el, această comedie animalieră s-a de'%oltat <n 'orii modernităţii noastre lirice rin această s ecie satirică. 7ri0ore 5le8andrescu a elea'ă mai ales la a olo0, e%idenţiind o trăsătură sau o <n%ăţătură morală. 2e re0ulă +a*ulele sale cores und unei situaţii olitice s eci+ice scenei rom!neşti <n care e%olu'ea'ă ti uri auto9tone de dema0o0i, ar%eniţi, trădători ş.a. 5st+el, <n C'inele (i căţelul, relucrare du ă Fac9am*eaudie, Le leopard et le renard, Samson, Adulău de curte ce lătra +oarte tareB se adresea'ă unui *ou oarecare6 C!t <mi sunt de ur!te unele do*itoace, Cum lu ii, urşii, leii şi alte c!te%a, Care cred des re sine că reţuiesc ce%aG Căţelul Samurac9e, martor la discursul lui Samson, con%ins de sinceritatea oratorului im ro%i'at i se adresea'ă cu entu'iasm6 A7!ndirea %oastră, 'ise <mi are minunată,X Li sintimentul %ostru <l cinstesc, +raţii meiB. 5dresarea comunardă a neins iratului căţel naşte m!nie6 ANoi, +raţii tăi, otaieGX ; să-ţi dăm o *ătaieX Care s-o omeneşti J...KB. Persona:ul olitic se decons iră că %rea Ae0alitate, dar nu entru căţeiB. $orala +a*ulei este ilduitoare6 A5ceasta <ntre noi adesea o %edemX Li numai cu cei mari e0alitate %remB. 1a*ulistul sc9iţea'ă două ortrete antolo0ice6 Samson, dulău de curte, care e8em li+ică +orţa +i'ică şi uterea olitică, doritor de ar%enire socială şi olitică şi

,>

Samurac9e, de+a%ori'at +i'ic şi material, doritor de inte0rare socială şi olitică. 2istanţa de la ideile 0eneroase ale discursurilor olitice şi con%in0erile intime ale celor care le rostesc <n +aţa u*licului denunţă i ocri'ia ale0erilor li*erale, li sa de sinderitate şi dis reţul +aţă de cei sla*i şi nea:utoraţi. @n %glindele autorul se ins iră din %iaţa olitică a tim urilor sale. El a elea'ă la cunoscuta istorie a nau+ra0iului unui %a or <ncărcat de o0lin'i. Focuitorii de r!nd care nu <şi ri%iseră c9i ul <n o0lindă niciodată desco eră ima0inea +alsă care le +usese indusă de cei a+laţi la utere. ;0lin'ile <i a:ută ast+el să-şi cunoască ro riul c9i şi să <nţelea0ă +alsitatea o iniilor ce le +useseră induse de către cei 9idoşi, ur!ţi, laşi S eriate de consecinţele re'enţei o0lin'ilor rintre su uşi, o+icialităţile cer con+iscarea acestora, declar!nd că tocmai ele de+ormau realitatea. Numai că morala +a*ulei consemnea'ă

,8

erenitatea o0lin'ilor <n societate şi rolul lor *ene+ic deoarece6 AJ...K din %remea aceea toţi oamenii +rumoşiX 5răt c!te-o o0lindă acelor ur!cioşiB. Coporul (i pădurea locali'ea'ă moti%ul trădătorului de neam6 AIstoria aceasta, d-o +i ade%ărată,X @mi are că aratăX că <n +ieşce ţarăX cele mai multe rele nu %in de e a+arăX Nu le aduc străinii, ci ni le +ace toateX Un ăm!ntean d-ai noştri, o rudă sau un +rate J...KB. Conclu!ii $orala lui 5le8andrescu, a recia criticul Eu0en Fo%inescu, este e8 resia unei no*ile le ădări de sine şi a celui mai desă%!rşit altruism. I'%oarele ins iraţiei nu %in numai din nisi urile neroditoare ale su+letului, ci ţ!şnesc şi din lar0a !n'ă de a ă %ie şi roas ătă a atriei şi c9iar a umanităţii. Idealul lui s-a <nălţat de tim uriu <n dorinţa de a <nălţa su+letele, de a le smul0e din e0oismul %ieţii <n0uste entru a le arunca <n marea intereselor naţionale şi 0enerale. Bibliografie 5le8andrescu, 7ri0ore, %pere, $iner%a, .ucureşti Călinescu, 7, 8rigore +le1andrescu, Editura entru literatură, .ucureşti, "9/( .ădescu, Moria, 8rigore +le1andrescu. Parada &ă(tilor, .ucureşti, "98"

8imitrie Bolintineanu
5utorul 5lorilor 2osforului şi al Legendelor istorice a %ă'ut lumina 'ilei <n mi:locul unei +amilii sta*ilită <n c!m ia 2unării, la conacul din .olintin, to onim al unei aşe'ări rurale a+lată <n a ro iere de .ucureşti, e care bolintinenii, oamenii locului, l-au <nălţat la ran0 de atronim. @n rima :umătate a secolului al XIX-lea acest rocedeu era utili'at de +amiliile ro rietare de moşii, m!ndre de ori0inea lor neaoşăH *oierimea auto9tonă, sărăcită şi anonimă, se delimita ast+el de roti endada alo0enă, %enită <n Eările Rom!ne o dată cu domniile +anariote. 2e alt+el, <n Manoil şi ?lena romancierul elo0ia traiul atriar9al al +amiliilor *oiereşti sta*ilite la ţară şi e%oca cu lăcere atmos+era de la moşiile Petreni şi 1ăneşti unde rota0oniştii rimeau cu lăcere roti endada +u0ită din .ucureştiul toro it de arşiţa %erii. .olintineanu cons+inţea ast+el o atitudine di+erită de a con+raţilor din $oldo%a", care ironi'aseră *oierul din ro%incie, şi se alătura lui I. E.
"

1i'iolo0iile sunt rimele e8erciţii de ortretistică <n ro'a literară din anii "8,)H cele mai cunoscute lucrări a arţineau lui Costac9e Ne0ru''i şi $i9ail Do0ălniceanu, autori de +i'iolo0ii ale ro%incialului,

,9

Rădulescu care

re+erase ca su*iecte ale satirei sale din +i'iolo0ii

oetul +antast şi

+uncţionarul coru t, +i0uri la modă <n lumea *ucureşteană. Pentru munteni, mai mult dec!t entru moldo%eni, *oierimea auto9tonă re+ormatoare <şi 0ăsea rostul la sate, şi nicidecum <n atmos+era %iciată a oraşului, oluată cu oameni de toate rasele şi etniile, a+laţi <n slu:*a domnitorului ori a re re'entanţilor di lomaţiei im eriilor 0arante ale ec9ili*rului militar şi economic <n Euro a ;rientală. 2. .olintineanu se considera aşadar el <nsuşi re re'entant al micii *oierimi rurale sărăcite, m!ndră de ori0inea rom!nească şi de eroismul do%edit <n momentele de cum ănă ale istoriei. ;r+an din co ilărie, el <şi e%ocase <n mai multe oca'ii, at!t <n oe'ii c!t şi <n romane, +amilia6 ărinţii, sora şi +ratele, dis ăruţi <nainte de %reme". Fui 2em, unul dintre eroii romanului Doritorii nebuni(, un alter ego, <i atri*uia c9iar o ori0ine eroică6 era +iul unuia dintre că itanii lui 3udor 4ladimirescu, omor!t de turci <n tim ul re resaliilor declanşate <n .ucureşti <n anul "8(". 2e asemenea, <n :urnalul de călătorie la rom!nii din $acedonia#, ere0rinul <şi :usti+ica ale0erea unui asemenea itinerar din curio'itatea de a cunoaşte rom!nimea din :urul ;9ridului, locul natal al tatălui. Un alt 0est <i desco erea ataşamentul constant entru rom!nii din .alcani6 <ntre tinerii al căror de*ut literar <l <nt!m ina cu entu'iasm <n "8&9 se a+la şi 7. M. 7randea, macedorom!n sta*ilit la nordul 2unării. 1iul lui Enac9e Cosmad din ;9rid era aşadar m!ndru de ori0inile sale, romanţ!nd <n s irit romantic *io0ra+ia tatălui, un <ntre rin'ător acti%, 9otăr!t să ră'*ească <n %iaţă,. 2u ă mamă a arţinea unei +amilii de *oieri munteni, retrasă la ţară, şi care <şi conser%ase o*iceiurile, lim*a, ortul şi morala creştină&.
boieri ţinuta(i rătăciţi <n lumea oraşului. I. E. Rădulescu crease +i'iolo0ii ale oetului şi ale +uncţionarului ar%enit, e8em le ale unui mod de %iaţă ne otri%it su+letului tradiţional rom!nesc. 4asile 5lecsandri sinteti'a +i'iolo0iile literare din cele două ro%incii şi creiona <n "8&( c9i ul Coanei C9iriţa, rota0onista unui ciclu de atru te8te comice, ela*orate e arcursul a este (& de ani. " 2. .olintineanu, La ziua aniversală ="8&"?, *&bra soru4&ei Caterina ="" iunie "8/#?= oe'ii incluse <n ciclul everii conţineau con+esiuni ale oetului cu ri%ire la +amilie, <n 2. .olintineanu, %pere, %olumul I, $iner%a, .ucureşti, "98", . #/" şi ,,,. ( 2. .olintineanu, Doritorii nebuni, %pere= %olumul 4, ed. cit. # 2. .olintineanu, Călătorii la ro&'nii din Macedonia (i Muntele +t,os sau )anta +gora , <n %pere, %olumul 4I, ed. cit., "98&, .(9(6 Adacă 4ala9ia +use atria maicii mele, $acedonia +use aceea a ărintelui meu, lim*a lui +use aceea a acestor rom!niH s!n0ele lui, s!n0ele lorH s eranţele şi su+erinţele lui, s eranţele şi su+erinţele acestui milion de rom!ni YB. , 7. Călinescu, Istoria Literaturii ro&'ne de la origini p'nă :n prezent, ediţia a II-a, Editura $iner%a, .ucureşti, "98( Simion, Eu0en, Di&ineaţa poeţilor$ eseu despre :nceputurile poeziei ro&'ne, Editura Cartea rom!nească, .ucureşti, "98), . ((>. & 2. .olintineanu e%oca <n Doritorii nebuni, o +emeie ener0ică şi inimoasă, Cocoana Elenca, care a%ea <n <n0ri:ire e adolescentul or+an, 2em. @ntre +emeile cu acest renume din e ocă era şi, Elenca 2udescu, mama oetului Iancu 4ăcărescu şi sora *unicii lui Ion 79ica, ersona: itoresc, care %e09ea la cunoaşterea

&)

3. 4!r0olici," unul dintre ultimii *io0ra+i ai lui 2. .olintineanu, susţine că oetul s-ar +i născut <n anul "8(&, rin luna +e*ruarie sau martie şi nu "8"9, "8(, sau "8(/, cum au a+irmat alţi istorici literari. Co ilăria şi adolescenţa şi-a etrecut-o <n ma9alaua 2udescului din .ucureşti, <n +amilia itarului PădeanuH a <n%ăţat ce%a carte de la un dascăl ri%atH iar studiile şi le-a <nc9eiat la Cole0iul Naţional )f'ntul )ava= ro*a*il <n anul "8,(. Cele*ru du ă de*utul oetic din ACurierul de am*e se8eB al lui I. E. Rădulescu, domnitorul 79eor09e .i*escu, re'ent la +esti%itatea de s+!rşit de an şcolar din %ara anului "8,#, con+irma an0a:area :unelui oet ca +uncţionar la secretariatul de la Curtea 2omnească. 2. .olintineau nu a lăsat mărturii des re anii de studii dar şi-a arătat adesea recunoştinţa +aţă de ro+esorii cole0iului *ucureştean. @n coloanele 0a'etei A2!m*o%iţaB de l!n0ea moartea rematură a ro+esorului de +rance'ă, 3. 39Wot(, iar lui 1lorian 5aron <i atri*uia meritul de a +i inau0urat redarea istoriei naţionale <n Eara Rom!nească. @ntre "8,# şi "8,/, 2umitrac9e-3ac9e .olintineanu se a+la <n cercul tinerilor +rancmasoni *ucureşteni, .ălcescu amintindu-i de mai multe ori re'enţa la <ntrunirile secrete ale 5răţiei. 3ot N. .ălcescu# trimetea lui Ion 79ica a+lat <n $oldo%a oe'iile t!nărului lor rieten entru a +i u*licate <n re%ista APro ăşireaB din Iaşi şi la inter%enţia sa acestuia ele erau rom!nilor transil%ăneni. 5 titudinile literare şi calităţile intelectuale <i erau recunoscute de aristocraţia re+ormatoare şi +rancmasonă a .ucureştiului, care <n toamna lui "8,/ <i o+erea şansa de a studia <n 1ranţa. 5l. 7. 7olescu şi N. 7olescu, <ncredinţaţi de a ortul t!nărului la ro ăşirea ţării, adunaseră <n acest sco o *ursă de ()) de ducaţi de aur de la mai mulţi *oieri +ilantro i. Pre'enţa lui .olintineanu la Paris <n anii "8,/-"8,8 nu a lăsat urme deose*ite, <n a+ara unei cola*orări constante la Curierul ro&'nesc din .ucureşti şi 5oaie pentru &inte ini&ă (i literatură din .raşo%. Semnele unei tinereţi '%ă ăiate, rea uţin dornică a se dedica unui studiu s!r0uincios, ră'*ăteau <n cores ondenţele rom!nilor a+laţi <n Paris. 5 roa e ")) de tineri artici au cu entu'iasm la cursurile istoricilor Iules
de către tinerii *oieri a 0enealo0iilor de +amilieH a ud Ion 79ica, )crisori către 6asile +lecsandri, "9/>, Editura entru literatură, . "&/. " 3. 4<r0olici , <n notele la 2. .olintineanu, %pere, 4olumul I, ed. cit., . 9&(X9&,H ( Con+orm notelor oetului la %olumul Poezii din "8/&, a ud. 3. 4<r0olici, ed. cit., %olumul I, . 9(&. # N. .ălcescu, %pere, %olumul I4, Corespondenţă, Editura 5cademiei Po ulare Rom!ne, .ucureşti, "9/,.

u*licate <n A1oaie

entru minte, inimă şi literaturăB, re%ista

&"

$ic9elet şi Ed0ar Uuinet de la CollHge de 5rance, se '*ăteau să aducă ar0umente entru o mai ro+undă cunoaştere a ro*lematicii rom!neşti de către intelectualitatea +rance'ă, artici au la mişcările de stradă şi se re0ăteau a declanşa la ei acasă acţiuni similare. Ion 79ica" <l nota şi e .olintineanu <ntre tinerii studenţi con%ocaţi de N. aşa ortul entru .ălcescu la locuinţa sa din Paris, <n tim ul Re%oluţiei ari'iene din +e*ruarie "8,8 şi care 9otăr!seră re%enirea <n ţară. Cu toate că autorităţile <i re+u'aseră .uco%ina, .olintineanu se a+la <n %ara lui "8,8 e *aricadele Re%oluţiei din .ucureşti, mereu <n rimele r!nduri, cu 0esturi <nti ărite <n conştiinţa artici anţilor6 <şi Atr!ntea şa ca din ca B <n +aţa alatului domnesc atunci c!nd .ano+ ameninţase că aduce oştirea entru a o ri +uria o ulară, se urca <ntr-o *ir:ă şi silea %i'itiul să intre <n curtea alatului c!nd a+lase că 0u%ernul ro%i'oriu +usese arestat de ;do*escu şi Solomon, con%insese e Eliade, s eriat de e%enimente, să nu lece din ţară <n 3ransil%ania şi <l a:utase să se ascundă <n .ucureşti, !nă la liniştirea s iritelor(. @n tim ul 0u%ernării re%oluţionare i se <ncredinţa redacţia 0a'etei APo olul su%eranB, iar du ă ocu area .ucureştilor de către armatele străine era arestat şi <m*arcat <ntr-una din 0imiile# care trans orta la Clado%a, A rin loaie şi +ri0B, e cei ", roscrişi ,. 2u ă eli*erarea nes erată a deţinuţilor, .olintineanu <l <nsoţea e .ălcescu <n 3ransil%ania unde s era să ti ărească o 0a'etă a rom!nilor re%oluţionari. @n martie "8&) se a+la <n Paris, unde continua să s ere <n a ariţia unei u*licaţii literare a e8ilului care să adune <n :urul unui ro0ram comun e rom!nii risi iţi şi măcinaţi de sărăcie. 2i9onia se <ncui*ase <nsă at!t de ad!nc <n s!nul emi0raţiei <nc!t a:un0ea şi el să se duele'e cu un cole0 de *aricadă, $ălinescu. Reuşea cu s ri:inul material al lui 5lecsandri să redacte'e <n anul "8&" A5l*umul elerinilor rom!niB, rimul :urnal de %ersuri din istoria resei noastre literare. @n acelaşi an, el ărăsea Parisul cu s eranţa de a o*ţine ermisiunea autorităţilor de a-şi %i'ita +amilia. 2u ă două luni de 'adarnică aşte tare a surorii sale <n Rusciuc, ort de e malurile *ul0are ale 2unării, <n luna noiem*rie el călătoreşte la
" (

Ion 79ica, Docu&ente literare inedite, Editura de stat entru literatură şi artă, "9&9, . #9X,". Ion 79ica, Docu&ente literare inedite, Editura de stat entru literatură şi artă, "9&9, .#9-,". # Coră*ii turceşti de trans ortat măr+uri. , E%ocarea acestui e isod a cunoscut o carieră internaţională. I. $ic9elet re'enta <n le0enda sa des re Re%oluţia Rom!nă, u*licată <n "8&#, ere0rinarea e 2unăre a roscrişilor urmăriţi cu de%otament de $aria Rosetti, soţia +ranco-scoţiană a lui C. 5. Rosetti. 2. .olintineanu relata <n memorialul Călătorii pe Dunăre (i :n 2ulgaria ="8&8? e isodul a%enturos al trans ortării su* escortă a re%oluţionarilor e8ilaţi, <n susul 2unării, cu 0imia. C. 5. Rosetti lasă mărturii ale acestui e isod <n lucrările sale memorialistice.

&(

Constantino ol. 5ici se a+lau Ion 79ica şi 5l. Sanne, sta*iliţi <n 3urcia şi <n +amiliile cărora a +ost 0ă'duit <n următorii ani. @ndră0ostit adesea de +emeile +rumoase ieşite <n cale, el lănuia alianţe matrimoniale care să-i aducă a%eri considera*ile şi care să-i +acă traiul con+orta*il. C. Ne0ri, cole0 de *aricadă, marturisea că +usese o*li0at să-i re+u'e lui 2. .olintineanu cererea de a se căsători cu +iica sa nele0itimă şi +ără rea multă 'estre. @n e8il, 2. .olintineanu continuă a-şi u*lice o erele +ie <n %olume, +ie <n 0a'etele rom!neşti din Paris, Cernăuţi, Iaşi, 7alaţi, .ucureşti. Pre'ent <n conştiinţa cititorilor din Eările Rom!ne rin numeroasele sale cola*orări literare, el re%enea trium+al acasă <n toamna anului "8&>. Fa .ucureşti se ada ta cu 0reu şi asemenea altor +oşti cole0i de e8il se dedica u*licisticii, milit!nd entru Unirea Princi atelor şi entru ale0erea unui domn unic <n ersoana lui 5l. I. Cu'a. 2u ă "8/) se alătura domnitorului ales, do%edindu-se un consilier rice ut, de%otat, intransin0ent, 9otăr!t a nu +ace com romisuriH acesta <l numea <n di%erse +uncţii, cea mai <naltă +iind aceea de ministru al Instrucţiunii Pu*lice şi al Cultelor <ntr-unul din 0u%ernele re'idate de $i9ail Do0ălniceanu, din octom*rie "8/# !nă <n iulie "8/,. @n această demnitate el a iniţiat roiectul de re+ormă a <n%ăţăm!ntului, cu deose*ire a celui rural şi a celui entru +eteH s-a străduit ca documentele aduse <n ţară de N. Ionescu, trimis <n Italia, la Palermo, entru a o*ţine in+ormaţii des re moartea lui N. .ălcescu," să intre <n atrimoniul naţionalH a militat entru inde endenţa .isericii ;rtodo8e +aţă de stat şi entru re+ormarea morală şi intelectuală a clerului. 5cti%itatea susţinută <n ec9i ele 0u%ernamentale ale domnitorului 5l. I. Cu'a a <ncetinit ritmul acti%ităţii u*licistice, dar nu i-a <n+r!nat acti%itatea literară6 <n anii "8/)"8/, el o+erea cititorilor mai multe %olume de6 oe'ii, romane, note de călătorie, *io0ra+ii istorice, memorii şi comentarii istorico- olitice. 2u ă "8/,, c!nd se retră0ea din rimlanul %ieţii olitice, el <şi <m linea dorinţa de a ti ări o ediţie inte0rală de oe'ie rinţ 0erman redeşte ta oe'ie, ana ori0inală, recum şi o am*iţioasă %ersiune a acesteia <n lim*a +rance'ă. 5lun0area lui 5l. I. Cu'a din ţară şi aducerea unui ener0iile u*licistice ale lui .olintineanu. El redacta un nou :urnal de

?u&enidele(, du ă modelul celui creat <n anul "8&" la Paris, +olosind <nsă
"

3estamentul istoricului, aşa ortul şi rocesul %er*al al ro rietarului 9otelului 3rinactria +useseră aduse <n ţară de N. IonescuH acesta declara ca era im osi*il de adus <n ţară osemintele lui N. .ălcescu deoarece +usese <n9umat <n 0roa a comună a Cimitirului Ca ucinelor din Palermo. ( Eumenidele sau Eriniile sunt 'eiţe ră'*unătoare, care ede sesc e rău+ăcători. Ele sunt 'eiţele +uriei <n mitolo0ia 0recească.

&#

<n%eninată a satirei

olitice şi a

am+letului denunţător. 5semenea altor cole0i de

*aricadă, 2. .olintineanu nu <nţele0ea că %enise momentul retra0erii din %iaţa u*lică, al distanţării de o societate care se ră'%rătea şi se de'icea de idealurile aşo tiste. Fi sit de resurse materiale, +ără +amilie, el nu utea urma e8em lul unora dintre rietenii de idei recum C. Ne0ri, cel care <n liniştea din 3!r0u ;cna se dedicase unui roiect uto ic de culti%are a unei +erme omicole e8otice, asemănătoare lantaţiilor din colonii. Con%ins că scrierile sale mai a%eau ecou <n o inia u*lică, el se <nd!r:ea să ti ărească entru uţinii a*onaţi, uneori nici ,), drame şi *io0ra+ii istorice, rintre care şi memoriul Cuza (i oa&enii săi, amal0am de :urnal olitic şi *io0ra+ie, un ade%ărat c'ntec de lebădă al oetului care de'ertase de la misiunea lui no*ilă entru a se risi i <n olitică. @n "8>" era internat la s italul S+!ntul Pantelimon din .ucureşti, la inter%enţia doctorului 2a%ila. Ficitarea uţinelor sale *unuri <n sco ul stin0erii unor datorii %ec9i şi a ac9itării c9eltuielilor de s itali'are a%ea ecou dureros <n e ocă. .olintineanu se a+la şi acum, la +el ca <n anii e8ilului, <n 0ri:a +amiliei Sanne, iar cei care <i %eneau <n a:utor erau numai rietenii moldo%eni6 4asile 5lecsandri, C. Ne0ri şi Ecaterina .alş. ;*iectele scoase la licitaţie erau cele o*işnuite entru un intelectual sărac6 *irou, +otolii, *i*liotecă şi ")" cărţi, ele0ant le0ate, cu rin'!nd colecţii de o ere com lete ale unor mari scriitori,

&,

dicţionare, istorii şi 0eo0ra+ii uni%ersale. Romancierul care denunţase a*senţa cărţilor din *i*liotecile alatelor din .ucureşti se ră'*una entru ultima dată e contem oranii *o0aţi6 le o+erea osi*ilitatea să ac9i'iţione'e carte ele0antă şi rară, care nu su orta u'ura tim ului şi a modei. 1oştii cole0i de re%oluţie şi de e8il, du ă ce se <n+lăcăraseră <n discursuri atetice solicit!nd statului o ensie, se aliniau <n cele din urmă deci'iei lui Ion C. .rătianu, care am!na sine die a:utorul solicitat. @n () au0ust "8>( se consemna <n s italul S+!ntul Pantelimon din .ucureşti trecerea <n lumea um*relor a celui care a +ost <nainte de orice oet, <n sensul lar0 de destin 9ără'it unor uţini iniţiaţi, aşa cum l-a instituit 5ntic9itatea 0reco-latină. Pre'enţa sa <n ori'ontul cultural rom!nesc din secolul romantic a <ndre tăţit e istoricii literară să-l considere aşo tiştiB". ;mul .olintineanu <m ărtăşise destinul e ocii <n care trăise6 cu ori0ini modeste su*limate <n m!ndria de a a arţine unei %iţe autentice rom!neştiH cu studii <n ţară şi străinătate, +ără a a%ea interesul de a o*ţine o s eciali'are şi o di lomă care să-i <nlesnească racticarea %reunei meserii li*erale, din %eniturile căreia să trăiască <n si0uranţăH antrenat <ntr-o s ectaculoasă %iaţă secretă, +rancmasonică, care i-a ermis să se a+le <n intimitatea unor ersonalităţi ilustre ale tim ului săuI şi să acceadă <n %!r+ul iramidei oliticeH celi*atar <n ermanentă căutare a unei +emei cu dotăH e8 lorator al unor ţinuturi 0eo0ra+ice e8otice, a căror istorie şi cultură a ţinut să o desci+re'e, căut!nd urmele rom!nimii risi ite rin lume. El nu ne-a lăsat co ii, alate, *iserici sau alte ctitorii, ci mai *ine de cinci'eci de %olume <n rom!nă şi +rance'ă, este 8)) de titluri de oe'ii, c!te%a 0a'ete, unele %ersuri şi ima0ini artistice e care urmaşii săi le-au reluat şi modelat <n e8 resii noi. 2. .olintineanu stră*ătea <n cei #) de ani de acti%itate literară, "8,(-"8>(, drumul de la romantismul sentimental al %!rstei :u%enile, la satira şi e o eea clasică. 2e*utul oetic, a+lat su* in+luenţa lirismului +rance', ele0iac şi esimist din rea:ma anului "8,),
" (

entru +a tul că şi-a asumat

oe'ia ca destin Acel mai

oet dintre

oeţii

Paul Cornea, studiu introducti%, 2. .olintineanu, %pere, %olumul I, ed. cit., . X4III. Este %or*a de I. 79ica, N. .ălcescu, +raţii 7olescu, C. Ne0ri ş.a.. 3inerii intelectuali ai 0eneraţiei lui .olintineanu +useseră inte0raţi <n lo:a +rancmasonică a $arelui ;rient, cea care instaurase la Paris, <n +e*ruarie "8,8, rima re u*lică euro eană. Partici area entu'iastă a studenţilor rom!ni <n e%enimentele ari'iene este consemnată de istoricii +rancmasoneriei +rance'e, %e'i 5ndrW Com*es, 5évrier4>uin !"#"$ la épubli.ue MaJoni.ue$ <n KFOMistoire, s WcialB, nr. (&/, iulie-au0ust ())", . ,(-&,,.

&&

<i trăda <nclinarea entru ro*lematica erotică, ilustrată cu redilecţie <n ciclurile de oe'ii 5lorile 2osforului, Macedonele, everiiH <n romanele Manoil şi ?lenaH <n *io0ra+ia istorică dedicată Cleo atrei, re0ina E0i tului, <n dramele istorice ins irate din e%ul mediu rom!nesc. 5semenea maeştrilor literari +rance'i, Famartine şi Mu0o, el se considera un tri*un al tim ului său care <şi <n+lăcăra o orul şi <l <ndemna la emanci are socială şi naţională. Interesul entru e oca sa <l consemna nu numai <n oe'ie, ci şi <n di%ersele ro'e, de la notele de călătorie la memoriile olitice, re orta:ele şi am+letele <n %ersuri. @n a+ară de erotică, +eminitate, trecutul şi re'entul umanităţii, .olintineanu număra rintre sursele sale de ins iraţie6 +olclorul <n cele două i osta'e, +a*ulos-+eerică şi +antastic-maca*ră, rom!nitatea <n acce ţie mitolo0ică şi istorică. Poetul iu*irii şi al istoriei cute'ătoare ilustra moartea <n mai multe ima0ini, +ie ca s+!rşit im laca*il al +iinţei, +ie ca trecere er etuă a ci%ili'aţiilor. 5dunată a*ia la s+!rşitul secolului al XX-lea <ntr-o ediţie com letă, alcătuită şi or0ani'ată <n douăs re'ece %olume de 3. 4<r0olici, o era lui 2. .olintineanu cu rinde a roa e <n mod e0al %ersuri şi ro'ă. 4arietatea de 0enuri şi s ecii literare este

&/

im resionantă. @n oe'ie el e8 erimentea'ă6 c!ntecul erotic, meditaţia istorică, +ilo'o+ică şi reli0ioasă, le0enda şi *alada istorică, *asmul +antastic, astorala, idila, oda, satira, ele0ia, e o eea. Pro'a cu rinde6 romane, <nsemnări de călătorie, *io0ra+ii istorice, re orta:e şi articole de resă, comentarii şi memorii istorico- olitice. Producţia artistică +ertilă a licată aceloraşi teme şi moti%e literare naşte sentimentul saţietăţii şi estom ea'ă unitatea reală, de ro+un'ime, a o erei. 5 elul la aceleaşi ima0ini artistice ale unui moti% literar, indi+erent de 0en sau s ecie, şi +olosirea unor clişee retorice au +ăcut ca unele dintre lucrările sale să +ie considerate redundante. Poetul 2e*utul lui 2. .olintineanu din anul "8,( cu % fată t'nără pe patul &orţii ", ele0ie u*licată <n ACurierul de am*e se8eB al lui I. Eliade Rădulescu, rele%a c!te%a as ecte tematice şi sonore ale creaţiei %iitoare6 in+luenţa romantismului +rance', oma0ierea +rumuseţii +eminine şi a iu*irii %olu toase, critica se%eră a imoralităţii din societatea contem orană, lauda castităţii şi a candorii :u%enile, %alori+icarea sonorităţii %ersului(, lăcerea de a <ncrusta <n oemele sale cu%inte străine entru a resuscita clinc9etele stranii ale unor tim uri %ec9i, de mult dis ărute. I. E. Rădulescu elo0iase Ale0ănata şi lina cadenţare, re aosul re0ulat al semisti9uluiB# care <l indi%iduali'au <ntre cole0ii de 0eneraţie. Cu rinsă <n rimul %olum din "8,>, oe'ia a cunoscut o lar0ă şi ra idă di+u'are <n celelalte ro%incii rom!neşti, cu deose*ire du ă "8&), c!nd .olintineanu <m ărţea A !inea amară a e8iluluiB, cu ceilalţi re%oluţionari munteni6 a +ost u*licată <n .uco%ina, la Cernăuţi, <n "8,9H <n $oldo%a, la 7alaţi, <n "8&)H <n 3ransil%ania, la .raşo%, <n "8&(. 5nton Pann i-a com us mu'ica <n "8&), iar 3. 39Wot &,
"

Rădulescu, I. Meliade, ACurierul de am*e se8eB, numărul "), eriodul I4, "& mai, "8,(H a ud 4<r0olici 3eodor, note la 2. .olintineanu, %pere, %olumul I, Editura $iner%a, "98", . 9(,H ( Stilul lui .olintineanu a +ost <n atenţia mai multor lin0%işti şi stilişti dintre care cităm6 Paula 2iaconescu, ?le&ente de istorie a li&bii literare &oderne, Partea a II-a, ?voluţia stilului artistic :n secolul al LIL-lea, .ucureşti, "9>&, care reci'a că Auimitoare rin uşurinţa şi mi'icalitatea %ersi+icaţiei, rimită cu entu'iasm de critica %remii, oe'ia lui 2. .olintineanu constituie un as <n e%oluţia +ormală a oe'iei rom!neşt MH . &&H 2omniţa Ic9im-3omescu, %bservaţii asupra adaptării &orfologice a toponi&elor străine :n li&ba ro&'nă, <n AFim*a Rom!nă,B nr. #, anul XX4II, "9>8H 7a*riela 2uda, *nitate (i diversitate prozodică :n poezia ro&antică ro&'nească. # Rădulescu, I. Eliade, idem. , 5lecsandri, 4asile, P'inea a&ară a e1ilului, scrisoare către Ion 79ica, ela*orată <n iarna anilor "88)"88", trimisă lui Iaco* Ne0ru''i <n anul "88" şi u*licată ostum, <n "89), <n ACon%or*iri literareBH a ud 4. 5lecsandri, Dridri, Proză II, ..P.3, $iner%a, .ucureşti, "99,, . #&#. & 2. .olintineanu reci'ea'ă <n notele la ediţia de Poezii din "8/& că traducerea <n +rance'ă a arţine lui 3. 39Wot. 2ate su limentare des re acest erudit şi sensi*il +rance' care şi-a 0ăsit s+!rşitul <n .ucureşti, du ă ce slu:ise <n%ăţăm!ntul rom!nesc a roa e () de aniH %e'i Co:ocaru, $i9aela, %pinii franceze despre ro&'ni, Editura Enciclo edică, .ucureşti, "999, ./(-/,.

&>

ro+esor la Cole0iul S+!ntul Sa%a din .ucureşti, a tradus-o <n +rance'ă. 5utorul a inclus oemul său de de*ut <n toate ediţiile ulterioare de oe'ii ori0inale, din "8&& !nă <n "8/&, recum şi <n ciclul de everii din inte0rala +rance'ă, 2rises dN%rient, din anul "8//. Ultimul oma0iu adus acestei oe'ii <n tim ul %ieţii autorului, <i a arţinea lui $i9ai Eminescu, care <l aşe'a e 2. .olintineanu <n Panteonul literaturii rom!ne alături de I. E. Rădulescu, C. Ne0ru''i şi 5ndrei $ureşanu6
Pe-un at al* ca un linţoliu 'ace le*ăda murindă Sace alida %er0ură cu lun0i 0ene, %oce *l!ndă 4iaţa-i +u o rimă%ară, moartea o ărere de răuH Iar oetul ei cel t!năr o ri%ea cu <m*ăr*ătare, Li din liră cur0eau note şi din oc9i lacrimi amare Li ast+el .olintineanu <nce u c!ntecul său. =?pigonii?

@n anul "8>), c!nd Eminescu <şi

u*lica

oemul dedicat A'ilelor de-aur a

scri turelor rom!neB, 0loria literară a oetului muntean era <n declin. .olna% şi sărac, el era i0norat de +oştii căuza(i, unii dintre ei a:unşi <nalţi demnitari. Fa numai ,& de ani el ărea <n%ec9it, ieşit din istoria re'entă, <n contratim cu 0usturile noii erioade. Poetul a dorit <ncă din tim ul studiilor ari'iene să de%ină entru Eara Rom!nească un creator cores ondent lui 4asile 5lecsandri <n $oldo%a. El <nt!m inase cu entu'iasm antolo0ia de 2alade (i c'ntece bătr'ne(ti din "8&( şi se an0a:ase să redacte'e re+aţa entru următoarea ediţie. Cores ondenţele lirice dintre cei doi autori sunt mai ales tematice, <n s iritul Introducţiunii lui $i9ail Do0ălniceanu la A2acia literarăB din "8,), +olclorul, istoria, tradiţiile, credinţele, +rumuseţile atriei +iind surse rinci ale de ins iraţie. .olintineanu recunoştea <n tematica şi melosul liricii o ulare un model de urmat, intimiste din ciclul e care le %alori+ica <n 2as&e şi Legende istorice. Poe'iile everii se a ro iau rin tematică şi ro'odie de ciclurile

Lăcri&ioare= )uvenire= Mărgăritărele ale lui 5lecsandri. @nce !nd cu "8,,-"8,/, temelor erotice şi o ulare li se adau0ă istoria naţională, <n ima0ini +antastic-maca*re, teri+iante, e8em li+icate <n cele*ra *aladă Mi,nea (i baba. Poemul de ins iraţie valpurgică" a +ost re'entat şi comentat e lar0 de către ro+esorul P9ilarVte C9asle <n rimul curs de literatură rom!nă la Sor*ona. Cum <nsă istoria nu era entru .olintineanu doar un rile: de a e%oca teroarea sacră a %ră:ilor din tem lul
"

acinaţilor, ci scena unor e%enimente dramatice <n care eroi,

Roman, Ion, ?couri goet,eene :n cultura ro&'nă, Editura $iner%a, .ucureşti, "98), .&&.

&8

cunoscuţi ori anonimi, o+ereau e8em lul martira:ului entru ţară, el a conturat <n tim un ciclu de Legende istorice= care i-a consacrat cele*ritatea <n osteritate. E8ilul, im us de marile uteri rotectoare res onsa*ililor Re%oluţiei *ucureştene din "8,8, i-a o+erit lui 2. .olintineanu rile:ul de a <m*o0ăţi tematic şi de a lăr0i s aţiul liricii sale. .os+orul a de%enit <n o era sa un tăr!m ideal al iu*irii tra0ice, un eden al lăcerilor sen'uale, locuit de +emei <nc!ntătoare condamnate la o e8istenţă %e0etală, ţintuită <n norme de %iaţă rimiti%e. @n cei nouă ani de e8il oetul a stră*ătut itinerarii iniţiatice şi elerina:e reli0ioase, a colindat $area $editerană <n lun0 şi <n lat, a %i'itat şi admirat %esti0iile unor ci%ili'aţii de mult dis ărute, risi ite e ţărmurile ei continentale şi insulare. 3emele re+erate ale oemelor din anii "8,9-"8&8 erau6 e8ilul, marea, 7recia şi E0i tul antic, morm!ntul s+!nt din Ierusalim şi republica ortodo1ă de e $untele 5t9os. Ele dădeau conţinut am lului oem Conrad, *arcarolelor, ele0iilor, meditaţiilor romantice şi in%ocaţiilor reli0ioase. 3ot <n anii e8ilului, oetul a%ea oca'ia să-şi cunoască rădăcinile su+leteşti sud-dunărene. @nt!lnirea cu rom!nii din $acedonia, 5l*ania şi munţii Pindului i-a ins irat Macedonele= ciclu de oe'ii astorale şi idile <n maniera lui 3eocrit. Re%enit rintre ai săi, 2. .olintineanu a%ea conturate rinci alele cicluri de %ersuri care i-au consacrat succesul. 4olumelor de oe'ii din anii "8,> =Colecţie din poeziile do&nului D. 2olintineanu?, "8&( =C'ntece (i pl'ngeri? şi "8&& =Poeziile vec,i (i noi ale d4lui Di&itrie 2olintineanu? le adău0a o nouă recoltă editorială6 Legende sau basne naţionale :n versuri, "8&8H Melodii ro&'ne, "8&8H 2ătăliile ro&'nilor =5apte istorice?, "8&9H Ne&esis. )atire politice, "8/"H Legende noi cu note din cronicile ro&'nilor, "8/(. Poetul şi-a materiali'at dorinţa de a u*lica o inte0rală a o erei <n %ersuri <n anul "8/& u*lic!nd două %olume de Poezii at't cunoscute c't (i inedite, <n care %ersurile erau 0ru ate tematic <n şase cicluri6 5lorile 2osforului, Legende istorice, 2as&e, Macedonele, everii, Diverse. 5n0a:area olitică alături de domnitorul 5l. I. Cu'a, al cărui ministru şi consilier intim a +ost, a sto at c!ţi%a ani elanul creator al oetului, care s-a dedicat cu de%otament şi conştiincio'itate rolurilor <nalte <ncredinţate. Eşecul lui 5l. I. Cu'a şi sc9im*ările din structurile de %!r+ ale uterii du ă "8// <l reaşea'ă la masa de scris, re ertoriul +iind acum unul eminamente critic şi <nlăcrimat, <n 9ainele ro'odiei

&9

clasice. 4olumele de satire =?u&enide, "8//H Menade,"8>)?H e i0rame =Iele,"8//?, ode =Pl'ngerile o&'niei? recum şi o interesantă ediţie de Poezii din tinereţe nepublicate :ncă din anul "8/9 i-au <m*o0ăţit orto+oliul, care a:un0ea ast+el să numere a ro8imati% 8)) de titluri <n lim*a +rance'ă şi <n rom!nă. Pentru %olumul <n +rance'ă u*licat la Paris, 2rises d/%rient, el selectase doar """ titluri din inte0rala sa oetică. 2. .olintineanu a e8 erimentat <n cei #) de ani de acti%itate literară a roa e toate +ormele oetice, e ice şi lirice, romantice şi clasice, şi a stră*ătut calea de la ino%aţiile romantismului occidental la clasicismul 5ntic9ităţii 0reco-latine. El a culti%at at!t s eciile re+erate ale romantismului6 *alada 0otică, c!ntecul erotic medie%al, +eeria o ulară, meditaţia şi re%eria +ilo'o+ică, le0enda mitolo0ică şi istorică, c!ntecul eroic, c!t şi +ormele ro'odiei clasice6 satira, oda, e o eea, astorala şi idila. 7loria lui 2. .olintineanu rintre contem oranii s-a datorat Legendelor istorice, e care şcoala le-a inclus cu tim ul <n *i*lio0ra+iile o*li0atorii entru clasele rimare şi 0imna'iale. Cunoaşterea lor de către 0eneraţiile tinere a tre'it reacţii +ireşti de :o%ială ersi+lare cu deose*ire a stereoti iilor ro'odice şi a +i0urilor retorice erce ute <ntre tim , rintr-o necen'urată +olosire, monotone şi +ără sentiment. .. P. Maşdeu a inau0urat seria arodiilor cu 5avorita sau % noapte din februarie =ASatQrulB,"8//?H i-a urmat e8em lul I. F. Cara0iale cu Pa(a din )ilistra =AFucea+ărulB din anul "9"(? şi 7. 3o !rceanu cu Mi,ai 6iteazul (i turcii =A4iaţa rom!neascăB"9"/?". Create s re amu'amentul autorilor şi al *olintinene !nă <n 'ilele noastre. APremer0ător al lui $i9ai EminescuB(, 2. .olintineanu a +ost recunoscut şi un recursor al lui 5le8andru $acedons-i, cu care se <nrudeşte tem eramental şi caracterial. @n oe'iile din 5lorile 2osforului, cu delicatele lor ima0ini ar+umate de crini şi ro'e, a a+lat $acedons-i su0estii entru oema rondelurilor, iar din ta*lourile strălucitoare ale mării s-a ins irat entru e o eea 39alassa. @nrudirea dintre .olintineanu şi mai t!nărul $acedons-i s-a datorat nu numai ori0inii aterne suddunărene, ci şi am*iţiei comune de a-şi %edea o era inclusă <n atrimoniul literaturii euro ene. Ca şi <n ca'ul
" (

u*licului sastisit de e8a0erările

atriotarde ale dema0o0ilor olitici, ele au <ntreţinut de +a t interesul entru le0endele

oetului

aşo tist, 1ranţa, ţara soră :ntru latinitate, i-a

4<r0olici, 3eodor, note la Legende istorice, %olumul citat, . 8>(. Ne0oiţescu, Ion, Istoria literaturii ro&'ne, Editura $iner%a, .ucureşti, "99", . >#.

/)

recunoscut cu *ună%oinţă e+ortul creator, dar i-a tem erat am*iţiile uni%ersaliste. Iniţiator de sonuri şi +orme oetice ritmate ori0inal, oetul muntean a ins irat un secol mai t!r'iu e Ion Pillat, $ateiu Cara0iale şi Ion .ar*u. Con%ins că oe'ia nu este doar ictură, ci şi ine+a*ilă armonie, .olintineanu a creat <n oe'ia rom!nă de la "8&) ca%alcade, im recaţii şi descrieri memora*ile rin ima0inile sonore şi dinamice <n care a e8 erimentat at!t %aloarea mu'icală a liricii o ulare, c!t şi +orme ro'odice culte ale unor maeştri recum Momer, Sa+o, 5nacreon, Moraţiu, 4er0iliu, 2ante, .Qron, Mu0o, Famartine,# ale căror %ersuri le-a tradus şi ada tat. ;*li0at de soartă să-şi reali'e'e o era <ntr-o erioadă de tim mai scurtă dec!t cole0ul de 0eneraţie 4asile 5lecsandri, el a stră*ătut un drum oetic asemănător6 de la romantismul a%!ntat şi necen'urat retoric la si0uranţa ro'odiei clasice. $ai nenorocos dec!t cole0ul din $oldo%a, roiectele de la %!rsta maturităţii i-au +ost com romise de *oală şi de li suri materiale, ultimele %olume de oe'ii, din anii "8/9-"8>), +iind ela*orate şi u*licate su* semnul im ro%i'aţiei şi al ţ!+nei d!m*o%iţene. Sin0urul creator al 0eneraţiei aşo tiste care a desc9is oe'ia s re sudul continentului, <n Peninsula .alcanică şi $area $editerană, 2. .olintineanu a căutat cu asiune urmele su+letului rom!nesc risi it de mai *ine de un mileniu rintre 0reci, *ul0ari, al*ane'i şi turciH acestei curio'ităţi <ndră'neţe <i datorea'ă lirica noastră Macedonele, <nc9inate ci%ili'aţiei lor astorale. Eroti%on-ul lui &olintineanu Primul %olum din inte0rala de oe'ii u*licată <n anul "8/& se desc9idea cu 5lorile 2osforului, semn al im ortanţei e care autorul o atri*uia %ersurilor e teme erotice ins irate din lumea orientală şi al credinţei că, mai mult dec!t celelalte cicluri, aceste oeme <l situau <n %ecinătatea unor autori de resti0iu recum6 4olneQ, C9ateau*riand, Famartine, Mu0o". .olintineanu con+irma ast+el +a tul de a +i creat ;rientului euro ean o nouă ima0ine +ără a recur0e, ca alţi contem orani, +ie la recu'ita
#

oeme

7aldi, Fadislau, Introducere :n istoria versului ro&'nesc, Editura $iner%a, .ucureşti, "9>", a+irmă că 2. .olintineanu Anu s-a mulţumit dec!t +oarte rar cu sim litatea ade%ăratului +olclor rom!nesc, c9iar descriind trans9umanţa arom!nilor din San-$arina a rămas <n domeniul stro+icii de ins iraţie italo-0reacăB, "9". " Scriitorii +rance'i desco eriseră +rumuseţea e8otică a ;rientului de e ţărmurile asiatice şi a+ricane ale $ării $editerane consemn!ndu-şi im resiile <n note de călătorie. 4olneQ u*licase <n ">8> 6oFage en ?gFpte et en )Frie iar <n ">9", Les uinesH <n "8"" C9ateau*riand ti ărise L/Itinéraire de Paris a 9érusale&H <n "8(9 Mu0o u*licase Les %rientales= iar <n "8#& Famartine o+erise u*licului Les )ouvenirs$ i&pressions$ pensées et paFsages pendant un voFage en %rient.

/"

de ima0ini ale mitolo0iei 0reco-latine, +ie la sentimentalismul

atetic al

neoanacreoticilor auto9toni care la acea dată Ao*osiseră de:a literatura noastră, <ncă t!nărăB(. 2e alt+el, <n călătoriile sale, oetul +usese de'amă0it de realitatea <n+ri0urată şi uţin rimitoare a %estitului locaş al 'eilor de e muntele ;lim 6 era uţin ro*a*il ca e %!r+ul lui <n09eţat şi aco erit de 'ă adă, c9iar şi <n luna iunie, să se oată adă osti cine%a, +ie şi o stră%ec9e lăsmuire a ima0inaţiei omeneşti. Comentariul :o%ial al oetului e mar0inea li sei de os italitate a muntelui 'eilor din mitolo0ia 0reacă, ;lim ul,# <i o+erea rile:ul de a su*linia rolul artei <n recom unerea realităţii şi a*senţa cores ondenţelor dintre ade%ărul istoric şi cel artistic. El relatase cu umor <nt!lnirea cu doamna Iorel,, una dintre mu'ele orientale ale lui Famartine, A%este:ită şi cu nar09ileaua +ar!matăB6 numai %ersurile ins irate de +rumuseţea celei adorate <n tinereţe de oetul +rance' nu +useseră atinse de %reme, ele ăstr!ndu-şi ros eţimea şi sa%oarea cli ei de +ericire trăite de cei doi <ndră0ostiţi. .olintineanu <nc9eia e isodul <nt!lnirii cu mu'a lui Famartine cu <nţele ciune de +ilo'o+6 dacă +rumuseţea +emeii trece, cea a oe'iei nu iere nicic!nd. .os+orul a 0ă'duit cu os italitate e oetul rom!n e8ilat, i-a o+erit un re+u0iu din lumea insensi*ilă şi mercantilă recum şi osi*ilitatea de a-şi crea noua oe'ie, asemenea lui ;%idiu la ţărmurile Pontului Eu8in. Ca re'ultat al <ncrederii autorului <n uterea artei de a eterni'a +rumosul, 1lorile .os+orului re re'entau un modern şi romantic eroti-on al cărui s aţiu ima0inar se identi+ica str!mtorii care unea $area Nea0ră cu $area $editerană. 5tras de calitatea articulară a acestor locuri de Aa nu o*osi oc9ii ce o ri%escB<, 2. .olintineanu c!nta tinereţea, +rumuseţea şi iu*irea, 'eii cărora le aduceau o+rande +emeile seraiurilor <n%estite cu sacra misiune de a ăstra secretele seducţiei şi ale %olu tăţii. @n 1lorile 2osforului oetul a ne0li:at realitatea .os+orului şi s-a lăsat des+ătat de ro ria ilu'ie estetică. @n acest loc ocrotit de cer, ăm!nt şi mare se conto eau moartea şi %iaţa, lumina şi <ntunericul, iu*irea şi crima. Calea de a e <n a cărei As lendidă
(

2. .olintineanu, Note la 5lorile 2osforului din ediţia de Poezii u*licată <n "8/&, a ud 2. .olintineanu, %pere, %olumul I, ediţia citată, . 8,). # 2. .olintineanu, Călătorii la ro&'nii din Macedonia (i &untele +t,os sau )anta4+gora= <n %pere, %olumul 4I, ediţia citată, "98&, . #"/. , 2. .olintineanu, Călătorii la 9erusali& :n sărbătorile Pa(telui (i :n ?gipt, %olumul citat, .")". & 2. .olintineanu, Note la 5lorile 2osforului, ediţia citată, . 8,".

/(

ţăr!năB sc!nteiau eştişori şi săltau <n :ocuri răs+ăţate Adel+inii side+iiB era luminată de ra'ele lunii şi de um*rele serii şi %ră:ită de sus inele <nc!ntătoare ale 0rădinilor ce ascundeau odalisce, c!rd de aseri al*e ce cu răs+ăţare '*or la +ocul dulce al soarelui de mai!. Primă%ara, <n turceşte Il*a9ar, era anotim ul care dădea strălucire edenului oriental, iar <n luna mai 'iua a%ea o al*ă strălucire, noa tea era <nstelată şi aerul se răcorea Acu roua dulce de e crinB. Focaş al morţii, unde %iaţa se ţesea cu aur şi ar0int şi unde luna se năştea din a'urul mării, a ăr!nd şi dis ăr!nd rin %aluri, ca Aun sur!s +erice -un c9i su+erindB, .os+orul adormea <n c!ntecele de dra0oste ale caia0iilor şi ale escarilor din sandaluri. 3ăr!m al tinereţii şi al +rumuseţii, .os+orul <ndemna cu iu*ire su+letele 0in0aşe ale +emeilor din serai. 1rumuseţea eisa:ului natural era am li+icată de cea a tinerelor +emei, toate ademenitoare, ins ir!nd cli e de iu*ire asională. @ncă de la de*utul literar, oetul rom!n c!ntase durerea tinereţii condamnată la o dis ariţie rematură şi <şi declarase ade'iunea la 9oraţianul <ndemn car e diemI. Răs unsul lui .olintineanu la dilema lui Ienăc9iţă 4ăcărescu din cele*ra oemă @ntr-o 0rădinăB era <n +a%oarea moralei lui 2on Iuan şi res in0ea +alsa udoare şi miso0inismul. 1emeilor-+lori de e malurile %eşnic <n%er'ite ale .os+orului le re%eneau roluri di+erite. 4alidW, mama sultanului, %e09ea <m reună cu 9ad!nii lui caşlar-a0a ca le0ile seraiului să +ie res ectate cu stricteţe. Sultanele, +emei alese <n serai datorită +rumuseţii +i'ice er+ecte, erau %ulnera*ile la intri0iH adesea %ictime, ele alimentau istoria anecdotică a Porţii ;tomane cu o%eşti de iu*ire ne+ericită. Iată c!te%a e8em le6 Ra*iW condamnase la moarte cu s!n0e rece e *aiadera ce +ermecase entru c!te%a 'ile e sultan ameninţ!ndu-i ast+el o'iţia <n im eriuH Feili <ncălcase interdicţiile 9aremului şi o+erise cli e de dra0oste unui oarecare 5li *ei, alături de care <şi 0ăsise s+!rşitul <n mareH $e9ru*W <l <n+runtase e crudul sultan Selim, declar!ndu-şi dra0ostea entru ţara natală din %ec9ii Car aţi şi entru tinerii ei m!ndri, <ndră'neală entru care +usese a'%!rlită <n a ele măriiH SuadW <şi alesese sin0ură iu*itul, e Adulcele ;marB, li*ertate
" (

3oate citatele sunt e8trase din 2. .olintineanu, %pere, %olumul I, ediţia citată, . #-")8. Carpe die&, lat. 2ucură4te de ziua de azi$ folose(te4te de ziua de azi, a arţine lui Moraţiu, %de, I, "",8. Poetul amintea lui Feucon că %iaţa e scurtă şi că tim ul trece şi <l <ndemna să se *ucure de 'iua de a'i şi să nu se <ncreadă <n 'iua de m!ine. # Ienăc9iţă 4ăcărescu =">,)X">9>? este autor al unei cele*re meta+ore a +lorii, care se re0ăseşte şi la 7oet9e, <n 8efundenH *oierul oet se <ntrea*ăO 3ntr4o grădinăP L'ng4o tulpinăP Eării o floareP Ca o lu&ină.PP )4o tai $ se stricăQP )4o las &i4e fricăP Că vine altulP ;i &i4o ridică.

/#

entru care tatăl său, sultanul, o a'%!rlise <n mare <m reună cu alesul eiH 7ul+ar, +rumoasa cerc9e'ă a lui .araictar ordinului celui *at:ocorit. Man!mele, +emei din nomenclatorul de %!r+ al seraiului, a%eau arte de drame sentimentale, asemenea sultanelor6 2ilru*am +usese condamnată la moarte entru că-şi ridicase iaşmacul =%ălul de e o*ra'?H NaidW artici ase la o cons iraţie militară numai entru a se ră'*una e iu*itul amne'ic şi a +i <m reună cu el, <n ad!ncurile măriiH 1atmW, sora sultanului 5*dul $ed:id, murise de durere deoarece le0i stră%ec9i, *ar*are, <i condamnaseră la dis ariţie runcul. 5necdotica adusă <n rim- lanul oemelor, <i o+erise lui .olintineanu rile:ul de a denunţa scla%ia +emeii orientale şi de a demonstra inactualitatea unor tradiţii monstruoase <n e oca modernă. Sedus de sonoritatea delicată a numelor ro rii turceşti oetul <ntocmea un ade%ărat dicţionar onomastic +eminin6 SiulW, Ra*iW, Feili, 5lmelaiur, $e9ru*W, 1atmW, NaidW, 2irlu*amH 7ul+ar. @n SiulW este re'entat ortretul tradiţional al +emeii turce, <n costum de lim*are6 <n%ăluită din ca !nă la icioare cu numeroase tunici =+ere0ea, cerc9e', dal0a, s!rmali-elec?, %oaluri =iaşmac? şi şal%ari, ea <şi rote:a cu străşnicie misterul +rumuseţii. $ătăsuri, sto+e scum e şi rare, de 0elemie şi 0ean+e' con+ereau su0estii tactile ele0anţei +eminine orientale. Piesele numeroase de <m*răcăminte e8otică dis ăreau <n intimitatea 9aremului, unde +emeile <şi etalau s lendoarea tru urilor Adulci recum criniiBH ărul Alun0, ne0ru sau *ălai, <m letit <n mii de şu%iţe, cu *ucle şi cosiţe muiate <n diamanteBH +aţa Aal*ă luminată de +runtea de *riliante şi de oc9ii ca +ocul dumne'eiescBH *u'ele Aar'ătoare ale 0urii de ru*inBH 0!tul şi umerii Aaco erite de diamanteBH *raţul al*, Arotun:orBH s!nul de A%er0ură, ademenitorBH mi:locul Asu*ţire, <ncins de un *r!u strălucitorBH icioarele Aal*e şi miciB. .olintineanu atri*uia +rumuseţii +eminine meta+ore su0esti%e, ca s re e8em lu6 Ade tinereţeB, A%is din EdenB, A*uc9et dra0 şi +ra0ed de deliciiBH A+armec 0raţios, %ir0inalBH Astea de lumină ce arde-n +rumuseţea lumească şi di%inăB. El sur rindea 0raţia +eminină <n dansuri ritualice6
3am*ura răsună su* m!na noroasă 5 unor eunuciH Iar danţul <n+loară 09irlanda %oioasă 5 scla%elor dulci.

aşa, du ă ce <şi mărturisise dis reţul

entru

*ătr!neţea res in0ătoare a stă !nului, <şi 0ăsise s+!rşitul <n +lăcările seraiului din

/,

4ă'ut-aţi %oi oare e +aţ-a'urată 5 s lendidei mări C!nd soarele %arsă o loaie ar0intată 2e dulci sărutări

Cum sc!nteie dulce aceste sua%e 3orente de +ocC 5şa e ta ete +rumoasele scla%e @n danţuri se :oc. =8ulfar?

3inerele +emei <şi alun0au <nc!ntau ri%irile6
2ilru*am <n%ăluită 2-al ei ăr des+ătător, Ca o dulce stea su* nor @ntr-o les ede-n+lorită, Se re%ede cu amor F!n0ă d!nsa o +ecioară Cu oc9i dulci şi amoroşi, ; sărută, o de%oară C!nd e lun0a-i cosicioară C!nd e s!nii 0raţioşi. 2ar +rumoasa e8ilată Scoate iute din canal 5 a rece şi curată

lictisul <n :ocuri ac%atice, a căror sen'ualitate

Li stro eşte :una +ată Peste s!nu-i %er0ural. Una -alta se stro eşte Li-n re'*elul lor %oios, Printre a*urul a os, Numai a*uru-n%eleşte Cor ul lor cel 0raţios. 2ilru*am, <ndestulată Cere ace, se redă Cu 0uriţa-i ar+umată Pe <n%in0ătoarea +ată Cu căldură sărută. =Dilruba&?

Printre cele &) de titluri ale %ersiunii 1lorilor .os+orului <n lim*a rom!nă se a+lă şi c!te%a meditaţii de +actură romanticăH Astrăin <n um*ra %ieţii, rătăcitor rin no ţi de amărăciune şi 'ile de lăcereB, oetul <ndră0ostit de mu'a sa, Ao t!nără ărere, +rumoasă, ideală, cu c9i ul +ecioresc, cu +aţa alidă şi <necată <n lacrimiB +usese condamnat la sin0urătate şi o*li0at să +u0ă de lume, irosindu-şi ast+el tinereţeaI. @n oe'ia Mial= mu'a i se <n+ăţişa dre t mireasa cerului, care locuia <n 0!ndire ca Aro'a <ntr-un crinB şi-i cule0ea tinereţea ca A+lacăra din soareB. Poem anecdotic des re scla%ia +emeii orientale, Ra*iW cu rindea o mJrturisire 9edonistă6
;, +iu al ericiuniiG ;m, mi'eră ţăr!nă, Ce <ntr-o 'i trăieşte şi un +atal minut Co*oară din morminte nesta*ilul tău lut, 7ră*eşte-te de 0ustă, c!t %iaţa ta luceşte, 5ceastă +rumuseţe ce dulce ne ră eşte, ]st +armec +ără moarte, aceste străluciri Ce răs+ăţ!ndu-ţi dulce ar'!ndele simţiri, @m*ată al tău su+let şi-l +ace de tresare Su* m!na ro%idenţei, d-amor şi des+ătareG ;9G $!ne-a ta ţăr!nă de %!nt se %a ră iG Căci moartea stă ascunsă su* +loarea de o 'iY 3u *ucură-te <nsă d-aceste dulci %ederi
(

2. .olintineanu, %ol. cit., . &9.

/&

Ce +ac deo otri%ă e omul de dureri Cu 'eiiG 1ii +erice, c!nd ai utut <n lume, Prin +a te 0eneroase, să-ţi laşi un dulce numeG = abié?

Poetul a adunat <n %ersurile acestui ciclu elemente de recu'ită romantică entru a su0era +rumuseţea ireală a eisa:ului6 lună, stele, noa te, mare, %aluri, undă, *ri'ă, a'ur, caiac, sandal, c9i aros, tranda+ir, ro'ă, crin, 0rădină <n+lorită, ri%i09etoare, st!ncă. $ulte dintre acestea erau e8 rimate <n turceşte entru a con+eri <ntre0ului ciclu un +ior oriental, autentic6 ai, lial, le0i+er, deni', lati+, iel, Il*a9ar, 09iul, *iul*iul, şair. @n atria ima0inară a iu*irii, a tinereţii şi +rumuseţii %eşnice, a ar+umurilor, a culorilor şi a asiunilor %ir0inale, 2. .olintineanu a%ea intuiţia cores ondenţelor. El introducea o*iectele <ntr-un s aţiu al inocenţei şi al sua%ităţii cre!nd o Aade%ărată sim+onie a al*ului strălucitor, născut dintr-o ameţitoare 9oră de +i0uri retorice şi dintr-o sonoritate e8otică, orientalăB!. $eta+ora cu rinsă <n titlul acestui ciclu, 1lorile .os+orului= atri*uia +emeilor 0in0ăşie şi +ra0ilitate %e0etală6 crinul era sim*olul morţii remature, tranda+irul numea %iaţa şi iu*irea tinereţii, %ioreaua şi +lorile din Car aţii *ătr!ni su0erau asiunea şi %eşnicia. Com ararea %ersiunii rom!ne cu cea +rance'ă re%ela +a tul că oetul a <nţeles di+icultatea de a trans une <n altă lim*ă melodicitatea %ersurilor, cu deose*ire e+ectele sonore născute din a0lomerarea de cu%inte onomastice şi to onimice, de aceea el a inclus <n %olumul .rises dO;rient numai acele oeme care se de'%oltau <n :urul unor nuclee e ice sau creau ta*louri descri ti%e. Retorismul şi entru oeţii o'a romantică s-au demoneti'at <n tim , iar oemele sale recum $ircea orientale alături de cele ale altor con+raţi de 0eneraţie au de%enit surse de ins iraţie ostmodenişti de la s+!rşitul mileniului al doilea, Cărtărescu!. Istorio'ra"ia lirică a românilor E%enimentele re'entate de istoricii aşo tişti <n studii, tratate şi manuale şcolare, 2. .olintineanu le-a trans us <n %ersuri o+erind literaturii rom!ne un inedit com endiu liric al eroilor şi al +a telor 0lorioase din trecutul medie%al al Eărilor
"

uritatea,

Simion, Eu0en, Di&ineaţa poeţilor$ eseu despre :nceputurile poeziei ro&'ne, Editura Cartea rom!nească, .ucureşti, "98), .",9. " Cărtărescu, $ircea, Levantul, Editura Cartea Rom!nească, "99), . "&(.

//

Rom!ne. Poetul şi-a 0ăsit sursele de ins iraţie <n cele ,( de le0ende din ; samă de cu%inte de Ion NeculceI, <n Feto iseţul Eării $oldo%ei de 7ri0ore Urec9eB, <n istorio0ra+iile %ecinilor im eriali ai Pro%inciilor Rom!ne. Pu*licate <nce !nd cu "8,/, le0endele istorice com letau seria meditaţiilor lui 4asile C!rlo%a şi 7ri0ore 5le8andrescu e tema ruinelor, a +ra0mentelor de e o ee ale lui 7. 5sac9i, C. Ne0ru''i, I. E. Rădulescu, a imnurilor <nc9inate tinerei oştiri rom!ne recum şi a c!ntecelor eroice o ulare. Fe0endele istorice im uneau un cod atriotic, alcătuit din sentinţe memora*ile, cu %aloare aremiolo0ică şi <nălţau un oma0iu sincer tuturor celor care s-au :ert+it entru interesele naţionale. Coloana lui de susţinere o re re'enta dra0ostea +aţă de ţară, res onsa*ilitatea entru re'entul şi %iitorul ei. 4oie%o'ii, oştirea, <nalta aristocraţie, clerul <nalt +useseră animaţi <n E%ul $ediu de acest sentiment e care l-au sădit <n inimile urmaşilor. 2ra0ostea de ţară +usese 0aranţia unei <nţele te c!rmuiri6 marii domnitori s-au <n0ri:it de soarta Eărilor Rom!ne <n dauna intereselor ersonale sau de +amilie. ;s italitatea rom!nească tradiţională nu era <n contradicţie cu m!ndria de a +i li*eri, mani+estată cu deose*ire <n %remurile medie%ale c!nd duşmaniilor se a+lau <n a+ara 0raniţelor. 2. .olintineanu a%ea con%in0erea că dra0ostea de ţară se naşte doar <n su+letele celor aleşi a de%eni martiri6 din numeroasa 0alerie de domnitori numai $ircea, Lte+an şi $i9ai au de%enit eroiH din seria marilor *oieri doar Preda .u'escu, 7ro'a, $iron Costin au ser%it cu sinceritate interesele naţionale. 5cestor uţine ersonalităţi li s-au alăturat mulţi anonimi6 oştirea şi că eteniile rămase e c!m urile de lu tăH clerul <nalt :ert+it entru credinţa strămoşeascăH +emeile =mame, surori, +iice, soţii? care au ocrotit lim*a, datinile şi credinţele stră*une. S re deose*ire de sua%ele +lori ale .os+orului a căror e8istenţă e+emeră era o*iectul lăcerilor şi al sen'aţiilor %olu toase, +emeia rom!nă e%ocată <n le0ende cores undea rototi ului antic al ama'oanelor. $arioara, +ata de la Co'ia, $aria Putoianca, muma lui Lte+an cel $are, +emei delicate şi lăcute, do%edeau o %oinţă de +ier şi-şi res ectau <nainte de orice ţara şi neamul. Prototi eroic al +eminităţii medie%ale, ele cereau +iilor, +raţilor şi soţilor să +ie cura:oşi, să <n+runte cu demnitate duşmanii ţării, să se :ert+ească
(

entru

Neculce, Ion, Letopiseţul Ţării Moldovei recedat de % sa&ă de cuvinte, ediţie <n0ri:ită de Ior0u Iordan, Editura Ltiinţi+ică, .ucureşti, "9/8. # Urec9e, 7ri0ore, Letopiseţul Ţării Moldovei, Editura Ltiinţi+ică, .ucureşti , "9/8H

/>

inde endenţa şi 0loria ţării. 5desea ele <nsoţeau *ăr*aţii <n lu tă şi asi0urau rin 0estul lor %ictoria. Fe0endele lui .olintineanu au o structură e ică s eci+ică, +iind alcătuite dintrunul sau mai multe ta*louri care se de'%oltau <n :urul unui discurs am lu, retoric, cu o <nc9eiere senină. @ncă de la rimul oem care a inau0urat ciclul Fe0endelor istorice din "8/&, Cea de e urmă noa te a lui $i9ai 4itea'ul, alcătuit din două ta*louri, autorul im unea această structură +ormală, <m rumutată din structurile ro'odice ale *aladei romantice euro ene. @ntr-un cadru nocturn, de calm şi +rumuseţe, luna strălucea Aca un 0lo* de aurB şi <şi %ărsa ra'ele Adulci şi ar0intoaseB este %!r+ul de munte unde $i9ai se a+la <m reună cu că itanii săi. Peisa:ul <l <ndemna e domnitorul a+lat la cum ănă %ieţii la re%erie, la meditaţie melancolică asu ra rostului %ieţii trăită ca Asua%a rouăB. 5l doilea ta*lou al le0endei contrasta cu liniştea de la <nce utul oemului6 toastul lui $i9ai <n sănătatea că itanilor, alcătuit din sentinţe la idare, cores undea codului eroic medie%al ima0inat de li*ertatea era o o ţiune oet6 li*ertatea indi%iduală resu unea e cea colecti%ă, e mem*rii unei naţională6 ACe e %iaţa noastră <n scla%ie oareC Noa te +ără stele, 'iuă +ără soareBH ersonală care de+inea şi di+erenţia colecti%ităţi6 ACei ce ra*dă :u0ul şi-a trăi mai %orX $erită să-l oarte s re ruşinea lorBH orice om era marcat de etnia căreia <i a arţinea6 A5st+el e rom!nul şi rom!n sunt euX Li su* :u0ul *ar*ar nu lec ca ul meuB. Fe0endele au +ost cel mai des studiate dintre toate oemele oetului aşo tist şi au <ntrunit a recieri +a%ora*ile cu ri%ire la mesa:ul atriotic şi la cadenţarea ro'odiei. 7ara*et I*răileanu" l-a considerat e 2. .olintineanu Acreatorul *aladei rom!neştiB. ; sinceră con+esiune +ăcea Fucian .la0a( care le considera inte0rate s iritului rom!nesc6 A<n noi +ără să ne dăm seama lutesc rea demult, dar cu temelii trainice, %ersurile luiB. Ion Pillat# considera că <nainte Ade a +i un mare oetB 2. .olintineanu Aa +ost un mare rom!nH dacă %aloarea estetică a oe'iei sale este discuta*ilă, %aloarea ei naţională şi atriotică %a <m*o0ăţi <ncă multă %reme su+letul rom!nescB. Fe0endele istorice erau nişte A oeme *ătute <n metal no*il, Ymedalii antice ăstr!nd 0ra%ate e ele cu liniile
"

I*răileanu, 7ara*et, %pere, ediţie critică de Rodica Rotaru şi 5l. Piru, %olumul 4III, .ucureşti, Editura $iner%a, "9>9, . ##(. ( .la0a, Fucian, 2olintineanu, <n APatriaB, I4X"//, (( au0ust "9((, . ". # Pillat, Ion, *n destin poeticO D. 2olintineanu, %olumul Cradiţie (i literatură, Editura Casa Lcoalelor, .ucureşti, "9,#, ."/).

/8

cele mai ure ro+ilul eroic şi +a tele mari ale trecutului nostru. Ele ne stau mărturie şi <n%ăţăm!nt des re stră%ec9ile %irtuţi ale neamului rom!nesc. Sentimentul ce le animă este romantic, dar %ersul la idar e clasic JYK sună sentenţios ca o inscri ţie romană JYK sună ro%er*ial şi ro+etic. 5re e alocurea o concentrare, o sim litate, o seninătate, o nai%itate sur rin'ătoare şi nu ne s+iim s-o s unem, 9omericăB. (antasticul tene!relor şi al "eeriei populare Succesul *aladei Mi,nea (i baba,, u*licată la <nce utul acti%ităţii literare, l-a <ndemnat e oet să cree'e (" de *asme, cristali'ate a*ia du ă "8&& <ntr-un ciclu distinct, <n care tonalităţile teri+iante, maca*re, se <m leteau cu +eeria strălucitoare şi miraculosul +olcloric. 2as&ele erau entru autorul lor Anişte +a*ule o%estite <n co ilărie de doici, care nu erau <ncă scrise şi nici c!ntate recum doinele de dor sau *aladele 9aiduceştiB". Poetul constatase că aceste o%eşti riscau să se iardă +iind <ncă Aneculese şi ne u*licateB. Ele <i desco ereau ni%ele mitolo0ice şi istorice di+erite6 +eeria +olclorică o ulată de domni, domniţe, 'mei, '!ne, a:i, animale cu uteri oraculare şi +antastice este ilustrată <n 5ata din dafin, Do&nul de rouă, Povestea &u(telor, Cerbul şi N4aude$ n4a vede$ n4a greul pă&'ntului, istoria *!ntuită de credinţe şi su erstiţii =iele, stri0oi, sc9elete, cada%re, morminte, cimitire? <n Doc,ia, Doa&na lui Negru, adul do&nul (i fata din casă, Doa&na lui Negru, Do&nul Cig,inei, )eneslas, Capul avarilor. Ciclul de 2as&e din ediţia de Poezii din anul "8/& era desc9is de +eeria +olclorică 5ata din dafin, ins irat, du ă cum mărturisea oetul, din mitolo0ia orientală. 1irul e ic re'enta istoria +etei care <ncălcase interdicţiile ursitei şi urmase c9emările inimii şi lăcerile iu*irii tinere. 5*andonată de cel cu care <m ărtăşise %olu tăţile ăcătoase ale dra0ostei inter'ise, ea era condamnată a rătăci rin lume, des ărţindu-se entru totdeauna de condiţia de '!nă a uni%ersului +loral. Poetul ilustra aceeaşi temă <n E'na doa&na, numai că eroinei <i era ursit a se *ucura de dra0oste şi a trăi, ca <n orice *asm, +ericită !nă la ad!nci *ătr!neţi. 3onul luminos al *asmului se răs+r!n0ea <n culorile şi sunetele care com uneau ta*lourile +eeriei6
,

Mi,nea (i baba este ca şi % fată t'nără pe patul &orţii un oem cu o istorie a rece tării im resionantăH a +ost dramati'ată <n "8&8 şi re'entată e scena 3eatrului Naţional din .ucureştiH .olintineanu a luat <n "8/8 ta*louri din oem şi le-a inclus <n drama istorică Mi,nea 6odăH " 2. .olintineanu <n notele la ediţia de Poezii din "8/& dădea această de+iniţieH a ud 3. 4<r0olici, note la %olumul citat, .89)

/9

Printre um*rele tăcute $ii de ra'e se strecor, S*or ca %isele lăcute @ntr-un ne0ru %iitor. Stelele sc!nteietoare Fe0ănate strălucesc Li-n cereasca lor %ul%oare Se to esc şi <n+loresc. Iar <n %!nturi ro+umate 1lutureii auriţi Peste +lorile rouate Se *alanţă adormiţi. Printre +lori şi rintre rouă S!nele %oioase '*or Li din 0enele lor louă Un torent sc!nteietor. =5ata din dafin?

Li <n 2as&e 2. .olintineanu <şi e8ersa ana sc9iţ!nd ortretele +eminine +ascinante6 co ila din Do&nul de rouă şi +ata din alatul de su* st!ncă din 5ăt45ru&os. $ai mult dec!t <n alte oe'ii, oetul ilustra aici tema morţii <n %ariate re0istre +olclorice şi li%reşti cu a:utorul unor elemente de decor a arţin!nd romantismului 0otic. Ima0inea ei era <m rumutată din icono0ra+ia +olclorică şi cea *i'antină6 Znaltă şi uscată, cu erii '*urliţi, de lacrimi stro iţi, <ncon:urată de *oli +urioase, 0ăl*e0ioase, lesnind din ari i şi r!n:ind ca iesmeleB ". Uni%ersul *asmelor se a+la su* semnele ursitei rele şi ale ceasului rău, istorii s!n0eroase şi +ratricide erau conturate din inedite ima0ini auditi%e, icturale, dinamice şi ol+acti%e. 3a*louri de %irtuo'itate estetică includeau ca%alcade şi *lestemeH ino%aţii ro'odice le conturau <n manieră ersonală ar9itectura e8terioară şi sonda:ele <n lumea +antasmelor(. Po%eşti ne+ericite de dra0oste se e%idenţiau <n rim- lanul *asmelor -erol, Doc,ia, Doa&na (i scutierul iar <n 5ăt45ru&os se ada ta şa*lonul +olcloric rom!nesc la tema rinci ală din 5aust de 7oet9e#. Uni%ersul teri+iant al morţii era dominat de o icono0ra+ie +eminină maca*ră6 *a*e %ră:itoare, +emei tinere moarte, cada%re, stri0oi, nai*e, na0ode, s aime. Statuile
Se mişcă toate stanele, Păşesc s ăim!ntătoare,
" (

rindeau %iaţă <n Capul avarilor

entru a se ră'*una e cei care *at:ocoriseră s+inţenia tem lului6

2. .olintineanu, Moartea, <n 2as&e, %olumul citat, ."9,. 2. Po o%ici, o . cit., . >>H # Ion Roman, o . cit., .&&H

>)

Li-n noa te, calcă, s+ar!mă, .ar*arii su* icioare.

@n oemul Doc,ia= ins irat dintr-o stră%ec9e le0endă, eroina a%ea un ro+il inedit6 moartă <nainte de %reme ea a ărea <n %isele iu*itului entru a-i sancţiona in+idelitatea şi a-l in%ita <n lumea um*relor. Iată c9emarea tinerei moarte6 A4ino scum ul meu *ăr*atGX 4inOG Căci ora a sunat,X Să trăim d-aici-m reunăX @n al mormintelor atXX 4inOG Căci um*rele se-ndeasăYX 4e'iC Ce *ine m-am 0ătitGX Cum mi-e ărul <m letitGX 4e'i ce t!nără mireasăX 5i tu, m!ndrul meu iu*itGB. @n oemul lui .olintineanu, +ecioara dacilor de%enea o +emeie trădată <n dra0oste de un *ăr*at, nedemn de iu*irea ei. 5utorul a de'%oltat această ima0ine inedită a 2oc9iei şi <n Craianida, unde +emeile, <ndurerate şi s eriate de ers ecti%a unui lun0 ră'*oi s!n0eros, +a%ori'aseră %ictoria romanilor, 0ră*ind ast+el naşterea noului o or rom!n. Ca odo era *asmelor lui 2. .olintineanu era +ără <ndoială Mi,nea (i baba. Cu o structură dramatică, alcătuită din nouă ta*louri, ea inau0ura <n oe'ia noastră cultă romantismul 0otic şi sonorităţile %ersului maca*ru. @ntr-o eşteră dintr-un munte r! os, la ora c!nd Alam a se stin0ea la ne0rul morm!ntB şi A*u9a l!n0ea rin triste sus ineB, <n Atem lul ruinat al acinaţilorB *a*e *lestemate <şi ascundeau %ră:ile şi +armecele entru +etele nenuntite. @ntr-un asemenea decor maca*ru o *ătr!nă, ce Aoroarele uscaseră <n lumeB, răscolea %ul%oarele şo tind <ncet un nume. Ne0rele locuri erau tul*urate de re'enţa unui om cu Aoc9ii de s!n0e, cu +runtea uscatăB ale cărui %or*e st!rneau <n munţi %i:eliile. .a*a mărturisea celui adus de %ră:ile sale că era mama unui +ecior dis ărut rematur <n ră'*oaie şi se ră'*una acum e cel care ro%ocase dis ariţia +eciorului o*li0!ndu-l să *ea dintr-o 9!rcă s!n0e cald. 3!r!t <ntr-o 9alucinantă %ra:ă, $i9nea se scu+undă <n 9aosul re0retelor. 3a*loul ororii care %i*ra <n straturile ancestrale ale conştiinţei omeneşti este alcătuit din morţi Aca +run'ele de toamnăB, din %!rcolaci care ţi ă <n '*or şi din şoimane care calcă <n %ăi. Punctul culminant al *aladei <l re re'enta *lestemul *a*ei, unul din momentele remarca*ile <n de'%oltarea im recaţiunii <n literatura rom!nă. $i9nei <i era 9ără'it6 să calce e cada%re, să str!n0ă <n *raţe +orme dia+ane, să se <ncreadă <n tot ce i se s une, să-i ardă lăm!nii de sete, să nu-şi oată <m lini dorinţele, să trăiască sin0ur e lume, uitat de toţi şi neascultat de nimeni. El era <ncon:urat de 9imere6 nai*a cu ca ul de taur şi 09eare de stri0oiH na0ode cu ca de mistreţ, cu lun0i şi str!m*e r!turiH dia%oli cu

>"

ărul %!l%oiatH s aime r!'!nde. @n cele din urmă $i9nea <ncăleca şi se ierdea <ntr-o ca%alcadă a remuşcărilor şi a teroarei de a +i desco erit c9inurile %eşnice ale iadului, <ntr-o sara*andă de'lănţuită de tro ote, +!ş!ituri, s+orăituri, 9o9ote şi *u*uituri. Istoria literară, deşi a recunoscut er+ecţiunea stilistică şi ino%aţia ro'odică a acestei oeme, i-a căutat şi 0ăsit modelele din literatura uni%ersală <n Lenore de .ur0er! şi Noaptea valpurgică de 7oet9e. Conclu!ii ; era lui 2. .olintineanu a urmat destinul 0eneral al aşo tismului6 citită cu interes <n tim ul %ieţii autorului, ea intra <ntr-un con de um*ră du ă dis ariţia sa. Iunimea din Iaşi a ne0at lui .olintineanu meritele artistice ale creaţiei de du ă "8,8 şi a +i8at <n conştiinţa u*lică ima0inea de oet al <nce utului de drum, alături de I. E. Rădulescu, 7. 5sac9i şi C. Ne0ru'i. 2u ă "8>>, c!nd Rom!nia tra%ersa o erioadă de renaştere a sentimentelor ci%ice, o era lui 2. .olintineanu era din nou adusă <n atenţia u*licului6 se ti ăreau ediţii selecti%e ale oe'iei, se reedita romanul Elena şi memoriul des re Cu'a şi oamenii săi. @n mod arado8al se mani+esta mai mult interes entru creaţia sa <n a+ara 0raniţelor6 P9ilarVte C9asle re'enta la Sor*ona un curs de oe'ie rom!nă şi aducea e8em le din .rises dO;rientH <n "89,, la Uni%ersitatea din Pesta <şi susţinea doctoratul un un0ur, 1rancis 7om*or!, cu o te'ă dedicată lui 2. .olintineanuH el%eţianul s ecialist <n istoria literaturii +rance'e din a+ara 0raniţelor, 4ir0ile RosselI, se ocu a de lirica +rance'ă a oetului rom!n. @n secolul al XX-lea .olintineanu era de+initi% intrat <n Panteonul literaturii rom!ne moderne iar o era sa cunoştea o serioasă şi a lecată cercetare din artea istoricilor literari care au recunoscut scli irile de 0eniu ale oe'iei, contri*uţia romanelor la de'%oltarea s eciei <n e oca modernă, %aloarea documentară şi de su+let a celorlalte ro'e. 2in "9#), c!nd se u*lica un %olum de oe'ii su* titlul .olintineanu o%estind co iilor= unele dintre creaţiile sale intrau <n %ersurile, ca modele de discurs retoric.
" "

atrimoniul literaturii

entru co ii, <n

manuale şi <n *i*lio0ra+ii şcolare o*li0atorii. 7eneraţiile tinere erau ne%oite a-i memora

5 ud 7. Călinescu, o . cit. 5 ud dr. Ioan Raţiu, )tudii (i biografii, .la:, "9),. ( 5 ud 3. 4<r0olici, note la 2. .olintineanu, %pere, %olumul I4, ed. cit., .&//.

>(

2e'%oltarea cercetărilor stilistice şi de istorie a lim*ii rom!ne literare a consacrat rolul lui .olintineanu la moderni'area lim*a:ului oetic, nume de resti0iu ale acestor noi disci line demonstr!nd <n anali'e minuţioase şi de detaliu contri*uţia la de'%oltarea +ormelor moderne de e8 rimare artistică. @ntre editorii o erei lui .olintineanu s-au a+lat nume de resti0iu ale literaturii noastre, s re e8em lu6 Lt. ;. Iosi+, Ion Pillat, 2. Po o%ici, iar la o sută de ani de la inte0rala de oe'ie u*licată de autor, <n "9/&, Ion Roman <n0ri:ea o nouă ediţie com letă. $edalioanelor şi *io0ra+iilor dedicate lui 2. .olintineanu !nă la "9/) li se adău0au mono0ra+iile lui Ion Roman, 2. Păcurariu şi 3. 4<r0oliciH studiile 7a*rielei ;măt şi Paul CorneaH anali'ele tematice ale lui $arian Po a şi 1lorin 1ai+er re+eritoare la călătoriile e ocii romanticeH ree%aluările lui Lte+an Ca'imir des re ionierii romanului rom!nesc şi eseul des re roman al lui Nicolae $anolescuH eseul lui Eu0en Simion des re oeţii aşo tişti. 2. .olintineanu <şi a+lă loc <n istoriile literaturii rom!ne moderne şi nici un cecetător nu-i mai oate i0nora contri*uţia la de'%oltarea oe'iei, romanului, *io0ra+ice şi a <nsemnărilor de călătorie. .olintineanu consolidea'ă o direcţie literară <n care modernitatea romantică, cosmo olită se <m leteşte cu direcţia *alcanică. E8 erimentele artistice care <i conturaseră un uni%ers literar incon+unda*il se re0ăsesc la urmaşi6 5le8andru $acedons-i <i <m ărtăşeşte sentimentele +ranco+ile şi interesul +aţă de as ectul sonor al %ersurilorH ere0rinul Panait Istrati e%ocă latinitatea orientală din orturile dunărene şi mediteraneeneH Ion .ar*u, $ateiu Cara0iale, Ion Pillat recunosc a se +i ins irat din oe'ia şi ro'a saH $ircea Eliade continuă şi de'%oltă <n ro'ele +antastice su0estiile din romanele *olintinene. 4. 2. Păun, unul dintre rimii e8e0eţi ai o erei lui .olintineanu din secolul al XX-lea, <l considera oetul Acel mai duios, cel mai sincer, cel dint!i rin dulceaţa 0raiului şi cel de-al doilea rin <nr!urirea culturală asu ra 0eneraţiei dintre "8&)-"88)B". Bibliografie .olintineanu, %pere, I- IX, ediţie <n0ri:ită de 3. 4!r0olici, colecţia Scriitori rom!ni, Editura $iner%a, .ucureşti
"

ro'ei

4asile 2. Păun, 2olintineanu, <n Literatură (i artă ro&'nă, an 4, nr.""-"(, (& se tem*rie-(& octom*rie, "9)", .>8#.

>#

Călinescu, 7., Istoria Literaturii ro&'ne de la origini p'nă :n prezent, ediţia a II-a, Editura $iner%a, .ucureşti, "98( Simion, Eu0en, Di&ineaţa poeţilor$ eseu despre :nceputurile poeziei ro&'ne, Editura Cartea rom!nească, .ucureşti, "98)

4asile 5lecsandri
Numit Are0e al oe'iei %ecinic t!năr şi +ericeB", %eselul c!ntăreţ al iu*irii care r!de rintre lacrimi c!nd o c!ntă e 2ridri, este ultimul dintre co iii %ornicului 4asile 5lecsandri şi ai Elenei Co'oni, +iica unui 0rec sta*ilit <n $oldo%a.( Născut <n anul "8(", (" iulie, <n casele din .acău ale +amiliei, el a +ost răs+ăţatul ărinţilor, al surorii Catinca şi al +ratelui mai mare, Iancu. 3atăl a o*ţinut o +rumoasă a%ere din comerţul cu sare şi cereale, care i-a ermis să-şi trimită co iii la studii <n străinătate şi să o*ţină titlul de %ornic <n anul "8&,. 5semenea +eciorilor de *oieri din acea %reme, %iitorul *ard al $irceştilor du ă ce <n%aţă rimele cu%inte rom!neşti de la mama 7a9iţa,# ca ătă rimele de rinderi de muncă intelectuală de la relatul ardelean 79erman 4ida, ade t al istorio0ra+iei iluministe şi disci ol al istoriei lui 79eor09e Lincai, al cărui manuscris <l urta cu sine şi <l +ăcea cunoscut tinerilor săi ele%i. 5 +ost a oi <nscris la ensionul ri%at al +rance'ului Cuenim, unde a de rins cunoştinţe de cultură şi lim*ă +rance'ă. @n anul "8#, este trimis la Paris, unde a*sol%ă cursurile liceale şi o*ţine un *acalaureat <n litere. 2es re aceşti ani etrecuţi <n ca itala 1ranţei, rietenul său muntean, Ion 79ica notea'ă6 Aştiu că taică-tău %oia să te +acă medic şi te useseşi e c9imieH ne <nt!lneam adeseori su* castanii Fu8em*ur0ului şi %or*eam o8i0en şi 9idro0en, dar o*ser%asem că de c!te ori <ţi %or*eam de lante marine din care se scoate iodul sau oasele cele mai *o0ate <n +os+or, căscai din toată uterea +ălcilorH mai o*ser%asem că %or*indu-ţi de oe'iile lui 4ăcărescu ai desc9is oc9ii mari şi m-ai <ntre*at dacă ştiu şi alteleB,. Re%enit la Iaşi, du ă o călătorie <n Euro a ;ccidentală e+ectuată <m reună cu 4. 2ocan şi C. Ne0ri,& se a+irmă <n di%erse domenii culturale. Ia <n arendă, <n anul "8,), <m reună cu $. Do0ălniceanu şi C. Ne0ru''i, 3eatrul Naţional, entru care %a relucra
" (

$i9ai Eminescu$ ?pigonii$ 1amilia 5lecsandri susţinea că rădăcinile mamei sunt nici mai mult nici mai uţin 0eno%e'e, oetul :usti+ic!ndu-şi ast+el dra0ostea entru Italia # 4e'i o%estirea memorialistică 6asile Poro>an, dedicată rieteniei dintre 4asile 5lecsandri şi micul ţi0an, ro* <n 0os odăria tatălui său , Ion 79ica, )crisori către 6asile +lecsandri$ 8eneralul Coletti la !"B<

>,

5ar&azonul din -'rlău iar <n urma unei călătorii <n $unţii Neamţului, cule0e oe'ie o ulară e care o relucrea'ă şi u*lică <n eriodicele %remii. 2e*utul literar este consemnat de u*licarea <n Dacia literară a lui $i9ail Do0ălniceanu a nu%elei sentimentale 2uc,etiera din 5lorenţa, ins irată din călătoria e+ectuată <m reună cu rietenul său, Constantin Ne0ri, <ndră0ostit de o +emeie +rumoasă. Se asocia'ă tinerilor re+ormatori din Eările Rom!ne, cola*or!nd <n anul "8,, la re%ista Propă(irea," continuă a ela*ora şi une <n scenă c!ntecele comice, %ode%iluri şi comedii, recum Iorgu de la )adagura. @nce !nd cu "8,&, 4asile 5lecsandri artici ă la săr*ătorile de Constantin şi Elena or0ani'ate la $!n:ina de +amilia Ne0ri. 5ici el se <ndră0osteşte de Elena, sora rietenului său, Costac9e. Ea di%orţase de *oierul 5. 4!rna% Fiteanu şi la cei (" de ani *ene+icia de +aima unei +emei emanci ate şi sensi*ile. 1iica Sulniei, mu'a lui Costac9e Conac9i =cel care aşte tase cu ră*dare mai *ine de () de ani entru a o lua <n căsătorie?, Elena Ne0ri se are că moştenea o +rumuseţe +i'ică şi o sensi*ilitate s irituală deose*ită. @n "9,/ ea se a+lă <m reună cu 4asile 5lecsandri la 4eneţia, unde oetul notea'ă <n :urnalul său6 Aindescri ti*ile sen'aţii rile:uite de dulcea le0ănare a 0ondolei şi de sentimentul sin0urătăţii noastre <n doi. @ncercam, +ără să ne s unem o %or*ă, toată +ericirea ade%ărată e care o ot cu rinde inimile noastre tinere şi <n+lăcărate J...K. Iu*irea noastră <n+rumuseţea'ă tot ce ne <ncon:oară şi dă *ucuriilor ro orţii su*limeB. C!t %om trăi, c9iar de am trăi o mie de ani, nu %om uita +rumoasele seri de la 4eneţia. 2imineţile sunt ceasuri de şedere <n casă, unde au loc Alun0ile şi dulcile noastre con%or*iri care se relun0esc +ără să ne dăm seama !nă la unu du ă ami'a, trec!nd de la su*iectul cel mai serios !nă la nimicurile cele mai ne*uneşti, de la anali'a cea mai lină de sce ticism a simţămintelor omeneşti la e8 rimările cele mai ade%ărate şi mai m!n0!ietoare ale iu*irii noastre, de la amintiri <ntrisate şi %esele din trecutul nostru, la strălucitele +ă0ăduieli ale %iitorului nostru -şi toate acestea c!nd 09emuiţi e cana ea, c!nd lim*!ndu-ne rin cameră, c!nd aler0!nd <n :urul mo*ilelor ca nişte liceeaniB. 2u ă amia'a urmau lim*ările <n oraşul <ndră0ostiţilor şi al 0ondolelor. A5dio dar şi ţie, iu*ita noastră 4eneţieG 1ără <ndoială, e cu ne utinţă ca două inimi tinere şi <nsu+leţite de aceeaşi
&

Re'ultatul literar al acestui %oia: este 2uc,etiera din 5lorenţa, u*licată de $i9ail Do0ălniceanu <n Dacia literară$ Iaşi, "8,) " APro ăşireaB, +oaie literară a ărută <n anul "8,,, <n tradiţia A2aciei literareB

>&

dra0oste să simtă emoţii mai sua%e, +ericire mai ade%ărată dec!t cele e care le-am cunoscut noi <n tim ul şederii de două luni la 4eneţia. E cu ne utinţă să <n+iri e'i un %is mai +rumos dec!t cel care s-a reali'at entru noi <n c!te%a 'ile şi cu toate acestea, at!t Nina, c!t şi eu n-am că'ut niciodată <n e8a0erările sentimentale ridicule. 2im otri%ă, r!'!nd +ără milă de cei care cred că iu*esc cu asiune dacă a+ectea'ă o'e tra0ice şi un!nd <n e8 rimarea lor tot s+orăitul ridicul al dramei moderne, ne-am lăsat domol <n %oia <nc!ntătoarei noastre %ieţi şi sentimentelor noastre, +ără sc9im*ări, cris ări sentimentale. Nu ne-am +ăcut nici o +ă0ăduială de dra0oste eternă, nici un :urăm!nt, nici o e8clamaţie e8a0erată. Ne-am iu*it +ără nimic arti+icial, am %or*it des re dra0ostea noastră <n uţine cu%inte, +ără +ra'e, căci ceea ce e ad!nc se e8 rimă sim luB. Cei doi iu*iţi <şi iau rămas *un de la 4eneţia entru a o osi la Paris, unde Elena consultă medicii cu ri%ire la stadiul *olii sale6 răs unsul lor esimist <i o*li0ă să ărăsească du ă "# 'ile ca itala 1ranţei, să a:un0ă la 7eno%a e #) decem*rie"8,/, şi e & ianuarie la Na oli. 5ici <l <nt!lnesc e Nicolae .ălcescu. Stau <m reună mai multe luni la Palermo, de unde cei doi <ndră0ostiţi %or să re%ină <n ţară. Fa , mai "8,> Elena Ne0ri moare e %a or, la intrarea <n Cornul de 5ur. Este <nmorm!ntată <n curtea *isericii 0receşti din Pera, Constantino ol, iar e iatra de morm!nt sunt să ate cu%intele6 AElena Ne0ri, $olda%ia, , mai "8,>B. 5lecsandri mărturiseşte că Aei <i datore' tot ce am +ăcut *un şi dacă n-aş +i a%ut nenorocirea să o ierd aş +i reali'at ca odo ereB. 5cestei mari iu*iri romantice <i sunt dedicate mai multe oe'ii, ciclurile de )uvenire= Mărgăritărele şi Lăcră&ioare, romanţa )teluţa= usă e note de 2imitrie 1lorescu şi reluată <ntr-un roiect com onistic de lar0ă res iraţie de I. 5. Rac9man. 3radusă <n +rance'ă, 0ermană, ma09iară, rusă ea a asi0urat cele*ritatea lui 5lecsandri. 5cest oem, aşe'at de autor <n +runtea Lăcri&ioarelor= a +ost scris la c!ţi%a ani de la dis ariţia Elenei Ne0rei6 Crecut4au ani de lacri&i$ (i &ulţi vor trece :ncă... 3ema ierderii iu*itei era +rec%ent utili'ată de oeţii romantici +rance'i" şi italieni, iar <n lirica noastră de numeroşi oeţi rintre care C. Stamati, C'nguirea şi +ducerea a&inte, $i9ai Eminescu, Mortua est, 3udor 5r09e'i, Psa&ul de taină. 4iaţa sentimentală a *ardului de la $irceşti nu a mai cunoscut e isoade sentimentale de o asemenea intensitate. @n "8&/ 5lecsandri cunoaşte la 3!r0u 1rumos
"

Famartine, Le souvenir şi Les ?toiles$

>/

+ata unui 9an0iu, Paulina Fucasie%ici, e care o aduce la $irceşti şi de la care are sin0urul co il, $aria, născută un an mai t!r'iu, # noiem*rie "8&>. 5lecsandri le0ali'ea'ă relaţia sa cu Paulina" +oarte t!r'iu, <n anul "8>/, # octom*rie, o*li0at +iind a da +iicei sale un statut adec%at <n societatea rom!nească. Unul din moti%ele secrete ale deselor sale i'olări <n lumea $irceştilor a +ost aşadar şi această relaţie sentimentală sta*ilă care i-a o+erit *ucuria unei maturităţi şi *ătr!neţi domestice. *ecretele succesului lui .lecsandri în timpul vie ii ". 5n0a:area olitică şi literară <n +a%oarea unor idealuri, nu a unor ersoane sau 0ru uri 5nul "8,8 este anul a+irmării sale olitice. Redactea'ă acum mai multe te8te ro0ramatice <n care <şi a+irmă cre'ul re%oluţionar6 Protestaţie :n nu&ele Moldovei, Prinţipiile noastre pentru refor&area patriei. 2u ă tentati%a eşuată de re%oluţie din Iaşi, artici ă la mani+estările re%oluţionare din .la:, de unde se retra0e mai <nt!i <n .uco%ina, la moşia +raţilor Murmu'ac9i, şi a oi la Paris, <n 1ranţa. Este c9emat <n ţară de noul domnitor al $oldo%ei, 7ri0ore 79ica, şi +ondean'ă <n Iaşi cea mai lon0e%i%ă re%istă6 ARom!nia literarăB. Se dedică eidealului unirii şi contri*uie la ale0erea lui 5l. I. Cu'a, alături de care studiase <n 1ranţa, şi căruia <i admira la acea dată anumite calităţi +i'ice şi morale. 2u ă ce +ace arte din rimele ec9i e ministeriale ale rimului domnitor al Princi atelor Rom!ne Unite, ca ministru de e8terne, el se retra0e din rim- lanul %ieţii olitice, răm!n!nd un martor critic al oliticianismului rom!nesc de ti li*eral. El <şi :usti+ica a*senţa din arena olitică ast+el6 A5sta nu <nseamnă că mă socotesc +ără nici o <ndatorire +aţă de Rom!niaH nu, %oi muri, sunt si0ur, aşa cum am trăit, lucr!nd entru 0loria, entru ro ăşirea ei, dar asta nu <nseamnă că tre*uie să mă condamn a trăi sau mai de0ra*ă a ieri <n atmos+era măruntelor intri0i de ca*inet, nici să iau arte la mesc9inele lu te din Cameră <n care %oi s+!rşi totdeauna rin a +i <n+r!nt, căci am mai multă inimă dec!t raţiuneBI.4a +i ales de utat şi senator <n Parlamentul Rom!niei şi %a ocu a din nou +uncţii olitice du ă "8>8, ca am*asador <n 1ranţa. 2e alt+el o era lui 5lecsandri este ecoul marilor momente ale modernităţii democratice rom!neşti6 Re%oluţia de la "8,8, Unirea Pro%inciilor Rom!ne şi Ră'*oiul de Inde endenţă +iind e%enimente istorice care ins iră ana artistului. 2e la Protestaţie :n
"

N. Ior0a :udeca se%er acest 0est6 Adin această li să de mare interes entru orice, din acest de+ect de asiune, oetul %a lua <n căsătorie e %ec9ea sa rietenă, mama unei +iice e care el a iu*it-o aşa de mult B, a ud Istoria literaturii ro&'ne(ti conte&porane ( 4. 5lecsandri, Corespondenţă, anul "8/"Y

>>

nu&ele Moldovei, Prinţipiile noastre pentru refor&area patriei, roclamaţii re%oluţionare redactate <n tim ul e8ilului aşo tist, la retorismul ardent şi ătimaş al De(teptării o&'niei, -orei *nirii şi ciclul %sta(ii no(tri, 4asile 5lecsandri se do%edeşte acelaşi creator de%otat idealurilor rom!neşti. (. Consacrarea ca oet o ular şi naţional Una dintre sinta0mele atri*uite lui 4asile 5lecsandri a +ost aceea de *ard !. @n +a%oarea unei asemenea a recieri ledea'ă şi rima antolo0ie de oe'ie o ulară rom!nească, 2alade sau c'ntece bătr'ne(ti, rod al unei acti%ităţi de cule0ere a creaţiilor o ulare <n %ersuri de mai *ine de 'ece ani, la care a rimit a:utorul de'interesat al mai multor cole0i de 0eneraţie. Poe'iile cu iz de colibă, cum au +ost etic9etate dis reţuitor de unii re re'entanţi ai aristocraţiei %remii, i-au consacrat cele*ritatea naţională şi internaţonală. Pu*licate <n %olum <n anul "8&(, ele au +ost traduse şi u*licate <n următorii cinci ani <n lim*ile de circulaţie internaţională, +rance'ă, en0le'ă, italiană, 0ermană. @n lim*a +rance'ă antolo0ia a cunoscut mai multe %ariante, *ucur!ndu-se !nă la s+!rşitul %eacului al XIX-lea de interesul mai multor traducători rom!ni, +ranco-rom!ni sau +rance'ă. $eritele antolo0iei sale de oe'ie o ulară constau <n transcrierea unora dintre cele mai %aloroase *alade rom!neşti, cu o lar0ă arie de răs !ndire şi <ntr-o lim*ă accesi*ilă tuturor %or*itorilor auto9toni, indi+erent de ro%incia istorică din care +ac arte. 4olumul este inau0urat de Mioriţa, şi cu rinde Co&a +li&o(= Dolca= Monăstirea +rge(ului ş.a. @n ca itolul consacrat doinelor şi 9orelor sunt antolo0ate cele mai cunoscute %ariante ale acestui c!ntec liric rom!nesc, cu menţiune a arte entru creaţiile .asara*iei. 3ot lui 5lecsandri <i re%ine meritul de a +i identi+icat doina ca +iind o +ormă lirică, ori0inală, cores un'ătoare s iritualităţii noastre. 2e alt+el, de*utul oe'iei ori0inale <n %olum a +ost <n anul "8&#, cu un ciclu de oe'ii ins irate din creaţia o ulară, su* titlul Doine. Celelalte cicluri de oe'ii au cores ondenţă cu %iaţa intimă şi ci%ică a autorului6 Lăcră&ioare= Mărgăritărele= )uvenire= Pasteluri= Legende= %sta(ii no(tri$ 6aria. 3emele %alori+icate sunt cele enumerate de $i9ail Do0ălniceanu <n Introducţiune la Dacia literară6 istoria naţională, credinţe şi su erstiţii stră%ec9i, natura şi calendarul %ieţii rurale, naturale, mitolo0ie şi +eerie
"

o ulară, eroismul ostaşilor

e c!m ul de lu tă. @n o o'iţie cu aceste teme

4ec9ii celţi atri*uiau acest titlu oetului care com unea şi recita c!ntece ră'*oinice şi reli0ioase, a ud D?L, Ed. Enciclo edică, .ucureşti, "99/ H

>8

0eneroase de ins iraţie, succesul de u*lic al lui 5lecsandri s-a datorat şi atitudinii sale critice +aţă de oliticianismul şi coru ţia celor care intr!nd <n :ocul democratic al %ieţii olitice <şi urmăresc doar instinctele ata%ice de ar%enire. /tapele crea iei Se distin0 trei momente ale creaţiei sale <n cu rinsul :umătăţii de secol, anii "8,)-"89)6 ". 4!rsta entu'iasmului tineresc, dominată de admiraţia entru romantismul +rance' şi lirica o ulară, an0a:area entu'iastă, :u%enilă, +aţă de idealuri olitice re+ormatoare, %i'i*ilă <n rimele cicluri de oe'ii!. Poe'ia De(teptarea o&'niei este creată <n simultaneitate cu ro'ele sentimentale şi memorialistice 2uc,etiera din 5lorenţa şi Ia(ii :n !"##, 2orsec ="8,&?, 2alta albă ="8,8?H ori cu te8tele comice, 5ar&azonul din -'rlău şi Iorgu de la )adagura. Poetul desco eră atitudini s eci+ice6 sinceritatea mesa:ului, entu'iasmul re%oluţionar, incisi%itatea critică +aţă de im ortul de ci%ili'aţia occidentală şi latitudinea, %idul su+letesc auto9ton. Scrierile sale sunt redactate <ntr-o lim*ă rom!nă de ins iraţie orală, o ulară. (. Eta a maturităţii oetice coincide cu anii "8,9-"8/). 5n0a:at <ntr-un e8il %oluntar, 5lecsandri se im lică <n re0ătirea şi <n+ă tuirea Unirii Princi atelor Rom!ne. Pu*licarea celor două ediţii ale antolo0iei de lirică o ulară, "8&( şi "8//, <i consacră cele*ritatea şi <i luminea'ă şi calea artistică de urmat, otri%it tem eramentului şi talentului său. @n Pre+aţa acestei antolo0ii, autorul roclamă că romantismului occidental, cu o ţiuni estetice o&'nul e născut poet, de+ineşte lirica reluate de la 1raţii 7rimm, Sc9le0el, o ulară şi o ordonea'ă stilistic şi tematic. 5cest act literar <l aşa'ă <n tradiţia Merder. 5cum scoate de su* ti ar %olumul de oe'ii ori0inale, Doine,"8&#, urmat de celelalte cicluri, )uvenire$ Lăcri&ioare$ Mărgăritărele. N. Ior0a numeşte acestă erioadă din %iaţa creatoare a lui 5lecsandri regalitate literară.I 5cum el <şi consolidea'ă resti0iul de autor dramatic d!nd la lumină +i0ura ilară a C9iriţei, +emeia auto9tonă reţioasă, doritoare a se moderni'a cu orice c9i , cu riscul asumat de a-şi ro%oca sie <nseşi re:udicii morale şi materiale. #. Ultima %!rstă literară coincide cu anii "8/)-"89). Retras din a%anscena %ieţii olitice, el de%ine la numai ,) de ani un senior al %ieţii u*lice. 50reat de noul domn străin, Carol de Mo9en'ollern şi de soţia acestuia, Elisa*eta I, cunoscută su*
" (

seudonimul literar

Este %or*a de o in+luenţă a retorismului romantic +rance' de ti ul .Wran0er N. Ior0a, Istoria literaturii ro&'ne(ti conte&porane, %olumul I, Crearea for&ei

>9

Carmen SQl%a, el a:un0e să +ie adesea in%itat la rece ţiile o+erite la alatul Peleş din Sinaia. 5cum <şi u*lică noile cicluri de oe'ii6 Pasteluri$ Legende$ %sta(ii no(tri$ 6aria %alori+ic!nd as ecte mitolo0ice şi le0endare din istoria naţională şi tradiţia o ulară. 2in "8/# este ales Preşedinte onori+ic al 9uni&ii, ca semn al recunoaşterii %alorii o erei sale <n ansam*lu de noua 0eneraţie de intelectuali, critici se%eri şi intransi0enţi ai e ocii aşo tiste, romotori ai unor %alori artistice conser%atoare, de sor0inte 0ermană. Creaţia dramatică, +oarte *o0ată şi di%ersi+icată <n acestă erioadă, este <ncununată cu succes de u*lic, ea <m*răţiş!nd s ecii di%erse recum comedii, drame istorice, sociale şi sentimentale. Pro'a sa, cu deose*ire memorialistică, e%ocă anii misiunilor di lomatice, <m rumută accente satirice atunci c!nd are <n %edere %iaţa olitică internă. 5lecsandri tra%ersea'ă o dureroasă <nţele0ere a li sei de res ect şi recunoştinţă din cău'aşi, ca s re e8em lu atunci c!nd %or*eşte des re destinul artea contem oranilor săi. Semne ale acestei <ntristări ră'*at <n cores ondenţa către +oştii săi oetului 7ri0ore 5le8andrescu6 A5ceastă uitare a noii 0eneraţii entru autorul at!tor oe'ii +rumoase e de natură să tre'ească 0!nduri triste J...K. 2ar nimic nu se ierde <n lume [ aceasta e cea mai ro+undă con%in0ere a mea. 4a %eni o %reme <n care numle lui 5le8andrescu se %a aşe'a la locul de +runte ce-i %a +i 9ără'it de către *unul-simţ u*licB!. 4asile 5lecsandri a +ost <ncoronat <n tim ul %ieţii entru acti%itatea oetică6 a rimit remiul Societăţii 1eli*ri din $ont ellier, 1ranţa, entru oemul 8inta latină, <n anul "8>8, şi urmare a acestui succes neaşte tat, remiul 5cademiei Rom!ne din acelaşi an. @ntre "8>&-"8>/ el ti ăreşte o ediţie inte0rală a creaţiilor sale, <n o t %olume. Succesul de u*lic, atenţia de care este <ncon:urat *ardul de la $irceşti, irită e tinerii creatori care au sentimentul su+ocării <n +aţa re'istenţei lui 5lecsandri. 2e aceea $acedons-i şi Maşdeu desc9id o cam anie de resă deni0ratoare care <l +ac e 5lecsandri să iasă din nou <n scenă şi să reci'e'e cu m!ndrie6 A5 +i oet este +a%oarea soartei, <nsă a +i oet aclamat, <m*răţişat <n 0radul ce mi-a +ost dat mie, a +i oet care <n cursul %ieţii sale să +ie <ncoronat6 aceasta este o +a%oare din ce <n ce mai rare <n lumeBI. 5semenea marilor creatori ai lumii care au a%ut şansa su ra%ieţuirii ro riei 0eneraţii, 5lecsandri a +ost martorul %ictoriei literaturii <n +aţa oliticului şi *anilor. El desco eră că literatura concurea'ă realitatea, +iind re+erată de osteritate realităţii, mai
" (

4. 5lecsandri, CorespondenţaY 4. 5lecsandri..

8)

uţin lăcută. Ca sinte'ă a s iritualităţii aşo tiste, o era sa desco eră concordanţa dintre om şi creator. Răs+ăţat de cole0ii de 0eneraţie, a reciat şi tradus <n străinătate, el o*li0ă noua 0enraţie, tentată a ne0a %alorile literaturii de !nă atunci a-i recunoaşte meritele şi a se <ncolona <n direcţia inau0urată de o era sa. @n o inia • • a re re'entat directi%a naţională şi ro+esorului Paul Cornea! oetică a succesul literar al lui 4asile 5lecsandri s-ar datora mai multor cau'e, şi anume6 o ulară asum!ndu-şi su*stanţa +olclorului ca %i'iune des re lume şi e8 resie literarăH şi-a modelat creaţia <n +uncţie de u*licul e care l-a a%ut la dis o'iţie, deoarece a scris entru alţii şi a a%ut ne%oie să se audă <n u*lic. S eciile o ulare care i-au consacrat succesul sunt6 comedia, %ode%ilul, o%estirea, romanţaH • a ado tat o lim*ă literară accesi*ilă, orală şi +onetică, şi nu s-a com romis <n 0esturi olitice cameleonice. 0pera poetic" romantic" 'i parnasian" Fa "8// 4asile 5lecsandri era considerat de tinerii con+raţi dre t un re0e al oe'iei rom!neşti, iar succesele sale se datoraseră liricii. 2u ă o erioadă de <ncercări oetice <n lim*a +rance'ă, 5lecsandri <şi e8 rimă ins iraţia lirică <n lim*a rom!nă lu!nd ca model %ersul o ular. @ntre "8&#-"8>8 el u*lică mai multe cicluri de oe'ii ins irate din istoria naţională, e%enimentele olitico-sociale ale %remii, din +olclor =mituri, eisa:ul $irceştilor. 2in unct de %edere al le0ende, tradiţii?, din %iaţa intimă, din

s eciilor, 5lecsandri a %alori+icat oemul atriotic, oda, imnul, romanţa, c!ntecul erotic, astelul, le0enda istorică şi +olclorică <n tradiţia celei *olintinene. S ecia care l-a consacrat <n osteritate a +ost +ără <ndoială astelul, oe'ie de maturitate, care cele*rea'ă +ericirea %ieţii atriar9ale, *ucolice. @nce !nd cu "8,# el u*licase oe'ii ori0inale <n stil o ular6 -ora$ C'ntic ,aiducesc$ C'nticul o(tirilor călăreţe. S re cinstea sa, el u*lică mai <nt!i antolo0ia de *alade şi doine şi la un an distanţă ro ria creaţie, adunată su* titlul de Doine şi Lăcri&ioare, semn al admiraţiei entru creaţia +olclorică şi al iu*irii neconsolate entru Elena Ne0ri. El este cali+icat atunci dre t Acea mai %ie e8 resie a su+letului rom!nescB. Ulterior el <şi u*lică oe'iile <n ciclurile )uvenire şi Mărgăritărele. @n aceste %olume el adunase oeme ins irate din +olclor6 Doina$ 2aba Cloanţa$ +ltarul Mănăstirii Putna$
"

Paul Cornea, egula >ocului,

8"

+ndrii Popa$ *rsiţii$ )trigoiul$ Ceasul rău$ Eburătorul. Consemne'ă +rumuseţea locurilor cunoscute <n Euro a occidentală6 6eneţia$ % seară la Lido$ Canţonetă napolitană$ La 6eneţia &ult duioasă$ 2osforul La Magenta, etc. @n a+ara +ilonului o ular şi al notelor de călătorie oemele din aceste cicluri sunt ins irate din e%enimentele olitice ale acelor tim uri6 Desrobirea ţiganilor$ +dio Moldovei$ De(teptarea o&'niei$ )entinela o&'nă$ +nul !"<<$ Moldova :n !"<@$ )teaua Ţărei$ -ora *nirii. Poetul include şi oma0ii aduse unor cole0i de 0eneraţie dis ăruţi rematur, unele le0ende de lar0ă res iraţie recum Mărioara 5lorioara şi 3n(ir/te &ărgărite. Pastelurile au +ost u*licate mai <nt!i <n AConvorbiri literareB, ca răs uns al oetului la cerinţele esteti'ante ale con+raţilor săi tineri reuniţi <n 9uni&ea6 APrin luna martie "8/8, <şi amintea este ani Iaco* Ne0ru''i, am rimit o scrisoare de la 5lecsandri, <m reună cu un mare ac9et de oe'ii intitulate Pasteluri...Ele mi-au sosit s re seară, <ntr-o %ineri...Nici n-am a%ut tim ul să le cetesc sin0ur...Pastelurile +ăcură un mare e+ect <n IunimeaH ele s-au cetit şi recitit de multe ori, a oi le-am u*licat <n ca ul <nt!iului număr următor al Con%or*irilorB. @nce !nd cu acest an 5lecsandri creea'ă !nă <n "8>&, anul u*licării <n %olum al acestui ciclu, ,) de oeme6 #) dintre acestea sunt dedicate eisa:ului auto9ton, iar restul unor teme di%erse, de la e8oticele Mandarinul şi Pastel c,inez, la 2ărăganul.. 1i8ate <n marea lor ma:oritate <n eisa:ul auto9ton, astelurile au i'0onit şa*loanele astorale a+irmate la <nce ut de secol XIX. Ele <nre0istrea'ă rotaţia anotim urilor, imortali'ea'ă i osta'e %eridice ale ăm!ntului rom!nesc a+lat <ntr-o răs !ntie a climelor, unde dulceaţa sudului se uneşte cu as ra %i0oare a re0iunilor *oreale, ele imortali'ea'ă uni%ersul cu armoniile, ritmurile şi dinamismul lui ire'isti*il. Pastelurile dau e8 resie conce ţiei oetului, <m rumutată din oe'ia 5ntic9ităţii 0reco-latine. Pentru 7. Călinescu oetului, meditaţia la masa de scris, astelurile re re'intă o Alirică a liniştii şi a +ericirii rurale, un 9oraţianism. Pentru <nt!ia oară se caută la noi intimitatea, reclu'iunea rural şi al muncii c!m eneştiB". Poetul <nsuşi mărturisea că e malul ASiretului lumina de%ine mai intensă, %erdeaţa co acilor şi a ier*ii se accentuea'ă e +ondul al*astru al cerului şi *er'ele <şi
"

+antasmele des rin'!ndu-se din +umul ţi0ării...ele sunt de +a t un calendar al s aţiului

7. Călinescu, Istoria literaturii ro&'ne de la origini p'nă :n prezentY

8(

ărăsesc cui*ul, descriind lar0i s irale <n aerul călduţB. Stare de su+let sau artă oetică, ut pictura poesis, 5lecsandri se do%edeşte un autor de talent, st!rnind critica literară contem orană a-i desco eri sensurile ascunse, deli*erat meditati%e şi nostal0ice. )erile la Mirce(ti, oemul care inau0urea'ă ciclul u*licat <n anul "8>& este arta oetică a oetului eisa0ist. 5lcătuită din ", stro+e cu %ersuri de "(-", sila*e ea su0erea'ă un s aţiu ro ice ins iraţiei, ca*inetul de lucru, indi+erent la ca riciile %remii6 +fară plouă$ ningeQ +fară4i vi>elieP ;i crivăţul aleargă pe c'&pul :nnegrit. @n o o'iţie cu %itre0ia naturii oetul, aşte tă <n *iroul său %i'ita unei '!ne 0in0aşe, co*or!tă din cer, şi %isea'ă la laiuri e care dal*a lună re%arsă un %ăl de aur ce cur0e rintre +lori. Interiorul camerei de lucru, luminile şi um*rele acesteia, căldura căminului a rins renasc amintirile din anii etrecuţi <n a+ara acestui s aţiu rote:at, sursele creaţiei sale6 +emeia, 0loria militară a rom!nilor, ci%ili'aţiile trecute ale omenirii, im resii de călătorie. Re'ultat al osmo'ei dintre real şi ima0inar, creaţia sa <nsu+leţeşte 9imerele unei lumi osi*ile. Cele mai cunoscute asteluri sunt iernaticele, <n care autorul a consemnat uimirea şi 0roa'a <n +aţa +rumuseţii naturii cotro ite de acest anotim al <n09eţului, 'ă e'ii şi +ri0ului. Iarna$ Mezul iernei$ )ania$ 2radul l-au consacrat e 5lecsandri ca un ne rieten al acestui anotim , a cărui +rumuseţe o admiră <n aceeaşi măsură. Pastelurile re+ac un eisa: mitolo0ic al $irceştilor şi al luncii Siretului. Malul )iretului descrie un colţ din natură, <n +a tul 'ilei, c!nd meditaţia oetului trans+i0urea'ă eisa:ul cunoscut al luncii Siretului. Cur0erea a ei naşte nostal0ia trecerii ine8ora*ile a %ieţii, re0retul du ă cli a de +ericire ierdută. @n acestă trecere a tim ului, sin0ura certitudine o re re'intă %iaţa, *ucuria de a +i, de a e8ista <n lume ca arte nesemni+icati%ă a uriaşului mecanism al %ieţii. Cu numeroase e itete ornante, dominate de culori luminoase =al*, %erde?, re+le8 al stării de *eatitudineH cu su0estii termice =căldura nisi ului malurilor a ei, semn al %ieţii?H cu o serie de com araţii care dau eisa:ului descris contururi +antastice =aburii u(ori ai nopţii ...ca fantas&e se ridicăH r'ul se.nconvoaie ...ca un balaur?H ersoni+icări =r!ul se-ncon%oaie, a a adoarme, sa ă, 0!ndirea +urată se duce la %ale, lunca clocoteşte? şi antite'a +inală dintre şo !rla nemişcată şi clocotul luncii, dintre nisi ul cald şi tru ul rece al re tilei-0iu%aer, Malul )iretului o+eră e8em lul unei ca odo ere. 2ominante <n acest oem sunt ima0inile dinamice6 salcia letoasă se <nclină <n a ele r!ului, mrena saltă <n aer du ă o %ies e,

8#

raţele săl*atice lasă urme

e luciul a e.

$editaţia

oetului re+eritoare la cur0erea

ire%ersi*ilă a tim ului, dorinţa de a se conto i naturii e care o eterni'ea'ă <n creaţie, asi0ur!ndu-şi osteritate artistică, se <m leteşte cu ta*lul naturii care ulsea'ă de %iaţă <n toate +ormele sale animale şi %e0etale. Re%eria oetului actuali'ea'ă şi o mitolo0ie auto9tonă recum6 *alauri cu sol'i de aur strălucitori, +antasme ale no ţii care sunt o*li0ate să ărăsească lunca din cau'a luminii care in%adea'ă ăm!ntul ş. a. Ciclul de Legende vec,i (i noi <m*ină ins iraţia istorică, Dan$ căpitan de plai, Du&brava o(ie, cu cea de ins iraţie le0endar-mitolo0ică, 8rui )'nger, Legenda r'ndunicăi. @n acest ultim oem citat autorul %alori+ică su erstiţia o ulară <n ursitoare şi <n dra0ostea ne+ericită entru un S*urător6 Li c!t %ei +i al lumei +rumos, iu*it odor, Să +u0i <n lumea-ntrea0ă de-al lumii '*urător Căci el ţinteşte oc9ii şi dorurile sale Pe oricare +iinţă cu +orme %ir0inale, Pe dal*ele co ile, a dra0ostei comori, Ce-s :umătate +ete şi 0iumătate +lori, Pe '!nele născute <n atmos+era caldă, Ce su* %ă aia lunii <n lacuri lin se scaldă, Li c9iar e luna lină de o lumină moale, Ce-atin0e iar*a %erde cu al*ele ei oale. Iocurile inocente ale adolescetei sunt descrise <n scene itoreşti de %iaţăc!m nească, e8em li+icare a destinului ei de co ilă '!nă a naturii6 $ult <i lăcea co ilei s-alun0e r!ndunele Ce alunecau rin aer şi o c9emau la ele, S-aler0e e su* *olta *ătr!nilor arini, Cerc!nd să rindă-n iar*ă a ra'elor lumini, Să +u0ă rătăcită de-alun0, de-a lun0 e maluri, 5trasă-n cursul a ei de-a r!urilor %aluri, Li-n cale-i să s-o rească, uimită, <nc!ntată, 2e dulcea armonie naturei deşte tată... @n ta*loul al III-lea, autorul inserea'ă un astel nocturn, misteric6 4isea'ă luna-n ceruriG ... su* %isul cel de lună 1lori, a e, cui*uri, inimi %isea'ă <m reună. Nici o mişcare-n +run'e, şi nici o adiere Nu tul*ură <n treacăt a no ţii dulci mistere. 5l*ina doarme-ascunsă <n macul adormit, .ătlanul rintre nu+eri stă-n la*ă neclintit, Li ra'a ar0intie din stele desli ită Că'!nd să0eată lun0ă, rin um*ra tăinuită, Se duce de a rinde %ă ăi tremurătoare, 8,

@n al*ele şira0uri de rouă lucitoare. 3a*loul +etei care se scaldă <n *altă are %olu tăţi de *asm oriental6 3oţi oc9ii de luce+eri, de aseri şi de +lori, Fo%iţi ca de lumina ro'atică din 'iori, S-a rind de-o sc!nteiere ce-n inimă ătrunde... 2ar :una-m ărăteasă <n a ă se ascunde, 1erice, dismierdată de unde răcoroasă, Ea-noată cu-o mişcare alene, %olu toasă, Făs!nd ca să al*ească rin %alul de cristal 1rumoasa rotun'ime a s!nu-i %ir0inal. Li iar*a de e maluri se leacă s-o ri%ească, Li trestia se-ndoaie %oind ca s-o o rească Li a a-n %ălurele de aur se-ncreţeşte, Li nu+erii se mişcă, *!tlanul se tre'eşte, Pădurea c!ntă imnuri, şi luna amoroasă Re%arsă e co ilă o mantie-ar0intoasă ... %sta(ii no(tri consacră o ularitatea *ardului de la $irceşti. Entu'iasmat de

0estul eroic al lu tătorilor rom!ni sacri+icaţi e c!m ul de lu tă <n tim ul Ră'*oiului de Inde endenţă, el scrie su* resiunea sentimentelor mai multe oeme dedicate soldaţilorţărani care au +ăcut să răsune numele neamului <n conştiinţa Euro ei. )ergentul, ?roii de la Plevna, %da o(tirii ro&'ne, Pene( Curcanul, 2alcanul (i Carpatul sunt titlurile c!tor%a dintre oemele a%!ntate ale acestui ciclu. $ecanismul ins iraţiei lui 5lecsandri este de'%ăluit de modul cum a dat statut ci%il celui mai <ndră0it dintre eroii 0lori+icaţi6 Peneş Curcanul. Con+orm unor cercetări recente, numele de Peneş Curcanul a +ost in%entat de 5lecsandri, el 0ăsindu-şi identitate ci%ilă a*ia <n rimul Ră'*oi $ondial, c!nd unul dintre soldaţii Ră'*oiului de inde endenţă, Constantin Eurcanu, <nrolat la %!rsta %enera*ilă de /( de ani, <şi atri*uia acest nume cu +aimă literară". @n +inalul %ieţii, 5lecsandri scrie un oem testamentar, *nor critici, "888 <n care se autode+ineşte6 Poetul care c!ntă natura-n <n+lorire, Simţirea omenească, a Patriei mărire, C9iar sla* să-i +ie 0lasul, e demn de-a +i 9ulit C!nd altul %ine-n urmă cu 0las mai nimeritC Li oare se cu%ine, şi oare-i cu dre tate 2e a sc9im*a <n crime a sale mici ăcateC ;G Critici *uni de +aşă, oeţi <n şa te luni,
"

8&

4ulturul nu se mişcă de-un ţi ăt de lăstuni.... Cu 0enero'itatea care l-a caracteri'at <ntrea0a %iaţă, el redă şta+eta noii 0eneraţii de creatori6 E unul care c!ntă mai *ine dec!t mineC Cu at!t mai *ine ţării, şi lui cu-at!t mai *ine. 5 uce <nainte să urce tot mai sus. Fa răsăritul +alnic se-nclină al meu a us. Conclu!ii Cel mai norocos dintre cole0ii de 0eneraţie, 5lecsandri are ri%ile0iul ca alături de 2. .olintineanu să sinte'e'e <n o era sa toate iniţiati%ele literare ale aşo tismului. 5m!ndoi au instituţionali'at instituţia literaturii naţionale <n Rom!nia, ela*or!nd o o eră %astă, <n 0enuri şi s ecii di+erite, esenţialmente romantică. 7aranţia succesului ostum al lui 5lecsandri l-a re re'entat interesul entru oe'ia o ulară şi sincroni'area sa cu toate mişcările olitice ale tim ului <n care a trăit. 7eneros, :o%ial, <nclinat a da ur!tului şi răului o ima0ine su orta*ilă, 5lecsandri a 9rănit ima0inaţia tinerilor con+raţi asemenea lui .olintineanu. Poe'iile sale au constituit surse de ins iraţie oentru multe 0eneraţii, iar dramatur0ia sa a consolidat acest 0en artistic <n cultura noastră. 2incolo de orto+oliul de te8te, 5lecsandri <nseamnă <n cultura rom!nă a secolului XIX atitudine culturală de ctitor. Bibliografie 5lecsandri, 4asile, %pere, "( %olume, Editura $iner%a, colecţia Scriitori rom!ni, ediţie <n0ri:ită de 7eor0eta Rădulescu 2ul09eru Călinescu, 7., Istoria literaturii ro&'ne de la origini p'nă :n prezent, ediţia a doua, $iner%a, "98( Cornea, Paul, egula >ocului, ca . %riginea (i funcţionarea unui &it literar, Editura Eminescu, "98) Curtică eanu, 2oina, 6asile +lecsandri4prozator$ profilul &e&orialistului, Editura $iner%a, .ucureşti, "9>> 2unăreanu, Elena, 6asile +lecsandri$ *i*lio0ra+ie, "99" 79iţulescu, Emil, 6asile +lecsandri, mono0ra+ie,"9>9 I*răileanu, 7., 6asile +lecsandri, )criitori ro&'ni (i străini, %ol. I, EPF, .ucureşti, "9/8 Nicolescu, 7. C., 6iaţa lui 6asile +lecsandri,mono0ra+ie, "9>& Piru, 5l., )ur'zătorul +lecsandri, mono0ra+ie, "99"

8/

Pro!a
". @nce uturi6 istorio0ra+ii moldo%eni şi munteni - re'entare 0enerală. (. 2imitrie Cantemir - re'entare 0enerală. #. Pro'a aşo tistă şi ost aşo tistă6 • Costac9e Ne0ru''i =+le1andru Lăpu(neanu?. • 4asile 5lecsandri =2alta +lbă?. • Ion 79ica =)crisori către 6asile +lecsandri?. • Nicolae 1ilimon6 Ciocoii vec,i (i noi. • 5le8andru ;do*escu, PseudoRinegeticos. ,. E oca marilor clasici. • Ion Crean0ă6 Pove(ti, +&intiri din copilărie. • Ioan Sla%ici, nu%ele Moara cu noroc, Pădureanca, Popa Canda, Mara. • I. F. Cara0iale, nu%ele6 La -anul lui M'n>oală, 3n vre&e de război, % făclie de Pa(ti, Mo&ente. • $i9ai Eminescu6 ro'a literară, )ăr&anul Dionis Istoriografia moldoveneasc" @n %!r+ul ierar9iei olitice a Eărilor Rom!ne e8tracar atice au strălucit la :umătatea secolului al X4II-lea domnitorii 4asile Fu u şi $atei .asara* care au contri*uit la o nouă sinte'ă culturală auto9tonă, du ă cele <n+ă tuite cu ce%a tim <n urmă, de Lte+an cel $are şi $i9ai 4itea'ul. 2in unct de %edere olitic şi militar, acest secol a de*utat cu tentati%a de unire a rom!nilor su* sce trul lui $i9ai 4itea'ul, "/))-"/)", şi s-a <nc9eiat cu intenţia lui 2. Cantemir de a aşe'a Eara $oldo%ei su* su'eranitatea rusească a lui Petru I. 2in unct de %edere reli0ios, dacă <n acest %eac s-a cons+inţit %ictoria 0recocatolicismului <n 3ransil%ania, roclamat o+icial <n anul "/99, .iserica ;rtodo8ă şi-a intensi+icat ritmul traducerilor <n rom!neşte a te8telor sacre şi de cult. 5cum s-au ti ărit Cazania lui 4arlaam, "/,#, Noul Cesta&ent de la .ăl0rad, "/,8, Psaltirea :n versuri a lui 2oso+tei, "/>#, 2iblia de la 2ucure(ti, "/88. @n a ărarea credinţei ortodo8e, strămoşeşti, se aud nu numai %oci ale ecle'iaştilor, ci şi ale *oierimii erudite, ca s re e8em lu Nicolae S ătarul $ilescu," $iron Costin ori 2imitrie Cantemir. 5semenea cărturarilor Euro ei
"

Nicolae S ătarul $ilescu ="/#/-">)8?, rimul rom!n elerin <n C9ina ca sol al Earului Rusiei, se are că a redactat este #) de lucrări <n rom!nă, 0reacă, latină şi rusă. El a u*licat la Paris, <n anul "//9, o lucrare ori0inală, scrisă <n latină6 ?nc,iridion sive )tella %rientalis %ccidentali4)plendens$ Manual sau )teaua %rientului strălucind %ccidentului$ unde a ără ortodo8ia <n +aţa o+ensi%ei rotestante =asemenea lui Petru $o%ilă, <n anul "/,), şi 4arlaam, <n "/,&?. Se are că aceasta este rima lucrare ori0inală a unui rom!n ti ărită <n ;ccident şi sin0ura ti ăritură antumă, de mari dimensiuni, a S ătarului.

8>

;ccidentale, scriitorii noştri medie%ali dau la lumină o o eră <n care sacrul şi ro+anul luminea'ă, <n armonie, e8istenţa umană. Sacrul, aşa cum <l de+ineşte $ircea Eliade, este <n mod esenţial Ao e8 erienţă a unei realităţi ireducti*ile la orice 0!nd, la orice teorie, la orice reli0ie, la orice cultură. Este o realitate e8istentă, care +undamentea'ă reli0iile, şi +ace arte din structura conştiinţei, ne+iind nicidecum o ac9i'iţie e arcursul istoriei.B @n relun0irea acestor idei, sacrul se de+ineşte dre t ceea ce este raţional, dar neraţionali'a*il, adică netrans+orma*il <n discursuri, descrieri, ima0ini, teorii, ideolo0ii. Sacrul este un +el de +undament al e8istenţei noastre, iar ortodo8ia, ca orice reli0ie, este un domeniu al cunoaşterii care de%ine, <n condiţiile cri'ei morale a unei e oci, o +orţă care certi+ică %ictoria de lină a umanităţii e ăm!nt". Rom!nii erau interesaţi <n acest secol de Renaştere Răsăriteană de cunoaşterea ori0inii romane, de con+irmarea unităţii etnice şi a sta*ilităţii lor <n s aţiul stră%ec9ii 2acii. 1amiliile *oiereşti, deşi acce taseră să-şi sc9im*e rotectorii străini =turci, oloni, un0uri, ruşi? de la o 0eneraţie la alta, <n +uncţie de situaţia olitică din centrul şi estul Euro ei, nu erau dis use să asiste asi% la ro ria ruinare şi la <nlocuirea lor cu alo0eni, interesaţi doar să acumule'e *o0ăţii, indi+erenţi la soarta ţării cum ărate de la <nalţii demnitari otomani. Cronolo0ia e%enimentelor din istoria locală +ăcuseră e%ident +a tul că e8istenţa olitică şi administrati%ă a Eărilor Rom!ne de indea, <ncă din secolul al XI4-lea, nu numai de atriotismul local, ci şi de interesele uterilor %ecine6 Polonia, Un0aria, Poarta ;tomană. 3inerii *oieri care, <nce !nd cu secolul al X4-lea <şi e+ectuaseră re0ătirea şcolară <n centre uni%ersitare şi academice din a+ara Eărilor Rom!ne, desco ereau <n istoriile străine =*i'antine, un0are, italiene, turceşti, olone? o inii numeroase şi di%er0ente des re neamul lor. 2in dorinţa de a-şi transmite ro riile con%in0eri cu ri%ire la etno0ene'ă, ei au redactat +ie cronici <n care sinteti'au in+ormaţiile des re istoria %ec9e şi medie%ală auto9tonă, +ie lucrări de olemică reli0ioasă. Cărturarii străini ale căror o ere sunt citate adesea <n leto iseţele rom!ne din secolul al X4II-lea, sunt istoricii oloni Ian 2lu0os', Ioac9im Dromer, $arcin .iels-i, $atei StrQ-o^s-i, ca şi autorii de cosmo0ra+ii 7erard $ercator, 5ntonius $a0inus Pata%inus, Se*astian $unster. 2intre istoricii italieni erau
"

)acrul4funda&ent al e1istenţei u&ane, con%or*ire cu .asara* Nicolescu, consemnată de Elena Solunca $oise, <n Curentul, luni, (/ noiem*rie ())".

88

a0reaţi 5lessandro 7ua0nini şi Enea Sil%io Piccolomini =",)&-",/,? <n ale căror o ere *oierii cărturari 0ăseau o inii +a%ora*ile des re rom!ni. Italienii care %i'itaseră Eările Rom!ne <şi consemnaseră <n lucrările lor <nc!ntarea <n +aţa %esti0iilor romane, ar9eolo0ice şi mai ales lin0%istice, <nt!lnite <n +osta 2acia 1eli8. 2e%enit Pa a Pius al IIlea, Enea Sil%io Piccolomini a+irma <n lucrarea -istoria reru& ubi.ue gestaru& locoru&.ue descriptio că6 rom!nii se tra0 din coloniştii aduşi de romani <n 2acia, lim*a rom!nă +ace arte din +amilia lim*ilor romanice, etnonimul otri%it entru daco-romani ar +i vla,$ du ă numele comandantului le0iunii romane sta*ilite rintre localnici, 5laccus. Feto iseţele reluau la r!ndul lor aceste o inii şi le trans+ormau <n ar0umente re+eritoare la identitatea s irituală a tuturor rom!nilor. Se susţinea sta*ilitatea rom!nilor <n %ec9iul s aţiu 0eo0ra+ic al 2aciei şi, <n tradiţie *i*lică, <n+răţirea oamenilor cu natura <ncon:urătoare. Res onsa*ilitatea *oierimii rom!ne +aţă de ţară s-a mani+estat <n e%ul mediu nu numai rin acte militare, di lomatice, +ilantro ice, reli0ioase, ci şi rin o ere literare. Scrisul <ncetase a +i doar a ana:ul slu:itorilor .isericii, cărturarii secolului al X4II-lea +iind, <n măsură din ce <n ce mai mare, *oieri instruiţi <n a+ara 9otarelor, +ie <n Polonia, +ie <n sudul continentului, la Constantino ole ori Pado%a. .oierii erudiţi a arţineau celei mai <nalte ierar9ii olitice a tim ului, +iind m!naţi de am*iţia de a cuceri tronul Eărilor Rom!ne, c9iar dacă uneori a%eau conştiinţa deşertăciunii unei asemenea as iraţii. Printre cele mai strălucite e8em le de *oieri cărturari, %ictime ale asiunii lor entru utere, se numără6 Nicolae S ătarul $ilescu, cel <nsemnat la nas entru trădarea +aţă de domnul e care <l slu:ea, $iron Costin, cel omor!t entru *ănuiala că ar +i com lotat <m otri%a lui

Constantin Cantemir, 2imitrie Cantemir, o*li0at la sur09iun <n Rusia entru şansa de a se +i a+lat e tron, <n două erioade scurte, *o0ate <nsă <n +a te culturale şi militare. Istorio0ra+ia moldo%enească s-a im us <n literatura rom!nă rin triada *oierilor6 7ri0ore Urec9e ="&9)-"/,>?, $iron Costin ="/##-"/9"? şi Ion Neculce ="/>(-">,&?. @nrudiţi cu numeroasa +amilie a Cantacu'inilor", ei au <m ărtăşit acelaşi destin militar şi olitic,
"

Cantacu'inii s-au *ucurat de o atentie deose*ită din artea istoricilor rom!ni, <n s ecial ramura muntenească a +amiliei, cea care i-a a%ut re re'entanţi de +runte e Ler*an Cantacu'ino, domnul Eării Rom!neşti, şi e stolnicul Constantin Cantacu'ino. 5 arţin!nd %ec9ii aristocraţii *i'antine, Cantacu'inii au ărăsit la <nce utul secolului al X4II-lea oraşul Constantino ole şi s-au sta*ilit <n Earile Rom!ne, unde au de%enit +runtaşii %ieţii olitice. Postelnicul Constantin Cantacu'ino =cel care a <ntemeiat ramura munteană a +amiliei şi tatăl stolnicului cu acelaşi nume? a %enit <n Eara Rom!nească <n :urul anului "/#) şi a de%enit

89

datorită sim atiilor mani+estate ad%ersităţii declarate cu

entru %ecinii răsăriteni, cu deose*ire

olonii, şi a

atimă +aţă de turci şi 0reci. Feto iseţele moldo%eneşti din

secolul al X4II-lea, re'ultate ale unei +ericite com etiţii intelectuale cu scrierile similare e8istente <n culturile %ecine, au inau0urat şi consacrat +orme artistice ori0inale, recum6 ortretul moral şi *io0ra+ia e8em lară, ta*loul calamităţilor naturale şi dialo0ul <nci+rat şi memora*il. 2rigore %rec&e 3+,$)-+1(-4
K3n ulti&ă analiză toată &ierea cronicii lui 8rigore *rec,e se reduce la cuv'nt$ la acel dar fonetic de a sugera faptele prin fo(nitura (i aro&a graiuluiS+dauge4se ,arul de a g'ndi prin si&ţuri$ de a i&ita prin sunetele fo(nitoare$ ,orăitoare$ clinc,enitoare$ lovirea$ :nvăl&ă(eala$ vec,i&ea c,iar a faptelor. 5razele cad ca ni(te brocarturi grele sau :n felii ca &iereaM!.

3atăl lui 7ri0ore Urec9e, Nestor, a ocu at cele mai <nalte o'iţii <n s+atul Eării $oldo%ei. ;*li0at să-şi ărăsească ţara de teama duşmanilor olitici, el s-a autoe8ilat <n Polonia, unde a +ost <nno*ilat şi unde şi-a 0ăsit s+!rşitul. 7ri0ore se resu une a +i urmat studii la F^o%, centru cultural olon a+lat su* in+luenţa Renaşterii. @n tim ul domniei lui 4asile Fu u, t!nărul *oier, re%enit acasă, s-a a+lat rintre +runtaşii aristocraţiei locale. 2u ă o tinereţe a%enturoasă, el a redactat leto iseţul la %!rsta maturităţii, <n anii "/,(-"/,>. Letopiseţul Ţării Moldovei este o lucrare documentară şi literară, ela*orată dintr-o acută <nţele0ere a rolului morali'ator al istoriei. Cronicarul a cercetat documente străine =leto iseţul latin$ al italianului Enea Sil%io Piccolomini, cel le(esc$ al olone'ului Ioac9im .iels-i?, ca şi cele moldo%eneşti, scrise =leto iseţul &oldovenesc? şi orale =transmise de tradiţia de +amilie?. 7ri0ore Urec9e nu şi-a dorit să de%ină un scriitor de %or*e deşarte, ci asemenea cărturarilor <nţele ţi şi atrioţi care Aau ne%oit de au scris r!ndul şi o%estea ţărilor, de au lăsat i'%od re urmă, şi *une şi rele, să răm!ie +eciorilor şi ne oţilor, să le +ie de <n%ăţătură, des re cele rele să să +erească, să să socotească, iar de re cele *une să urme'e şi să să <n%eţe şi să să <ndire te'eB(. El şi-a redactat cronica din dorinţa de Aa nu se <neca anii trecuţi, a nu se şti ce s-au lucrat,B şi ca rom!nii să nu se asemene A+iarelor şi
ar*itrul %ieţii olitice de aici. Pro+it!nd de le0ăturile cu mediile 0receşti din ca itala otomană, a a:uns c9iar să recomande sultanului candidaţi entru tronul ţării. @n %remurile c!nd numirea domnilor se +ăcea din ce <n ce mai des de către sultan, +ără asentimentul *oierilor ţării, ostelnicul de%enise o ade%ărată eminenţă cenuşie. " 7. Călinescu, op.cit., . "/. ( 7ri0ore Urec9e, Letopiseţul Ţării Moldovei, ediţie <n0ri:ită de Fi%iu ;nu, Editura Ltiinţi+ică, .ucureşti, "9/>, . /9. 3oate c_tatele ilustrate <n continuare a arţin acestei ediţii.

9)

do*itoacelor celor mute şi +ără minte, li site de memoria +a telor trecuteB. 5semenea lucrărilor similare din culturile latină, olonă, sla%onă, Letopiseţul tre*uia să o0lindească trecutul şi să +ie ildă entru %iitor. El era <ncredinţat că lucrarea sa este o moştenire culturală entru urmaşi. Pentru a ar0umenta ori0inea romană a o orului şi e cea latină a lim*ii, el etalea'ă cunoştinţe +ilolo0ice, lin0%istice, istorice, olitice, administrati%economice. 2escrierea 3ransil%aniei şi e%idenţierea rolului ei <n destinul celorlalte ro%incii rom!neşti" răs unde unei asemenea credinţe. Im ortanţa scrierii lui Urec9e, continuatoare a cronicilor lui Lte+an cel $are şi ale urmaşilor ei, re'idă6 <n ţinuta intelectuală <naltă de ins iraţie at!t *i'antină c!t şi occidental-renascentistă, <n conţinutul sincer, atriotic, <n so*rietatea e8 resiei literare. 7ri0ore Urec9e nu se mai re'umă a continua tradiţia cronicilor *i'antine, răsăritene(, recum $acarie, 5'arie şi E+timie, istorio0ra+ii urmaşilor lui Lte+an cel $are. El ado tă o atitudine critică +aţă de ade%ărul istoric şi e8 une o conce ţie ersonală des re %iaţă şi lume. 5re ast+el com ortamentul unui scriitor conştient de misiunea lui6 cu%intele sale ro+etice se adresea'ă osterităţii, cu s eranţa că o <n%aţă să 0ăsească răs unsuri corecte la ro*lemele %ieţii, con+orme cu tradiţia şi credinţa strămoşească. 2in unct de %edere com o'iţional Letopiseţul Ţării Moldovei cu rinde6 • Cartea ce se c,ea&ă Letopiseţ$ ce :ntr4:nsa spune cursul anilor (i descălicarea Ţării Moldovei (i viiaţa do&nilor =Cu%!nt <nainte?, • Predoslovie descălecării a Ţării Moldovei$ din letopiseţul cel latinesc izvodită, care se re+eră la rimul şi la al doilea descălecat, la ori0inea şi conţinutul lim*ii,
"

7a%ril Istrate, )e&nificaţia +rdealului, <n Convorbiri literare, nr. "" =#&?, noiem*rie "998, . ,". 5utorul comentea'ă unele eseuri dedicate 5rdealului, şi anume6 4asile .ăncilă, )e&nificaţia +rdealului$ <n 8'nd ro&'neasc$ "9#8, . #, <n care se nota că Z5rdealul ocu ă un loc de masi%ă eminenţă etică, <n aşa măsură <nc!t nu ne utem <nţele0e e noi ca neam dacă nu <nţele0em 5rdealul.B $i9ail Do0ălniceanu, scrisoare către 5urel $ureşanu la &) de ani de la a ariţia 8azetei Cransilvaniei, <n care acesta reci'a că6 ZNoi rom!nii din Re0atul rom!nesc un minut n-am +ost, un minut nu suntem, +ără a <m ărtăşi durerile %oastre, +ără a sim ati'a s+orţările %oastre entru asi0urarea naţionalităţii rom!ne.B 5l. Pa iu Ilarian, Istoria ro&'nilor :n Dacia )uperioară= care scria6BCine e domnul 3ransil%aniei e domn al Princi atelorYNumai unirea 3ransil%aniei %a une +undamentul %ieţii er etue a Rom!niei.B Nicolae 3itulescu <n Con+erinţă rostită la Ploieşti, # mai "9"& a+irma că6 ZRom!nia nu oate +i <ntrea0ă +ără 5rdeal. 5rdealul e lea0ănul care i-a ocrotit co ilăria, e şcoala care i-a +ăurit neamul, e +armecul care i-a susţinut %iaţaY5rdealul nu e numai inima Rom!niei oliticeH ri%iţi 9arta6 5rdealul e inima Rom!niei 0eo0ra+iceG 2in culmile ei i'%orăsc a ele care au scăldat rom!nismul <n istorie.B 4. 4oiculescu, Cransilvania, %ol. 8'nduri albe, "98/, . "9>X"98, considera că6 ` 3ransil%ania din toate tim urile a +ost şi este iscul conştiinţei naţionale rom!neştiYFu tele 3ransil%aniei au +ost lu tele su+letului şi ale minţii. 3ransil%ania a +ost şi %a +i rădăcina Rom!niei.B
(

Constantin $anasses, Istoria sinoptică= cronică uni%ersală scrisă <n secolul al XII-lea, <n />## de %ersuri, tradusă <n medio-*ul0ară e la "#&), cu o circulaţie lar0ă şi <n Eările Rom!ne. 2u ă Ion Rotaru, 5or&e ale clascis&ului :n poezia ro&'nească

p'nă la 6asile +lecsandri, $anasses s-a ins irat din 2ionisos din Malicarnas =/) <.I.M->d.I.M.?, autorul Istoriei antice a o&ei. $acarie, e isco la Neamţ, cronicarul lui Petru Rareş, a reluat din Istoria lui $anasses ima0ini literare clasice6 Cronos, Clitemnestra-+iica lui 3Qndar. 4ersiunea sla%onă a Istoriei sinoptice a +ost relucrată şi re'umată <n rom!nă de $i9ail $o8a, călu0ăr la mănăstirea .istriţa din $untenia. 5celaşi cronicar rom!n se re+eră <n Cronograful său la Momer, cel cu li&bă dulce$ şi la eroii acestuia6 Elena, $enelau, Priam, 59ile, Nestor ş.a.

9"

• •

Cronica rimilor %oie%o'i, de la 2ra0oş-Lte+an 4odă la 5le8andru 4odă cel .ătr!n şi .un, Cronica domniei lui Lte+an 4odă =mai *ine de #X, din leto iseţ?, 2escrierea 5rdealului, 2omnia urmaşilor lui Lte+an6 .o0dan-4odă, Petru Rareş, 5le8andru Fă uşneanu, Ioan-4odă, Petru Lc9io ul, 5ron-4odă.

Res onsa*ilitatea scriitorului +aţă de o era şi cititorii săi este consemnată cu sinceritate6 Ace eu, cum am a+lat, aşa am arătat.B Feto iseţul ilustrea'ă strădania autorului de a %eri+ica autenticitatea in+ormaţiilor rin com ararea critică a mai multor surse străine şi rom!neşti, scrise şi orale. Cronicarul este reocu at să re'inte teoriile cu ri%ire la e8istenţa stră%ec9e a rom!nilor <n 2acia, ori0inea romană şi latină a o orului şi a lim*ii, numele %ec9ii re0iuni ocu ate de daci =Sc9itia, 1lac9ia?. Unitatea celor trei Eări Rom!neşti <i are un ade%ăr de necontestat, deoarece Aau +ost tot un loc şi o ţară,B iar Alim*a noastră den multe lim*i iaste adunată şi ni-i amestecat 0raiul nostru cu al %ecinilor de in re:urH măcar că de la R!m ne tra0em şi cu a lor cu%inte ni-s amestecate.B" 7ri0ore Urec9e consideră ca eta e +undamentale ale istoriei stră%ec9i şi medie%ale ale ţării sale6 cucerirea şi coloni'area romană, nă%ălirile *ar*are =<i nominali'ea'ă e 0oţi?, le0enda <ntemeierii statului +eudal moldo%enesc =co*or!rea ăstorilor lui 2ra0oş din $aramureş?. 5rdealul, ţara de este munte, <i are a +i mi:locul rom!nimii, cu locuitori de con+esiuni reli0ioase di%erse, cu toate că Amai multu-i lăţită ţara de rom!ni, dec!t de un0uriB. Cronicarul se simte o*li0at să a+irme că rom!nii, Ac!ţi se a+lă locuitori la Eara Un0urească şi la 5rdeal şi la $aramureş, de la un loc sunt cu moldo%enii şi toţi de la R!m se tra0B. 5utorul este ade tul unei or0ani'ări statale +eudale <n care %oie%odul, <n%estit cu uteri a*solute, ordonea'ă administrati% şi olitic ţara, <n o inia sa, +ără tradiţii, insta*ilă, cu oameni neaşe'aţi. 2omnitorul sta*ileşte ra orturi de su*ordonare şi de a:utorare militară şi di lomatică cu *oierii săi. 5ceştia au o*li0aţia de a 0estiona economic şi cultural domeniile rimite, de a se im une ca ărinte, mentor şi s ri:in su uşilor lor <n momente olitice şi militare di+icile. @n Letopiseţul lui Urec9e se consemnea'ă o inia că Eara $oldo%ei era di+icil de 0u%ernat din cau'a caracterului insta*il şi a su er+icialităţii
"

7ri0ore Urec9e, ed. cit.$ . >#.

9(

sentimentale a localnicilor6 A Li entru aceasta se cunoaşte că cum nu-i descălicată ţara de oameni aşă'aţi, aşa nici le0ile, nici tocmeala ţăr!i re o*icee *une nu-s le0ate, ci toată dire tatea au lăsat-o re cel mai mare, ca să o :udeceB". Feto iseţul lui 7. Urec9e relatea'ă domnia autoritară a lui Lte+an cel $are, care %reme de ,> de ani s-a remarcat rintr-o intensă acti%itate militară, di lomatică şi reli0ioasă. 5utorul e%ocă ridicarea lui Lte+an <n scaunul $oldo%ei şi ceremonia de <n%estire derulată e c!m ul de la 2ire tate dre t ade%ărate do%e'i ale democraţiei olitice, deoarece el ieste cu %oie tuturor, *oieri, curte măruntă, călu0ări, să le +ie domn. 2omnului roas ăt <n%estit artici anţii <i urea'ă cu sinceritate6 A@n mulţi ani de la 2umne'eu să domneştiGB Feto iseţul ilustrea'ă im licarea lui Lte+an <n olitica 5rdealului şi a Eării Rom!neşti, relaţiile militare şi di lomatice s eciale cu re0ele Un0ariei, $atiaş Cor%inul, şi cu domnitorii Eării Rom!neşti. Căsătoriile o+iciale ale lui Lte+an( şi cele ale +iicei# sale sunt re'entate dre t alianţe olitice şi militare necesare cu %ecinii din răsărit, de la sud de 2unăre, sau cu $untenia. Sunt e%ocate *ătăliile numeroase ale marelui domn, %ictoriile şi oticalele,. 2uşmanii lui Lte+an erau, <n o inia cronicarului, şi ai Eării $oldo%ei6 +ie străini recum turcii, tătarii, olone'ii, +ie +raţii de s!n0e, domnitorii $unteniei şi ede sirii celor trei *oieri trădători, Isaiia %ornicul, rinci ii 3ransil%aniei. 3a*loul

Ne0rilă a9arnicul, 5le8e stolnicul, de la +inalul domniei, are semni+icaţia unei :ustiţii di%ine, 2omnul <m linind nu numai %oinţa sa, ci şi e cea a ţării sale. Cura:ul, d!r'enia şi ne<n+ricarea lui Lte+an sunt do%edite !nă şi de +elul cum <n+runtă catastro+ele naturale. S re e8em lu, cu oca'ia cutremurului din (9 au0ust ",>( el a do%edit stă !nire de sine, cura:, solidaritate cu oştirea şi cu +amilia sa. $oartea lui Lte+an din ( iulie "&), <i o+eră lui 7ri0ore Urec9e oca'ia să reali'e'e un ortret memora*il, du ă modelul scrierilor 5ntic9ităţii&, antici at <n cronică rin numeroase a recieri. 5st+el, <ncă de la <nce utul domniei, Lte+an As-a 0ătit de mai mari lucruri a +ace, se 0ătea de ră'*oaie şi nu să aşe'e ţaraB. El ştia că Asin0urul a0iutoriu <i %enea nu numai de la 2umne'eu ci şi de la Preacurata $aica S+inţii saleB, căreia i-a <nc9inat multe mănăstiri, <ntre care şi Putna. @ntr-una din *ătălii, el +usese <ndrumat de
" (

Ibide&, . >,.

E%doc9ia, sora lui Simion, ţarul Die%ului, $aria de $an0o , descendentă a unei %ec9i +amilii *i'antine, 4oic9iţa, +ata lui Radu, domnul $unteniei. # 1ata lui Lte+an s-a căsătorit cu +iul lui I%an cel 7roa'nic, ţarul $osco%ei. , Poticale este sinonim cu :nfr'ngeri. Este se are un deri%at de la sl. a se poticni. & Plutar9, 6ieţile paralele, Editura $iner%a, colecţia .i*lioteca entru 3oţi, .ucureşti "99>.

9#

s+!ntul mucenic Proco ie. Ca semn al credinţei sale, adusese la Sucea%a moaştele s+!ntului Ioan cel Nou. @n *ătălii <şi urmărea duşmanii Aca un leu 0ata s re %!natB sau Aca un leu 0ata de a ucatB. Cu toate că a%ea Ainima a rinsă de lucruri %ite:ăştiB, el a <n+r!nt e turci Anu cu %ite:ia, ci cu meşteşu0ulB. 5semenea oricărui muritor, el Adin ce a%ea, o9tea şi mai mult să ai*ăB. @nc9eind relatarea des re domnia lui Lte+an, cronicarul <i +i8ea'ă următoarea ima0ine6 A1ost-au acest Lte+an-4odă om nu mare la stat, m!nios şi de0ra*ă %ărsătoriu de s!n0e ne%ino%atH de multe ori la os eţe omor!ia +ără 0iudeţ. 5mintrelea era om <ntre0 la +ire, neleneşu, şi lucrul său ştia a-l aco eri, şi unde nu 0!ndeai, acolo <l a+lai. Fa lucruri de ră'*oaie meşterH unde era ne%oie <nsuşi se %!ra ca %ă'!ndu-l ai săi să nu se <ndără te'e, şi entru aceea rar ră'*oiu de nu *iruia. Li unde-l *iruia alţii, nu ierdea năde:dea, că ştiindu-se că'ut :os, să rădica de asu ra *iruitorilorB". Portretul de*utea'ă cu enumerarea trăsăturilor +i'ice şi morale ale eroului6 Aom nu mare la stat, m!nios, de 0ra*ă %ărsătoriu de s!n0e ne%ino%atB. Cu toate acestea, el era <nsă un om <ntre0 la +ire, neleneşu, lucrul său ştia a-l aco eri. Cunoscător al tuturor ro*lemelor ţării, Aunde nu 0!ndeai acolo <l a+lai, el era meşter la lucruri de ră'*oaie şi de aceea rar ră'*oiu de nu *iruiaB, iar atunci c!nd era <n+r!nt, nu ierdea năde:dea. Iată, aşadar, ima0inea unui Lte+an, om şi domn ca a*il a +ace +aţă oricărei <ncercări a destinului, <ncre'ător <n sine şi <n armata sa. C9eia succeselor lui Lte+an o constituie <nalta conştiinţă a misiunii sale6 Aştiindu-se că'ut :os se ridica deasu ra *iruitorilorB. Cronicarul e%idenţia <n ortretul lui Lte+an cel $are a titudinile de erou militar şi de ca%aler medie%al. ortret şi in+luenţe din Plutar9, anume ortretul lui orţile Romei. S re deose*ire de rototi ul latin, ră'*oinicul şi Istoricii au recunoscut <n acest Manni*al a+lat la acţiunile militare

:ustiţiarul Lte+an este <n acelaşi tim ctitorul a ,, de mănăstiri, reocu at a-şi media rintr-o statornică +idelitate +aţă de 2umne'eu, dedic!ndu-i cu erse%erenţa de a 'idi <n tim ul 0enero'itate ctitorii s irituale şi ar9itecturale. Prin

domniei sale at!tea *iserici şi mănăstiri, el a o*li0at e 2umne'eu să nu uite $oldo%a. Eintuită de s ate, ca un rucsac(, rin cele ,, de ctitorii *isericeşti, ţara lui Lte+an a de%enit <n eternitate cor comun cu 2umne'eu.

" (

7ri0ore Urec9e, ed. cit., . "(8.

5ceastă ima0ine meta+orică a $oldo%ei aşe'ată ca un rucsac <n s atele lui 2umne'eu datorită ctitoriilor lui Lte+an a +ost enunţată e ro+esorului 2an Sam+irescu la o <nt!lnire cu studenţii rom!ni din Ucraina, %eniţi la studii <n Rom!nia, <n anul de <n%ăţăm!nt "999())).

9,

+rta portretului. @n a+ara +i0urii le0endare a lui Lte+an cel $are, 7ri0ore Urec9e descrie şi alţi domnitori, cel mai a0reat +iind Petru Lc9io ul. Fi sit de aura militară şi de am*iţiile olitico-di lomatice ale lui Lte+an cel $are, Petru Lc9io ul este, <n o inia cronicarului, cores ondentul moldo%ean al domnului muntean, smerit şi cărturar, Nea0oe .asara*. @ndră0it de *oieri, deoarece nu le ieşea din s+at, el a ăra ţara, miluia e săraci, <ntărea e reoţi şi călu0ări. El sta*ilise relaţii de ace şi <nţele0ere cu toţi %ecinii. .l!nd şi ne+ăţarnic, el <i a ărea cronicarului asemenea s+inţilor. A2omnind Pătru-4odă <n Eara $oldo%ei, ca un domn cum să cade, cu toate odoa*ele c!te tre*uiescu unui domn cu cinste, că *oiarilor le era ărinte, re carii la cinste mare <i ţinea şi din s+atul lor nu eşiia. Eăr!i a ărătoriu, s re săraci, milosti%, re călu0ări şi re mănăstiri <ntărea şi-i miluia, cu %ecinii de en re:ur trăia *ine, de a%ea la toţi nume *un şi dra0oste, de nu era a 'ice că nu-i 9arnic de domnieYIudecata cu *l!ndeţe şi +ără +ăţărnicie o +ăceaYera domn *l!nd, ca o matcă, +ără ac, la :udeţ dire t, ne*eţi%, necur%ar, nelacom, nerăsi itorB". Letopiseţul lui 7ri0ore Urec9e ilustrea'ă trei ti uri literare de ersonalităţi auto9tone6 al cronicarului conştient de misiunea sa, al do&nului T atlet al cre(tinătăţii şi al do&nului &ilostiv care %e09e'ă ca neamului şi ţării să le +ie *ine. 2es re oamenii ţării cronicarul nota6 A <n $oldo%a ier mulţi +ără număr şi +ără :udecată. Cel ce !răşte este cel ce <m lineşte le0ea, deoarece domnilor le este dra0 a %ărsa s!n0e ne%ino%atB şi dau %ina e locuitori că sunt %icleni. Urec9e sancţionea'ă inaderenţa turcilor la s iritualitatea rom!nă =Aturcii re o*iceiul lor cel neast!m ărat de lăcomieB? şi le sc9iţea'ă un ortret colecti%, <n con+ormitate cu o inia colecti%ă din %remea domniei lui 5le8andru Fă uşneanu6 A%asul cel +ără +undu, măcar c!tă a ă ai turna <ntr-<nsul nu-l oţi <m lea. 5şa şi turcul6 de ce-i dai mai mult, de-aceia <ţi +ace mai multă ne%oe, că el darul <l scrie o*icină. $ai a oi de n-ai %rea să-i dai, numai ce-ţi caută să-i daiB(. +rta descrierii. Urec9e inserea'ă <n lucrarea sa una dintre rimele descrieri <n ro'ă din literatura rom!nă, antici !nd <n această direcţie e $iron Costin cu ta*loul lăcustelor şi e Ion Neculce cu cel al +oametei din %remea lui 2umitraşcu Cantacu'ino. 3a*loul secetei din tim ul domniei lui Petru Lc9io ul este reali'at rin analo0ia cu +enomenele meteorolo0ice ale iernii6 A2omnind Petru Lc9io ul <n Eara $oldo%ei, mare secetă s-au t!m latu <n ţară de au secat toate i'%oarăle, %ăile, *ălţileH şi unde rindea mai nainte eşte, acolo ara, şi iatră ren multe locuri au că'ut. Co acii au secatu de secăciune,
" (

7ri0ore Urec9e, ed. cit., . "&&. Ibide&, . ",/.

9&

do*itoacele n-au +ostu a%!nd ce aşte %ara, ce le-au +ostu dărăm!nd +run'ă. Li at!ta ra+ au +ostu, c!nd să scornea %!nt s-au +ost str!n0!nd troiane la 0arduri şi la 0ro i, de ul*ere, ca de omăt. Iar des re toamnă deacă s-au ornit loi, au a ucatu de au crescut mo9oară şi cu acelea ş-au +ost o rind sărăcimea +oamea, că cu rinsese +oametea retiutindereaB". Naraţiunea lui Urec9e <m leteşte lanul realităţii documentar-istorice cu cel al ima0inarului mitico-reli0ios şi +olcloric. @n a%anscenă el roiectea'ă o e ocă eroică din e%ul mediu rom!nesc, dominată de +i0urile le0endare ale lui Lte+an cel $are <n $oldo%a, $ateiaş Cor%in <n 3ransil%ania şi Radu cel $are <n $untenia. 2omniile lor re+lectau un rim e isod de Renaştere auto9tonă, dominată <ncă de mentalitatea *i'antină şi concreti'ată <n ctitorii reli0ioase, culturale, militare şi olitice. 5iron Costin 3+133-+1$+4
...iară nu sunt vre&ile supt c'r&a o&ului$ ci bietul o& supt vre&i. Multe (i &ari s&inteli au apucat...I

$iron Costin a +ost +iu de *oier, tatăl său Ioan Costin <nde linind <nalta dre0ătorie de 9atman al $oldo%ei. @ntemniţat la Constantino ole <n momentul deca itării lui $iron .arno%sc9i, Ioan Costin s-a retras de+initi% <n Polonia cu <ntrea0a +amilie, +iind <nno*ilat <n anul "/#8 entru de%otamentul +aţă de ţara de ado ţiune. 2u ă mamă, +iică a lui $iron Sul0erul, cronicarul oet şi +ilo'o+ se <nrudea cu descendenţi iluştri ai ramurei *uco%inene a Cantacu'inilor, rintre care domnitorul $iron .arno%sc9i, marele *oier memorialist 7ri0ore Urec9e ş.a. 5 studiat <ntr-un cole0iu ie'uit din .ar, Polonia, unde a do*!ndit temeinice cunoştinţe umaniste. @nno*ilat la r!ndul său de olone'i <n anul "/&), $iron Costin rimea arenda unei moşii şi ran0 militar. Re%enea <n $oldo%a <m reună cu 3oma şi Iordac9e Cantacu'ino, ro*a*il rin "/&(, unde urca tre tele ierar9iei *oiereşti <n tim ul domniei lui 79eor09e Lte+an. Li-a mani+estat atitudinea +ilo olonă <n mai multe oca'ii, +iind a reciat u*lic de re0ele Ian So*ies-i <n anul "/>, entru loialitatea sa. 2edica o cronică <n lim*a olonă lui $arcu $atc'insc9i şi cores onda cu Ioan 7uins-i. @n "/8#, c!nd cea de-a doua domnie a lui 2umitraşcu Cantacu'ino adusese ciumă şi +oamete <n ţară, el ri*e0ea <n Polonia, entru ca <n "/8& să re%ină de+initi% acasă, ca staroste al ţinutului
" (

Ibide&, . "&,. $iron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei, ediţie <n0ri:ită de P. P. Panaitescu, Editura entru Fiteratură, .ucureşti, "9/9, . "9#. 3oate citatele din acest comentariu a arţin acestei ediţii.

9/

Putna. ;mor!t <n "/9" din ordinul celui care <l c9emase şi <l <n%estise cu +uncţii <nalte, el este <nlăturat cu *rutalitate de e scena istoriei, du ă ce <şi slu:ise neamul şi ţara, cu sa*ia şi cu%!ntul. Ridicat dintre ai săi de o ceată de a ro'i, e c!nd <şi ri%e09ea soţia, era <n:un09iat +ără nici o :udecată, <n mod mişelesc, de %ăta+ul $arcu, <n drum s re curtea domnească din Iaşi. 2intre cei trei +eciori, Nicolae a moştenit aceeaşi dra0oste de carte ca şi tatăl său, +iind autorul mai multor lucrări, <ntre care traducerea Ceasornicului Do&nilor, rimul roman occidental a ărut <n lim*a rom!nă". $oartea lui $iron Costin este o ată <ns!n0erată <n istoria medie%ală a $oldo%ei şi e stema %oie%odală a +amiliei Cantemireştilor. Cu trei decenii mai de%reme, <n $untenia, un alt *oier cărturar, ostelnicul Constantin Cantacu'ino, ierise <n tra e'a mănăstirii Sna0o%, din ordinul domnitorului 7ri0ore 79ica, <n a:unul săr*ătorii Crăciunului din anul "//#. Secolul cel mai e+er%escent din unctul de %edere al interesului entru cultura auto9tonă este şi unul dintre cele mai <ns!n0erate, %ra:*a dintre domnitorii Eărilor Rom!ne şi s+etnicii lor, cărturari de străinilor. ; era lui $iron Costin aco eră 0enuri şi s ecii di%erse, autorul scriind cu uşurinţă <n rom!nă şi olonă, at!t <n %ersuri c!t şi <n ro'ă. @n lim*a rom!nă a redactat, <n anul "/>&, Letopiseţul Ţării Moldovei de la +ron46odă la Duca46odă ="&9&-"//"? şi, <n "/>8, De nea&ul &oldovenilor, ro'ă olemică, de idei. Poemul +ilo'o+ic 6iiaţa lu&ii, "/>#, este recedat de un scurt tratat de %ersi+icaţie, 3nţelesul sti,urilor$ cu& trebuia(te să se citească. @n lim*a olonă $iron Costin a ela*orat o Cronică a Eării $oldo%ei şi a $unteniei e care a trans us-o şi <n %ersuri, su* numele de Poe&a polonă despre Moldova (i Ţara o&'nească. Letopiseţul Ţării Moldovei e%ocă istoria a // de ani, din care &9 cu a:utorul documentelor istorice şi al in+ormaţiilor orale. Pentru ultimii şa te ani, "/&,-"//", cronicarul a elea'ă la e8 erienţa ersonală de %iaţă. El nota6 A... mai 0reu mi-au +ost, iu*ite cititorule, a scrie de aceste domnii dec!t de cele mai de mult trecute, că de aceste domnii, ce mai sus scriem, necăiuri, nice <ntr-un leto iseţ străin omenit nu să a+lă...ce, c!t am utut a <nţele0e den *oieri *ătr!ni den 'ilele lorB. E oca re'entată <n cronica lui $iron Costin a +ost +oarte +răm!ntată de e%enimente militare şi olitice, consemn!nd s+!rşitul autonomiei
"

resti0iu euro ean, +iind <ntreţinută <n

ro+itul

Nicolae Costin, )crieri, %ol II, Ceasornicul do&nilor de 5ntonio de 7ue%ara, traducere din lim*a latină, C9işinău, Editura MQ erion, "99".

9>

$oldo%ei +aţă de Poarta ;tomană. Con+lictele reli0ioase, ca şi cele economice <l determinau e cronicar să insiste asu ra as ectelor maca*re, tra0ice şi s!n0eroase ale domniilor e%ocate. El sur rindea starea de con+lict, de ră'*oi intern, <ntr-o ţară <n tran'iţie s re o nouă mentalitate, a%!nd dre t rimă consecinţă dis ariţia %ec9ilor +amilii *oiereşti şi <nlocuirea lor cu cele alo0ene, 0reco-turceşti. Cronicarul sesi'a această sc9im*are şi nota cu tristeţe că *oierii A<m*la <n tot ceas, cum să 'ice, cu 'ilele <n m!nă, ei <m*la cu a'a %ieţii.B Cronica lui $iron Costin are at!t un sco atriotic, să nu se uite, c!t şi unul didactic, să +ie de <n%ăţătură. El sta*ileşte o relaţie a+ecti%ă cu lectorii săi, adres!ndu-li-se cu Aiu*ite cetitoruleB, şi recunoaşte că ade%ărul istoriei este di+erit de cel al +icţiunii literare. $iron Costin <şi e8 une conce ţia cu ri%ire la condiţia scriitorului <n e%ul mediu, <şi de'%ăluie atitudinea critică +aţă de sursele documentare şi istorice, de+ineşte ade%ărul istoric şi delimitea'ă rolul leto iseţelor <n cultura unui o or. El <şi de'%ăluia intenţia de a redacta o istorie a rom!nilor de la rimul descălecat, al cuceririi 2aciei de către Im eriul Roman, şi reclama otri%nicia %remii +aţă de o asemenea lucrare. Sursele citate <n Letopiseţ sunt mai numeroase dec!t la 7ri0ore Urec9e, şi anume istoricii latini =.on+in şi 2ionu?, un0urul 3o eltin şi olone'ii Dromer, 2lu0os, Strico%s-i, Piasetsc9i". A1ost-au 0!ndul meu, iu*ite cititorule, să +ac leto iseţul ţării noastre $oldo%ei din descălecatul ei cel dint!i, care au +ost de 3raian <m ăratul şi ur'isăm şi <nce ătura leto iseţului. Ci sosiră asu ra noastră cum lite %remi de amu, de nu stăm de scrisori, ci de 0ri:i şi sus inuri. Li la cest +el de scrisoare, 0!ndul slo*od şi +ără %aluri tre*uieşte... deci rimeaşte, <n cestă dată, at!ta din truda noastră, c!t a nu se uita lucrurile şi cursul ţării, de unde au ărăsit a scrie ră osatul Urec9e %ornicul... Li rimeaşte această dată această uţină trudă a noastră, care am +ăcut, să nu să treacă cum%a cu uitarea de unde este ărăsit, cu această +ă0ăduinţă că şi leto iseţ <ntre0 să aşte ţi de la noi de om a%ea 'ileB(. 5semenea unui moralist con%ins de deşertăciunea e8istenţei terestre, $iron Costin <şi desco erea condiţia de om a+lat su* %remi6 Acum lite %remi de acmu, de nu stăm de
"

Redau +ormele numelor ro rii utili'ate de cronicar. 5şa cum au arătat mai mulţi cercetători ai lim*a:ului său artistic, <ntre meritele incontesta*ile se numără şi e+ortul de locali'are <n lim*a rom!nă a numelor ro rii străine. 5'i, norma lin0%istică ne o*li0ă a scrie numele ro rii ca <n lim*a de ori0ine, <nc!t numele istoricilor amintiţi de cronicar sunt6 5nton .on+inus, 2ion, Faurentiu 3o eltin, $arcin Dromer, Ian 2lu0os', $. StrQ-o%s-i, Pa^el Piasec-i. ( $iron Costin, ed. cit., . ,-&.

98

scrisori, ci de 0ri:i şi sus inuriB. El re'intă istoria a (( de domnii din $oldo%a, <n conte8tul e%enimentelor din celelalte ro%incii rom!neşti, Eara Rom!nească şi 3ransil%ania. 5utorul a%ea intuiţia conce tului de unitate naţională a rom!nilor, inau0ur!nd scrierea cu domnia lui $i9ai 4itea'ul, acel %estit <ntre domni, aşa de A0roa'nic şi %estit <n ră'*oaieB. El <i sancţiona <nsă am*iţia de a +i rimul domn al celor trei ro%incii istorice rom!neşti reunite din e%ul mediu, deoarece de l!n0ea A+irea omenească neştiutoare de lucruri ce %or să +ie re urmăB. Uciderea lui $i9ai se datora trădării soldaţilor săi, care <l %!nduseră entru un umn de *ani6 Acă ce nu lucre'ă <n lume a%uţia. .anii răscolesc <m ărăţiile şi mare cetăţi le suru ă, cum se d'iceB. @şi <nc9eia e8 unerea e%enimentelor din tim ul domniei lui $i9ai 4itea'ul cu +ormula ironică6 Aşi aşa s-au lătit lui $i9ai 4itea'ul slu:*ele ce au +ăcut nemţilorB. Cronicarul urmărea, cu acelaşi sentiment al deşertăciunii omeneşti, destinul unei alte +amilii cu retenţii %oie%odale, $o%ileştii, a+irm!nd că Ade iaste %reo os!ndă st!n0erea casei lui Ieremia $o%ilă, din +a tele doamnei sale iasteB. 2u ă ce ilustra domnia a%enturierului 7aş ar 7raţiani, a lui Lte+an 3omşa şi $iron .arno%sc9i, cronicarul e%oca <n ""8 ara0ra+e cei "9 ani de domnie a lui 4asile Fu u, c!nd $oldo%a cunoscuse o nouă e ocă de sinte'ă culturală. 4iaţa lui 4asile Fu u, cu ascensiunea şi decăderea ei s ectaculoasă, <i <ntărea credinţa <n slă*iciunea +a telor omeneşti6 A;, nesăţioasă +irea domniilor, s re lăţire şi a%uţie oar*ăGB Ctitor al mai multor *iserici, dintre care cele mai %estite erau 3rei Ierar9i şi 7olia, 4asile Fu u adusese <n "/,) la Iaşi moaştele s+intei Parasc9e%a şi <nc9eiase alianţe di lomatice cu Fituania şi ca'acii lui 3imuş. @n o+ida *o0ăţiei şi a uterii olitice, el <şi <nc9eia %iaţa, *ătr!n şi sărac, umilit de cei care <i luaseră locul. $ai mult dec!t 7ri0ore Urec9e, $iron Costin inter reta de'nodăm!ntul e%enimentelor istorice din Eările Rom!ne <n lumina e%enimentelor din Euro a centrală şi orientală, in+orm!nd asu ra :ocului de interese ale uterilor olitice şi militare ale acelui tim 6 Poarta ;tomană, Polonia, Un0aria, 7ermania, Rusia. 3ătarii şi ca'acii, <ncă neor0ani'aţi statal, <nclinau şi ei *alanţa deci'iilor olitice. 2e aceea, insera <n Letopiseţ o istorie a ca'acilor e care 4asile Fu u <i a%usese aliaţi. 2escria .raşo%ul şi Eara .!rsei, interesat +iind şi de soarta 3ransil%aniei. Pentru *oierul moldo%ean +ilo olon şi cu +ormaţie intelectuală occidentală, turcii de%eniseră sursa răului din ţară, deoarece Aturcul cu %reme dă, cu %reme ia, recum este 99

%remea, ... nemai ut!nd să sature !ntecele turcilor +ără +und, $oisei-4odă era sătul de *inele turcilor, ... iar +irea turcilor era lunecoasăB. Considerat unul dintre rimii noştri istorici militari, el a re'entat <n detaliu strate0ia şi tactica *ătăliilor din e ocă, a descris uni+ormele militare ale di%erselor oştiri, armele de ră'*oi +olosite. 2ara*anii i-au reţinut atenţia <n mai multe r!nduri, +ie rin %estimentaţie, +ie rin insu*ordonarea +aţă de domnitorii rău- latnici. Con+runtările rom!no-rom!ne, cu deose*ire cele dintre 4asile Fu u şi $atei .asara*, erau relatate cu atenţie s ecială. @ntre scenele memora*ile şi itoreşti ale Letopiseţului se numără şi solia olone'ului 4isno%ies-i la Poarta ;tomană, <n detaliile căreia se desci+rea'ă mentalitatea aristocratică şi tru+ia olonă6 A ... cu mulţime de oameni şi cu des+r!nate de tot odoa*e, c!t de-a*ia de se a+lă <n %reo istorie... cu #))) de oameni călări... Ciu*ările cu carile adă a caii, de ar0int, şi co+e, la 9amuri ţintele de ar0int. Intr!nd <n Eari0rad au us otcoa%e de ar0int numai c!te un cui *ătute la cai, anume să cadă e uliţeB". Cronicarul se arăta interesat să desci+re'e mecanismul secret al relaţiilor de utere, cu deose*ire ale celor dintre domn şi artidele *oiereşti. El condamna acţiunea continuă a *oierimii de su*minare a uterii domneşti, <n ciuda e%identei 0ratuităţi a unei asemenea com etiţii. 5 ărător al ordinii +eudale şi con%ins de rolul *ene+ic al monar9iei autoritare, el reci'a că 2omnul, Aori *un ori rău, la toate rime:diile +erit tre*ueaşte, că oricum este, de la 2umne'eu esteB. Creştin sincer, el remarca <n s iritul Scri turii6 ANu-i nici o utere, +ără de la 2umne'eu dată...B 2omnul este stă !n a*solut al ţării, Amilele domnilor ot aşe'a ţările, nemila şi lăcomia +ac răsi a ţărălorB, iar *inele A ururea este 0in0aş şi entru ăcatele oamenilor nu <n multă %reme stătătoriuB (. 5cţiunea u'ur atoare a slu:*aşilor utea su*mina autoritatea %oie%odală, deoarece mai toţi domnii ne rieteni au, iar la curţile <m ăraţilor Amulte răutăţi ot să să +acă este ştirea celor mariB. Relati%itatea sentimentelor şi a calităţilor omeneşti din e oca sa <l +ăceau să e8clame cu durere6 A;G @ndrăcite %eninuri a %oitorului de rău, ce nu scorneşte lim*a amară a ne riatenuluiG ;G nesăţioasă +irea domnilor s re lăţire şi a%uţire oar*ăG Pre c!tu să mai adao0e, re at!ta r!9neşte. Po+tile domnilor şi a <m ăraţilor n-au 9otar. 5%!ndu mult, cum n-ari a%ea nimica le are. Pre c!tu <i dă 2umne'eu, nu să satură, 5%!ndu domnie, cinste şi mai mari, şi mai late ţări o+tescu. 5%!nd ţară, şi ţara altuia a cu rinde cască şi
" (

$iron Costin, ed. cit., . 8/. Ibide&, . ")).

"))

aşea lăcomindu la altuia, sosescu de erdu şi al său. $ulte <m ărăţii <n lume, %r!ndu să ia alte ţări, s-au st!nsu re sineB". Com asiunea entru soarta *ieţilor *oieri care A<m*lau cu 'ilele <n m!năB a%ea caracterul unei remoniţii, el <nsuşi ierind <n urma unei deci'ii a*surde, secerat de 'elul unui slu:*aş, neco t la minte şi su+let. 5ristocrat <n%ăţat şi di lomat a*il, militar cura:os şi olitician reocu at de destinele ţării, el considera că domnitorul, ca uns al lui 2umne'eu, a%ea de <m linit o misiune di%ină entru ţara şi o orul său. 2in această cau'ă, el era un a ărător al uterii domneşti şi al ordinii acelui tim , c9iar şi atunci c!nd %oie%odul nu era demn de misiunea sa. 2omnitorii e%ocaţi de cronicar sunt +ie &atce direpte, recum Ieremia $o%ilă =Aom <ntre0 la toate, neră itor, nem!ndru, ne%ărsătoriu de s!n0e, *l!nd, dumne'eiescB?, $iron .arno%sc9i, Radu 4odă, $oQsei $o%ilă, +ie &a(ti,ă =mamă %itre0ă?, recum 7as ar 7ra'iani. Portretul cel mai mă0ulitor a arţine lui 79eor09e Lte+an, Aom de lin, ca <ntre0, 9ire ad!ncă, c!t oţi 'ice că nasc şi <n $oldo%a oameniB(. @n a0inile Letopiseţului cronicarul <şi de'%ăluia conce ţia de umanist cen'urat de o sinceră credinţă reli0ioasă, de om luminat al %eacului său, cu o acută conştiinţă a e+emerităţii lumii şi %ieţii. El era con%ins de rolul no*il al creaţiei artistice şi al culturii de a sal%a de la uitare cli ele %ieţii omeneşti. Cronicarul sancţiona lăcomia unora dintre contem oranii săi de a trăi %iaţa <n +ormele ei sen'ual-concrete, denunţ!ndu-le +astul, o ulenţa, su er+icialitatea şi indecenţa sentimentală. Istoria $oldo%ei este <n+ăţişată ca <ntr-un teatrum mundi, cu numeroase +astuoase şi *ătălii cum lite. Feto iseţul oate +i considerat un te8t literar de esenţă ştiinţi+ică a cărui +rumuseţe e8 resi%ă, de sor0inte orală, <l sal%ea'ă de la ariditatea lim*a:ului documentar-istoric. @n a0inile sale cronicarul demonstrea'ă %irtuţi artistice deose*ite, recum arta ortretului, cea a descrierii şi a naraţiunii dramatice. Cu ri%ire la arta portretului, $iron Costin continuă tradiţia lui 7ri0ore Urec9e. @n sc9iţele de ortret, cronicarul o+eră un amal0am de o*ser%aţie morală şi ironie su*tilersi+lantă. 7aş ar 7raţiani, a%enturier a:uns e tronul $oldo%ei, a%ea ăcatul necunoaşterii r!nduielilor ţării şi al li sei de orice credinţă6 Aom de neamul lui italienesc, cum 'icem la noi <n ţară, +r!ncu, om neştiutor r!ndul şi o*iceiurile ţării, +ără lim*ă de
" (

ersona:e, cu ceremonii im resionante, nunţi

Ibide&, . "#&. Ibide&, . (&9.

")"

ţară, care lucru mai 0reu nu oate +i, c!nd nu ştie domnul lim*a ţării...5cest domn niciodată ost n-au a%ut, ce re ascuns la toate osturile m!nca carneB". $iron Costin sc9iţea'ă mai multe ti uri de ersonalităţi auto9tone. @n a+ara scriitorului de letopiseţe, el ilustra c9i ul do&nitorului a&biţios să <nălţe ţara sa la ran0 de <m ărăţie rin 4asile Fu u, care i0nora +a tul că domneşte este o Aţară de mar0ine, cu lucrurile domniei lunecoase, a+lată su* <m ărăţie străinăB. Lte+an 3omşa <i o+eră oca'ia să sc9iţe'e ortretul do&nitorului din popor, neştiutor de multă carte şi dominat de instincte rimare6 era Adire t moldo%ean, %ărsătoriu de s!n0eB, <ncredinţat că Amai cărturar dec!t dracul nu este altulB. Cronicarul <i condamna %oluntarismul olitic6 A;G $uldo%ă, di ar 9i domnii tăi, carii stă !nescu <n tine, toţi <nţele ţi, <nc! n-ai eri aşa lesne. Ce, domniile neştiutoare r!ndul tău şi lacome sintu ricine erirei tale. Că nu caută să a0onesească şie nume *un ce%a la ţară, ce caută des+r!naţi numai a%uţie să str!n0ă, care a oi totuş să răsi eşte şi <ncă <n rime:dii caselor lor, că *lăstămul săracilor, cum să d'ice, nu cade re co aci, c!tu de t!r'iuB(. Cronicarul <i o une do&nitorului a&biţios e do&nul &atcă, <n ersoanele lui .arno%sc9i-4odă#, $oisei $o09ilă-4odă,, 79eor09e Lte+an. $iron Costin sc9iţea'ă, cred că entru rima dată <n literatura noastră, ima0inea boierului pretendent la tron, o*li0at a A<m*la cu 'ilele <n m!nă,B din cau'a am*iţiilor şi uneltirilor sale. S+etnicii domnului a%eau datoria să A+răm!nte cu %oroa%a lucrul şi unul una, altul alta răs un'!nd, să lămureşte lucrul care este mai s re <ndem!năB. Radu-4odă, un Adomn de lin la toate şi <ntre0 la 9ireB, a+irma că dacă ar a%ea cinci *oieri a%uţi nu sar mai teme de ne%oile ţării. Cronicarul elo0ia'ă şi e re re'entanţii clerului :nalt, ilustrat <n e ocă de $itro olitul 4arlaam, o*li0at să se retra0ă la mănăstirea Secu, du ă ierderea scaunului $oldo%ei de către 4asile-4odă. 3ot <n leto iseţul lui $iron Costin se +ace entru rima oară <n literatura noastră ortretul fe&eii a&biţioase. Soţia lui Ieremia $o%ilă este descrisă dre t o +emeie răpitoare, ca a*ilă a-şi otră%i cumnatul entru a-şi instala e tron +eciorii. @n cele din urmă ea a:un0e să +ie rinsă şi *at:ocorită de ă0!ni, ceea ce nu o <m iedică să continue lu ta entru o*ţinerea domniei $oldo%ei. @n o inia cronicarului, a cărui soţie a arţinea +amiliei
" (

Ibide&, . /". Ibide&, . &). # ;ri0inar din 3o orăuţi, Cernăuţi, un cre(tin la ,ire. , %& bl'nd$ un &iel la ,ire$ nelaco&$ ne&ăruia rău$ ,ire cre(tină.

")(

$o%ileştilor, am*iţioasa ne%astă a lui Ieremia +usese cau'a stin0erii neamului său. $oti%ul o ular al +emeii mai rele dec!t dracul, reluat este %eacuri <n literatura rom!nă modernă, <şi 0ăseşte ima0inea <n 5cri%iţa, ersona: din Uir Ianulea, nu%ela +antastic+olclorică a lui I. F. Cara0iale. Eroina este o co ie actuali'ată a doamnei lui Ieremia $o%ilă, <m ătimite de utere, ironi'ată de $iron Costin. Portretul colecti% al rom!nilor este nuanţat, cronicarul atri*uind istoriei otri%nice de+ectele lor de caracter. ;*li0aţi să trăiască <ntr-un tim cum lit, <ntr-o ne<ncetată %ra:*ă susţinută de turci, ei <şi de'%ăluiau Aneamul den 9irea sa...lacom la do*!ndăB. +rta descrierii. $iron Costin ilustrea'ă scenele de ră'*oi rin a0lomerări de detalii semni+icati%e, +ace comentarii a%i'ate şi dramati'ea'ă con+runtările de e c!m ul de lu tă, sur rinde atitudinile nedemne ale unor comandanţi, recum6 0ra*a, laşitatea, <n0!m+area. @n descrierea răscoalelor seimenilor şi ale dara*anilor, mercenari an0a:aţi de domnitori să le ă'ească %ieţile şi să str!n0ă *irurile de la o ulaţie, el reţine amănunte semni+icati%e entru itorescul e ocii6 Adără*anii +oarte <m*răcaţi *ine...cu 9aine tot de +eleandrăş, cu nasturi şi ce ra0e de ar0int, <n ilda 9aiducilor din Eara Feşească, cu ene de ar0int la cumănace şi cu ta*le de ar0int la şoldure e lădunceB". Istoria noastră literară a reţinut ta*loul lăcustelor, descris asemenea unei calamităţi. ANumai ce %ăd'urăm des re amiad'ăd'i un nuor, cum se rădică deo arte de ceriu, un nuor sau o ne0ură. Ne-am 0!ndit că %ine o +urtună cu loaie, deodată, !nă ne-am t!m inat cu nuorul cel de lăcuste, cum %ine o oaste stol. @n loc ni s-au luat soarele de desimea muştelor. Cele ce '*ura mai sus, ca de trei sau atru suliţe nu era mai sus, iar carile era mai 0ios, de un stat de om şi mai 0ios '*ura de la ăm!ntu. Urlet, <ntunecare asu ra omului sosindu, să rădica oarece mai sus, iară multe '*ura alăturea cu omul, +ără sială de sunet...Un stol ţinea un ceas *un... Cădea şi la o asuri, <nsă unde m!nea, răm!nea ăm!ntul ne0ru, <m uţit. Nice +rund'e, nice ai, ori de iar*ă, ori de sămănătură nu răm!neaB(. +rta naraţiunii la $iron Costin are c!te%a trăsături ro rii6 o dramati'area, inserarea de re lici indi%iduali'atoare şi re%elatoare cu ri%ire la moralitatea eroului şi a %remurilor, o redarea unor dialo0uri cu sco ul de a tra0e anumite <n%ăţăminte,
" (

$iron Costin, ed.cit., . ,,. Ibide&, . (#(.

")#

o sur rinderea detaliilor anecdotice, ca s re e8em lu, ele0anţa şi o ulenţa ostentati%ă, ţ!+na or0olioasă a solului olon la Poarta ;tomană, o re'entarea unor cataclisme, in%a'ia lăcustelor, o crearea unor ade%ărate nu%ele din domniile lui 4asile Fu u şi 79eor09e Lte+an. Nicolae $anolescu <i atri*uia lui $iron Costin un moralism de esenţă creştină, consider!nd că Aori'ontul istoriei din cronica sa este mai uţin senin şi si0ur. Naraţiunea are %alori artistice e%idente, ea cu rin'!nd scene de roman de s iona:6 trădări, com loturi, anc9ete, con%ersaţii +ermecătoare şi re lici memora*ileB". S re deose*ire de oralitatea lui 7ri0ore Urec9e, stilul lui $iron Costin este erudit, <nţesat de citate *i*lice şi de ro%er*e sa%ante care e%idenţia'ă %aloarea morală a e%enimentelor consemnate. Ion 6eculce 3+1-2-+-(,4
AC!nd citeşti cronica lui Neculce, un nume <ţi nă%ăleşte numaidec!t <n minte6 Crean0ă... @n Neculce se <n+ă tuieşte cu un %eac <nainte acel amestec de mică cultură de t!r0o%eţ şi de <nţele ciune ţărăneascăB(.

recum6 cometa, ecli sa de soare, seceta,

;ri0inile cronicarului sunt *alcanice6 tatăl, 0rec, a%ea un +rate sta*ilit la Constantino ole, Stamate Miotul, iar mama, Ecaterina, era +iica lui Iordac9e Cantacu'ino. El a arţinea aşadar unei *o0ate +amilii de ne0ustori sud-dunăreni, Cantacu'inii, ai cărei mem*ri se sta*iliseră <n Eările Rom!ne <n rima :umătate a secolului al X4II-lea. ;r+an de co il, răm!nea <n 0ri:a *unicii, *uco%ineanca Iordăc9ioaia =5le8andrina?, <m reună cu care se re+u0ia'ă <n anul "/8/ <n Eara Rom!nească, aici +iind martor la lu tele interne dintre rom!ni. @n "/9) re%enea <n $oldo%a, unde urca tre tele ierar9iei olitice, con+orm a%erii şi numelui său. @n ">)" se căsătorea cu +ata lui Fu u .o0dan, cumnat cu 5ntio9 şi 2imitrie Cantemir, <n tim ul domniilor cărora i se atri*uie cele mai <nalte demnităţi. 2u ă lu ta de la Stănileşti, din anul ">"", <l <nsoţea e 2imitrie Cantemir <n e8ilul din Polonia şi Rusia, sta*ilindu-se entru anumite
" (

erioade de tim

<n Mar-o%, Die% şi

Nicolae $anolescu, Istoria critică a literaturii ro&'ne, Editura $iner%a, .ucureşti, "99), . &). 7. Călinescu, op. cit., . (,.

"),

Cameniţa. Re%ine <n ţară du ă "/ ani de e8il, a:un0!nd să +ie numit, s re s+!rşitul %ieţii, :udecător la Iaşi. 2u ă unii cercetători, Letopiseţul Ţării Moldovei! ar +i cunoscut două redactări, una <nainte de ">#) şi o a doua du ă această dată. Scriere t!r'ie, de maturitate, ea adună <n a0inile sale e8 erienţa ersonală de %iaţă a autorului. S re deose*ire de <naintaşi, cel care +usese s+etnicul de%otat al lui 2imitrie Cantemir <şi scrie cronica *a'!ndu-se numai e amintirile ersonale şi de +amilie, con+runtate cu in+ormaţiile cu rinse <n cronicile interne, ca s re e8em lu6 Cronica racoviţeană4bu,u(ească Cronica 8,icule(tilor, anii "/9&-">&,. Pentru Ion Neculce, sco ul istoriei era de a consemna cu deose*ire +a tele şi <nt!m lările de la curtea domnească, de a ilustra ra orturile adesea tensionate dintre %oie%od şi *oieri. Sursele cronicii sale sunt locale6 memoria colecti%ă a neamului sau ini&a autorului$ cum mărturiseşte de mai multe ori <n lucrare. El s-a ins irat dintru a sa ştiinţă, din cele <nt!m late <n %iaţa sa, de aceea nu i-a mai tre*uit istoric străin să le citească. 2in cei 8" de ani ai cronicii sale, &) sunt e%ocaţi cu a:utorul ro riilor amintiri. 5st+el, cronicarul acorda rimilor #) de ani a ro8imati% o ătrime din Letopiseţ, iar entru următorii &) de ani mai *ine de a din lucrare. @n Predoslovie, Ion Neculce sta*ileşte o relaţie de comunicare cu cititorii săi, lăs!ndu-le li*ertatea de a ale0e sin0uri ti ul de lectură re+erat6 Acine cum <i %a +i %oia, aşa %a +aceB. @ncredinţat că lucrarea sa aduce cititorilor *ene+icii ersonale sau colecti%e, el reci'a6 A2eci +raţilor cititorilor, cu c!t %ă %eţi <ndemna a ceti re acest leto iseţu mai mult, cu at!ta %eţi şti a %ă +eri de rime:dii şi %eţi +i mai <n%ăţaţi a dare răs unsuri la s+aturi ori de taină, ori de oştire, ori de %oroa%e, la domni şi la noroade de cinsteB(. @nţele0erea istoriei ca sumă de e8 erienţe memora*ile cu rol +ormati% <l determina să aşe'e la <nce utul lucrării rima antolo0ie de le0ende o ulare de ins iraţie istorică din literatura rom!nă, intitulată % sa&ă de cuvinte. 5ntolo0ia de ,( de le0ende, re'intă eroi şi e%enimente din e ocile anterioare, consemnate <n alte cronici. 3itlul ales de Neculce rele%ă şi unele as ecte articulare de mentalitate. El selecta termenul latinesc, conventus,
"

entru anii "//"-">)&,

Cronica Moldovei din anii "//"-">(#, Cronica anoni&ă a Moldovei, anii "//"-">(9,

Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei recedat de % sa&ă de cuvinte, ediţie <n0ri:ită de Ior0u Iordan, Editura Ltiinţi+ică, .ucureşti, "9/8. ( Ibide&, . ##.

")&

care <nsemnase la ori0inile sale adunare$ :ntrunire, iar, ulterior, povestire$ istorisire$ spusă$ <n dauna lui vorbă şi a deri%atului re0resi% grai. Numai rom!na, <ntre lim*ile romanice, conser%ase la ">,) conventus entru cuv'nt, <n tim ce celelalte mani+estaseră re+erinţe entru parole. )a&ă este un termen ma09iar şi <nseamnă nu&ăr$ calcul$ ers ecti%ă etimolo0ică constatare$ >udecată. 3itlul ales de Neculce ar a%ea din

semni+icaţia de :ntrunire de >udecăţi." 2e alt+el, titlul antolo0iei este6 % sa&ă de cuvinte ce sunt audzite din o& :n o&$ de oa&eni vec,i (i bătr'ni$ (i :n letopiseţ nu sunt scrise$ ce s4au scris aicea$ după do&nia lui ;tefăniţă46odă... El e%idenţia'ă caracterul oral al acestui conclav de vorbe, ăstrate de la oameni %ec9i şi *ătr!ni, ca mărturii ale <nţele ciunii tradiţionale şi ale <nclinaţiei s re anecdotă a rom!nilor. Cititorul are aşadar li*ertatea de a le acorda credit sau de a le considera in%enţii artistice, autorul a%erti'!nd asu ra li sei de im ortanţă documentară. @nt!m lările antolo0ate au de cele mai multe ori caracter morali'ator, 0eneral-uman şi sen'aţional a%enturos. Ele locali'ea'ă moti%e literare euro ene medie%ale, din secolul al XII-lea, ca <n le0enda Mu&ei lui ;tefan cel Mare, e8 lică 0enealo0ia unor +amilii *oiereşti, ca <n ca'ul $o%ileştilor şi al $a%rocordaţilor, re'intă +a te din %remea lui Lte+an cel $are, detalia'ă scena maca*ră a uciderii de către turci a lui .arno%s-i-4odă, e%ocă destine a%enturoase, cu urcuşuri şi co*or!şuri s ectaculoase, ca cel al lui Nicolae S ătarul $ilescu. @n % sa&ă de cuvinte cronicarul adună c!te%a +i0uri ilustre ale istoriei medie%ale din $oldo%a6 Lte+an cel $are şi urmaşii săi, Petru Rareş, Iliaş, 5le8andru Fă uşneanu, domnitori a%enturieri recum 2es ot-4odă, 7aş ar 7raţiani, ori domnitori auto9toni marcaţi adesea de nenoroc ca 5ron-4odă, Ieremia-4odă, Radu-4odă, .arno%s-i-4odă, 4asile Fu u, 79eor09e Lte+an, 79ica-4odă. 2intre *oieri el readuce <n atenţie +i0urile unor Iordac9e şi 3oma Cantacu'ino, Nicolae S ătarul $ilescu, Ion 3ăutul. Letopiseţul Ţării Moldovei de la Dabi>a 6odă p'nă la a doua do&nie a lui Constantin Mavrocordat$ !VVI4!@#=$ consemnea'ă istoria a (, de domnii şi a "& domnitori. 2in unct de %edere com o'iţional, Ion Neculce <şi structura lucrarea <n ca itole, cores un'ătoare +iecărei domnii. E oca sur rinde rocesul trecerii Eărilor Rom!ne la re0imul +anariot, ceea ce năştea <n su+letul autorului uternice sentimente anti0receşti şi antiotomane6 Aaşa socotesc eu cu +irea aceasta roastă6 c!nd o %rea 2-'eu să +acă să nu
"

Preci'ăm că această meditaţie e teme etimolo0ice este un sim lu :oc intelectual, care s er că nu su ără e lin0%işti.

")/

+ie ru0ină e +ier şi turci <n Eari0rad să nu +ie, şi lu ii să nu măn!nce oile <n lume, atuncea oate nu %or +i nici 0reci <n $oldo%a şi <n Eara $untenească, nici or +i *oiari, nici or utea m!nca aceste două ţări cum le măn!ncă. Iar alt leac n-au rămas cu condeiul meu să mai omenesc, ca să ot 09ici. 1ocul <l stin0i, a a o ie'eşti şi o a*aţi e altă arte, %!ntul c!nd *ate te dai <n lături... iar la 0rec milă sau omenie sau %icleşu0, nici unele din aceste nu sunt, sau +rica lui 2umne'euB". Cronicarul e%ocă lu te memora*ile, insist!nd asu ra scenelor de anică, li site de eroismul medie%al6 Aşi aşa s-au +ăcut un 9ramăt şi o s aimă dena oi <n turcii de trecea este om c!t s-au rumtu un od... 3isa era o a ă măloasă e mar0ini... Care cum sărea <n a ă cu calul se şi <n0loda. Li aşa om este om cădea, de se <necaB. .ătăliile antiotomane din %remea lui Lte+an cel $are sunt <nlocuite <n tim ul e%ocat de Ion Neculce de lu te +ratricide entru utere, de re%olte o ulare, s ontane = recum cea a linşării a9arnicului $a%rodin, consecinţa urii locuitorilor auto9toni +aţă de demnitarii 0reci aciuaţi la Curtea 2omnească?. Naraţiunea <n o era lui Ion Neculce se des+ăşoară e mai multe ni%ele literare6 unul istorico-memorialistic, cu accente lirice născute din :alea de a-şi %edea ţara <n situaţii dureroase, şi un al altul ima0inar şi creştin- o ular, unde se con+runtă +orţele răului cu cele ale *inelui. Con%er0enţa dintre lanul naraţiunii istorice ro riu-'ise şi cel al in%enţiei artistice se de'%ăluie <n sinceritatea atetică a cronicarului entru săraca ţară a $oldo%ei, <n :alea clamată adesea entru soarta ei otri%nică6 AEineţi-%ă, săracelor ţări, dacă sinteţi utincioase de amu să *iruiţi din i'mele %ec9i la ce s-au <nce ut să lucre'eB. Portretistica lui Ion Neculce to eşte ti olo0ia istorico-*i'antină <n itorescul anecdotic şi *alcanic. @ntre ortretele colecti%e, o atenţie s ecială acordă 0recilor =citatul mai sus? şi turcilor6 Alu i a ucători, care radă, ro*esc, *at şi că'nesc e creştini, nea%!nd 0ri:ă, nici str!nsoare de măr'acii lorB. Re'ultatul acţiunii lor %ătămătoare asu ra moldo%enilor este dia%olesc, ţara +iind asemenea unui In+ern terestru *!ntuit de su+lete <ndoliate6 Arămas-au, *ieţii oameni, cu su+letele, *ătuţi şi 'druncinaţi cum era mai rău şi mai amarB. Fa Ion Neculce, a recia 7. Călinescu, se desco eră Ao te9nică <nc9eiată a ortretului <n care intră c!te%a note ti ice6 o <nsuşire sau o anomalie +i'ică, starea intelectului, redis o'iţia eticăH o <nsuşire sau o scădere morală, un tic, o manie, tonul do'at, ritmat şi
"

Ibide&, . >(.

")>

rotit <n :urul unei %irtuţi sau di+ormităţi su*stanţiale. Portretul neculcean stă la mi:loc <ntre caricatură şi ta*louB". @n ciuda relelor ce <ncearcă Eara $oldo%ei, cronicarul elo0ia'ă şi e unii domnitori atrioţi. 5st+el, autorul identi+ică rototi ul voievodului binecuv'ntat pentru ţară, <n ersoana unor6 $iron .arno%s-i, Acare măcar că era 0rec, om străin, dar era om *unB, 2a*i:a-4odă, A om *un şi *l!nd, +ără nici o răutateB, 7ri0ore-4odă, A un om 9arnic şi tare şi sămăţ şi 0ata la răs uns şi la toate socotelileB, 5ntonie-4odă Ruset, 0rec ţari0rădean, +iind *un şi milosti% s-au a ucat a +ace Alucruri dumne'eieştiB. @n tim ce $iron Costin lăudase e mitro olitul 4arlaam, Ion Neculce este im resionat de 2oso+tei, care Anu era om rostu de +elul lui. Li era neam de ma'!l, re <n%ăţat, multe lim*i ştie6 elineşte, lătineşte, slo%eneşte şi altă ad!ncă carte şi <n%ăţătură. 2e lin călu0ăr şi cucernic şi *l!nd ca un miel. @n ţara noastră e ceastă %reme nu este om ca acelaB (. ;mul <n%ăţat, călu0ăr, cucernic şi *l!nd, era aşadar unic <n Eara $oldo%ei din acel tim . @n %reme ce lui $iron Costin <i e%ocă mai ales iscusinţa di lomatică, născută din atriotismul şi demnitatea mult, iar ilduitoare =<naltul *oier ar +i răs uns %i'irului turc că6 are *ine să se lăţeascăB.?, domnitorului care <l Asuntem noi moldo%enii *ucuroşi să se lăţească Poarta ;tomană <n toate ărţile c!t de este ţara noastră nu ne condamnase la moarte <i sc9iţa un portret cu t'lc, de'%ăluindu-i li sa de cultură, *ătr!neţea, ori0inea o*scură. Constantin Cantemir Acluceriul, +iind om *ătr!n, ca de şa te'eci de ani, şi om rost, mai de 0ios, că nice carte nu ştia, socotind *oierii că l-ar urta recum le %a +i %oia. Li de %a +i şi rău, <ncă nu %a trăi mult, că era *ătr!n. Că alţii mai de cinste şi mai de neam nu rimea să +ie domn... carte nu ştia, ce numai iscălitura <n%ăţase, m!nca *ine şi *ea *ine. Semne multe a%ea e tru de la ră'*oaie, <n ca şi la m!ini, e c!nd +usese slu:itor <n Eara Feşască. Fa stat nu era mare, era 0ros, *urdu9os, rumăn la +aţă, *u'at. .ar*a <i era al*ă ca 'ă ada... Li nu era m!ndru, nici +ăcea c9eltuială ţăr!i, că era un moşnea0 +ără doamnăB#. Princi ala de+icienţă a +ostului dra0oman <nălţat <n momente de cum ănă la c!rma ţării era, <n o inia lui Ion Neculce, li sa de carte, <n %reme ce memoria colecti%ă <i atri*uie <nclinarea s re *ăutură, ca trăsătură ne0ati%ă. Cronicarul e%ită acest as ect :enant şi re+eră să-l sancţione'e entru incultură, su0er!nd ast+el că mo*ilul asasinării lui $iron Costin, cel mai <n%ăţat dintre *oierii %remii, ar +i
" (

7. Călinescu, ed. cit., . (&. Ion Neculce, ed. cit., . >>. # Ibide&, . >&.

")8

+ost tocmai in%idia. Portret cu t!lc <n mu'eul +i0urilor din Letopiseţ, ima0inea lui Constantin Cantemir este o do%adă a a*ilităţii scriitoriceşti de a comunica ade%ăruri ne lăcute <n +orme ironice, osteritatea urm!nd a cunoaşte doar limitele unui caracter, nu şi atimile care i-au <m o%ărat e8istenţa. 2omnitorii ale căror +a te ins iră să0eţile satirei autorului sunt numeroşi6 Petriceicu4odă era Aom *un şi sla* şi rostB, 2uca-4odă era un om Anu rea <nalt şi 0ros, *urdu9ănos şi *ătr!n, numai <şi cernea *ar*a, e at!t se cunoştea că n-are acare minte sau +rică de 2umne'euB. $oldo%a +usese c!rmuită şi de tineri fără &inte= recum Constantin, +iul lui 2uca 4odă, Kun *e'metic, care 'icea că e ţara *o0ată şi-i a mulţime de *ucate ale *oierilor ri*e0i şi că are de unde scoate datoriile ce +ăceaB". 2omnul fanariot$ care domnise <n cele două Eări Rom!ne, Constantin $a%rocordat, Aera un om re mic de stat, şi +ă tură roastă, şi căutătură <ncrucişetă, şi %or*a lui <necată. 2ar la 9ire era nalt, cu m!ndrie %re să s-arate, dar era şi omiletic. Ca'ne, *ătăi rele la oamini nu +ăcea, nici la s!n0e nu era lacom, şi ră*dător mult. @i era dra0ă <n%ăţătura, corăs undeţii din toati ţările străine să ai*ă, re silitor s re %eşti, ca să ştii ce să +aci rintr-alte ţări, ca să do*!ndească numi lăudat la PoartăB(. Nici unul dintre domnitori nu <ntrec <n răutate e 2umitraşcu Cantacu'ino, căruia i se sc9iţea'ă un ortret caricatural, <n care i se su*linia discre anţa dintre *ătr!neţea decre ită şi elanurile su+letului ademenit de lăcerile tinereţii '%ă ăiate. El era Aun om *ătr!n, 0rec ţari0rădean de neamul lui de Cantacu'ineşti... era un om nestătător la %oroa%ă, tal i', amă0itor, 0eam*aş de cei de la 1enar din Eari0rad. 2u ă toate astea era *ătr!n şi cur%arH aice <şi luase +ata unei rac9ieriţe... care o c9ema 5niţa, ţiitoare...o urta e *raţi de-o săruta. Li o urta cu săl*i de 0al*eni şi cu 9aine de sa9marand, cu şlic de so*ol şi cu multe odoare <m odo*ită...Li era t!nără şi +rumoasă şi lină de sulimanuri, ca o +ată de rac9ieriţă...Căutaţi, +raţi, iu*iţi cititori, de %edeţi ce ieste omenie şi cur%ie 0receascăG Că el de *ătr!n, dinţii <n 0ură n-a%ea. 2imineaţa <i <ncleia, de-i unea <n 0ură, iar seara <i descleia cu uncro şi-i unea e masă. Carne <n toate osturile dem reună cu turcii m!nca. ;9G ;9G ;9G săracă ţară a $oldo%ei, ce norocire de stă !ni ca aceştia ai a%utGB#
" (

Ibide&, . 8#. Ibide&, . "&". # Ibide&, . >(->#.

")9

Persona:ul 2umitraşcu Cantacu'ino, care atra0e m!nia amară a cronicarului, oate +i considerat rimul domnitor +anariot <n Eările Rom!ne. Născut şi +ormat <n mediile 0receşti din 1anar, odată a:uns e tron, a acţionat <n multe ri%inţe la +el ca domnii străini din secolul următor. El n-a cum ărat domnia de la otomani, aşa cum se o*işnuia de este ")) de ani, ci din contră, +iind interesaţi <n controlul asu ra $oldo%ei, turcii au +ost cei care i-au us la dis o'iţie *ani şi oaste entru ocu area tronului. 2u ă o re'enţă marcată de trădări <n Eara Rom!nească, unde se alăturase com lotului care a condus la asasinarea ostelnicului Constantin Cantacu'ino <n iarna anului "//#, el a:un0e domnitor <n $oldo%a <n două momente de slă*iciune a Porţii ;tomane. @n tim ul domniilor sale, ţara a sărăcit cum lit din cau'a con+runtărilor militare olono-tătaro-otomane, dăr!mării cetăţilor Neamţ şi Sucea%a, sistemului +iscal <m o%ărător, molimelor cum lite. @n se tem*rie "/>,, un călător 0erman, trec!nd rin $oldo%a <n tim ul rimei domnii a lui 2umitraşcu 4odă, de l!n0ea soarta ţării <n accente atetice asemănătoare cu cele ale cronicarilor auto9toni6 A$i'eria acestei mari şi +rumoase re0iuni este <n0ro'itoare, cea de e urmă de%astare a ei, mai <nt!i rin oloni a oi rin tătari, a +ost at!t de neomenoasă, <nc!t a roa e (X# din o ulaţia ei ierise sau se <m răştiaseB. 1oametea, ciuma, umilinţa şi imoralitatea erau consecinţele re'enţei sale e tronul $oldo%ei. 1oametea care lo%ise ţara <n cea de-a doua domnie a lui 2umitraşcu, <ntre "/8,-"/8/, o*li0ase e localnici să +u0ă <n alte re0iuni. AEra oameni tot leşinaţi şi morţi e drumuri şi e uliţe. $ulţi s-au dus ro*i de *ună %oie la tătari, care aduc!nd !ine de %!ndut şi <ntorc!ndu-se str!n0ea co ii, +ete şi oameni, mer0!nd <n .u0eac acolo se isto%ea <n ro*ieB. 1oametea a rile:uit comiterea unor acte cani*alice6 A@n Iaşi a amă0it un ţi0an e o +ată săracă şi a *ă0at-o <ntr-o i%niţă ustie, şi acolo a ucis-o şi a tăiat dintr-<nsa, de a +ri t-o şi a m!ncat-oB. Cronicarul muntean Radu Po escu de'%ăluia <ndeletnicirile oneroase ale domnitorului 2umitraşcu Cantacu'ino <n asemenea momente dureroase entru su uşii săi. Preocu at doar a e8 loata <n *ene+iciu ersonal dis erarea lor, A2umitraşcu, <ntru acea mare +oamete, trimetea slu:itori şi unde 0ăsea !ine o lua şi o *ă0a <n curtea domnească, şi de acolo o %indea cu mare reţ, şi cei săraci, ne ut!nd a:un0e reţul cu *anii, că nu-i a%ea, murea de +oameB. 1a tele lui 2umitraşcu Cantacu'ino :usti+icau ortretul caricatural lăsat osterităţii de Ion Neculce. Prin el se

"")

de'%ăluia decăderea morală şi economică a $oldo%ei <n a doua :umătate a secolului al X4II-lea şi se anunţa secolul <ntunecat al domniilor +anariote. Ion Neculce +ace di+erenţă <ntre scriitorul :nvăţat, cu inimă, şi cel ne:nvăţat$ care nu a citit *ine la istorii şi transmite %iitorimii neade%ăruri :i0nitoare entru ţară şi neam. @ntre +amiliile domnitoare cărora le acordă o mare atenţie <n lucrarea sa, Cantemireştii ocu ă un loc im ortant. 5st+el, *ătr!nul Constantin Cantemir, ca domn se do%edise Aom %itea' şi cu s+at *unB, c9iar dacă <n%ăţase să-şi +acă numai iscălitura. 1eciorul său, 2imitrie, cu toate că <n Atinereţe +usese neră*dătoriu şi m!nios, 'lo*i% la *eţie, şi-i ieşise numele de om răuB, ca domn se arătase A*un şi *l!nd, tuturor uşă desc9isă şi nemăreţ, de %oro%ia cu toţi co iii. Era om <n%ăţat, lăcomie nu a%ea mare, lucrurile lui o+tea să +ie lăudateB". 5ntio9, +eciorul cel mare al lui Constantin Cantemir, do%edise ca domn <nţele ciune di lomatică şi cura:, <n ciuda tinereţii. 2intre moldo%eni, unii erau t'l,ari la drumul mare, recum 7a%riliţă %ornicul şi +eciorii lui care A+ura *ucate, cai şi ie e din .u0eacB, iar cei mai mulţi, victi&e ale fiscalităţii e1cesive$ <şi ierdeau +amilia odată cu a%erea şi <nne*uneau. 2intre alo0eni, *oierii 0reci Aerau lacomi la cinste, +ără ruşine de oameni, +ără teamă de 2umne'eu sau de os!nda ce %a %eni du ă %iaţăB. $ai dre ţi şi mai *une slu0i nu-i alt neam <n lume A !nă este stă !nul <n cinste şi uteri, iar c!t se slă*eşte sau se micşorea'ă cinstea stă !nului, <ndată să şi lasă şi alear0ă la altul, care-i %ede că-i mai cu uteriB. Ei rimeau toţi le+i din %isterie şi luaseră slu:*e de la 0raniţe entru a %ămui <n %oie e ne0ustori. 7recii din tim ul domniei lui 7ri0ore 79ica do*!ndiseră Am!ndrie şi o*ra', cu cle%etite şi +ără ruşine asu ra *ieţilor *oieri şi cu ne*ă0are de seamă <ntr-o nimică re moldo%eniB (. .oierii &unteni$ %eniţi <n $oldo%a <n suita unor domni, <i nă ăstuiau e *oierii *ăştinaşi. Cronicarul atenţiona <nsă că !nă la urmă, indi+erent de ori0ine, *oierul care stă cu bine pentru ţară$ Ase cade de la acea ţară şi de la ăm!nteni a-i da mai multă cinste de laudă dec!t de 9ulăB. $iron Costin reţinuse re'enţa <n istorie a doamnei lui Ieremia $o%ilă care, <n o inia lui, +usese cau'a stin0erii unei +amilii %oie%odale. $ai atent la re'enţa +emeilor <n %remurile consemnate <n cronica sa, Ion Neculce creiona c9i ul răsfăţat al +etei lui Constantin .r!nco%eanu, care A*ocia <n 0ura mare, munteneşteB, c!nd <i +usese ma'ilit din domnie
" (

Ibide&, . ")#. Ibide&, . "&".

"""

soţul ameninţ!nd6 A5olo, aolo, că %a une taica un0ă de un0ă din .ucureşti !nO <n Eari0rad, şi d'ău, nu ne %a lăsa, şi iar ne %om <ntoarce cu domnia <ndără tGB " Imortali'ea'ă, de asemenea, c9i ul mamei lui Constantin 2uca, Acare s-amesteca la răutăţB, una dintre +emeile a&biţioase ale tim ului. Este meritul lui Ion Neculce de a +i e%ocat <ntre +i0urile istoriei rom!neşti medie%ale, <n a+ara domnitorilor şi a *oierilor, şi e cel al prosti&ii$ cel mai adesea su* numele colecti% al comunităţilor săteşti. %r,eienii şi ,'nce(tii se ridicau <m otri%a 0recilor aduşi de 2uca-4odă <n a doua domnie, vasluienii erau cei *uni de 0ură şi de !ră. @ntr-o ţară stricată rău de tătari, de moscali şi de t!l9ărit, moldo%enii erau 0ata la :ac. @ntristat de di9onia mare <ntre moldo%eni şi munteni$ care se !rau unii e alţii la Poarta ;tomană, deşi A*o0ate ne%oi şi ruşini +ăceau turcii *ieţilor oameni de la Ieşi şi la ţară, că lua +emei, +ete mari şi co ii, cu sila de-şi +ăcea de r!sB, cronicarul :eleşte soarta ne+ericită a Eărilor Rom!ne6 A;9G ;9G ;9G săracă Eară $oldo%ă şi Eară $untenească, cum %ă itreciţ şi %ă de'merdaţ cu aceste su ărări, la aceste %remi cum lite, şi +ărO de milă de stă !nii noştri, care sin0uri noi ţ-am o+tit şi ţ-am a+latGB( @n scrierile lui, Ion Neculce redă 0raiul moldo%enesc din rima :umătate a secolului al X4III-lea. El a elea'ă, asemenea o%estitorului o ular, la ro%er*e şi e8 resii orale entru a atri*ui o %aloare sa ienţială <nt!m lărilor narate. Iată c!te%a dintre ro%er*ele citate <n lucrarea sa6 Acine sa ă 0roa a altuia, dă <ntr-<nsaB, As!n0ele ne%ino%at cere :udecată la 2umne'euB, A a'a *ună trece rime:dia reaB, A mielul *l!nd su0e la două maiceB, A ca ul *l!nd nu-l rinde sa*iaB, A ce 0!ndeşte omul, nu dă 2omnulGB, A2omnul +ace neamurile, domnul le st!n0eB. 7. Călinescu# <l considera e Ion Neculce recursor al lui Ion Crean0ă, +iind cel care dăduse e8 resie, cu un %eac mai <nainte, acelui Aamestec de mică cultură de t!r0o%eţ şi de <nţele ciune ţărăneascăB. Neculce şi Crean0ă au <n comun Ain0enuitatea şireată, acel ti ic de a se socoti ne09io*, cre'!ndu-se totuşi deşte t ... Fa usturătura cu%intelor se adau0ă +ilo'o+ia ro%er*elor acumulate ca la Crean0ă, de astă dată din i'%or o ular ... Sunt şi cu0etări ro rii şi mai cu seamă ade%ăruri de olitică naţională, e8 rimate nai%, dar cu mult
" (

ar+um ar9aic şi <ntr-o ade%ărată s+orţare de construcţie

oetică ... 5ceastă

Ibide&, . 88. Ibide&, . "/(. # 7. Călinescu, op. cit., . (,-(/.

""(

com le8itate am+letară +ăcută din ciudă şi %aiete, din coloare şi <ncărcătură se %a re0ăsi <n numeroase ortrete de domni.B Bibliografie 3e8te literare
". 7ri0ore Urec9e, Letopiseţul Ţării Moldovei, ediţie de P. P. Panaitescu, Editura $iner%a, .ucureşti, "98>. (. $iron Costin, %pere, ediţie de P. P. Panaitescu, Editura $iner%a, .ucureşti, "98&. #. Ion Neculce= %pere, ediţie de 7a*riel Ltrem el, Editura $iner%a, .ucureşti, "98(.

3e8te critice
". N. Carto:an, Istoria Literaturii o&'ne 6ec,i, ost+aţa şi *i*lio0ra+ii de 2an Simonescu, re+aţă de 2an Sam+irescu, Editura $iner%a, .ucureşti, "98), . #-"&". (. 7. Călinescu, Istoria Literaturii o&'ne de la origini p'nă :n prezent , ediţia a doua re%ă'ută şi adău0ită, ediţie şi re+aţă de 5l. Piru, Editura $iner%a, .ucureşti, "98(, . ",-(/. #. Nicolae $anolescu, Istoria critică a literaturii ro&'ne$ %olumul I, Editura $iner%a, .ucureşti, "99), . ,#-&>. ,. Eu0en Ne0rici, Naraţiunea :n cronicile lui 8rigore *rec,e (i Miron Costin, Editura $iner%a, .ucureşti, "9>(. ,. 5l. Piru, Istoria literaturii ro&'ne,%ol. I, Perioada vec,e, ediţia a treia re%ă'ută, Editura 2idactică şi Peda0o0ică, .ucureşti, "9>), . ""#-"/". &. Dicţionarul literaturii ro&'ne de la origini p'nă la !A==, Editura 5cademiei, .ucureşti, "9>9. /. Dicţionarul scriitorilor ro&'ni, , %olume, Editura 1undaţiei Culturale Rom!ne, "99&-())(.

Istoriografia @"rii Române'ti
KDatorită caracterului ei partizan$ facţionar sau enco&iastic$ deci lipsei de obiectivitate$ datorită faptului că :n &are parte aparţine unor autori anoni&i$ p'nă azi neidentificaţi cu suficientă precizie$ precu& (i din cauză că a fost &ai puţin răsp'ndită prin ediţii$ istoriografia Ţării o&'ne(ti este pe nedrept socotită inferioară istoriografiei &oldovene. Dacă din punct de vedere docu&entar se poate :ntr4adevăr conferi un &erit &ai &are cronicarilor &oldoveni$ din punctul de vedere literar cronicarii &unteni nu sunt cu ni&ic &ai pre>os$ de(i altfel dec't fraţii lorM D+l. Piru7.

@n Eara Rom!nească, rimele scrieri ori0inale <n lim*a maternă au +ost de ins iraţie reli0ioasă şi cu rindeau s oradice <nsemnări des re contem orani. 2u ă 9a0io0ra+iile, de +elul 6ieţii lui Nifon, şi testamentele istorio0ra+ia olitice, recum @n%ăţăturile lui Nea0oe, ro riu-'isă <nce e să se a+irme <n lucrări distincte, dedicate unor

ersonalităţi şi e%enimente militare. 2omnia lui $i9ai 4itea'ul, s re e8em lu, readuce <n actualitate scrierea istorică <n +orma ei antică, mulţi dintre contem orani, im resionaţi de roiectele şi 0esturile lui eroice, consemn!ndu-le cu sim atie şi atenţion!nd asu ra caracterului lor e8em lar. Cronica 2uze(tilor, rima scriere istorică redactată <n rom!nă e teritoriul $unteniei, cele ale lui Sta%rinos, Ralt9er .alt9asar sau CQro S ontoni, ela*orate <n 0reacă, latină şi italiană, <m letesc te9nicile documentar-istorice cu cele su*iecti%-artistice.

""#

Continuator al acestor <nce uturi literare este şi $atei al $irelor!, autor al mai multor lucrări documentar-istorice şi de etică %oie%odală, recum6 )faturi către +le1andru Ilia($ Povestire pre scurt despre nea(teptata cădere din do&nie a lui ;erban46odă$ zis (i adul (i despre venirea :n Ţara o&'nească a lui adu46oievod$ fiul lui Mi,nea$ Istoria celor săv'r(ite :n *ngro46la,ia :ncep'nd de la ;erban46oievod p'nă la 8avril46oievod I. Istoriile di%erselor domnii sunt adunate <n tim ul lui $atei .asara* şi trans+ormate <ntr-o o%este unitară a e8istenţei rom!nilor <n Eara Rom!nească, <nce !nd cu le0enda <ntemeierii statului medie%al din anii "(9). .ucur!ndu-se de o lar0ă circulaţie <n e8trateritorialitate, cronica domniilor din Eara Rom!nească este ti ărită <n lim*ile 0reacă şi ara*ăB. Cele mai cunoscute leto iseţe ale Eării Rom!neşti, e care istoria literară le-a selectat şi comentat rele%!ndu-le contri*uţia la de'%oltarea lim*a:ului artistic, a arţin <nsă secolului al X4II-lea. Letopiseţul Cantacuzinesc e%ocă e%enimente din anii "(9)-"/88. 5utorul resu us al acestei lucrări este Stoica Fudescu, slu0ă *ătr!nă la casa ră osatului ostelnic Constantin Cantacu'ino. $anuscriul a +ost u*licat a*ia <n "8,> de N. .ălcescu şi 5. 3. Faurian <n A$a0a'in Istoric entru 2aciaB. Răs unsul anonim la Cronica Cantacu'inilor este cunoscut su* numele de Letopiseţul 2ălenilor. 5ici sunt consemnate e%enimente din anii "//9-"/99. 2esco erit de N. .ălcescu şi 5. 3. Faurian, el a +ost ti ărit <n A$a0a'inul istoric entru 2aciaB, <n anii "8,&-"8,/. El are ca autor re'umti% e Radu Po escu, şi e8em li+ică un stil ironic, uşor sarcastic, insinuant, <n%elit <ntr-o a arentă 0ra%itate, e8istenţa rom!nilor <ntr-o erioadă +răm!ntată de lu te deşarte de utere. Cronica do&niei lui Constantin 2r'ncoveanu, "/88-">",, este redactată de Radu 7receanu#, unul dintre sa%anţii de%otaţi domnitorului. Scriere a+lată su* do&nului Ţării ermanentă su ra%e09ere domnească, 3ncepătura istoriii vieţii lu&inatului (i preacre(tinului u&'ne(ti$ Io Costandin 2r'ncoveanu 2asarab4voievod$ dă c'nd Du&nezeu cu do&nia l4au :ncoronat$ pentru vre&ile (i :nt'&plările$ ce :n pă&'ntul acesta :n zilele &ării4sale s4au :nt'&plat a +ost ela*orată <ntre anii "/9#-">",. 5lcătuit
"

$atei al $irelor a trăit <ntre anii "&&)-"/(,. Cărturar ere0rin la $osco%a şi <n Ucraina, el a +ost e0umen la $ănăstirea 2ealu, <m ăm!ntenit de domnitorul Radu Lte+an. ( Istoria celor săv'r(ite :n *ngro46la,ia :ncep'nd de la ;erban 6oievod p'nă la 8avril 6oievod este o oemă ti ărită la 4eneţia, <n anul "/#8. # ; do%adă este Letopiseţul Ţării o&'ne(ti din "//,, tradus de $acarie Saim, $itro olit de 5ntim. , 2is ărut odată cu domnitorul e care <l slu:ise, Radu 7receanu a +ost un recunoscut elinist al acelor %remi, antrenat <n o era de traducere a 2ibliei de la !V"".

"",

meticulos, su* +orma unui :urnal or0ani'at e ani, manuscrisul a +ost u*licat tot de N. .ălcescu <n 0a'eta sa, <n anii "8,/-"8,>. Cronica anoni&ă despre Constantin 2r'ncoveanu ="/88-">">? este atri*uită unor autori, recum6 Radu Po escu, s ătarul Preda P!rşco%eanu-.r!nco%eanu, ostelnicul Constantin Str!m*eanu. Scrierea re'intă cu sim atie e Constantin .r!nco%eanu, demonstr!ndu-i e+orturile de a conduce Eara <n +olosul locuitorilor ei. Pentru autorul anonim, domnitorul se născuse su* o 'odie norocoasă Acăci mulţi au noroc <n lume, dar nu <n toate, că unii au noroc de cinste, iar nu de +eciori, şi de *o0ăţie, şi de stat +rumos şi de altele, alţii au noroc de +eciori, iar nu de cinste şi de *o0ăţie şi de altele, şi tot au şi li să de unile... Iar acest domn <n toate au a%ut noroc, *o0at, +rumos la c9i , la stat, %or*a lui +rumoasă, cu minte mare, rude multe, +ii, +eate din destul, 0ineri, nurori aşi:derea, cinste mare şi <n *oieriea lui, şi <n domnia lui, c!t au domnit nici o li să nu %a +i a%utB !. Cu un stil +luent, +noni&ul 2r'ncovenesc demonstrea'ă maturitatea ro'ei istorice <n acel secol. Istoriile do&niilor Ţării o&'ne(ti ="/99-">(9? com letea'ă lista cronicilor muntene. Radu Po escu, cărturar oli0lot care <l <nsoţise e Carol al XII-lea <n e8 ediţiile sale militare din Rusia, nu-şi ascunde li sa de sim atie +aţă de .r!nco%eanu şi nu se '0!rceşte cu laudele atunci c!nd scrie des re %reun *ine+ăcător oca'ional. @n %ersiunea sa, Constantin .r!nco%eanu a +ost un domn +ericit şi nicidecum lăudat de cine%a, entru că norocul i-a +ost dăruit la naştere rin 0raţie di%ină. @n a+ara acestor leto iseţe cu un ronunţat caracter su*iecti%, <n Eara Rom!nească se redactea'ă şi istorii erudite, <n tradiţia marilor cronici *i'antine. Stolnicul Constantin Cantacu'ino ="/,)-">"/? concurea'ă rin re0ătire intelectuală şi creaţie istorică e $iron Costin, din $oldo%a. 2escendent al unei %ec9i +amilii *i'antine, cu studii la Pado%a, osesor al unei *i*lioteci unice <n Eara Rom!nească rin %aloarea manuscriselor şi a cărţilor ac9i'iţionate = este &)) de titluri?, <n cores ondenţă cu ersonalităţi culturale ale %remii, el a consiliat e traducătorii .i*liei de la .ucureşti şi s-a im licat <n o era de re+ormă culturală. 5 <n+iinţat un Cole0iu 0reco-latin la 3!r0o%işte şi a artici at la or0ani'area 5cademiei 2omneşti din .ucureşti. Im licat <n com loturile olitice ale e ocii, el a s+!rşit tra0ic, asemenea altor cărturari ai secolului, +iind s !n'urat de turci la Constantino ole, <m reună cu domnitorul Lte+an Cantacu'ino. Istoria Ţării
"

u&'ne(ti

5 ud Cronici 2r'ncovene(ti, antolo0ie, ost+aţă, 0losar şi *i*lio0ra+ie de 2. M. $a'ilu, Editura $iner%a, .ucureşti, "988, . #//.

""&

:ntru care se cuprinde nu&ele ei dint'i (i cine au fost locuitorii săi atunci (i apoi care o au &ai descălecat (i o au stăp'nit p'nă :n vre&ile de ac&u, a +ost scrisă <nce !nd cu anii "/8&-"/8/ şi re'intă cucerirea romană a 2aciei şi anii !nă la in%a'ia 9unilor, secolul al I4-lea du ă I.M. Stolnicul Constantin Cantacu'ino <şi <ncredinţea'ă cititorii că A+ără istorie, nu numai de r!sul altora şi de ocară suntem, ci şi or*i, muţi, sur'i suntem de lucrurile şi +a tele celor de mult ce <ntr-acest ăm!nt s-au <nt!m lat şi s-au +ăcut, cari de ne%oie <ncă le era şi ne iaste a le şti, entru ca să utem şi traiul %ieţii noastre a tocmiB. 2e asemenea, el a recia că este +rumos lucru Aden 0reşelile altora să tocmim %iaţa noastră şi nu ce alţii au +ăcut să cercăm, ci ce *ine +ăcut %a +i, noi a urma să ne unem <nainte. Li tre*uie să ştim că re cei *uni şi %rednici, carii %or +i +ost *une +a tele lor, să le omenim *ine şi re ei să-i lăudăm. Iar re cei răi şi +ăcători de rău, să-i *lestemăm şi să-i ocăr!m aceea arte ale0!ndu-şi <n lume, c!t am trăit, ca să-i răm!ieB. Stolnicul a studiat numeroase şi di%erse surse de ins iraţie6 istoricii şi 0eo0ra+ii 5ntic9ităţii 0reco-latine, crono0ra+ii *i'antini, scriitorii Euro ei medie%ale şi umaniste, tradiţiile locale, orale şi scrise. @ntre ideile istorice rinci ale menţionate se numără şi cele re+eritoare la ori0inea romană a o ulaţiei auto9tone6 Aiară noi... rum!nii suntem ade%ăraţi romani şi aleşi romani <n credinţă şi <n *ăr*ăţie, den care Ul ie 3raian i-au aşe'at aici <n urma lui 2ec9e%al, du ă ce de tot l-au su us şi l-au redat şi i-au lăsat aşe'aţi aici şi dintr-o rămăşiţă să tra0 rom!nii aceştiaB. Cu ri%ire la latinitatea lim*ii şi unitatea tuturor rom!nilor, el a recia că6 Arum!nii <nţele0 nu numai ceştia de aici ce şi den 5rdeal, carii <ncă şi mai neaoşi sunt, şi moldo%enii, şi toţi c!ţi şi <ntr-altă arte se a+lă şi au această lim*ă, măcar +ie şi ce%aşi mai ose*ită <n nişte cu%inte den amestecarea altor lim*i, cum s-au 'is mai sus, iară tot unii sunt. Ce dară e acestea, cum 'ic, tot rum!ni <i ţinem că toţi aceştia dintr-o +!nt!nă au i'%or!t şi curăB. :eto9ise6ul ,antacuzinesc Istorie a unei %ec9i +amilii *i'antine, redactată <nce !nd cu anul "/9), Istoria Ţării u&'ne(ti de c'nd au descălecat pravoslavnicii cre(tini, cunoscută su* numele rescurtat de Letopiseţul Cantacuzinesc!, acreditea'ă ideea re'enţei acti%e a mem*rilor acesteia, e arcursul mai multor 0eneraţii, <n rocesul de +ormare şi de consolidare a statelor +eudale rom!neşti. 5şe'aţi la nord de 2unăre a*ia du ă "/(), Cantacu'inii au des+ăşurat o ade%ărată lu tă de cucerire a
"

uterii

olitice, reli0ioase şi culturale,

Citatele sunt e8trase din Letopiseţul Cantacuzinesc$ !IA=4!VA=, Istoria Ţării u&'ne(ti, ediţie critică de C. 7recescu şi 2an Simonescu, %olumul III, Cronicile Medievale ale o&'niei$ Editura 5cademiei R. S. R., .ucureşti, "9/).

""/

<n+runt!nd nu numai ostilitatea aristocraţiei stră%ec9i, auto9tone, ci şi e cea a celorlalte +amilii alo0ene, mi0rate la nord de 2unăre şi sta*ilite rintre rom!ni. 2e alt+el, Cantacu'inii au ne0at dre turile *oierimii indi0ene la a deţine uterea, denunţ!ndu-i incultura, li sa de maniere şi de res ect +aţă de codul onoarei ca%alereşti. Redactat <n maniera scrierilor 0otice, Feto iseţul Cantacu'inesc ilustrea'ă cu recădere cons iraţii olitice, acţiuni de sal%are a %ictimelor, s ectacole teri+iante ale ede selor a licate +ără :udecată. 5utorul adună detalii icante re+eritoare la momentele cons irati%e. @ntr-o %reme li sită de orice a aratură so+isticată de interce tare a mesa:elor sau a 0!ndurilor necurate, oamenii a%eau con%in0erea că nu ot a%ea secrete şi că %or*ele lor a:un0 uşor la cunoştinţa duşmanilor. 2eşi $i9nea-4odă, +iul 2racii armaşul, şi Stoican, omul său de <ncredere, se ascund <ntr-o i%niţă entru a desă%!rşi un lan s!n0eros de st!r ire a mem*rilor unei +amilii ri%ale, 2umne'eu a tocmit ca un co il din ta*ăra incriminată să răm!nă ascuns <ntr-o *ute şi să asculte toate amănuntele com lotului. 2omnitorul nu mai a ucă a-şi une <n o eră o era male+ică entru că, a%erti'ate din tim , %ictimele <i +u0 din cale. @n tim ce %oinţa di%ină 'ădărniceşte uneltirile dia%oleşti ale lui $i9nea şi Stoican, +eciorii lor se sal%ea'ă dintr-o ca cană *ine or0ani'ată de duşmani, 0raţie cura:ului şi inconştienţei tinereţii6 ei +u0 desculţi, descinşi şi +ără işlice, escalad!nd +erestrele turnului unde etreceau. Feto iseţul a elea'ă adesea la recu'ita maca*rului medie%al. S+atul acordat unui domn entru ede sirea duşmanilor enumeră cele mai cum lite torturi6 Atu ne%oiaşte să-i s+ăr!mi ca ul sau să-i tai nasul, sau să-i scoţi un oc9iB. 2oro*anţii re%oltaţi un *oierilor lanţuri e 0ruma'i, le călcă şi le *at:ocoresc tru urile cu icioarele. Ceremoniile reli0ioase +unerare +iind inter'ise, tru urile celor ucişi, <n loc să +ie <n0ro ate, erau aruncate rin 0unoaie. Iu !nesele lor a%eau arte de alte ruşini, +iind de osedate de toată a0oniseala. Nici domnitorul nu scă a de +uria doro*anţilor răsculaţi6 era suduit <n tot c9i ul şi i se aruncau lemne <n oc9i, +iind urtat %al, cum era mai rău. @n tim ul ră'meriţei erau :e+uite nu numai casele *oierilor şi ale ne0ustorilor, ci şi s+intele *iserici. @ntr-o societate at!t de 9aotică, dominată de ură şi de'*inare, 2umne'eu mai inter%enea din c!nd <n c!nd ca să sal%e'e e credincioşi. 5st+el, $atei-4odă *iruie e moldo%eni, cu a:utor di%in6 un nor loios, <nsoţit de un %!nt %i+oros <şi nă usteşte toate a ele asu ra

"">

oştirii lui 4asile-4odă. Picăturile %!rtoase, ca o iatră, do*oară la ăm!nt e călăreţi iar o *altă tinoasă aco eră ăm!ntul, <m iedic!nd e soldaţi să <nainte'e. S re deose*ire de istorio0ra+ii $oldo%ei, muntenii atri*uie alte caracteristici ortretului. Ei a elea'ă adesea la *io0ra+ia s!n0eroasă entru a e%idenţia rolul ne+ast al unor ersonalităţi <n istorie. S re e8em lu, Radu 5rmaşul, 'is 4ăr'arul, de moşie rom!n, cu un tată 0rădinar de %er'e din Ploieşti, era un Aom <ndrăcit, +ără ruşineB, iu*itor a %ărsa s!n0ele oamenilor. El ede sea, +ără nici o :udecată, e *oieri, călu0ări şi ne0ustori. @i omora la casele lor, ascun'!ndu-le tru urile <n 0unoaie, ori <i urta rin t!r0 şi <nainte de a-i arunca <n temniţă, le tăia nasurile şi lim*ile. 2e aceea, toţi +u0eau de el, ţi !nd şi cutremur!ndu-se, a*andon!ndu-şi casele şi moşiile. Persona: cu uteri dia%oleşti, el era ca un !r:ol6 numai ce tuşia şi arunca cu *u'du0anul <n sus. Cine <l au'ea, se ascundea de 0lasul lui. @ndemnat de dracul la %ra:*ă mare, el domina, rin teroare şi ar*itrar, <ntrea0a societate *ucureşteană. Una dintre cele mai dramatice <nt!m lări e%ocate <n leto iseţ este +ără <ndoială uciderea ostelnicului Constantin Cantacu'ino, din ordinul celui e care <l s ri:inise să o*ţină tronul ţării. Cau'a morţii lui era *ine cunoscută <n e ocă6 in%idia. Cei care +a%ori'ea'ă o asemenea crimă, numai din lăcerea de a +ace rău, sunt două %ase rele6 Stroe Feurdeanul şi 2umitraşcu Eari0rădeanul. Ei aduc do%e'i măsluite domnitorului 7ri0ore 79ica des re trădarea ostelnicului, e *a'a cărora ordonă asasinarea ostelnicului. Fuat +ără %este din aşternut, *ătr!nul *oier este <nc9is <n tra e'ăria mănăstirii Sna0o%, c9iar <n a:unul Crăciunului din anul "//#. 5ici el se s o%edeşte şi aşte tă e8ecutarea sentinţei nedre te. 7ri0ore 79ica re0retă <n cele din urmă 0estul său şi se căieşte '0omotos entru nedre tatea comisă. @n o inia autorului, aceşti oameni sla*i, mani ula*ili şi de%oraţi de am*iţii e0oiste au ermis răului să se instaure'e <n societatea rom!nească6 A;, dia%ole, răul i'maş neamului omenesc, cum relăstişi re 7ri0ore 4odă de omor< re Constantin +ără :udecată, +ără %ină nimicCB @n %reme ce rău+ăcătorii erau c9inuiţi de remuşcări, Atoată ţara l!n0ea re Constantin, că au ierdut un st!l mare, care au s ri:init toate ne%oile ţării. Pl!n0!ndu-l şi săracii, că s-au ierdut mila, l!n0!ndu-l carii de la el au a%ut multă căutare, l!n0!ndu-l şi ă0!nii şi creştinii... Li de la cine +u acea moarte necu%ioasăC 2e la 7ri0oraşcu e care l-au +ăcut domn şi-au cinstit şi i-au slă%it numele, de la Stroe Feurdeanu re care l-au scos de două ori din moarteB.

""8

Pentru autorul acestei scrieri istoria <şi re'ol%a ro*lemele cu a:utorul miracolelor. C9iar <nce utul statului +eudal rom!nesc este re'ultatul unei asemenea <nt!m lări uimitoare6 A@nsă dint!i i'%odindu-se de rum!nii care s-au des ărţit de la romani şi au ri*e0it s re mia'ănoa te. 2eci trec!nd a a 2unării, au descălecat la 3urnul Se%erinuluiH alţii <n Eara Un0urească re a a ;ltului şi re a a $urăşului şi re a a 3isei a:un0!nd şi !nă la $aramureş. Iar cei ce au descălecat la 3urnul Se%erinului s-au tins re su t oalele muntelui !nă <n a a ;ltuluiH alţii s-au o0or!t re 2unăre <n :os. Li aşa um l!ndu-se tot locul de ei, au %enit !nă <n mar0inea Nico oei. 5tunce s-au ales dintr-<nşii *oierii care au +ost de neam mare. Li useră *ano%eţi un neam ce le 'icea .asara*i, să le +ie lor ca =adică *ani mari? şi-i aşe'ară <nt!i să le +ie scaunul la 3urnul Se%erinului, al doilea scaun s-au o0or!t la Stre9aia, al treilea scaun s-au o0or!t la Craio%a. Li aşa +iind, multă %reme au trecut tot ei o*lăduind acea arte de loc. Iar ... +iind <n Eara Rom!nească un %oe%od ce l-au c9emat Radul Ne0ru-4oe%od, mare 9erţe0 de 5lmaş şi re 1ă0ăraş, ridicatu-s-au de acolo cu toată casa lui şi cu mulţime de noroade6 rum!ni a istaşi, saşi de tot +eliul de oameni, o0or!ndu-se re a a 2!m*o%iţei, <nce ut-au a +ace ţară nouăB. 2u ă unii istorici, autorul =autorii? Letopiseţului Cantacuzinesc şi-a redactat o era <nce !nd cu anii "//&-"/>(. N. .ălcescu atri*uia aternitatea acestei scrieri lui 3udosie, +iul lui Stoian din 3unşii. Se are <nsă că acesta a +ost doar unul dintre co işti. Nicolae Ior0a <l considera dre t autor e Stoica Fudescu, s+ătuitor al ostelnicesei Elina, soţia lui Constantin Cantacu'ino, cel omor!t <n decem*rie "//#. 5lţi cercetături au adus do%e'i şi <n +a%oarea unui alt autor, diacul 2umitraşcu 2um*ra%ici. Indi+erent de numele celui care a dat rima +ormă acestui te8t, este si0ur că a%ea darul o%estirii şi că <n li sa unor modele culte auto9tone, a ado tat un stil oral, s eci+ic secolului al X4II-lea. 5st+el, turcii sunt rocleţi iar ţara Aau s art-o cu domnii streini, 0reci ţari0rădeniB. Radu-4odă Aau dat dosulB, +u0ind cu mare s aimă şi cu ca ul 0ol, iar $i9nea a:uns domn, se de'*răcă ca Alu ul de iele de oaieB şi-şi astu ă urec9ile Aca as ida şi ca %asiliculB. Com araţiile a arţin re ertoriului medie%al, de ins iraţie *i'antină6 intrară Aca lu ii <n oi, de-i răs !ndiră şi-i noroiră <n .a9luiB, <l a ucară ca A re o 9iară <nşelătoareB, +u0ind Nea0oe Aca un leuB, ei se re e'iră asu ra lui Aca nişte di9ănii săl*aticeB, i-au că'ut cu:ma din ca şi caB un c!ine s-au ascunsB, tur*aţi ca nişte A orci +ără ruşineB. 5semenea cronicarilor moldo%eni şi autorul Feto iseţului Cantacu'inesc atri*uie alo0enilor răul care măcina ţara6 turcii sunt rocleţi, aduc ieire ţării, nasc %aet şi sus in, <m resoară Eara

""9

Rom!nească cu datorii multe şi cu ne%oi 0rele. 3ot ast+el 0recii, +ără ruşine şi tru+aşi, au s art ţara atunci c!nd au a:uns domni.

Bibliografie
3e8te literare

!. Cronicari munteni$ ediţie de Mi,ail 8regorian$ studiu introductiv de ?ugen )tănescu$ I volu&e$ I. Cronici .r!nco%eneşti$ antologie$ postfaţă$ glosar (i bibliografie de D. -. Mazilu$ ?ditura B. Feto iseţul Cantacu'inesc, "(9)-"/9), Istoria Eării Rum!neşti$ ediţia critică$ ?ditura +cade&iei$ #. )tolnicul Constantin Cantacuzino, Istoriia Eării Rom!neşti$ :n vol. Cronicari munteni$ ed. de
Mi,ail 8regorian$ I$ 2ucure(ti$ !AV!. !AV=$ de C. 8recescu (i Dan )i&onescu$ volu&ul III$ Cronicile $edie%ale ale Rom!niei. Minerva$ 2ucure(ti$ !A"". ?ditura pentru Literatură$ !AV!.

Ce1te critice <. N. Carto>an$ Istoria literaturii rom!ne %ec9i$ ?ditura Minerva$ 2ucure(ti$ !A"=. V. 8. Călinescu$ Istoria literaturii rom!ne de la ori0ini !nă <n re'ent$ ediţia a doua$ ?ditura Minerva$ 2ucure(ti$ !A"I. @. +l. Piru$ Istoria Fiteraturii Rom!ne$ I$ Perioada 4ec9e$ ediţia a treia revăzută$ ?ditura Didactică (i Pedagogică$ 2ucure(ti$ !A@=. ". Istoria literaturii rom!ne$ 6olu&ul I$ ediţie revăzută$ ?ditura +cade&iei .). .$ 2ucure(ti$ !A@=.

8imitrie Cantemir ="/>#-">(#? Fa <m linirea a trei sute de ani de la naşterea lui 2imitrie Cantemir, unul dintre urmaşii săi <n cultura rom!nă contem orană, Constantin Noica, <i <nc9ina eseul Me&oriu către cel de sus sau Modelul Cante&ir". Se e%idenţiau cu acest rile: ra orturile marelui cărturar cu neamul său, <n+ierat <n Descriptio Moldaviae entru a*senţa reocu ărilor cărturăreşti, şi de care <n +inal de %iaţă se disociase, atri*uindu-şi o ori0ine +ante'istă. ( 5desea nemulţumit de su uşii lui, domnitorul e+emer al $oldo%ei# <şi criticase !nă şi
"

Constantin Noica, Modelul Cante&ir :n Cultura noastră, sau Me&oriu către cel de sus asupra situaţiei spiritului :n cele trei ţări ro&'ne(ti şi traducerea <n lim*a en0le'ă de .o0dan Lte+ănescu, Editura 5tena, "99&. ( 4oltaire re lica maliţios lui 5ntio9, +iul lui 2imitrie Cantemir că se aşte ta ca neamul lor să +ie mai de0ra*ă urmaş al lui Pericle şi nicidecum al lui 3amerlanH alu'ie la ţinuta intelectuală occidentală a Cantemireştilor, <n o o'iţie cu *ar*aria asiatică a tătarilor. # 2imitrie Cantemir a domnit de două ori <n $oldo%a6 c!te%a să tăm!ni, du ă moartea tatălui său, <n anul "/9", şi alte "" luni <ntre noiem*rie ">") şi au0ust ">"".

"()

lim*a maternă, săracă <n termeni a*stracţi şi cu o to ică care mena:a 0!ndirea leneşă. El credea a desco eri ast+el +irea unui neam care, <n a+ară de drea ta credinţă şi de os italitate, era <nro*it de %icii şi de+ecte morale, recum6 lene, *eţie şi iuţime. Cu toate că la s+!rşitul %ieţii, su ărat e ai săi, 2imitrie Cantemir renea0ă %ec9ea +amilie de ră'eşi de e malurile Prutului a tatălui şi <şi in%entea'ă ori0ini asiatice, roclam!nduse descendent al lui 3imur Fen-, <n o inia lui Constantin Noica el re re'intă, rin <ntrea0a sa o eră, modelul omului de cultură rom!n. 5+lată la răscrucea marilor <m ărăţii, %ii sau moarte, creaţia sa este o sinte'ă ori0inală de ştiinţe şi arte, de e8 resii artistice orientale şi occidentale. 2omeniile de acti%itate creatoare <n care se a+irmă rinţul sa%ant <i ilustrea'ă oli9istorismul, %ariantă răsăriteană a ceea ce, este numai c!te%a decenii de la dis ariţia sa, se %a de+ini dre t enciclo edism raţionalist şi iluminist <n Euro a ;ccidentală. @n o inia lui C. Noica, oli9istorismul s-a <n+ăţişat <n cultura noastră <n trei i osta'e6 creator, ca <n ca'ul lui 2imitrie Cantemir, .. P. Maşdeu, $ircea Eliade, lăutărism a toate stimulator, ca <n ca'ul lui Nae Ionescu şi Nic9i+or Crainic, antilăutărism a toate ne0ator, ilustrat de Emil Cioran sau 5le8andru Elian. 2imitrie Cantemir, oli9istorul creator, este o ersonalitate sim*ol a rom!nimii de la s+!rşitul e%ului mediu, le0ată su+leteşte de 0eo0ra+ia natală şi de istoria stră%ec9e, <n ciuda a+irmaţiilor incriminatoare cu ri%ire la caracterul neamului său şi a disocierilor de locul naşterii. 2e alt+el, este a roa e două sute de ani, la <nce utul %eacului al XX-lea, re roşurile lui 2imitrie Cantemir adresate alor săi <şi demonstrau %ala*ilitatea. Rom!nii a ăreau <n +aţa străinilor cu aceleaşi calităţi şi de+ecte morale <n+ierate de e8i0entul lor domn, cu secole <n urmă. 5st+el, o*li0at a-şi recunoaşte ne utinţa <n a-i mo*ili'a şi res onsa*ili'a e rom!ni, unul dintre +rance'ii, care i-a cunoscut şi <ndră0it, nota cu resemnare că Anous sommes ici au8 Portes de lO;rient ob tout est ris P la lW0VreB". Constantin Noica recunoaştea, <n eseul citat, că Anoi, rom!nii, eticim 0!ndirea tot tim ulB. Iar dacă, rin a*surd, Rom!nia ar dis ărea de e 9arta lumii, nu s-ar ierde nici o a0ină din istoria ei culturală, deoarece e 2imitrie Cantemir şi l-ar dis uta ruşii şi turcii, e Constantin .r!ncuşi, americanii, e Emil Cioran, +rance'ii. Ceea ce nu ar utea +i

"

3rad. din +r. Zsuntem aici la Porţile ;rientului, unde totul este ri%it cu su er+icialitate.B

"("

reclamat de alţii ar +i lim*a, de o*!rşie latină, su ra%ieţuitoare <n mod miraculos <ntr-un s aţiu sla% şi ortodo8. Născut <n 'iua de S+!ntul 2umitru, (/ octom*rie "/>#, <n +amilia lui Constantin Cantemir", 2imitrie studia'ă <n ţară cu Ieremia Caca%elas, cărturar +ormat <n şcolile Euro ei centrale, din Fi sca şi 4iena, iar <ntre "/88-"/9", la 5cademia Patriar9ală ;rtodo8ă din Constantino ole, unde a +ost remarcat de către unul dintre marii ro+esori ai acestei instituţii, Ilie $iniat. Co ilăria, adolescenţa şi rima tinereţe şi-a etrecut-o la Constantino ole, unde a:un0e să +ie <nc9is de către turci (. 2u ă o scurtă domnie <n adolescenţă, recucereşte tronul $oldo%ei, a*ia <n ">"), 9otăr!t să se alie'e cu ruşii, <n dauna Porţii ;tomane. Planul său a +ost 'ădărnicit du ă <n+r!n0erea de la Stănileşti, +iind o*li0at a se e8ila !nă la s+!rşitul %ieţii <n Rusia. C!ţi%a ani mai t!r'iu, răm!ne sin0ur la curtea ţarului6 suita numeroasă de *oieri moldo%eni re%ine <n ţinuturile natale iar soţia, Casandra, +iica lui Ler*an Cantacu'ino, <şi 0ăseşte s+!rşitul. .oierii moldo%eni, care nu se ada taseră s aţiului sla%, reuşesc du ă mai mulţi ani de ere0rinare să se re<ntoarcă acasă, re roş!ndu-i rinci elui e8ilat autoritaritatea, li sa de <nţele0ere şi am*iţiile nemăsurate. 5scensiunea lui 2imitrie Cantemir <n ierar9ia aristocraţiei ţariste a +ost ane%oioasă şi <nceată. 5*ia cu atru ani <nainte de a-şi 0ăsi s+!rşitul, <n ">"9, el a de%enit s+etnicul lui Petru I. @n lină e+er%escenţă creatoare şi ştiinţi+ică, la numai &) de ani, se stin0e din %iaţă. Rămăşiţele lumeşti au +ost mai <nt!i <n9umate <n Rusia şi aduse <n anul "9#& la .iserica 3rei Ierar9i din Iaşi. 2imitrie Cantemir a a%ut o %iaţă de a%entură militară şi intelectuală, asemenea ersonalităţilor euro ene din secolele al X4II-lea şi al X4III-lea. Im licat <n com loturi olitice ericuloase %i'!nd at!t destinele Eărilor Rom!ne c!t şi al altor ţări ale Euro ei centrale şi de sud, el a do%edit multă iscusinţă di lomatică şi a titudinea de a dialo0a cu elitele intelectuale şi olitice ale tim ului. Iată ortretul sc9iţat de un contem oran, care <şi mărturisea <nc!ntarea de a-l +i cunoscut6 A5cest domnitor era mic de statură, cu tru ul şle+uit <n c9i delicat, *ăr*at +rumos, 0ra% şi cu <n+ăţişare aşa de lăcută, cum n-am %ă'ut niciodată <n %iaţa mea. Era
"

oliticos, a+a*il, cu con%ersaţie *l!ndă,

oliticoasă,

Constantin Cantemir, "/"(-"/9", a a%ut ori0ini modeste. Ră'eş din ţinutul 1ălciului, ţinut a+lat e malurile Prutului <n :udeţul 4aslui, el a a:uns domn al $oldo%ei <ntre anii "/8&-"/9", cu a:utorul lui Ler*an Cantacu'ino, +ost %oie%od <n Eara Rom!nească. ( 2imitrie este <ncarcerat <n ">),, <n urma uneltirilor lui Constantin .r!nco%eanu la Poarta ;tomană. 5cest e%eniment din %iaţa sa este su*iectul rinci al al romanului ale0oric, Istoria Ieroglifică.

"((

cur0ătoare, %or*ind latineşte <n c9i ales, ceea ce era +oarte lăcut entru cei ce %or*esc această lim*ă şi care a%eau *ucuria de a se <ntreţine cu acest rinci eB. Peste %eacuri, 7. Călinescu, <i +ăcea un ortret memora*il6 A1i0ura lui, um*rită !nă a'i, e a unui om su erior. 4oie%od luminat, am*iţios şi *la'at, om de lume şi ascet de *i*liotecă, intri0ant şi solitar, m!nuitor de oameni şi mi'antro , iu*itor de $oldo%a lui du ă care t!n:eşte şi a%enturier, c!ntăreţ <n tam*ură ţari0rădean, academician *erline', rinţ rus, cronicar rom!n, cunoscător al tuturor lăcerilor e care le oate da lumea, 2imitrie Cantemir este Foren'o de $edici al nostruB". Princi alele lucrări ale lui 2imitrie Cantemir sunt6 ". Divanul sau 8'lceava 3nţeleptului cu Lu&ea sau 8iudeţul )ufletului cu Crupul, eseu de morală, <n lim*ile rom!nă şi 0reacă, (. )acro4)anctae scientiae indepingibilis i&ago(, eseu de meta+i'ică, <n lim*a latină, #. Co&pendiolu& universae logices institutionis#, tratat de lo0ică, <n lim*a latină, ,. Ioannis 2aptistae van -el&ut p,Fsices universalis doctrina,, cule0ere de te8te de +i'ică re+eritoare la ori0inea naturii, <n lim*a latină, &. Carifu il&i &usiRi ala veg,i &aRsus&, tratat de mu'ică turcă, /. Istoria ieroglifică, roman olitic şi ale0oric, >. Monarc,iaru& p,Fsica e1a&inatio/, lucrare de di lomaţie, <n latină, 8. Descriptio anti.ui et ,odierni status Moldaviae>, descriere 0eo0ra+ică şi istorică, <n latină, 9. Incre&enta at.ue decre&enta +ulae %to&anicae,8 tratat de istorie <n lim*a latină, "). 6ita Constantini Cante&Frii cogno&eno senis$ Moldaviae principis9, o istorie şi 0enealo0ie de +amilie, <n latină, "". Minunata revoluţie a dreptăţii lui Du&nezeu asupra fa&iliei vestiţilor Cantacuzini din Ţara o&'nească (i a 2r'ncovenilor, memorial istorico- olitic, scris <n lim*a rusă,
" (

7. Călinescu, op. cit., . ,(. 3rad. din lat. I&aginea cu neputinţă de zugrăvit a (tiinţei sacre. # 3rad. din lat. Co&pendiul siste&ului logicii universale. , 3rad. din lat. Doctrina de fizică universală a lui 9o,an 2. van -el&ont. & 3rad. din tc. ?1plicarea &uzicii teoretice pe scurt. / 3rad. din lat. ?1a&inarea &onar,iilor pe te&eiul legilor fizice. > 3rad. din lat. Descrierea statului Moldovei din antic,itate p'nă astăzi. 8 3rad. din lat. Cre(terea (i descre(terea Porţii %to&ane. 9 3rad. din lat. 6iaţa lui Constantin Cante&ir$ supranu&it cel 2ătr'n$ do&nul Moldovei.

"(#

"(. Loca obscura in Cat,e,isi .uae ab anonF&o aut,ore slaveno idio&ate et Pervoe ucenie otroRo& intitulata est dilucidata autore De&etrio Cante&irio", lucrare reli0ioasă, <n latină, "#. Curanus. Uniga siste&a ili sostoianie &u,a&edansRaia religii(, lucrare de teolo0ie care ia <n discuţie ro+eţia, <n rusăH ",. -ronicul vec,i&ei a ro&ano4&oldo4vla,ilor, un tratat de istorie a rom!nilor, neterminat, scris iniţial la cererea 5cademiei din .erlin su* +orma unui com endiu <n latină. 5şadar, <n lim*a rom!nă, 2imitrie Cantemir a redactat trei lucrări, <n di%erse domenii literar-ştiinţi+ice6 Divanul sau 8'lceava 3nţeleptului cu Lu&ea, tratat de morală u*licat <n tinereţe, "/98, dintr-o +irească dorinţă de a e0ala rin ele0anţă şi măiestrie ti ăriturile din Eara Rom!nească, Istoria ieroglifică, roman olitic şi ale0oric, din ">)&, rămas <n manuscris, şi -ronicul vec,i&ei a ro&ano4&oldo4vla,ilor, tratat de istorie rom!nească. Fa te'aurul acestor lucrări se ot adău0a cele e teme rom!neşti6 Descriptio Moldaviae= 6ita Constantini Cante&Frii, redactate <n latină, şi Minunata revoluţie a dreptăţii lui Du&nezeu, ela*orată <n rusă. 5semenea stolnicului Constantin Cantacu'ino, $iron Costin, 4arlaam, 2oso+tei, 5ntim I%ireanu#, ersonalităţi rom!ne de la s+!rşitul de secol al X4II-lea şi <nce utul celui de-al X4III-lea, 2imitrie Cantemir are destinul s eci+ic aristocratului cărturar, care doreşte săşi ridice ro riul neam la <nălţimea as iraţiilor sale. $ilitar şi di lomat iscusit, intelectual ra+inat, mistuit de atima cunoaşterii şi cetăţean al unei uto ice re u*lici uni%ersale culturale, el şi-a etrecut, din cei cinci'eci de ani, doar "/ ani rintre rom!ni, restul trăindu-i <n Constantino ole =(( de ani? şi <n Rusia Earistă ="( ani?.

"

3rad. din lat. Locuri obscure :n Cate,is&ul publicat de un autor anoni& :n li&ba slavă (i intitulat Pervoe ucenie otroRo&$ lă&urite de principele Di&itrie Cante&ir. ( 3rad. din rusă Coranul.Carte despre siste&ul sau :ntoc&irea religiei &a,o&edane. # Cei enumeraţi mai sus au a%ut un s+!rşit dramatic6 4arlaam a +ost o*li0at să se retra0ă la mănăstirea Secu, du ă moartea domnitorului 4asile Fu u, $iron Costin a +ost omor!t din ordinul domnitorului Constantin Cantemir <n anul "/9", 2oso+tei s-a autoe8ilat <n Polonia, unde şi-a 0ăsit s+!rşitul, 5ntim I%ireanu a +ost omor!t din ordinul turcilor <n ">"/.

"(,

Di$anul sau 8'lceava 3nţeleptului cu Lu&ea sau 8iudeţul )ufletului cu Crupul = re'entare 0enerală? Ela*orată şi u*licată <n anul "/98, <n două %ersiuni, rom!nă şi 0reacă, această scriere de tinereţe a arţine literaturii de idei. 5lături de răs unsul lui $iron Costin" adresat unor istorici străini, contem orani, care deni0raseră ori0inea o orului şi a lim*ii noastre, tratatul de morală al lui Cantemir se <ncadrea'ă <n tradiţia 3nvăţăturilor lui Neagoe 2asarab= "&(), şi a ăspunsului :&potriva Cate,is&ului calvinesc al lui 4arlaam, "/,&. Carte de măiestrie ti o0ra+ică, Divanul cu rinde trei re+eţe, trei cărţi, scările =cu rins? a+erente şi un cu%!nt al ti o0ra+ilor. Primul Cuv'nt :nainte aduce laudă domnitorului, 5ntio9 Cantemir, din *ună%oinţa căruia se ti ărise lucrarea, Cuv'ntul către cititori re'intă o*iecti%ele şi sco ul %olumului, Cuv'ntul lui Iere&ias Cacavelas, laudă calităţile intelectuale ale disci olului său. Fucrarea este alcătuită din trei cărţi6 dialo0ul @nţele tului cu Fumea, o antolo0ie alcătuită din 8& de ma8ime utili'ate <n Cartea I şi traducerea unor ma8ime din cartea lui 5ndreas Risso^atius, )ti&uli virtutu&$ fraena peccatoru&(. @n +inalul %olumului sunt adunate )cările =cu rinsul? celor trei cărţi şi Cuv'ntul tipografilor. 5utorul, care oartă masca @nţele tului, consideră că %iaţa are dre t sco <m linirea +iinţei umane, desă%!rşirea ersonală, armonia, acea şi ordinea6 AP!nă nu-ţi %ei +ace tru ul %as, su+letul aur şi lumea aceasta +oc, şi nu %ei +ier*e ast+el laolaltă su+letul cu tru ul <n +lacăra acestei %ieţi, m!ntuire nu %ei a%eaB#. Cartea I, o ade%ărată dramă de idei,, une +aţă <n +aţă conce ţia ro+ană a Fumii des re %iaţă cu aceea teolo0ic-isi9astă a @nţele tului. 7rădină ale cărei +lori sunt oamenii şi te'aur lăsat lor s re ăstrare, Fumea este <m odo*ită cu multe +rumuseţi, recum6 norocul, *o0ăţia, %irtuţile, *unătatea şi odi9na. Cel mai adesea oamenii nu <i desco eră esenţa, +iind co leşiţi de a arenţele ei <nşelătoare. Ea le are trecătoare şi lină de ăcate6 am*iţie, o+tă, lăcomie, sărăcie, in%idie, +ratricid. 3oate aceste rele, la care se mai ot
"

$iron Costin, De nea&ul &oldovenilor$ din ce ţară au ie(it stră&o(ii lor, manuscris ela*orat <ntre anii "/8/-"/9". ( 5ndreas Risso^atius, )ti&uli virtutu&$ fraena peccatoru&$ 5msterdam, "/8(. # 2imitrie Cantemir, Divanul sau 8'lceava 3nţeleptului cu Lu&ea sau 8iudeţul )ufletului cu Crupul, te8t sta*ilit, traducerea %ersiunii 0receşti, comentarii şi 0losar de 4ir0il C!ndea, ost+aţă şi *i*lio0ra+ie de 5le8andru 2uţu, Editura $iner%a, .ucureşti, "99), . "(/. , El%ira Soro9an, Introducere :n istoria literaturii ro&'ne, Editura Uni%ersităţii 5l. I. Cu'a, Iaşi, . (8#.

"(&

alătura şi nec9i*'uinţă <n m!ncare, *ăutură, des+r!nare le ro%oacă oamenilor multă su+erinţă. 2e%enită o temniţă şi moarte a su+letului, <n ciuda dulceţii ei amă0itoare, Fumea a:un0e să +ie considerată, <n mod 0reşit, mai rea dec!t t!l9arii. Conclu'ia dis utei dintre cele două ersona:e este că 2umne'eu nu a lăsat ca omul să +ie ro*, ci stă !n <n lume, cu dre tul de a-i orunci şi de a o stă !ni cu <nţele ciune. Fumea lui Cantemir seamănă <n +oarte multe ri%inţe cu )tultitia" lui Erasmus. Ea se adresea'ă @nţele tului <n maniera le:eră a romanelor o ulare din e ocă6 A;, ne*unule şi deşertule de minte, '*uratule de minte. ;, *lestematule, ticăitule şi nemică cunoscătoriuleGB Cartea a doua este un monolo0 alcătuit din dictoane, a o+te0me morale, %ersete şi ro%er*e *i*lice care susţin conce ţia des re %iaţă a @nţele tului. 5semenea unui :udecător, el com letea'ă cu sentinţe cele*re cele a+irmate <n dialo0ul cu Fumea, entru a-i corecta semeţia şi a-i reaminti misiunea, cu care a +ost <n%estită de 2i%initate. 2imitrie Cantemir atri*uie @nţele tului conce ţia o+icială des re morală a .isericii, cea care ar +i dorit să se a+le la *a'a ro riilor deci'ii şi acte. @ntre cele 8& de sentinţe ale cărţii, care ro un un com ortament ideal al omului din acele %remuri, reţinem6 ANorocul <n lume nu aduce +ericireB, ACel *o0at <n lume este sărac şi or*B, A1rumuseţea lumii să nu o o+tească inima taB, ANu %ei <nt!lni <n lume *unătate şi odi9năB.

"

Erasmus, Moriae ?nco&iu&4Laus )tultitiae =?logiul nebuniei?, lucrare scrisă <n "&)9, şi considerată o 0lumă lină de %oioşie. Ca +ormă, lucrarea este o declamatio 0recească, şi ca s irit, o reactuali'are a o erei latine a lui Fucian. Ne*unia, reci'ea'ă sa%antul renascentist, ar +i un mod de %iaţă. 5tunci c!nd are c9i ul tru+iei, deşertăciunii şi dorinţei de renume, ea este resortul a tot ceea ce contea'ă <n %iaţă dre t no*il şi deşert. Ne*unia este salutară, ca sin0ura <nţele ciune osi*ilă a lumii, şi ridicolă atunci c!nd se misti+ică e sine <nsăşi. @n acest al doilea ca', ne*unia e <nţele ciune, <n tim ce <nţele ciunea, ne*unie.

"(/

Istoria ierogli#ică :n douăsprezece părţi :&părţită a(i>derea cu @V= de sentenţii fru&os :&podobită$ la :ncepătura cu scară a nu&erelor dezvăluitoare$ iară la sf'r(it cu a nu&erelor străine t'lcuitoare 2imitrie Cantemir inau0urea'ă seria istoriilor secrete şi anecdotice <n literatura noastră. " Roman ale0oric şi cronică a unei erioade din tinereţea a%enturoasă a autorului, Istoria ieroglifică ( =cunoscută şi su* numele de -ieroglifica? a +ost scrisă <n anul ">)& şi ti ărită ostum, <n "88#. 5scunsă cititorilor a roa e două secole, ea a:un0e să +ie con+undată, <n *io0ra+iile cărturarului redactate du ă ">#(, cu un manuscris de c!te%a 'eci de a0ini, intitulat *i&itoarele revoluţii ale dreptei răzbunări a lui Du&nezeu asupra fa&iliei 2r'ncoveanu (i a Cantacuzinilor$ vestiţi :n 6ala,ia. 4aloarea literară a Istoriei ieroglifice, i'%or!tă din istoria trăită şi asumată de autorul narator, a +ost remarcată şi demonstrată, rintre alţii, de6 Nicolae Ior0a, Se8til Puşcariu, 5l. Piru.# $odelele autorului, <n ceea ce ri%eşte +orma ale0orică şi ordinea +ante'istă a e%enimentelor, se re0ăsesc <n +a*ulele lui Eso , ?tiopica lui Meliodor, şi romanele o ular-medie%ale, recum 5iziologul şi o&an de enart. Ideile +ilo'o+ice şi artistice a arţin at!t Renaşterii, a+irmate cu două secole mai de%reme <n ;ccident, c!t şi iluminismului inci ient <n tim ul %ieţii autorului. Fa <nce utul secolului al X4III-lea, ra orturile monar9ului cu su uşii de%eneau mai trans arente şi interesele economice im uneau o mai lar0ă circulaţie a oamenilor şi a măr+urilor. 2in ers ecti%a noii or!nduiri, lu ta entru utere că ăta a roa e un as ect democratic. @n romanul lui 2imitrie Cantemir, ea olari'ea'ă ener0iile, mai ales oratorice, ale ersona:elor rinci ale şi corectea'ă acţiunea re resi%ă a unor des oţi care, du ă ce urmăresc, rind şi <nc9id e Inoro0, <l eli*erea'ă şi <l răs lătesc cu 0enero'itate. 2in c!nd <n c!nd, rudenţa <i <ndemna e cei care ţeseau istoria Eărilor Rom!ne ca, oric!t de <n%ră:*iţi ar +i +ost unii contra altora, să se reconcilia'e, recunosc!ndu-şi 0reşelile şi

"

Proco iu din Cesareea, istoric *i'antin din secolul al 4I-lea du ă I.M., secretar al 0eneralului .eli'arie, a criticat re0imul autoritar al lui Iustinian <n lucrarea Istoria secretă. Intr-o altă lucrare, Despre edificii$ el o+eră in+ormaţii des re o ulaţiile din 2acia. ( 2imitrie Cantemir, Istoria ieroglifică= ediţie de P. P. Panaitescu şi Ion 4erdeş, %ol. I-II, Editura entru Fiteratură, .ucureşti, "9/,. # 5cum *ene+iciem de numeroase ediţii ale romanului şi de multe inter retări, rintre care6 El%ira Soro9an, Cante&ir :n cartea ,ieroglifelor, $anuela 3ănăsescu, Despre Istoria ieroglifică, 2oina Curtică eanu, %rizonturile vieţii :n literatura vec,e ro&'nească.

"(>

a*u'ul de utere. Uriaşa risi ă de cunoştinţe şi de emoţii a ersona:elor rinci ale le de'%ăluie de +a t ade%ăratele caractere. Romanul are o structură com o'iţională sa%antă6 naraţiunea ro riu-'isă este recedată de două re+eţe, Izvoditoriul cetitoriului$ sănătate" şi Iară(i către cetitoriu, şi de un cu rins menit a desci+ra eni0ma iero0li+elor, intitulat )cara nu&erelor (i a cuvintelor străine t'lcuitoare. Fa s+!rşitul romanului, autorul adau0ă un nou cu%!nt către cititor, Iară(i către cetitori, şi o nouă )cară a nu&erelor (i cuvintelor ieroglifice(ti t'lcuitoare. 3itlul romanului, Istoriia ieroglifică, adevărată$ pentru lucrurile carile :ntre două &ari (i vestite a Leului (i a 6ulturului &onar,ii s4au t'&plat (i prin vre&iea a !@== ani$ de vrednicie a să crede scriitoriu$ foarte pre a&ănuntul :nsă&nată$ carile prin tot cursul vre&ii aceiia :ntre vii au fost$ de v'rstă la B!== de ani fiind$ c'nd sf'r(itul :nceputei sale istorii videa s4au :nvrednicit, a%erti'ea'ă asu ra conţinutului auto*io0ra+ic şi asu ra temei rinci ale6 ri%alitatea dintre două mari case %oie%odale. Naraţiunea, alcătuită din "( ărţi, du ă modelul e o eilor antice, este <m ănată cu o%estiri şi >/) de sentinţe. Ea nu res ectă succesiunea cronolo0ică a <nt!m lărilor(, autorul inau0ur!nd romanul cu mi:locul naraţiunii. @nce utul naraţiunii este lasat a*ia <n ca itolul al şaselea. entru E%enimentele au mai multe semni+icaţii6 *io0ra+ic-istorice, c!nd redau lu ta dominaţia Porţii ;tomane. Roman auto*io0ra+ic şi ale0oric, Istoria ieroglifică relatea'ă c!te%a e%enimente olitice de la <nce utul secolului al X4III-lea6 ma'ilirea lui 2uca-4odă din $oldo%a, şi numirea ca domn a lui $i9ail Raco%iţă. 5dunarea electi%ă urma să <ntărească o deci'ie, cum ărată de:a cu sume mari de *ani de la +uncţionarii Porţii ;tomane de către Constantin .r!nco%eanu. Pro*a*il că, din aceste considerente, autorul <şi lasea'ă acţiunea romanului <ntr-un tim +a*ulos6 A$ai denainte dec!t temeliile 4a%ilonului a să 'idi şi Semiramis <ntr-!nsul raiul s !n'urat =cel ce din şe te ale lumii minuni unul ieste? a sădi şi E%+rat9ul <ntre ale 5sii a e %estitul rin uleţe-i a-i orni, <ntre creierii Feului şi t!m lele 4ulturului %i%or de c9itele şi 9ol*ură de socotele ca aceasta să scorni. Feul dară

ade%ăr şi utere, şi ima0inar-artistice, c!nd reconstruiesc societatea rom!nească de su*

" (

Este +a t un Cu%!nt al autorului. Istoria etiopicească a lui Meliodor utili'ase sc9ema narati%ă in medias res, mi:locul istoriei la <nce ut şi <nce utul la mi:loc.

"(8

de re ăm!nt... şi 4ulturul din %ă'du9... aşe să cunoscură, recum mai tari, mai iuţi şi mai utincioasă di9anie dec!t d!nşii alta a +i să nu oatăB". @n rimele ca itole, ersona:ele oartă un intermina*il dialo0 <n adunarea electi%ă a celor 2i%anurilor reunite ale Eărilor Rom!ne şi se caracteri'e'ă <n monolo0uri resărate cu lamentaţii, *ocete, *lesteme. Cel mai adesea, discursurile olitice indi%iduali'ea'ă caractere şi ascund ade%ăratele sentimente. Ele a ără, rememorea'ă e%enimente, anali'ea'ă situaţii social- olitice, şi <n marea lor ma:oritate, disimulea'ă ade%ăratele o inii. 4ul ea, Cor*ul, .re9nacea, Mameleonul, Fu ul <şi etalea'ă rin desele lor inter%enţii elocinţa, 0radul de inteli0enţă olitică, %ersatilitatea sau demnitatea. 4idra, domnul de'moştenit, este atacat de +oştii s+etnici, .!tlanul şi .re*ul, care acum <i denunţă a*u'urile şi ne utinţa. .re9nacea(, 4idra şi Pa a0aia# a elea'ă la stilul <nalt, <ncărcat de ma8ime şi sentinţe sa%ante, entru că ei Aau ars multe lum!nări cu cetitul cărţilorB. 2iscursurile Cor*ului şi Struţocămilei le arodia'ă de+icienţe mentale şi de com ortament. Caracterul morali'ator al romanului, con+erit de cele >/) de ma8ime care <m ănea'ă naraţiunea şi dialo0ul, +ac do%ada cunoştinţelor %or*itorilor, a ni%elului lor de cultură. Ca <n % &ie (i una de nopţi, entru a tără0ăna s+!rşitul corăbierul. Ca istorie a unor e%enimente la care Inoro0ul, alter e0o al autorului, a +ost im licat <n anii ">)#-">)&, romanul e%ocă ri%alitatea +ratricidă dintre Eările Rom!ne, com etiţia entru utere dintre .r!nco%eni şi Cantacu'ini. Naratorul, de09i'at <n Inoro0, este %ictima uneltirilor Cor*ului =Constantin .r!nco%eanu?, care s ri:inise urcarea e tronul $oldo%ei a 4idrei =2uca-4odă? şi a Struţocămilei, =$i9ai Raco%iţă?. 2omnitorul Eării Rom!neşti este o*li0at a recunoaşte, <n cele din urmă, că a 0reşit <n ale0erea sa. El c9eamă <n taină e Fu şi <i cere să medie'e <m ăcarea cu 1ilul şi Inoro0ul. 1inalul romanului este +ericit şi reinstaurea'ă ec9ili*rul olitic <n $oldo%a6 1ilul =5ntio9 Cantemir? de%ine domn, iar Inoro0ul =2imitrie Cantemir? este eli*erat din <nc9isoarea unde <l aruncase in%idia +ostului rieten, Mameleonul. re%i'i*il al reuniunii, cei mai a*ili oratori a elea'ă la o%eşti ilduitoare6 Lupul (i ar&ăsarul$ Lupul (i c'inele$ Pescarul a>uns :&părat$ Dulful (i

" (

2imitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ost+aţă de El%ira Soro9an, Editura Iunimea, Iaşi, "988, . ". Stolnicul Constantin Cantacu'ino. # Re re'entantul a al.

"(9

2estinul Inoro0ului su0erea'ă, <n lan meta+i'ic, con+lictul omului su erior cu lumea. 5nimal mitolo0ic!, <n%estit cu +rumuseţe +i'ică şi <nţele ciune, Inoro0ul o*li0ă c9iar e duşmani a-i recunoaşte calităţile. Mameleonul =Scarlat Ruset?, rietenul trădător, <l descrie ast+el6 A%ios, %lă0os, 09i'da% şi +rumosX Ca soarele de luminosX Ca luna de arătosX Li ca omătul de al*icios ieste.X;c9ii şoimuluiX Pie tul leuluiX 1aţa tranda+iruluiX 1runtea iasiminuluiX 7ura *u:oruluiX 2inţii lăcrămioarelorX 7rumad'ii ăunuluiX S r!ncenele cor*uluiX Părul so*oluluX $!nule ca ari ileX 2e0etele ca rad'eleX $i:locul ardosuluiX Statul c9i arosuluiX Peliţa cacumuluiX Un09ele inoro0uluiX 7lasul *u*oculuiX Li %!rtutea colunului areBI. C9iar şi atunci c!nd R!sul =$i9ai Ruset? ro une %!narea şi <nc9iderea Inoro0ului, <i adresea'ă im licit un elo0iu6 ACarile, la m!nă căd'ind, <ntr-o o0radă <ncon0iurată cu a ă lată <l %om <nc9ide şi la loc <n0ust şi str!m t <l %om trimite. Unde el la loc slo*od şi la c!m lar0 a trăi de rins +iind, de năca', <n cur!ndă %reme <n melian9olie, din melian9olie <n *u9ă*ie, din *u9ă*ie <n slă*iciune, din slă*iciune <n *oală şi, <n s+!rşitul tuturor, din *oală <n moarte %a cădea, şi aşea, de tot numele din i'%odul %ieţii să %a şter0eBB. Retras <n simceaua unui munte +oarte <nalt unde :i0ăniile um*lătoare şi ăsările '*urătoare nu uteau a:un0e, Inoro0ul duce o ade%ărată %iaţă de ustnic, su* um*ra deasă a omilor, *ucur!ndu-se Ade a e dulci şi răci curătoare, ier*i şi ăşuni <n +el de +el crescătoare şi omi cu li%ed'i de toată oama roditoare şi 0rădini cu +lori <n tot c9i ul de +rumoase şi de tot mirosul m!n0!ios urtătoare eraB#. 4!narea şi rinderea lui o+eră autorului rile:ul să descrie un ta*lou <n ro'ă ritmată al stin0erii lumii. El <m rumută +orma incantatorie a *lestemului, <n acord cu durerea t!nărului trădat şi condamnat e nedre t6 A$unţi, cră aţi, co aci, %ă des icaţi, etri, %ă +ăr!maţiG 5su ra lucrului ce s-au +ăcut l!n0ă iatra cu i'%oară, munţii u9oaie o0oară, lăcaşele Ionoro0ului, ăşunele, 0rădinele, cernească-să, ălească-să, %eşte:ească-să, nu <n+lorească, nu <n%er'ească, nici să odrăslească şi re domnul lor cu :ele, re stă !nul lor ne0rele, sus in!nd, t!n0uind, nencetat să omenească. ;c9iuri de cucoară, %oi, lim e'i i'%oară, a i'%or< %ă ărăsiţi, şi-n amar %ă rimeniţi... Clătească-se ceriul, tremure ăm!ntul, aerul trăsnet, nu!rii lesnet, oto de 9ol*ură, <ntunerec de ne0ură %!ntul să aducă. Soarele
"

@n literatura uni%ersală, cel mai cunoscut ersona:-inoro0 este calul lui 5le8andru $acedon, 2uci al. Ca animal +antastic, inoro0ul a +ost consemnat <n 5iziolog, se are că su* in+luenţa Legendei potopului. Con+orm acestei le0ende, acest animal uriaş, nea%!nd loc <n cora*ia lui Noe, entru a se sal%a de +uria a elor <notase e l!n0ă aceasta. Ca animal mitolo0ic, el a ins irat <n literatura noastră mai mulţi autori, din e oca medie%ală !nă <n 'ilele noastre. Este re'ent <n 3nvăţăturile lui Neagoe 2asarab, <n 6arlaa& (i Ioasaf, <n +le1andria, iar <n contem oraneitate <n oe'iile lui Fucian .la0a şi Ce'ar .alta0. ( 2imitrie Cantemir, op.cit., . #",. # 2imitrie Cantemir, op. cit., . ()#. , %p. cit., . (,#.

"#)

'imţii să-şi rete'e, luna, siindu-se, să se ruşine'e, stelele nu sc!nteie'e, nici 7alatea să nu lumine'eB!. Po%estitorul inserea'ă <n roman şais re'ece scrisori. @n tradiţie *alcanică, ele conţin ordine, !răsc sau scu'ă anumite 0esturi. Scrisorile trimise la $unţii 7rumad'ii .oului =Eari0rad? conţin romisiuni de mituire entru o*ţinerea unor a%anta:e6 Atoată %ita 0rasă şi toată carnea săoasă domnului şi stă !nului mie <n m!ncare şi <n tot s!n0ele cald şi săţios <n *ăutură să se deaB. Căsătoria dintre $reană şi 4idră este de +a t o alianţă olitică <ntre cele două ţări, consemnată e istolar dre t o urcare Adin *altă şi din tinăB. E istola trimisă la Poarta ;tomană, <n care se !răsc cei doi Cantemireşti, 5ntio9 şi 2imitrie, a%erti'ea'ă asu ra ericolului de a-i <n%esti cu utere olitică e cei doi +raţi6 Amarea nu de altă, ce de %!nt <şi sc9im*ă, %!ntul %i%or, %i%orul 9ol*ură, 9ol*ura +urtună, +urtuna %aluri, %alurile rime:die %aselor şi eirea celor din %ase aduceB. Scrisoarea dre0ătorilor din Eara Ii%inelor trimisă către Cor*, o mare şi Alăcrămoasă :alo*ăB, reclamă domnia lui 2uca-4odă, sc9iţ!nd un ta*lou al sărăciei şi ne+ericirii din ţară6 Acu tirania ce +ace şi cu lăcomia ce lucread'ă, nu numai oile <n munţi şi <n ăduri au <m răştiat, nu numai ca rile rin %ăi şi rin %!rto i au i'0onit, nu numai *oii, %acile şi 9er09eliile cu +oc şi cu +ier au ars, nu numai 0ăinile de ene şi uii de tuleiie au 'mult şi le-au d'ăcut, ci acmu şi sold'ii eştelui să rad'ă şi să-l %!ne'e e su*t 09eaţa %aB. Scrisoarea Inoro0ului adresată Cucoşului E%ro ei, am*asadorul 1ranţei la Constantino ole, conţine o ledoarie entru rietenie6 A4ec9iului şi neclătitului riietin, Cucoşului E%ro esc, Inoro0ul de cri%ăţ sănătate d'ice. Ne%oieşiia lucrurilor t!m lătoare <ntre muritori <ndăm!narea au scornit, <ndăm!narea din cea <nainte măr0ătoare sim*at9ie %ine, sim*at9iia +iica asemănării ieste şi din dra0oste se naşte, dra0ostea riinţa <ntemeiad'ă şi *ună%oinţa ţine necurmată =ieste dară riieteşu0ului <ntre muritori lucru rea minunat, de %reme ce cu c9i ul carile mai denainte nici cunoştinţă, nici de d!nsul %reo ştiinţă au a%ut, re acela din strein al său şi 9iriş <l +ace, <n scurt, alt el <ntr-altul <n sine ieste, trăieşte şi %ieţuieşte?. 3ot dară rieteşu0ul <n lineşte a0onisit nede:de une că <n tul*urate şi <n otri%nice t!m lări de a0iutorinţă şi <m reună ătimaş să-i +ie... 2eci su t aco erăm!ntul dra0ostei tale, aciu!ndu-mă, %oi răm!nea, ca şi eu, <n %reme ce +ortuna <mi %a slu:i, răs lătire, recum %oi utea să +ac, datoriu să +iuBI.
" (

%p. cit., . #/>. %p. cit., . #>9.

"#"

5lături de discursuri,

ara*ole, sentinţe şi scrisori, 2imitrie Cantemir a elea'ă la

re'iceri şi de%inaţie. Po%estea %isului Mameleonului =Scarlat Ruset? şi multi lele lui inter retări au rolul de a ilustra +răm!ntările su+leteşti ale unui ersona: in%idios, care <şi trădea'ă rietenul. @n %is, o salamandră s+ătuieşte e Mameleon să-şi otolească +oamea, cu ouă de şar e. Puii care ies din acestea <l de%orea'ă e sărmanul Mameleon. 3re'it din somn, el <ncearcă să desco ere semni+icaţia %isului şi cere ărerea a ro iaţilor6 Inoro0ul, Loimul, dulăii şi o0arii, $olia. Răs unsurile rimite nu-l <m iedică să erse%ere'e <n trădare, in%idia şi lăcomia +iind mărcile morale ale destinului său. Romanul cu rinde şi *io0ra+ia ale0orică a Cantemireştilor, autorul aduc!nd un oma0iu tătălui, leu <ntre stele, a+lat su* masca unui animal +antastic, $onoc9eroleo ardalis. Cu ori0ini modeste, 'ămislit din oaie, el se a+irmă <n +runtea turmei, mai <nt!i ca mieluşel, a oi ca *er*ece. Cu o e8 erienţă militară datorată con+runtărilor cu lu ii =tătarii?, el cutreieră codrii, c!m iile şi munţii. Se con+runtă cu ardosul =suede'ii? ale cărui uteri şi le <nsuşeşte. Ca leu =domnitor al Eării $oldo%ei? el ca ătă A0reutatea +ilului şi iuţimea inoro0ului şi ascuţimea monoc9erului şi toate +irile <ntr-una *oţind, *l!ndeţea oii, <nţele ciunea lu ului, cunoştinţa ardosului, 0reuimea +ilului, iuţimea inoro0ului şi %irtutea leului <n sine ne*ete:ite şi nesminţite le +eriia, şi din d'i <n d'i <ncă mai adăo0!ndu-le, la ste ăna cea mai de sus le <nălţa şi le suia. Ru0at să de%ină o*lăduitoriu, urtătoriu şi des re tot <m otri%nicul ă'itoriu al :i0ăniilor el se do%edeşte cinsteş, +rumos, dre t şi cu <nţele ciune, cumsecade, re toate :i0ăniile şi do*itoacele 0iudeca, <ndre ta, ocrotiia, ă'iia şi stă !niia. @n %remea stă !nirii lui nici oc9iul ne rietinului sau %eselit, nici *ud'ele %ră:maşului s-au '!m*it, nici inima <m otri%nicului s-au <n%oieşitB!. Stilul encomiastic, +olosit entru a sc9iţa ortrete de +amilie se <m leteşte cu cel satiric, entru a <n+iera e duşmani. Pe aceştia din urmă <i <ncondeia'ă cu măşti animaliere 0roteşti şi cu de+iniţii ironice. 4idra =Constantin 2uca? este o A asere do*itocită sau :i0anie ăsărităB, A:i0anie cu tal ă de 0!nscă, cu colţii de ştiucăB, A%ul ea eştelui sau eştele %ul iiB. .!tlanul este Ao asere de a ă sau eşte de aerB. Struţocămila este Ao cămilă ne ăsărită şi asere necămilităB. 4ul ea este o A:i0anie ururea cu două inimi şi neis itităB. 2el+inul, A orc eştit şi eşte orcitB, Fu ul, A%ec9i la minte şi co t la creieriB, Cor*ul, cu A*o0ăţia simăţ, de minte ră'leţB.
"

%p. cit., . (>8-(>9.

"#(

1rumoasa Mel0e, +iica 2edului, care se căsătoreşte cu Struţocămila, are arte de un ortret satiric. Cu A0in0aş tru ul, cu m!n0!ios statul, cu o*ra'ul ca roua tranda+irilorB, ea to ise su+letele şi arsese inimile retendenţilor care o <ncon:uraseră cu dra0oste ătimaşă, Aca +inicii <n +ocul lor murind şi iarăşi <n%iindB. Nunta Mel0ei <i are autorului o uniune tot at!t de ne otri%ită ca cea Aa +ilului cu şoarecele, ori a dealului cu %aleaB. Ceremonia <nsoţirii celor doi, cele*rată cu mult +ast, a +ost <nsoţită de c!ntecele Aţ!nţarilor cu +luiere, 0rierilor cu surle, al*inelor cu cim oi. $uşiţele <n aer şi +urnicile re ăm!nt mari şi lun0i danţuriB au ridicat, iară A*roaştele toate <m reună cu *rotăceii din 0ură c!ntec ca acesta <n %ersuri tocmit c!nta6 Prundul Eu+ratului măr0ăritariu naşteX Cămila din iar*ă cele scum e aşte.X $!na 5+roditei cunună <m leteşte.X Eu+ratul Euro ii nou lucru scorneşte.X 2in cele cu sold'i Mel0ile i%eşte.X Norocul ce %a toate *iruieşte.X Cununa <m letiră norocul o tinde, X Ca ul +ără crieri cu m!na o rinde.X ;, Mel0e +icioară, +rumoasă ne%astă,X Ne%astă +icioară, +icioară, ne%astă,X Cămila să ra0ă, t!lcul nunţălea0ăB!. 2imitrie Cantemir creea'ă aşadar nu numai a0ini de ro'ă ritmată entru a descrie ta*louri a ocali tice ori a ilustra tensiunile su+leteşti ale unor ersona:e, ci şi %ersuri. 5st+el, <n cetatea E it9imiei =Făcomiei?, tem lul Pleone8iei este stră:uit de un 1ilo9rismos care <nt!m ină e cei care <i aduc o+rande cu următoarea incantaţie6 A@n ăm!ntul ne0ru cine lut 0al*en 0ăseşte,X 5cela <n toată o+ta nu să o*oseşte.X Cine lut 0al*en entru d'iua nea0ră scoate,X 1!nt!na Nilului <n casă-şi a a%ea oate.X @n dra0oste te-am luat, +iiul mieu te numeşte,X 3uturor şi-n tot lucrul numele-mi omeneşteBI. Istoria iero0li+ică, rimul roman olitic rom!nesc, aduce aşadar <n rim- lan o com etiţie olitică <ntre .ine şi Rău. @ntruc9i at de Inoro0, .inele <l <n+runtă e Cor*, sim*ol al uterii aro0ante şi e0oiste. Scena olitică a Eărilor Rom!ne demască de+ectele morale ale celor meniţi să le conducă. Fi sa de demnitate, coru ţia şi slu0ărnicia sunt de'%ăluite +ie <n tim ul 2i%anurilor reunite, +ie <n ra orturile cu ceilalţi eroi ai naraţiunii. Eroul rinci al, alter e0o al autorului, care <n+runtă iedici şi %ră:măşii, do*!ndeşte <n cele din urmă @n er+ecţiune morală şi asemenea lui 1ăt 1rumos <şi redo*!ndeşte rolul de rimul nostru roman nu este numai o sinte'ă de modele antice şi conducător. lan artistic, medie%ale, ci şi o creaţie <n care lim*a rom!nă literară <şi desco eră +orţa e8 resi%ităţii
" (

%p. cit., ."#(-"##. %p. cit., . "/>.

"##

lastice şi acustice. 2imitrie Cantemir e8 loatea'ă nu numai discursurile sa%ant+ilo'o+ice şi reli0ios- o ulare, ci şi +ormele sonore ale ro'ei ritmate şi ale %ersului liric. El construieşte dialo0uri disimulatoare, descrie eisa:e şi stări su+leteşti, e8 lică %isuri şi ro+erea'ă *lesteme. 5le0oria nu <ncri tea'ă realitatea, ci arodia'ă slă*iciuni şi %icii omeneşti, denunţă am*iţii şi or0olii deşarte. Descrierea .oldo$ei Carte comandată de 5cademia din .erlin, Descrierea Moldovei ! este rima lucrare rom!nească de 0eo0ra+ie şi istorie intrată <n circuitul euro ean de in+ormaţii ştiinţi+ice. Ea a +ost cerută de marile uteri occidentale, care doreau să deţină in+ormaţiile necesare entru %iitoarea lor e8 ansiune comercială <n sudul continentului. @ncă din secolul al X4-lea, istoricii o+iciali ai Un0ariei, Ian Monterus, Nicolaus ;la9us, 7ior0io ReQc9ersdor++er, in+ormaseră <n cosmo0ra+iile lor des re re0iunile e8tracar atice locuite de rom!ni. 2e asemenea, o serie de călători, relaţi sau militari a%enturiei, unii dintre ei de%eniţi secretari articulari ai domnitorilor din Eările Rom!ne, transmiseseră in+ormaţii des re această re0iune, ca s re e8em lu6 Ralters .alt9asar, Sta%rinos, 2el C9iaro ş.a. Fa r!ndul lor, cronicarii rom!ni din secolul al X4II-lea o+ereau <n lucrările lor in+ormaţii des re starea materială şi morală a societăţii rom!neşti. 2imitrie Cantemir reia toate aceste in+ormaţii, le com ară cu ro ria e8 erienţă de %iaţă şi le or0ani'ea'ă ri0uros <ntr-o lucrare ştiinţi+ică mono0ra+ică, menită a tre'i interesul Euro ei occidentale entru sudestul continentului. Ca itolele lucrării se ot aduna <n trei mari sec%enţe re+eritoare la 0eo0ra+ia, olitica şi cultura Eării $oldo%ei. ". Partea 0eo0ra+ică este alcătuită din > ca itole <n care sunt re'entate numele %ec9i şi cel nou al $oldo%ei, 9otarele, a ele, ţinuturile şi t!r0urile, munţii şi mineralele, c!m iile şi ădurile, animalele săl*atice şi domestice. (. Partea olitică, alcătuită din "9 ca itole, re'intă şi comentea'ă +elul oc!rmuirii, <ntărirea şi scoaterea din scaun a domnilor, oastea, o*iceiurile Curţii, le0ile, 2i%anul de :udecată, %eniturile %ec9i şi noi, tri*utul şi eşc9eşul, ceilalţi locuitori, năra%urile şi o*iceiurile de lo0odnă şi de nuntă, des re o*iceiurile de <n0ro ăciune.

"

2imitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, ediţie *ilin0%ă, Editura 5cademiei R. S. R., .ucureşti, "9>#.

"#,

#.

Partea culturală, e8 usă <n ca itolul Despre obiceiurile cele biserice(ti (i ale :nvăţăturii :n Moldova, e%ocă reli0ia, or0ani'area clerului, mănăstirile, 0raiul, literele. 3ot aici, Cantemir ane8ea'ă un Dicţionar etnografic şi 9arta ţării.

5desea ade%ărurile o*iecti%e sunt re'entate de autor <ntr-o aură mitolo0ică. 5st+el, Prutul are a a Acea mai uşoară şi mai sănătoasă cu toate că e cam tul*ure din ricina nisi uluiB. 3oate aceste a e cur0ătoare şi stătătoare sunt line de A eşti de soi, cu ose*ire !raiele care co*oară de la munte cu eştii cei mai 0ustoşi, cărora locuitorii le 'ic ăstră%i, lostriţe şi li ani, e care călăreţii <i aduc %ii entru masa %oie%odului <n 'ile de ostB. AI'%oare minerale sărate, de leac, $oldo%a nu are deloc s-au nu s-au a+lat !nă acum oate +iindcă se crede că <n a ele Prutului sunt destule leacuri <m otri%a tuturor *olilorB. 5 ele $oldo%ei ascund *o0ăţii minerale deose*ite6 Aaceste !raie a%!nd al*ia <n0ustă, deseori um lută este măsură de a a 'ă e'ilor to ite sau a loilor, se %arsă este maluri, iar du ă aceea, c!nd se tra0 iarăşi <n matca lor, lasă, e locul unde şi-au %ărsat a ele, nisi <n care se 0ăsesc numeroase 0răunţe de aur din cel mai curatB". ACea9lăul este cel mai <nalt dintre munţii $oldo%ei... care dacă ar +i intrat <n *asmele celor %ec9i ar +i +ost tot at!t de %estit ca şi ;lim ul, Pindul sau Pelias... $i:locul lui e aco erit de 'ă e'i %eşnice, e %!r+ul lui <nsă nu se 0ăseşte ic de nea, +iindcă are să +ie deasu ra norilor de 'ă adă...2re t <n %!r+ se %ede o statuie stră%ec9e, <naltă de cinci coţi, <n+ăţiş!nd, de nu mă <nşel, o *ătr!nă cu două'eci de mioare, din a cărei arte +irească cur0e <ntr-una un i'%orB(. C!m iile <ntrec cu mult *o0ăţia munţilor, deoarece +ertilitatea solului şi *l!ndeţea climei +ac, !nă şi <n anii cei mai secetoşi, ca risosul de oame să <ndestule'e +oamea oştirilor in%adatoare. El aduce dre t ar0ument asediul cetăţii Neamţului din toamna anului "/8/#, reci'!nd că numai +oamea a silit e cei c!ţi%a moldo%eni s-o dea <n m!inile leşilor, Adu ă o <m resurare de mai multe 'ileB. Fa Cotnari se a+lă %inul cel mai ales, mai *un dec!t alte %inuri euro ene. @n al atrulea an ca ătă asemenea tărie <nc!t arde. 2es re moldo%eni, rinţul crede că A <n a+ară de credinţa cea ade%ărată şi os eţie, nu 0ăsim rea lesne ce%a ce am utea lăudaB. Năra%urile lor *une sunt rare6 tru+ia şi semeţia
" (

%p. cit., . /&-/9. 2imitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, ed. cit., . ")". # E isod reţinut de C. Ne0ru''i şi trans us <n sc9iţa sa istorică, )obiesRi (i o&'nii.

"#&

sunt muma şi sora lor. Ei sunt cute'ători, semeţi şi +oarte uşi e 0!lcea%ă. Cu toate acestea, moldo%enii sunt 0lumeţi şi %eseli, ceea ce au <n su+let le stă şi e *u'e. Numai că, aşa cum uită uşor duşmăniile, tot aşa nu ţin multă %reme nici rietenia. $oldo%enii nu cunosc măsura <n nimic, dacă le mer0e *ine, sunt semeţi, dacă le mer0e rău, <şi ierd ca ul. Nu numai că nu sunt iu*itori de <n%ăţătură, c9iar le e ur!tă a roa e la toţi. 1emeile, !nă şi cele ale oamenilor de r!nd, sunt +rumoase, dar des+r!nate, deoarece *eau acasă mult %in. C9i ul <n care rimesc oas eţi străini şi drumeţi e %rednic de cea mai mare laudă. 3e8tul desco eră o istorie mitică a unei $oldo%e +oarte %ec9i, aşe'ată <ntr-un s aţiu 0eo0ra+ic cu o natură 0eneroasă =Aroua 0rasă ca untulB, Ali%e'i <m*elşu0ate ce 9rănesc !nă şi e duşmaniB? şi *o0ată =Aaur <n nisi ul !raielorB şi cu Aa e tămăduitoareB?. Focuitorii acestei re0iuni at!t de %ariate au o*iceiuri stră%ec9i, recum căluşarii şi 9ora, şi deţin secretul su ra%ieţuirii şi al sta*ilităţii. Princi ele um*lat e la di%erse curţi euro ene e%ocă şi istoria contem orană a $oldo%ei, ilustr!nd or0ani'area statală" şi relaţiile economice(. Fucrarea de'%ăluie două atitudini ale autorului +aţă da ţara şi neamul său6 una a omului de ştiinţă, care a elea'ă la erudiţie şi e8 eriment entru a-şi ar0umenta ideile, şi o a doua a domnitorului, care-şi %alori+ică e8 erienţa ractică.. 2. Cantemir su*linia'ă e de o arte dra0ostea de %iaţă, 0enero'itatea, credinţa reli0ioasă a moldo%enilor, e de altă arte le ilustrea'ă de+ectele morale, com ortamentul rimiti% şi indi+erenţa +aţă de carte. 5utorul a%ea oca'ia să se desco ere e sine <nsuşi, scriind această lucrare. 2e arte de ţara natală, el are <nţele0erea le0ăturilor cu natura şi istoria locală, a +irelor tainice care <l <nlănţuiau de o $oldo%ă eternă, 0eneroasă şi <m*elşu0ată. ;ronicul $ec*imei a romano3moldo3$la*ilor Fucrare destinată 5cademiei din .erlin, -ronicul vec,i&ei a ro&ano4&oldo4vla,ilor a +ost redactat mai <nt!i <n latină, <n anul ">">, entru ca mai a oi să +ie tradus <n rom!nă, <n anii ">"9-">(". ; %ersiune din anul ">#), ăstrată <n co ii, s-a a+lat la .la: şi a +ost ti ărită, <n "8#/-"8#>, la Iaşi. 5utorul şi-a conce ut lucrarea du ă un lan 0randios, *a'at e un material imens documentar#. Pro*lemele a%ute <n atenţie erau6 ori0inea tuturor rom!nilor, ersistenţa lor
" (

2imitrie Cantemir militea'ă entru o domnie ereditară şi condamnă inter%enţia ne+astă a turcilor. 5utorul o*ser%ă că <ntre0 ne0oţul $oldo%ei era aca arat de străini.

"#/

ne<ntreru tă <n 2acia 3raiană, istoria rom!nilor de la cucerirea romană !nă la +ormarea statelor medie%ale. 2in unct de %edere com o'iţional, lucrarea cu rinde o Predoslovie$ Cuv'nt :nainte către cititoriu$ Catasti,ul istoricilor$ g,eografilor$ filozofilor$ poeticilor (i a altor oa&eni$ :nvăţaţi elini$ latini (i de alte nea&uri ="&, de autori cercetaţi şi citaţi?. 5utorul <şi a%erti'a cititorii că A+ost-au 0!ndul nostru şi ne%oinţa noastră ca tot tru ul 9ronicului acestuia <n două tomuri, adecă cărţi mari, să-l <m ărţim. 2eci tomul dint!i, e carile <n această dată %i-l dăruim, să se numească -ronicul vec,i&ei a ro&ano4&oldo4vla,ilor, carile <nce !nd de la descălecatul 2oc9iii cu romani, adecă de la 3raian, marele <m ărat, şi de la anul 2omnului şi $!ntuitorului nostru I.M. ")> cursul istoriii, !nă du ă rada lui .atie, 9anul tătărăsc şi !nă la <nturnarea lui 2ra0oş-4odă <n Eara $oldo%ei şi lui Radu 4odă Ne0rul <n Eara $oldo%ei, carea s-au t!m lat re la anul "(>,, duceB ". 4olumul I cu rinde istoria Romei şi a 2aciei, cucerirea romană şi e%enimentele din secolele III-XIII. 5l doilea %olum, care ar +i tre*uit să re'inte istoria Eărilor Rom!ne, nu a +ost reali'at. Ideile rinci ale cu rinse <n lucrare sunt6 ". 3raian a o ulat cu romani o 2acie 0olită de oameni6 ARom!nii ceşti de astă'i <n 2oc9ia sunt tot aceia romani e care Ul ie 3roian i-au adus atunciB. 5ceastă te'ă cantemiriană a le0itimat e8a0erările ulterioare ale istoricilor ardeleni cu ri%ire la necesitatea eliminării din lim*a rom!nă a cu%intelor ro%enite din alte lim*i dec!t latina. El susţine continuitatea şi sta*ilitatea rom!nilor <n tim ul mi0raţiunilor *ar*are. (. Rom!nii au o istorie comună cu cea a Im eriului .i'antin şi a celui Romano.ul0ar. Este unul dintre rimii noştri istorici care susţin e8istenţa cuţo%la9ilor la sud de 2unăre şi re'enţa rom!nilor macedoneni <n Peninsula .alcanică. -ronicul lui Cantemir, lucrare ştiinţi+ică de erudiţie istorică, recede istoriile iluminiştilor ardeleni şi ale romanticilor aşo tişti.

#

N. $anolescu, Istoria critică a literaturii ro&'ne, %olumul I, $iner%a .ucureşti, "99), ZMronicul este o era unui Maşdeu al %eacului al X4III-lea, cu un lan uto ic şi nereali'aM, .>,. " 2imitrie Cantemir, -ronicul vec,i&ei a ro&ano4&oldo4vla,ilor, ed. de 7r. 7. 3ocilescu, .ucureşti, "9)", Prefaţă către cetitoriu.

"#>

*curt" povestire des re st!r irea +amiliilor lui .r!nco%eanu şi a Contacu'inilor( @ntre 9!rtiile ţarului Petru I s-a desco erit, <n manuscris, o lucrare anonimă alcătuită din trei di%i'iuni, cu /, de uncte sau scurte ara0ra+e, a%!nd următoarele titluri6 • • • *i&itoarele revoluţii ale dreptei răzbunări a lui Du&nezeu asupra fa&iliei Ponturi de :nvinuiri :&potriva lui 2r'ncoveanu Ddo&n al Munteniei :ntre !V""4 )oarta nefericită a do&niei preanefericitului ;tefan Cantacuzino D!@!#4!@!V7 (i 2r'ncoveanu (i a Cantacuzinilor$ vestiţi :n 6ala,ia, !@!#7 tri&ise de Cantacuzini la Poarta %to&ană, >alnicul sf'r(it al Cantacuzinilor. 4ersiunea rom!nă a *i&itoarelor revoluţii s-a +ăcut, du ă %arianta 0recească, de către *oierul 4asile 4!r%a% din Po eni, 2oro9oi, <n anul "8"". 3raducerea a +ost ti ărită de $i9ail Do0ălniceanu, a*ia <n anul "8,&, <n tomul II al +r,ivei %ersiunile lor anterioare, <n latină, redactate de c9iar sa%ant. @n )curtă povestire despre st'rpirea fa&iliilor lui 2r'ncoveanu (i a Cantacuzinilor istoricul are oca'ia să e%oce destinul tra0ic a două dintre cele mai im ortante +amilii *oiereşti din Eările Rom!ne e8tracar atice. .r!nco%enii şi Cantacu'inii au +ost nu numai cele mai *o0ate şi cele mai <n%ăţate +amilii din secolul al X4II-lea şi <nce utul celui de-al X4III-lea, ci şi cele mai a*ile <n ra orturile lor cu Poarta ;tomană şi cu marile im erii %ecine. 3entati%ele lor de a su*mina in+luenţa Porţii ;tomane <n Eările Rom!ne e8tracar atice şi de a-şi 0ăsi alţi rotectori străini sunt sancţionate cu *rutalitate de sultan, care comandă o moartea e8em lară lui Constantin .r!nco%eanu şi +amiliei sale, <n data "& au0ust ">",. @n anul ">"/ sunt eliminaţi şi cei care uneltiseră <m otri%a +ostului domn, Stolnicul Constantin Cantacu'ino şi +eciorul lui, domnitorul Lte+an Cantacu'ino. @n sinte'a sa, 2imitrie Cantemir reia unele dintre e%enimentele consemnate <n Istoria ieroglifică şi a elea'ă la aceleaşi mi:loace artistice. 5tri*uie eroilor săi trăsături animaliere6 stolnicul C. Cantacu'ino este o %ul e *ătr!nă care născoceşte 'i de 'i noi
(

o&'ne(ti. Recent s-a

desco erit şi *io0ra+ia <n +rance'ă a lui Cantemir, alcătuită de +iul său 5ntio9, recum şi

2imitrie Cantemir, )curtă povestire despre st'rpirea fa&iliilor lui 2r'ncoveanu (i a Cantacuzinilor, ediţie <n0ri:ită de Paul Cerno%odeanu. 3ranscriere, traducere şi indici de Emil Fa'ea, Editura $iner%a, .ucureşti, "99&.

"#8

%icleşu0uri şi s+ătuieşte cu re+ăcută smerenie e .r!nco%eanu. C!nd urcă e tron, +iul său, asemenea unui crocodil, Acu un oc9i se re+ăcea că <i are rău şi l!n0e nenorocirea lui .r!nco%eanu, iar cu celălalt se *ucura şi se %eselea entru <m linirea dorinţei luiB . 5 elea'ă la sentinţele re+erate6 domnul $unteniei Asă !nd 0roa ă altuia, şi-a re0ătit sie-şi ca canaB iar B0ura care 0răieşte minciuni ucide su+letul.B In%ocă adesea :ustiţia di%ină, cea care a ermis ruinarea casei lui .r!nco%eanu6 A;, inimă %icleani, o, dre tate dumne'eiascăG ;, soartă neştiută şi de ne ătruns 9ără'ită de 2umne'euGB Reia ara*ole t!lcuitoare entru a e8 lica +a tele şi 0esturile unor ersona:e. Pentru a u'ur a uterea domnească, duşmanii lui .r!nco%eanu <i culti%ă <n0!m+area şi m!ndria e care el Ale <n09ite cu 0!tle:ul desc9is ca e o undiţă aruncată la eşti, ascunsă <ntr-o +ăr!mă de !ineB. Com lotul us la cale de Stolnicul Constantin Cantacu'ino 0ăseşte <ncu%iinţare din artea mem*rilor +amiliei acestuia, a+laţi su* im resia ara*olei celor doi duşmani, o*li0aţi să călătorească <m reună e un %as care nau+ra0ia'ă. 2ă credit unor <nt!m lări şi cu%inte 0reu de demonstrat a +i reale. 5st+el, un medic a+lat la Eari0rad ar +i a+lat des re ma'ilirea lui Constantin .r!nco%eanu, l-ar +i in+ormat domnitorul nu acordă nici o im ortanţă a%ertismentului e acesta la tim , numai că rimit, ca urmare a s+atului

%iclean al lui Stolnicului Constantin Cantacu'ino. 2e asemenea, <ncarcerat, Constantin .r!nco%eanu s-ar +i adresat lui Lte+an Cantacu'ino ast+el6 A.ăiatule, Lte+aneG 2acă toate relele, ce mi s-au <nt!m lat, <mi sunt trimise de la 2umne'eu, +ără mi:locirea nimănui, entru ăcatele mele, +acă-se %oia Fui cea 2umne'eiască, dar dacă s-au <nt!m lat din răutatea omenească, a celor ce se *ucură de ieirea mea, 2umne'eu să le ierte acest ăcat %ră:maşilor mei, dar să se ă'ească aceştia de <n+ricoşătoarea m!nă şi de drea ta ră'*unare a lui 2umne'euB. 5celaşi .r!nco%eanu <m*ăr*ătea'ă e cei ce urmau a +i omor!ţi o dată cu el <n 'iua de "& au0ust ">",, ast+el6 ACo ii, ţineţi-%ă tareG 5m ierdut tot ce am a%ut e lumea aceasta, să ne m!ntuim măcar su+letele noastre şi să ne s ălăm ăcatele noastre cu s!n0ele nostruGB 2imitrie Cantemir com lete'ă această )curtă povestire cu o notiţă ri%ind )oarta nefericită a do&niei preanefericitului ;tefan Cantacuzino (i >alnicul sf'r(it al Cantacuzinilor. 5ici el relatea'ă ma'ilirea succesorului lui Constantin .r!nco%eanu la tronul Eării Rom!neşti, <nc9iderea lui la Constantino ol, 0!tuirea, :u uirea şi <n+undarea ca ului cu *um*ac şi aruncarea tru ului <n mare.

"#9

2estinul tra0ic al celor două +amilii domnitoare lămureşte con+lictul din Istoria ieroglifică. @n romanul său de tinereţe, Cantemir e%oca ţesătura a*surdă de com loturi şi intri0i, care com romitea e %iitorii domni ai Eărilor Rom!ne. Poarta ;tomană <ntreţinea <n r!ndul *oierimii rom!ne o stare de ermanentă di9onie şi delaţiune, care măcina o o'iţia internă şi ermitea :e+uirea nestin09erită a celor două ţări. Ruinarea +amiliilor auto9tone şi alun0area lor de+initi%ă de acasă au uşurat instaurarea noului re0im +anariot, care trans+orma Eările Rom!ne <n teritorii li site de identitate olitică, +ără contur etnic ori cultural. @n lucrarea sa, Cantemir sur rinde cri'a morală care măcina din interior Eările Rom!ne şi care ermitea Porţii ;tomane să i0nore o o'iţia din %remurile trecute şi să le sărăcească <n ro+itul c!tor%a străini, aduşi din 1anarul constantino olitan. Bibliografie ". 2imitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Editura 5cademiei R.S.R., .ucureşti, "9>#. (. 2imitrie Cantemir, Divanul sau 8'lceava 3nţeleptului cu Lu&ea sau 8iudeţul )ufletului cu #. ,. &.

3e8te critice !. 8. Călinescu$ Istoria literaturii rom!ne de la ori0ini !nă <n re'ent$ ?ditura Minerva$ 2ucure(ti$ I. Doina Curticăpeanu$ ;ri'onturile %ieţii <n literatura %ec9e rom!nească$ 2ucure(ti$ !A@<. B. +l. Piru$ Istoria literaturii rom!ne$ volu&ul I$ Perioada %ec9e$ ediţia a treia revăzută$ ?ditura
Didactică (i Pedagogică$ 2ucure(ti$ !A@=$ p. BI"4BV<. El%ira Soro9an, Cante&ir :n cartea ,ieroglifelor, $iner%a, .ucureşti, "9>8. !A"I$ p. B<4#I.

Crupul, Editura $iner%a, .ucureşti, "99). 2imitrie Cantemir, Istoria ieroglifică= ediţie <n0ri:ită de P. P. Panaitescu, I-II,Editura entru Fiteratură, .ucureşti, "9/,. 2imitrie Cantemir, -ronicul vec,i&ei a ro&ano4&oldo4vla,ilor, ed. de 7r. 7. 3ocilescu, .ucureşti, "9)". 2imitrie Cantemir, )curtă povestire despre st'rpirea fa&iliilor lui 2r'ncoveanu (i a Cantacuzinilor, ediţie <n0ri:ită de Paul Cerno%odeanuH transcriere, traducere şi indici de Emil Fa'ea, Editura $iner%a, .ucureşti, "99&.

Costac9e Ne0ru''i

",)

4iaţa lui Costac9e Ne0ru''i ="8)8-"8/8? are aceleaşi coordonate ca şi ale altor cole0i de 0eneraţie6 ori0ine relati% modestă din unct de %edere al 0enealo0iei no*iliare, e+ort ersonal de ar%enire materială şi olitică, asiune entru cultură şi <ndeose*i entru literatură, +ormaţie intelectuală de autodidact, am*iţia de a tre'i cititorilor săi 0ustul entru creaţia artistică rom!nească. S-a născut la 3ri+eştii 4ec9i, localitate din :udeţul 4aslui, <ntr-o +amilie de ră'eşi <nstăriţi". 5 *ene+iciat acasă de studii temeinice, <n 0reacă şi +rance'ă, ast+el <nc!t la numai "# ani con%ersa cu Puş-in la C9işinău, <n tim ul re+u0iului +amiliei din +aţa Eteriei, din anul "8(".;*li0at să-şi asume res onsa*ilitatea <ntreţinerii +amiliei du ă dis ariţia rematură a tatălui, el se dedică acti%ităţii de moşier, <ndeletnicindu-se cu scrierea unor creaţii literare <n tim ul său li*er. Nu este +oarte a ro iat de 7. 5sac9i, re+er!nd rietenia unor con+raţi cărturari din Eara Rom!nească =I. Meliade Rădulescu? şi 3ransil%ania =7. .aritiu?, <n u*licaţiile cărora şi-a ti ărit multe dintre scrierile sale literare. @n "8&>, el <şi adună o era risi ită %reme de este (& de ani <n eriodicele %remii, <ntr-un %olum antolo0ic, Păcatele tinereţii(. S irit modern şi re+ormator, C. Ne0ru''i nu s-a im licat <n e%enimentele re%oluţionare din "8,8, +iind un ade t al ro rietăţii ri%ate o*ţinute rin muncă <ncununată de succes. 5 +ost <nsă solidar cu tinerii con+raţi din $oldo%a, $i9ail Do0ălniceanu şi 4asile 5lecsandri, <m*răţiş!ndu-le iniţiati%a de a +onda <n anul "8,) un 3eatru Naţional la Iaşi. 2e alt+el, +iii săi %or continua să iu*ească literatura, Iaco*, unul dintre cei cinci +ondatori ai Iunimii, de%enind re%istei ACon%or*iri literareA %reme de () de ani. ărinte administrati% şi economic al

Contribu ia operei traduse 'i originale la inaugurarea modernit" ii
.ctivitatea de traduc"tor. C. Ne0ru''i nu s-a im us <n conştiinţa 0eneraţiei sale dre t un re+ormator, animator al instituţionali'ării moderne a culturii rom!ne. @n a+ara oca'ionalei asocieri cu 4. 5lecsandri şi $. Do0ălniceanu, el s-a distins rintr-o susţinută acti%itate de traducător <n lim*a rom!nă a unora dintre o erele literaturii euro ene. 5 tradus din dramatur0ia lui 4. Mu0o, 4oltaire, $oliere, Fesa0e, Eu0ene Scri*e, 4ictor 2ucan0eH din ro'ele lui 3eo+rast, 4oltaire, $armontel, Io9n Cleland, 1lorian, $adame de 7enlis, Puş-in, 1lorian, 5l 2umasH din oe'iile lui 4. Mu0o, 5. Cantemir şi 39omas
"

$u'eul Fiteraturii Rom!ne din Iaşi a inau0urat <n anul "99& Casa memorială C. Ne0ru''i din Mermen'iu, comuna 3ri+eşti. ( 5utorul reia titlul %olumului său de la 5le8andru 2umas +iul, Péc,ées de >eunesse.

","

$oore. 5cti%itatea de traducător a lui C. Ne0ru''i a de*utat <ncă din tim ul re+u0iului la C9işinău, "8(", c!nd adolescentul asionat de literatură a inau0urat un caiet intitulat Eăbăvile &ele din 2asarabia :n anii !"I!$ !"II$ !"IB :n satul Ţărăuţii$ :n raiaua -otinu. Este de reţinut că <ntre traducerile sale se a+lă şi c!te%a te8te memorialistice ale unor străini, care au %i'itat Eările Rom!ne, şi anume Călătoria arabului patriar, Macarie de la +lep la Moscova. 0pera original" în pro!"
C. Ne0ru''i este <nainte de toate un mare ro'ator, +ără de in%enţie,măr0init la anecdotă şi memorii, creator de %alori de inter retare artistică. =7. Călinescu?

; era ori0inală <n ro'ă cu rinde nu%ele sentimentale şi istorice, sc9iţe şi c!ntece eroice, amintiri des re anii de ucenicie, e istole e teme di%erse6 istorie şi critică literară, as ecte de morală ale societăţii contem orane, +i'iolo0ii. 0u$ela istorică Istoria literară <i atri*uie lui C. Ne0r''i meritul de a +i inau0urat nu%ela istorică de ins iraţie romantică rin +le1andru Lăpu(neanu, u*licată <n rimul număr al Daciei literare, Iaşi, "8,)," care se distin0e at!t rin mesa: c!t şi rin arta com o'iţiei literare, a ortretului şi a dialo0ului. Ela*orată <ntr-o lim*ă literară <n care ar9aismele şi re0ionalismele sunt atent do'ate entru a nu <m iedica accesul cititorului rom!n din di%erse ro%incii la mesa:ul artistic, ea este un model de te9nică literară romantică, de culoare local. 2e alt+el, nu%ela istorică este o re lică a scriitorului romantic rom!n la resiunea e8ercitată de istorie, <nţeleasă nu numai ca o carte de <nţele ciune des re trecut, ci şi ca acţiune ractică, de ctitorire a re'entului şi %iitorului. Succesul nu%elei istorice +le1andru Lăpu(neanu rintre contem orani şi urmaşi l-a determinat 7. Călinescu să a+irme că dacă lim*a rom!nă ar +i a%ut recunoaştere internaţională, nu%ela lui Ne0ru''i ar +i de%enit o scriere cele*ră ca şi -a&let al lui S9a-es eare(.
"

Personalitatea domnitorului 5le8andru Fă uşneanu a de%enit du ă "8,) o temă redilectă entru literatura noastră. Pornind de la su0estiile artistice ro use de C. Ne0ru''i, el a +ost e%ocat <n i osta'e di+erite, uneori anta0onice. 2omnitorul san0%inar, care <şi terori'ea'ă *oierii, este scu'at de unii creatori care <i atri*uie dorinţa de a s ri:ini masele o ulare, de a le uşura e8istenţa acord!ndu-le uteri s orite <n +aţa ro rietarilor de moşii. $i9ai Eminescu <i sc9iţea'ă acestui domnitor un ortret com le8, de atriot rudent şi de%otat. 2ramatur0i = 2. .olintineanu, Samson .otnărăscu, Iuliu I. Roşca, $i9ai Eminescu, 7. $. Sam+irescu?, oeţi =Ion Pillat?, mu'icieni =5F. Sirra?, artişti lastici, scenarişti şi re0i'ori au dat +orme noi acestui ersona: sim*ol, !nă <n 'ilele noastre. Fimul $al%inei Urşianu reali'at <n anii O>) se doreşte o meditaţie e tema uterii des otului luminat, radă ro riilor +antasme. ( 7. Călinescu, op. cit., . ("/.

",(

Ce anume l-a <ndemnat

e C. Ne0ru''i să selecte'e din cronica lui 7ri0ore

Urec9e tocmai ca itolul dedicat domniei lui 5le8andru Fă uşneanuC 2e ce scriitorul a atri*uit acestui erou din istoria a0itată a celei de-a doua :umătăţi a secolului al X4I-lea +a te şi trăsături reţinute din alte e oci şi atri*uite altor ersonalităţi C Este e%ident +a tul că scriitorul rom!n a dorit să cree'e o o eră literară şi nicidecum o lucrare istorio0ra+ică. $omentul e%ocat se identi+ică artistic rin elemente de decor6 %estimentaţie, o*iceiuri 0astronomice şi ceremonial de curte, descri ţii ar9itectonice. Naraţiunea celei de-a doua domnii a lui 5le8andru Fă uşneanu urmea'ă cronolo0ia +a telor incluse <n cronica lui Urec9e, dar autorul este interesat doar de a ilustra o idee6 monar9ia autoritară şi des otismul luminat <şi <nc9eiaseră e8istenţa <n Eara $oldo%ei o dată cu Lte+an cel $are, iar <ncercările urmaşilor de a-i relun0i e8istenţa se do%edesc 'adarnice. Cu domnia lui 5le8andru Fă uşneanu se <nc9eie aractic re'enţa muşatinilor e scaunul ţării, iar 0estul +inal al Ru8andrei era menit a sal%a dinastia. 2e alt+el, <n %c,ire retrospectivă, )crisoarea a IL4a din Negru pe alb, autorul reci'a6 AUn %eac era de c!nd aristocraţia domnea şi o orul 0emea <n ticăloşie şi asu rireG 5tunci ro%idenţa, %ă'!nd-o *ătr!nă şi sluţită de nele0iuiri, tinde m!na şi ale0e dintre ea re un ne<nsemnat *oier, re un oarecare Petre Stolnicul, om rost şi necunoscut. @l suie e tron şi <i dă sa*ia ră'*unării <n m!nă. 5cesta, su* numele de 5le8andru Fă uşneanu, %a s ar0e cui*ul şi %a stri%i acest +urnicar de intri0anţi ce +ăcea şi des+ăcea domni. 2ar oare +a ta lui +ost-a de +olos o oruluiC .aY@n ade%ăr Fă uşneanu rete'ase trunc9iul, dar odraslele creşteau, şi nu era el omul care să ştie a le seca uindu-le sta%ilă re <nsuşi o orulH entru aceasta, +a ta lui +u :udecată de crudă şi e el tiranB. @n nu%elă sunt cu rinse c!te%a e%enimente care <i con+i0urea'ă +irul e ic6 cucerirea tronului de către 5le8andru cu a:utor militar străin, consolidarea domniei, re%olta o ulară otolită rin sacri+icarea *oierului $oţoc, *oala şi moartea. 5şa cum su0erea'ă şi titlul, nu%ela se de'%oltă e ic <n :urul ersona:ului rinci al, ale cărui %or*e de%in motouri a două din cele atru ca itole6 Dacă voi nu &ă vreţi$ eu vă vreuY=I?H De &ă voi scula$ pre &ulţi a& să popesc (i eu =I4?. Ele conţin ameninţări la adresa *oierilor săi, rinci alii duşmani ai dorinţei lui de consolidare a ţării şi de ameliorare a traiului o ulaţiei sărace. Po orul <şi +ace simţită re'enţa <n nu%elă doar <n ca itolul al treilea, c!nd mani ulat st!n0aci de +orţe di%er0ente, a:un0e să-şi +ormule'e dre tul de a

",#

sancţiona e *oierul coru t, cel mai a ro iat %oie%odului. Capul lui Moţoc vre&$ stri0ă mulţimea <ntăr!tată <n ca itolul al treilea, şi du ă s ectacolul s!n0eros al linşa:ului, se retra0e din +aţa orţilor alatului, asemenea unei +iare, e moment satis+ăcute. $ulţimea dominată de instincte rimare, +oame, set, +ri0, se mani+estă emoţional <ntr-o lume <n care calcule mesc9ine, descărcate de orice morală, aduceau satis+acţii celor <m ătimiţi de a%eri şi utere. +i să dai sa&ă$ doa&năQ este ameninţarea care <ns ăim!ntă e *iata soţie a domnitorului şi e mama %iitorului %oie%od. Ea cere cu nai%itate soţului, <nşelat de *oieri <n rima domnie, să renunţe la %iolenţă şi să se <m ace cu +oştii duşmani, uit!nd c!t de a ri0 se lu taseră stră*unii săi entru a se menţine la domnie, şi c!t de li sită de rimul creştinătate este am*iţia celorlalţi de a-i de oseda de dre tul lor .5şadar, <n

ca itol, 5le8andru Fă uşneanu recucereşte tronul $oldo%ei cu a:utor străin şi cu s ri:inul *oierilor trădători, dintre care $oţoc este cel mai :nvec,it :n rele. El <şi +ace cunoscută %oinţa <ntr-un dialo0 cu semni+icaţiile unei lat+orme ro0ram6 %a lua tronul $oldo%ei <n o+ida o iniilor marilor *oieri, %a lăti datoriile cu a%erile *oierilor o o'anţi, %a acorda o orului mai multe dre turi şi li*ertăţi. @n +aţa acestor ameninţări, ma:oritatea *oierilor <şi i0noră solia şi de%in solidari cu cel care le ameninţa a%erile. 2acă <n rimul ca itol, Fă uşneanu este sur rins <n i osta'a de retendent 9otăr!t şi ericulos la tronul ţării, care <n+runtă cu dis reţ e *oieri, al doilea ca itol <l sur rinde e domnitor <n scene intime, alături de soţie sau <nc9in!ndu-se <n +aţa icoanei S+intei 1ecioare. @n am*ele situaţii, s iritele celor două +emei, care %e09ea'ă su+letul lui Fă uşneanu, sunt <n0ro'ite şi <ndurerate de atimile lui morale. Ru8andra, soţia sa, <i cere, <n numele mamelor şi a soţiilor <ndurerate de acţiunile lui %indicati%e, să ună ca ăt ră'*unării. Sur rins de +a tul că soţia nu. este solidară cu e+orturile de <ntărire a domniei, el <i romite un leac de frică$ re re'entat de iramida de ca ete ale *oierilor ucişi la os ăţ. 1amilia domnească artici ă la slu:*a reli0ioasă şi <n0enunc9iat <n +aţa icoanei $aicii 2omnului, el <ns ăim!ntă rin 0!ndurile lui cr!ncene e cea care in%ocă iertarea ăcatelor omeneşti lui 2umne'eu. 2e:unul ser%it la curtea domnească, ca do%adă a dorinţei de <m ăcare <ntre %oie%od şi *oieri, se trans+ormă <ntr-un măcel. Fă uşneanu comandă aşe'area ca etelor *oierilor masacraţi <ntr-o iramidă, o eră demnă de un 2racula, <n acord cu mentalitatea aristocraţiei euro ene din e oca sa. 3ot ast+el re re'entanţii +amiliei .or0ia <şi ăstraseră uterea <n cetăţile Italiei, cu aceeaşi cru'ime

",,

domnii 1ranţei <n%inseseră o o'iţia Pa ei şi a ri%alilor militari şi olitici. Fa %ederea acestui leac de +rică, Ru8andra <şi ierde cunoştinţa şi *ruma de <ncredere <n sănătatea mentală a soţul ei. Ultimul ca itol e%ocă +inalul unei domnii s!n0eroase. .olna% de mai mult tim şi +ără s eranţă de %indecare, Fă uşneanu cere să +ie călu0ărit, atri*uind rero0ati%ele domniei soţiei şi +iului său. @ntr-un moment de luciditate el re0retă 9otăr!rea luată, ameninţă cu re resalii şi cere să-şi %adă +iul. S eriată, doamna acce tă <ndemnul *oierilor trădători, S ancioc şi Stroici, de a o+eri soţului său otra%ă. 1ără %oinţă şi derutată, cu acordul disimulat al mitro olitului 3eoctist, ea de%ine o uci0aşă, nedemnă de ran0ul şi numele său. 2omnul este ast+el ră us de sin0ura +iinţă <n care a%ea <ncredere, de%enind ast+el din călău, %ictimă. Pro'atorul inserea'ă c!te%a elemente de culoare locală <n nu%ela sa. Iată ima0inea lui Fă uşneanu <n costum de aradă, <m*răcat entru slu:*a reli0ioasă menită a stin0e duşmănia cu *oierii6 A<n 'iua aceea era <m*răcat cu toată coroana Paleolo0ilor şi este dulama om a domnească. Purta olone'ă de cati+ea staco:ie, a%ea ca*aniţa

turcească. Nici o armă nu a%ea alta dec!t un mic :un09i cu lăsele de aur iar rintre *um*ii dulămii se '<rea o 'ea de s!rmăB. 3a*loul de:unului o+erit *oierilor, rile:uieşte naratorului osi*ilitatea de a e%oca o*iceiurile culinare ale e ocii6 Z@n $olda%ia, e %remea aceea, nu se introdusese <ncă moda m!ncărurilor alese. Cel mai mare os ăţ se cu rindea din c!te%a +eluri de *ucate. 2u ă *orşul olone', %eneu m!ncăruru 0receşti +erte cu %erdeţuri, care luteau <n untH a oi ila+ul turcesc şi <n s+!rşit, +ri turile cosmo olite. P!n'a mesei şi şer%etele erau de +ilaliu ţesute <n casă. 3i siile e care aduceau *ucatele, tal0erile şi ă9ărele erau de ar0int. Pe l!n0ă ărete sta aşe'ate <n r!nd mai multe ulcioare !ntecoase, line de %in de ;do*eşti şi de CotnarB". @n %olumul Păcatele tinereţelor autorul aduna <n ca itolul 5rag&ente istorice şi alte naraţiuni de ins iraţie istorică6 )obiesRi (i o&'nii, egele Poloniei (i Do&nul Moldovei. Sunt selectate tot aici şi două c!ntece istorice6 +produl Purece, +ra0ment de e o ee ne+inali'ată, şi C'ntec vec,i= oemă <n ritm o ular des re Constantin Cantemir. +produl Purice a +ost rima oemă de succes a lui C. Ne0ru''i, u*licată <n anul "8#>. 4ersurile ACioc!rlia cea %oioasă <n %ă'du9 se le0ănaX Li-nturnarea rimă%erei rin
"

Citatele sunt e8trase din Constantin Ne0ru''i, %pere, %olumele I-III, ediţie de Fi%iu Feonte, Editura $iner%a, .ucureşti, "9>,-"98/.

",&

dulci ciri iri ser*aX Plu0ariul cu 9ărnicieB sunt recitate cu lăcere de mai multe 0eneraţii de rom!ni. E o eea lui Ne0ru''i ins irată din cronicile $oldo%ei, a +ost *ine rimită de cole0ii mai tineri. Pe c!nd tradiţiile istorice că'useră <n uitare şi +a tele 0lorioase ale strămoşilor noştri se erdeau <n <ntunericul i0noranţei, C. Ne0ru''i a%u no*ila dorinţă de a deşte ta simţul naţional rin oemul istoric +produl Purice, nota 5lecsandri <n studiul care re+aţa ediţia din "8>( a o erelor mai %!rstnicului său rieten literar. )obiesRi (i o&'nii! e%ocă eroismului ostaşului rom!n şi demnitatea sa <n +aţa in%adatorilor. Naratorul dramati'ea'ă acţiunea, in%ersea'ă ordinea unor ta*louri entru a con+eri %ioiciune unui te8t cu %aloare didactică. Plăieşii de la $ănăstirea Neamţ au onoarea de a <n+runta oastea olonă condusă de <nsuşi re0ele Ian So*ies-i. 3ru+aşul erou euro ean i0noră starea de lora*ilă a armatei sale, demorali'ată du ă <n+r!n0erile su+erite, slă*ită din cau'a a*senţei m!ncării şi e ui'ată du ă mai multe 'ile de retra0ere. 2e asemenea, el nu res ectă an0a:amentele asumate +aţă de domnitorul $oldo%ei căreia <i romisese să tra%erse'e ţara, +ără a re:udicia oamenii şi a%ertile acestora. Im resionat de măreţia Cetăţii Neamţului el ordonă atacul, du ă ce lăieşii re+u'ă a desc9ide orţile. Starostele acestora nu acce tă a reda +ără lu tă cetatea li sită de de ro%i'ii şi comandă re'istenţa <n +aţa tru+aşilor atacatori at!ta tim c!t dis uneau de ce%a muniţii şi ro%i'ii. El <şi :usti+ică 0estul care costă moartea c!tor%a dintre lăieşii săi, din am*iţia de a demonstra străinilor că ţara lui nu este o ţarină ărăsită la care oate r!%ni orice călător a%enturier. Re0ele olon desco eră <n +inal e cei care au <ndră'nit a-i sta <m otri%ă şi le răs lăteşte eroismul. Sc9iţa lui Ne0ru''i o+eră un e8em lu de sacri+iciu şi de onoare militară, de care rom!nii uitaseră. 2e alt+el, 4. 5lecsandri %a trans une entru scenă această nu%elă <n "8&/, iar 7. Coş*uc o %a %ersi+ica <n oemul Cetatea Nea&ţului, "9)#. egele Poloniei (i do&nul Moldovei adună laolaltă două surse6 una străină, 4oltaire$ -istoire de C,arles LII şi una internă, N. Costin$ Letopiseţul Ţării Moldovei. 5 +ost u*licată <n A5l*ina rom!neascăB, "8#8. C'ntec vec,i, ins irată din Letopiseţul lui I. Neculce, a %ă'ut lumina ti arului <n "8,#, <n A1oaie entru minte, inimă şi literaturăB de 7. .aritiu. 5utorul recur0e la moti%ul manuscrisului uitat şi desco erit <nt!m lător la un ma'!l *ătr!n din 'ona Cotnarului, alu'ie la atima *ătr!nului domn6
"

5 +ost ins irată din Istoria I&periului %to&an, de 2. Cantemir, <n %arianta ei +rance'ă şi u*licată <n Calendar pentru poporul ro&'n, "8,&.

",/

Cantemir era un domn 5lt+el re de trea*ă om, Numai ţara cam răda. .oierii, %ă'!nd aşa, @i 'icea6 A$ăria-taG Cu a9arul <ndeseşte, 2ar cu *irul mai răreşteB. Nuvela senti&entală Naratorul şi-a adunat roducţia literară <n acest domeniu <n ca itolul +&intiri din >uneţe, din %olumul u*licat <n "8&>, care cu rinde memorialistică =Cu& a& :nvăţat ro&'ne(te?, in%enţie sentimentală =Eoe?H memorialistică su*limată <n +ante'ii e ice ironice =% alergare de cai, +u &ai păţit4o (i alţii?, 0lumă literară de ins iraţie ara*ă =Coderică?. 5ceste creaţii, reali'ate <ntr-un lim*a: alert, centrat e cititor, <l aşea'ă e autor <n tradiţia medie%ală a cronicarilor moldo%eni, lui re%enindu-i meritul de a +i +ăcut trecerea de la scrierea medie%ală, la cea modernă a lui Ion Crean0ă şi $. Sado%eanu. Cu& a& :nvăţat ro&'ne(te este o ro'ă memorialistică, u*licată <n ACurierul de am*e se8eB, "8#9, care inau0urea'ă <n literatura noastră te8tele dedicate anilor +ormării intelectuale. Li I. M. Rădulescu re'entase cititorilor săi o con+esiune similară cu ri%ire la modul in+ormal de ac9i'iţionare a cunoştinţelor de lim*ă rom!nă, <ntr-un tim otri%nic. $entorul co ilăriei lui C. Ne0ru''i a +ost tatăl său, care <şi rocura scrieri rom!neşti din 3ransil%ania =.uda şi .raşo%?. @n0ri:orat că +eciorul cunoaşte elina şi +rance'a, mai uţin rom!na, el <i aduce acasă unul dintre ro+esorii lăudaţi ai oraşului, Ioan 5l*oteanu. $etoda acestuia este re udiată de t!nărul de "# ani, care de rinde <n cele din urmă sin0ur cititul şi scrisul rom!nesc cu a:utorul Istoriei lui Petru $aior. Ca şi I. Eliade Rădulescu, ărintele literar al ro'ei romantice moderne, el <n%aţă lim*a maternă din dorinţa de a desci+ra conţinutul unor scrieri a arţin!nd iluminiştilor ardeleni. Eoe, nu%elă romantică ins irată din %iaţa oraşului in%adat de tru e de ocu aţie, e%ocă drama unei +ete sărace şi +rumoasă, %ictimă a <ncrederii <n romisiunile tinerilor o+iţeri, <ncartiruiţi tem orar <n Iaşi. @n cartierul Sărărie, <n anul "8(>, t!năra Soe su+eră că Iancu .., Anătărău du ă căutătura cea s eriată şi neclintirea +i0urii saleB, <şi nea0ă orice res onsa*ilitate +aţă de co ilul ce ar +i tr*uit să se nască <n urma le0ăturii lor nele0itime. Sedusă iniţial de un alt o+iţer, Iliescu, A0alant, cinstit şi *riliantB, ea se 9otărăşte a-şi

",>

curma 'ilele, deoarece iu*ise cu sinceritate e cel care pentru că nu &ai avea ce să dorească, o trada +ără remuşcări. Pre0ătirile +etei entru o moarte c!t mai romantică reţin atenţia naratorului6 ea trimite un mesa: secret unui oarecare N. rin doica Sanda, se duce la Iancu .., e care nu-l 0ăseşte acasă, şi <i lasă un *ilet melodramatic6 AEu morG $ă duc să a+lu liniştea e care mi-ai ră it-oGB. @m*răcată <ntr-o +rumoasă roc9ie de cati+ea nea0ră ea se sinucide6 APlum*ul intr!nd su* ţ!ţa st!n0ă, a +r!nt o coastă, şi etrec!nd inima a ieşit rin s ate. Soe că'u moartăGB. 1inalul nu%elei este morali'ator6 <n %reme ce Iliescu şi Iancu .. artici ă la arada militară <n onoarea domnitorului, corte0iul +unerar al tinerei +emei seduse şi a*andonate intersectea'ă coloana strălucitoare. Li <n +aţa 0ro ii +emeia su ortă ruşinea unei e8istenţe modeste6 cioclii se 0ră*esc a o de oseda de %estminte. .las+emia este im iedicată de un t!năr rieten al +etei, care rea timid entru a-şi comunica sentimentele de dra0oste, lecase <n călătorie. Un e ilo0 desci+ra'ă s+!rşitul lui Iancu .. Fa numai o t luni el +ăcuse o a rindere de creieri. Nu%ela are meritul de a +i trans us <n rom!nă sc9ema tradiţională a melodramei romantice, de a +i naturali'at moti%ul +etei sărace, %ictimă a inocenţei %!rstei. 1emeia an0elică, ră usă de indi+erenţa cinică masculină, este e%ocată şi de alţi autori ai e ocii. % alergare de cai este o nu%elă sentimental romantică <n care trama dulce, siro oasă, este cen'urată de o su*tilă ironie. 5utorul <m leteşte două istorii6 rima, cu as ect memorialistic, a arţin!nd eroului narator, şi a doua atri*uită unor ersona:e +icti%e, ;l0a şi I olit .. 2e data aceasta, am*ele +emei, coc9eta şi cea sincer de%otată *ăr*atului iu*it, sunt cau'ele unor drame su+leteşti. Răs+ăţată şi insensi*ilă, doamna .., +emeia cea mai +rumoasă <nt!lnită de narator <n roti endada C9işinăului, seduce inimile celor <ncre'ători, ro%oacă +urtuni şi s+!şieri ire ara*ile. @n o o'iţie cu acest ersona: +eminin ne0ati%, autorul ilustrea'ă şi o%estea +emeii <n0er, de%otata şi morala ;l0a, <ndră0ostită de I olit .. 2u ă () de ani, naratorul are oca'ia să re<nt!lnească e mu'a tinereţii sale şi acum desco eră cu uimire o A*!tr!nă ce urta oc9elari şi ri'a ta*acB, 0urali%ă şi <ncon:urată de isici. Nu%ela e%ocă societatea C9işinăului <n rima :umătate din secolul al XIX-lea cu lumea sa estriţă, unde rom!ni, oloni, ruşi se des+ătau <n :ocuri de societate, <ntreceri 9i ice, ori alte com etiţii de salon, cu o +rene'ie datorată stării de nesi0uranţă olitică, militară şi economică.

",8

+u &ai păţit4o (i alţii este o anecdotă <n care se desco eră mora%urile din +amiliile acelor %remuri. Cuconu 5ndronac9e Sim*olici, de ,( de ani, se căsătoreşte cu :una 50a iţa, ademenită de a%ereaşi ran0ul acestuia. @ntr-o seară, e c!nd <şi etrecea %remea :uc!nd %ist cu alţi roas ăt <nsurăţei, Sim*olici laudă +idelitatea consoartei. Pentru a-i con%in0e de ade%ărul s uselor sale <şi conduce to%arăşii <n iatacul +emeii unde o desco eră <n *raţele unui t!năr6 A0in0aşa ostelniceasă se a+la <ntr-unul din acele momente rari <n cursul scurtei %ieţi...desli ind rin un sus in *u'ele sale de ale t!nărului amore', <nturnă oc9ii şi 'ări acele atru ca ete s ăriate, acei o t erec9i de oc9i 9ol*aţi ce o ri%eauB. 7estul indiscret al ostelnicului este scu'at cu resemnare, recunosc!ndu-se că Aau mai ăţit-o şi alţiiB. 7aleria ersona:elor masculine din nu%elistica lui Ne0ru''i se <nc9eie cu 3oderică, eroul o%estirii cu acelaşi titlu. El este un t!năr *oiernaş, +rumos şi *un la inimă, dar des+r!nat c!t se oate, entru că <i erau dra0i cărţile, %inul şi +emeile. 2u ă ce <l a:ută e 2umne'eu, este recom ensat cu modalitatea de a-şi ăcăli ro ria moarte. Su*iectul acestei anecdote este <m rumutat din o%eştile medie%ale şi renascentiste. Genul e9istolar 4olumul din "8&> adună <n ca itolul Negru pe alb= )crisori la un prieten, #) dintre +oiletoanele risi ite rin eriodice mai *ine de (& de ani. Ne0ru''i inau0ura ast+el o+icial <n literatura noastră 0enul e istolar, cores ondent al celui e8istent <n literatura euro eană de mai multe secole. $ontesNuieu, 4oltaire şi $adame de Se%i0ne sunt numele de re+erinţă e care autorul rom!n le-a a%ut <n atenţie atunci c!nd a o+iciali'at e8istenţa +oiletoanelor u*licate <n di%erse ro%incii rom!neşti. Cu o tematică di%ersă, cores un'ătoare unui +a t cotidian, scrisorile sale de'%ăluiau o atitudine şi lansau ro%ocarea de a urma un e8em lu moral. Considerate +ie Aun *re%iar de morală racticăB" care antici ă ta*letele ar09e'iene şi cronicile lui 7. Călinescu, +ie o Acolecţie de +a te, ştiri asu ra %remii, de descri ţii itoreşti, de calde a0ini asu ra trecutului nostru, <n care ca şi <n su+lete moarte ni se e%ocă unele +i0uri interesante, *oieri ru0iniţi, tineri ri iţi, <n care se risi esc o mulţime de idei mărunte şi de *un simţ <ntr-o lim*ă +luidă, +ără icoane multe, +ără <ntorsături căutate, cu unele neolo0isme su ărătoare, dar, s rintenă totuşi, cursi%ă, lim ede, o0lindind şi ideea dar şi %eşnicul '!m*et al s iritualului scriitorB(.
" (

N. $anolescu, Istoria critică a literaturii ro&'ne, I, Editura $iner%a, "99), . ()&H Eu0en Fo%inescu, C. Negruzzi,

",9

Scrisorile lui Ne0ru''i a arţin unor +orme literare di%erse, dintre care :urnalul de călătorie", scene de mora%uri şi +i'iolo0ii(, disertaţii ştiinţi+ice e teme de istorie, reli0ie, literatură, +olclor, lin0%istică#. @n Pri&blare autorul e%ocă atmos+era orientală, de sărăcie, nemişcare <necată <n ra+ şi lene a t!r0urilor din $oldo%a. Natura 0eneroasă este <n discre anţă cu sărăcia indusă de o economie ă0u*oasă6 un lanţ de du09ene de lemn mucede de %ec9ime, cu lun0i şi s !n'urate streşini, <n care entru toată mar+a un ru+os :idan <ntinde traiste, +r!n09ii şi *ăuturi. Se o*ser%ă <n scrisorile lui Ne0ru''i o o'iţia dintre sat şi oraş, dintre o e8istenţă +olclorică a+lată su* semnul ener0iei re%itali'ante şi oraşul cotro it de străini, amestec de şmec9erie şi de sărăcie indusă din a+ară. 5iziologia provincialului a +ăcut carieră literară rin dialo0ul desc9is cu te8tul e aceeaşi temă al lui $. Do0ălniceanu. Pentru Ne0ru''i, ro%incialul este un om nai%, radă %itrinelor <ncărcate de roduse ridicole şi inutile ale oraşului. El este o A+i0ură curioasă, ori0inală şi cro9mo olită a *oierului ţinutaş...o li09ioaie at!t de %ariată, <nc!t ar +i o nes usă 0reutate a <nc9ide <ntr-uncadru toate +eţele şi culoarele lui...0ros, 0ras, +aţa <n+lorită, +a%oriţi tru+aşi şi musteţi răsucite...+udul din născare şi e%09enis din ca +als din societatea ci%ili'ată. Scrisorile cu rind şi alte +i'iolo0ii ca s re e8em lu cea a lui 2aniil Sca%ins-i$ Ao ade%ărată :ucărie a naturiiB. 2e o statură microsco ică, recum <nsuşi n-o ascundea 'ic!ndu-şi A2aniil Sca%ins-i cel mititel de statură, e care a lăcut naturii a-l lucra <n miniaturăB. El iu*ea trei lucruri e lume6 oe'ia, medicina şi musteţile Arăsucite at!t de mari, <nc!t ar +i +ost de +ală celui mai <nt!i 9usar un0urB. .oierul .o0onos, +loarea %ecinilor, <i ins iră ro'atorului o altă +i'iolo0ie. El este unul dintre acei *oieri de ţară, molda%i rimiti%i, cu de rinderi atriar9ale, cu 9aine lun0i, cu +aţa %oioasă şi ălită de soare, care sunt totdeauna %eseli şi mulţumiţi c!nd secerişul a +ost *un, care nu-şi *at ca ul cu olitica...necunosc!nd atimile oraşelor şi intri0ile am*iţiei <şi iu*esc soţia şi co iii mai mult din datorie dec!t din amor şi re care moartea <i 0ăseşte la masă.
"

!nă <n

icioareB. El imită +ără nici o cen'ură interioară tot ceea ce este su er+icial, strălucitor şi

Scrisori memorialistice sunt6 Pri&blare, I, "8#>H Cataco&bele Mănăstirii Nea&ţu, I4, "8#9H Pelerinagiu, XX4III, "8&(H 2ăile de la ?&s, XXX, "8&(H ( eţetă, *n ie(ean :n provincie, IIH *n poet necunoscut, I4H Calipso, 4IIH 5iziologia provincialului, IXH Lu&'nărică, XIIIH Istoria unei plăcinte, XXIIH %&ul de la ţară, XX4 etcH # 6andalis&H IIIH %c,ire retrospectivă, XIXH Pentru ce ţiganii nu sunt ro&'ni, 4IIIH Despre Mitropolia Moldovei, XH Crisfetitele, XXIH Păcală (i C'ndală, XIIH Critică, XI4-X4III.

"&)

Scrisorile lui Ne0ru''i au +ost a reciate de critica literară ost*elică, care i-au atri*uit meritul de a +i +ost <n 0eneraţia sa rimul ro'ator artist şi intelectual, anunţ!nd e Ce'ar .olliac, N. .ălcescu, 4. 5lecsandri, Ion 79ica ş.a. Bibliografie Ne0ru''i, Constantin, %pere, %olumele I-III, ediţie critică de Fi%iu Feonte, $iner%a, .ucureşti, "9>,-"98/ Călinescu, 7., Istoria literaturii ro&'ne de la origini p'nă azi, $iner%a, .ucureşti, "98(, . ()&-("> Feonte, Fi%iu, Costac,e Negruzzi, $iner%a, .ucureşti, "98)

:asile .lecsandri Fa <nce utul secolului XX, 7ara*et I*răileanu" nota6 AFa orice răs !ntie a istoriei şi a culturii rom!neşti din o *ună arte a %eacului trecut <l 0ăseşti e 5lecsandri. 2in cei o sută de ani de cultură şi literatură modernă, 5lecsandri domină a roa e &), de la "8,), c!nd a are e scenă, !nă la "89), c!nd moare. Istoricul olitic nu oate studia acest răstim de %reme, istoricul culturii şi literaturii nu oate studia un curent de idei, o ro*lemă literară, un 0en oetic, +ără să se <nt!lnească a roa e totdeauna e rimul lan e 4asile 5lecsandriB. Princi ala <nsuşire a scrisului său a +ost de a +i Ao0linda celor mai <nalte as iraţii ce-au <nsu+leţit oamenii eminenţi a căror acti%itate a dat +i'ionomia unei e oci din istoria neamuluiB, o*ser%a $i9ail 2ra0omirescu. 5de%ărat AIanus *i+rons, el a +ost( un oet nou, dar a cărui inimă şi mai ales al cărui 0ust ri%eau des <na oiH om a două 0eneraţii care, de'*inate la su ra+aţă, se iu*eau şi se to eau <ncă una <n alta, oate mai ales <n ce ri%eşte 0usturile estetice. Pentru aceasta 5lecsandri a +ost adorat imediat. Era doar <ncarnarea unui noroc istoric. El <m linea tre*uinţa <ncă %ie e atunci de a um lea cadrele cerinţelor estetice ale unei societăţi <n mare trans+ormareB. 5lecsandri a scris o ade%ărată enciclo edie6 liri, e ic, descri ti%, dramatur0, o%estitor de călătorii. 4asile 5lecsandri a u*licat <n tim ul %ieţii două ediţii de ro'ă6 )alba literară, "8&>, şi %olumul 4III, Proză= din seria de %pere, <nce ut <n "8>& şi de+initi%ată <n "8>/. 2e alt+el <n %olumul I4 de ; ere, u*licat la Editura $iner%a, su* <n0ri:irea 7eor0etei Rădulescu 2ul09eru, se atra0e atenţia că ro'a lui 5lecsandri re re'intă un cor us de
" (

7. I*răileanu, 6asile +lecsandri$ )criitori ro&'ni (i străini, %ol. I, EPF, .ucureşti, "9/8 Paul Sari+o ol, +lecsandri$ Pentru artă literară, %ol. II, ediţie de 5l. Săndulescu, Editura $iner%a, .ucureşti, "9>", . 9/

"&"

te8te identi+icate <n %olumul din "8>/, alte scrieri u*licate <n *roşuri şi 0a'ete de autor !nă la dis ariţia sa, şi c!te%a manuscrise, use la dis o'iţie de urmaşi. @n %olumul din "8>/ autorul <şi 0ru ase scrierile <n6 Călătorii (i studii şi 2iografii. Celelalte te8te re roduse <n %olumul din "9>, au +ost structurate <n6 Critică= Manifeste (i a&intiri politice= Postu&e. Un sin0ur te8t nu a +ost reti ărit <n acest %olum6 8ra&&aire de la langue rou&aine. Précédée d/un apercu ,istori.ue sur la langue rou&aine U*icini, "8/#. @n "9#) Per essicius u*lica la Craio%a un %olum de ro'ă, select!nd a0inile care consemnau amintiri de călătorie şi din misiuni sale di lomatice. Criticul a+irma cu acet rile: că scriitorul moldo%ean <şi desco rea <n a*ia acum <n +aţa cititorilor săi talentul de o%estitor. 2e la I*răileanu, la Per essicius şi mai a oi la 7. Călinescu istorici literari con+irmă %aloarea ro'ei lui 5lecsandri, a:un0!nd să o roclame artea dura*ilă a o erei sale, atri*uindu-i o serie de caracteristici6 umor, ictură, discursi%itate orientală de comentator al +a telor de %iaţă trăite, sim litate cordială, socia*ilitate. 2e alt+el, asemenea cole0ilor de 0eneraţie, C. Ne0ru''i şi Ion 79ica, el este creatorul unei literaturi a memoriei restauratoare, ro'a %eacului său mani+est!ndu-şi re+erinţa entru document <n limitele ade%ărului, +ără retenţii conştienti'ate de e8 resie estetică. 5lecsandri are a-şi <nsuşi credinţa $artei .i*escu care <şi scria memoriile de teama de a nu-şi uita ro ria %iaţă6 APourNuoi :Oecris-de eur dOou*lier la %ieB. /tapele crea iei în pro!" Un in%entar cronolo0ic asu ra te8telor <n ro'ă ale lui 5lecsandri deco eră +a tul că la <nce ut el a +ost tentat de +ormule com o'iţionale s eci+ice romantismului occidental al anilor "8#). 2uc,etiera din 5lorenţa, Istoria unui galben (i a unei parale sunt tri*utare reţetelor nu%elelor sentimentale şi icareşti ale acelui tim al ro'ei euro ene. Ia(ii la !"##= 2orsec şi 2alta albă consemnea'ă im resii de călătorie, ta*louri de %iaţă socială <n tradiţia *al'aciană. 2u ă "8,8 interesul autorului se <ndrea tă către ro'a de o inie, an0a:ată olitic şi naţional6 Protestaţie :n nu&ele Moldovei$ a o&enirei (i a lui Du&nezeu şi o&'nii (i poezia lor. 3ot acum el scrie şi u*lică im resiile de călătorie din 5+rica. @n anul "8&> u*lică un %olum de ro'ă, intitulat )alba literară, care nu im resionea'ă cititorii %remii, atenţi mai de0ra*ă la %ersurile şi creaţiile dramatice. ar 5.

"&(

1inali'a o rimă ti ărire <n %olume distincte a celor trei 0enuri artistice care <i consacrase succesul de u*lic6 Ceatrul$ "8&(, oesiile u*licate <n "8&# şi ro'a, "8&>. 2u ă "8/), 5lecsandri u*lică uţine o ere de +icţiune literare, toate ins irate din e isoade trăite <n anii tinereţii6 Dridri, Mărgărita. 5cum autorul readuce <n memoria 0eneraţiilor tinere ima0inea con+raţilor dis ăruţi rematur, u*lic!nd medalioanele istoric-literare6 N. .ălcescu, C. 1ili escu, C. Ne0ru''i, 2. Rallet, 5. Russo, Coradini, C. Ne0ru''i. El com une noi +i'iolo0ii literare <n stilul anilor "8,)6 ţi0anul rieten <n 6asile Poro>an şi timidul <n Carde venientibus ossa. 5duce elo0iul său sincer Prietenilor ro&'nilor din a+ara 0raniţelor, din dorinţa de a o*ţine unele ensii onori+ice din artea arlamentului Rom!niei, a lui Famartine, autorul moral al dra0ostei rom!nilor entru oe'ia +rance'ă de la "8#). .ucuria de a-l +i cunoscut e Pros er $WrimWe <l o*li0ă a-i dedica un medalion literar <n "8>". Satirele lui 5ntio9 Cantemir traduse de C. Ne0ru''i sunt comentate <n "8,,, iar %ersurile lui 5nton Pann au +ost anali'ate <ntr-un studiu u*licat <n ACon%or*iri literareB, "8>(. Unele dintre scrierile sale nu mai au ec9ili*rul şi seninătatea cordială s eci+ică. Pentru a e8em li+ica stadiul recar al ci%ili'aţiei rom!ne de la "8,), el sc9iţea'ă ta*loul 0rotesc al %remurilor otri%nice emanci ării rom!nilor <n6 Introducere la opera lui C. Negruzzi şi Introducere la )crisorile lui I. 79ica. ; <ntristată con+esiune se a+lă <n P'inea a&ară a e1ilului, unde autorul sti0mati'ea'ă e cei care ro+ită de sacri+iciul celor care au lu tat entru idealul re+ormării Eărilor Rom!ne, şi li siţi de orice cen'ură morală se roclamă %ictime ale e8ilului ost aşo tist. Este sin0urul te8t din <ntrea0a sa o eră <n care se recunoaşte sensul meta+oric al acestei sinta0me. Iată ce a+irmă autorul6 AC!nd mă 0!ndesc <nsă la e8ilul de la "8,8 din care noi <nşine am +ăcut arte, şi <mi aduc aminte de aşa-'isa !ine a acelui e8il, nu mă ot a ăra de o ironică '!m*ire. Unde ne-am e8ilat de *ună%oie, noi retinşi eroi ai acelei e oceC Unii <n Paris, alţii <n 4iena, adică <n oraşele care ne atra0 mai mult e noi rom!niiH alţii <n Constantino ol, e malul .os+orului +eeric, unde tu a%useseşi mulţămirea de a da os italitate cu !nea amară a e8ilului şi cu alte catai+uri la mulţi dintre com atrioţii noştri, %ictime ale re%oluţirei de la "8,8H alţii la .rusa, <n 5sia minoră at!t de +rumoasă, unde 0u%ernul turcesc i-a tratat ca e musa+iri ai Sultanului, d!ndu-le ensii. Care dintre noi a ierit de +oame, de +ri0 şi mi'erie <n tot tim ul c!t ne-am delectat de *unurile ci%ili'aţiei occidentaleC Unul sin0ur a murit de dorul ţării şi a co iilor lui,

"&#

nenorocitul Ioan 4oinescu. Iar noi ceilalţi roscrişi, a+ară de %reo doi, trei, care au trecut din %iaţă ca toţi muritorii lumii acesteia, ne-am re<ntors acasă din străinătate, din e8il, ca dintr-o lim*are rin ţări <nc!ntătoare, dintr-o călătorie <n care am c!şti0at e8 erienţă, su%eniruri lăcute şi cunoştinţe de +olos ţării noastre. 5m m!ncat <nsă !inea amară a e8iluluiC 2arG 5m m!ncat cu destulă %eselie şi la restaurantele cele *une, şi <n *ună com anie, şi du ă re%enirea noastră <n atrie, ne-am 0!ndit adesea la d!nsa, mărturisind <ntre noi că era destul de al*ă şi nu tocmai amară. Unii dintre noi au mers !nă a o *inecu%!nta ca e o ana+oră cu care s-au <m ărtăşit moldo%eni şi munteni, entru ca să a:un0ă la unirea ţărilor surori. 5 %eni dar astă'i şi a o'a dinaintea u*licului ca un martir cu stoma9ul stricat de !nea amară a e8ilului este un act sau de nai%itate, sau de smintire, sau de şarlatanie, şi e de mirat cum de se mai ot 0ăsi oameni care să ai*ă nedemnitatea a <ntinde m!na la +a%oarea u*lică, stri0!nd cu tonul calicilor6 2ă la ăcătosul care a m!ncat !nea amară a e8iluluiB. 3emele re+erate de 5lecsandri <n ro'ele sale sunt s eci+ic romantice6 ". +emeia, iu*irea şi natura <n Dridri şi Mărgărita, (. dre turile şi li*ertăţile cetăţeneşti, el de'%ăluind condiţia dureroasă a ţăranilorio*a0i şi a ţi0anilor <n 6asile Poro>an, Istoria unui 8alb'n (i a unei Parale= #. călătoria, ca iniţiere <n noi s aţii 0eo0ra+ice şi culturale. Critic al oliticianismului li*eral, el +ace rareori elo0iul oliticianului sincer, animat de idealuri no*ile entru care <şi sacri+ică de multe ori liniştea, *unăstarea şi %iaţa. Călătoria este un al su*iect ma:or al ro'ei alecsandrine. $ai mult dec!t a%entură, %oia:ul este la 5lecsandri o%estire şi mult mai mult dec!t at!t, romisiune, +ă0ăduiala unor 'ări nemai%ă'ute şi a unor o%eşti nemai omenite, c!tă %reme +ireşte6 A2e arte, unde%a, sunt orturi ce aşte tăX Pe mări, ca ăsări al*e, coră*ii se <ndrea tăB". Impresiile de c"l"torie Una dintre entu'iastele relatări o re re'intă călătorie <n 5+rica din anul "8&#, dedicată +ratelui său, Iancu 5lecsandri. Notele de călătorie sunt redactate <n momente di+erite din %iaţa autorului6 rima arte <n "8&&, u*licată <n a0inile ARom!niei literareB, cea de-a doua arte <n "8>/, inclusă ţn %olumul de Proză al seriei de %pere co&plete. Scriitorul res ectă canoanele s eciei6 este <nsoţit <n această a%entură de un en0le', 5n0el,
"

2oina Curtică eanu, 6asile +lecsandri4prozator$ profilul &e&orialistului, Editura $iner%a, .ucureşti, "9>>

"&,

re re'entati% etno si9olo0ic, călătoreşte cu mi:loace de trans ort im ro%i'ate6 căruţa de oştă <n munţii PirineiH %asul de trans ortat măr+uri entru a stră*ate $editerana, de la $ont ellier la 3an0erH caii, animale s+inte entru o ulaţia *ăştinaşă, <n interiorul $arocului. Călătoria este a0rementată cu <nt!m lări ericuloase şi cu <nt!lniri itoreşti. Ea constituie un rile: de rememorare a unor anecdote etrecute <n localităţile %i'itate, ca s re e8em lu6 $untele de +oc şi istoria iu*irii lui Pedro 1oscari entru Fetitia ;rloni, a cărui inimă +usese dăruită lui 5malteo PeroniH o%estea că itanului Cam *el şi a ne+ericitelor sale eri eţii de la *alul +rumoasei ladQ 4., admiratoare a oemelor sale :u%enileH anecdotele re+eritoare la cores ondenţele cu destinaţie %a0ă ş.a. Sunt re'entate ersoane curioase <nt!lnite <n drum6 %iceconsulul en0le' Reade, %!nător asionat al motanilor din 3an0er, şi din *lana cărora im ro%i'ase cusături dintre cele mai ori0inale cu care ăşi orna interiorul caseiH consulul en0le' 5rt9ur IsNuare, ros ăt, edant şi curat, du ă o călătorie de şase 'ile <n mi:locul deşertuluiH şi starea ortu09e'ul contra*andist şi descurcăreţ Pedro Camoens Q 7uQ uscoa. @n a+ara in+ormaţiilor des re 0eo0ra+ia, istoria olitico-socială a locurilor %i'itate, autorul o+eră inedite ta*louri des re mora%urile şi tradiţiile o ulaţiei *ăştinaşe6 :udecata aşei din 3etuan, s re e8em lu. 5lecsandri are certitudinea că lumea de e ţărmurile a+ricane se deose*eşte esenţial de cea a euro enilor. 5ra*ii i se ar o o ulaţie săl*atică, distinctă doar rin credinţa <n $o9amed. 2e asemenea sin0urii 0ermeni de ci%ili'aţie <i recunoaşte <n r!ndul comunităţilor e%reieşti, +iind +ermecat de +rumuseţea +emeilor. 5r9itectura <i a are <n cel mai *un ca' curioasă, camerele 'idite +ără +erestre accentuindu-i im resia de <nc9isoare. Numai iesa:ele naturale tre'esc <nc!ntarea autorului6 marea <l +ascinea'ă, munţii şi dealurile aco eriţi de %e0etaţie <i tre'esc <nc!ntarea, s ectacolul cosmic al <nno tării şi al <nserării <l ins iră. Scris cu mult ner%, memorialul <n 5+rica e%idenţia'ă caracteristicile ro'ei sale6 :o%ialitatea, coloc%ialitatea, *ucuria de a se <nt!lni cu ne ro%ă'ulul, decu area din scenele de %iaţă <nt!lnite a acelor as ecte a0rea*ile de %iaţă. ; mărturie a stilului utili'at este acela al introducerii <n naraţiune a %iitorului to%arăş de drum. Fa .iarit', e coastele +rance'e ale $editeranei, autorul <nt!lneşte un en0le', 5n0el, alături de care orneşte <n călătorie. Cunoştinţa sa cu noul to%arăş se +ace <n a ele mării6 A@ntr-o 'i, marea +iind liniştită şi lim ide, mă de ărtai de mai mai mult dec!t o*icinuit, <not!nd e s inare +ără a %idea <ncotro mă <ndre tam, căci oc9ii mei,

"&&

ţintiţi e *olta cerească, admirau +ormele +antastice ale norilor. 2eodată ca ul meu se ciocni de un alt ca ce %enea s re mal, şi caram*olul +u at!t de tare, <nc!t mă cu+undai ameţit, !nă ce atinsei +undul. 1iind <nsă că nu a%eam 0ust nicidecum, de a răm!nea acolo, mă i'*ii uternic <n sus, şi <ntr-o cli eală ărui <n +aţa a ei, *oldind oc9ii de 0iur <m re:ur cu oarecare s aimă. 5tunci %ă'ui c9iar l!n0ă mine, ieşind din mare, ca ul cu care mă ciocnisem şi care era drea ta ro rietate a unui t!năr en0le'B. @ntre ro'ele sale se distin0 din unct de %edere al construcţiei6 nu%ele sentimentale, sc9iţe de mora%uri, +i'iolo0ii şi medalioane literare. Pro!a Buvenil" de fic iune Istoria unui 8alb'n (i a unei Parale, u*licată <n CPro ăşireaB, "8,,, este o o%estire icarescă, care enumeră eri eţiile unui *an de aur olande'. Stă !nii monedei o+eră rile: de reconstrucţie socio. si9olo0ică. .oierul de la 7alaţi este o*li0at să se des artă de 0al*en entru a-şi cere dre turile la un :udecător, director de tri*unal. 5cesta <l ierde la cărţi <n +a%oarea unui t!năr c9eltuitor. 2e aici el este o+erit unui e%reu cămătar. Ie+uit de lotri <n codrul 9erţei, 0al*enul a:un0e la un că itan de t!l9ari care era <ndr 0ostit de o +emeie măritată. Soţul acesteia ăl urmăreşte ţi <nc9ide e că itanul de 9aiduci. 2e la acesta 0al*enul a:un0e la un is ra%nic, a oi la ne%asta acestuia, şi de aici la %erişorul ei t!năr. Pasionat de %!nătoare, %erişorul 0alant ierde 0al*enul. El este 0ăsit de Sam+ira, ţi0anca +rumoasă şi ne+ericită. Po%estea tinerei +emei este relatată <n detalii6 %ictimă a unei ordini sociale liă de cru'ime ea ăşi ierde mai <nt!i ărinţii, su ortă urtările neci%iincioase ale stă !nului şi <n +inal este o*li0ată să asiste la moartea iu*itului ei, lăutarul Nedelcu. Cu minţile ierdute de durere ea mai are o licărire de luciditate atunci c!nd o+eră 0al*enul uni t!năr care o sal%ea'ă de la *at:ocura oamenilor. 5cesta din urmă se <ndră0osteşte de o +emeie măritată al cărui soţ <l ro%oacă la duel. 7al*enul sal%ea'ă %iaţa t!nărului, aşe'!ndu-se <n +aţa 0lontelui. .ucuros el o+eră *anul celor care urmau să u*lice APro ăşireaB. Călătoriile 0al*enului desco eră aşadar ti uri s eci+ice lumii rom!neşti de la "8,), o*iceiuri şi mora%uri. 5ceeaşi cordialitate şi dis oni*ilitate de a selecta +rumosul din %iaţa cotidiană caracteri'ea'ă scrierea de tinereţe a lui 5lecsandri. /pistolarul 2eose*it de interesantă se do%edeşte cores ondenţa lui 5lecsandri. 5semenea contem oranilor săi, el scrie cu lăcere cunoştinţelor sale, comunic!nd im resii de %iaţă "&/

cotidiană. Fa .i*lioteca 5cademiei Rom!ne sunt in%entariate este ())) de scrisori, ma:oritatea <n +rance'ă. Numai o arte dintre acestea au +ost ti ărite <nce !nd cu "9)/6 o rimă ediţie Ilarie C9endi, cu rinde ,(/ e istole către 3itu $aiorescu, Iaco* Ne0ru''i, 5l Pa ado ol Callima9, Paulina 5lcsandri. @n "9"" este u*licată <n 1ranţa cores ondenţa cu un oet +rance', Edouard 7renier, disci ol al *ardului de la $irceşti. 1iica sa, $aria .o0dan, u*lică <n "9(# un e istolar alcătuit din ")) de scrisori adresate de oet +iicei sale, intirulat +utrefois et au>ourd/,ui. @n "9/), $arta 5nineanu u*lică o arte din cores ondenţa a+lată la 5cademie către #) de destinatari. Poate cea mai im ortantă %aloare a e istolarului, <n a+ara aceluia de document al unei e oci, este de a +i un testament artistic şi olitic al 0eneraţiei aşo tiste. Iată ce scria oetul la %!rsta senectuţii, lui Do0ălniceanu6 AIu*ite Co0ălnicene, ; scrisoare a lui Pa ado ol Callima9 mă <nştiinţea'ă că te a+li la Constanţa *olna% şi m!9nit...5ceastă %este ma-<ntristat cu at!t mai mult că uţini sunt rămaşi din 0enraţia noastră şi ar +i cu dre t ca 2umne'eu să-i scutească de orice su+erinţă. 2estul au +ost ei strădănuiţi <n lu tele ţării antru ca la *ătr!neţe să se *ucure de 'ile *une şi de o linişte de lină. 5i lucrat o %iaţă <ntrea0ă <n a ărarea dre turilor Rom!niei, te-ai urtat c!t un %itea' neo*osit <n <m re:urările cele 0rele ale ei, ai meritul rin +a te <nsemnate să te *ucuri de rodul ostenelilor şi <nsă iată-te e malul $ării Ne0re, sin0ur su+eritor, amăr!t de ne ăsarea e0oistă a 0eneraţiei ce a %enit du ă noi. Eu, contem oranul tău, amicul tău din co ilărie, nu ot să te ştiu ast+el, ărăsit e ţărmurile unde a +ost aruncat ;%idiu cu două mii de ani mai nainte, +ără a mă simţi ad!nc mişcat <n su+letul meu. 4in cu *raţele desc9ise, nu <n s erare de a te m!n0!ia, dar <n dorinţa de a te str!n0e la ie t şi de a-ţi 'ice6 nu te descura:a, +ii *ăr*at <n +aţa <m re:urărilor su ărătoarB. @ntr-o scrisoare către Iaco* Ne0ru''i el şi a+irma atriotismul6 A$ulţumesc lui 2umne'eu că m-a <n%rednicit a %edea <n a usul %ieţii mele ce%a ce din co ilărie am dorit să %ăd6 rom!nul <n lu tă de moarte sau mai *ine 'ic!nd mult mi-a *ătut inima !nă a nu <nce e lu ta, mult m-am ru0at lui 2umne'eu, eu, care nu-s rea dus la *iserică, şi <n s+!rşit mi s-a <m linit dorul. Rom!nul, lăs!nd lu0ul <n c!m şi a uc!nd arma ru0inită de atru %eacuri a ăşit semeţ <n +aţa morţii, a dat la duşman cu *ăr*ăţie şi a şters ru0ina de e armă <n ie tul ce-i ţinea calea. Plu0arul *l!nd s-a trans+i0urat <ntr-o cli ă şi rin a%!ntul său de %ite:ie a ştiut să sc9im*e orecla de curcan <ntr-un titlu 0lorios6 2e acum

"&>

mă ot duce e urma amicilor mei dis ăruţiH mi-am %ă'ut %isul cu oc9ii, nu mai ot %edea nimic mai +rumosB. 2is reţul +aţă de *!lciul olitic al contem oranilor este comentată adesea6 ACu c!t asist la s ectacolul acesta de *!lci e care mi-l dă tru a de ca*otini olitici de un *un număr de ani, cu at!t sunt mai sur rins de nai%itatea s ectatorilor...C!t entru de utaţi, senatori şi miniştri, le ure' mai mulţi 0răunţi sănătoşi <n creieri, entru ca să <nţelea0ă că ei nu sunt dec!t slu:itorii ţării, iar nu uneltitorii de %ra:*e, s re satis+acerea unor atimi mesc9ine şi unor interese ersonaleB. Conclu!ii Cel mai norocos dintre cole0ii de 0eneraţie, 5lecsandri are ri%ile0iul ca alături de 2. .olintineanu să sinte'e'e <n o era sa toate iniţiati%ele literare ale aşo tismului. 5m!ndoi au instituţionali'at instituţia literaturii naţionale <n Rom!nia, ela*or!nd o o eră %astă, <n 0enuri şi s ecii di+erite, esenţialmente romantică. 7aranţia succesului ostum al lui 5lecsandri l-a re re'entat interesul entru oe'ia o ulară şi sincroni'area sa cu toate mişcările olitice ale tim ului <n care a trăit. 7eneros, :o%ial, <nclinat a da ur!tului şi răului o ima0ine su orta*ilă, 5lecsandri a 9rănit ima0inaţia tinerilor con+raţi asemenea lui .olintineanu. Poe'iile sale au constituit surse de ins iraţie oentru multe 0eneraţii, iar dramatur0ia sa a consolidat acest 0en artistic <n cultura noastră. 2incolo de orto+oliul de te8te, 5lecsandri <nseamnă <n cultura rom!nă a secolului XIX atitudine culturală de ctitor. cu, N., Istoria critică a literaturii ro&'ne, %olumul I, $iner%a, "99), . "9#-()/

;nceputurile romanului românesc modern Romanul este o naraţiune de am lă dimensiune, cu numeroase

ersona:e

roiectate e +undalul unei societăţ!. El se des+ăşoară <n tim =ins ir!ndu-se din mit şi istorie? şi imită realitatea. Niet'sc9e considera că esenţa literaturii este de a +iinţa ca mitolo0ie desacrali'ată. @ntre +ormele 0enului e ic =care au naraţiune şi ersona:e? se distin06 le0enda, *asmul, sc9iţa, nu%ela, romanul s-a di%ersi+icat +iind r!nd o%estirea şi romanul. 2e-a lun0ul %remii, icaresc, istoric, si9olo0ic, ara*olă, e r!nd6

*ildun0sroman, e istolar, de mora%uri, +rescă, a%enturi, oliţist, s iona:, t9riller ş.a.

"

@n 0reacă, epiRos <nseamnă 'icere, spunere.

"&8

Fiteratura rom!nă modernă a desco erit romanul destul de t!r'iu. Cau'ele acestui decala: de tim sunt di%erse6 • Scriitorii +ra0menteH • 5*senţa unor modele auto9tone, cu e8ce ţia Istoriei Ieroglifice a lui 2. Cantemir, desco erită şi u*licată <n a doua :umătate a secolului trecut, şi a romanelor o ulare şi a scrierilor a ocri+e, <n care sacrul şi ro+anul se conto esc, o+erind ima0inea unei lumi miraculoase şi ilduitoareH • 5*senţa unei teorii a romanului rom!nescH termenul la modă este cel de ro&anţ, care numeşte naraţiuni sentimentale, de a%enturi şi de mistere. @ntre rimii teoreticieni ai romanului rom!nesc se numără şi Radu Ionescu, care <n re+aţa %olumului Don 9uanii de 2ucure(ti, u*licat <n anul "8/", a+irma6 A oe'ia n-a ierit şi nu %a iere, e c!t su+eltul omenesc %a a%ea <ncă sentimentul +rumosului, e c!t el %a simţi *ucuria şi durerea, e c!t el %a utea iu*i. 2ar oe'ia nu intră <n amănuntele %ieţii +amiliare6 ea nu oate urma e om <n nenumăratele +orme ce ia <n societatea modernăH ea nu oate ătrunde <n toate scenele <n care se des+ăşoară e8istenţa noastrăH ea ar ierde ari ele sale radioase, dacă ar %oi să atin0ă toate mi'eriile %ieţii omeneşti. Romanţul oate relua toate +ormele, ne oate s une tot, ne oate descrie tot. 1a tele mari ale istoriei, simţămintele uternice ale su+letului, o*iceiurile %ieţii, romanţul cu rinde tot, e8 rimă tot. Unul caută de'%oltarea %ieţii <n studiul +a telor istorice, altul <n anali'a inimii omeneşti, cel din urmă <n o*ser%area o*iceiurilor. 5ceste +orme se com letea'ă una e alta şi +ormea'ă istoria <ntrea0ă a societăţiiB. • In%a'ia traducerilor din di%erse literaturi occidental-euro ene, care su lineanu a*senţa creaţiilor auto9tone şi care au constituit un la*orator entru şle+uirea lim*ii literare şi entru +ormarea unui u*lic cititor s eciali'at. Statisticile e+ectuate entru această erioadă de'%ăluie +a tul că <ntre anii "8,)-"8&) s-au tradus (9 de romane, entru ca <n deceniul următor să se ti ărească ># de titluri noi. Cei mai citiţi romancieri au +ost6 ". 5l. 2umas Vre, (( de titluri din cele este (&) u*licate <n 1ranţa, aşo tişti, o*li0aţi a instituţionali'a di%erse domenii literare nu au dis us de tim ul necesar ela*orării de naraţiuni am le, re'um!ndu-se la sim le

"&9

(. 7eor0es Sand, "" titluri, #. Eu0ene Sue, "" titluri. @ntre rimele traduceri se numără6 "8(", 2ordeiul indienesc şi Paul et 6irginie de .ernardin de Saint PierreH "8#&, obinson Crusoe de 2aniel 2e+oeH "8,(, )uferinţele t'nărului Wert,er de 7oet9eH "8,/, Corina sau Italia de 2-na de StaelH "8,8, Călătoriile lui 8ulliver de S^i+tH "8&>, Contele de Monte Cristo de 5.l 2umasH "8&8, +dolp,e de .en:amin ConstantH "8/(-"8/,, Mizerabilii de 4. Mu0o, ş.a. Romanele sunt u*licate su* +ormă de +oiletoane <n :urnalele %remii ceea ce determină ca din unct de %edere al com o'iţiei narati%e să +ie alcătuite din e isoade distincte, +ără rami+icaţii şi lanuri narati%e aralele. 2e asemenea dis ariţia *ruscă a unor u*licaţii <ntreru eau u*licarea e isoadelor şi scriitorul +ie renunţa la scrierea sa, +ie ea răm!nea un rodus de sertar, adesea ierdut. @ntre rimele +ra0mente de roman sau romane +inali'ate se numără6 "8,&, ?lvira sau a&orul făr/de sf'r(it se&nat de 2.1...H "8,/, adu al 6II4lea de la +fu&aţiH" "8,8, Istoria lui +lecu ;oricescu de Ion 79icaH "8,8, Cainele ini&ii de $i9ail Do0ălniceanuH -oţii (i ,angiul de 5l. PelimonH "8&&, )erile de toa&nă la ţară de 5l Cantacu'inoH "8&&, Logofătul 2ati(te 6eveli de 4. 5. Urec9eaH "8&&, Manoil de 2. .olintineanuH "8&&, Coliba Măriucăi de 4. 5. Urec9eaH "8&&, +ldo (i +&inta sau 2andiţii de C. .oerescuH "8&>-"8&8, %&ul &untelui de 2oamna F.(H "8&8, adu 2uzescu de 2umitrescuH "8&8, 2ucur. Istoria fundării 2ucure(tilor de 5l. Pe-limonH "8/), *n boe& ro&'n de Panta'i 79icaH "8/"-"8/(, Radu Ionescu, Don 9uanii din 2ucure(tiH "8/"-"8/(, Misterele căsătoriei, %olumele I-II, de C. 2. 5ricescuH "8/(, ?lena de 2. .olintineanu, "8/(, Mistere din 2ucure(ti de I. $. .u:oreanu, "8/(-"8/#, Misterele 2ucure(tilor, de 7. .aron'iH "8/#, Ciocoii vec,i (i noi de N. 1ilimon. Pioneratul romanului rom!nesc se <nc9eie cu u*licarea şi rece tarea de către u*licul rom!n a romanului lui N. 1ilimon Ciocoii vec,i (i noi DCe se na(te din pisică$ (oareci &ăn'ncă?. 3emele rinci ale ale romanelor rom!neşti urmea'ă <ndea roa e marile clişee narati%e la modă6

" (

2.1 ar +i seudonimul ro+esorului de +rance'ă de la S+!ntul Sa%a, .u%elot, <n o inia lui Paul Cornea Pro*a*il $arie .ouc9er, o +ranţu'oaică sta*iltă <n Eările Rom!ne ca ro+esoară, a ud 4. 5 Urec9ea

"/)

". Par%enitismul social şi moral = ar%eniţii sunt e8em le romaneşti i'*utite recum Ne0ru .ul*oacă, alias d-l Ne0reanu din romanul lui I. $. .u:oreanu?H (. Condiţia +emeii <ntr-o societate <n care normele morale au dis ărut iar <n noua societate rolul social, economic, a+ecti% al +emeii este erce ut con+u'. Fa un ol se a+lă +emeia +ără rinci ii morale, *ine de+inite, mani ulată cu uşurinţă de *ăr*aţi, ca s re e8em lu Nordeanca din Mistere din 2ucure(ti al Fui I. $. .u:oreanuH la celălălat ol desco erim +emeia <n0er, ură, castă, ca s re e8em lu Elena din romanul lui 2. .olintineanu ori Ioana şi Sa+ta, eroinele lui 5lecu Cantacu'in. #. Iu*irea +idelă şi cea <nşelată <n care <ndră0ostitul, ca ersona: rinci al, roiectea'ă <n mod nai% e+i0ia +emeii iu*ite e +undalul unei lumi de0radate, ce murdăreşte orice sentimentH s re e8em lu6 $anoil, ersona: rinci al din romanul lui 2. .olintineanuH 4ir0inia Nordeanca, eroină din Mistere din 2ucure(ti, şătrarul Petrea Criţă, eroul )erilor de toa&nă la ţară de 5l Cantacu'inoH ,. E%ocarea %ieţii idilice de la ţară, unde tradiţiile sunt nealterate de mode străine, <n antite'ă cu starea morală de lora*ilă a oraşului, unde oamenii mişună <n catacom*e ce le stimulea'ă <nclinările %icioase, :ocuri de cărţi, *eţia. Se are că metro ola rom!nească nu a0reea'ă inocenţa şi +rumuseţea morală. Coru ţia din s!nul instituţiilor statului este o sursă de oluare morală. Cea mai insalu*ră este :ustiţia ser%ită de oameni +ără scru ule şi condusă de le0i antiumane. Coru ţia şi im*ecilitatea nati%ă a :udecătorilor şi a%ocaţilor este o temă +rac%entă. Poate că cel mai 0rotesc ersona: din acest de*ut al romanului rom!nesc modern este ministrul de :ustiţie 7orniceanu, sc9iţat de I. $. .u:oreanu, el <nsuşi :udecător. Se ilustrea'ă re'istenţa la orice trans+ormare a %iciilor din %ec9ea structură a statului +anariot <n momentul trecerii la un stat democratic. &. Condamnarea tinerimii care <şi iroseşte ener0iile <n acti%ităţi mondene, inutile, li sită de am*iţia de a ctitori 2ucure(ti de Radu IonescuH /. 3recutul este <nno*ilat de res ect. Cu e8ce ţia lui N. .ălcescu, <n care se ado tă o com o'iţie e o eică, celelalte romane de ins iraţie istorică a elea'ă la reţeta romanelor de a%enturi +rance'e şi en0le'e, de 0enul Celor trei &usc,etari de 5l entru osteritate, e8em lu <n Don 9uanii de

"/"

2umas. Se a elea'ă la te9nicile romanului romantic occidental euro ean6 multă culoare locală, mult ade%ărul documentar. 3emele enumerate ilustrea'ă <nclinaţia rimilor noştri romancieri s re o*ser%aţie socială şi s re sen'aţional. Se a:un0e <n scurt tim la o saturaţie de clişee <n cele mai comerciale romane sentimentale, de mistere ori 9aiducăreşti. 3e9nica narati%ă ro riu-'isă stă su* semnul im ro%i'aţiei şi al ne+inali'ării. Proli+icitatea dăunea'ă conţinutului şi metodelor artistice6 romanele sunt late, de +ormula serialelor sud-americane, nu construiesc ersona:e con%in0ătoare care să concure'e starea ci%ilă a societăţii *ucureştene de la "8&), e%enimentele relatate sunt *anale, li site de ulsaţia %ieţii reale. @n com araţie cu autorii traduşi, .al'ac, Mu0o, 7oet9e, etc romanele auto9tone au am renta ionieratului, +iind <necat <n clişee şi st!n0ăcii s eci+ice oricărui de*ut artistic. 2intre cele mai re re'entati%e romane ale acestei erioade se e%idenţia'ă numai c!te%a, cu deose*ire cele semnate de creatori care s-au im us <n e ocă rin 0esturi artistice con%in0ătoare6 Manoil şi ?lena de .olintineanu, o&'nii subt Mi,ai 6oievod 6iteazul de Nicolae .ălcescu, Cainele ini&ii de $i9ail Do0ălniceanu, 8ridri de 4asile 5lecsandri. ; direcţie a arte a constituit-o <n acea e ocă romanele de mistere, care <m rumută te9nicile naraţiunilor similare din literaturile occidental-euro ene care a elau la anc9ete sociale şi la eri eţii al itante. @ntre cei mai citiţi autori occidentali citiţi <n s aţiu rom!nesc se a+lă6 Paul 1e%al, Misterele inc,iziţiei= Misterele căsătoriei= Misterele Londrei, Eu0ene Sue, Misterele Parisului. @n romanul lui I. $. .u:oreanu, Mistere din 2ucure(ti, de o mare <ntindere e ică, se re'intă mai multe destine ne+ericite. Po%eştile 4ir0iniei Nordeanca, a .runeascăi şi a lui 5le8andru 2ăn0escu se <ntre ătrund, ei +iind %ictime ale uneltirilor unui sin0ur ersona: male+ic, Nea0u .ul*oacă, ce <şi sc9im*ă identitatea e măsură ce <şi ra+inea'ă +a tele. 5utorul <şi concentrea'ă atenţia asu ra lumii :udecătoreşti, sc9iţea'ă ortrete semni+icati%e recum Fo*odă, 3răncănescu, 7amăn. Coru ţia, rostia, <n0!m+area, lic9elismul sunt de+ecte morale care consacrate valori <ntr-o societate anormală ermit unui Nea0u .ul*oacă să-şi etale'e cru'imea şi a*senţa res ectului entru morala creştină. ; altă naraţiune, ne<nc9eiată, care anunţă una dintre cele mai s eci+ice direcţii ale romanului rom!nesc a arţin lui 5l. Cantacu'ino. Intelectual cu o ra+inată cultură, el itoresc, a ro8imaţie istorică, +ante'ie care transcede

"/(

a elea'ă la +ormula o%estirii care <nainte de orice delectea'ă ascultătorul. A3răita-ţi %reodată la ţarăC 1ără <ndoială că sunteţi moldo%eni şi cine 'ice moldo%ean, 'ice şi ăm!ntean,. Ltiţi dar că la %reme de toamnă, c!nd um*ra se lăţeşte, c!nd +run'ele cad e ăm!nt şi nu mai c!ntă ăsărelele de dra0oste su* desimea <n+lorită a luncilor, c!nd c!m ul s-au de'*răcat de rodurile toate şi toloaca 0eme su* +irul lu0ului, c!nd ţarina s-a slo*o'it şi %!ntul *ate mai rece de la munteH ştiţi 'ic sau oate nu ştiţi că atunce se naşte <n su+letul omului o dulce tristeţe, care aduce toată a sa +iinţă <ntr-o nes usă armonie cu melancolica <n+ăţişare a naturii. 7!ndurile se +ac mai 0rele, 0ri:ile a asă su+eltul mai cu tărieG 5tunci iu*iţi de a cetiC... Iu*iţi de a %isa cu oc9ii desc9işiB. Re%eria naratorului este <ntreru tă de a ariţia şătrarului Petre Criţă, ră'eş de e malul st!n0 al Prutului, care critică ino%aţiile şi re0retă %alorile trecutului. 2in această nostal0ie a unor %remuri <n%ăluite <n aura re0retelor se ţes c!te%a naraţiuni, ersona:e itoreşti şi e isoade +a*uloase. Firismul re+le8i% al ro'ei din acest +ra0ment de roman se %a re0ăsi <n romanele lui 2uiliu Sam+irescu şi ale lui $i9ail Sado%eanu. 6icolae <ilimon 2estinul lui N. 1ilimon ="8"9-"8/&? este re re'entati%

entru 0eneraţia de

intelectuali munteni de la :umătatea secolului al XIX-lea, a cărei şansă a +ost de a ar%eni social şi material rin cultură. Născut <n inima .ucureştilor, <n ma9alaua Ienei, <ntr-o +amilie de reotH a+lat <n co ilărie şi adolescenţă su* rotecţia *oierului re+ormator .ărcănescu alături de co iii căruia a crescutH autodidactH cunoscător a atru lim*i străineH cu o educaţie mu'icală deose*ităH el a:un0e să-şi c!şti0e e8istenţa ca +uncţionar şi :urnalist. 5dmirator al lui 5nton Pan, din al cărui 0ru de c!ntăreţi de etrecere se număra, el nu se a+irmă acti% e scena Re%oluţiei de la "8,8, cu toate că sim ati'ea'ă cu ideile cole0ilor săi de 0eneraţie. E+ectuea'ă c!te%a călătorii <n Euro a centrală şi sudică, consemn!ndu-şi im resiile <n interesante note de călătorie." Pentru Ion 79ica, el a are dre t un om cu inima desc9isă, iu*itor de etreceri lumeşti, oreclit de riteni Mălai4 Mare deoarece <i lăcea traiul *un. C!nd %or*ea de *ucate, i se um lea 0ura şi de+ectul ce a%ea la %or*ă dis ărea c!nd ronunţa6 Icre proaspete cu lă&'ie de Mesina$ P Măsline dulci de Cesalia$PIcre de c,efalP Marinată de staco>i. @i lăcea cu deose*ire cior*a de
"

Nicolae 1ilimon, ?1cursiuni :n 8er&ania &eridională. Me&orii artistice$ istorice (i critice, u*licate <n %olum <n anul "8/9H

"/#

ştiucă +iartă <n 'eamă de %ar'ă acră cu 9rean, iacniile şi lac9iile, cra um lut cu sta+ide, curcan cu %ar'ă um lut cu castane şi urcel +ri t, dacă era <ntre0... Cu un caracter *l!nd, %esel, lăcut şi ne ăsător, <ntristarea nu s-a li it de d!nsul dec!t o sin0ură dată, atunci c!nd şi-a <nc9i uit că *unul şi scum ul său rieten $atei $illo a %rut să-l arodie'e <n rolul Paracliserului din 5lorica lui 4. 5lecsandri...Caracter inde endent, nu s-a căciulit niciodată la nimeniH ura şi dis reţuia li sa de demnitate şi lin0uşireaH modest !nă a roşi c!nd au'ea laude entru scrierile lui, n-a *ănuit niciodată că era un scriitor de mare merit...Fiteratura a ierdut <n el e unul din luce+erii săi. Ion 79ica dedică cele c!te%a a0ini rietenului dis ărut rematur <ntr-una din scrisorile către 4. 5lecsandri intitulată6 ;coala de acu& <= de ani, deoarece %rea să e%idenţie'e meritele educaţiei auto9tone. ; era lui Nicolae 1ilimon cu rinde un memorial de călătorie, cronici mu'icale, nu%ele romantice =$ateo Ci riani= 5riedric, )taps? şi de o*ser%aţie critică =Nenorocirile unui slu>nicar sau 8entilo&ii de &a,ala?, relucrări de *asme = o&an năzdrăvanul?, recum şi romanul Ciocoii vec,i (i noi$ sau ce se na(te din pisică (oareci &ăn'ncă. Ciocoii vec&i 'i noi= sau ce se na'te din pisic" 'oareci m"nânc" Pentru 3udor 4ianu, ro'atorul muntean este un scriitor mult mai uţin artist dec!t Costac9e Ne0ru''i. ; era sa ar de'%ălui un Acaracter ne9otăr!tB, e :umătate roman, e :umătate studiu social, dacă nu memoriu documentar. Scrisul său aco eră două tem eramente stilistice, unul care %rea să instruiască, să documente'e, şi un al doilea care o%esteşte, une oamenii <n scenă, e%ocă 0esturi şi lucruri %ă'ute. Li lim*a:ul lui artistic <m leteşte retorica %ec9e şi <ndrumarea modernă, realistă. @n ta*lourile de natură se e%idenţia'ă un enel di*aci iar <n ortrete <nclinaţia s re moralitate, conce te şi %alori etice a*stracte, recum 0esturi şi atitudini ti ice ale contem oranilor. @n +elul acesta, nota 3udor 4ianu, AN. 1ilimon, care ne-a lăsat un document at!t de ti ic entru %remea sa, not!nd costume, locuţiuni şi mora%uri, nu uită a <nre0istra +elul <n care oamenii se mişcă şi 0esticulea'ă, +i8!nd o metodă literară realismuluiB. 5cţiunea acestui Aromanţ ori0inalB se etrece <n anii "8",-"8#). Cu o structură ri0uroasă alcătuită din #( de ca itole, recedate de o dedicaţie şi un rolo0, romanul se <nc9eie cu un e ilo0 <n care %alorile morale creştine <n+r!n0 e cele male+ice. entru <ntrea0a de'%oltare ulterioară a

"/,

Ca itolele au titluri care de'%ăluie su*iectul us <n discuţie. • • Ele numesc ersona:e6 Dinu Păturică$ Postelnicul +. Cuzluc$ C,era Duduca$ C,ir Costea C,iorul$ +le1 Ipsilant (i eteria grecească. Indică mora%uri s eci+ice6 o&'nul (i fanariotul$ ?ducaţiunea ciocoiului$ Ipocriţii :n luptă$ *na la &'nă$ Ce4&i dai să te fac ispravnic$ Ţin/te bine ar,on postelniceQ$ +vertis&entele$ )lugile boiere(ti$ % scenă dra&atică$ 2leste&ul părintesc$ *n suflet nobilX • ro%er*e6 P'nă nu faci foc nu iese fu&$ +devărul e proastă &arfă$ 5ă4te o& de lu&e nouăP )ă furi clo(ca de pe ouă$ Ce n4aduce anul$ aduce ceasul$ 5e&eia a scos pe o& din rai$ Cu rogo>ina aprinsă4n cap (i >alba :n proţapX • scene de %iaţă socială6 Muzica (i coregrafia :n ti&pul lui Caragea$ Ceatrul :n Ţara o&'nească$ Italiana :n +lgir$ Ciocoii vec,i DCribunalul de co&erţ7$ Lagărul de la Cotroceni (i trădarea$ %cna părăsită. @n naraţiunea lui 1ilimon se reconstituie s+!rşitul domniilor +anariote <n Eara Rom!nească şi instaurarea re0imului Re0ulamentar, controlat de Rusia ţaristă. Este e%idenţiată %iaţa metro olei, +iind şi un roman la .ucureştilor dar şi un roman al ciocoiului, caracter literar s eci+ic lumii rom!neşti din acel tim . Romanul unei epoci Ca roman al unei e oci autorul resuscitea'ă ti urile sociale ale tran'iţiei de la +anariotism, la ca italismul cămătăresc. Sunt e%ocaţi rinci alii rota0onişti olitici6 domnitorul Cara0ea cu +amilia şi +a%oriţii săi, 3udor 4ladimirescu şi andurii lui, rimul domn re0ulamentar susţinător al %alorilor maorale creştine şi naţionale, 7ri0ore I4 79ica. Se re+ace ta*loul %ieţii sociale, starea economiei şi a comerţului, instituţiile ine+iciente şi oamenii ne otri%iţi, ana0a:aţi e criterii su*iecti%e. 3eatrul, distracţiile duminicale, reuniunile rieteneşti şi de +amilie com letea'ă ta*loul societăţii de tran'iţie. Starea ţăranimii, a*senţa de dre turi şi li sa de res onsa*ilitate a celor <ndrituiţi a le uşura %iaţa sunt ilustrate <n scene de o mare cru'ime. Persona: colecti% li sit de orice dre turi reale, ţărănimea este redusă la o condiţie umilă şi su usă unor ede se de0radante. Naratorul sur rinde, <n această e ocă de tran'iţie, a ariţia unor +actori de im uls <n societate, dotaţi cu o mare mo*ilitate si9ică care %a <nlocui marea aristocraţie lati+undiară şi care %a a:un0e <n %!r+ul ierar9iei social- olitice, atunci c!nd este dotată cu

"/&

inteli0enţă, %oinţă şi dra0oste +aţă de muncă. $o*ili'area de ener0ii umane e care o resu une orice e ocă de tran'iţie oate de%ia de la idealul rinci al atunci c!nd +actorii care instaurea'ă sc9im*ările au o cultură +alsă ori incom letă. $esc9inăria, a%ariţia trans+ormă *anul din mi:loc de sc9im* <ntr-un sco <n sine, <ntr-o 'eitate demonică, ad%ersă oricăror %alori morale no*ile6 0enero'itate, res ect +aţă de +amilie, onoare etc. @ntr-o lume răsturnată, ciocoiul 0rec 5ndronac9e 3u'luc este <nlăturat şi <nlocuit de ciocoiul rom!n care <i s eculea'ă slă*iciunile6 iu*irea entru C9era 2uduca şi loialitatea +aţă de rieteni. 2inu Păturică de%ine un ti re re'entati% entru ciocoiul care <şi nea0ă orice res onsa*ilităţi +aţă de +amilie şi neam, <şi reţine orice sentiment şi eli*erat de orice <ndatorire morală se des+ăşoară asemenea unui animal de radă. Ciocoii vec,i (i noi desco eră ima0inea .ucureştilor de la "8",. Palatul domnesc, a+lat <n inima oraşului, este sim*olul unei lumi <n de'inte0rare. Cu o ar9itectură %a0ă şi nedeterminată, <n care se adună +orme de 0eometrie orientală recum c9ioşcul turcesc ori liniile se%ere şi austere ale c9iliilor mănăstireşti, urme ale reli0io'ităţii ortodo8e medie%ale, alatul adă osteşte oameni +ără ocu aţie şi +ără că ăt!i, animale de aradă, soldaţi din 0arda domnească. @n centrul curţii se a+lă tot ce era mai inteli0ent, mai lenş şi de ra%at <n oraş. @n curtea <ncon:urată de un 'id sim lu se a+lă caretele şi *utcile domneşti, armăsarii domneşti, soldaţ al*ane'i, adunătură de o ol alcătuită din e9li%ani, ne0ustori al*ane'i şi turci, otlo0ari şi un0aşi 0reci ce :e+uiau e nai%ii ri ăşiţi din <nt!m lare. 5r9itectura estriţă, lumea ce o ula această curte su*lina'ă ostentaţia *o0ăţiei, o*ră'nicia coru ţiei a+işată dis reţuitor, ilustrea'ă starea de de ra%are a s+!rşitului domniei celui rămas <n conştiinţa contem oranilor săi rin ciuma lui Cara0ea. Pro'atorul adună <n roman numeroase descrieri6 teatrul inau0urat la Cişmeaua roşie de către domniţa Ralu, +iica răs+ăţată a domnitoruluiH lim*ările *ei'adelei Nicolae rin centrul .ucureştilor <n caleşti aurite trase de cer*iH interiorul unor case *oiereştiH al unor instituţii =$area Mătmănie?H al ră%ălieri lui C9ir Costea C9iorul etc. Romanul unui caracter literar Ca roman o ular şi de o*ser%aţie morală, Ciocoii vec,i e%ocă ascensiunea materială, olitică şi socială a lui 2inu Păturică şi decăderea lui 5ndronac9e 3u'luc, e +undalul sc9im*ării de or!nduire, re0ulamentari. lecarea +anarioţilor şi instalarea domnilor

"//

5ndronac9e 3u'luc este un 0rec ţari0rădean a:uns <n tim ul lui Cara0ea mare 9atman şi consilier a ro iat domnului. 5ceste demnităţi le o*ţine 0raţie ser%iciilor e care ştie să le +acă +emeilor Cara0ea, amatoare de o*iecte reţioase şi de lăceri scum e. El a:un0e să-şi 0ăsească o ţiitoare +oa, C9era 2uduca, ale cărei ser%icii erotice le răs lăteşte cu 0enero'itate. @n secret, el %isea'ă la marea iu*ire şi cutea'ă a r!%ni la +rumuseţea castă şi m!ndră a unei +ete de *oier ăm!ntean, $aria, care la numai "/ ani re+u'ă cu semeţie o alianţă matrimonială cu +anariotul com romis moral. Ciocoiul 0rec a:un0e să se <ncreadă <n 2inu Păturică, ri ăşit la curtea sa mai <nt!i ca umil ciu*ucciu şi de%enit rin intri0i şi am*iţii necen'urate de lumea dim re:ur, %ăta+ de curte. Res onsa*il al tuturor a%erilor lui 3u'luc, a cărui <ncredere o c<şti0ă a*il, el trans+eră *o0ăţiile stă !nului său <n *u'unarele sale. 5tunci c!nd desco eră m!rşă%ia +ostului său s+etnic şi trădarea curte'anei, 5ndronac9e 3u'luc era de:a +alit. Ultimele sale cli e de %iaţă sunt alinate de 79eor09e, +ostul său %ăta+, care <i lăteşte o 0ă'duirea <ntr-o casă modestă dintr-o ma9ala *ucureşteană. Erou construit du ă reţeta romantică a romanelor o ulare de la :umătatea secolului al XIX-lea, el <şi ierde raţiunea atunci c!nd i se sc9im*ă starea socialăH o*li0at să se s o%edească şi să se <m ace cu cei 5ndronac9e, ăcătosul, are şansa m!ntuirii <n lumea de dincolo. Pentru 2inu Păturică, romancierul nu mai res ectă această reţetă a romanului o ular. Ciocoi al oraşului, el este s eci+ic entru s aţiul cultural al .alcanilor. 1ără antecedene +olclorice, el ilustrea'ă am*iţiosul li sit de scru ule care se asocia'ă cu ne0ustorul şi cămătarul e%reu, C9ir Costea C9iorul şi cu +rumoasa curte'ană 0reacă, li sită de sentimente, C9era 2uduca. Fa <nce utul romanului, 2inu Păturică, al cărui nume <m*ină două diminuti%e", a+işea'ă o umilinţă circums ectă care cucereşte e stă !nul distrat şi <nde ărtea'ă e oamenii de caracter. Prietenii lui 2inu Păturică, 3udor Ciolănescu, Nea0ul C9o+tea, Sam+ir Ploscă, 4lad .oro*oaţă nu sunt di+eriţi de unii dintre con%i%ii lui 5ndronac9e, Ioniţă $ăturică, 2imitrac9e $!nă Fun0ă, Nic9ita Calice%sc9i, Iordac9e Slatonit, Stamate .irlic, 2imac9e Pin0elescu ş.a. 5tunci c!nd desco eră slă*iciunile stă !nului, el se retea'ă la 9oţie şi <nşelăciune 0rosolană. In+atuat, a:un0e aşi alun0a tatăl, 79inea ot .uco%, cel care <l trimesese cu daruri şi o scrisoare de
"

e care i-a nedre tăţit,

2inu Păturică este o asociere de două diminuti%e6 renumele <m ăratului roman care a le0i+erat e8istenţa creştinismului, Constantin-2inu, şi ătură-Păturică, cu%!nt din in%entarul domestic al %ieţii cotidiene. Numele eroului este un semn al di+erenţei dintre ceea ce as iră să de%ină, un om *o0at şi in+luent, şi micimea caracterului săuH

"/>

recomandare la 5ndronac9e 3u'luc. 2e la răs unsul cinic, AEu nu am tatăB, sancţionat cu un *lestem ărintesc, el a:un0e să nu mai ai*ă rieteni, onoare, ţară. Rom!nul 2inu Păturică de ăşeşte <n mişelie e 0recul +anariot 3u'luc şi e cămătarul e%reu C9ir Costea. Romancierul +ace eroului său un strălucit ortret +i'ic şi moral. @i re'intă 9ainele decolorate şi trenţuite din momentul sur rinde re'entării la curtea lui 5ndronac9e 3u'luc, <i ri%irile ascunse şi rele, <i ascultă monolo0urile am*iţioase, <i identi+ică entru medii eri+erice6 camera de ciu*ucciu cu %esela şi

re+erinţele li%reşti şi rinci alele <ndeletniciri. Inteli0ent şi a0rea*il, el este la <nce utul romanului re re'entati% mo*ilierul adec%at, rietenii e care şi-i +ace, slu:*ele e care le <nde lineşte. ;m al unei sin0ure idei, el <şi <m lineşte am*iţia de a ar%eni material şi social. Puterea e care a:un0e <n cele din urmă să o deţină aser%eşte, umileşte şi ro%oacă daune celor din :ur, ătea'ă şi de0radea'ă. 2inu Păturică este rimul erou dintr-o serie de ari%işti rom!ni, +oarte *ine re re'entată e arcursul a "&) de ani de e8istenţă a romanului de o*ser%aţie socială. El urmea'ă le0ea ar%enitismului eroic, al celui care se lu tă e %iaţă şi moarte entru a-şi a ro ria %alori materiale. .anul <i asi0ură o o'iţie socială şi olitică, o o'iţie sentimentală. Indi%idul <şi doreşte să cucerască o societate care <l is iteşte, şi de care %a +i <n cele din urmă de%orat. Persona:ul lui 1ilimon de%ine din a0resor o %ictimă, care con+undă %alorile şi care am li+ică con+u'ia ţelurilor. Istoria lumii <şi urmea'ă trecerea6 nimic din ceea ce este li sit de %aloare semni+icati%ă nu re'istă tim ului. E ilo0ul romanului re'intă nunta lui 79eor09e cu $aria, m!ndra +ată de *oier, semn al noii dre tăţii domneşti6 AIată, te cinstesc cu ca+tanul de mare s ătar şi te +ac caimacam al Craio%ei ca să răs lătesc *unătatea su+letului tău şi slu:*ele ce ai +ăcut ţării6 +ii +ericitGB. Romanul e%idenţia'ă as ectele duale ale %ieţii din Eara Rom!nească, <n rimele decenii ale acelui secol6 ţara este s+!şiată de interesele di%er0ente ale 0recilor şi ale rom!nilorH am*iţia de a conduce tre*urile o*şteşti o un <nalţii demnitari, slu0ilor de ti ul 2inu PăturicăH .inele şi Răul s-au amal0amat <nc!t nimeni nu mai ştie care sunt distanţele dintre cele două cate0orii morale. 1anariotul ar +i aşadar rima i osta'ă a ar%enitului social- olitic <n s aţiul culturii rom!neşti moderne, deşi el constituie o constantă a com ortamentului uman.

"/8

Ciocoii vec,i au o coerenţă narati%ă interioară datorită +a tului că artisticul de ăşeşte te'a morală +ormulată e8 licit. Eroul şi lumea sa *ucureşteană sunt con%in0ători, ei al ită de sentimente umane <n ciuda ri0idităţii con%enţiei literare la care a elea'ă autorul. 2acă entru +iloso+ul italian 7. 4ico trei %icii ca a*ile să distru0ă rasa umană roduc +ericire u*lică, entru 1ilimon aceste %icii =or0oliu, a%ariţie şi am*iţie? aduc daune numai celor căre li se <nc9ină şi tul*ură doar tem orar ec9ili*rul moral al unei e oci şi al unei societăţi.

Ion 2&ica 3+#+1-+#$-4 )crisori către 6asile +lecsandri= "88,, ediţia IH "88>, ediţia II, /)) de e8em lare din care ")) e 9!rtie 0ra%ată. Cartea re re'intă un e istolar care reconstituie o e ocă din istoria Eării Rom!neşti, anii "8))-"8/(6 rima :umătate a secolului al XIX-lea, secol &are (i lu&inos$ &enit a sc,i&ba faţa lucrurilor pe pă&'nt, cu cele trei re0imuri ale sale6 s+!rşitul domniilor +anariote, Re%oluţia lui 3udor 4ladimirescu şi <nce utul erioadei de tran'iţie la modernitate, re0imul re0ulamentar, Re%oluţia şi e8ilul ost aşo tist. noua Uni%ersul uman al e istolarului !l re re'intă aristocraţia %ec9e, auto9tonă şi li*erale. 3ema rinci ală a %olumului o constituie deşte tarea rom!nismului din letar0ia <n care %e0etase mai multe secole. @n rima :umătate a secolului al XIX-lea rom!nii reca ătă conştiinţa identităţii naţionale şi etnice <n ciuda o*stacolelor e8terne datorate o o'iţiei Porţii ;tomane, a Im eriului Earist şi a celui austriac. 5utorul ilustrea'ă noile re+orme iniţiate <n societate care alun0ă <n uitare or!nduirea +eudală. Re0imul re0ulamentar <nc9eie de+initi% sistemul olitic medie%al, noile domnii re0ulamentare asi0ur!nd tran'iţia de+initi%ă la modernitatea occidentală. Noua or!nduire ca italistă <şi instaurea'ă %alorile <n toate com artimentele %ieţii social-economice6 mai <nt!i <n cultură, <n%ăţăm!nt şi culte, ulterior <n economie6 <n roducţia materială, <n comerţ, <n +inanţe şi *ănci. 5tenţia autorului se <ndrea tă asu ra unor ersonalităţi, +i0uri em*lematice ale e ocilor resuscitate. Princi alii a0enţia ia sc9im*ării sunt *oierii atrioţi, <ntre care <n rim- lan se "/9

*oierime, instruită <n ;ccident, +rancmasonă şi cu as iraţii ci%ili'atoare, ca italist-

a+lă ro rii ărinţi6 3ac9e 79ica şi $ariţa C!m ineanu. 5lături de aceştia sunt rudele e linie maternă şi aternă, re'entati%e entru <ntrea0a aristocraţie locală6 *oierul 2udescu," rimul sol al artidei naţionale la curtea marelui Na oleon IH oetul Iancu 4ăcărescu, oetul răs+ăţat al saloanelor *ucureşteneH Ion C!m ineanu,( +ondatorul ;colii filar&onice din .ucureşti şi <ntemeietorul societăţii secrete 5răţia. @n această 0alerie a *oierimii din e ocă un loc distinct <l au domnitorii re0ulamentari, cărora le sunt <n+ierate slă*iciunile morale şi ina titudinile olitice. 5desea coru ţi, ei se a+lau la c9eremul uterilor străine, <ncerc!nd să-şi demonstre'e +idelitatea +aţă de ruşi, 0reci ori turci, du ă cum o cerea interesele ersonale. E istolierul scoate la lumină din *e'na uitării şi c!te%a c9i uri itoreşti, care st!rniseră sim atia contem oranilo entru +a tele lor mai uţin o*işnuite. Is ra%nicul coru t 5lecu 79eor09iescu <l anunţă e %erosul 2inu Păturică, din romanul Ciocoii %ec9i şi noi al lui N. 1ilimonH olco%nicul Ioniţă Ce0anu, anunţă arcă eroii sado%enieni. El este ti ul ostaşului care a artici at la rinci alele *ătălii ale ră'*oiului ruso-turc, do%edind cura:, a titudini militare, o utere +i'ică neo*işnuită. Maiducii 3unsu şi Iianu, +oşti *oieri de ţară, iau cale acodrului din cau'a unor in:ustiţii sociale ori a unor destine nedre te. 3udor 4ladimirescu este e%ocat dre t o %ictimă a er+idiei turcilor care a re+erat moartea atunci c!nd armatele otomane au in%adat ţara. .ăltăreşeţu, cămătarul care a ruinat e *oierul 2udescu, este e%ocat dre t un a0ent al noilor mecanisme de +uncţionare a ieţei de ca ital <n societatea ca italistă, cel care a dat %aloare *ănească imenselor moşii ale *oierimii rom!ne. .!r'o+, un tătar, oliţai nacealnic <n .ucea0, mare amator de :ocuri de noroc, se arată nemilos cu *oierii auto9toni. El <ntruc9i ea'ă su+letul răsăritean, <n care as rimea, cru'imea şi nedre tatea se armoni'ea'ă cu 0enero'itatea şi dra0ostea de %iaţă. Ion C!m ineanu este e%ocat din nou de Ion 79ica <ntr-un discurs re'entat la 5cademie <n anul "88), insist!nd asu ra calităţilor sale morale, de *oier atriot care s-a :ert+it entru interesele neamului său.
"

.oierul 2udescu <şi amanetase <ntrea0a a%ere cămătarului .ăltăreţu entru a +ace +aţă acestei <nalte misiuni naţionale. 5utorul e8em li+ică modul cum s-au ruinat a%erile marilor lati+undiari şi cum au +ost trans+ormate <n sume de *ani deri'orii, care au asi0urat entru scurt tim o %iaţă lină de lăceri +oştilor ro rietari sau cămătarilor oneroşi care <i ruinaseră e cei dint!iH ( In+ormaţiile o+erite de Ion 79ica nu sunt atestate de istorie. Ion C!m ineanu a +ost una din +i0urile marcante ale rocesului de moderni'are şi de o o'iţie %e9ementă +aţă de re0imurile autoritare re0ulamentare. Cu toate acestea, meritele ce <i sunt atri*uite a arţin şi altor mari lu tători en'tru cau'a naţională, e care Ion 79ica <i omite intenţionat.

">)

; altă cate0orie de ersona:e este re re'entată de intelectualitatea li sită de a%eri ori 0enealo0ii no*ile, şi care din 0enero'itate s-au dedicat idealuriloe naţionale. $emorialistul sc9iţea'ă N. .ălcescu. ortretele unor scriitori contem orani, dis ăruţi rematur, e%idenţiindu-lemodestia şi a*senţa oricăror or0olii literare6 N. 1ilimon, 7. 5le8andrescu, @n seria acestor oamnei e8ce ţionali se a+lă şi numeroşii dascăli rom!ni, C9iosea, C9iriţă, Stan ori Petrac9e Nănescu, +ostul ele% al lui Fa'ăr, care <l <n%ăţase e co ilul 79ica să scrie rom!neşte doar <n c!te%a seri. 5cestora le <nalţă o laudă entru modestia şi de%otamentul lor6 ... bieţi dascăla(i care au fost depozitarii li&bii (i naţionalităţii noastre$... plătiţi ca vai de ei cu un codru de p'ne$ trăiau (i &ureau necunoscuţX fără să bănuiască &ăcar că erau patrioţi$ &'naţi nu&ai de un instinct bun (i generos$ :(i făceau cu sfinţenie datoria$ fără să aibă con(tiinţa de binele ce făceau ţării lor... @n această 0alerie a intelectualilor re+ormatori şi naţionalişti , Iuon 79ica inclede şi e unii dintre re re'entanţii clerului ortodo8H mitro olitul 7ri0ore a:unsese să +ie sur09iunit de ruşi la Die% entru +idelitatea arătată intereselo ţării sale. Sunt de l!nse condiţiile materiale %itre0e ale *isericilor şi mănăstirilor dim re:urul .ucureştilor, ceea ce <m iedica <m linirea misiunilor carita*ile e care o ulaţia le aşte ta de la acestea. Ion 79ica e%ocă şi c9i urile luminoase ale unor rom!ni din a+ara 0raniţelor ţării. 7eneralul Coletti, eli*erator slă%it al 7reciei moderne, se decons iră <n saloanele ari'iene ca +iind arom!n6 (i eu slovesc ară&'ne(te$ dar sunt grecos...Parintili a &ei sboresc &a(i ară&'ne(te (i &i pare g,ine că tini la &iletea a noastrăX ,i& si&patriţi. .." un alt rom!n cu o strălucită şi a%enturoasă ascensiune <n a+ara 0raniţelor este 3eodoros, a:uns re0e al Etio iei. 1iul al ser%itorului 7ri0ore şi al 0recoaicei So+iana, el ărăsise .ucureştii şi <n "8&, se instalase <n 5*isinia. Sece ani mai t!r'iu, n anul "8/,, ăşi 0ăsise s+!rşitul <n Etio ia. Nu numai rom!nii s-au dedicat <n a+ara 0raniţelor ţării lor unor cau'e no*ile ci şi uniii străini, %i'itatori ai Eărilor Rom!ne au de%enit arti'ani ai cau'ei rom!neşti. 2a%id UrNu9ardt, un en0le' scoţian, olitician reduta*il <n ro ria ţară, <i ărea lui Ion 79ica un rieten sincer al rom!nilor, care alături de +rance'ul di lomat Pou:ad ledau <n cancelariile celor două mari ţări occidental euro ene <n +a%oarea intereselor rom!neşti. Fui Ion 79ica rom!nul <i are modest, c9iar s+iicios, +ără rea multă <ncredere <n d!nsul. Conser%ator, el res ectă cu străşnicie %aloriile tradiţionale
"

3rad. Părinţii &ei vorbesc nu&ai ro&'ne(te (i4&i pare bine că ţii la nea&ul nostruX sunte& co&patriţi...

">"

iu*ind %!nătorile,

o%eştile la 0ura so*ei, reuniunile de +amilie şi săr*ătorile

calendaristice. P!nă şi <n .ucureşti, metro ola at!t de 9ulită de scriitorii secolului al XIXlea, 79ica desco eră o lume a etrecerilor tinereşti, a c!ntecelor de a9ar şi de lume, a iu*irilor asionate. Conclu'ia cărţii este că <n rimele decenii ale secolului al XIX-lea au a ărut 0ermenii noii societăţi ca italiste, rin sacri+iciul asumat de unii *oieri şi intelectuali atrioţi. Fumea rom!nească de la "88) a ierdut <n %!ltoarea modernităţii cosmo olite con+ortul şi *elşu0ul %ieţii atrar9ale din tim urile trecute.

8ramaturgie
". .o0dan Petriceicu Masdeu6 ăzvan (i 6idra. (. 4asile 5lecsandri6 C,iriţa :n provincie, Despot4 6odă. #. I. F. Cara0iale6 % noapte furtunoasă, % scrisoare pierdută, Conul Leonida faţă cu reacţiunea. ,. .ar*u Lte+ănescu 2ela %rancea6 +pus de soare :asile .lecsandri $arele succes de u*lic al lui 5lecsandri s-a datorat nu numai oe'iei ci şi creaţiei dramatice. Uni%ersul său dramatic este com le8, coerent şi unitar, cu o lume de mare ori0inalitate <n care doar situaţiile se sc9im*ă, ersona:ele răm!n!nd <n cea mai mare arte aceleaşi. El este autorul a este /) de titluri, de la c!ntecele comice, %ode%iluri şi o erete la drame sociale, istorice şi sentimentale, +eerii o ulare şi meditaţii 0ra%e ">(

asu ra rostului cratorului şi creaţiei. 2e*utul său dramatic s-a +ăcut tim uriu, <ncă din "8,) şi a +ost ins irat din teatrul *ule%ardier +rance'. 2ramatur0ia sa are c!te%a trăsături s eci+ice, ca s re e8em lu6 euro enitateaH continuitatea, tim de &) de ani, "8,)-"89), ins iraţia din dramatur0ia +rance'ă, unitatea tematică. Starea de 0raţie a dramatur0iei lui 5lecsandri este umorul şi re'entarea a0rea*ilă a răului. Comedio0ra+ia sa im resionea'ă rin cantitate dar şi rin di%ersitate tematică. @n a+ara ersona:ului comic +eminin care i-a consacrat cele*ritatea, C9iriţa, %ariantele ei mai uţin strălucite, coana 7a9iţa ori mama 5n09eluşa doctoroaia, au +ost ins irate din realitatea rom!nească de la :umătatea secolului al XIX-lea, c!nd reţioase ridicole in%adaseră sălile de s ectacole, arcurile şi locurile de a0ement, a elau la +ormele de cultură occidentală şi le imitau +ără nici un +el de autocen'ură. @n a+ara acestor ersona:e +eminine dis use a se re+orma du ă moda a useană, dramatur0ia lui 5lecsandri s-a ins irat din istoria naţională, Despot46odă, %oie%odul a%enturier, doritor a ci%ili'a du ă model occidental $oldo%a secolului al X4I-lea, din +eeria o ulară, )'nziana (i Pepelea= din %iaţă socială şi ersonală, 2oieri (i Ciocoi= 5'nt'na 2landuziei şi %vidiu. 5lecsandri a creat c!ntecele comice, %ode%iluri, comedii, drame istorice şi sentimentale. Reali'ate <n %ersuri de mare +luiditate ritmică, cu o mu'ică accesi*ilă, uşor de memorat. @n dramatur0ia sa se o*ser%ă o e%oluţie6 de la +ormele accesi*ile unui u*lic neinstruit ale comediei *ule%ardiere la cele ale comediei de caracter şi de mora%uri, de la drama sentimentală la cea de meditaţie asu ra condiţiei omului de 0eniu <ntr-o lume mesc9ină, inca a*ilă a-i <nţele0e su erioritatea. Iorgu de la )adagura, rima comedie de succes a lui 5lecsandri, A iesă de circumstanţă, o com unere im ro%i'ată şi aruncată e 9!rtie <n două-trei 'ile,B con+orm ro iilor mărturisiri, se e%ocă un contrast iramidal <ntre ci%ili'aţie şi non ci%ili'aţie, de'*aterile +ilolo0ice dintre tradiţionalişti şi neolo0işti desco eră s oiala de ci%ili'aţie, su er+icialitatea, dis reţul indolent şi con+orta*il +aţă de %alorile auto9tone. Eroina rinci ală, 7a9iţa, este o reţioasă ridicolă ce nu-şi 0ăseşte erec9ea <n ră+uita localitate de reşedinţă, Sada0ura, as iraţiile sale culturale ne0ăsind un interlocutor e măsură. Ia(ii :n carnaval ori *n co&plot :n vis antici ă +arsele cara0ialene, Conu Leonida faţă cu reacţiunea= % noapte furtunoasă ori D/ale carnavalului. 3a-i Funătescu, su erstiţios şi o*sedat de iminenţa unei re%oluţii, este <n +a t un +uncţionar c9iulan0iu.

">#

Să*iuţă, un strămoş al lui Pristanda, amestec de candoare şi %iclenie <i susţine temerile6 A.ine 'ici, coane 3a-i, datoria noastră de atrioţi este să <nă*uşim com lotul <n +aşă. 3re*uie să +acem, să dre0em şi să <nc9i uimB, Carna%alul, etrecerea la modă <n Eările Rom!ne, im usă de armatele de ocu aţie din acea e ocă, o+erea dramatur0ului rile:ul de a ima0ina o lume e dos, care nea0ă entru c!te%a ceasuri rin mască şi tra%esti relaţiile resta*ilite <ntre oameni, s+idea'ă ierar9iile şi <ncearcă să-şi +ăurească o nouă morală. E0ali'area e care o roduce carna%alul rin mască şi tra%esti, tendinţa sa de a şter0e deose*irile sociale şi as iraţia unei re%oluţii. C'ntecelele co&ice sunt caricaturi ale ti urilor umane o ulare. Ele sunt reali'ate su* +orma unor monolo0uri, +i'iolo0ii, scene de mora%uri. .ar*u Făutarul, cel care uimise e Fis't <n tim ul şederii la Iaşi, este un sim*ol al %remilor a use6 ?u &ă duc$ &ă prăpădescP Ca un c'ntec bătr'nesc. Sandu Na oilă este o %ictimă a ro0resului, *oier ultra-retro0rad, conser%ator, a+lat su* semnul unei lumi +eudale condamnată la moarte. Cle%etici este *unicul lui Caţa%encu, atronul 0a'etei 8ogoa(a patriotică, a cărui u*lic al identitate constă <n contrastul dintre cu%inte şi realitate. Succesul de Fuc9ian sau $atei $illo. Se reali'a

c!nteceleelor comice s-a datorat actorilor care au inter retat aceste artituri dramatice6 entru rima dată <n istoria teatrului rom!nesc itorească, cu ersona:e care trăiesc şi <nt!lnirea dintre un autor dramatic cele*ru şi actorul său re+erat. @naintea momentelor lui Cara0iale, se su0era o lume a*surdă şi imortali'ea'ă anomalii şi mora%uri sociale, +i'iolo0ii şi caractere. C&iri a= personaB comic specific românilor Persona:ul +eminin antolo0ic al comedio0ra+iei sale este Coana C9iriţa, al cărei succes s-a datorat <n mare arte actorului $atei $illo care l-a :ucat e scenă <n tra%esti. P!nă <n "8>&, autorul o+erise u*licului trei i osta'e ale C9iriţei, <n %oia0iu, c!ntecel comic, la Iaşi şi <n ro%inţie, +arsă şi comedie. El scrie du ă această dată ultimul te8t entru eroina sa, ado t!nd o atitudine conciliantă şi *ine%oitoare entru cea care <şi <m lineşte o+ta de a '*ura <n *alon, +ără a mai +i ţinta 0lumelor tinerei 0eneraţii. C9iriţa este un ersona: de teatru o ular, ridicol la modul su*lim, construit e *a'a contradicţiei dintre esenţă şi a arenţă, dintre as iraţie şi realitate. @ndră0ită de u*lic entru stilul ei direct, entru +elul ei de a +i ridicolă şi admira*ilă <n acelaşi tim , este

">,

demnă de r!s şi de l!ns totodată. Condamnată de autor şi de %remuri la eşec, ea este sancţionată cu as rime entru ridicolul as iraţiilor şi acţiunilor sale, entru credulitatea, li sa de măsură şi ne%oia ei de ar%enire. C9iriţa este animată de un ar%enitism cultural deoarece ea mani+estă un ade%ărat cult al ci%ili'aţiei +rance'e, e dre t că entru +ormele ei e8terioare de mani+estare, care <i transmit un anumit mod de %iaţă. 5m*iţiile ei a*stracte %i'ea'ă com ortamentul, s iritul. Ridicolă, %ul0ară şi i0norantă, ea +ace tentati%a de a-şi de ăşi condiţia recară, <nscriindu-se <n rocesul de trecere a unei <ntre0i colecti%ităţi la o altă mentalitate, de la %alorile +eudale la cele *ur09e'e, de la o ci%ili'aţie de ti oriental, indolentă, satis+ăcută de sine şi starti+icată, la conce ţia a useană, acti%ă şi democratică. 2ramatismul ersona:ului re'idă <n eşecul a%enturii sale culturale. 5+lată la inter+erenţa a două lumi care o dis ută <n e0ală măsură şi cărora le a arţine rin rădăcini ori rin as iraţie, ea arde şi se consumă, 0ăsindu-şi sal%area <n 0rosolanul .!r'oi, cel care re re'intă %alorile atriar9ale ale +amiliei ocrotitoare. E dre t că .!r'oi, re'istă ro%ocărilor <nnoitoare ăstr!nd cu s+inţenie <n noua lume coru ţia şi slu0ărnicia, re re'entată de o*iceiul eşc9eşului =curcanul?. El <şi a+işea'ă +alsa no*ilitate adusă de Re%oluţia de la "8,8, a+irm!nd cu m!ndrie6 Du&nezeu (tie c'te a& păti&it la #" ca patrioţiQ Cei mai a0resi%i cu *iata C9iriţa şi i0noranţi ai atimii ei <nnoitoare sunt tinerii Fuluţa, Feonaş, c9iar şi im*ecilul 7uluţă cărora %rea să le trase'e un %iitor de certitudine materială şi su+letească. Ea ştie că s oiala de cultură este necesară noilor %remi şi du*lată de oarecare a%ere ar ermite ro0eniturii sale să trăiscă con+orta*il, <ntro lume inca a*ilă a sancţiona rostia şi im ostura. 8ramaturgia vârstei mature )'nziana (i Pepelea este o creaţie dramatică ce anunţă 0ustul secolului XX entru inter retarea miturilor şi a istoriei, rin actuali'area acestora. Ea ro une o e8 ediţie *urlească sau eroi-comică este anotim uri, o succesiune de eisa:e e +ond de *asm, o serie de ta*louri +eerice şi descri ti%e, use su* semnul %ra:ei şi +antasticului +olcloric =S!na Facului, Im eriul Iernii?. Eroii, Pe elea, arodie a lui 1ăt-1rumos, S!n'iana, arodie a Ilenei Cos!n'eana au trăsături <m rumutate din lumea comediilor anterioare ale dramatur0ului. Păcală şi 3!ndală, eroii olitici ai +eeriei, au cores ondenţe cu mai marii

">&

%remii, .rătienii, C 5 Rosetti, Carol I, $acedons-i şi re re'intă o ale0orie olitică, o meditaţie asu ra *inelui şi răului <n societate. 2intre dramele sale, cele mai cunoscute sunt Despot46odă$ ins irată din istoria medie%ală a $oldo%ei, o re lică la creaţiile anterioare semnate de .. P Maşdeu şi 2. .olintineanu. @n +inalul %ieţii el scrie două drame romantice e tema condiţiei creatorului de 0eniu, 5'nt'na 2landusiei şi %vidiu. E8em lul lui Moraţiu şi ;%idiu, marii oeţi ai 5ntic9ităţii latine <l a:ută să e8em li+ice c9inul creaţiei şi atimile creatorului <ntr-o lume care nu este dis usă a-i recunoaşte %aloarea.

Critica
3itu $aiorescu6 % cercetare critică asupra poeziei ro&'ne de la !"V@, Direcţia nouă :n poezia (i proza ro&'nească, Co&ediile d4lui Caragiale, ?&inescu (i poeziile lui >itu 5aiorescu 2u ă 7. Călinescu ori0inea lui 3itu $aiorescu este AţărăneascăB. 3atăl, Ioan 3ri+u ="8"""8/,? era născut <ntr-un sat rom!nesc din :urul .la:ului, un intelectual asionat de idealul naţional, cu studii teolo0ice la .la:, Clu:, Pesta, 4iena. Nu-şi +inali'ea'ă studiile teolo0ice deoarece se <ndră0osteşte de $aria Po a'u, şi de%ine ro+esor <n Pro%inciile Rom!ne6 mai <nt!i la Craio%a, a oi la 7iur0iu, .ucureşti şi Iaşi. Ioan $aiorescu a re re'entat 0u%ernul ro%i'oiu al Re%oluţiei rom!ne la 4iena <n "8,8. S-a mani+estat ca un o o'ant at!t al %ec9ilor cole0i ardeleni c!t şi al cor ului ro+esoral din Re0at. Li-a im us autoritatea <n +amilie, ceea ce a tre'it la +iul său, 3itu, reacţii de contestare şi dorinţă de a-i lua locul. Ioan $aiorescu este re re'entati% entru rom!nul din 3ransil%ania care <şi căută ro ria identitate naţională. 5şe'at <n Rom!nia <ncă din "8,), i se acordă cetăţenia a*ia <n anul "8/) de către I. 5l. Cu'a.

">/

$ama lui 3itu $aiorescu, $aria Po a'u ="8"9-"8/,? a arţinea unui +amilii cu a titudini s irituale şi ractice, care au s ri:init-o <n %remurile 0rele ale tinereţii. 4iaţa sa a +ost <nc9inată soţului şicelor doi co ii, 3itu şi Emilia. 3it-Fi%iu $aiorescu s-a născut <n "8,), "& +e*ruarie, la Craio%a şi <n rimii ani ai co ilăriei, !nă <n "8&", şi-a urmat <nsoţindu-şi +amilia <n ere0rinările olitice. @ntre "8&"-"8/", cu a:utorul a două *urse o*ţinute de ărintele său = la .la: şi .ucureşti?, a +ost ele% e8tern şi intern la Cole0iul 3eresianum din 4iena, unde a rimit o educaţie se%eră. ;*li0at a <n%ăţa lim*a 0ermană, adolescentul nota <n 9urnalul său =" martie "8&/?6 A; să le arăt mă0arilor de %iene'i ce e un rom!nGB. 5nii de cole0iu sunt marcaţi de un sentiment acut de <nsin0urare, clamată a roa e <n +iecare a0ină6 A@n ce stare curioasă mă a+luG @n şcoală sum ur!t de toţi, a+ară de %ro c!ţi%a din ei cu eminenţăH din &(, numai ") stau mai *ine cu mine, cu ceilalţi mă stricai J...K. Nimeni nu mă cunoaşteB. @n alte a0ini el se con+esa6 ANi se duce tot c!şti0ul %ieţii c!nd nu ne utem <m ărtăşi altoraB. A5 nă'ui s re ce%a <m reună cu alţii şi a trăi su+leteşte <m reună cu alţii este un ideal ireali'a*ilB. E. Fo%inescu, unul dintre *io0ra+ii săi, a recia'ă că A+ă tura sa morală de o aşa rară armonie nu era un dar 9ără'it rin naştere şi tem erament ci, <n *ună arte, o cucerire eroică a lui <nsuşi.B @n "8&8 trece e8amenul de maturitate la 4iena, ca şe+ de romoţie al Cole0iului 39eresianum, du ă care <şi ia doctoratul la uni%ersitatea din 7eissen, 7ermania, cu o disertaţie des re +ilo'o+ia lui Mer*art =De p,ilosop,ia -erbati?. @n "8&9 <şi ec9i%alea'ă la Paris *acalaureatul <n litere şi dre t. Re%ine la .erlin unde o cunoaşte e %iitoarea sa soţie, Clara Dremnit' şi de%ine mem*ru al Societăţii de +ilo'o+ie. Se re<ntoarce <n ţară, mai <nt!i la .ucureşti, a oi la Iaşi, unde se sta*ileşte entru a roa e un deceniu. Urcă <n ierar9ia uni%ersitară ieşeană cu re e'iciune, <n "8/# +iind director al Cole0iului Naţional, ro+esor, decan şi rector al Uni%ersităţii, inau0urea'ă relecţiunile o ulare ale Iunimii. Fa numai (, de ani era un om <m linit6 căsătorit cu Clara Dremnit' şi cu un co il, Fi%ia, a%ea o +rumoasă carieră de ro+esor şi se lansase <ntr-o strălucitoare carieră de om olitic. 2in ne+ericire, i se <nscenea'ă un eni*il roces de imoralitate <n "8/, care <i sto ea'ă ascensiunea socială şi olitică şi <i scutură ec9ili*rul +amilial.. Pierde +uncţiile *ănoase şi este o*li0at să se dedice a%ocaturii, să <n+iinţe'e un institut ri%at =Institutele unite?. 5cum se dedică cu asiune şi acti%ităţii critice, u*lic!nd cele

">>

mai im ortante studii de direcţie literară6 Despre poezia ro&'nă, ;coala 2arnutiu, Poezia populară, Despre scrierea li&bii ro&'ne, Li&ba ro&'nă :n >urnalele din +ustria, 3n contra direcţiei de astăzi din literatura ro&'nă. @şi clari+ică o ţiunile re+eritoare la6 al+a*etul latin şi scrierea +onetică, urismul etimolo0ic, +ormele culturale +ără +ond. 2in unctul de %edere al oliticii el de%ine un susţinător loial al lui Carol I, acţion!nd ractic entru consolidarea dinastiei 0ermane <n Rom!nia şi entru consolidarea re0imului arlamentar. @n ciuda eşecului uni%ersitar, 3itu $aiorescu <şi ordonea'ă acum ideile, <şi lim e'eşte o*iecti%ele %iitoare, dedic!ndu-se din anul "8>" oliticii conser%atoare. @n "8>, este ministru al Instrucţiunii entru o scurtă erioadă, su+icientă entru a acorda *urse de studii lui Eminescu şi Sla%ici la .erlin, de a <nce e editarea documentelor Murmu'ac9i, de a +inanţa şcolile rom!neşti din .raşo%, restaurarea mănăstirii Curtea de 5r0eş, ti ărirea mono0ra+iei lui 5l. ;do*escu, Cezaurul de la Pietroasa ş.a. El <şi desco eră acum %ocaţia eda0o0ică modernă şi ra0matică. Este re rimit <n 5cademia Rom!nă <n "88), de unde demisionase <n "9/>. Perioada "88"-"9)9 este +astă <n %iaţa lui 3itu $aiorescu. Se recăsătoreşte cu 5na Rosetti, ţine con+erinţe u*lice des re 9i notism, si9olo0ie e8 erimentală. Pu*lică noi articole6 3n contra neologis&elor, Literatura ro&'nă (i străinătatea, Despre progresul adevărului :n >udecarea lucrurilor etc. 2in "88, reia acti%itatea uni%ersitară, la .ucureşti de data aceasta, ţin!nd cursuri de Fo0ică şi de Istoria +iloso+iei <n secolul la XIX-lea. Pu*lică o serie de articole6 Co&ediile d4lui Caragiale, %ratori$ retori$ li&buţi, %ct. 8oga. Poezii, M. )adoveanu. Povestiri. 2es+ăşoară acti%itate olitică şi 0u%ernamentală ca6 ministru, rim-ministru, reşedinte de cameră ş.a.. Ultimii ani ai %ieţii ="9")-"9">? sunt su* semnul sin0urătăţii şi ai ră'*oiului. 2in unctul de %edere al %ieţii sentimentale 3itu $aiorescu a +ost <ntr-o ermanentă căutare a +emeii ideale şi a +amiliei armoniase, atriar9ale,. 2in ne+ericire, el a eşuat <n căsnicie şi nu a%ut cu +iica lui o relaţie +erită de re roşuri dureroase. Pe linie ro+esională, $aiorescu a dorit să <n+iinţe'e o direcţie +ilo'o+ică rom!nească, ori0inală. 2in ne+ericire nu a u*licat nici o lucrare +undamentală. @n domeniul cultural a +ost <nsă un lider de o inie care rin +orţa ar0umentelor a im us o direcţie nouă literaturii noastre. 5ici a <nre0istrat cel mai dura*il succes reuşind ca rin

">8

loialitate +aţă de %alorile autentice, rin lu ta constantă <n +a%oarea ideilor sale culturale şi rin ermanenta re'enţă <n conştinţa u*lică să reoriente'e cultura rom!nă. @n domeniul olitic el a ro+esat un naţionalism sincer, modern, +ără e8tremisme, a entru6 sta*ilitate şi ordine <ntr-un stat s ri:init monar9ia constituţională, a militat

uternic, entru +ormrea unei ături olitice oneste, incoru ti*ile. 0pera ; era lui 3itu $aiorescu este alcătuită dintr-o suită de %olume memorialistice =9urnalul, "8&&-"9">, ?pistolarul, "8&&-"8&9, Istoria conti&porană a <n "89(?, c!te%a cărţi de lo0ică şi +iloso+ie =?le&ente de logică, o&'niei, "8//-"999, elaţia, Consideraţii Cugetări (i aforis&e7, două %olume de Critice =ediţia I u*licată <n "8>, şi ediţia a doua filosofice, Ideile teleologice ale ,erbartianului C. ). Cornelius, Cursul de logică?. @n domeniul cultural, acti%itatea lui 3itu $aiorescu s-a materiali'at <n consideraţii estetice, critice, olemice sau de +iloso+ia culturii. E. Fo%inescu a recia că Aarta lui $aiorescu este de ordin clasic *a'ată e ec9ili*rul static de +orţe. Ea este e8 resia literară a <nsăşi structurii lui si9olo0ice clasiceB. @n o Cercetare critică asupra poeziei ro&'ne la !"V@ el delimita condiţia materială =+orma, e8 resia oe'iei, o*ţinută cu a:utorul cu%intelor mai uţin a*stracte şi a +i0urilor retorice? de cea ideală =su*stanţa, conţinutul care <nseamnă o de'%oltare 0ra*nică s re o culme +inală, o mai mare re e:une a mişcării ideilor, o e8a0erare a sentimentelor?. $eritul lui 3itu $aiorescu este acela de a +i de+init esteticul rin scoaterea lui din alte cate0orii cu care era <m*răcat. El roclamă autonomia esteticului şi amoralitatea artei, o un!nd un %eto mediocrităţii şi disociind <ntre cate0oriile de estetic şi etic. @n o inia lui $aiorescu eticul este <n0lo*at <n estetic deoarece numai o o eră care nu are %aloare artistică este imorală. Se solidari'ea'ă ast+el cu 5ristotel şi Sc9o en9auer entru care arta ridică su+letul omenesc la e8ta', iar morala artei nu se ra ortea'ă la su*iectul ei, ci la %aloarea ei. Emoţia estetică ro riu-'isă. 3itu $aiorescu este ade tul unei critici, care +ie şi amară se a+lă su* semnul dre tăţii şi al ade%ărului. El ractică nu numai o critică de direcţie, ci şi una oca'ională. @n rima +a'ă, "8/#-"8>), el a ro+esat o critică ne0ati%istă, iar din "8>) a consacrat noua direcţie <n literatura şi cultura rom!nă modernă. er+ectea'ă oamenii rin contem laţe, nu rin lectura

">9

0pera memorialistic" 3ermenul de :urnal are ca rima acce tiune e aceea de 'iar cotidian si a*ia in al doilea rand denumeste un caiet cu insemnari 'ilnice. Pornind de la cu%intul :ournal, termenul are in centru ideea de 'i, de cotidian, +ie ca este :urnal de calatorie, de *ord sau :urnal literar. 3raditia acestuia din urma este indelun0ata. 1ie ca oarta numele de :urnal, memorii, amintiri, scrierile cu caracter memorialistic %in dintr-o multitudine de ne%oi6 aceea de recunoastere, de e8 licare, aceea de incercare de a memori'a lucrurile care, cu si0uranta se %or ierde odata cu trecerea tim ului, aceea de a retrai anumite momente, de a conta*ili'a, urmarind o e%olutie, de a intele0e mai *ine lumea la o a doua ri%ire si lista oate continua. Cine scrie :urnaleC ;rice ersoana care mani+esta una sau alta din ne%oile de mai sus. Nu se oate intocmai un ro+il si9olo0ic numai e aceasta *a'a +ara ca mar:a de eroare sa de aseasca limitele acce ta*ile. E8ista :urnale ale medicilor, militarilor de cariera, oamenilor olitici de a+aceri, memorii ale 'iaristilor din resa scrisa sau radio t%, ale olitistilor sau ale in0inerilor constructori etc. intre acestea, :urnalele scriitorilor Fiteratura romana cu mult este o suta de :urnale, dintre care cele mai cunoscute si au ca autori e6 Nicolae .alota, Eu0en .ar*u, 7eo .o0'a, $ircea Cartarescu, Ser*an Cioculescu, Emil Cioran, Nic9i+or Crainic, $ircea Eliade, 7ala 7alaction, Ion 79ica, Paul 7oma, Nicolae Ior0a, Eu0en Fo%inescu, 3itu $aiorescu, Camil Petrescu, $arin Preda, $i9ail Se*astian, Nicolae Stein9ardt, $ircea Saciu sau e re re'entantii Scolii de la 3ar0o%iste. 1ie ca %or*im des re acestia, +ie de literatura euro eana, mult mai *o0ata in :urnale si memorii =nu-i mentionam decat e 5miel, Sainte-.eu%e, +ratii de 7oncourt, $alrau8, Simone de .eau%oir, $ar0uerite Tourcenar etc?, a%em in minte conce tul de scriere cu caracter auto*io0ra+ic. 5dica des re sine, des re eul autor. Numai ca ro*lema este cu mult mai com letata. $ulti scriitori si critici literari considera ca *io0ra+ia tre*uie se arata total de o era moti%and ca omul nu se oate cunoaste citind romanul sau, de ilda si nici romanul in cau'a nu se %a intele0e mai *ine rin ra ortare imediata la %iata autorului. E8ista identitate intre autorul si erou, cum am +i tentati sa s unem la o rima %edereC do*andesc si o e8 licite %aloare literara.

"8)

$arcel Proust, scriind des re Sainte-.eu%e, disocia intre eul ro+und, oetic, a+lat in ro+un'imile +iintei si o0lindit in carti si eul su er+icial, iar Rim*aud mer0ea mai de arte6 ZCar :e est un autresB Paul 4alerQ considera ca nu omul este cau'a o erei, nu el este autorul. ; era nu are roducator care sa oata +i 0asit in %iata comuna, iar autorul nu +ace altce%a decat sa incurce datele ro*lemei, +iind Zun detaliu a roa e inutilaB ; erele sunt deci +iicele +ormei lor, care au a arut inaintea lor. Psi9anali'a lui 1reud se do%edea ne utiincioasa in +ata creatorului, a oetului din cau'a ericolului reducerii la o sc9ema, la un attern, la o o*sesie. 2iscursul auto*io0ra+ic al lui Roland .art9es o+era o ers ecti%a inedita6 un ZeuB care %or*este des re un ZelB, caruia i se su*stituie, e care il in0lo*ea'a intr-o *io0ra+ie structurala sau dim otri%a, e8ista un ZelB care de une e+orturi sustinute entru a relua cate%a dintre +unctiile unui ZeuB care isi re+u'a menirea aceea de a se nara. Reuseste insa ZeuB sa +ie Z5ltulB asa cum isi dorea Ste 9ane $allarmeC Se are ca actiunea este +oarte ane%oioasa daca nu im osi*ila, scriind artistul isi une o masca, care e insa, de cele mai multe ori, una a sinceritatii. 5dmitand e8istenta unui eu ro+und =eul roustian? si al unuia su er+icial =eul saint*eu%ian? si ca o era si a artine rimului, cum utem ras unde la intre*area cine este acesta6 eul total al e8istentialistilor, eul ro+un'imilor din si9anali'a, eul ur al lui 4alerQ, non-eul retoricienilor sau eul mitic al lui .oris de Sc9loe'erC " Si a oi cine +ace, realmente, discursul intr-un te8tC Cine %or*esteC .lanc9ot crede ca e8ista un non-eu, care se 0oleste in tim ce se metamor+o'ea'a in lim*a:. E, de +a t, un eu ro+und care il include e cel su er+icial entru ca scriind, aduce in rim- lan +i0ura unui om comun care rin actiunea de a scrie carti de%ine unul de e8ce tie 3itu $aiorescu inau0urea'ă :urnalul intim <n "8&&, <n care notea'ă cu re0ularitate im resiile 'ilnice !nă <n / mai "9">. 5lcătuit din ,, de caiete, :urnalul maiorescien este redactat <ntre aniii "8&& -"88/ <n 0ermană, a oi <n rom!neşte, semn al inte0rării sale de line şi asionate <n %iaţa Rom!niei.

"

Eu0en Simion, Intoarcerea autorului, . "("

"8"

2ibliografie $aiorescu, 3itu, Istoria conti&porană a o&'niei, "8//-"9)) ediţie <n0ri:ită de Simion $e9edinţi, editura Socec, "9(& $aiorescu, 3itu, Critice, $iner%a, "9>8 $aiorescu, 3itu, 9urnal (i ?pistolar, %ol. I-III, $iner%a, "98)

"8(

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful