P. 1
Cursuri Geologia Romaniei 2011-2012

Cursuri Geologia Romaniei 2011-2012

|Views: 17|Likes:
Published by Alin Mld

More info:

Published by: Alin Mld on Feb 09, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/30/2015

pdf

text

original

Sections

  • Noţiuni generale asupra unităţilor geostructurale majore ale scoarţei
  • Terminologia stratigrafica prepaleozoica
  • Cuvertura sedimentara a Platformei Moldevenesti
  • Conte1tul paleogeografic la inceputul /armatianului
  • Tectonica
  • Relatia cu $rogenul Carpatic
  • Tectonica'
  • Tectonica unitatii Tulcea
  • Consideratii generale
  • Cicluri $rogene
  • 0' :ona cristalino3mezozoica
  • 0'&' Unitatea central est carpatica ,Compartimentul Nordic)
  • 0'(' :ona cristalina mezozoica % Compartimentul /udic
  • Panza 2etica
  • Panza de /everin
  • Panzele /upragetice
  • 6lisul +ntern
  • 6lisul median
  • 6lisul e1tern
  • 0uto!tonul #anubian

Noţiuni generale asupra unităţilor geostructurale majore ale scoarţei

La scara terestra, din punct de vedere al tectonicii sunt separabile doua mari categorii de unitati geostructurale: - platforme si scuturi - centuri orogenice a) Platformele si scuturile Reprezinta acele zone care au un grad de stabilitate foarte mare sub raport tectonic. Se utilizeaza in literatura de specialitate sub aceste denumiri si termenul de craton(cratogen). Acestea sunt supuse din punct de vedere geodinamic doar la simple basculari pe verticala la care se adauga si miscari de translatie datorita faptului ca acestea constituie placile litosferice. Ca urmare a procesului de basculare, platformele sunt supuse invaziilor sau retragerilor marine (oceanului planetar). nvazia sau retragerea oceanului planetar intra sub incidenta eustatismului planetar. !ste dificil astazi sa deosebim in cadrul succesiunii planetare cu discordante mai ales in cadrul depozitelor de platforma doar dupa revenirea procesului de basculare cat si eustatismului. n cadrul zonelor de craton se pot distinge " etape evolutive considerate a fi eta#e structurale specifice. Avem definite bine " eta#e : unul inferior si altul superior. Sunt bine reprezentate in ma#oritatea cazurilor unde sunt platforme. Etajul stratigrafic inferior constituie soclul (fundamentul) in ma#oritatea situatiilor. Acest eta# este alcatuit din grupuri de roci cristalo-filiene, roci care sunt strabatute de corpuri magmatice. n ascensiunea geostratigrafica soclul corespunde unei etape in care regiunea respectiva a trecut printr-o faza de bazin de sedimentare si apoi printr-un ciclu orogenic prin care seriile sedimentare au fost supuse unor procese de cutare dar si unor procese de metamorfism. $lterior catena orogenica generata a fost supusa unor procese de rea#ustare statica urmata de o eroziune puternica si adusa in final in stadiul de peneplena. Aceasta etapa arata cum orogenul peneplenizat este integrat vec%ii placi litosferice la marginea careia a fost integrat. Soclul este un vec%i orogen. &rocesul de peneplenizare se mai numeste proces de cratonizare. Sunt situatii in care ulterior procesului de cratonizare a vec%iului orogen, soclul a revenit in domeniul de sedimentare si sunt situatii in care s-au acumulat stive de sedimente impresionante (peste '((((m). n ma#oritatea situatiilor depozitele acumulate au ramas in pozitie primara (orizontala) dar sunt cunoscute si situatii in care au fost usor deformate. Revenirea soclului in domeniul de sedimentare constituie un nou ciclu de evolutie care genereaza eta#ul structural superior (cuvertura sedimentara). Limita dintre eta#ele structurale (soclu-cuvertura) este data de o discontinuitate ma#ora. n cadrul soclului intalnim mai multe situatii. Se pot intalni roci metamorfice de tip : tipul rocilor globale ne obliga sa consideram ca sunt la origine ofiolite metamorfozate. Sunt situatii in care soclurile vec%i (prealpine) afloreaza fara sa mai suporte cuvertura sedimantara sau aceasta este foarte subtire si pastrata ca martori de eroziune. Soclurile poarta denumirea de scut. !)ista si alte situatii in care zone de soclu cristalin sau magmatic apare pe areale foarte reduse. La aceasta situatie se utilizeaza denumirea de masiv. *asivul este scut care are dimensiuni mai reduse. +arsta platformelor sau scuturilor se stabileste in functie de ciclul tectonic care a dus la realizarea de orogen al vec%iului soclu, dar si la cutarea si metamorfozarea rocilor pree)istente. Acest criteriu a facut ca sa se utilizeze denumiri pentru platforme dupa cum sunt : platforme proterozoice, platforme Caledonice sau platforme Hercinice. S-ar putea sa mai intalnim si alte denumiri precum

platforma !pi%ercinica sau !piproterozoica care semnifica faptul ca aceste platforme au cuvertura ceva mai noua decat soclul. b)Centuri orogenice n mare sunt unitati ma#ore tectonice rezultate in urma unei evolutii geotectonice. Centurile corespunzatoare unui sir muntos de regula cutat rezultat din evolutia unei arii labile din scoarta terestra. Centurile orogenice se plaseaza la limita dintre placi, acesta fiind si motivul pentru care au o structura tectonica foarte complicata intalnindu-se cute simple, deversate, altele culcate mergand pana la panze de saria#. La ansamblu, centurile orogenice manifesta miscari verticale pozitive datorita proceselor de rea#ustare izostatica. Centurile orogenice arata,materializeaza directiile de evolutie a vec%iului ocean consumat, resturile fiind integrate ca ofiolite sub forma de olistolite sau sub forma panzelor de obductie. Centurile orogenice sunt caracterizate si de o seismica destul de ridicata. -one de megasutura.

Terminologia stratigrafica prepaleozoica
n literatura actuala se utilizeaza terminologia consacrata si atestata dar se mai intalneste si alta. .ie de influenta anglo-sa)ona fie ruseasca. /erminologia in cauza are sensuri aplicate fie in domeniul stratigrafiei, astfel termenul de R &0!A1 provine din literatura rusa fiind utilizat pe geologia *untilor $ral. n literatura latina $ralii erau cunoscuti ca Rip%eus. Acest termen este ec%ivalent cu o parte din termenii clasici din &roterozoic mediu cat si cel superior. Ca plasare in timp, Rip%eul vine de la '(((m.a in urma pana pe la 2((m.a. !ste sinonim si cu alti termeni precum S * A1, 3!L/ A145 !6CA*3R A1. +endianul (rusa) introdus de So7olov reprezinta partea terminala a Rip%eanului. Stratigrafia depozitelor vendiene se gaseste sub depozitele cambriene. Stratotipul se gaseste in &odisul +aldai si este plasat in timp de pe la 2((m.a. pana la 89(m.a $n alt termen este 3A :AL A1 ; termen ce se refera la o faza geotectonica in limita ciclurilor tectonice proterozoice si caledoniene. Stratigrafic, acest termen este ec%ivalent cu Rip%eanul. Corespunzator acestor termeni se regasesc denumirile unor cicluri orogenice, denumiri care au fost preluate dupa o serie de zone consacrate pe alte continente. Astfel, in scutul 3altic este cunoscut ciclul orogenetic S+!:6/!1 A1 ; :AR!L A1. Aceasta este clasata in timp in &roterozoicul inferior depasind limita cu &roterozoicul mediu. <in geologia zonei Canadiene au fost preluate in zona denumirile unor faze tectogenetice, precum faza !lsoniana petrecuta la inceputul &roterozoicului mediu, =reenvilian ; <alslandiana, care s-au manifestat spre sfarsitul &roterozoicului mediu. &entru fazele de la sfarsitul &roterozoicului superior se folosesc > termeni care sunt ec%ivalenti : 6rogeneza Cadoniana sau Ass?ntica@ 6rogeneza 3ai7aliana Cadonian ; preluat din literatura franceza si predominant zonei Cadone Ass?ntic ; engleza Se pare ca se impamanteneste ca pentru &roterozoic sa se foloseasca termenul de &recambrian Superior, *ediu si nferior.

Unitati structurale majore de pe teritoriul Romaniei
Aran#amentul structural care se gaseste actualmente pe teritoriul Romaniei reprezinta ultimul stadiu in care se gaseste orogeneza alpina. Ciclul orogenetic alpin a inglobat formatiuni mai vec%i decat mezozoicul dar si formatiuni depuse pe parcursul acestui ciclu, formatiuni care au suportat efectele fazelor tectogenetice. <espre formatiunile reluate din &aleozoic si &roterozoic se poate spune

ca mai pastreaza amprentele orogenezelor anterioare (%ercinica, caledonica, ass?nica). La nivelul teritoriului Romaniei efectele tectogenetice alpine sunt caracterizate din punct de vedere structural sub " aspecte diferite : - un aspect de orogen (alpin) cu structura complicata, cel putin cutata@ acest aspect constituie unitatea de orogen - un aspect de platforma constituita de unitati cu structura simpla, necutata si aproape cu dispozitie orizontala@ sub acest aspect sunt cunoscute unitatile de platforma. Unitatile de platforma includ asa-numita Platforma Moldoveneasca, care este o terminatie, sectorul vestic al asa-numitei &latforme !st-!uropene. Platforma ala!a este tot un sector dar nordic al &latformei *oesice (pozitionata intre Carpati si 3alcani). ntre &latforma *oldoveneasca si &latforma +ala%a este amplasat un sector cu structura tot de platforma cunoscut sub denumirea de Platforma "arladului si a #eltei #unarii . Acest sector este o parte componenta inspre +est a unei alte unitati structurale ma#ore ce se intinde spre Asia Centrala, unitate numita &latforma Sc?tica. /ot la acest aspect al unitatilor de platforma mai pot fi adaugate inca " sectoare care in principiu prezinta caracteristici platformice : Platforma Covurlui si Platforma "abadag. &rin opozitie cu orogenul, unitatile de platforma sunt unitati rigide, consolidate. n ceea ce priveste aspectul de orogen alpin pe teritoriul Romaniei avem catena Carpatica (constituita din " segmente distincte): a) Carpatii 6rientali si Carpatii *eridionali b) Carpatii Apuseni Cele " segmente au evoluat sub aspect orogenetic in legatura cu " arii geosinclinale legate de rifturi, segmente separate de o margine continentala rupta din e)tremitatea +estica a &latformei !st!uropene. &e arealul Carpatilor Romanesti, in partea finala a conturarii acesteia prin scufundarea unor portiuni insemnate s-au format bazine tectonice. Acestea au functionat ca si arii sau bazine de sedimentare. 6data cu evolutia acestor bazine a#ungandu-se in faza de colmatare si e)punerea subaeriana, acestea au capatat caracterul unor depresiuni, fiind mai #oase decat rama muntoasa dimpre#ur. &e teritoriul Romaniei, depresiuni : <epresiunea /ransilvaniei, <epresiunea /imisoara ; Carei, <epresiunea Sig%et, <epresiunea Comanesti, <epresiunea 3rasov, <epresiunea Ciuc, <epresiunea 0ateg ; Strei, <epresiunea Caransebes ; *e%adia, <epresiunea 3eius. n conte)tul structural romanesc, catena de orogen prezinta o pozitie de suprapunere peste platforme mai vec%i : *oldoveneasca si +ala%a, pentru ca orogenul carpatic a prezentat in timp geologic o directie de miscare cu caracter divergent. <atorita e)istentei unei directii de miscare a catenei carpatice pe teritoriul Romaniei, unitatea de platforma constituie asa numitul domeniu de .6R!LA1< ( +orland). ntre &latforma 3arladului si +ala%a se gaseste o alta catena de orogen mai putin spectaculoasa, catena denumita $rogenul Nord % #obrogean. <aca analizam pozitionarea catenelor orogenice ce se gasesc actualmente pe teritoriul Romaniei se poate spune ce orogenul carpatic poate fi considerat un orogen pericratonic. n timp ce orogenul 1ord ; <obrogean este amplasat in interiorul placii tectonice si poarta denumirea de orogen intracratonic. 6 comparatie intre orogenul carpatic si cel al <obrogei de 1ord duce la concluzia ca formatiunile orogenului carpatic, mai ales cele prealpine poarta amprenta mai multor faze tectogenetice. n sc%imb formatiunile orogenului 1ord ; <obrogean prezinta efectul numai al primelor faze din orogeneza alpina, respectiv faza Cimmerica si eventual faza Austrica. n concluzie, teritoriul Romaniei cuprinde urmatoarele unitati structurale caracteristice : &' Platforme prealpine : &latforma *oldoveneasca, &latforma +ala%a, inclusiv a <obrogei de Sud, *asivul <obrogei Centrale, &latforma 3arladului si a <eltei <unarii@ (' Platforme alpine : &latforma Covurlui, &latforma 3abadag@ )' $rogen alpin : 6rogenul 1ord ; <obogean, 6rogenul Carpatic.

La aceste unitati se mai poate adauga Selful *arii 1egre.

&' Platforme prealpine
n limitele spatiului romanesc platformele prealpine sunt arondate, sectoare ale altor " regiuni dezvoltate la scara !uropei. Acestea sunt : - &latforma vec%e &recambriana - &latforma tanara &aleozoica +arsta este determinata de varsta consolidarii soclului si de momentul in care soclul este inglobat in ariile cratonice ; continentale. &latforma vec%e &recambriana este cunoscuta la scara continentala sub numele de Platforma Europei Orientale sau Platforma Est – Europeana. Segmentul din aceasta platforma care se intinde pe teritoriul Romaniei poarta denumirea de Platforma Moldoveneasca. &latforma tanara &aleozoica corespunde cu *ezoeuropa ( Stille). <in *ezoeuropa pe teritoriul Romaniei revine segmentul Platformei Valahe, dar si segmentul corespunzator &latformei Sc?tice.

Platforma Moldoveneasca
<enumiri : &latforma !piproterozoica (Algomiana) &latforma &odolica &latforma Rusa #elimitare * - +est : vine in contact tectonic cu orogenul Carpatic dupa o linie care pleaca de la +icovul de Sus ; &altinoasa ; 3u%usi ; Lungani ( .alia &ericarpatica ) si are un caracter aparent deoarece in realitate platforma se gaseste mult sub orogen fiind prinsa sub structura acestuia in urma unui proces de saria#@ - Sud : vine in contact cu &latforma 3arladului dupa o linie denumita falia 3erezeni sau .alciu ; &lopana. Aceasta falie se continua si sub orogen apro)imativ pe directia 3istritei@ - !st si 1ord : limitele sunt constituite din granita. $rografie * /rasaturile reliefului de pe &latforma *oldoveneasca sunt imprimate de constitutia litologica a depozitelor constituente. &e cea mai mare parte, relieful este grefat in formatiuni de varsta Sarmatiana ( nisipuri si argile, mai apar si unele intercalatii de calcare si gresii). &e acest fond s-a format un relief de coline si dealuri a caror altitudine variaza de la A(m si 2B"m (+f. Ciunci, =ura 0umorului). Acest amsamblu se numeste in sens geomorfologic &odisul *oldovei. n 1-!, in zona raului Ci#ia relieful este mai domol, ceea ce se e)plica printr-o eroziune mai activa determinata de prezenta e)clusiva a rocilor argiloase. Acest relief este denumit geomorfologic Campia *oldovei. -ona de dealuri ( +est de Campia *oldovei si la Sud) poarta denumirea de &odisul Sucevei, respectiv &odisul Central *oldovenesc. Reteaua %idrografica dezvoltata pe &latforma *oldoveneasca este constituita din " vectori principali : Siret si &rut. Aceste rauri prezinta numerosi afluenti dezvoltati preponderent pe partea dreapta. Acest lucru este datorat faptului ca talvegul raului &rut este mai #os decat cel al Siretului. Stratigrafia : &latforma *oldoveneasca este o platforma tipica alcatuita din soclu acoperit de o cuvertura groasa de cateva mii de metri. La zi apar numai depozite de cuvertura si sunt reprezentate prin depozite Sarmatiene si *eotiene. /otusi de sub depozitele Sarmatiene, in partea de 1+, in malul &rutului eroziunea a dezvelit si formatiuni mai vec%i de varsta 3adeniana sau c%iar Cenomaniana. .ormatiuni mai vec%i ca acestea au fost studiate numai din carote. Soclul a fost interceptat prin

nseamna ca acolo la soclul care este caracteristic &latformei !st . mai e)act in sectorul 3ug . Studiul carotelor a aratat o constitutie petrologica din paragnaise plagioclazice. Apele bazinale s-au mentinut cu unele mici intreruperi pana in Carboniferul inferior.intermediul unor fora#e la /odireni ( -B8(m). d) /ilurianul mediu si superior * . <ar apare si la zi dar numai in malul 1istrului ( Soroca). pana la '8B>m. &e intervalul stratigrafic +endian . altele mai scurte. Pontian. Cambrian.a. -ocen. n functie de cele mai lungi intreruperi de sedimentare (lacune) s-au separat in stiva de depozite ) mari cicluri de sedimentare * +' +ntre endian % #evonian % Carbonifer inferior ++' +ntre "erriasian % Paleocen . <atele de varsta absoluta au aratat valori de '>BDm. b) Cambrianul inferior * <epozitele lui au o grosime de apro)imativ '>(m si sunt constituite din conglomerate.a. 6rdovician superior. +arsta este stabilita pe baza de fitocenoze. si 1eozoice. 2(((m si cuprinde depozite acumulate incepand cu sfarsitul &recambrianului superior urmate in succesiunea stratigrafica de cele &aleozoice. &e marginea +estica a &latformei *oldevenesti in cateva fora#e la adancimea de >(((m au fost interceptate formatiuni slab metamorfozate diferite de restul soclului dar foarte asemanatoare cu sisturile verzi din *asivul <obrogei Centrale (&recambrian superior). asi ( -''"'m). a) endianul superior * Constituit dintr-un pac%et de depozite in grosime de circa >((m si este format din conglomerate. n literatura vec%e aceste depozite sunt cunoscute ca Strate de Naslavea. n functie de miscarile geodinamice pozitive au e)istat mai multe intreruperi.ani.) +++' +ntre "adenian % Meotian . unele mai lungi. ortognaise rosii si cenusii de multe ori cu microclin si strabatute de pegmatite. !uropene se sudeaza formatiuni mai noi de tipul sisturilor verzi. gresii cuartoase in alternanta cu argile. Aceste depozite au fost intalnite pe toata suprafata &latformei *oldovenesti in mai multe fora#e. este atestata prezenta tuturor eta#elor din cadrul acestui ciclu de sedimentare respectiv +endian superior. &e baza argumentului paleontologic. Aceasta varsta corespunde cu &recambrianul inferior. &odolian. n depozite a fost identificata o asociatie de spori primitivi (Protosphaeridium fle uosus). respectiv fitocenoze.) +' endian : /eoretic se considera ca prima transgresiune marina ce s-a produs pe &latforma *oldoveneasca dupa consolidarea ei s-a produs in +endianul superior. <evonian inferior si Carbonifer inferior. dar in realitate aceasta varsta se numeste regenerata pentru ca arata varsta unor minerale. *ezozoice. <upa alcatuirea si varsta formatiunilor soclului pot fi considerate similare cu cele ce se gasesc in Scutul $crainei. n 1ord s-a patruns c%iar in granite. 3atranesti ( -'((Dm). Acestea sunt &recambriene bazal. alge (Vendotaenia anti!ua). Se considera ca in realitate varsta acestor formatiuni ar putea a#unge la ". Cele mai noi apartin 1eozoicului (*eotian). asociatiile de foraminifere si c%iar asociatiile de microfauna. Silurian mediu si superior. *eotian nu s-a desfasurat un proces continuu de sedimentare. gresii si argilite bituminoase. Cuvertura sedimentara a Platformei Moldevenesti Se estimeaza ca depozitele cuverturii ating o grosime insumata ce variaza intre "8(( .>mld.ani c%iar >mld. c) $rdovicianul superior * <epozitele sunt cunoscute pe o grosime foarte redusa ("m) constituite din gresii cu multa substanta organica si numeroase resturi de bra%iopode si ec%inoderme. *ai mult s-a gasit o paralelizare si cu formatiunile grupului de &alazu din <obrogea de Sud.

f) Carbonifer inferior * <epozitele au fost interceptate doar pe marginea +estica a platformei si sunt constituite din intercalatii de gresii si calcare albicioase cu fauna specifica. e) #evonianul inferior * Se regaseste sub forma unor depozite discontinue a caror grosime a#unge pana la '((m.<epozitele acestui interval au o dispozitie transgresiva. +arsta este atestata paleontologic. Aptian. ++' "erriasian . gipsuri si destul de multe depozite carbonatate. c) Cenomanianul <epozitele se regasesc pe toata platforma si sunt scoase prin eroziune la zi pe malul &rutului (Radauti &rut . a) "erriasian % alanginian <epozitele dezvoltate in partea de +est si 1+ a platformei si contin depozite continental . b) 0ptian % 0lbian /uperior Apar numai in partea de +est ( Suceava . +raconian . Se considera ca bucatile de calcar ar fi remaniate din formatiuni !ocene. altele peste Cambrian.Cretacic) % Paleocen si incepe evolutia prin acumularea de depozite cretacice studiate numai prin fora#e si sunt bogate in argumente paleotologice cu asociatii de micro si macrofosile pe baza carora s-a putut atesta varsta urmatoarelor intervale stratigrafice : 3erriasian. e) Paleocen A fost pus in evidenta numai pe marginea Sudica si S! a platformei. lagunare. Cenomanian. <intre acestea numai Cenomanianul afloreaza in malul &rutului. Asociatiile de fauna constituite de corali. Litoc). unele sunt asezate direct pe 6rdovician. Pontian) <upa inc%eierea ciclului al doilea de sedimentare ce s-a petrecut fie in &aleocen. '8(m. n aceste depozite este semnalata si prezenta a numerosi trilobiti. d) Coniacian % /antonian % Campanian <epozite in grosime de '(( . Santonian. briozoare atesta varsta siluriana. ostracode si graptoliti. primul ciclu de sedimentare s-a desfasurat intre +endian superior si cu unele scurte intreruperi s-a mentinut pana in Carbonifer inferior. Coniacian. 3acau) cu o grosime a depozitelor de >( pana la D(m. n concluzie. nc%eie cel de-al doilea ciclu de sedimentare ma#or de pe &latforma *oldoveneasca. bra%iopode. +++' "adenian % Meotian . Litologia eta#ului incepe cu depozite grosiere (detritice) urmate apoi de depozite carbonatate. Au grosimi de '"8m constituite dintr-o alternanta de gresii. apoi an%idrite. f) -ocen <epozitele sunt puse sub semnul intrebarii deoarece argumente care invoca prezenta acestui interval stratigrafic se bazeaza pe niste bucati de calcare recuperate din niste fora#e si in care au fost identificate foraminifere mari (numuliti). fie in !ocen. Constitutia lor este data de gresii cuartoase in intercalatii cu calcare. Albianul este important prin continutul de fosfati. +arsta este atestata de prezenta unor corali dar si asociatii de ostracode si foraminifere. <epozite sunt intalnite in fora#e pe toata suprafata platformei dar cu o grosime neuniforma variind de la >(m la ! si pana la '"((m la +. marne. +alanginian. Albian superior. dar si calcare. marne cretoase cu sile)-uri. predominant calcaroase bogate in foraminifere. celelalte doar in fora#e si se regasesc in +estul &latformei. cea mai mare parte a &latformei *oldovenesti a fost e)ondata si . Campanian. unde au fost interceptate depozite de B(m constituite din gresii (asociatii de foraminifere).

=rosimea este de apro)imativ >(m si se ingroasa spre +est a#ungand la peste '((m. 3azinele sedimentare care se instaleaza in fata 6rogenului Carpatic in functie de depozitele constituente sunt de mai multe tipuri. n acelasi timp si de impingerea ei peste unitatile de platforma. de energia de relief dar si de lungimea si energia vectorilor de transport. &ricipalul control asupra evolutiei acestor bazine este de natura tectonica si este generat de evolutia orogenului carpatic dar si de relatiile cu tinuturile mai indepartate dinspre !st ale forelandului carpatic. !. dar afloreaza numai in partea de 1! intre vancauti si Liveni. &rincipalul conte)t paleogeografic era marcat de ridicarea catenei orogenice carpatice. a) "adenianul * . &e &latforma *oldoveaneasca in depozitele de varsta &aleocen . Litologia este constituita din gresii. Sub aspect granulometric depozitele acumulate in bazinele de foreland variaza de la grosier spre fin pe distante mari si in general pe aliniamente orientate + . dar trebuie retinut ca cel mai important factor ce a controlat acumularea acestor depozite este de natura tectonica si este generat de evolutia Carpatilor 6rientali. n cazul concret al &latformei *oldovenesti pentru partea inferioara si medie a /armatianului au fost identificate cateva depozone caracteristice bazinelor de foreland.supusa proceselor erozionale pe un interval de timp destul de lung (peste "( ma). Au grosime apro)imativ de '8m si este renumita prin prezenta unor calcare algale. nisipuri si marne calcaroase. <epozitele 3adeniene sunt dezvoltate pe toata &latforma *oldoveneasca si anume intr-un facies marin dar cu un episod lagunar. &latforma *oldoveneasca a suferit un usor proces de ridicare pentru o scurta perioada de timp. Aceasta faza s-a manifestat mai ales in Sarmatianul inferior. 3azinele sedimentare care s-au conturat in fata lantului Carpatic. <epozitele acestui ciclu de sedimentare s-au acumulat in conditii geotectonice si sedimentologice cu totul aparte.ormatiunile acestuia se regasesc pe toata suprafata &latformei *oldovenesti.infraan%idritica -an%idritica -supraan%idritica "ormatiunea infraanhidritica repauzeaza peste depozitele de varsta Cenomaniana sau c%iar &aleocena. "ormatiunea anhidritica este constituita din depozite lagunare cu gipsuri si an%idrite. pe anumite portiuni c%iar mai vec%i s-a modelat o suprafata de relief. n malul &rutului aceasta formatiune este alcatuita in principal din nisipuri cuartoase cu treceri laterale in conglomerate cu sile)-uri. nceputul acestui proces este legat de faza tectogenetica St?rrica. 6data cu inceputul 3adenianului s-a inregistrat o asa-zisa transgresiune regionala a apelor oceanului planetar. Sarmatian si *eotian (&ontian). La nivelul acestor calcare se gasesc coc%ilii de pectinide. Conte1tul paleogeografic la inceputul /armatianului &artea de +est a Romaniei s-a modificat foarte mult prin conturarea catenei orogenice dar si prin evolutia unor bazine de sedimentare specifice zonelor de foreland. sedimentarea reluandu-se in Sarmatianul inferior. . numita suprafata <oro%oi. <upa acumularea depozitelor 3adeniene. Studiul depozitelor din carotele recoltate si corelate cu aflorimentele sub aspect litologic au separat > formatiuni numite de #os in sus : . n partea vestica si in portiunea prinsa sub orogen se gasesc acumulari de %idrocarburi. ntervalele stratigrafice aferente celui de-al treilea ciclu de sedimentare sunt 3adenianul superior. Aceste caractere granulometrice depind de aria sursa. !ocena. =rosimea depozitelor poate depasi D(m si afloreaza in malul &rutului. &e aceasta suprafata a inceput acumularea depozitelor celui de-al treilea ciclu de sedimentare. in functie de caracterul depozitelor acumulate sunt de mai multe tipuri. <epozitele stau transgresiv peste cele Cenomaniene si in cea mai mare parte a platformei sunt acoperite de cele sarmatiene. "ormatiunea supraanhidritica este predominant pelitica cu caracter marnos dar si cu intercalatii nisipoase.

intalnind nisipurile. Aceste depozone poarta denumirile de : a) #epozona $edge – %op * Se gaseste situata in +estul &latformei *oldovenesti si corespunde cu depozite sedimentare acumulate pana la locul in care se realizeaza contactul dintre depozitele de molasa cu cele de platforma tipice. a' (uglovian <upa unii autori acest interval nu ar reprezenta un subeta# independent ci doar partea inferioara a +ol%inianului. depozitele sunt foarte groase si sunt constituite din nisipuri si gresii. nspre Sud depozitele 3ugloviene sunt acoperite de cele mai noi. S-au separat toate cele A subeta#e cunoscute : 3uglovian. &rut. <epozitele apar pe &latforma *oldoveneasca numai in partea de 1ord intre +alea Siretului si +alea Sucevei. Acest contact este dat de falia pericarpatica. dar in general ele acopera doar depozite molasice. Aspectele caracteristice pentru acest interval constau in persistenta in asociatii de fauna a unor ta)oni steno%alini. 3asarabian. !ste zona cea mai favorabila de instalare a platformelor carbonatice. dar si acumularile de calcare. alaturi de ta)oni . !uropean primeste tot marcate mai mult sau mai putin de caracterul geoc%imic al apelor bazinale. $neori depozitele de aici au caracter transgresiv acoperind c%iar capatul planului de saria#. c' #epozona "ore&ulge n cazul &latformei *oldovenesti este amplasata apro)imativ intre +alea *oldovei si +alea Siretului. <atorita proceselor avansate de subductie. !ste depozona care a aparut ca o reactie a placilor tectonice a &latformei *oldovenesti in urma unui proces de reec%ilibrare izostatica. numita avanfosa e)terna a Carpatilor 6rientali.&olaritatea acestor zone a prezentat un caracter migratoriu plecand dinspre +est spre !st. /op si corespunde cu asa . &' #epozona avanfosa Aceasta este situata la !st de Eedge . b) /armatianul* <epozitele apartinand eta#ului Sarmatian acumulate in cadrul depozonelor mentionate anterior afloreaza pe tot cuprinsul &latformei *oldovenesti. n aceasta zona apele bazinale erau putin adanci si depozitele sunt specifice. C%ersonian. *aterialul detritic este caracterizat de un transport indelungat ce rezulta din predominanta materialului pelitic. +ol%inian. Suprafata de aflorare este foarte mica si este caracterizata suplimentar de cateva aflorimente care mai apar intre +alea 3aseului . d' #epozona (ac)&ulge -ona cea mai departata de orogenul carpatic care beneficiaza de un aport detritic transportat la distante mari din orogenul carpatic dar la fel si de pe continentul !st .

salmastri. *atica. =enurile Ocene&ra. limita este dificil de tras si se bazeaza doar pe argumente paleontologice. n conte)tul predominant al argilelor apar inspre +est o serie de intercalatii de gresii si calcare (oolitice). argilele de Bajura – Cuzlau. Cotnari .. in cadrul argilelor de <arabani . urmate apoi de nisipuri cu intercalatii de gresii si c%iar calcare. <atorita faptului ca intre depozitele +ol%iniene si 3asarabiene este continuitate. Asociatiile de fauna din cadrul asociatiilor 3ugloviene arata faptul ca apele erau salmastre dar cu un continut ceva mai mare in salinitate care a permis mentinerea ta)onilor steno%alini. separatie care se numeste argilele de sub tuf (cca '((m). &artea inferioara a depozitelor din zona estica in grosimi de circa >8(m este cunoscuta sub numele de Fargile cu CryptomactraG. Cr. Cotnari .ptomactra pesanseris. . *itoc apar cu dezvoltare locala o serie de recifi constituiti predominant din viermi tubiculi (genul +erpula).rumos . Ca o consecinta a evolutiei bazinului de foreland in apropierea orogenului carpatic mai ales in . reprezentative fiind pentru perioada in zona <ealu *are . Acestea reprezinta argument tot al evolutiei bazinului de foreland reprezentand fazele de colmatare cand stratul de apa relativ subtire si mediul geoc%imic permitea depunerea carbonatilor. depozitele acumulate sunt predominant pelitice cu unele intercalatii de nisipuri foarte fine. <epozitele afloreaza numai in 1ordul &latformei *oldovenesti. Santamare. Ripiceni si reprezinta capatul sudic al unui aliniament recifal care isi are partea nordica in zona $craina . Potamides). 0arlau. eliberand treptat partea 1ordica a &latformei *oldovenesti. <epunerile acumulate in acest interval urmeaza in continuare peste +ol%inian si afloreaza pe &latforma *oldoveneasca la Sud de o linie ce uneste 3aia . n stiva depozitelor bugloviene din !stul &latformei *oldovenesti s-a realizat o separare a depozitelor argiloase in functie de o intercalatie de tufuri care afloreaza la 0udesti ( tuf de Hudesti). Acesti recifi bine cunoscuti in Sarmatianul inferior de pe &latforma *oldoveneasca. Plicatiforma fittoni. iar pe cele de peste tuf argile de Darabani – Mitoc.lamanzi. iar inspre orogen apar acumulari impresionante de rudite. n ma#oritate depozitele vol%iniene sunt constituite din argile si nisipuri a caror grosime este variabila pe &latforma *oldoveneasca avand circa '8(m in !st si D((m in +est ( aproape de orogen). /ot in depozitele bugloviene deasupra /ufului de 0udesti. Plicatiforma. <in punct de vedere litologic depozitele sunt alcatuite predominant din pelite si nisipuri care se termina la partea superioara printr-un pac%et de calcare gros de circa >m numite Calcare cu Serpula (+) sau Calcare de Esanca (!). n !stul platformei. Mactra. Santamare. Lespezi . Litologie : <epozitele acumulate in conditiile bazinului de foreland prezinta unele diferente notabile pe &latforma *oldoveneasca astfel : in +est depozitele sunt predominant arenitice plecandu-se c%iar de la rudite. . <upa 3asarabianul superior bazinul de sedimentare din fata Carpatilor isi orienteaza evolutia catre Sud si S!. apro)imativ la !st de linia /g. Stefanesti . &olonia.alticeni . n acest sens in stiva depozitelor. acolo unde dispar din asociatia de fauna ta)oni ai genului Ervilia sau Plicatiforma gracile si apar in asociatie ta)oni precum %apes gregarius sponderosus. aparand in relief in zona Stanca . 3oroaia se regasesc si niste intercalatii de lignit cu grosime mica. fenomen ce s-a mentinut pana in 3asarabianul superior. &' Volhinian Acest interval urmeaza in continuitate de sedimentare peste depozitele bugloviene. Lespezi . Sub aspect paleontologic depozitele sunt caracterizate de asociatii de fauna cu ta)oni e)clusiv salmastri ( Ervilia. c' (asara&ian n timpul intervalului s-a continuat evolutia bazinului de foreland cu sens de migrare de la +est la !st. la Sud de +alea 3aseului si merg pana la linia ce uneste localitatile 3aia . Ci&icides stau alaturi de specii de Cardiacee si Ervilii.

Succesiunea litologica inregistrata deasupra stratelor de Cr?ptomactra este data de o alternanta de argile nisipoase si nisipuri cuartoase.$ng%eni . procesul de sedimentare s-a desfasurat la Sud de o linie ce uneste asi . $ng%eni . . e)ceptie face zona <ealului Repedea. La Sud de asi peste calcarul oolitic de Repedea se gaseste o alternanta de nisipurile si gresiile de Sc"eia si reprezinta ultima formatiune 3asarabiana. '(((m (la +est). Succesiunea este completata de un pac%et de gresii si calcare cu caracter oolitic (calcar oolitic de !epedea).ncepand cu 3asarabianul apele de pe superior bazinale &latforma *oldoveneasca se retrag din partea de 1ord conturandu-se astfel o zona de uscat. Siret.. Acest pac%et litologic este grupat in urmatoarele formatiuni : argilele si nisipurile de ladiceni argilele cu Mactra macarovici). Acest ultim pac%et este dezvoltat pe intreaga arie &rut . n ansamblu grosimea depozitelor basarabiene are apro)imativ 8((m (la !st). dar a#ung pana la D(( . asi . C%isinau. grosimea medie (>-8m). nisipuri de Barnova si argile vinete. C%isinau.rumos . unde grosimea depaseste "(m. Acest lucru se datoreaza faptului ca nu se pot distinge formatiunile 3asarabianului superioare calcarului de Repedea. acestea retragandu-se apro)imativ la Sud de o linie care uneste /g. n partea a doua a 3asarabianului (superior) partea de 1ord a &latformei *oldovenesti este parasita de apele bazinale. Succesiunea depozitelor basarabiene este bine reprezentata in dealurile care apar la Sud de asi. *ai departe.

nio. frunze de plop sau de fag sau de vita de vie. 0usi. resturi de ste#ar. <e aceea in depozitele C%ersoniene au fost identificate asociatii in care s-au identificat doar ta)oni de *actra. <ezvoltarea pronuntata a depozitelor se intalneste in zona 1egresti dar si Raducaneni . Se gasesc numeroase impresiuni de frunze. <ealul &aun. pe baza unei analize sedimentologice au fost separate " litofaciesuri : unul marin . n cadrul stivei sedimentare. dar de talie mica ( *actra bulgaria. n timpul *eotianului partea de 1ord si Centrala a &latformei *oldovenesti functiona in regim de uscat. Alte genuri se mai mentin doar din cadrul foraminiferelor si al ostracodelor ( foarte foarte rare). Hipparion. . '8(m iar la +est . *eotian cand bazinele de foreland evolueaza apro)imativ dupa o directie 1 -5 S datorita accentuarii proceselor de subsidenta din zona de Curbura a Carpatilor. dar cu un caracter regresiv mai accentuat incat in 1ordul zonei de aflorare acestea sunt c%iar discordante. urmand etapa Sarmatian superior . 8((m. -ona de aflorare incepe de la Sud de asi. =rosimea depozitelor in partea de !st . *ediul geoc%imic specific pentru apele bazinale C%ersoniene este marcat de o scadere a salinitatii incat ma#oritatea faunei basarabiene dispare. iar caracterul regresiv se datoreaza evolutiei bazinelor de foreland pe &latforma *oldoveneasca deoarece dupa etapa Sarmatian inferior . salmastru si a fost denumit litofacies deltaic ( siltite dar si nisipuri cu structuri incrucisate). Se gasesc doar in partea sudica a &latformei *oldovenesti . fiind locul in care s-a dezvoltat puternic o flora si o fauna specifica a carei evolutie se cunoaste din C%ersonian ( vertebrate. salmastru. 3uglovian pana in 3asarabianul superior bazinele au evoluat dinspre +est spre !st.nisipos) si este renumit de resturile de nevertebrate c%iar si vertebrate ( 0ipparion).d' Chersoniann principal depozitele atribuite urmeaza peste cele basarabien. Cel mai cunoscut pac%et de depozite este cel din <ealu &aun ( aspect grezo . . c)Meotian : La fel ca si depozitele Sarmatiene si acestea prezinta un caracter regresiv. in conditiile caruia sau acumulat depozite specifice ( nisipoase) &rut . #einotherium. iar accidental gresii. Litologia depozitelor este constituita aproape in e)clusivitate de nisipuri dar apar si frecvente intercalatii de argile. respectiv Congeria. 3arlad@ si altul a functionat mai la 1 si 1! de cel marin . *actra caspia). n timpul *eotianului salinitatea apelor bazinale s-a redus pronuntat incat in asociatia de moluste se remarca prezenta ta)onilor specifici. punctul cel mai nordic .

0arg%ita) care au fost depuse initial in zona muntoasa si reluate ulterior de catre procesele erozive si depuse in bazinul din foreland-ul Carpatic. fie la retragerea acestora ( transgresiune.ora#ele de mare adancime cu caracter structural precum si investigatiile de natura geofizica. apele mentinandu-se pana in *eotian . <in analize cartografice in malul 1istrului ( Soroca) afloreaza soclul. fostul orogen constituie soclul. &aleozoic . <epozitele sedimentare acumulate ulterior pe soclu si care nu sunt deran#ate tectonic constituie cuvertura. *eotian -lemente structurale importante * . efectuate atat pe platforme cat si in zonele de orogen arata ca avem de a face cu un proces de afundare in trepte de la !st la +est. d) Cuaternar <epozitele sunt reprezentate prin depozite de terasa sau albie ma#ora care insotesc arterele %idrografice. iar in fora#ele efectuate pe &latforma *oldoveneasca soclul a fost interceptat la adancimi .2mld. afundare ce se realizeaza dupa niste linii de falie profunda.&ontian dupa care au parasit definitiv &latforma *oldoveneasca. +endian . Carbonifer inferior . n acest conte)t. Aceste cinerite sunt rezultatul activitatii vulcanice din zona Carpatilor 6rientali ( Calimani .ani in urma. n urma miscarilor orogenetice a fost generat un sistem muntos care e)pus fiind proceselor de eroziune a fost in intregime erodat si adus in stadiul de peneplena. Litologia depozitelor *eotiene este marcata de prezenta unor cinerite andezitice in baza ( cineritele de Nutasca – !useni) ce au o grosime apreciabila atingand valori de 9( . &rima transgresiune acceptata si dovedita s-a produs in +endianul superior. !ocen . Sedimentarea realizata intre +endian si *eotian nu a avut caracter continuu inregistrandu-se intreruperi pe baza carora au fost separate > megacicluri de sedimentare : .Mastodon). D(m in +est si cativa metri in !st. n 1ordul &latformei *oldovenesti sunt o serie de depozite de turba la -voristea si <ersca.regresiune). Sunt ultimele care inc%eie cel de-al treilea ciclu de sedimentare a &latformei *oldovenesti. dar si de la 1 ord la Sud a platformei. <easupra cineritelor depozitele se inc%eie cu intercalatii de nisipuri si argile care completeaza apro)imativ pana la '((m depozitele. atribuite sedimentarii adanci reduse. ultimele miscari orogenetice s-au petrecut cu apro)imativ '. Asa cum a rezultat din prezentarea cuverturii. 3adenian . Cretacic . Concomitent cu peneplenizarea regiunea a capatat un caracter rigid si nu a mai suferit miscari plicative. Consideratii tectonice Actuala &latforma *oldoveneasca a evoluat mai intai ca arie labila.aptul ca regiunea nu a mai suportat asemenea influente se deduce din pozitia depozitelor sedimentare care este cvasi-orizontala. n tot acest interval s-au acumulat depozite marine. . se deduce ca soclul a suferit o serie de miscari dar numai cu caracter oscilatoriu pe verticala si care au dus fie la invadarea cu ape a zonei &latformei *oldovenesti.

amplasat la '"7m fata de fruntea orogenului.7m... n malul &rutului apar la zi depozite ale 3adenianului care spre +est se intalnesc la adancimi ca -98(m ( +icov).. &entru depozitele de suprafata se pot urmari o serie de nivele reper : gresii si calcare oolitice care indica faptul ca depozitele de platforma inclina 1+ -5 S!. . Rus7a). Campulung *oldovenesc . asi ( -''"'m). . Analiza procesului arata ca acest fenomen s-a produs esalonat in timp dinspre nord spre sud. &lanul de saria# ca element tectonic ruptural poarta denumirea de falia pericarpatica. nclinarea stratelor are e)plicatii diferite plecandu-se de la efectul de basculare ale intregii platforme din relatia cu orogenul sau ca urmare a evolutiei bazinului de foreland.ora#ul de la . /tabilirea momentului in care Platforma Moldoveneasca a fost prinsa sub $rogen Acest lucru se face in functie de varsta celor mai noi depozite prinse sub planul de saria#. care s-au depus ulterior producerii saria#ului. n acelasi timp in conditiile in care incarcarea dureaza suficient marginea placii inferioare se poate forfeca.rasin. Solca (3ava . n cea mai mare parte falia pericarpatica.. .apreciabile : /odireni ( -B8(m). /rotusului. Analiza planului de saria# al Carpatilor 6rientali peste &latforma *oldoveneasca arata ca acest lucru s-a petrecut in intervalul 3adenian . n aceasta situatie portiuni ale e)tremitatii vestice din &latforma *oldoveneasca se afla la adancimi din ce in ce mai mari sub 6rogenul Carpatic. ca element ce marc%eaza relatia 6rogen . &rin fora#e dar si prin lucrari cu caracter geofizic s-a pus in evidenta faptul ca 6rogenul Carpatic este impins peste marginea vestica a &latformei *oldovenesti. &e langa aceste inclinari 1+ -5 S! au mai fost puse in evidenta prin masuratori geofizice o cadere inspre S+ si +. <in analiza proceselor de saria# se mai deduce si faptul ca subsidenta este provocata de incarcarea placii superioare care deplaseaza marginea placii inferioare rezultand un comple) tectonic in care marginea placii superioare este fortata si apoi sariata. . Asemenea fora#e. <ispunerea sub orogen a formatiunilor &latformei *oldovenesti a fost argumentata printr-o serie de fora#e amplasate in zona 6rogenului Carpatic si care au interceptat la adancimi diferite depozite ale pltformei. Aceasta situatie e)plica si #ustitia bazinelor de foreland prin functionarea si migrarea zonelor de subsidenta.alciu&lopana (+aslui). a interceptat depozite de platforma la adancimea de >>A(m. &latforma.87m fata de fruntea orogenului a patruns in depozite de platforma la adancimea de '822m. S+ inspre S: . n ceea ce priveste sistemul de falii care afecteaza formatiunile mai vec%i au orientare 1+-S! in 1: . dar si la distante din ce in ce mai mari mergand spre vest. Relatia Platformei $rogenul Carpatic Moldovenesti cu ntre 6rogenul Carpatic si &latforma *oldoveneasca se gaseste un contact tectonic anormal dat de o fractura adanca. cum este cel de la +iteu ( &utna) amplasat la o distanta de >. este mascata de catre formatiunile Sarmatianului sau Cuaternarului. . 3icaz. . nclinare cu valori de "->H si care este estimata la A-Dm.alia Siretului ($stilug-Ragatin). +ol%inian inferior.ora#ul de la Cuie#di amplasat pe fruntea panzei de saria# a intalnit depozite de plarforma la AA((m. ... 3istritei.

3oroaia apar cateva strate de lignit ( grosime pana la D(cm). mai la sud (Cuie#di). mai ales cele din formatiunile cu Cr?ptomactra ( 3asarabian superior) pentru materiale de constructie. Car&uni Cu grosime redusa in zona .rasin. *ai inspre est au mai fost interceptate acumulari de gaze in zona 3ilca. <e asemenea. Se gasesc acumulari de %idrocarburi.rasin . 8. -voristea. in sc%imb se e)ploateaza prin intermediul sondelor un nisip cuartos. *isipuri n cadrul depozitelor Sarmatiene care afloreaza se gasesc numeroase acumulari de nisip. Hidrocar&urile &e &latforma *oldoveneasca e)ista roci capabile sa genereze dar si sa acumuleze %idrocarburi. de *iorcani. <in depozitele 3adeniene. e)ista roci care prote#eaza acumularile de %idrocarburi. >. &atrauti. =rnicesti. 6 alta zona importanta este la Secuieni (Roman) si 3acau. dar prezinta interes si argilele din Sarmatian inferior care au un caracter puternic bentonitic. 0pe minerale : . ". 9. A. acumulari asemanatoare celor de la . ma#oritatea fiind accesibile din aflorimente. Sarmatian. %ur&a Cuaternara in nordul platformei in <ersca . B. 0umor in depozite ce apartin de e)tremitatea vestica a platformei prinsa sub orogen. petrol si gaze la nivelul 3adenianului. anhidrit : Se gaseste cantonat in 3adenian si atinge grosimi de "(m. &altinis asezat la partea superioara a gipsului 3adenian. 2. acestea sunt cunoscute mai ales la nivelul 3adenian .alticeni . /ips. mpreuna cu ele se gasesc si gresii care reprezinta treceri laterale. D. Calcare : n toate formatiunile care afloreaza pe &latforma *oldoveneasca se gasesc calcare cu un grad de diageneza variabila si care se utilizeaza pentru necesitatile locale. Cercetarile pentru gaze efectuate in ultimul timp arata posibile acumulari si in partea de sud a &latformei *oldovenesti pana in apropiere de +aslui. 0rgile Sunt e)ploatabile. +ulf Se gaseste in zona <arabani . Aceste zacaminte sunt cantonate in depozite Sarmatiene.cele mai cunoscute zacaminte de pe &latforma *oldoveneasca sunt amplasate in zona . Lozna . $n altul la &ipirig. unde e)ista o intrepatrundere a acumularilor din platforma cu cele din orogen.Resurse utile '.

in altele insa fiind discordante peste 3adenian. Platforma "arladului #elimitare * . "adenian % Pleistocen + ' Carbonifer superior % Cretacic <epozitele acestui ciclu sunt atribuite. Ad#ud contact cu 6rogenul 1ord .alciu . dar prezinta un caracter mai continuu ( fara intreruperi de sedimentare). urmata de o formatiune lagunara cu gipsuri si an%idrite si o a treia constituita din gresii si calcare.1 : falia . +ol%inianului. Badenian : asemanator cu cel din &latforma *oldoveneasca avand o formatiune detritica in baza. <obrogean ingropat . nisipuri intre care apar intercalatii de calcare si gresii. &lopana contact cu &latforma *oldoveneasca . dolomite. =rosimea depozitelor este ceva mai mare fiind cuprinsa intre "(m la !st si A((m la +est.sunt cunoscute in multe localitati : Strunga. pe baza lor stabilindu-se prezenta 3uglovianului. 3reazu ( sulfatate).! : granita de stat &oate fi considerata o platforma tipica alcatuita din soclu si cuvertura si reprezinta e)tremitatea vestica a asa . n literatura de specialitate &latforma 3arladului mai este cunoscuta si sub denumirea de <epresiunea 3arladului. numitei &latforme Sc?tice. Sarmatianul : depozitele urmeaza peste cele 3adeniene. depozite asemanatoare celor din &latforma *oldoveneasca. Meotianul : urmeaza in continuitate de sedimentare si este constituit litologic din cinerite andezitice identice cu cele de pe &latforma *oldoveneasca ( FCineritele de 1utasca . mai mult pe interpretari geofizice. =%eorg%e . S-au acumulat pelite si roci argiloase. 3asarabianului si C%ersonianului. 6ancea .S : falia Sf. Asociatiile de fauna sunt identice cu cele de pe &latforma *oldoveneasca. ++' "adenian % Pleistocen !ste similar cu cel desfasurat pe &latforma *oldoveneasca. consolidarea acesteia realizandu-se in &aelozoic inferior .depozite carbonatate cu caracter pronuntat bituminos ( peste '8((m grosime) si Cretacic . in unele zone avand caracter continuu. asi. <epresiunea &redobrogeana sau c%iar <epresiunea *oldoveneasca.+ : falia pericarpatica contact cu molasa Carpatilor 6rientali . calcare. &e langa apele minerale sunt cunoscute si namolurile terapeutice. *osna ( ape calcice). Raducaneni. /tratigrafie * &latforma 3arladului este o platforma mult mai tanara decat &latforma *oldoveneasca. la &aleozoic nisipuri. =rosimea este cuprinsa intre A(( si 8((m. Litologia este constituita in special din argile . in sectorul apropiat planului de saria# grosimea depozitelor atinge si >(((m. RuseniG) #ontianul $ depozitele urmeaza in continuitate de sedimentare avand insa un caracter regresiv fiind dezvoltat doar in partea de sud a &latformei 3arladului. apoi la Curasic . Cuvertura : depozitele au fost acumulate in " mari cicluri de sedimentare : ' Carbonifer superior % Cretacic . Soclul are un caracter %eterogen alcatuit din depozite paleozoice cutate si c%iar formatiuni mai vec%i ( &recambriene) metamorfozate. Carbonifer. nspre orogen.

analiza sedimentologica a depozitelor arata o evolutie comuna cu &latforma *oldoveneasca. n aceste depozite.1 si 1+: unde plt +ala%a vine in contact cu zona de molasa a Carpatilor *eridionali. &ltf +ala%a este un sector nordic al unei unitati mai mari numita &ltf *oesica.!: pltf +ala%a vine in contact cu masivul < centrale si cu pltf obrogei de sud dupa o linie apro) paralelea cu valea <unarii. <upa Carbonifer superior. <obrogean ingropat.si nisipuri a caror grosime variaza de la '9(m ( &rut) pana la 9((m ( +alea 3arladului). &latforma 3arladului este mult mai tanara avand faza labila intre &roterozoic si Carbonifer inferior.S: granita de stat de pe valea <unarii. &este aceste depozite se gasesc acumulari de pietrisuri si nisipuri cunoscute sub denumirea de F&ietrisuri de 3alabanestiG ( portiuni din vec%e delte care au functionat in bazinul de sedimentare ce se retragea spre sud). Aceste oscilatii au dus la invazia apelor sau retragerea lor. . aeriene. . ncepand cu Cretacicul. dar si spre S catre 6rogenul 1ord . 6rigenul 1ord <obrogean. 2eomorfologie &ltf +ala%a prezinta un relief de campie suprapus in cea mai mare parte cu ceea ce geografii numesc C. -1-!: pltf +ala%a vine in contact cu 6rogenul 1 <obrogean ingropat prin intermediul faliei &eceneaga-Camena. 1ivelele reper din depozitele de suprafata arata o usoara inclinare de la 1+ la S!. Aceasta s-a format in timp geologic prin colmatarea si inaltarea unor bazine de tip foreland. &leistocen au fost identificate depozite acumulate in " mari cicluri de sedimentare. $ltimele miscari cu caracter tectogenetic care au afectat unitatea sunt cele %ercinice ce au dus la cutarea depozitelor apartinand unui sistem orogenic si ulterior la eroziunea sa. este constituita de falia &ericarpatica (falia 3ibesti-/inosu). &latforma 3arladului s-a consolidat ca si platforma si a suferit doar oscilatii verticale. Tectonica n comparatie cu &latforma *oldoveneasca. n intervalul Carbonifer superior . !omanian : depozite constituite din nisipuri si pietrisuri cu caracter mai mult lacustru si prezinta numeroase treceri laterale cu concretiuni grezoase si c%iar conglomerate. <atele oferite de prospectiuni precum si din lucrarile geofizice arata ce &latforma 3arladului coboara in trepte spre + . dar a#ung si la "(((m in fata 6rogenului Carpatic. Acestea constituind de fapt si limitele unitatii. S+. in zona *alusteni s-a descoperit o fauna bogata de vertebrate.Romana. #elimitare Aceasta unitate structurala este delimitata fata de alte unitati structurale in general prin acidente tectonice-falii. masivul <obrogei centrale. Platforma ala!a Rep unitatea de plt cuprinsa intre 6rogenul Carpatic. !ste ultima faza de evolutie a asa numitului bazin <acic. &artea de 1-+ a pltf +ala%e prezinta o serie de inaltimi ceva . ultimul bazin avand crct fluvio-lacutru in timpul Cuarternarului. Cuaternar : depozitele romaniene sunt acoperite de o patura de nisipuri prafoase cu caracter loessoid in grosime de pana la 9(m ce contin numeroase numeroase resturi de &roboscidiene ( *amuti). care este de fapt un accident tectonic numit in general falia <unarii. Dacian : depozitele au o grosime e)trem de redusa ( '(m) si sunt de tip continental constituite din pietrisuri cu puternice alterari sub . pltf <obrogei de Sud si <unare. Aceasta patura este atribuita &leistocenului mediu si superior. .

<upa depunerea depozitelor Carbonifere intervine in zona faza tectogenetica Asturica. Sub aspect petrologic depozitele acumulate in acest ciclu sunt predominant detritice cu intercalatii de gipsuri si an%idrite. Cele mai vec%i depozite care constituie cuvertura apartin Cambrianului iar cele mai noi Cuaternarului. Asociatiile de fauna sunt e)trem de bogate incat a fost posibila evidentierea Cambrianului. sisturi cuartitice cloritoase. Silurianului. n aceasta zona soclu este constituit din sisturi cristaline (amfibolite cu epidot. <evonianului. /oclu platformei a fost interceptat prin intermediul fora#elor in " zone mai ridicate: in partea de 1-+ si in partea de 1-!. %%& Ciclu #ermo'(riasic &rocesul de sedimentare a fost reluat undeva pe la mi#l &ermianului si s-a mentinut aproape continuu pana in /riasic. si intercalatii de lave. La fel ca si in celelalte unitati de pltf acumularea sedimentelor nu a fost continuua ci datorita ascilatiilor geodinamic au fost separate A megacicluri de sedimentare: ciclu &aleozoic (Cambrian si Carbonifer). n ceea ce priveste reteaua %idrografica. =rosimea depozitelor acumulate este de circa 88((m. si a unei parti din Carbonifer. argile si marne de culoare censie-negricioase. formatiunea carbonatata ('"((m) constituita din formatiuni acumulate in conditii marine si c%iar marin-lagunar respectiv calcare. Adancimea la care a fost intalnit aici soclu este cuprinsa intre "(((->9((m. 6rdovicianului. gresii. procesul de sedimentare fiind intrerupt. ntre cele doua zone ridicate pe pltf +ala%a a fost pus in evidenta o falie ma#ora numita . care a e)ondat zona pltf +ala%e. granodiorite si grbbrouri). Celelalte formatiuni mai vec%i decat Cuaternar si c%iar Cuaternar bazal au fost studiate prin fora#e de adancime efectuate pt prospectiunea geologica pt petrol. si brac%iopode. Caracteristica generala pentru zona superficiala a pltf este predominanta depozitelor cuarternare. ciclu 3adenian-Cuaternar.ierbinJi.mai pronuntate si zona este cunoscuta sub numele de pod =etic. *ostiKtea. =rosimea stratigrafica insumata a cuverturii depaseste ">7m. trilobiti. ciclu Liasic-!ocen. aceasta este consituita dintr-o serie de rauri destul de dese si care-si au originea in cea mai mare part in Carpati. -ona este cunoscuta sub denumirea de sectorul 3ordei-+erde. gresii. magmatite. graptoliti. granite. !)ista totusi cateva rauri care-si au izvoarele in cadrul pltf +ala%eCIlmIJui. sisturi cloritoase.soclu si cuvertura. ciclu &ermian-/riasic.consecinta a procesului de afundare a regiunii de confluenta a 3uzaului cu Siretu. n partea de 1-! a pltf +ala%e soclu a fost interceptat la adancimi similare cu cele din 1-+ si este rep prin cristalin (sisturi verzi). dar si calcare. e)ceptie fiind zona de confluenta a Ciului cu <unarea unde sunt scoase de eroziune si formatuni mai vec%i decat Cuaternaru respectiv depozite Romaniene. /eleorman.alia CalaraKi-. S-a acumulat in general depozite cu caracter continental-lacustru (interventia unor secvente lagunare) si doar intamplator secvente marine. n partea de 1-! a pltf se poate remarca in cadrul retelei %idrografice un fenomen de origine neotectonica care consta in orientarea retelei %idrografice inspre ! si c%iar inspre 1-! 4divagare . n partea de 1-+ fundamentul pltf +ala%e a fost interceptat intre localitatile Leu-3alKi-6ctaKi. <aciene si &ontiene. dolomite cu . %& Ciclu #aleozoic Cuprinde depozite de apro) 2(((m si care sunt alcatuite in general din roci pelitice. si c%iar intercalatii de tufuri. Asociatiile de fauna sunt constituite din foraminifere. Cuvertura. n aceasta stiva sedimentara au fost separate > mari formatiuni: formatiunea rosie inferioara ("(((m) constituita din depozite continentale respectiv conglomerate. ostracode. /tratigrafie &ltf +ala%a este si ea o pltf tipica prezentand foarte evident cele " eta#e structurale .

%%%& Ciclul )iasic'Eocen S-a desfasurat incepand cu 1iasicul sup (/oarcian).ormatiunea rosie inf si rosie sup sunt urmarite in prospetiunea geologica pentru 0C deorece constituie e)celente rezervoare. amoniti si bivalve. <in subeta#ele Sarmatianului respectic 3uglovian. . +ol%inian.ocKani unde grosimea este mai mare. sedimentarea are un crcter marin mai ales in partea S a pltf. n timpul Sarmatianului pe pltf +ala%a s-au acumulat pelite (argile si marne). ncepand deci cu Albianul si pana la sf Cr se instaleaza pe pltf +ala%a o sedimentare cu caracteristici marine. &artea <unarii de astazi ramanand in continuare uscat. unde pe langa depozitele calcaroase apar frecvent intercalatii de an%idrite si gipsuri. Asociatiile de fauna sunt bogate fiind constituite din foraminifere dar si bivalve si gasteropode. apele mergand inspre S pe cea mai mare parte a pltf dar nu in totalitate.auna e)trem de diversa si bogata este constituita din foraminifere. $ndeva la nivelul Aptianului se produce o scurta intrerupere de sedimentare aceasta reluandu-se in Albian. &entru depozitele situate apro) in partea centrala a pltf +ala%e (<ambovita-6lt) s-au introdus o nomenclatura stratigrafica aparte care acopera intervalul +% inf-3s sup. Litologia este ceva mai variata. <epozitele Sarmatianului sunt absolut indentice sub aspectul continutului faunistic cu cele din pltf *d. ce prezinta crcteristice marine tipice: formatiunea de Humele. 3asarabian si :ersonian. Asociatiile de fauna din depozitele Sarmatiene sunt constituite din aceasi ta)oni intalniti si in pltf *d. <ogger si *alm. depozitele avand crcter predominant pelitic (marne si calcare). grezoase la partea inf si argilo-marnoase la partea sup. de multe ori negricioase(partial bituminoase). =rosimea stratigrafica a depozitelor sarmatiene este de circa >98(m. &este depozitele #urasice in pltf +ala%a urmeaza in continuitate de sedimentarea Cretacicul. cand pltf +ala%a a fost acoperita in intregime de ape si s-a instalat un specific sedimentologic. apoi nisipuri cu intercalatii de calcare oolitice si c%iar conglomerate. e)ceptie facand zona . n apele bazinale marine s-a dezvoltat asociatii faunistice f bogate atat la nivel de micro cat si de macrofauna. astfel: in baza pentru +% avem formatiunea de CiureKti ce cuprinde de fapt ceea ce se intelege in pltf *d 3uglovianu si o parte din +ol%inian@ urmeaza formatiunea de *iroKi.intercalatii de an%idrite si sare. n 2urasic mediu sau acumulat depozite de circa D((m. pe pltf +ala%a nu este recunoscut 3uglovianu. respectiv gresii rosietice cu intercalatii de an%idrite dar si nisipuri si argile. n Cr inf s-au mentinut acealeasi conditii de sedimentare ca si in Curasicul terminal. marne si calcare si f rare intercalatii de gipsuri ('((m). Asociatiile de fauna sunt constituite mai ales din formanifere mari (1ummuliti) dar si bivalve. 3asarabianul a fost si el impartit in 3s inf cu formatiunea de 0LrleKti iar 3s sup in formatiunea de 6lteni. La sfarsitul Cr datorita unei miscari geodinamice pozitive intreaga zona a pltf +ala%e este e)ondata si aceasta situatie dureaza pana la mi#l !ocenului. zona functionand ca uscat pana in 3adenian. % & Ciclul Badenian'Cuaternar A inceput in urma unui proces de transgresiune marina. Acest aspect a permis stabilirea unei stratigrafii de detaliu mai ales la nivelul Curasicului fiind atestate paleontologic partea terminala a Liasicului. constituite din gresii si calcare. S-au acumulat depozite relativ subtiri ("8(m). cu depozite acumulate in cond continental lagunare dar si cu treceri spre continental. formatiunea rosie superioara (">((-"8((m). La sf !ocenului pltf este iarasi e)ondata inc%eindu-se cel deal > ciclu de sed. . argile. n Badenian ca urmare a procesului invaziv al apelor &aratet%isului se inregistreaza pe pltf +ala%a mai intai acoperirea partii sale de 1. n Curasic superior (*alm). ncepand cu Eocen med si pana in sup. . sedimentarea se diversifica f mult iar in stiva depozitelor de circa '(((m grosime se remarca crct marine in partea de + a pltf cu depozite calcaroase cu amoniti si crct continental lagunare inspre !. fiind constituita din gresii. adica acumulari marine inspre + si continental lagunare inspre !.

cu genurile Congeria si #osinia (bivalve). =rosimea depozitelor este f variata. constituit tot din pietrisuri . #ietrisurile de . dupa care. 0nancus arvernensis. evolueaza in conditiile unor bazine de sed lacustre unde se acumuleaza depozite predominant marnoase de circa "(( m. Aceasta evolutie a durat pana la sfarsitul &recambrianului.Arges) devine uscat.Nisipurile de Mosti+tea. plecand de la cativa m inspre S si creste pana la 9((-D(( m inspre 1. Asociatii de fauna sunt bogate. Acest comple) al pietrisurilor de Candesti este atribuit ca varsta Romanianului dar nu in totalitate. care se e)ploateaza in cariere din 6ltenia. limita dintre *eotian si &ontian fiind dificil de trasat. ultimele miscari tectonice care au afectat zona au fost cele Ass?ntice (+endian . &rincipalul rezultat al miscarilor ass?ntice a constat in cutarea depozitelor de tip flis si apoi metamorfozarea acetora in conditiile unui metamorfism incipient rezultand sisturile verzi. remarcandu-se in numeroase aflorimente. Sub aspect morfologic aceste procese au dus si la aparitia unui sistem orogenic.r-te+ti. <upa acumularea acestora in conditii subaeriene se depune o patura consistenta de loess. =rosimea este variabila. de circa >( m. peste care in conditii subaeriene se acumuleaza o patura de loess.0rhidis)odon meridionalis. fiind crct de prezenta unor genuri precum Viviparus. in partea de S a pltf. <iferentierea fata de depozitele *eotiene se face prin continutul asociatiilor faunistice. &artea sup a depozitelor cu lignit suporta un comple) de depozite flivio-deltaice. Sunt depozite in continuitate stratigrafica si afloreaza la fel la confl Ciului cu <unarea. regiunea vestica (la + de r. n aceste pietrisuri s-au gasit numeroase resturi de proboscidieni. atingand valori de 8( m in S si mergand pana la '(((m inspre 1. Cuaternar& <epositele acetuia sunt constituite in baza de partea sup a pietrisurilor de Candesti urmate in succesiune de un comple) gros de circa "(m. devine rigida. Alcatuirea litologica este data de prezenta argilelor si marnelor cu o serie de intercalatii grezoase. La fel ca si in *eotian predomina rocile pelitice (argile si marne) cu intercalatii grezoase. c%iar lacustre in grosime de circa 8( m.Meotian. $rmeaza in continuitate de sed si au o grosime de apro) A( m.auna bogata in ta)oni de gasteropode. care in timp a fost erodat si adus in stadiul de peneplena. Dacian. partea lor sup fiind atribuita Cuaternarului. se considera ca si sectorul +ala% a pltf *oesice a avut o evolutie specifica ariilor labile. -ona estica a pltf +ala%e. <upa acumularea comple)ului marnos. Stratigrafic se considera ca incepand cu Cambrianul arealul pltf +ala%e a prezentat doar o serie de miscari . constituite din nisipuri si pietrisuri cunoscute sub numele de #ietrisurile de C*nde+ti. in sc%imb se ingroasa f mult inspre 1 unde ating valori de circa '8(( m. dar in aceasi maniera au fost reluate si afectate formatiunuile cristaline din partea centrala si de + a pltf +ala%e. Aceste efecte s-au produs mai ales in partea de ! a pltf +ala%e. $rmeaza in continuitate de sedimentare. . se gasesc numeroase intercalatii de lignit. . mai ales incepand din valea 6ltului inspre +.Cambrian). #ontian. Prosodacna. &rin comparatie cu situatia din pltf *d. aspect care a adus la cunoasterea de detaliu atat sub aspect tectonic cat si stratigrafic. Tectonica La fel ca si pltf *d. +arsta depozitelor *eotiene este atestata de asociatii de fauna bogate. !omanian& $rmeaza in continuitate de sed. acumulandu-se un pac%et de "( m de nisipuri grosiere. litologia se sc%imba. Litologia este data de dep continental lacustre constituite din peitrisuri in alternanta cu nisipuri dar si frecvente argile. <atorita faptului ca crct dep este predominant lacustru si bazinul de sedimentare avand un pronuntat proces de subsidenta. Aceasta succesiune se regaseste pe cea mai mare parte a pltf +ala%e. <ep &ontiene sunt cele mai vec%i de pe pltf +ala%a aflorand deasemenea la confl Ciului cu <unarea. atat in + cat si in !. n cuprinsul depozitelor <aciene apar insemnate intercalatii de lignit. n partea de ! S-! peste nisipurile de *ostistea s-au acumulat un comple) de pietrisuri numite #ietrisurile de Colentina. Acest interval stratigrafic este foarte bine cunoscut datorita investigatiilor pt 0C. Litologia este dominata de nisipuri si uneori se asoc cu argile si marne.aza de peneplena reprezinta momentul in care zona pltf +ala%e. in pltf +ala%a lipsesc intercalatiile de cinerite.

astfel la nivel de platforma au fost puse in evidenta 8 sectoare mai inaltate in alternanta cu A sectoare mai afundate. functie de care s-au separat mai multe cicluri ma#ore se sedimentare. Aparitia ei s-a facut in cursul unui proces de remobilizare structurala a sisturilor cristaline din soclu. <upa &ermian. Aceste procese au avut un evident crct de e)tensie. iar soclu intre D(((-'((((m . Aceata perioada de instabilitate poate fi argumentata de prezenta acestor elemente in cadrul depozitelor pltf cam pana la sfarsitul Curasicului. Analiza stivei sedimentare dupa criterii sedimentologice a permis stabilirea miscarilor geodinamice verticale.alia . A urmat apoi o perioada de stagnare geodinamica care s-a manifestat mai ales in timpul cretacicului. . <upa conturarea comple)ului de falii atat !-+ cat si 1-S. <atorita intersului deosebit pt 0C zona pltf +ala%e a fost investigata prin numeroase fora#e atat de prospectiune cat si pt e)ploatare. ' sectorul /tre!aia3 idin. 8 ridicarea "ordei erde -onele mai afundate avand c%iar crct de depresiuni au fost indentificate oarecum alternativ. urmand apoi a fi antrenata in procese suberiene dinspre ! inspre + in cadrul bazinului de sedimentare <acic. $rmarirea depozitelor sedimentare acumulate dupa cratonizarea din Cambrian arata ca pltf +ala%a a functionat aproape fara intrerupere ca arie de sedimentare pana in Carboniferul sup. Soclu la >(((-8(((m A ridicarea idele3 etrino.geodinamice. Sensul miscarilor e)tensionale s-a manifestat de la + spre !.undamentul a fost intalnit la A(((-8(((m " ridicarea 4eu3"al53$cta5. situatie relevata in urma unor cercetari de detaliu arata ca inca mult timp zona s-a manifestat printr-un grad de instabilitate destul de accentuat. n acest interval datorita proceselor tectonice petrecute apar o serie de elemente structurale de amploare. zona fiind e)ondata apro) intreg interval al &ermianului. 2 depresiunea 4om3Craiova. s-ar datora unui proces mai amplu petrecut in timpul &aleozoicului care s-a produs fie la nivel de placa tectonica. adica oscilatii pe verticala. <upa acest proces a urmat o perioada in care s-a format un alt sistem de falii dar a caror orientare a fost 1-S.ierbinJi (transmoesica) si separa cristalinul pltf +ala%e in " sectoare. au aparut o serie de efecte cu caracter ruptural de tipul faliilor transversale. pltf +ala%a se prezinta cu sectoare mai ridicate in alternanta cu sectoare mai coborate. C%iar in timpul &aleozoicului terminal si *ezozoicului bazal. Se considera ca aparitia sistemelor de falii dupa orientarile precizate. zona a fost puternic deformata de un sistem de falii normale dar e)tensionale. A urmat apoi o intrerupere de sedimentare. La sfarsitul /riasucului si inceputu Curasicului etapa e)tensionala pe pltf vala%a se considera ca s-a oprit. &rocesul de miscare pe planul faliilor a putut sa determine fie largirea unor bazine de sedimentare fie generarea unor structuri de tip graben-%orst. Acestea au generat procese de transgresiune si regresiune marina. avem deaface cu un anumit regim de stabilitate. <esi pt pltf +ala%a se considera ca incepand cu &aleozoicul bazal. 6data cu 3adenianul zona pltf +ala%e intra intr-o faza compesionala ca urmare a relatie tectonice cu 6rogenul Carpatic. <upa Cretacic pltf +ala%a a fost e)ondata aproape total pana in 3adenian. nvestigatiile geofizice a permis descifrarea aran#amentului structural a pltf +ala%e. Soclu la peste '(((( m 9 depresiunea Ro5iori3 0le1andria. Asta inseamna ca la nivel de soclu. Acestea au decrosat sitemul de falii !-+. fie c%iar la nivel de scoarta globala. asa este prezenta in partea ! a pltf +ala%e a unui accident tectonic cu crct crustal denumita . Astfel se spune ca in intervalul Cambrian-Curasic terminal a functionat ca si pltf instabila. pltf +ala%a apare ca un sistem de blocuri de marimi diferite care s-au miscat diferentiat pe planul faliilor. n urma procesului de incalecare pltf este antrenata intr-un proces de subsidenta declansandu-se astfel si ultimul ciclu de sedimentare pana in Cuaternar. Se gaseste la ! de 6lt. apoi discordante ung%iulare (arata basculari tectonice) cat si manifestari magmatice. Soclu la 'D((m > ridicarea /latina32!ig!en. la trecerea spre /riasic.

alia Capidava-6vidiu. Ca si particularitate de ordin stratigrafic in succesiunea sedimentara se remarca la nivelul &ermo/riasicului succesiunea sedimentara este e)trem de subtire in <obrogea de S.D afundarea Calarasi3 Urziceni. Acest mozaic de blocuri are o imp deosebita in aparitia capcanelor pt 0C. <pdv tectonic zona <obrogei de S se prezinta ca un sector mult ridicat incat eroziunea a scos la zi c%iar formatiuni apartinand Cretacicului inferior comparativ cu situatia de la + de <unare unde formatiunile care afloreaza sunt de varsta Cuaternara.alia &ericarpatica sau 3ibeKti-/inosu. n general are o alcatuire apropiata de platf +ala%a dar prezinta totusi o serie de particularitati mai evidente la nivel stratigrafic si tectonic. &rin corelare cu pltf *d fenomenul este probabil sa se fi produs c%iar in +ol%inianul inf dar cu certitudine in pltf +ala%a falia pericarpatica a fost reactivata in 3asarabian.orma alungita 1-+ S-! si este marginita de . realizat printr-o linie de fractura profunda cunoscuta sub denumirea de .1 si 1!: platf <obrogei de S vine in contact cu masivul <obrogei Centrale prin intermediul unui accident tectonic numit . #elimitare' .*. Relatia cu $rogenul Carpatic n partea de 1 si de 1-+ pltf +ala%a are un contact tectonic cu zona de molasa a C. fenomenul petrecandu-se in asa numita faza *oldava (Sarmatian). Platforma #obrogei de /ud &latf <obrogei de S ca si unitate structurala reprezinta sectorul 1! al &latf *oesice.alia &eceneacaCamena. .+: vine in contact cu platf +ala%a tot de-alungul unui accident tectonic numit . Soclu depaseste '((((m. nvestigatiile geofizice nu au depistat pana la adancimea de '((((m soclu ceea ce impune concluzia ca acesta se gaseste la adancimi mai mari B depresiunea Movila Miresii. Aceste diferente constituite motivul pentru care se realizeaza separarea ca sector distinct in cadrul platf *oesice. . Cercetarile de teren arata ca de-lingul orogenului falia &ericarpatica este mascata in mod doferentiat de formatiuni incepand de la cele +ol%iniene si in succesiune pana la Cuaternar. Aceasta zona de contact este de fapt un plan de saria#. Aceata relatia a fost verificata printr-o serie de fora#e de mare adancime.alia <unarii .

petrografic sunt cuartite si micasisturi diverse. succesiune care se inc%eie la partea superioara cu depozite argilo-marnoase. ntr-o pozitie tectonica discutabila peste sisturile grupului de Palazu3Mare sunt dispuse formatiuni comple)e alcatuite din microconglomerate si gresii cu intercalatii de piroclastite afectate de un metamorfism incipient. %%& Ciclul #ermo'(riasic <epozitele sunt e)trem de subtiri a#ungand doar la cativa metrii si sunt constituite din depozite detritice e)clusiv de culoare rosiatica.!: structurile acestei platforme se continua in zona de self a *arii 1egre (zona acvatoriului ) . <epozitele <evoniene si Carbonifere ating o grosime de apro) 2(( m din care doar B( m revin Carboniferului ( Craboniferul din <obrogea de S este e)clusiv dolomitic ). apoi calcare si dolomite atribuite <evonianului si Carboniferului. La suprafata apare numai cuvertura din care cel mai vec%i interval stratigrafic apartine Cretacicului inferior ( 3eriasian ). Sunt renumite pentru continutul in magnetit. Cuvertura' Analiza stivei sedimentare a aratat ca acestea sunt constituite din depozite a caror varsta le plaseaza in &aleozoic.&aleogen Ciclul 3adenian-&leistocen(Cuaternar) %& Ciclul #aleozoic !ste oarecum asemanator cu ciclul desfasurat pe platf +ala%a inspre +. Analiza sedimentologica a coloanei de depozite a permis separarea a A cicluri de sedimentare: '. Aceste metamorfite stau discordant peste granitele gnaisice. Ciclul &aleozoic . +arsta acestui din urma comple) denumit 6ormatiunea de Coco5u a fost stabilita la 822 mil ani. /tratigrafie' <obrogea de S este o platforma tipica prezentand in acest sens cele " eta#e structurale: soclu si cuvertura. argile ) in grosime de apro) 8(( m atribuite 6rdovicianului. dar si cu unele semne de intrebare Cambrianului. Relatia tectonica dintre formatiunea de Cocosu si grupul de &alazu *are prezinta interpretari diferite functie de parerile multor autori mergandu-se de la o dispunere transgresiva pana la un plan de saria#. ".. >. Similitudini e)ista cu platf +ala%a prin aceea ca partea bazala a depozitelor &aleozoice sunt preponderent detritice ( conglomerate. gresii. in *ezozoic si in 1eozoic. A. care s-a desfasurat intre Cambrian si Carbonifer Ciclul &ermo-/riasic Ciclul Curasic mediu. .ormatiunea Rosie inferioara de pe platf +ala%a. totusi cu unele diferente. n aceasta zona au fost separate in cadrul soclului urmatoarele grupe de roci: o serie de granite gnaisice in baza a caror varsta absoluta este stabilita la '292 mil ani@ deasupra granitelor gnaisice au fost separate sisuri cristaline constituite in grupul de &alazu *are. Acestea au fost ec%ivalate cu .undamentul a fost interceptat in partea de 1! in apropierea faliei Capidava-6vidiu.S: granita de stat Morfologie' &latf <obrogei de S se prezinta sub aspect geomorfologic ca si o peneplena clasica("((m) cu o retea %idrografica tip canion tributara <unarii. . +arstele absolute stabilite pt sisturile cristaline ale acestui grup au fost stabilite la D89 mil ani.

dar mai ales la nivelul Cretacicului si ceva in &aleogen.ormatiunile de varsta . apele retragandu-se de pe partea de S a <obrogei pe tot intervalul *eotianului. &rocesul de sedimentare a fost reluat in +ol%inian si s-au acumulat depozite a caror varsta a fost atestata pt +ol%inianul superior. n <obrogea de S depozitele Cretacice afloreaza pe toate vaile. =rosimea este de circa '(( m. Cuaternarul . practice acoperind aproape B( Mdin acest teritoriu. <upa depunerea C%ersonianului a urmat o scurta e)ondare. &ractice depozitele de varsta Sarmatiana se regasesc pe toata partea sudica a platf <obrogei de S. dar si cu unele intercalatii de argile. . gasteropode si bivalve. &rofilul de Seimenii *ari .%%%& Ciclul . depozitele de aici sunt dezvoltate pe o suprafata foarte mare.dupa depunerea depozitelor 3adeniene a avut loc o intrerupere de sedimentare scurta. Acestea sunt constituite din intercalatii de calcare. Subeta#ele Sramatianului afloreaza diferentiat pe platf <obrogei de S. 3asarabianul este dezvoltat pe toata <obrogea de S si este constituit din nisipuri. asa fiind cazul +ol%inianului care este predominant argilos si care se gaseste numai partea de S+ a unitatii. C%ersonian. Acest lucru a impus stabilirea mai multor intervale stratigrafice atat la nivelul Curasicului. <upa o intrerupere de sedimentare. Litologia depozitelor Sarmatiene este foarte variata mergand de la nisipuri si gresii pana la argile si calcare. /armatian . apele bazinale mentinandu-se pana in &aleogen. . in zona <obrogei de S. Analiza sedimentologica a coloanei sedimentare arata ca in succesiune au intervenit din cand in cand si sedimente cu alte caracteristici decat cele marine. peste depozitele ciclului anterior s-au depus formatiuni 3adeniene in grosime relativ mica.recvent in cadrul calcarelor se intalnesc lumasele. fiind desc%ise c%iar in malul <unarii incat unul din punctele in care se gaseste cel mai bine desc%is este la Seimenii *ari. gresii si calcare. n Pontianul superior <obrogea de S este acoperita din nou de ape si s-au acumult in special nisipuri si pietrisuri. intre 8-'( m grosime. +arsta &ontianului superior este atestata paleontologic pe baza unor moluste. % & Ciclul Badenian'#leistocen n "adenian. &ontianului inferior. <epozitele 3adeniene afloreaza in foarte multe locuri din <obrogea de S. C%ersonianul este dezvoltat numai in partea de ! a <obrogei de S si este format din roci carbonatate cu intercalatii de argile si c%iar dolomite. la fel ca si in restul zonei de foreland a Carpatilor s-a produs o importanta transgresiune marina. dar si pietrisuri si nisipuri cu structura incrucisata in care se gaseste o fauna destul de bogata cu specii de moluste marine. <epozitele acumulate in cadrul acestui ciclu care a acoperit Curasicul superior in intregime. <upa &ontianul superior <obrogea de S devine uscat. dupa care urmeaza discordant nisipuri cu intercalatii calcaroase de varsta Sarmatiana urmate apoi tot discordant de depozite leossoide de varsta &leistocena Cuaternar. in baza depozite nisipoase (nisipuri cu trovanti) care suporta discordant calcare oolitice de varsta 3adeniana cu ta)oni de Ostrea. apoi Cretacicul sunt reprezentate prin roci carbonatate in mare ma#oritate. &atrunderea apelor marine in zona <obrogei de S s-a realizat in urma unui proces transgresiv foarte puternic. 3asarabian.urasic mediu' #aleogen Acest ciclu de sedimentare s-a realizat pe platf <obrogei de S dupa o scurta intrerupere care sa mentinut cam tot Liasicul.

Aceasta relativa instabilitate s-a manifestat printr-o inclinare accentuata a depozitelor.aza . n acest caz apar numeroase aggregate de cristale de gips. Relatia cu <obrogea Centrala este stabilita prin intermediul .landrina ). &e uscatul care s-a realizat s-a instalat o retea %idrografica in continuarea celei care functiona pe uscatul vec%i. se gasesc resturi fosile de Mamutus primugenius. Astfel. <esi <obrogea Centrala are crct de masiv. Cuvertura a fost indepartata in masura foarte mare. ea este integrata structural alaturi de pltf <obrogei de Sud si pltf +ala%a in marea pltf *oesica.aliei Capidava-6vidiu si reprezinta o situatie in care <obrogea Centrala este inaltata si impinsa puternic peste <obrogea de S. apele *arii 1egre scazand cam cu " m fata de nivelul actual (F . <upa sfarsitul Cretacicului. n cadrul pac%etului de loess se pot separa mai multe orizonturi de sol fosil. . prin aparitia de cute de tip platform si c%iar aparitia unor fle)ure.anagorianaG ). n cadrul depozitelor e varsta Cretacica efectele acestei instabilitati sunt materializate printr-o serie de boltiri usoare. Aceasta transgresiune este cunoscuta sub denumirea deG transgresiunea *arii 1egre vec%iG (transgresiunea . Cel mai reprezentativ sector se afla in partea de 1 1+ unde fundamental se gaseste la adancimea de 8(( m. apele crescand apro) cu A m mai mult decat actualul nivel.Cuaternara stau discordant pe formatiuni mai vec%i si succesiunea arata pt aceste aceste depozite Cuaternare un pac%et de argile nisipoase si silturi de culoare rosietica in partea bazala a caror grosime este de cc 8 m. nvestigatiile de natura geofizica si cercetarile prin fora#e au aratat si pentru <obrogea de S la fel ca si pentru platf +ala%a prezenta unor sectoare mai ridicate in raport cu altele mai scazute. in timpul glaciatiei Eurm s-a inregistrat ultima mare retragere a apelor *arii 1egre. <easupra argilelor si silturilor urmeaza un pac%et de leoss a carui grosime variaza de la cativa metrii pana la cativa zeci de metrii. n timp geologic se considera ca a mai avut loc o regresiune. linia tarmului retragandu-se in larg apro) cu '8( 7m. <upa aceasta regresiune a urmat o transgresiune. $n alt sector tot ridicat se gaseste in zona *angalia. Tectonica' &latf <obrogei de S este o unitate structural tipica pentru platform care s-a consolidate in ultima faza a miscarilor as?ntice. Aceasta inaltare este datorata unei falii paralele cu <unarea. in Cuaternar. Masivul #obrogei Centrale !ste o regiune consolidata care are statut de pltf dat faptului a a suferit un proces de ridicare accentuat soclu apare la zi pe o suprafata insemnata. Relatia cu platf +ala%a: din analizele cu c%aracter cartografic se poate scoate in evident faptul ca <obrogea de S este foarte mult inaltata tectonic fata de platf +ala%a. <in &aleozoicul inf zona a devenit rigida la fel ca si platf +ala%a dupa care un timp indelungat a fost marcata de un anumit grad de instabilitate. <obrogea de S a fost afectata doar de oscilatii pe vertical. Aceasta retragere a insemnat o reducere a nivelului marin cu 'D( m fata de cel actual. unele dintre ele fiind usor de descifrat mai ales la nivelul Cuaternarului. dep sedimentare pastrandu-se totusi pe o serie de portiuni mai afundate tectonic fiind in special de varsta *ezozoic si in mai mica masura de varsta 1eozoica. ntre cele " sectoare inaltate se gaseste o zona mai coborata in care fundamanetul nu a fost interceptat inca.

masivul <obrogei Centrale vine in contact prin intermediul .aptul ca procesul de metamorfism nu a atins val insemnate este dovedit de prezenta te)turilor gradate din masa rocilor si c%iar prezenta pe talpa unor strate a unor structuri curbicorticale si c%iar a %ieroglifelor. . /rupul sisturilor verzi are o dezv insemnata in *<C fiind partial acoperit de catre formatiuni sed de cuvertura Curasice dar si dep Cuaternare.. respectiv micasisturi. deoarece procesele de metamorfozare au fost destul de salabe si materializate cel mai adesea in orientarea mineralelor si apoi intr-o masura mai mica de aparitia si mentinerea mineralelor epidot. /rupul de Ceamurlia afloreaza pe o zona relativ restransa in partea 1 a masivului in apropiere de . &entru det varstei acestor formatiuni pe baza unor spori primitivi de 1eiominuscula rugosa si 1ophominuscula prima au fost atribuite &recambrianului terminal cu o trecere si in Cambrian. /oclu' <atorita crcterului de masiv al unitatii. succesiunea fiind inc%eiata cu dep Cuaternare de loess. apoi de varsta Cretacica si ceva de varsta Sarmatiana. clorit si sericit.C6 + . sisturi sericito-cloritoase si sericito-cuartoase. %& Ciclu . ciclu Cretacic (Aptian-*aastric%tian).vine in contact cu pltf <obrogei de Sud prin intermediul . &etrografia acestui grup sunt date de sisturi cristaline mezometamorfice. Reteaua %idrografica este e)trem de saraca-R. pltf +ala%a prin intermediul . <unarii ! . de B-lt-ge+ti ( supragrauNac%ica). . de Magurele'Sibioara (grauNac%e superioare). respectiv soclu si cuvertura.#elimitare' 1 . de Histria (grauNac%e superioare). &e baza unor crct sedimentologice grupul sisturilor verzi a fost impartit in A formatiuni: . &rovenienta evident sedimentara a dep constituiente ale sisturilor verzi este evidenta.. . <pdv petrografic soclu este alc din " grupuri mari: grupul de Ceamurlia si grupul sisturilor verzi. amfibolite. . soclu apare la zi pe o suprafata f mare incat a fost posibila studierea sa de amanunt. masivul <obrogei centrale se prelungeste mult pe zona de self a marii negre <in pdv geomorfologic *asivul <obrogei Centrale se comporta ca un platou avand zona cea mai ridicata in AltLn /epe >D"m. . Sinoe. Localitatile cele mai cunoscute cu aflorimente sunt /opoloc. Cuvertura' <ep de cuvertura care se gasesc suprapuse pe formatiunile de soclu sunt de varsta Curasica. Casimcea. Aceste elem strct sunt inegal reprezentate. =rupul sisturior verzi este un grup insemnat din constitutia soclului *<C avand o grosime insumata stratigrafic de circa 8(((m.&C. /tratigrafie' Avandu-se in vedere ca este o pltf contine cele " eta#e strct.urasic' <ep acumulate in Curasic se considera ca au acoperit ca o patura groasa toata <obrogea Centrala. +arsta a fost comparata cu situatiile stratigrafice din partea de ! a pltf +ala%e. <ep cuverturii este posibil sa reprezinte niste resturi cu crct de martor de eroziune dintr-o succesiunea stratigrafica mult mai ampla. Rocile constituiente ale acestui grup au provenit in urma unui proces de metamorfozare a unor dep &recambrian superioare (legat de miscarile As?ntice). Acest lucru este dedus din faptul ca dep Curasice se regasesc doar ca martor de eroziune in care au fost identificate dep atribuite batt%onianului callovianului o)fordianului si 7imerid#ianului inf. de Doroban0u (infragrauNac%ica). fiind separat de grupul sisturilor verzi prin intermediul . si Ceamurlia de Sus. Conventional pt dep de cuvertura s-au stabilit " mari cicluri de sedimentare: ciclu Curasic ( 3att%onian-:immerid#gian inf).&C cu orogenul alpin al <obrogei de 1ord S.

&rin intermediul . /ot in partea de 1ord langa . n partea de 1+ a <obrogei Centrale se gasesc depozite a caror elem structurale difera nu numai fata de cele din S ci si fata de cele din profunzime. inainte de acumularea dep Curasice. <ovada ca orogenul structurat era apropiat bazinului flisului carpatic este e)istenta galetilor de roci verzi care se regasesc intr-o parte din depozitele flisului carpatic si c%iar in depozitele de molasa. !volutia cu crct labil a zonei s-ar fi mentinut pana in Cambrian bazal. bivalve. anticlinale. care a fost activa pana in Curasic sup. &e baza asociatiilor paleontologice au fost atribuite depozitele Cretacice la Aptian. s-a conturat un accident tectonic denumit 6strov-Sinoe. <epozitele atribuite Cuaternarului acopera in dobrogea centrala suprafete intinse acoperind depozitele mai vec%i. dolomite. Albian. Santonian si *aastric%tian.&C afloreaza si grupul de Ceamurlia cu o structura aparte sub forma unui anticlinal faliat. La partea inf a dep Curasice sunt semnalate cateva intercalatii de gresii destul de subtiri. &e suprafete reduse s-au acumulat depozite argilo-nisipoase care sunt atribuite 3asarabianului. n fct de crct bazinale locale s-au acumulat depozite cu crct petrografice si sedimentologice diverse. procesul de sedimentare fiind reluat in Cretacic-Aptian.&C. rezultand sisturile verzi. <upa *aastric%tian depozite de cuvertura nu se mai cunosc. Cauza reorientarilor strct se presupune ca s-ar datora unui efect de impingere a <obrogei Centrale cu crct bilateral. <upa :immeridgianul inf dobrogea centrala a suferit un proces de e)ondare. fiind constituite la partea inf de niste argile si siltite rosii si verzi. Cenomanian.!uropene. falie care separa un compartiment nordic al <obrogei Centrale in care elem de nat structurala (sinclinale. *iscarile As?ntice sunt considerate ca ultimele miscari care au imprimat efecte asupra formatiunilor din soclu <obrogei Centrale. <pdv structogenetic miscarile As?ntice au generat un orogen care avea o orientare pe directia 1+ spre europa centrala. <upa momentul acesta prelungirea orogenului care venea din <obrogea Centrala s-a sudat la soclu pltf *d fiind acoperit in procesul de saria# carpatic. de multe ori cu concretiuni de gips.<ep Curasice se gasesc bine desc%ise in malul drept al <unarii dar si in zona interioara dea lungul vaii Casimcea. peste care se aseaza o patura de loess care pe unele portiuni atinge A(m. Tectonica. spongieri. 3ogatia in argumente faunistice a permis stabilirea unei stratigrafii de amanunt precum si o corelare foarte buna intre zonele cu depozite de acest tip. Se regasesc dep cu crct continental lacustru dar si dep cu crct marine. *<C este impins peste .&C. =rosimea stratigrafica insumata pt dep Curasice este de circa 8((m iar varsta este atestata de asoc de fauna deosebit de bogata: alge. Constitutia petrografica a dep Curasice este in e)clusivitate data de roci carbonatate-calcare de bioacumulare-bioconstructie. apropiat de bazinul care a generat depozitele orogenului carpatic. apele neacoperind in totalitate masivul. . <epositele acumulate pana in &recambrianul superior si Cambrianul bazal au fost cutate iar o parte dintre ele metamorfozate in conditiile unui proces de metamorfism slab. ntervalul stratigrafic in care apar galetii de sisturi verzi in flisul carpatic incepe din Cretacic si se termina in 3urdigalian.ormatiunile mezometamorfice sunt produsul unui proces anterior celui As?ntic.&erisp%?nctes. -ona <obrogei Centrale a functionat mai intai ca si arie labila care a fost generata in &roterozoicul terminal printr-un proces de spargere a placii continentale !st. n partea de 1 a *<C oarecum paralel cu . falii) au o orientare diferit de a celor din partea de S a <obrogei Centrale unde a)ele strcuturilor au o orientare contrara. apele acoperind totusi in mod e)ceptional cateva portiuni reduse in partea 1 in apropierea . Acest lucru denota faptul ca in timpul Cr zona a fost e)pusa unor framantari cu crct tectonic pronuntat ceea ce a impus ca procesul de sedimentare sa se desfasoare pe zone reduse.&C. gasteropode dar si f multi amoniti. <obrogea Centrala functionand ca uscat in cea mai mare parte. /uronian. %%& Ciclu Cretacic& <ep sed acumulate in timpul Cr au o distributie neuniforma in <obrogea Centrala dat faptului ca au functionat disparat mai multe bazine de sedimentare.

C.< rep capatul occidental al unei catene care se continua spre est dar care se termina in Asia Centrala.C.1. a avut o evolutie mai tarzie dar a continuat pana in neogen.&C a aparut pe locul unui fost rift care a fost blocat de timpuriu. 61< se afunda. Stille. dincolo de confluenta <unarii cu &rutul. a stabilit ca este o continuare a orogenului Crimeii cu e)tinderea s-a asiatica@ 0.rift avortat. fiind acoperit de depozite mai noi-&romontoriul 1 <obrogean ingropat (4 pltf Covrului). (' $rogene de pe teritoriul Romaniei /eritoriul Romaniei cuprinde " structuri orogenice ma#ore: -orogenul 1ord-<obrogean -orogenul Carpatic Cele " arii orogenice ocupa sectoare total diferite. este situat si s-a format in interiorul placii !st !uropene@ evolutie in timp.< este dispus la nord de aria Alpina@ in timp ce 6.Sf =%eorg%e-Ad#ud-6ancea.C. la nord de . diferit de cel Alpino-carpato-%?malaian.. pe cand 6rogenul Carpatic ocupa o suprafata foarte mare a teritoriului (peste 98M). =eosinclinal ce sa structurat mult mai timpuriu in catena genetica respectiv in fazele timpurii. Acest geosinclinal cu pozitie nordica constituie . care pleacI din zona =ibraltarului si se termina in Asia de S-!. pe cand 6. n cazul 61< inceputul evolutiei este mult mai vec%e dar se opreste in Cretacicul inf. $rogenul 0lpin Nord #obrogean Amplasat in <obrogea nordica. Crimeea spre Caucaz si Asia Centrala. 6rogenul 1ord <obrogean ocupa un sector limitat in partea S-! a teritoriului Romanesc. 6. 6.&C si la sud de . Astazi ma# cercetatorilor acepta faptul ca 61< se suprapune evolutiv unui geosinclinal care a avut pozitie nordica fata de cel Alpino-carpato-%?malaian. 6. structuri ale aceluiasi ciclu geotectonic. #eosebiri: dimensiune.1. nspe ! se continua in zona de self a *arii 1egre. nspre 1-+.ciclu Alpin. 0semanari: atat 6C cat si 61< inglobeaza produse. ntre cele doua orogene mentionate se pot gasi o serie de deosebiri precum si asemanari. inglobeaza portiuni ale marginii sudice din placa !st !uropeana.6.<. nca de la inceputul cercearilor geologice asupra acestui orogen s-a remarcat faptul ca acesta are un statut particular@ !duard Suess 4 Catena Cimerica. apoi prin &en.<obrogea de 1 ca rezultat a unui proces mai amplu considerandu-se ca .1. este un segment al marelui lant Alpino-carpato-%?malaian. a a#uns la concluzia ca acest orogen 1< reprezinta o catena provenita dintr-un geosinclinal aparte.

dupa care zona nu a mai suferit nici un fel de miscari de cutare. cea mai comple)a. &ractic &aleotet%?sul a generat un orogen intracratonic. metamorfice. &romontoriul 1ord <obrogean ingropat. formatiuni prealpine. in e)tremitatea 1+. $nitatea 3abadag. 1u sunt afectate de efecte plicative ci doar slabe deformari ondulatorii de tip platforma.formatiuni alpine pre3tectonice. devenind rigida. formatiuni alpine post3tectonice. in timp ce zona aferenta catenei AC0 a constituit 1eotet%?sul. $nitatea *acin. <obrogea 0ercinica) ". alpine. si este alcatuit atat din formatiuni prealpine cat si post alpine pre si post tectonice. 61< poate fi impartit in A mari unitati structurale: '. si integrandu-se intre pltf Scitica si pltf *oesica. $nitatea /ulcea. n mod particular pt 61< formatiunile alpine se impart in doua mari categorii. Acestea cuprind depozite /riasice si Curasice la care se adauga o serie de magmatite bazice si c%iar acide si care sunt puternic tectonizate . alcatuita din formatiuni prealpine aproape in totalitate. (<obrogea &aleozoica. (<obrogea /riasica) >. in timp ce 1eotet%?sul a generat un orogen pericratonic. pretectonice asociate cu magmatite dar si posttectonice fara magmatite. Ca urmare a evolutiei tectonice precum si a unor particularitati structurale si stratigrafice. $ltimele miscari tectonice care au afectat zona 61< au fost cele 1eoc%immerice. si anume: -sedimente si magmatite asociate. dar si magmatice. 6ormatiunile alpine cuprind acele depozite sedimentare acumulate in timpul ciclului alpin si la care se mai adauga o serie de magmatite. /oate acestea fiind puse in loc pana la declansarea ciclului alpin. alcatuita din formatiuni prealpine. puse in loc pana la faza tectonica 1eoc%immerica. A. asociate cu magmatite dar si formatiuni alpine pretectonice. -depozitele sedimentare puse in loc dupa miscarile 1eoc%immerice. +arsta acestora este Cretacica si uneori 1eogena . .&aleotet%?sul. Sub aspectul prezentei formatiunilor petrografice in cadrul 61< se pot distinge " mari categorii: -formatiuni prealpine -formatiuni alpine 6ormatiunile prealpine cuprind formatiuni sedimentare.

=rupul de 3oclugea. insa ma# fiind de varsta %ercinica se poate spune ca si magmatismul in asamblu are aceasta varsta. "ormatiuni alpine. &e criterii stratigrafic geometrice dar si pe criterii paleontologice au fost stabilite in cadrul dep sedimentare urmatoarele intervale stratigrafice: Silurian. Silurian cunoscut sub denumirea de Cerna cu depozite de B((-'(((m. &t $. insumeaza 2((-9(( m alcatuit tot din argile si calcare. Alcatuita aproape e)clusiv din formatiuni prealpine. avand ca limite inspre 1 si 1-+ <unarea care o separa de &1< . respectiv Sil. e)ista totusi o serie de filoane de diabaze care strabat alte formatiuni magmatice prealpine si de aici s-ar trage concluzia ca aceste filoane ar putea fi de varsta alpina. =rupul de &riopcea. #epozite sedimentare de varsta &aleozoica apar pe suprafete relativ mari. +isturile cristaline au fost separate in A mari grupuri: -grupul de 6rliga-SIrIrie. <ev inf. -grupul de *egina. dar se considera ca sunt metamorfozate in ciclu Caledonic de unde se atribuie si varsta. constituite din argile si calcare. greu de precizat. <evonian inf. <epozitele Carb inf sunt cunoscute sub denumirea de formatiunea de Carapelit. -grupul de 3oclugea. apoi depozite sed paleozoice. . inseamna ca punerea in loc a granitelor s-a realizat ulterior depunerii formatiunii de Carapelit. constituit dintr-un cristalin metamorfic cu amfibolite si sisturi cloritosericitoase cu intercalatii de roci porfirogene. +arsta stabilita pe baza asoc de bra%iopode. n ultima parte a <ev a avut loc o intrerupere de sedimentare incat o buna parte din dep <ev au fost indepartate. Aproape toate corpurile magmatice au determinat o aureola de contact asupra formatiunilor pe care le strabat. +arsta acestor sisturi cristaline este diversa. avand si numeroase intercalatii de tufuri si c%iar intruziuni de diabaze. <eorece acest masiv granitic strabate formatiunea pe care o si modif termic. strabatut de numeroase filoane de pegmatite. Magmatite prealpine. <atorita faptului ca argumentele paleontologice lipsesc stabilirea varstei s-a realizat pe criterii stratigrafic geometrice. +arsta magmatismului este dificile de stabilit pt ca sunt multe generatii. Aceasta inseamna ca formatiunea are cel putin varsta Carbonifer nf.* nu se cunosc form sed alpine. trilobiti si altele. +arsta cristalinului de *egina este stabilita la Cambrian inf cu metamorfozare in orogeneza Caledonica.ormatiunile prealpine din *acin sunt rep prin: sisturi cristaline precambriene si paleozoic inf. Stratigrafie. n zona masivului de la =reci s-a stabilit pt granitul de =reci o varsta absoluta de >"( *ani. +arsta este stabilita pe criterii paleontologice si depozitele crct sunt in delurile &riopcea si 3u#oare. urmeaza in continuitate de sed peste Sil. -grupul de &riopcea. =rupul de 6rliga-Sararie este un grup mezometamorfic. const dintrun cristalin epimetamorfic. la care se pot adauga niste magmatite neozoice incerte si apoi deposite Cuaternare. puternic afectate de intruziunile magmatice-formatiunea de 3u#oare. . partial retromorfozat. sed s-a reluat in Carbonifer cand s-au acumulat in special conglomerate si gresii in grosime de '8((-"((( m.alia LuncaviJa-Consul. varsta Cambrian metamorfozat Caledonic. Ki Carb inf. in S vine in contact cu $nitatea 3abadag iar inspre + vine in contact cu pltf +ala%a prin inter .aliei <unarii. 6 crct pt dep paleozoice ale unitatii este prezenta fenomenului de cornificare. o separa de unitatea /ulcea. inspre ! . Carbonifer inf. ceea ce coresp cu Carboniferul inf. Au o dezvoltare destul de mare predominand cele intruzive in special granitele si granodioritele.Unitatea Macin Situata in parea de 1-+. =rupul de *egina. <ev si Carb inf si in ultimul rand magmatite prealpine. alc din cuartite si filite metamorfozate in conditiile faciesului sisturilor verzi cu varsta stabilita pentru 6rdovician dar metamorfozate tot Caledonic.

Unitatea Tulcea AceastI unitate structuralI ocupI o suprafaJI ceva mai mare din <obrogea de 1 fiind delimitate: . au putut fi separate " faze de cutare: faza &reton4. <esi efectele sunt greu de atribuit la o anumita faza se recunosc in zona unitatii *acin numeroase efecte plicative (cute) si rupturale (falii).Sararie.LC. n general.* este cea alpina. cand a avut loc sedimentarea <ev inf si a doua.Tectonica Analiza evolutiei unitatii de macin arata ca au e)istat " etape ma#ore. etapa in care desi nu se gasesc dep sedimentare asupra carora sa e)iste efecte se poate spune ca odata cu Curasic sup. !fectele miscarilor %ercinice ca ultimele care au afectat zona sunt materializate in procese de cutare intensa dar si in procese magmatice. care s-a manifestat ulterior depunerii Carb inf. faza sudet4. unitatea /ulcea are formatiuni de varsta &realpina.S vine in contac cu unitatea de 3abadag ( o limita topografica. <e aceea $* face parte dintr-un orogen alpin timpuriu. caledonice si as?ntice. $. cu faza 1eoc%immerica. n <ealul *onument de la /ulcea formatiunile prealpine sunt ceva mai deosebite in sensul ca gradul . . si anume.+ vine in contact cu unitatea de *acin prin intermediul . n cadrul miscarilor %ercinice in structurile $.la 1 prin .alia Sf =%eorg%e-6ancea-Ad#ud fata de platf Scitica@ . A doua etapa in evolutia $.aliei Luncavita-Consul@ .valea raului /aita ). prin prezenta sisturilor cuartitice cu biotit sunt considerate a fi ec%ivalente cu cele din =rupa de 6rliga . 6 etapa prealpina si o etapa alpina. n alcatuirea sa. <upa miscarile 1eoc%immerice. a fost inaltata si impinsa peste unitatea /ulcea dupa . incat alte miscari din ciclu alpin nu si-au mai pus amprenta. <oua sunt punctele mai cunoscute in care apar formatiunile prealpine: la $zun 3air si in dealul *onument de la /ulcea.! se continua pe sub apele lacului Razelm spre acvatoriul *arii 1egre.*. <esi fiecare ciclu tectogenetic nou la desfiintat pe cele anterioare se mai gasesc unele structuri care prezinta relicte ale ciclurilor anterioare. $* la fel ca toata <obrogea de 1ord a devenit rigida. precum si formatiuni de varsta alpine. 6ormatiuni prealpine' On aflorimente aceste formatiuni apar pe suprafete foarte mici. !tapa prealpina este cea mai imp in evolutia unitatii pt ca cuprinde toate miscarile orogenetice pe care aceasta unitate lea suportat pana la inceputul ciclului alpin. acest lucru se datoreaza faptului ca unitatea /ulcea este afundata tectonic si in felul acesta formatiunile alpine au fost indepartate prin eroziune pe suprafete mici. formatiunile prealpine ale unitatii /ulcea sunt asemanatoare cu cele din unitatea de *acin.*. Cu certitudine zona a fost afectata puternic de miscarile %ercinice.

depozitele /riasicului din $nitatea /ulcea sunt constituite din roci carbonatate. *agmatismul bazic s-a manifestat in timpul Cambrianului si 1orianului in zona 1iculitel zvoare. e)ista mai multe interpretari in ceea ce priveste magmatismul acid. fiind de fapt aceleasi generatii care se regasesc si in $nitatea de *acin. Acestea au fost decalate in timp. Agig%iol /ulcea >. Caracteristica petrografica a depozitelor Curasice este data de prezenta la partea inferioara a formatiunilor cu caracter de flis urmate de formatiuni calcaroase la partea superioara bogate in argumente paleontologice. depozitele Curasice sunt indepartate in mare parte de catre eroziune. -ebil A.*i%ai 3ravu sunt numeroase si depozite de tip flis ( argile. Sunt mentionate in literature 2 zone cu sedimentare diferentiata si acestea sunt: '. dar si acestia sunt acoperiti de catre depozitele Cuaternare. pe langa sisturi cristaline si roci sedimentare se mai gasesc si cateva magmatite constituite din granite si porfire. gresii ). dar si prin asociatiile de fauna. de un rift care s-a inc%is in Curasicul sup. Stiva de depozite *ezozoice este acoperita de o patura relativ uniforma de depozite leossoide de varsta Cuaternare. mentinandu-se sub forma unor martori pe zone mici. <epozitele sunt foarte fosilifere mai ales cu specii de amoniti incat a fost posibila atestarea unui interval foarte mare din /riasic cuprins intre Seissian pana in R%aetian. *agmatismul acid reprezentat prin porfire cuartifere a fost bine conturat pe " aliniamente: unul a fost intre saccea si /ulcea. Aceasta activitate a fost legata de o zona de e)pansiune.de metamorfism este redus ( incipient ) si ar fi ec%ivalent cu sisturile verzi din *asivul <obrogei Centrale. Aceasta situatie este datorata miscarilor tectonice care au fost active pana in Curasicul superior. si . zvoarele 1iculitel 2. Curasicul : depozitele acestui interval stratigrafic sunt atribuite pe criteria faunistice Liasicului. n cadrul formaJiunilor prealpine. !)ceptand partea bazala care are un puternic caracter detritic . &rin litologie. in rest. +arsta acestora a fost stabilita pentru Silurian si <evonian. <oggerului si partii inferioare a *almului. <evonianul cuprinde depozite in grosime de apro) "(( m si se considera ca este dezvoltat in intregime fiind alcatuit petrografic dintr-o succesiune de > formatiuni cu argile in baza. !ruptiile s-au produs in conditii submarine cu lave bazaltice.iind plasate la partea superioara a stivei sedimentara. /ot ca formatiuni prealpine in unitatea /ulcea se gasesc depozite paleozoice nemetamorfozate. . /riasicul din $nitatea /ulcea apartine marelui domeniu de sedimentare specific pentru /riasicul de tip alpin. Cataloi 8. Specific pentru zona /ulcea a fost semnalata in depozitele de varsta /riasica e)istent unor faciesuri %eteropice ( sincrone ). 6ormatiuni alpine' Acestea sunt reprezentate prin depozite sedimentare mai ales /riasice. iar al doilea a fost intre Lucavita si Consul. *a%mudia ". <in analiza succesiunilor si a relatiilor dintre formatiunile sedimentare si cele magmatice s-a stabilit ca in /riasicul superior a avut loc o activitate magmatica foarte bogata atat bazica cat si acida. /ot ca formatiuni alpine avem magmatite alpine. /riasicul este intervalul stratigrafic ale carui formatiuni stau discordant peste formatiunile prealpine. +arsta este stabilita pe criterii paleontologice. dar si produse piroclastice. calcare argiloase in partea mediana si roci silicioase la partea superioara. Consul *i%ai 3ravu /rebuie precizat ca in zonele de la zvoarele 1iculitel si Consul . Silurianul se gaseste bine reprezentat la $zun 3air si petrografic este constituit din argile si calcare cenusii care stau peste sisturile cristaline. apoi Curasicesi o serie de magmatite de varsta Alpina. +arsta este atestata paleontologic. de altfel.

care reprezinta portiunea din unitatea /ulcea cuprinsa intre falia * la vest si falia ! la !.!nisala si falia *eidanc%ioi. orientate 1!-S+. -tapa alpina pretectonica Se refera la procesele sedimentare si tectonice petrecute in timpul /riasicului si Curasicului. si anume. Astfel. Solzul 1iculitel suporta partial saria#ul solzului Consul. caledonice si ass?ntice. n aceste miscari s-au realizat cutarea depozitelor. . precum si alte " falii paralele cu aceasta. adica niste anticlinale si sinclinale. si anume: &' -tapa prealpina !ste etapa care s-a desfasurat pe intregul ansamblu orogenic 1ord <obrogean cand s-au manifestat miscarile %ercinice. dar mai e)ista si o alta parere care spune ca magmatismul acid in $nitatea /ulcea s-ar datora intruziunii magmelor bazice subcrustale si apoi anate)ia paturii granitice. falia saccea. punerea in loc a unor magmatite si pocese de metamorfism. n functie de evolutia in timp a $nitatii /ulcea au fost stabilite > etape distinct care au generat structure. Tectonica unitatii Tulcea Aran#amentul structural tectonic al unitatii /ulcea a fost desavarsit intr-o faza timpurie a orogenezei alpine. celelalte " falii au permis individualizarea dpdv structural a " solzi care in unele acceptiuni sunt considerate c%iar panze de saria#. precum si.anume una din ipoteze presupune ca ar fi un magmatism de subductie posterior celui basic. La randul sau este impins peste partea estica a unitatii /ulcea. saria#ul unitatii *acin in partea de 1. Acest solz suporta saria#ul unitatii *acin si la randul lui este sariat peste restul unitatii /ulcea. !lementele structural ma#ore conturate in aceasta etapa sunt : falia Luncavita-Consul.ulia se gaseste solzul Consul. faza 1eoc%immerica. intre falia Luncavita-Consul si falia *eidanc%ioi. peste solzul 1iculitel.ulia. ". n lungul faliei Luncavita-Consul unitatea *acin a fost inaltata si sariata peste unitatea /ulcea. respectiv. n e)tremitatea estica a unitatii /ulcea sunt dezvoltate o serie de elemente plicative. fracture si c%iar saria#e. respectiv. *iscarile tectonice care au afectat puternic formatiunile /riasice si Curasice sunt cele 1eoc%immerice si s-au materializat printr-o serie de cute.

formatiuni prealpine . zona /ulcea si <obrogea de 1 devine rigida incat celelalte faze tectonice ale ciclului alpin nu mai produc efecte. Santonian.$n alt accident tectonic este falia Sf =%eorg%e-6ancea-Ad#ud@ in lungul acestei falii unitatea /ulcea este inaltata si impinsa peste platform Sc?tica. +arsta acestor depozite a fost bine argumentata pe baza de asociatii de foraminifere. Resurse minerale utile: Calcar. dup ace <obrogea de 1 s-a consolidate. Acestea sunt de varsta Cretacica si accumulate intre Albian . n mare parte stratigrafia acestei unitati se aseamana cu a unitatii /ulcea. respectiv unitatea /ulcea. branc%iopode. Categoriile de formatiuni constituent sunt urmatoarele: . dolomite si porfire cuartifere. respectiv masivul <obrogei Centrale inspre S-S+. au fost identificate o serie de depozite posibil Sarmatiene si apoi cele Cuaternare. &e sub lacul Razelm si aceasta unitate se prelungeste in acvatoriul *arii 1egre. posttectonice 6ormatiunile prealpine sunt reprezentate prin sisturi cristaline care se prelungesc din unitatea de *acin. 6ormatiunile alpine pretectonice acestea sunt alcatuite din depozite sedimentare de varsta /riasica si Curasica la care se adauga o serie de magmatite. are aspectul unui culoar si este prinsa intre $nitatile *acin si /ulcea la 1!. alpina pretectonica si alpina posttectonica. 6ormatiunile alpine posttectonice cuprind depozite care s-au acumulat dupa miscarile neoc%immerice. -tapa alpine posttectonica n urma miscarilor neoc%immerice. Tectonica unitatii 3abadag este in mare masura similara cu a unitatii /ulcea e)istand toate cele > etape.formatiuni alpine: pretectonice. dupa sfarsitul Curasicului. <upa miscarile c%immerice. &rezinta importanta ultima etapa care se refera la acumularea depozitelor de varsta Creatcica neafectate tectonic si apoi c%iar a unor depozite 1eogene. >. dar mai ales bivalve din cadrul genului noceramus. . dupa unele pareri unitatea 3abadag ar putea fi incadrata la unitatile de platform consolidate alpin timpuriu. /ot ca formatiuni prealpine in zona Car#elari se cunosc o serie de corpuri de riolite care au o dezvoltare ceva mai insemnata in zona. <in formatiunile sedimentare nemetamorfozate se gaseste in cadrul formatiunilor prealpine doar formatiunea de Carapelit. &entru faza alpine posttectonica nu se cunsoc depozite accumulate cu e)ceptia catorva pct. Unitatea "abadag Aceasta unitate este localizata in partea de S+ a <obrogei de 1. <atorita faptului ca depozitele accumulate in ultima etapa au caracter de cuvertura. toate similar cu cele din unitatea /ulcea. s-a realizat in zona un orogen alpin numit orogenul C%immeric si care cuprindea toata unitatea /ulcea si <obrogea de 1ord. respective prealpina. ncepe o perioada de morfogeneza cand procesele de eroziune ataca depozitele depuse anterior. Aceste depozite de varsta Cretacica acopera toata suprafata unitatii 3abadag si nefiind afectate de alte efecte tectogenetice au aspect de cuvertura.

n cadrul segmentului carpatic romanesc se gasesc o serie de sectoare mai mari sau mai mici care sunt definite ca depresiuni tectonice. si Carpatii 2puseni la +. si anume: Senonian-&aleogen in *eridionali si Apuseni. 6C are o pozitie pericratonica). si se gasesc in interiorul celor > seg muntoase: depr Sig%et in 1. si anume: -depresiuni intermontane: care au dim apreciabile: depr /ransilvaniei. printre care: -prezenta in structura celor > segmente carpatice a unor asa zise zone cristalino-mezozoice. Carpatii Romanesti se leaga cu celelalte segmente ale centurii Alpino-0mala?ene si anume inspe 1-+ cu Carpatii 1ordici iar inspre sud cu 3alcanii. Avem astfel un flis tipic care este puternic dezvoltat in C6 si ceva mai slab dezvoltat in C* si un flis atipic bine dezvoltat in CA si e)tremitate vestica a C*. <e regula acestea sunt zone scufundate si umplute cu depozite mai noi decat rama incon#uratoare. pana in ndonezia. . depr Comanesti. foarte slaba in 6rientali. depr &anonica -depresiuni intramontane: mai mici. depr 3rasov-3arsa. porocese impuse direct de dinamica placii.fiind cunoscut si sub denumirea de Carpatii Romanesti. si anume Carpatii 1rientali la !. depr &etrosani. dar si unele similitudini. depresiunile au fost separate in doua categorii. -prezenta in toate cele > segmente a unor zone cu depozite de flis. cu crct de asociatii ofiolitice. -prezenta unor magmatite prepoderent acide dar de varste diferite. 6 analiza de ansamblu asupra celor > segmente scot in evidenta o serie de aspecte specifice. Aceste depresiuni tectonice sunt pozitionate fie in interiorul tronsoanelor amintite fie c%iar intre aceste tronsoane. Acestea sunt datorate unor procese specifice din zona de subductie. Acestia au fost separati in > tronsoane in functie de pozitia fata de depr /ransilvaniei. depr Ciuc. &e baza acestui criteriu. &recmb). la care patea de sisturi cristaline reprezinta portiuni de scoarta continentala consttuind vestigii ale ciclurilor orogenice anterioare (&lz. Aceasta centura se desfasoara din =ibraltar si pana in e)tremitatea S-! a Asiei. 6rogenul Carpatic este considerat o rezultanta al proceselor evolutive specifice bazinului de geosinclinal care s-a desc%is in /riasic inf. considerate a fi resturi ale unor scoarte oceanice generate in procesele de e)pansiune si consumate ulterior prin porocese de subductie. Carpatii Meridionali la S.$rogenul Carpatic Consideratii generale 6rogenul Carpatic reprezinta un segment important al centurii orogenice Alpino-0imala?ene. 1eogen-Cuaternare in C6. -prezenta in toate cele > segmente carpatice a unor comple)e de magmatitie bazice si ultrabazice. &e teritoriul Romaniei segmentul Carpatic ocupa ceva mai bine de #umatate din suprafeta acesteia. intr-o zona de margine a placii !uroasiatice (prin comparatie cu 61< care era pozitionat in interiorul placii continentale4intracratonica. aceasta deorece in alcatuire intra mai multe segmente.

-continuitatea structural dintre C6 si C*. Analiza spatiala a structurilor carpatice a relevat faptul ca cele " rifturi. . -o a doua etapa s-a petrecut in tectogenezele din *iocen cand au fost generate unitatile pozitionate la partea e)terna a catenei si pentru care se utilizeaza termenulul de 3nitati Moldavidice (*oldavide). !)plicarea structogenezei 6C intr-o nomenclatura unitara s-a realizat prin aplicarea principiilor tectonicii globale asupra principalelor etape de evolutie geologica. &rocesul de cutare a inceput din Cr inf.lisului 1egru si &anza . Aliniamentul in care se regasesc roci specifice suturii ofiolitice este amplasat in fata zonei crstalinomezozoice din orientali in cadrul depositelor panzei flisului 1egru si panza de Cea%lau. infrabucovinic. <acide /ransilvane (sc oceanica). au evoluat decalat in timp si spatiu si sunt legate de fragmentarea marginii S-+ a placii !uroasiatice ca scoarta continentala. <acide !)terne (sc oceanica) . mai intai in partea de + (Apuseni) apoi inspre !. *oldavide(sc continentala). serpentinite) provenite din manta si care indica " vec%i zone de acretie ce corespund la " zone de rift. care de fapt sunt niste aliniamente in care apar asociate sedimentarului roci bazice si ultrabazice (bazalte. <acide *ediane(sc continentala). . 6 situatie similara se regaseste si in Carpatii *eridionali. -onele de rift in care avem scoarta oceanica erau separate de blocuri continentale cu scoarta continentala acoperite total sau partial de apele oceanului /et%?s. !iftul estic cunoscut si ca denumirea de Rift /et%?sian sau Rift /ransilvan s-ar fi desc%is undeva la limita dintre &ermian si /riasic. Cele doua zone de rift au intrat ulterior in etapa compresiva prin care s-a realizat acel proces specific de scurtare de scoarta si procesul s-a produs dupa doua paleoplanuri de consum. 3nitati Dacidice (<acide) -fazele Asturica si 0ercinica. Aceste zone de rift au fost consumate ulterior prin procese de subductie sau scurtare de scoarta. &rocesele tectonice generate au dus treptat la conturare celor doua catene ale CA respectiv C6. subbucovinic. Acesta sutura se continua si inspre S pe sub depozitele campiei &anonice pana in zona +ardarului in =recia. !iftul Dacidelor E4terne a functionat in zona mediana a actulilor C6 si o parte din C*. care au generat suturile ofiolitice.lisului de Cea%lau. Aceste paleoplanuri au fost plasate unul in partea estica a carpatilor Apuseni si al doilea in partea ! a C6. Aplicarea principiului tectonicii globale are in vedere e)istenta in Carpatii Romanesti a " suturi ofiolitice. Cele doua zone de subductie au determinat in spatele arcurilor montane un vulcanism acid specific: punerea in loc a banatitelor in partea de + a C* si Apuseni in intervalul Senonian-&g apoi manifestarea vulcanismului din C6 in 1g-P. apoi interpunerea 3azinului /ransilvaniei intre C6 si C* pe de o parte si CA pe cealalta parte.domeniul bucovinic. &e zonele acoperite au avut loc depuneri sedimentare: <acidele nterne. grabrouri. Se presupune ca inca din /riasic a inceput fisurarea placii !st !uropene si aparitia Riftului <acidelor !)terne. iar in *eridionali ofiolite se gasesc in flisul de Severin.&anza . Aplicarea acestor principii s-a facut prin renuntarea la criteriul descrierii domeniului bazinal.aza compresiva care a afectat bazinul geosinclinal carpatic s-a realizat in doua etape tectogenetice distincte: -o prima etapa in care se considera ca au fost generate unitatile pozitionate intern si care s-au fi petrecut in tectogenezile Cretacice . Acest rift a format ulterior asa numita sutura ofiolitica ma#ora si care se gaseste in sudul muntilor Apuseni de unde se continua spre 1 pe sub bazinul /ransilvaniei apoi in zona flisului /ranscarpatic si al 7lipelor pienine dupa care se indreapta apoi spre Carpatii 1ordici si mai apoi spre Alpi. avandu-se in vedere criteriul varstei tectogenezelor care au dus la formarea marilor unitati structurale.

.

!volutia incipienta a riftului /ransilvan s-a facut in conte)tul general al !uropei alpine. care cuprind Apusenii de Sud (Sinici) si o parte din panzele /ransilvane. n evolutia sa. &rin prisma celor prezentate in structura 6. Acest aspect a presupus desc%iderea succesiva a celor doua rifturi oceanice. &anzele de saria# s-au conturat mai ales in perioadele de cpmpresiune cand ortiuni apreciabile din placile continentale au fost remobilizate fie prin cutare sau c%iar prin procese de decolare. &entru 6rogenul Carpatic etapa compresiva ar avea direct cauza de desc%iderea riftului din Antlantic. 6rogenul Carpatic a trecut mai intai printr-o etapa de distensiune cand s-a evidentiat si largit area geosinclinala. #acidele sunt unitati structurale specifice geosinclinalului Carpatic dar si zonelor adiacente: -#acide 5nterne . desc%iderea acestuia fiind contemporana cu desc%iderea si a celorlalte segmente. =etica si Supragetica). Carpatic se regasesc " mari categorii de unitati structurale cu caracter de panze de saria#: <acide si *oldavide. respectiv segmentul +ardar si segmentul Anatolian. -#acide Mediane . dupa care etapa de distensiune a fost urmata de o etapa compresiva cu scurtare de scoarta si conturarea catenelor de orogen. unul in +est (/ransilvan) si unu in !st (<acidelor !)terne). in care se incadreaza Apusenii 1ordici.n evolutia 6rogenului Carpatic s-au conturat o serie de unitati structurale componente care se regasesc in toate segmentele carpatice si care au caracter de panza de saria#. in care se incadreaza zonele cristalino-mezozoice din C6 (panzele 3ucovinice) si C* (&. acumulati pe blocul &anonic (Sialici). . -#acide %ransilvane . dar provenienta acestor panze este atat din zona de rift cat si din zona cu scoarta continentala.

.lisului 1egru. acumulate in cadrul riftului <acidelor !)terne (&. Arabia. Moldavidele7 in cadrul lor avem urm unitati structurale cu crct de panza: &. Acest supercontinent ocupa apro)imativ domeniul actual al 6. Am de Sud. n urma acestei faze tectonice s-a consolidat platf !st-!uropeana care pe teritoriul Romaniei ocupa partea 1-!. -#acide Marginale . . n evolutia &amantului sunt cunoscute urm cicluri orogenice: Ar%aic. <intre acestea pe teritoriul apare faza tectogenetica Sveco-:areliana. se presupune ca era plasata la marginea S-! a supercontinentului in apropierea de &olul Sud. &' Ciclul 0r!aic !ste recunoscut prin faza tectogenetica (elomariana (:ennoreana). <e Severin-C*).aza +veco36areliana a presupus un amplu proces de coliziune cand s-a constituit primul supercontinent din evolutia &amantului. <acidele nterne. &ericarpatica. /arcau. in care erau incluse si zone care se regasesc acum in 3altica si Scandinavia. /ot din pltf !st-!uropeana se regasesc pe teritoriul Romaniei soclul <obrogei de Sud si partea estica a pltf +ala%e. Cicluri $rogene n evolutia teritoriului Rimaniei au fost indetificate efectele a > din cele A cicluri orogenice prealpine. apro) 89(*a. ndia. &roterozoic. C%ina si Antarctica. Audia. de /elea#en. care s-a desfasurat in &roterozoicul inf cu ecouri in &roterozoicul *ediu acum '2((mld ani. *ediane si *arginale au provenit din acumularea si cutarea sedimentelor pe scoarta continentala (Sialica). de Cea%lau-C6 si &. Aceasta faza este plasata la sfrsitul proterozoicului si inceputul cambrianului. (' Ciclul Proterozoic S-a desfasurat pe parcursul intervalului &roterozoic si are mai multe faze tectogenetice. reprezentate prin &. Analiza evolutiilor in ceea ce priveste placile tectonice are la baza principiile tectonice globale.-#acide E terne . 0ercinic. &laca !st-!uropeana. din care faceau parte fragmente ce au constituit ulterior Africa. catene care in evolutia lor au fost peneplenizate si transformate in platf rigide (cratoane). n geosinclinalul format. referindu-se la formatiunile scutului Canadian si se pare ca ar fi avut o serie de influente asupra unor portiuni din pltf *oldoveneasca (unele granitoide din soclu). in urma proceselor de e)pansiune se vor gasi formatiunile ulterioarelor faze tectogenetice si anume Ass?ntica (Cadomiana). n aceasta faza tectogenetica aria geosinclinala. &acific cu e)tindere de la &olul 1ord la cel Sudic si care la sfarsitul &roterozoicului se scindeaza datorita unui rift in zona centrala in urma caruia s-au generat doua mase continentale: una in emisfera sudica. se restrange prin compresiunea rezultand un nou supercontinent. <acidele /ransilvane si !)terne au provenit din acumularea si cutarea depozitelor sedimentare acumulate pe scoarta oceanica a celor " rifturi. tot in zona &acificului. <anubiana (Auto%ton <anubian). numai in C*. Siberia si pltf !st!uropeana@ cealalta masa se e)tindea spre partea nordica si contine fragmente ce ulterior s-au regasit in Australia. n procesele de remobilizare tectonica depozitele acumulate pe scoarta sialica in urma unor procese de forfecare au fost antrenate impreuna sedimente si situri cristaline. +rancea. Caledonian. desc%isa in faza anterioara. . 0' Cicluri $rogenice Prealpine n timp geologic ciclurile orogenice prealpine au contribuit la formarea unor catene montane situate la contactul unor placi sau microplaci tectonice.

a fost generat lantul orogenic a <obrogei de 1ord. rift care a avut numeroase ramificatii. Acest spatiu a fost denumit pltf Sc?tica si este ec%ivalent cu multe structuri Caledoniene din +estul !uropei si Scotia. )' Ciclul Caledonian Acest ciclu s-a manifestat in &eleozoicul inferior (Cambrian sup-Silurian sup). prin comasarea 1aurentia si /ond8ana. &e teritoriul Romaniei acest sector este cunoscut in depresiunea 3aradului si <eltei <unarii. n acest ciclu supercontinentul conturat in faza Ass?ntica s-a scindat."aza (ai)aliana. n cadrul acestuia s-a realizat structurarea si consolidarea unui teritoriu amplasat la + si la S de pltf !st!uropeana respectiv la 1 de 61<. faza care dupa unele pareri ar fi sincrona cu cea Ass?ntica. sectoare in <obrogea centrala si tot din aceasta placa se regasesc portiuni in asa numita &laca Apuliana. ocean carea a avut o evolutie estimata pana la nivelul Curasicului dupa care a inceput faza de compresiune. din care s-a desprins pltf *oesica.<in aceasta placa !st-!uropeana se regasesc astazi pe teritoriul Romaniei. care face trecerea spre ciclul Alpin (&ermian-/r). numit si Cordiliera Hercinica. desc%is la estul placii europene. 6. R%eic si care va constitui baza de evolutie a urm ciclu orogenic. apoi Masivul Central "rancez. &aleogeografic coliziunea sistemului comple) de placi e)istent atunci a determinat ridicarea unui lant orogenic de anvergura. Se considera ca ecuatorul strabatea apro)imativ a)ial oceanul /et%?s. 3ai7al au fost indentificate structuri de tip orogenic atribuite unei alte faze orogenice. ce s-a desfasurat intre Sil si <ev. La trecerea din &aelozoic in /riasic in intervalul &ermo-/riasic s-a constituit ultimul supercontinent Pangaea. proces determinat de desc%iderea oceanului Atlantic. &ortiunile aferente <obrogei centrale si partial pltf *oesice sunt constituite din sisturi cristaline cu grad scazut de metamorfism. +arsta absoluta a formatiunilor epimetamorfice sunt de A9(-88(*a. care a avut o dezvoltare globala cuprinzand Muntii 0pala7i. Armorica). &ortiuni din soclul <obrogei cetrale se regasesc regenerate si in structurile Carp 6rientali.sisturi verzi. /ot in cadrul aceastei faze bazinul gesinclinal. Aceste faze sunt: -(retona (limita <ev-Carb) -+udeta (Carb sup) -0sturica (Carb sup) -+aalica (&ermian inf) -%huringiana (&ermian sup) -Palatina. Muntii Vosgi. Aceasta cordiliera a fost generata in urma unui proces colizional intre placa !st-!uropeana si mai multe placi mici din !uropa occidentala (microplacile Avalonia. ce s-a desfasurat intre 6rd si Sil -0rdenica.s. 8' Ciclul 9ercinic S-a desfasurat in intervalul Sil sup pana in &ermian sup. amplasata la limita Camb-6rd -%acomica. care se gasesc actualment in structuri din partea 1-+ a !uropei dar si in scutul Americii de 1ord (&. Muntii Padurea *eagra si Masivul (oemiei. . Catre sfarsitul ciclului &roteozoic la limita cu ciclul Caledonian in sectoare adiacente L. Ciclul Caledonic cuprinde fazele tectogenetice: -+alaira (Sarda). Qapetus si care ulterior prin concretiune a generat catena Caledonica (cordiliera Caledonica). acum aparand 6. n urma evolutiei fazei tectogenetice din ciclul Caledonian se desc%ide o noua arie bazinala cu crct oceanic . Laurentia). 1eagra. La inceputul /riasicului s-a desc%is si riftul /et%?sian care a evoluat spre zona de bazin sedimentar numita Ocean %eth. Acest teritoriu se prelungea mult spre ! pe la 1 de actuala *. Cuprinde mai multe faze tectogenetice dintre care efecte pe teritoriul Romaniei sunt mai putine.

care s-a manifestat incepand cu *iocenul si cand au fost structurate unitatile e)terne (*oldavide).unitatile tectonice provenite din forfecarea blocului &anonic. microplaca Adriatica si microplaca Apuliana. celelalte unitati tectonice sunt de varsta Cretacica. &rin avansarea catre nord a placilor sudice si c%iar a celor din e)tremitatea vestica s-au constituit catenele orogence din europa vestica. . La contactul dintre blocul &anonic cu placa !st !uropeana au aparut Carpatii 1ordici. placa Adriatica s-a miscat catre 1 1-! si a generat muntii <inarici. craton. n cadrul acestui ciclu s-a realizat ridicarea lantului Carpatic.unitatile provenite din evolutia celui de-al doilea rift desc%is in zona carpatica (Riftul <acidelor !)terne)@ /etide . propunand pentru unitatile tectonice alpine de pe teritoriul Romaniei: Eu inide . care in partea nordica avea un sistem de microplaci foarte mobile: microplaca talica. &e o astfel de zona s-au acumulat depozite sedimentare specifice dacidelor mediane. Se refera la anumite structuri de tip plicativ din cadrul bazinelor de sedimentare ale flisului Carpatic. /arcau. cele mai multe cu caracter de pltf rigida. Aceste microplaci in fazele lor de compresiune au avut rol in edificarea lanturilor muntoase din partea de S si ! a !uropei. /ertiar. *ercand inspre S! !uropei coliziunea placii Arabe cu placa /urca s-au ridicat %auridele.unitatile care isi au originea in bazinul +estic in zona riftului /ransilvan@ 0pusenide . n aceasta viziune doar perimoldavidele au fost amplasate si puse in loc in 1eozoic. . 'BBA 3alintoni a criticat sistemul de clasificare a lui * Sandulescu. si este responsabila de primele structuri de amploare cu crct tectonic din Carpati. sunt acceptate doua etape de tectogeneza si anume: -etapa Cretacica. si a afectat structuri din 61< si mai putin din lantul Carpatic. Au fost identificate discordante la limita Cr-/r in loc /ulcea. cand au fost edificate structurile interne (<acide)@ -etapa *eozoica.unitatile tectonice de soclu care au provenit din marginea cratonului !u)inic@ Perimoldavide . *ai la sud de Romania prin avansarea placii Apuliene catre placa *oesica s-au conturat muntii Rodopi si muntii 3alcani.azele tectogenetice specifice: "aza Paleochimmerica s-a manifestat la limita dintre /riasica si Curasic."' Ciclul 0lpin <ebutul 6rogenezei Alpine este marcat de spargerea supercontinentului &angaea care a generat de o parte si de alta a riftului /et%?s o serie de placi tectonice. Carpatii *eridionali sunt rezultatul avansarii catre nord a pltf *oesice.unitatile tectonice de cuvertura care au provenit din marginea estica a bazinului fisului Carpatic (panzele Audia. proces care s-a produs in mai multe etape de tectogeneza.unitatile tectonice provenite din marginea forfecata a cratonului =etic@ /ransilvanide . /ot in apropiere de zona noastra. a caror coliziune a determinat ridicarea lantului alpino-carpato-%imala?an. manifestandu-se la nivel global si cu multe prelungiri in timpul Cr. si tot in aceasta zona la contactul dintre placa /urca si *oesica s-au conturat Pontidele. "aza 0ustric4 s-a desfasurat la limita dintre Cr inf si Cr sup. apoi Carpatii 6rientalii si *untii Apuseni. &ericarpatica)@ +everinide . *arginea nordica a oceanului /e%?s era constituita din !uroasia care avea in prelungire o larga zona de self in care s-a realizat un lung proces de sedimentare de la sfarsitul &aleozoicului si pana in Curasic superior. *arginea sudica a oceanului /et%?s era constituita din asa zisa pltf Africana. "aza neochimmerica (nevadina) s-a produs la limita dintre Cr si Cr.

"aza +u&hercinica s-a desfasurat in Cr sup.&liocen). "aza 1aramica s-a manifestat la limita dintre Cr si &g. n aceasta faza s-au inreg doua momente paro)istice. <upa aceasta faza a urmat o succesiunea de faze mai mici: faza 0ttica (*eotian-&ontian). formatiunile alpine fiind acumulate din /riasicul pana in &leistocen. apoi Carpatii *eridionali. nu este atasat la panza =etica a C6). "aza Moldava s-a desfasurat in *iocen la trecerea dintre 3adenian si Sarmatian. $ltima faza a ciclului Alpin. "aza +tirica este o faza tectogenetica f imp. ass?ntic si caledonic. efectele s-au resimtit la scara planetara. n actualul aran#ament structural formatiunile prealpine au fost incorporate de asa maniera incat amprentele celorlalte cicluri orogenetice respectiv %ercinic. faza Valaha. pt ca trebuie avute in vedere formatiunile si mai ales structurile alpine. "aza +avica s-a manifestat la sf 6ligocenului si inceputul *iocenului. nspre est se invecineaza cu pltf *oldoveneasca si 3arladului si c%iar cu 61<ingropat. &rimul in 3urdigalian. s-a desfasurat la inceputul Cuaternarului. depozite sedimentare &aleozoice. efectele sunt indentificate intro serie de formatiuni din cadrul zonei cristalino-mezozoice a Carpatilor 6rinetali dar si din *eridionali si Apuseni. 3anatitele) si tectonic s-au realizat o serie de saria#e de amploare cand panza =etica a fost impinsa mult peste auto%tonul <anubian. Structurile carpatilor orientali s-au conturat in etapele tectogenetice alpine. provocand mici cutari ale depozitelor cuaternare din zonele subcarpatice. apro) in Senonian. respectiv panze de saria# si falieri. conte)t care a presupus scufubdarea bazinului /ransilvaniei. Carpatii $rientali Acest segment al Carpatilor Romanesti este o unitate strcucturala ma#ora ale carei acceptiuni este diferita de definitia facuta de geografi. Carpatii orientali la fel ca si celelalte segmente reprezinta un orogen structurat alpin. faza Caucaziana (<acian-Romaninan) care au avut foarte mici efecte asupra structurilor din Carpati. cand au fost puse in loc panzele din flisul e)tern carpatic (Audia. #elimitare: C6 sunt unitari incepand din nord din bazinul superior al /isei si pana in valea superioara a <ambovitei (aceasta delimitare este valabila numa in cazul in care compartimentul Leoda-3ucegi. mergandu-se de la structuri cutate plicative pana la structuri rupturale. respectiv o mica portiunea din pltf +ala%a. si au mers pana la sc%imbarea mediului geoc%imic. <e asemenea structural participa si formatiuni mai vec%i decat cele alpine. &articularitatile acestui segment sunt date de prezenta fisului Carpatic care ocupa mai bine de #umatatea arealului Carpatilor 6rientali. faza 9hodaniana (sf *iocen. "aza Pireneana este de mai mica amploare care s-a manifestat la limita dintre !ocen med si !ocen sup. cu o evolutie destul de lunga. din *iocen inf pana in *iocen med. iar miscarile tectonice au dus la fragmentarea oceanului /et%?s si aparitia &aratet%?sului. se regasesc si formatiuni rezultate in urma manifestarilor magmatice. A produs numeroase efecte structogenetice. au fost desfiintate. cand s-au inreg o serie de miscari geodinamice care au conturat lantul Carpatilor Romanesti. !fectele sunt la nivelul strcuturilor bazinale. denumite prealpine si reprezentate preponderent prin sisturi cristaline de varsta &recambriana si &aleozoica. nspre vest C6 se limiteaza cu deprs /ransilvaniei si depr &anonica. &e langa formatiunile acumulate sedimentare. <pdv structural C6 se prezinta ca un ansamblu de unitati tectonice cu crct de panza avand dispozitii . prin manifestari magmatice (pod <e7an. /arcau si +rancea) iar al doilea s-a petrecut in 3adenian. in componenta sa. apoi de magmatite si intr-o foarte mica masura. fiind raspunzatoare de saria#ul panzei &ericarpatice a Carpatilor 6rientali peste pltf *oldoveneasca.

*untii 3istriteim masivul Rarau. n zona . n zona central . Cele doua compartimente au o alc apropiata atat la nivel structural cat si la nivelul formatiunilor. !)ista pareri care ata#eaza compartimentul sudic la carpatii *eridionali. Cu e)ceptia vulcanitelor neogene toate celelalte zone sunt alactuite din una sau mai multe panze de saria#. Aceasta atasare se face pe baza unor dovezi de natura tectonicadar si prin argumente de natura petrografica. nspre est aceasta unitate vine in contact cu flisul Carpatic pe care il acopera intr-un proces de saria# dupa o linie de falie importanta denumita . n ma#oritatea situatilor vergenta formatiunilor si structurilor este estica. 0'&' Unitatea central est carpatica . in cadrul C6 se pot separa mai multe zone structurale care au un aspect cartografic asemanator unor fasii dispuse dea-lungu catenei: :ona cristalino3mezozoica. ntregul edificiu structural al C6 este sariat peste zona de foreland. Somesul . Ca urmare a etapelor orogenetice. :ona depresiunilor tectonice. iar mai inspre sud. n acest sector al C6 isi au obarsia o serie de rauri imp: *oldova. in mai multe compartimente. muntii 0asmasului si &erKani.nitatea Central Est Carpatica si Compartimentul sudic sau Compartimentul (ucegi31eaota3Piatra Mare. 6lt.Compartimentul Nordic) Acest compartiment se intinde de la granita de nord a tarii pana in apropiere de *iercurea Ciuc.lisului /ranscarpatic. <ea-lungul C6 aceasta zona nu apare cartografic unitar ci este impartita. <in formatiunile prealpine si alpine ale acestei zone sunt alcatuiti o parte din muntii *aramuresului. La vest unitatea central est carpatica vine in contact cu flisul transcarpatic dupa o linie foarte sinuasa. Se regasesc unitatile aferente <acidelor e)terne. &artial in muntii Rodeni apare si un relief de origine glaciara.suprapuse si sariate de la + spre !. Aran#amentul structural mentionat este verificat prin numeroase lucrari cu crct geofizic dar si prin fora#e adanci. &e sectoare reduse apar si depozite cu crct brecios acumulate la sf &aleozoicului. plus *oldavidele. /otus. Aceasta unitate cuprinde " subsectoare: unul desfasurat intre /isa si Ciuc si un al doilea subsector desfasurat in zona &erKani. Se refera la unitati structurale amplasate in partea de + a zonei cristalinomezozoice si este ec%ivelenta cu o parte din /ransilvanide si :lippe &ienine. 3istrita.alia Centrala. Care se suprapun peste celelalte unitati structurale mentionate. -ona cristalino-mezozoica are o pozitie apro)imativ centrala in #umatatea nordica a Carpatilor 6rientali si pozitie vestica in #umatatea sudica. &articipa deasemenea si formatiuni sedimentare in cea mai mare parte alpine. :ona vulcanitelor neogene. !c%ivalenta cu e)tremitatea *oldavidelor. *ures. cristalinu prezinta niste iesinduri sub forma unor promontorii: +aser respectiv Rodna. in asa numitul culuar +ladeni. muntii Rodnei. /tratigrafie: la alcatuirea unitatii central est carpatce particima situri cristaline si magmatite ca formatiuni prealpine. :ona flisului carpatic. $rografie: zona este constituita dintr-un relief muntos cu inaltimi care in muntii Rodnei depasesc "(((m. :ona de molasa (&ericarpatica). a evolutiei acestor etape dar si ca urmare a evolutiei paleogeografice. Compartimentul nordic sau . &rezenta rocilor carbonatice in zona Raraului si a 0asmasului a permis aparitia si a unui relief carstic cu c%ei si pesteri. n privinta alcatuirii stratigrafice trebuie retinut faptul ca formatiunile prealpine participa numai la alcatuirea zonei cristalino-mezozoice. za si +iKeu. 0' :ona cristalino3mezozoica Aceasta zona cuprinde unitatile structurale specifice dacidelor mediane din C6. <enumirea provine de la faptul ca este alcatuita in principal din sisturi cristaline dar si formatiuni mezozoice sedimentare si megmatite. toate celelalte zone fiind alcatuite e)clusiv din formatiuni de varsta alpina. vine in contact cu eruptivul neogen al Carpatilor 6rientali. :ona flisului transcarpatic. Corespunde cu ceea ce este definit prin prisma tectonicii globale asa numitele <acide mediane.

care se gaseste doar intr-o anumita zona. celelalte panze se gasesc grupate cate " si au de regula " litogrupuri in structura. 3alintoni('BB9) le-a denumit =etide !stice. in Rarau si in muntii Rodnei si *aramuresului. Aceste panze au fost sariate in faza tectogenetica Austica. Strcutural soclu unitatilor tectonice alpine este alcatuit din strct tectonice prealpine de regula %ercinice. cunoscuta pt sectorul romanesc sub numele de Cratonul =etic. Cu e)ceptia panzei de RarIu. &rocesul de metamorfozare al sisturilor cristaline a avut loc in &roterozoic. pb o faza timpurie a orogenezei Ass?ntice. 4itogrupul de "retila' !ste un grup care dpdv petrografic este predominant gnaisic cu intercalatii de amfibolite si secundar micasisturi. dar sunt si sisturi cristaline %ercinice (&z). repr o dovada ca provin din riftul /ransilvan. care au la randul lor crct de panza. c%iar gnaisuri oculare. din care s-a constituit ulterior soclu panzelor infrabucovine.vestica a unitatii central est carpatice se gaseste un element strcutural distinct . $nitatea est carpatica ca de altfel toata zona cristalino mezozoica a C6 a provenit din marginea forfecata a e)tremitatii vestice a placii !uroasiatice. Acestea au statut de panza tectonica si sunt lipsite de soclu. &anzele prealpine au fost recunoscute in soclurile panzelor bucovinice si sunt urm: -panza de Rarau -panza de C%iril -panza de &utna -panza de &ietrosu 3istritei -panza de Rodna n privinta clasificarii rocilor cristaline din soclu panzelor alpine de C6 au fost individualizate urm litogrupuri: -3retila -litogrupul de Rebra -1egriKoara -/ulg%eK -Rodna Se considera ca vergenta panzelor prealpine au avut orientarea dinspre est inspre vest. +arsta este atribuita partii inf a &recambrianului sup.ormatiuni prealpine participa la alcatuirea la nivel de soclu la aproape toate panzele alpine. dar faptul ca au material ofiolitic inglobat in strcturi. Litogr de 3retila intra in alcatuirea panzei prealpine de Rarau. Specific pt unitatea central est carpatica este faptul ca deasupra panzelor bucovinice stau dispuse pe sectoar insemnate formatiuni apartinand de transilvanidele estice. unele sectoare ale . nemetamorfozata. de regula prealpin si o cuvertura sedimentara *ezozoica. !ste un grup mezozonal. Cea mai mare parte din acest craton se gaseste astazi in fundamentul deprs /ransilvane. . $lterior. -panzele infrabucovinice -panza subbucovinica -panza bucovinica Aceste unitati structurale au fost denumite dupa princiipiile tectonicii globale de catre Sandulescu care le-a numit <acide *ediane. *asivul Sienitic de la <itrIu. $nitatea central est carpatica este const structural din mai multe unitati tectonice structurate in ogeneza alpina si care au crct de panza cu vergenta estica. Cutarea initiala a formatiunilor sedimentare si metamorfozarea a avut loc ci circa D8Bmil ani in urma. Sistemul de panze bucovinice au in componenta un soclu de sisturi cristaline. Acesta afloreaza in cadrul acestor strcturi in muntii 0asmasului . subbucovinice si bucovinice. e)ceptie fac panzele transilvane (/ransilvanite).

dar si de filite si metatufuri. n ceea ce priveste varsta. epidot. Acest litogr este dezvoltat din *aramures si pana spre sud. $ltimele valori sunt valori aparente deoarece indica procesele de remobilizare pe care le-a suferit metamorfitele ulterior formarii lor. n grupul de /ulg%es apar destul de rar calcare cristaline si dolomite. Se considera ca asociatia petrografica specifica acestui grup ar fi una tipica de rift. alc din paragnaise dar si din gnaise specifice. 4itogrupul de Rodna' !ste un gr epimetamorfic ce intra in alcatuirea soclului panzelor infrabucovinice din partea de nord a C6. =naisele porfiroidului de &ietrosu formeaza corpul panzei %ercinice de &ietrosu 3istritei care sta peste panza de Rodna. R>. Litogr de /ulg%es este deosebit de imp prin faptul ca in el sunt cantonate mineralizatii de sulfuri polimetalice-:uro7o si mineralizatii de *n. care permit atribuirea formatiunilor pt &recambrian sup. Asociatiile palinologice cu ta)oni de =ranomarginata vulgaris. &e criterii stratigrafice litogr a fost separat in 8 membrii: /g'. metavulcanite cu unele intercalatii de cuartite. n desc%ideri gnaisul de && are aspect de gnais granitic. Acant%osp%aera cambriensis au permis stabilirea varstei. feldspati plagioclaz. 4itogrupul de Tulg!e5' !ste un litogr epimetamorfic si intra sub forma panzei %ercinice de &utna in soclul panzelor alpine bucovinica si subbucovinica. 4itogrupul de Negri5oara' !ste de tip mezozonal. Se gasesc de asemenea acumulari de baritina stratiforma. cuart. Se gasesc intrercalatii de cuartite si amfibolite dar calcare si dolomite. Se pare ca initial a fost un depozit rezultat in urma eruptiilor vulcanice care au eliberat marne de origine crustala. pozitia este superioara. numite gnaise porfiroide de &ietrosu.. . Substratul pe care s-a asezat mat vulcanic era din paragnaise cu biotit. biotit.litogrupului au suferit procese de retromorfism.ondul litografic este dat de sisturile grafitoase dar si de alternante de sisturi clorito sericitoase. dar mineralogia este f simplu. care au suferit mai multe remobilizari si de aceea prezinta o varsta nesigura. n ceea ce priveste varsta. dar si blocuri de dolomite. fiind vorba de sedimente si roci vulcanice care au acoperit o crusta cont care a fost metamorfozata ulterior. Specific pt acest litogrup este interventia in stiva de roci a unor comple)e carbonatice in care se gasesc calcare cristaline dar si mineralizatii de tremolit si talc. prin comparatie daca Rebra este de varsta 3aicaliana sau Ass?ntica. asociatiile de fitoplancton au permis atribuirea varstei Cambrian inf cu posibilitatea sa se a#unga pana in 6rdovician inf. rezulta ca si pt 1egrisoara varsta este pre%ercinica mergand pana in &roterozoicul sup. dar si valori cuprinse intre >9(-8(9mil ani. cuartite variate. Are o litologie constituita din metaconglomerate. metagresii si roci carbonatice (dolomite). &entru grupul de Rebra se cunoaste o asociatie de spori primitivi cu ta)oni de *argominuscula verucosa. Astfel de metode dau varsta metamorfismului. +arstele determinate pt :-Ar sau +a-&b au dat valori care variaza de la A((->92mil ani. se considera ca acest grup ar reprezenta niste relicte ale unor nuclee foarte vec%i. =rosimea stratigrafica a#unge pana la B(((m. *etamorfismul litogr s-a produs intr-o faza timpurie a orogenezei caledoniene. porfiroidul de &ietrosu impreuna cu panza de Rodna intra in componenta soclului de la panza bucovinica si subbucovinica. n cadrul grupului de Rebra au fost separate > formatiuni: R'. R". resturile paleontologice de crinoizi arata varsta Silurian.. constituit petrografic din paragnaise si micasituri cu sillimanit. comple)e care sunt interesante dpdv economic. &artial si acest grup a fost metamorfozat %ercinic. n cadrul panzelor alpine. Radiometric s-au obt varste intre 8((-2((mil ani. <evonian. *asuratorile radiometrice au indicat valori de D((mil de ani. iar metamorfismul s-ar fi realizat in primele faze ale orogenezei alpine (paleoc%immerica). dar cutarea si metamorfismul initial pb s-a produs in fazele timpurii alea orogenezei 3aicaliene sau Ass?ntice. Tectonica soclului panzelor bucovinice . in apropiere de =%eorg%ieni. 4itogrupul de Rebra' !ste un grup cu formatiuni metamorfozate in conditii de mezozona. <aca ca si vecinatate litogr de 1 este plasat in vecinatatea litogr de Rebra si in cazurile cunoscute./g8.

Aceasta unitate litologica rep ec%ivalentu stratelor de +eis din Alpi. $rmeaza in continuitate de sedimentare peste gresii si este in grosime de '(m. . care dau varsta Seisian. -gr de /ulg%es ar repr un cristalin retromorf ar grupului mezozonal de 3retila-Rarau. -este posibil ca gr bretila-rarau sa reprz o panza alpina ce a incalecat peste gr /ulges. zona a fost e)ondata. Cimentul este de culoare rosietica si este nisipo siltic. de apro) "( m. 6ormatiuni alpine din panza bucovinica Se intalnesc formatiuni triasice. !ste o unitate controversata sub aspectul continuitatii sau discontinuitatii. !ste unitatea de baza a succesiunii alpine care marc%eaza transgresiunea peste soclu cristalin. Sunt dispuse in strate subtiri de ordin centimetric si in care se gaseste o bagata fauna de bivalve care permit incadrarea la Campilian. atat in Rarau cat si 0asmas. -calcare albe organogene. <e-a lungul timpului s-au dat mai multe e)plicatii dintre care " sunt mai plauzibile. Adica se considera ca gr de 3retila ar rep segventa neafectata de procese de retromorfism. grupul de 3retila are o poz superioara fata de cel de /ulg%es.ormatiunile alpine repauzeaza transgresiv pe formatiuni prealpine in special ale grupurilor 3retila si /ulg%es. Se gasesc atat in Rarau cat si 0IKmaK. Triasic' Succesiunea stratigrafica este repr prin depozite cuprinse in intervalul Seisian-1orian. <ezvoltarea clasica a formatiunilor stratigrafice de varsta alpina se face in cele " c%iuvete. fiind atribuite Ladinianului stratigrafic-geometric.$rmarindu-se pe o serie de profile transversale din zona cristalino-mez s-a constatat ca raportul tectonic dintre gr de 3retila si gr de /ulg%es este unul anormal. uneori c%iar si cu trecere dintre un sinclinal in altul. si anume: -jaspuri5 pac%et de roci silicioase in grosime de "->m. Costatoria costata. #urasice si cretacice. !)ista situatii in care unele formatiuni au dezvoltare mare regionala. &rin pozitie stratigrafic geometric. nee)istand continuitate pe flancurile sinclinalului si c%iar de-a lungul acestuia. -calcare in placi. Succesiunea stratigrafica peste dolomite este completata de alte unitati litologice apartinand /riasicului. e)istand pareri ce sustin e)istenta unei discordante intre dolomitele in placi si cele masive. atribuirea la Ladinian.ormatiunile unitatilor litologice incapand cu #aspurile si cele cu calcare au o prezenta sporadica. dolomitele masive sunt atribuite la Anisian. Au grosimea de '((-'8( m si lipsita de fosile. pana la albian. constituite dintr-o succesiune de calcare rosietice groase pana la '(m. regasindu-se pe ambele flancuri ale sinclinalului. fie remobilizarii pe planul de saria# al panzelor transilvane. foarte fosilifera-&osidonia Nengensis. Sunt lipsite de fosile. &e baza lor stabilindu-se varsta Ladinian-Carnian. . . o parte din depozite fiind indepartate prin eroziune. formatiune atribuita 1orianului R. in nord Rarau si in sud 0ac%imaK. formata pe seama acumularii unor alge dar si a unor resturi de corali sau spongieri. =aletii conglomeratelor sunt bine rulati si formati e)clusiv din roci cristaline (cuartite). -dolomite in placi. -dolomite masive. fenomen datorat fie unor raporturi sedimentare directionale in bazin. Situatia este interpretata prin faptul ca la sfarsitul /riasicului. e)isand insa si situatii in care formatiuni de o anumita varsta apar sporadic. <in partea terminala a acestor conglomerate au fost identificate resturi de bivalve. Succesiunea /riasica incepe cu > unitati litologice distincte: -conglomerate si gresii cu intercalatii de siltite . si s-a format prin acumulare de resturi organogene. -calcare albe marmareene. mai ales in 0asmas. cu numeroase accidente siliciose.

Au culoare specifica. . &este formatiunea cu Apt?c%us. +arsta stabilita este 6)fordian sup-/it%onic. Acesta are si o semnificatie tectonica deosebita intrucat prezinta petice de acoperire si olistolite straine domeniului bucovinic. n cadrul depozitelor de Eildflis apar cu crct de intercalatii. <epozitele acestuia sunt dezvoltate atat in Rarau cat si 0asmas (preponderent). !ste acceptata o singura unitate litologica.intr-o serie de ferestre tectonice scoase de eroziune de sub panaza bucovinica. 6ormatiuni alpine specifice domeniului subbucovinic S-au acumulat depozite /riasice. dar formatiunile specifice Cretacicului arata conditii de sedimentare de bazin cu adancime redusa dar si greu de amplasat in sistemele de clasificare. -formatiunea de 6ildfli+ are deasemenea un crct transgresiv. de ordinul a zeci de m. brun-rosietica cu treceri spre galben.ormatiunile apline de tip subbucovinic apar . acumularea celor " formatiuni atribuite *almului. $nitatile litologice sunt: -calcare rosii si brune.verde. <esc%ise in zona =lodu. relativ bogata in argumente paleontologice si datorita aspectului rosiatic este comparat cu faciesul de 0ierlatz (Alpi). in special radiolarite. se considera ca s-a realizat la ma)imul de adancime al bazinuilui de sedimentare. =rosimea dep de Eildflis a#ung pana la 8((m iar in cadrul formatiunii s-au gsit argumente paleontologice e)trem de variate.. Malm. fiind constituita din coglomerate. ntervalul stratigrafic este rep prin formatiuni atribuite la Liasic. <epozitele sunt cunoscute numai pana in Albian. alcatuit din roci silicioase . e)inzandu-se cartografic intre cele " flancuri de dolomite care se gasesc pe flancurile sinclinalului. Cretacic. sunt transgresive peste cristalin. Sedimentologic. <ogger si *alm. Argumentele paleontologice permit atribuirea varstei la intervalul Aalenian-3at%onian. mergand de la foraminifere. Are o alcatuire deosebita cu aspect sedimentar f neregulat. capar nitar mai ales in partea nordica a sinclinalulu marginal e)ern. in special argile. Eildfisul rep formatiunea terminala a suitei alpine din cadrul c%iuvetelor de Rarau si 0asmas. dar apar si mai la sud. sau sunt dezvoltate bio%erne cu corali si alge. microconglomerate si gresii. in timpul cretacicului s-au acumulat depozite separate in doua unitai litologice: -grezo'conglomeratele Muncelu'C"icera. &artea terminala a formatiunii cu Apt?c%us trece si in baza cretacicului. groase de circa "(m. urmeaza in continuitate de sedimentare fiind alcatuita din dep pelagice. 1iasicul este mai bine dezvoltat in zona c%iuvetei 0IKmaKului si este reprezentat prin " unitati litologice. brac%iopode. bogata fosilifer in aptic%i dar si numeroase /intinidae. Asociatia de fauna a permis atribuirea la Liasic. Afloreaza la Sadova. frecvente gresii. Caracteristic este faptul ca in masa sa sunt incorporate olistolite de roci #urasice si triasice care apartin de panzele transilvane.urasic. -formatiuniea cu 2ptyc"us. #ogger. -conglomerate si gresii. n aceasta formatiune este plasata limita dintre Curasic si Cretacic. !ste dezvoltat in mod egal in cele doua c%iuvete. conglomerate c%iar si brecii. Asociatia de fauna a permis atribuirea la 3aremian-Aptian cu treceri in Albian. prezentand o serie de intercalatii de calcare. atat fata de conglomeatele *uncelu dar si alte formatiuni mai vec%i. Curasice si Cretacice. constituita din calcare si gresii de circa "((m. aratand faptul ca Nildflisul s-a depus intr-un fel de sant sub forma unei c%iuvete peste care sincron au decolat panzele tansilvane. /a)onii de bivalve dar si asociatii palino au permis stabilirea varstei pt #aspuri la Callovian-6)fordian. fiind rep prin " unitati litologice: -jaspuri. dispuse transgresiv pe diferiti termeni mai vec%i. <epozitele sunt dezvoltate in intervalul Calovian-/it%onic inf. separate de o scurta intrerupere de sedimentare. amoniti si bivalve. constituite din cativa m de calcare f fosilifere. cu unele interclatii de gresie. marne si calcare. cu frecvente oglinzi de frictiune. =rosimea este in #ur de 2((m. si este constuita in general din argile si marne de culoare neagra sau verzuie.

si in zona <Imucului si /arniJa. .ormatiunile difera de cele bucovince, aratand faptul ca domeniul de sedimentare a fost oarecum deosebit. Triasicul este cunoscut numai prin partea sa bazala, respectiv conglomerate gresii si niste dolomite, si este asemanator cu /r din panza bucovinica. ;urasic. <in aceasta succesiune lispeste Liasicul. #ogger este rep prin calcare si gresii cu suficiente arg paleo. Malm are in baza formatiunea cu jaspuri5 urmata de o succesiune grezo'marnoasa care ar fi ecivalenta cu formatiunea cu Apt?c%us. Cretacic este rep prin niste depozite controversate care sunt dificil de atribuit. <epozitele alpine din domeniul subbucovinic sunt rep sporadic si au putine diferentiri fata de dep bucovinice. 6ormatiuni alpine de tip infrabucovinic Au fost conservate sub forma unor semiferestre si ferestre, mai ales in zona acobeniArgestru. Contine depozite atribuite /riasicului si primei parti a Curasicului (Seisian-<ogger). <in Liasic se cunoaste o succesiune constituita din brecii cu galeti din sisturi cristaline, formatiune sincrona cu conglomeratele de tip Seis din pana bucovinica si subbucovinica. /ransgresiv peste brecii urmeaza dolomite si calcare de culoare negricioasa si apoi un pac%et de calcare Curasice care au numeroase intercalatii de gresii. n ansamblu formatiunile alpine ale domeniului infrbucovinc difera de cele ale domeniului bucovinic. Formatiuni alpine de tip transilvan In cadrul asa numitului sinclinal marginal extern, respectiv in chiuvetele Rarau si Hasmas, apar o serie de formatiuni sedimentare care sunt diferite de formatiunile sedimentare de tip bucovinic. Acestea poarta numele de formatiuni tip transilvan pt ca s-au acumulat intr-un domeniu diferit de cel in care s-au acumulat formatiunile bucovinice. Sub aspect petrografic predomina formatiunile calcaroase si sunt dispuse in 3 moduri diferite: -sub forma de petice de acoperire, unele de dimensiuni f mari, altele mai mici, cu de voltare insemnata in chiuvetele Rarau !"ietrele #oamnei, "iatra $imbrului% si Hasmas !&heile 'ica ului, masivul Hasmas%. -sub forma de (lipe sedimentare !olistolite%)sunt blocuri mai mari sau mai mici, care au fost desradacinate, dintr-o structura geologica tectoni ata si apoi in urma unui proces de alunecare au fost sedimentate in *ildflis. -sub forma de galeti, mai mari sau mai mici care intra in componenta conglomeratelor. +ormatiunile alpine de tip transilvan au fost acumulate pe un soclu de fund oceanic, intr-o ona mai vestica a riftului ,eth-sian. .iscarile alpine ulterioare procesului de sedimentare le-au suprapus peste suita bucovinica acumulata intr-un ba in de sed cu scoarta continentala, alunecare care s-a reali at sub forma unor saria/e. &eea ce se gaseste asta i in teren sunt niste resturi ale suitei transilvane care se constituie intro serie alohtona, suita bucovinica fiind autohtona. &onstitutia petrografica din ma/oritatea olistolitelor arata ca s-au format in conditii ba inale bogate in amoniti, iar predominanta calcarelor indica evolutia unor platforme carbonatice. +aptul ca rocile calcaroase sunt asociate cu afiolitele repre inta marturia acumularii acestor calcare pe un fund oceanic. "o itia actuala a ofiolitelor indica un proces de consum de scoarta. Stratigrafic formatiunile alpine transilvane sunt atribuite ,riasicului, /urasicului si &retacicului.

Triasic. #epo ite acestui interval se regasesc sub forma de (lipe sedimentare in 0ildflisul unitatii bucovinice. "etrografic predomina calcarele care sunt fosilifere, intrucat in ba a faunei descrise s-a pus in evidenta eta/ele cuprinse intre *erfenian si Rhaetian. Werfenian a fost indentificat in (lipa de pe 1alea Seaca, Rarau. "etrografic avem marno-calcare fosilifere in care se gaseste o asociatie de .-ophoria orbiculata. Anisianul a fost indetificat intr-o (lipa de pe raul Sadova, Rarau, fiind formata din calcare negre, puternic diacla ate si bituminoase. Ladinian-Carnian inf a fost indetificat in (lipa de pe paraul &ailor, Rarau, cu calcare biomicritice, rosii, extrem de bogata in bivalve si amoniti. Carnian-Norian s-a gasit in mai multe (lipe, constituite din calcare cenusii, uneori rosii. +auna este foarte bogata in special in amoniti 2 Arcestes, precum si bivalve 2 .onotis. Rhaetian. #epo itele atribuite sunt ceva mai frecvente, fiind descoperite mai multe (lipe sedimentare atat in Rarau cat si Hasmas. +auna este dominata de brachiopode 2 Rhaetina gregoria. Jurasic. #epo ite atrubuite acestuia apar atat sub forma de (lipe cat si sub forma de petice de acoperire. 3urasicul este pre ent prin 4iasic, #ogger si .alm. Liasicul este pus mai frecvent in evidenta in Rarau prin niste calcare rosii fosilifere, bogate in brachiopode, gasteropode, bivalve si amoniti. Dogger apare sub forma de (lipe din calcare marne si gresii, bogate in brachiopode, bivalve si amoniti. Acesta este mai bine studiat in Rarau. Malm se intalneste numai in Hasmas, unde formea a petice de acoperire pe suprafete foare mari. Se regaseste si sub forma unor (lipe sedimentare si in cadrul acestor depo ite au fost separate doua unitati geologice: -formatiunea cu Acanthicum) este constutuita din calcare rosietice-cenusii, asociate cu marne si gresii, cu grosimi de 56m. &alcarele cu Acanthicum sunt f fosilifere, si s-au identificat asociatii de foraminifere, spongieri, brachiopode, bivalve, belemniti si amoniti 2 Aspidoceras acanthicum !(immeridgian%. -formatiunea de Stramberg este constituita numai din calcare masive in /ur de 786m, cu argumente paleotologice, plecandu-se de la calpionere, belemniti, gasteropode. +auna permite incadrarea la ,ithonic. Cretacic. #epo itele acestuia au fost puse in evidenta atat in Hasmas cat si Rarau. Intr-o serie de (lipe aceste depo ite au fost puse in continuitate de sedimentare peste 3urasic, fiind constituite din calcare. Au fost separate 3 unitati litologice: -calcare si marnocalcare cu amoniti, sunt depo ite de mare adanca de circa 96m si sunt bn de voltate in ona Hasmasul .are. +auna bogata de amoniti au stabilit varsta 'eriasian-1alanginian. -calcare algale si coraligene stabilite la Hauterivian. -calcare urgoniene, formatiune neritico-litorala de circa :86m. &alcarele sunt biomicritice si biosparitice in care se gasesc frecvent bivalve aberante. +recventa lor indica un ba in cu ape f calde si agitate, iar aceste calcare sunt de voltate pe larg atat in Hasmas cat si Rarau. &u aceste formatiuni se incheie formatiunile alpine de tip transilvan. In formatiunile alpine apar si roci magmatice ba ice dar care sunt legate exclusiv de formatiunile de tip transilvan. Se cunosc in ona Hasmasului dar si Rarau cum este ca ul onei 4ucina, unde formea a un veritabil petic de acoperire constituit din serpentinite si diaba e. 1arsta acestora este atribuita ,riasicului si repre inta resturi ale unor one de acretie. ,ot in ona est carpatic se gasesc si sienitele de la #itrau. ;ste amplsat in partea de S-1 a compartimentului si strabate grupurile de ,ulges si 'retila, varsta punerii in loc este alpina in intervalul 3urasic-&retacic. Sub aspect structural sienitul de la #itrau apartine de pan a 'ucovinica.

Consideratii tectonice asupra unitatii central est carpatice Aceasta unitate cunoscuta drept si dacide mediane pre inta un aran/ament structural f complicat, dar sub forma de pan e de saria/, care sunt de fapt pan e de forfecare. Aran/amentul structural s-a definitivat in miscarile Austice din tectogene ele &retacice, miscari care s-au manifestat cu intensitate la sfarsitul Albianului. In aceste miscari au fost generate o serie de deformari cu crct plicativ dar si unele efecte rupturale, chiar saria/e de mare amploare. Structurile mai vechi prealpine, caledonice, etc, au fost desfiintate partial sau total, incat in structurile alpine, au fost reluate mai ales la nivel de soclu si structuri sub forma de pan e prealpine. Asta i in structura unitatii centrale est carpatice se disting doua sisteme de unitati structurale ma/ore. +iecare sistem este alcatuit din mai multe pan e: -sistemul de pan e bucovinic, cu caracter de autohton avand un soclu cristalin si un sedimentar me o oic acumulat pe scoarta continentala. Spb este constituit din pan e de forfecare. -sistemul transilvan, cu caracter alohton, si este constituit din pan e de decolare alcatuite numai din depo ite sedimentare asociate cu magmatite ba ice si ultraba ice. Sistemul de pan e bucovinice A fost pus in loc in compresiunile din miscarile Austrice cand sau reali at suprapuneri dupa plane de falie ma/ora, re ultand un sistem suprapus, format din urmatoarele pan e: -p bucovinica -p subbucovinica -p infrabucovinice Raportat la catena carpatica succesiunea punerii in loc a pan elor bucovinice s-a reali at de la exterior spre interior. Adica saria/ul s-a produs de la ; catre 1. ;ste un fenomen invers vergentei pan elor actuale. Acest lucru arata faptul ca pan ele de soclu din cadrul dacidelor mediane, s-au format prin subsaria/ succesiv incepand cu unitatile cele mai estice, adica cu unitatile infrabucovinice. Structura in pan e de saria/ este demonstrata de aparitia depo itelor me o oice sb si ifb sub forma de ferestre si semiferestre tectonice. #easemenea fenomenul este demonstrat printr-o serie de aparitii de sedimenar sb si ifb in fruntea pan ei buc la contactul cu flisul. #e asemenea o serie de fora/e executate pe

sedimentaru sau cristalinu pan ei buc au strabatut intreaga grosime a cristalinului buc si apoi au intrat in sedimentar subbucovinic, inclusiv in soclu de tip subbucovinic. "an ele transilvane sunt formatiuni sedimentare exclusiv alpine asociate cu roici ba ice si ultraba ice. Alunecarea seriile transilvane s-a facut tot in cadrul tectogene ei me ocretacice iar originea vestica a peticelor de acoperire este demonstrata de un fora/ executat la 'and, ,g .ures, unde suita calcarelor /urasice si cretacice, care se regaseste si in Hasmas se dipune peste ofiolite iar varsta m ocretacica a saria/ului este dovdita de faptul ca in Hasmas peticele de acoperire calcaroase stau peste 0ildflis, al carui varsta este 'adenian- Albian inf si suporta transgresiv formatiunea congomeratelor de 'arnadu ca depo ite post tectonice si a caror varsta este &enomanian.

6ormatiuni post tectonice a unitatii Central -st Carpatice <upa miscarile Austro-alpine care a structura format sedimentare si soclu cristalin pt panzele bucovinice, zona a reintrat in sedimentare incepand cu +raconian. &rocesul de acumulare s-a desfasurat doar pe anumite zone si a durat cu unele intreruperi pana in !ocen. <in acest interval stratigrafic s-au conservat putine secvente datorita faptului ca fiind ultimele depozite acumulate au fost indepartate de procesele de eroziune ulterioare. &ortiunile cele mai bine pastrate se regasesc in zonele care au suferit un proces de afundare tectonica. <e aceea arealele in care se regasesc astazi formatiuni posttectonice s.n. bazin. Asemenea bazine au fost indetificate in zona Lucina, SibIu si =lodu. Au mai fost indentificate in zona c%iuvetei 0asmas, si mai ales in zona muntelui 3eneK. "azinul 2lodu' !ste considerat bazinul cu cea mai completa succesiune cuprinzand depozite cretacice si eocene. !ste amplasat la S de +atra <ornei, intre p.Calimani si p.1eagra. succesiunea este constituita din conglomerat in baza, urmate de gresii glauconitice, cu numeroase resturi de bivalve care au permis stabilirea varstei +raconian-Cenomanian. Succesiunea este ontinuata de un pac%et de marne cenusii rosietice tot cu fauna Cretacic sup, si se inc%eie cu marne intercalate cu gresii cu o microfaua din !ocen inf. <epozitele au fost usor afectate de fazele tectogenetice post cretacice incat se pot distinge usoare boltiri sub forma unor sinclinale si anticlinale. "azinul <ibău' !ste amplasat pe paraul cu acelasi nume la nord de acobeni, in apropierea de +f Rotundu. Acest bazin contine dep de varsta Cr si !ocen, constituite din conglomerte si gresii in partea bazala urmate de marne divers colorate tot Cr, si terminal calcare si gresii cu 1ummuliti. "azinul 4ucina. !ste amplasat in valea p. Lucina, cu o suprafata rel mare, iar litologia asemanatoare cu a precedentelor, in mare parte fiind data de conglomerate si gresii, urmate de marne, toate atribuite Cr. <upa unele pareri in toate bazinele mentionate in depozitele Cr ar e)ista o discordanta slaba reaizata intre conglomerate-gresii si marne. C!iuveta 9smas. <epozitele sunt constituite numai din conglomerate si gresii grosiere, denumite de 3Lrnadu. <esi sunt slab fosilifere, s-au gasit resturi atribuite la Cenomanian.

si sienite din zona Sienitului de la <itrau. unitatea 3rasov-<ambovicioara. 0asmas. *asivul Leaota ("D>>m). calcare /riasice. acobeni. 0'(' :ona cristalina mezozoica % Compartimentul /udic Acest compartiment mai este cunoscut si sub den Leaoda-3ucegi-&iatra *are. a avut un crct local pt ca efectele cele mai insemnate se regasesc in cadru bazinelor =lodu. "aza /lodu . . si c%iar retroincalecari.ormatiunile alpine din acest compartimet sunt in mare masura asemanatoare cu cele din unitatea est carpatica (c%iuveta Rarau. . g Rebra (+atra <ornei.g /ulg%es -. "aza #.rmo a . fiind legata de miscarile Stirice.masivul 3ucegi (">((-"8((). &ostavaru si &iatra *are. Aceasta faza este atribuita miscarii Laramice. /tratigrafie' ndiferent de structura tectonica se regasesc in succesiunea stratigrafica formatiuni prealpine si alpine. Aceste unitati sunt sariate in zona de curbura peste flisul carpatic. sunt sisturi cristaline de mezozona si epizona. Lesul $rsului. +elnita -dolomite /riasice. aceasta situatie a determinat abordari diferite in privinta atasarii acestui compartiment la carpatii orientali sau meridionali. masivul *agura Codlei. "aza Piatra /ruiului .ormatiuni prealpine sunt constituite din sisturi cristaline si magmatite a caror varsta este paleozoica.#eformari posttectonice <upa edificarea sistemului de panze suprapuse.este situat in e)tremitatea sudica a C. &ersani) in sc%imb formatiunile prealpine sunt similare cu cele din partea estica a C.care este considerata responsabila pt unele deformari plicative in marginea estica de sinclinal. /% . are un crct distensiv si se poate corela cu faza *oldava. deosebit de spectaculoase . Criteriul formatiunilor alpine este cel ce permite atasarea la C6.g /g -comple) mineral categorizat ca elemente rare si de dispersie: $. "aza 9arau . sunt legate o serie de fle)uri si c%iar fracturi. <e interes fiind cele prealpine: -sulfuri polimetalice g /ulg%es cu e)ploatari in zona 3orsa. *ult timp zona a fost considerata ca un sector constituit din blocuri tectonice sub forma unor %orsturi si grabene. &iatra Craiului. dar s-au indetificat unele efecte si asupra altelor dep din Rarau si 0asmas.e.acobeni) Alpine: -sulfuri metalice asociate cu baritina-g /g in zona 6stra-=emenea -siderit.*. pe directia unor cute.6.*. . Sunt recunoscute " unitati ma#ore . S-a desfasurt in *iocen. maifestate sub forma unor cute. Au fost indentificate A etape distincte desfasurate pe o perioada lunga de timp. Resurse minerale n unitatea central est carpatica plecandu-se de la zona 1 (granita de stat) si zona muntilor &ersani au fost puse in evidenta resurse minerale cantonate in formatiuni prealpine si alpine. Acestea apar mai ales in masivul Leaota si sunt considerate o prelungire a celor care sunt bine dezvoltate in masivele ezer si &apusa. .undul *oldovei si 3alan. bucovince si transilvane. zona unitatii est carpatice a mai suferit o serie de deformari tectonice post Austice.unitatea de 0olbav. dar recent s-a stabilit si pentru aceasta zona o structura in panze de saria#. S-a desfasurat in *iocen insa posterior fazei =lodu. -*n. +atra <ornei . in asa numita zona de racord cu C. falii. limita :-/. Sub aspect morfologic acest compartiment este alcatuit din mai multe masive.

facies de /resten. $nitatile litologice care se succed sunt: -conglomerate si gresii. doar niste asociatii de polen le-au atribuit la Eerfenian. Aceste zone se gasesc in masivul &ostavaru si zona La &oliJe. -grupul de Călu5u3Tămăcel. Cr si Cr. "((m. -calcare coraligene. ca atare depozitele ce s-au acumulat dupa aceste miscari (incepand cu +racoianu) sunt considerate posttectonice. Aspidoceras acant%icum -formatiunea calcarelor de Stramberg.gresii. fiind constituit din depozite marine . <upa acumularea calcarelor de Stramberg. &ostavaru si &iatra *are. procesul de sedimentare se modifica mult prin restrangere incat numai in putine locuri se gaseste continuitate intre Cr si Cr. si sedimentar &aleozoic nemetamorfozat. <ogger. &e baza resturilor vegetale dar si a resturilor de organisme a fost indetificat cea mai mare parte liasicului. marne. La partea infrioara depozitele Liasice contin intercalatii de carbuni in cadrul unor gresii cuartoase . Ladinian) apare in partea nordica a compartimentului in *agura Codlei. corali. fiind constituit din conglomerate si gresii cu galeti de cristalin a caror varsta este &ermian. alcatuit din doua formatiuni din Cambrian si au o stratigrafie e)trem de comple)a. f fosilifere atribuite la /r inf. n astfel de puncte succesiunea stratigrafica de la Cr la Cr este data de calcare stratificate de cativa metri si care au fost atestate pe . *ai cunoscute sunt > formatiuni: -formatiunea cu #aspuri.'8-"(m. calcare si siltite ('(((m). -calcare si marne. 6rdovician si Silurian.cativa m. dar si bivalve si amoniti.urasic (Liasic. <epozite f fosilifere si contin resturi de bivalve amoniti si brc%iopode. bivalve. varsta stabilita pe baza unor intercalatii de calcare cu amoniti (treceri laterale) -formatiunea calcarelor cu Acant%icum urmeaza peste #aspuri. datorita probabil unei intreruperi de sedimentare. avand legaturi cu celelaltegrupuri din meridionali /ot in cadrul f prealpine mai apar si cateva iviri de granite: AlbeKti (8A(*a). /riasicul sup nu este recunoscut in compartimentul sudic. sunt calcare de la cele biogene pana la precipitatie c%imica (oolitice) cu numeroase brac%iopode. A((-'(((m. #oggerul are crct transgresiv si apare dezvoltat pe tot compartimentul sudic. Triasic (3erfenian. 8((m. Sunt cateva zone cu depozite &aleogena. si bogata in resturi in amoniti. atribuite Ladinianului. cu varsta dificil de stabilit paleontologic. Cretacic' <upa depunerea calcarelor de Stramberg sedimentarea s-a modificat destul de mult restrangandu-se incat mare parte devine uscat si doar in doua zone se gaseste continuitate intre Cr si Cr. Anisian. Aceasta este atribuita paleontologic Cr sup (/it%onic). bine dezvoltata in vestul 3ucegilor. La fel ca si in unitatea est carpatica. 6ormatiuni alpine Sunt foarte amplu dezvoltate in toate masivele din zona 3rasov-<ambovicioara si revin /r. *alm). bogate in amoniti atribuite la Anisian. structura ma#ora a unitatii s-a realizat in miscarile Austice. . in *agura Codlei si &ostavaru si are o litologie predominant detritica constituita din gresii cuartoase.Apartin la " grupuri: -grupul de 4eaota. 8((m. este ceva mai nou. argile si intercalatii de calcare. sub forma unor recifi fosilizati cu numeroase resturi de corali si spongieri. 1iasicul este dezvoltat mai bn in partea nodica a compartimentului. constituita din silicolite. dezvoltat in zona *agura Codlei. -calcare albe de tip =uttenstein. "8m. n liasic sup zona a fost e)ondata intrucat nu contine depozite specifice.

si este constituita dintr-o succesiune de marno-calcare si calcare in care apar numeroase bio%erme coraligene. unitate ce a fost deformata plicativ si ruptural si impinsa peste flis. .ormatiunea de D*mbovicioara este bine pusa un evidenta in culuarul <amboviciorei unde este asezata peste calcarele de Stramberg. au crct de Eildflis. fiind prezente pelite argilo-marnoase si cu numeroase intercalatii de gresii. .baza unor asociatii bogate de fauna in special amoniti atribuiti la Cr inf. &etru zona Compart Sudic. . Aceste deformari s-au produs in miscarile asutrio-alpine. capatand caracter de sinclinoriu.lancul vestic sta pe cristalin. =rosimea estimata este "(((m si au o dispozitie transgresiva pe formatiuni mai vec%i. in restul compartimentului depozitele Cr sunt atribuite la > formatiuni: -formatiunea de <Lmbovicioara -formatiunea de Eildflis -formatiunea conglomeratelor de 3ucegi .ormatiunea conglomeratelor de 3ucegi inc%eie succesiunea strtigrafica in cadrul Compartimentului Sudic. Cuprinde depozite atestate paleontologic in intevalul 3aremian-Aptian.ormatiunea de 6ildflis este bine dezvoltata pe latura estica a 3ucegilor si c%iar in masivul &iatra *are. sectorul &iatra Craiului-Leaota-3ucegi. miscari inc%eiate odata cu depunerea Congl de 3ucegi. respectiv cele Cr dar si numeroase colonii de corali. vizibila pe suprafete f mari. !)ceptand cele " zone cu depozite continue. n restul comp sudic intre Cr si Cr este rcunoscuta o lacuna de sedimentare. n literatura mai sunt citate depozite sincrone acestora dar care se gasesc in zona &iatra *are si &ostavaru. =rosimea formatiunii este in #ur de "((m. =rosimea totala a Eildflisului este apreciata la '8((m. Astfel in vest in zona sinclinalului &iatra Craiului pe flancuri se gasesc depozite Cr iar in a) depozite Cr. Si in cadrul acestor depozite se gasesc numeroase :lippe din depozitele mai vec%i. Tectonica *a#oritatea parerilor asupra Compartim Sudic au considerat formatiunile prealpine si alpine ca formand o singura unitate structurala.ormatiunea conglomeratelor de Bucegi au dezvoltarea cea mai insemnata in partea estica a 3ucegilor si a *asivului &iatra *are. numite Conglomerate de &ostavaru. Specific pt acestea este natura galetilor care este destul de comple)a in sensul ca se gasesc sisturi cristaline dar si roci *z mai vec%i. dar prin relatii geometrice au fost atribuite la Albian si Aptian inf. <atarile de varsta sunt f dificile datorita lipsei de argumente paleontologice. Asociatile de fauna contin pe langa corali numerosi amoniti stabiliti la varsta 0auterivian-3aremian. Conglomeratele de 3ucegi nu sunt uniforme ci prezinta secvente grezoase si c%iar siltitice uneori. . sunt mentionate o serie de cute mai largi pe unele portiuni si mai stranse in anumite sectoare. . !ste cunoscuta in acest sens o secventa grezoasa la partea terminala a conglomeratelor denumita =resie de 3abele.

*ai mult. dar din cele alpine lipseste /r. &. n ceea ce priveste atasarea compart sudic la C6 sau C* e)ista argumentele: 0tasarea la C$ .n 3ucegi este conturat un sinclinal larg. saria# petrecut in miscarile Austro-alpine din Aptian. <esi formatiunea este conglomeratica. incat ulterioara sedimentare a acestora a mascat acest saria#. <epozitele calcaroase ale comp sudic se dispun intr-o suita aproape continua de la /r pana la Cr. Suporta la partea superioara unitatea de 3rasov. Saria#ul s-a realizat inainte depunerii congl de 3ucegi. Sinteza emisa de tectoniceni pt Compart Sudic arata o structura destul de complicata si in care a fost posibila separarea a doua unitati denumite unitatea de 0olbav si a doua unitatea de 3rasov. &. unele blocuri sunt afundate tectonic formand culuarul <Lmbovicioara. *are -in Albian. ntre 3ucegi si & Craiului e)ista anticlinoriul Leaota care afloreaza numai formatiuni prealpine . Sub aspect tectonic mai apare o structura in solzi in zona *agura Codlei si o structura sinclinala in masivul &iatra *are similara cu cea din 3ucegi.Lipsa depozitelor paleozoice. Sunt dispuse transgresiv pe formatiunile mai vec%i.<epozitele /riasice sunt bn dezvoltate dar lipsesc in zona Resita *d 1oua. uneori c%iar pe cristalin. 0tasarea la CM . Stau discordant peste contactul cu flisul carpatic. depozite &ermo-Carbonifere se gasesc. 6ormatiuni post tectonice <upa depunerea congl de 3ucegi procesul de sed s-a mentinut in continuare depunand-use depozite molasice in Cr sup &aleogen. de sub care apare sub forma unei ferestre tectonice in *agura Codlei.Cudecarea aspectelor structurale #udecate prin prisma tectonicii globale duc la concluzia ca este mai firesc sa atasam acest compartiment la C*. . n opinia unor specialisti aceste doua unitati nu ar fi decat prelungirea spre est a &anzei =etice din C. ntre anticlinoriu Leaota si sinclinalul & Craiului succesiunea de anticlinale este mai stransa si afectata de numeroase fracturi incat zona este compartimentata in mai multe blocuri. n sc%imb in zona Resita *oldova 1oua. &ostavaru. 3nitatea de Brasov este alcatuite din formatiuni alpine si prealpine. Se pot separa A etape importante: -in /r predomina calcarele si dolomitele masive@ se regasesc in masivul Codlea in Cristian si 3ucegi -in Cr inf procesul de sedimentare este marcat de prezenta carbunilor in facies de =resten@ Codlea si cristian -Cr med si sup si apoi in Cr pana in Aptian cand s-au acumulat #aspuri si calcare de Stramberg si o serie de marno-calcare@ 3ucegi. Craiului are depozite Cr pe flancuri si Cr in a). !ste amplasata peste unitatea de 0olbav si prezinta cele cateva sinclinale si anticlinale mentionate anterior.ormatiunea de Brasov este alcatuita din conglomerate si gresii cu frecvente intercalatii de brecii. sisturi cristaline. care la fel ca in &. se gasesc suficiente resturi fosilifere care permit stabilirea varstei +raconianCenomanian. dar in mare parte au fost indepartate de procese de eroziunea. Cretacic terminal (+raconian-*aastric%tian) cuprinde o stiva de depozite cu crct post tectonic pastrate pe o suprafata mai mare in zona culuarului <amboviciorei dar si in Codlea si 3ucegi. Se considera ca zona cu asemenea depozite a fost foarte intinsa. Cele doua unitati au fost impinse intr-un proces de saria# peste flisul carpatic. . *eridionali 3nitatea de Holbav are in constitutie formatiuni alpine si prealpine. unde procesul de sedimentare s-a reluat dupa o intrerupere si aceasta ultima etapa este marcata de depunerea unei formatiuni conglomeratice ("(((m) care a remaniat elemente din toate formatiunile anterioare Albianului. Au fost indentificate " formatiuni: -. Craiului.

din 1.ormatiunile cu crct posttectonic si c%iar celelalte anterioare au fost afectate de o serie de deformari denumite post tectonice.-. <epozitele mentionate sunt atribuite pe baza foraminifere la !ocenului. de relieful zonelor limitrofe si de sursa de . Aspecte mai vizibile in &iatra *are si &ostavaru. ocupand cca D(M din arealul respectiv. <elimitare: -in ansamblu. foraminifere. calcare. la fel si in persani. n general depozitele de tip flis prezinta granoclasare iar pe talpa depozitelor apar frecvente structuri sedimentare din categoria mecanoglife sau bioglife. "' :ona flisului carpatic !ste cea mai intinsa arie structo-genetica a C. . urmeaza zona cristalino-mezozoica cu care se invecineaza spre + si vine spre ! in contact cu unitatea &ericarpatica. si culuarul +ladeni. Astfel mai ales depozitele cretacicului terminal si cele paleogene au suferit o serie de cutari de amploare redusa. 3azinul de sedimentare al flisului carpatic prezinta conditii de acumulare variate. n cazul C. Paleogen' Sunt pastrate mai bn in zona 3ran si /o%anu 1ou. proces realizat si in urma unui fenomen de fracturare cu falii e)tensionale. Stratificatia depozitelor este paralela dar apar si incrucisate. n anumite sectoare au fost puse in evidenta deasupra formatiunilor !ocene o serie de depozite argiloase cu aspect disodilic atribuite 6ligocenului. conglomerate. "lis – <=>?@' se refera la depozitele acumulate in &azine de sedimentare de tip geosinclinal. Aceasta zona a antrenat si marginea continentala !-!uropeana care a fost acoperita astfel de ape. &rezinta structuri tectonice foarte stranse comparativ cu cele care se gasesc pe teitoriul $crainei si al &oloniei. Litologia depozitelor &g este data de o succesiune de gresii argile si calcare cu intercalatii locale de conglomerate. fiind generate mai multe blocuri. &rezenta depozitelor de flis este o caracteristica a segmentului carpatic care se intinde pe teritoriul Romaniei de la granita de stat. dar in multe situatii termenii litologici sunt mai numerosi (marno-calcare.6. o plaseaza in Senonian. Acestea erau deteminate de morfologia fundului bazinal respectiv. Argumentele paleontologice. prin falia !)terna. respectiv gresia si argila.6 zona flisului include formatiuni si structuri care au rezultat din evolutia zonei de rift a <acidelor e)terne. eventual. a caror arie de provenienta se gaseste in structurile tectonice <cordiliere' in curs de ridicare ca efect al miscarilor orogenice <epozitele de flis sunt caracterizate prin ritmicitatea a " termeni petrologici. silicolite). <ambovitei.ormatiunea de (ara B*rsei este pozitionata peste formatiunea brasov si are o litologie mai uniforma predominand gresiile si marnele. si pana in v.

$nitatea structurala cea mai reprezentativa pentru zona flisului intern est &.6. de varsta predominant Cretacica. de +rancea 6lisul +ntern <epozitele ce alcatuiesc formatiunile interne au fost acumulate in partea inferioara a bazinului flisului (+) pe zona de rift a <acidelor e)terne. !)tern . aceste zone se mentin in linii mari dar in cadrul lor. se considera ca au functionat > zone litologice semnificative. . .lisului 1egru. . Sunt mai bine conturate in etapele initiale de functionare a bazinului flisului.furnizare a materialului terige. Structura in panze de saria# este o realitate verificata prin numeroase lucrari de fora# precum si prin investigatii geofizice. Moldavide: -&. numai in vest -&. de Cea%lau. !fectele structogenetice s-au realizat in tectogenezele Cretacice. +-!. in sensul pro)imist sau departat. de /arcau -&. n sens stratigrafic depozitele acumulate insumeaza grosimi apreciabile ce depasesc cateva mii de m iar sub aspect de nomenclatura se disting mai multe formatiuni desemnate sub denumiri diferite. Ciucas--agan). Cea%lau. <ambovitei la care putem adauga unitatea de 3araolt si 3ogeu.actorii acestia au generat o serie de faciesuri sinonime dar diferite.lisul e)tern apar alte zone litofaciale car au denumiri diferite la nivelul !ocenului si 6ligocenului. la nivelul Cretacicului inf. de aceea pentru cazul C. mai ales in . /ransversal. *edian . de Cea%lau. are carcateristici tranzitionale. au fost puse in evidenta mai ales cartografic urmatoarele panze tectonice: #acide: -&. Aria lor sursa aproape in e)clusivitate a fost zona cristalino-mezozoica la care se adauga material reluat din scoarta oceanica. in &aleogen. Aceste zone litofaciale se refera la urmatoarele tipuri de flis: ntern . <e mentionat ca dupa sfarsitul Cretacicului. <pdv structural formatiunile corespunzatoare prezinta un aran#ament sub forma de panze tectonice suprapuse rezultate in urma unui proces de saria# orientat +-!. din 1 pana in v. de Audia -&. <e asemenea trebuie avute in vedere si natura sau comportamentul tectonic al substratului. de /elea#en -&. ntregul ansamblu de panze de sariate este la randul sau impins peste formatiunea de molasa si respectiv marginea +orlandului. =eomorfologic din depozitele flisului intern s-au conturat cateva masive care sunt destul de caracteristice (Stanisoarei.in apropiere de zona cristalino-mezozoica constituit din calcare si gresii cu unele asocieri de ofiolite. care s-a acumulat in conditii de margine continentala instabila.

"ormatiunea de %eliu. respectiv peste formatiunea Comarnic se depune un flis grezos ruginiu denumit Piscu cu &razi. &este stratele de 3istra s-a acumulat un flis predominant grezos cunoscut ca "ormatiunea de +tanisoara. n S. pelitica denumite strate de Valea #o&arlaului. formatiunea de Azuga -membru superior: D((m "arremian30ptian' ncepand cu 3arremian de-a lungul bazinului flisului intern se contureaza " zone litofaciale diferite. 6ormatiuni posttectonice <upa acumularea formatiunii de +. predominant pelitica+raconian. S-au acumulat stratele cu 0uceline . <obarlaului zona aferenta flisului intern a fost e)ondata o scurta perioada de timp datorita fazelor tectogenetice. Stratele de Sinaia au fost separate in > subunitati: -membru inferior: "((m -membru mi#lociu: D((-'"((m. ntreaga succesiunea cuprinde grosimi de "8(( m si poarta denumirea de "ormatiunea de +inaia."ormatiunea de (istra. /intinidele atesta varsta. <upa acumularea Albianului a urmat o intrerupere de sedimentare dupa care a continuat in Cenomanian. cca 98 m . 0ptian. Sedimentarea se mentine apro)imativ in aceleasi arii. n 1. flisul este predominant grezos. <epozite marno-calcare. peste stratele de Sinaia se acumuleaza o stiva de depozite marno-calcare de cca "((m si care poarta denumirea de "ormatiunea de Comarnic. una in + si alta in S. <upa structurarea in tectogeneza cretacica zona a reintrat in sedimentare si s-au acumulat o serie de depozite cu caracter posttectonic care au acoperit intervalul Cretacic superior-&aleogen. Tit!onic3"arremian inf sedimentarea a fost predominant argiloasa trecandu-se ulterior la un flis grezo-calcaros. Succesiunea stratigrafica se inc%eie cu o formatiune marno-calcaroasa. 0lbian' Acumularea unui flis argilo-grezos si cu numeroase zone in care predomina conglomerate masive . strate de Ceahlau. La sfarsitul Cretacicului superior zona sudica a . Cenomanian. intercalatii de roci bazice silicifiere ./tratigrafie* <epozitele flisului intern structurate mai ales in p de Cea%lau au fost acumulate pe intervalul /it%onic-Coniacian.

uneori calcare in alternanta cu argile verzui ( Strate de /elea#en ) .3arremian Aptian inf -.flisului reintra in sedimentare. formatiuea de =ura. aproape de Cea%lau. si o parte constituit din scoarta continentala. &redomina flisul grezos uneori conglomeratic. sedimentarea este diferentiata pe directia +-S.. .ormatiunea de (oroclej: alternanta de pelite negricioase si gresii curbicorticale . a#ungand in contact cu p de /elea#en.. Concomitent cu saria#u a avut loc si cutarea depozitelor depozitelor in sinclinale si anticlinale.Aptian sup. sunt similare cu cele din flisul intern. /ectonica depozitelor structurate sub forma de panze sunt evident: de la granita de 1 pana in v. venind in contact cu p de Audia. ncepand cu Albianul sup. -ona flisului intern structurata sub formatiunile p de Cea%lau este impinsa si sariata spre ! dupa o linie de fractura denumita . 6lisul median <epozitele specifice pentru acest tip de flis s-au acumulat in bazine de sedimentare care aveau o parte din substrat constituit din scoarta oceanica. Cretacic superior !ste mai bine dezvoltat in partea vestica in apropierea flisului intern.ormatiunea de Cotumba: in zona de curbura a bazinului bistritei a fost separat un pac%et grezos -. de retinut ca formatiunile : sup.ormnatiunea de #alanca: gresii curbicorticale. La S de v *oldovei pe o zona destul de insemnata saria#u este mai e)agerat incat o parte din p de Cea%lau acopera p de /elea#en. de Cea%lau si in mai mica masura in p . Saria#ul este mult mai avansat in 1. unde zone intregi la 1 de v. n partea finala a Albianului a fost separat in zona bazinului 3istritei un pac%et grezos.lisului 1egru.ormatiunea de Cotumba .ormatiunea de #laiesi: pelite sistoase in alternanta cu gresii .Albian inf. Cretacic inferior -. <ambovitei. plus aparitia unor fracturi transversale care a permis ca unele sectiuni sa fie impinse in raport cu altele rezultand unele digitatii. <epozitele flisului median.0auterivian -.alia de Lutu Rosu. peste aceasta urmeaza un flis grezos de varsta &aleogena (!ocen) cunoscute drept flisul de +otrile.ormatiunea de (eliu '.Albian sup. cu specific grezoconglomeratic. inspre + depozitele vin in contact cu zona cristalino-mez a carei formatiuni sunt avansate peste cele ale flisului. cele mai caracteristice depozite s-au acumulat in : inf.ormatiunea de alea Dobarlaului . Consideratii tectonice <epozitele acumulate in bazinul flisului intern au fost structurate sub forma unei panze tectonice in cea mai mare parte cunoscuta sub denumirea de p. acumulandu-se mai intai un flis marno-grezos . in grosime de cateva mii de m. e)istand in zona mediana portiuni e)ondate. Saria#ul flisului intern peste p de /elea#en s-a petrecut in miscarile sub%ercinice din Cretacic superior. <epozitele flisului median fac trecerea dintre depozitele flisului intern. si cel sup.ormatiunea Sita'(ataru are aceleasi caracteristici ca .. s-au acumulat in intervalul Cretacic-&aleogen. catre flisul e)tern cu depozite pelitice de culoare neagra. n amsamblu depozitele acopera petrografic o pla#a grezo-marnoasa cu numeroase intercalatii de argile ( pelite ). -. *oldovei formatiunile mezozoice acopera intrega panza de Cea%lau.ormatiunile sunt urmatoarele: -Stratele cu auceline '.

prezinta o serie de redresari. dar si in zona centrala. si anume: -Stratele de 7agon in + -. n zona central-estica a bazinului. fiind numita . 6lisul e1tern <epozitele specifice flisului e)tern s-au acumulat intr-un bazin al carui substrat era constituit din scoarta continentala. Aceasta formatiune este usor mai grezoasa inspre partea de +. in timpul : sup. pe cand in centrul si in ! bazinului unde functionau litofaciesurile mentionate s-au structurat panza de /arcau si panza de +rancea. este constituita din > comple)e caracteristice: .ormatiunea . respectiv din marginea + a &lacii !-!uropene. &este formatiunea de Carnu-Siclau s-a acumulat un pac%et de calcare si marne cu intercalatii grezoase care poarta denumirea de "ormatiunea cu 5nocerami. n panza de /elea#en sinclinalele si anticlinalele au ambele flancuri deversate . Structurile plicative sunt specifice panzei de /elea#en. atat plicative cat si rupturale.comple)ul inferior sau sferosideritic .&aleogen s-au acumulat o serie de formatiuni cu caracter post-tectonic. unde s-au acumulat depozite pelitice de culoare neagra. <epozitele flisului e)tern apartin intervalului : inf.ormatiunea de Carnu Siclau in centru si + ncepand cu : superior partea centrala si de ! a bazinului flisului e)tern este controlata de o serie de particularitati generate de fundul bazinului. care au permis conditii de sedimentare diferite in o serie de sectoare. constituindu-se litofaciesuri.-&aleogen si c%iar *iocen timpuriu.aza tectogenetica cea mai imporatanta este cea Stirica. <atorita faptului ca aceasta margine a placii era puternic afectata de o serie de fracturi. .comple)ul superior: gresii galuconitice Cretacicul superior este reprezentat printrun pac%et grezo-pelitic care poarta denumiri diferite.alia Lutu-Rosu la + si .Consideratii tectonice <epozitele flisului median au suferit o prima deformare inca de la sfarsitul :. preponderent inspre est . unele din structuri. <atorita unor situatii post-tectogenetice. Cretacic inferior este dezvoltat mai bine in partea de +.alia /elea#en la !. care este cuprinsa intre . cunoscute sub denumirea de sisturi negre si descrise sub denumirea de T "ormatiunea de 0udiaT. Cartografic se poate urmari de la granita de 1 pana in vestul &ra%ovei. cand depozitele flisului median au fost structurate sub forma asa numitei panze de /elea#en. sau riduri. La fel ca si in cadrul flisului intern in intervalul Senonian. Aceasta formatiune e dezvoltata mai putin in +.comple)ul median: argile de culoare neagra in alternanta cu gresii spongolitice . substratul bazinului era modelat sub forma unor %orsturi si grabene. &artea de + a permis acumularea unor formatiuni structurate ulterior in asa numita panza de Audia. fiind constituite din anticlinale si sinclinale destul de compresate cu numeroase digitatii.

. .ormatiunea de Stra#a ( prezinta numeroase intercalatii de =resie de /azlau ).peste ele urmeaza un pac%et de pelite de culoare verzui-rosiatica.peste gresia de /arcau. .ormatiunea Calcarelor de <oamna .peste =resia de /azlau se dezvolta un flis similar cu . si o a doua sursa cu provenienta de pe zona platformica. in litofaciesul de /arcau.ormatiunea de Stra#a avem =resia de /azlau. n partea centrala si de ! a bazinului flisului e)terior. micacee cu numeroase episoade conglomeratice si cu unele intervale de argile cenusii care este denumita gresia de /arcau. in partea de ! a bazinului a functionat litofaciesul de <oamna.urmeaza un pac%et de calcare silicioase. si anume .in continuare se gaseste un pac%et de depozite grezo-argiloase bogate in foraminifere.succesiunea se inc%eie cu . . si este sincrona cu gresia de Cotumba-Sita /ataru. .peste .de 0orgazu. din eroziunea unitatilor interne ale orogenului Carpatic.ormatiunea de &lopu ( sincrone si aproape identice ). .. se acumuleaza pe intervalul &aleocen-!ocen inf. datorita particularitatilor de fundul bazinului de sedimentare s-au conturat o serie de litofaciesuri care au functionat mai ales din &aleocen-!ocen si care s-au mentinut pana in 6ligocen-*iocen inf.ormatiunea de Stra#a. urmeaza un pac%et pelitic (apro).!ocen inf. Paleogen: in timpul acestuia sursa de material detritic se accentueaza.este urmat de un pac%et de calcare litografice. peste . .suita sedimentara debuteaza cu un pac%et calcaros de origine algala. avem urmatoarea sucesiune: . si mediu.Santonian-*astric%tian. 4itofaciesul de #oamna: este dezvoltat in marginea e)terioara a flisului e)tern si include depozite predominant pelitice dar si cu unele intercalatii grezo-calcaroase. .ormatiunea de Ardeluta ( pac%et grezos ). intre cele " a functionat in acelasi interval un litofacies mi)t si anume litofaciesul de /azlau.mai intai o gresie masiva.ormatiunea de 0angu .ormatiunea de zvor .ormatiunea de Lupoaia care este o intrepatrundere intre gresia de Lucacesti si cea de Ardeluta. n sc%imb in zona centrala si de ! la nivelul &aleocen-!ocen isi incep evolutia litofaciesurile specifice.Senonian. "8( m ) si anume . in care vectorii de transport erau mult mai lungi. nspre ! .ormatiuna de 3isericani ( identica si sincrona cu &odu Secu ) 4itofaciesul de Tazlau: prezinta un caracter de tranzitie. nspre e)tremitatea + a flisului e)tern acolo unde s-a structurat panza de Audia in timpul &aleocen!ocenului s-au acumulat gresiile de &risaca /omnatec in 1 si gresiile de Siriu in S. pastrandu-se o directie de aprovizionare dinspre +. Succesiunea &aleocen-!ocen se inc%eie in litofaciesul de /arcau prin . .ormatiunea cu nocerami avem . &entru partea vestica a bazinului flisului e)tern sedimentarea se inc%eie odata cu acumularea gresiilor de &risaca /omnatec si Siriu.ormatiunea de &odu Secu . .ormatiunea cu nocerami este marno-calcaroasa cu foarte rare intercalatii. La nivelul &aleocenului dar mai ales !ocenului in partea central-+ a bazinului a functionat litofaciesul de /arcau. n litofaciesul de Tarcau pe intervalul &aleocen-!ocen se acumuleaza urmatoarele formatiuni: .ormatiunea de &odu Secu si 3isericani. este denumita .ormatiunea de zvor. . Stratele de Sucevita .

usaru cu cele de tip :liNa. Tectonica <epozitele acumulate in bazinul aferent flisului e)tern au fost afectate de procese tectonice inca din faza de acumulare datorita caracterului instabil al fundului oceanic. &lanul de falie pe care s-a produs se numeste falia de /arcau. A treia etapa s-a produs in faza *oldava . $nitatile structurale generate in urma acestor efecte sunt panza de /arcau si panza de +rancea. Realitatea saria#ului panzei flisului peste molasa a fost demonstrat atat prin cartare de suprafata. &entru litofaciesul de fusaru succesiunea se inc%eie cu formatiunea de +inetisu care este un pac%et de flis% grezo-calcaros dupa care urmeaza disparat un pac%et de disodile si menilite terminale. dar in mare efectele tectonice se considera ca au fost puse in > etape : &rima care a inceput la inceputul miocenului consta in impingera structurilor din fl.usaru. . 4itofaciesul de 6usaru: este caracterizat de un flis grezos in care are dezvoltare puternica un pac%et grezos denumit =resia de . depozitele acumulate se regasesc structurate in partea de ! a panzei de /arcau. <epozitele se remarca prin predominanta pelitelor bituminoase si cu o dezvoltare de amploare a unor gresii silicioase de tip :liNa. <in ansamblul panzelor structurale unitatea de /arcau este cea mai puternic dezvoltata si puternic sariate peste $nitatea de +rancea pe care a acoperit-o in intregime in unele portiuni. limita 6ligocen-*iocen fiind dificil de stabilit in partea superioara a flisului e)tern. Miocenul: depozitele atribuite se cunosc in cateva sectoare din cadrul panzei de /arcau si de +rancea. Aceasta impingere a generat strucuri sinclinale si anticlinale. numai ca avem dea face cu alte litofaciesuri. fruntea panzei de /arcau venind in contact direct cu molasa.ormatiunea =resiei de . depozitele atribuite $nitatii de +rancea se gasesc in apropierea localitatii Covasna. Cele mai vec%i fora#e in care au fost interceptate depozite ale flisului e)tern.$ligocen: se continua sedimentarea pe ariile liotfaciale incepute in !ocen. <upa individualizarea panzei de Audia o serie de structuri s-au desprins din fata acesteia .usaru. 4itofaciesul de Moldovita: este de tranzitie si contine apro) aceleasi formatiuni. marne bituminoase si disodile inferioare dupa care se dezvolta pe o grosime apreciabila . 4itofaciesul de =li>a: se intalneste in partea ! a bazinului flisului e)tern. uneori faliate. Suita litofaciesului de *oldovita se inc%eie. respectiv al =resiei de :liNa prin aparitia alternantei de strate de tip . au decalat si inaintat spre ! . respectiv in cadrul panzei de +rancea. prin lucrari geofizice si prin fora#e de adancime. etapa in care ansamblul de panze al flisului e)tern este impins peste formatiunea de molasa. alcatuita din structuri strans cutate cat si falieri transversale si pe a)ul cutelor in sens longitudinal.Sarmatianul inferior. iar cel care realizeaza impingera peste molasa se numeste falia &ericarpatica .usaru. normale sau deversate in functie de competenta geomecanica a rocilor constituente.Succesiunea incepe printr-o alternanta de menilite. median catre ! rezultand in aceasta faza &anza de Audia. caracterul intermediar manifestandu-se la nivelul =resiei de . S-au creat in felul acesta depozite turbiditice cu strucuturi caractreristice apoi separate de litofaciesuri impuse de unele riduri ale fundului de bazinu .

Cernei. +alean. n arealul acestei ferestre tectonice se regasesc cele mai mari petice de acoperire din cadrul structural carpatic: platoul =odeanu . Cu certitudine solzii formati in urma tectonizarii intense a cutelor deversate si care au suferit o deplasare mai mare pot fi considerate digitatii .amfibolite si micasisturi metamorfozate in conditii de mezozona. unde se realizeaza invecinarea cu Apusenii. Analiza structurala asupra formatiunilor flisului e)terna arata complicatii foarte mari care se accentueaza de la + la ! . Structural. Retezat. respective in faciesul amfibolitelor cu almandin. pana in + /imocului unde se face trecera la 3alcani. si este legata de geneza panzei flisului 1egru si de Cea%lau.in spcial Cursice si Cretacice . se continua si dincolo de <unare. unele structuri fiind c%iar laminate . =eomorfologic se gasesc *. 0uto!tonul #anubian Se contureaza ca o imensa semifereasta in S-+ C. Carpatii Meridionali Ca segemnt al Carpatilor romanesti si acestia sunt considerati ca unitate geostructurala alpina si se desfasoara in continuarea C. nspre 1. rift ce a avut o pozitie centrala in C. Alma#u si platoul *e%edinti.<eterminarile saria#elor aparent pe %arti atribuie valori de circa 8(7m adancime. Alpine: -depozite sedimentare *ezozoice . 6ormatiuni prealpine '.* de depresiunea /ransilvana. &arang. una considerata continuare a riftului transilvan si a doua continuare a riftului dacidelor e)terne. de Severin in *eridionali. fiind cuprinsa intre v. iar adancimea la care au fost interceptate depozite ale panzei de +rancea sunt la cca '9((m. falia /ransilvana separe C. nspre S. 6ltetului si <unare. respectiv p.6. n structura actuala a C* sunt luate urmatoarele unitati structurale : -Auto%tonul <anubian -&anza =etica -&anzele Supragetice -&anza de Severin Relatia tectonica dintre primele > arata o implicare a marginii continentale !-!uropene carea s-a rupt datorita proceselor de riftogeneza. <ambovitei pana la <unare. Structurile acesteia sunt o consecinta a " zone labile de rift. Accentuara acestor complicatii se datoreaza si resistentei pe care a opus-o &latforma *oldoveneasca. Se mai pot adauga si asa numitele magmatite laramice (3anatite). platoul *e%edinti. falie ce se continua prin culuarul *ures. au evoluat in procese distensive apoi compresionale au fost suprapuse unele peste altele. /tratigrafie -alcatuite din formatiuni prealpine si alpine &realpine : -sisturi cristaline @ -magmatite prealp@ -sedimentar &aleozoic metamorfozat.*. Sisturi cristaline -predomina mai ales cele din categoria gnaise ./inosu separa segmental carpatic de panza +ala%a. nsa o mare parte din formatiunile cristaline de mezozona au fost retromorfozate . de la v. falia 3ibesti . -mezometamorfitele sunt descries sub denumiri locale unele neavand o apartenenta clara in ceea ce inseamna incadrarea in grupuri: UCristalinul de Lainici-&aius U Cristalinul de <ragsani U Cristalinul de 1eamtu U Cristalinul de &oiana-*raconia U Cristalinul de elova .6r.

varsta e dedusa din relatia stabilita cu sisturile cristaline b) *agmatitele bazice si ultrabazice -masivul de la uti @ masivul &laviscevita . Latorita @ in muntii +ulcan: /ismana . sunt asociate frecvent cu corpuri granitice . respectiv 3o%na si &latoul *e%edinti . -cele &aleozoice sunt cunoscute si descrise sub denumirea de formatiuni cunoscute ca : Uformatiunea de Raul Alb Uformatiunea de /usu U formatiunea de Laterita U formatiunea de &araul Rece U formatiunea de <rencova U formatiunea de 6slea . granitoidul de la Cerna@ muntii Retezat . corpul de la vf &ietru . nspre ! de + 6ltului este acoperita de panza supragetica a . Lotrului. Sedimentar nemetamorfozat @ -Carbonifer . 1edeiu-Susita. totusi azi se mai pasteaza succesiunea sedimentara alpine in cateva zone care erau mai scufundate : -zona Svinita . formatiunea se regaseste pe dealul Capatanii.rumou.a /ot de panza =etica apartine si *asivul =odeanu . corpul de *untele *ic @ muntii Alma#ului@ Sfardinu . corpul C%erbelezu . Cibinului. Cretacic sup -datorita faptului ca instabilitatea tectonica era foarte pronuntata depozitele accumulate au cracter specific . *etamorfozarea formatiunilor s-a realizat in tectogenezele pre%ercinice. . primul in Liasic .Acest lucru a facut ca cea mai mare parte a depozitelor sa fie indepartata de procese erosive . granitul de la . Sebesului.*oldova 1oua s. *agmatite prealpine -formatiuni cristalino-filiene ale Auto%tonului <anubian.agarasului. corpul &etreanu . &oiana Rusca. Cretacic inf -depozite accumulate preponderant calcaroase ".doar in muntii Alma#ului dar si de varsta &aleozoica (&arang. =eomorfologic . a) Sisturi cristaline epimetamorfice -cunoscute in zone mai restrictive si sunt de varsta &roterozoica .cele mai cunoscute in localitatea 1ovaci . Svenecea -zona &resacina -zona Cerna-Ciu n aceste zone sunt bine separate toate formatiunile Panza 2etica 6cupa o suprafata mai ampla si poate fi urmata din + 6ltului pana in + <unarii ./isovita . corpul 3uta . Retezat). zona Resita . >. -cele mai importante aliniamente sunt in muntii &arang . respective arenitic . depozite pemiene ./arcau : corpul Retezat . ".+arsta acestor formatiuni este &roterozioc inf . corpul de la 6gradina . +alean . . in general depozite continue 6ormatiuni alpine -acumulate in " cicluri de sedimentare : '. <upa sfarsitul Cretacicului intreaga zona a evoluat in conditii subaeriene . &unerea in loc a acestora este diferita de dV. ce se gaseste sub forma unui petec de acoperire . turbiditic . de accea corpurile magmatice sunt fie concordante fie discordante .

ormatiuni Alpine Sunt cele acumulate odata cu inceputul Curasicului si s-au continuat pe intervalul Liasic . Se considea ca in realitate ar apartine &roterozoicului bazal.+anturarita -z =odeanu. Aceste zone se regasesc azi @ -z Resita-*oldova 1oua -z 0ateg -.6r si C. . Sic%evita si criva.&ortile de fier -z Rusca *ontana -z Sopot n formatiunile de delimitare C.ca si la Auto%tonul <anubian se gasesc formatiuni carbonifere si &ermiene cu caracter continental . Panzele /upragetice Acestea au provenit dintr-o arie continentala diferita de cea a blocului getic.flisul de Severin &unera in loc a panzei de Severin este rezultatul efectului tectogen de la sfarsitul Cretacicului.Sisturi cristaline Sunt metamorfozate in conditii de mezozona .Sedimentar nemetamorfozat .6 panza de Severin nu este de decolare ci este rezultata in urma antrenarii depozitelor de flis si a unor fragmente de crusta oceanica.ormatiunile sedimentare se pastreaza intr-o serie de zone mai afundate. 3uc%in. dar si in &oiana Rusca .partial retromorfozate in conditia faciesului sisturilor verzi . . dar prin comparare cu situatia din flisul C. Sisturile cristaline epimetamorfice se regasesc in zona restranse in masivul Semenic . ". Cele mai cunoscute formatiuni metamorfice sunt cunoscute ca Cristalinul de Sebes-Letriu @ pe baza sedimentelor arata o varsta proterozoica . &entru panza de Severin s-a separate @ -formatiunea magmatogena bazica -formatiunea cu aspect flisoid . in zona in care s-au conservat formatiuni este e)clusive platoul me%edinti. formata oarecum sincron cu cele din panza d Cea%lau si flisul 1egru ./tratigrafie : -sisturi cristaline -magmatite prealpine -sedimentar &aleozoic nemetamorfozat '. inclusive in Cretacic inf. >.* se mai poate adauga si zona 0olbav.<ogger*alm.*agura Codlei Panza de /everin -aceasta unitate este interpusa intre auto%tonul <anubian si &anza =etica.*agmatite prealpine -se cunosc la :&eneasca .cca RD>A mil ani R . -depoazitele formatiunii %eterogene si provenienta lor arata o zona de e)pansiune tip rift .+arsta lor este Caledonian.

agaras sunt regasite in *. Abordarea petrologica a sisturilor cristaline mezometamorfice este deosebita de dificila. -mezo. mai cunoscute in *untii Locva. calcare. <upa unele pareri. grupurile purtand denumiri locale si nu intotdeauna se pot corela. /tratigrafie La alcatuirea &anzelor Supragetice partea formatiunilor prealpine. <epozitele alpine sunt dezvoltate bine in *untii <ognecea: +alea Caras<epresiunea Lugo#.recifale care sunt atribuite intervalului /riasic.Relatia tectonica cu &anza =etica este de suprapunere si aceasta presupune si o anumita dispersie a blocului getic si c%iar interpretand relatia tectonica. Tectonica Carpatilor Meridionali Structura actuala a segmentului Carpatilor *eridionali reprezinta rezultatul ultimei orogeneze (alpina) mai ales prin fazele Austrica si Laramica. alc in intreg masivul . se gaseste o succesiune de depozite detritice: microconglomerate si evolutia cu gresii calcaroase. n e)tremitatea +estica a *eridionalilor (<ognecea) cel mai cunoscut grup cristalin poarta denumirea de =rupul de 3ocsita-<rimo)a. Cisnadioara.agaras. =r Serbota. + usor de -&rezenta unor depozite &aleozoice metamorfice.iind conditii de cristalizare se intalnesc filite si sisturi verzi si de obicei si clorite cu albit. n unitatile supragetice au fost puse in loc si o serie de depozite cu caracter post-tectonic in cateva zone considerate mai afundate tectonic. &ianu de Sus. &entru . Sebes si Cibin. =r de +amesoaia. &oiana Rusca (+raconian-Cenomanian). cele mai bine studiate grupuri sunt: =r de Cumpana-0olbav. !stul *untilor <ognecea. Sisturile Cristaline epimetamorfice* Se considera ca epmetamorfitele pre%ercinice sunt foarte slab reprezentate in &anzele Supragetice. =ova#dia. mergand mai departe in <ognecea si Locva. in sensul ca nu toate aceste blocuri realizeaza un fenomen de saria#. sisteme de panza au fost prinse in ultima orogeneza atat formatiuni prealpine cat si alpine mezoz.agaras. dolomitele si cateva pac%ete de calcare recifale ar putea fi considerate formatiuni alpine /riasice. =r *agura Caineni. conglomerate si asociat dolomite. in sc%imb epimetamorfitele &aleozoice sunt ceva mai raspandite. . cristalinul fiind constituit din amfibolite dar si din multe varietati denumite gnaise. 1 *untilor &oiana Rusca. Cele mezometamorfice au fost metamorfozate de obicei in orogeneza pre%ercinica. iar cele epimetamorfice in orogeneza %ercinica. Structural aceste sisturi sunt reprezentate prin grupuri denumite cristalin de: -* &oiana Rusca. aspect ce a permis conservarea lor: +anturar. este o problema . 3locul cel mai impresionant este cel din . sisturile cristaline si magma la care se adauga formatinile alpine in ma#oritate sedimentare. =%elari.Curasic mediu.Locvei: 3atrana. /isturile cristaline* -sunt formatiuni cristalo-filiene mezometamorfice dar si epimetamorfice. n act. .

&anza de Severin constituita din depozite sedimentare care s-ar fi acumulat intr-o fosa. Codarcea. auto%tonul fiind develit sub forma unei mari ferestre. Stre7eisen accepta imaginea . &anza =etica avand dedesubt &anza de Severin este impinsa peste <anubian pe care il masc%eaza in totalitate. $lterior. saria#ul incipient in sensul ca &anza =etica s-a ridicat in raport cu <anubian si a fost impinsa peste <anubian. *iscari Austrice ". <anubianul avea caracteristic auto%tonul@ =etic. evolutia alpina s-a petrecut in " domenii: <anubian si =etic. &ortiunea din &anza =etica au fost conservate peste <anubian sub forma unor petece de acoperire destul de mari. dar stabileste ca &anza =etica are o structura superioara ce nu este tipic =etica si care este sariata peste aceasta. n procesul de impingere. n felul acesta s-a conturat faptul ca evolutia tectonica sub forma de saria# s-a realizat in " etape: '. riftul <acidelor *ediane. <upa el.alo%tonul. n procesele tectogenetice din orogeneza alpina. 'B>A un alt geolog.Structurile imprimate anterior in formatiunile prealpine au fost desfiintate partial sau total imprimandu-se caracteristici alpine. flancurile &anzei de Severin au fost prinse dedesubt. fiind folosite ca un pat de acumulare. ntensificarea cercetarii geologice face ca un grup numeros de geologi sa se aplece cu atentie la Carpatii *eridionali si in 'B>9 se remarca A. &rocesele de eroziune care au succedat punerea in loc au inlaturat mare parte din <omeniul =etic. amploarea saria#ului se considera atat de puternica inca din domeniul <anubian. a fost acoperita in totalitate de cel =etic. Structura in plan de saria# a fost pentru prima data descifrata de =%eorg%e *unteanu *urgoci. Aceasta fosa era plasata intre domeniul =etic si cel <anubian. care separa o noua panza. . *iscari Laramice n miscarile austrice s-a realizat avansarea &anzei de Severin si a &anzei =etice. care ar fi aparut la sfarsitul Curasicului.

separa si o denumeste &anza Supragetica. n ordinea pozitiilor stratigrafice se gasesc: =rupul. care datorita faptului ca sedimentarea a continuat pana in Senonian.Codarcea) dar revine si plecand de la premisa anterioara. r. Sisturile cristaline constau din sisturi mezometamorfice si epimetamorfice. /tratigrafie* .ormatiunile alpine constau din depozite sedimentare mezozoice si magmatite laramice dar si neogene.n viziunea lui Codarcea. Codarcea nu recunoaste e)istenta &anzei Superioare. evolutia marginii continentale. lucrurile complicandu-se separat formand multe digitatii. <ognecea. o mare parte alunecand pe format. stabilita anterior ('B29. =etica. 6rientali. &anzei de Severin. &oiana Rusca. * Apuseni au fost impartiti in " zone: a) *untii Apuseni de 1 b) *untii Apuseni de S Muntii 0puseni de Nord =eomorfologic. saria#ul incipient a acoperit partial A. &etrografic predomina micasisturile. -arand. Cristalinul de 3aia de Aries@ =rupul. MUNT++ 0PU/-N+ *untii Apuseni fac o abatere de la directie si reprezinta segmentul care inc%ide <epresiunea /ransilvaniei sub forma unui triung%i si au o intindere: 1-+ *uresului ocupand o parte din Campia +estica si avand tendinta de a face #onctiunea de la C. n cadrul celor prealpine se gasesc sisturi cristaline. Cristalizarea Apusenilor de 1  granitul de la *untele *are. Se regasesc: Auto%tonul de 3i%or si Alo%tonul. paragnaisele la care se adauga calcare cristaline. <enumirea vine de la unele localitati unde afloreaza.'B9(-'BD( cercetarile detaliaza aspecte structurale ale Carpatilor *eridionali. magmatice si sedimentare . +ladeasa.agaras pana la Codlea. se suprapune peste * 3i%or. &e baza cartografiei &anzei Supragetica. . Codru *oma. Cristalinul de *adrizesti. a fost posibila e)acerbarea miscarilor Laramice incat tot A. Cristalinul de Somes@ =rupul. Cristalinul epimetamorfic este pozitionat deasupra grupului mezometamorfic si acesta este constituit din mai multe grupuri: Cristalinul de Arada Cristalinul de 3i%aria Cristalinul de *uncel W o categorie de epimetamorfite Cristalinul de &aiuseni@ . considera ca fac parte: *. mezometamorfic este structurat sub forma a > grupuri cristalofiliene denumite frecvent cristalin. &aleozoic. <anubian. Sebesul de 1ord si cea mai mare parte din .&anzele de Codru si 3i%aria. altele alo%ton. =ilau. !: <epresiunea /ransilvaniei +: <epresiunea &anonica Actuala structura a Carpatilor este rezultatul evolutiei unei arii labile din partea &anonica a riftului /ransilvan. n e)tremitatea 1: *untii &lopisului si *ezesului. <in anumite ratiuni. . <anubian a fost acoperit de &.ormatiuni prealpine si alpine. Structura acestui sector este constituita dintr-un comple) de panze cu caracter auto%ton. Crist.

generate in orogeneza %ercinica. 6rogeneza %ercinica a permis punerea in loc a unor corpuri magmatice constituite din diorite si gabbrouri asociate cu roci granitice si dispuse ar%itectural sub forma unor stoc7uri. bazalte si microgranite. /edimentar paleozoic nemetamorfozat (permian): gresii de culoare rosietica si conglomerate dispuse transgresiv peste formatiuni. Sunt cunoscute sub denumirea de magmatite Laramice. Au fost puse in loc in > faze de vulcanism: . dar si punerea in loc a unor sienite.inal@ d?7e-uri.ormatiunile alpine sunt constituite din depozite sedimentare si magme laramice./impuriu@ caracter e)ploziv si efuziv ntermediar@ corpuri adanci.depozite permiene si redus cateva acumulari atribuite *ezozoicului. Cele mai spectaculoase corpuri magmatice sunt cele pre%ercinice: *asivul de la *untele *are. granitoidul de Siria. #omeniul de (ihor si Codru: sedimentarea alpina asezata peste formatiuni &ermiene urmata de depozite /riasice. #omeniul de (iharia: formatiuni sedimentare.. n Apusenii de 1ord in timpul *ezozoicului si dupa au functionat > domenii de sedimentare: .<omeniul de 3i%or . Curasice dezvoltate aproape complet si Cretacic in cea mai mare parte. corpul intruziv de la +inta si intruziunile de la *adrizesti. diorite si granodiorite@ . &artea a a . Comple)ul de la +ladeasa@ activitatea magmatica este dictata de evolutia tectonica a Apusenilor de 1ord.<omeniul de Codru . *agmatitele alpine sunt puse in loc in Apuseni de 1 la sfarsitul Cretacicului si inceputul &aleogenului. Magmatite n zona Apusenilor de 1ord.Cristalinul Arieseni Cristalinul +ulturese.<omeniul de 3i%aria Alcatuirea stratigrafica este identica in primele " si mai diferita in 3i%aria. fenomene magmatice s-au petrecut pe o scara larga a timpului (&roterozoic-1eogen). .3elioada Cristalinul *arnelor de So%odol =rupurile cristaline sunt afectate. intruziuni de la Codru (migmatite de Codru).

<atarile de varsta sunt f dificile datorita lipsei de argumente paleontologice. =rosimea totala a Eildflisului este apreciata la '8((m. Si in cadrul acestor depozite se gasesc numeroase :lippe din depozitele mai vec%i. Aceste zone se gasesc in masivul &ostavaru si zona La &oliJe. miscari inc%eiate odata cu depunerea Congl de 3ucegi. sectorul &iatra Craiului-Leaota-3ucegi. . respectiv cele Cr dar si numeroase colonii de corali. vizibila pe suprafete f mari.lancul vestic sta pe cristalin.ormatiunea conglomeratelor de 3ucegi inc%eie succesiunea strtigrafica in cadrul Compartimentului Sudic. . si este constituita dintr-o succesiune de marno-calcare si calcare in care apar numeroase bio%erme coraligene. sunt mentionate o serie de cute mai largi pe unele portiuni si mai stranse in anumite sectoare. au crct de Eildflis.ormatiunea de 6ildflis este bine dezvoltata pe latura estica a 3ucegilor si c%iar in masivul &iatra *are. =rosimea estimata este "(((m si au o dispozitie transgresiva pe formatiuni mai vec%i. Tectonica *a#oritatea parerilor asupra Compartim Sudic au considerat formatiunile prealpine si alpine ca formand o singura unitate structurala.Cretacic' <upa depunerea calcarelor de Stramberg sedimentarea s-a modificat destul de mult restrangandu-se incat mare parte devine uscat si doar in doua zone se gaseste continuitate intre Cr si Cr. capatand caracter de sinclinoriu. Aceste deformari s-au produs in miscarile asutrio-alpine. n astfel de puncte succesiunea stratigrafica de la Cr la Cr este data de calcare stratificate de cativa metri si care au fost atestate pe baza unor asociatii bogate de fauna in special amoniti atribuiti la Cr inf. unitate ce a fost deformata plicativ si ruptural si impinsa peste flis. !)ceptand cele " zone cu depozite continue. Cuprinde depozite atestate paleontologic in intevalul 3aremian-Aptian. Asociatile de fauna contin pe langa corali numerosi amoniti stabiliti la varsta 0auterivian-3aremian. . n restul comp sudic intre Cr si Cr este rcunoscuta o lacuna de sedimentare. Astfel in vest in zona sinclinalului &iatra Craiului pe flancuri se gasesc depozite Cr iar in a) depozite Cr.ormatiunea conglomeratelor de Bucegi au dezvoltarea cea mai insemnata in partea estica a 3ucegilor si a *asivului &iatra *are. .ormatiunea de D*mbovicioara este bine pusa un evidenta in culuarul <amboviciorei unde este asezata peste calcarele de Stramberg. fiind prezente pelite argilo-marnoase si cu numeroase intercalatii de gresii. =rosimea formatiunii este in #ur de "((m. n literatura mai sunt citate depozite sincrone acestora dar care se gasesc in zona &iatra *are si &ostavaru. Specific pt acestea este natura galetilor care este destul de comple)a in sensul ca se gasesc sisturi cristaline dar si roci *z mai vec%i. in restul compartimentului depozitele Cr sunt atribuite la > formatiuni: -formatiunea de <Lmbovicioara -formatiunea de Eildflis -formatiunea conglomeratelor de 3ucegi . dar prin relatii geometrice au fost atribuite la Albian si Aptian inf. . numite Conglomerate de &ostavaru. &etru zona Compart Sudic. Conglomeratele de 3ucegi nu sunt uniforme ci prezinta secvente grezoase si c%iar siltitice uneori. !ste cunoscuta in acest sens o secventa grezoasa la partea terminala a conglomeratelor denumita =resie de 3abele.

Au fost indentificate " formatiuni: . care la fel ca in &. Suporta la partea superioara unitatea de 3rasov. <epozitele calcaroase ale comp sudic se dispun intro suita aproape continua de la /r pana la Cr. incat ulterioara sedimentare a acestora a mascat acest saria#. 3nitatea de Brasov este alcatuite din formatiuni alpine si prealpine. depozite &ermo-Carbonifere se gasesc. unde procesul de sedimentare s-a reluat dupa o intrerupere si aceasta ultima etapa este marcata de depunerea unei formatiuni conglomeratice ("(((m) care a remaniat elemente din toate formatiunile anterioare Albianului.n 3ucegi este conturat un sinclina larg. de sub care apare sub forma unei ferestre tectonice in *agura Codlei. Sinteza emisa de tectoniceni pt Compart Sudic arata o structura destul de complicata si in care a fost posibila separarea a doua unitati denumite unitatea de 0olbav si a doua unitatea de 3rasov. . dar din cele alpine lipseste /r. unele blocuri sunt afundate tectonic formand culuarul <Lmbovicioara. Craiului.<epozitele /riasice sunt bn dezvoltate dar lipsesc in zona Resita *d 1oua. *ai mult. *are -in Albian. Sub aspect tectonic mai apare o structura in solzi in zona *agura Codlei si o structura sinclinala in masivul &iatra *are similara cu cea din 3ucegi. ntre anticlinoriu Leaota si sinclinalul & Craiului succesiunea de anticlinale este mai stransa si afectata de numeroase fracturi incat zona este compartimentata in mai multe blocuri. sisturi cristaline.Lipsa depozitelor paleozoice. Se considera ca zona cu asemenea depozite a fost foarte intinsa. 6ormatiuni post tectonice <upa depunerea congl de 3ucegi procesul de sed s-a mentinut in continuare depunand-use depozite molasice in Cr sup &aleogen.Cudecarea tuturor aspecte structurale #udecate prin prisma tectonicii globale duc la concluzia ca este mai firesc sa atasam acest compartiment la C*. Saria#ul s-a realizat inainte depunerii congl de 3ucegi. !ste amplasata peste unitatea de 0olbav si prezinta cele cateva sinclinale si anticlinale mentionate anterior. Craiului are depozite Cr pe flancuri si Cr in a). n opinia unor specialisti aceste doua unitati nu ar fi decat prelungirea spre est a &anzei =etice din C. n sc%imb in zona Resita *oldova 1oua. Stau discordant peste contactul cu flisul carpatic. dar in mare parte au fost indepartate de procese de eroziunea. ntre 3ucegi si & Craiului e)ista anticlinoriul Leaota care afloreaza numai formatiuni prealpine . saria# petrecut in miscarile Austro-alpine din Aptian. 0tasarea la CM . Cele doua unitati au fost impinse intr-un proces de saria# peste flisul carpatic. Cretacic terminal (+raconian-*aastric%tian) cuprinde o stiva de depozite cu crct post tectonic pastrate pe o suprafata mai mare in zona culuarului <amboviciorei dar si in Codlea si 3ucegi. Se pot separa A etape importante: -in /r predomina calcarele si dolomitele masive@ se regasesc in masivul Codlea in Cristian si 3ucegi -in Cr inf procesul de sedimentare este marcat de prezenta carbunilor in facies de =resten@ Codlea si cristian -Cr med si sup si apoi in Cr pana in Aptian cand s-au acumulat #aspuri si calcare de Stramberg si o serie de marno-calcare@ 3ucegi. &. n ceea ce priveste atasarea compart sudic la C6 sau C* e)ista argumentele: 0tasarea la C$ . &ostavaru. &. *eridionali 3nitatea de Holbav are in constitutie formatiuni alpine si prealpine.

o plaseaza in Senonian. Argumentele paleontologice. silicolite). calcare. "' :ona flisului carpatic !ste cea mai intinsa arie structo-genetica a C. <ambovitei. Paleogen' Sunt pastrate mai bn in zona 3ran si /o%anu 1ou. si pana in v. eventual. Sunt dispuse transgresiv pe formatiunile mai vec%i. <esi formatiunea este conglomeratica. &rezinta structuri tectonice foarte stranse comparativ cu cele care se gasesc pe teitoriul $crainei si al &oloniei. prin falia !)terna. "lis – <=>?@' se refera la depozitele acumulate in &azine de sedimentare de tip geosinclinal. <epozitele mentionate sunt atribuite pe baza foraminifere la !ocenului. si culuarul +ladeni. respectiv gresia si argila.6 zona flisului include formatiuni si structuri care au rezultat din evolutia zonei de rift a <acidelor e)terne.-. Aceasta zona a antrenat si marginea continentala !-!uropeana care a fost acoperita astfel de ape. din 1. Astfel mai ales depozitele cretacicului terminal si cele paleogene au suferit o serie de cutari de amploare redusa. a caror arie de provenienta se gaseste in structurile tectonice <cordiliere' in curs de ridicare ca efect al miscarilor orogenice <epozitele de flis sunt caracterizate prin ritmicitatea a " termeni petrologici. Litologia depozitelor &g este data de o succesiune de gresii argile si calcare cu intercalatii locale de conglomerate. fiind generate mai multe blocuri.6. Aspecte mai vizibile in &iatra *are si &ostavaru. se gasesc suficiente resturi fosilifere care permit stabilirea varstei +raconianCenomanian. Stratificatia depozitelor este paralela dar apar si incrucisate. la fel si in persani. -. <elimitare: -in ansamblu. n cazul C. .ormatiunile cu crct posttectonic si c%iar celelalte anterioare au fost afectate de o serie de deformari denumite post tectonice.ormatiunea de Brasov este alcatuita din conglomerate si gresii cu frecvente intercalatii de brecii. proces realizat si in urma unui fenomen de fracturare cu falii e)tensionale.ormatiunea de (ara B*rsei este pozitionata peste formatiunea brasov si are o litologie mai uniforma predominand gresiile si marnele. conglomerate. ocupand cca D(M din arealul respectiv. urmeaza zona cristalino-mezozoica cu care se invecineaza spre + si vine spre ! in contact cu unitatea &ericarpatica. dar in multe situatii termenii litologici sunt mai numerosi (marno-calcare. &rezenta depozitelor de flis este o caracteristica a segmentului carpatic care se intinde pe teritoriul Romaniei de la granita de stat. n anumite sectoare au fost puse in evidenta deasupra formatiunilor !ocene o serie de depozite argiloase cu aspect disodilic atribuite 6ligocenului. n general depozitele de tip flis prezinta granoclasare iar pe talpa depozitelor apar frecvente structuri sedimentare din categoria mecanoglife sau bioglife. . foraminifere. uneori c%iar pe cristalin.

Ciucas--agan). in sensul pro)imist sau departat. Aceste zone litofaciale se refera la urmatoarele tipuri de flis: ntern . de aceea pentru cazul C. . *edian . Structura in panze de saria# este o realitate verificata prin numeroase lucrari de fora# precum si prin investigatii geofizice.lisul e)tern apar alte zone litofaciale car au denumiri diferite la nivelul !ocenului si 6ligocenului.lisului 1egru. au fost puse in evidenta mai ales cartografic urmatoarele panze tectonice: #acide: -&. de Cea%lau. de Cea%lau. Aria lor sursa aproape in e)clusivitate a fost zona cristalino-mezozoica la care se adauga material reluat din scoarta oceanica. <e mentionat ca dupa sfarsitul Cretacicului. Moldavide: -&. /ransversal. . aceste zone se mentin in linii mari dar in cadrul lor.actorii acestia au generat o serie de faciesuri sinonime dar diferite.in apropiere de zona cristalino-mezozoica constituit din calcare si gresii cu unele asocieri de ofiolite. de relieful zonelor limitrofe si de sursa de furnizare a materialului terige. mai ales in . Sunt mai bine conturate in etapele initiale de functionare a bazinului flisului.3azinul de sedimentare al flisului carpatic prezinta conditii de acumulare variate. se considera ca au functionat > zone litologice semnificative. de +rancea 6lisul +ntern <epozitele ce alcatuiesc formatiunile interne au fost acumulate in partea inferioara a bazinului flisului (+) pe zona de rift a <acidelor e)terne. de varsta predominant Cretacica. Cea%lau. !fectele structogenetice s-au realizat in tectogenezele Cretacice. de /arcau -&. n sens stratigrafic depozitele acumulate insumeaza grosimi apreciabile ce depasesc cateva mii de m iar sub aspect de nomenclatura se disting mai multe formatiuni desemnate sub denumiri diferite. care s-a acumulat in conditii de margine continentala instabila. +-!. numai in vest -&. !)tern . are carcateristici tranzitionale. din 1 pana in v. <ambovitei la care putem adauga unitatea de 3araolt si 3ogeu. la nivelul Cretacicului inf. de /elea#en -&. <pdv structural formatiunile corespunzatoare prezinta un aran#ament sub forma de panze tectonice suprapuse rezultate in urma unui proces de saria# orientat +-!. =eomorfologic din depozitele flisului intern s-au conturat cateva masive care sunt destul de caracteristice (Stanisoarei. Acestea erau deteminate de morfologia fundului bazinal respectiv. ntregul ansamblu de panze de sariate este la randul sau impins peste formatiunea de molasa si respectiv marginea +orlandului. de Audia -&. <e asemenea trebuie avute in vedere si natura sau comportamentul tectonic al substratului.6. . in &aleogen. $nitatea structurala cea mai reprezentativa pentru zona flisului intern est &.

pelitica denumite strate de Valea #o&arlaului. Cenomanian. <upa acumularea Albianului a urmat o intrerupere de sedimentare dupa care a continuat in Cenomanian. una in + si alta in S. S-au acumulat stratele cu 0uceline . &este stratele de 3istra s-a acumulat un flis predominant grezos cunoscut ca "ormatiunea de +tanisoara. <upa structurarea in tectogeneza cretacica zona a reintrat in sedimentare si s-au acumulat o serie de depozite cu caracter posttectonic care au acoperit intervalul Cretacic superior-&aleogen. predominant pelitica+raconian. n 1. intercalatii de roci bazice silicifiere . cca 98 m . Tit!onic3"arremian inf sedimentarea a fost predominant argiloasa trecandu-se ulterior la un flis grezo-calcaros. strate de Ceahlau. Stratele de Sinaia au fost separate in > subunitati: -membru inferior: "((m -membru mi#lociu: D((-'"((m. 0ptian. n S. peste stratele de Sinaia se acumuleaza o stiva de depozite marno-calcare de cca "((m si care poarta denumirea de "ormatiunea de Comarnic. flisul este predominant grezos. /intinidele atesta varsta. 0lbian' Acumularea unui flis argilo-grezos si cu numeroase zone in care predomina conglomerate masive . formatiunea de Azuga -membru superior: D((m "arremian30ptian' ncepand cu 3arremian de-a lungul bazinului flisului intern se contureaza " zone litofaciale diferite. "ormatiunea de %eliu./tratigrafie* <epozitele flisului intern structurate mai ales in p de Cea%lau au fost acumulate pe intervalul /it%onic-Coniacian. 6ormatiuni posttectonice . ntreaga succesiunea cuprinde grosimi de "8(( m si poarta denumirea de "ormatiunea de +inaia."ormatiunea de (istra. Succesiunea stratigrafica se inc%eie cu o formatiune marno-calcaroasa. respectiv peste formatiunea Comarnic se depune un flis grezos ruginiu denumit Piscu cu &razi. Sedimentarea se mentine apro)imativ in aceleasi arii. <epozite marno-calcare.

&redomina flisul grezos uneori conglomeratic. venind in contact cu p de Audia. Consideratii tectonice <epozitele acumulate in bazinul flisului intern au fost structurate sub forma unei panze tectonice in cea mai mare parte cunoscuta sub denumirea de p. unde zone intregi la 1 de v. in grosime de cateva mii de m. <obarlaului zona aferenta flisului intern a fost e)ondata o scurta perioada de timp datorita fazelor tectogenetice. catre flisul e)tern cu depozite pelitice de culoare neagra. inspre + depozitele vin in contact cu zona cristalino-mez a carei formatiuni sunt avansate peste cele ale flisului.<upa acumularea formatiunii de +.ormatiunea Sita'(ataru are aceleasi caracteristici ca . aproape de Cea%lau. <epozitele flisului median fac trecerea dintre depozitele flisului intern. uneori calcare in alternanta cu argile verzui ( Strate de /elea#en ) . -ona flisului intern structurata sub formatiunile p de Cea%lau este impinsa si sariata spre ! dupa o linie de fractura denumita .Aptian sup.. formatiuea de =ura. Cretacic inferior -.. sedimentarea este diferentiata pe directia +-S.alia de Lutu Rosu.. a#ungand in contact cu p de /elea#en.3arremian Aptian inf -.. *oldovei formatiunile mezozoice acopera intrega panza de Cea%lau. 6lisul median <epozitele specifice pentru acest tip de flis s-au acumulat in bazine de sedimentare care aveau o parte din substrat constituit din scoarta oceanica. e)istand in zona mediana portiuni e)ondate.0auterivian -. n partea finala a Albianului a fost separat in zona bazinului 3istritei un pac%et grezos. peste aceasta urmeaza un flis grezos de varsta &aleogena (!ocen) cunoscute drept flisul de +otrile. Saria#ul flisului intern peste p de /elea#en s-a petrecut in miscarile sub%ercinice din Cretacic superior.ormatiunea de alea Dobarlaului . . cele mai caracteristice depozite s-au acumulat in : inf. Cretacic superior !ste mai bine dezvoltat in partea vestica in apropierea flisului intern. acumulandu-se mai intai un flis marno-grezos .ormnatiunea de #alanca: gresii curbicorticale. La S de v *oldovei pe o zona destul de insemnata saria#u este mai e)agerat incat o parte din p de Cea%lau acopera p de /elea#en.Albian inf. Concomitent cu saria#u a avut loc si cutarea depozitelor depozitelor in sinclinale si anticlinale.ormatiunea de Cotumba . de retinut ca formatiunile : sup. <epozitele flisului median. cu specific grezoconglomeratic.ormatiunea de Cotumba: in zona de curbura a bazinului bistritei a fost separat un pac%et grezos -. de Cea%lau si in mai mica masura in p . sunt similare cu cele din flisul intern. <ambovitei. La sfarsitul Cretacicului superior zona sudica a flisului reintra in sedimentare. /ectonica depozitelor structurate sub forma de panze sunt evident: de la granita de 1 pana in v. Saria#ul este mult mai avansat in 1.ormatiunea de (eliu '.ormatiunea de #laiesi: pelite sistoase in alternanta cu gresii . n amsamblu depozitele acopera petrografic o pla#a grezo-marnoasa cu numeroase intercalatii de argile ( pelite ).lisului 1egru. s-au acumulat in intervalul Cretacic-&aleogen.ormatiunile sunt urmatoarele: -Stratele cu auceline '.Albian sup. plus aparitia unor fracturi transversale care a permis ca unele sectiuni sa fie impinse in raport cu altele rezultand unele digitatii. ncepand cu Albianul sup. -. si o parte constituit din scoarta continentala.ormatiunea de (oroclej: alternanta de pelite negricioase si gresii curbicorticale . si cel sup.

unele din structuri. La fel ca si in cadrul flisului intern in intervalul Senonian. preponderent inspre est . n zona central-estica a bazinului. &artea de + a permis acumularea unor formatiuni structurate ulterior in asa numita panza de Audia. care este cuprinsa intre . este denumita .alia /elea#en la !.comple)ul median: argile de culoare neagra in alternanta cu gresii spongolitice .-&aleogen si c%iar *iocen timpuriu. fiind constituite din anticlinale si sinclinale destul de compresate cu numeroase digitatii. nspre ! .aza tectogenetica cea mai imporatanta este cea Stirica. unde s-au acumulat depozite pelitice de culoare neagra. in timpul : sup. <atorita unor situatii post-tectogenetice. sau riduri. <epozitele flisului e)tern apartin intervalului : inf.ormatiunea de 0orgazu. n panza de /elea#en sinclinalele si anticlinalele au ambele flancuri deversate .comple)ul inferior sau sferosideritic .&aleogen s-au acumulat o serie de formatiuni cu caracter post-tectonic.ormatiunea cu nocerami este marno-calcaroasa cu foarte rare intercalatii. respectiv din marginea + a &lacii !-!uropene. 6lisul e1tern <epozitele specifice flisului e)tern s-au acumulat intr-un bazin al carui substrat era constituit din scoarta continentala.alia Lutu-Rosu la + si .Senonian. <atorita faptului ca aceasta margine a placii era puternic afectata de o serie de fracturi.Santonian-*astric%tian. este constituita din > comple)e caracteristice: . Cartografic se poate urmari de la granita de 1 pana in vestul &ra%ovei. Structurile plicative sunt specifice panzei de /elea#en. fiind numita . . cand depozitele flisului median au fost structurate sub forma asa numitei panze de /elea#en. dar si in zona centrala. pe cand in centrul si in ! bazinului unde functionau litofaciesurile mentionate s-au structurat panza de /arcau si panza de +rancea. prezinta o serie de redresari.comple)ul superior: gresii galuconitice Cretacicul superior este reprezentat printr-un pac%et grezo-pelitic care poarta denumiri diferite. .Consideratii tectonice <epozitele flisului median au suferit o prima deformare inca de la sfarsitul :.ormatiunea de Carnu Siclau in centru si + ncepand cu : superior partea centrala si de ! a bazinului flisului e)tern este controlata de o serie de particularitati generate de fundul bazinului. care au permis conditii de sedimentare diferite in o serie de sectoare. si anume: -Stratele de 7agon in + -. Cretacic inferior este dezvoltat mai bine in partea de +. &este formatiunea de CarnuSiclau s-a acumulat un pac%et de calcare si marne cu intercalatii grezoase care poarta denumirea de "ormatiunea cu 5nocerami. cunoscute sub denumirea de sisturi negre si descrise sub denumirea de T "ormatiunea de 0udiaT. substratul bazinului era modelat sub forma unor %orsturi si grabene. atat plicative cat si rupturale. Aceasta formatiune este usor mai grezoasa inspre partea de +. Aceasta formatiune e dezvoltata mai putin in +. constituindu-se litofaciesuri.ormatiunea de 0angu .

in continuare se gaseste un pac%et de depozite grezo-argiloase bogate in foraminifere.ormatiunea de &odu Secu si 3isericani. "8( m ) si anume . Stratele de Sucevita .Paleogen: in timpul acestuia sursa de material detritic se accentueaza. peste . $ligocen: se continua sedimentarea pe ariile liotfaciale incepute in !ocen. avem urmatoarea sucesiune: .!ocen inf.ormatiunea cu nocerami avem . si o a doua sursa cu provenienta de pe zona platformica. .ormatiunea de Ardeluta ( pac%et grezos ).suita sedimentara debuteaza cu un pac%et calcaros de origine algala. .succesiunea se inc%eie cu .mai intai o gresie masiva. in litofaciesul de /arcau. .ormatiuna de 3isericani ( identica si sincrona cu &odu Secu ) 4itofaciesul de Tazlau: prezinta un caracter de tranzitie.. Succesiunea &aleocen-!ocen se inc%eie in litofaciesul de /arcau prin . si mediu.peste ele urmeaza un pac%et de pelite de culoare verzui-rosiatica.urmeaza un pac%et de calcare silicioase.ormatiunea de Lupoaia care este o intrepatrundere intre gresia de Lucacesti si cea de Ardeluta. . . . 4itofaciesul de #oamna: este dezvoltat in marginea e)terioara a flisului e)tern si include depozite predominant pelitice dar si cu unele intercalatii grezo-calcaroase. nspre e)tremitatea + a flisului e)tern acolo unde s-a structurat panza de Audia in timpul &aleocen-!ocenului s-au acumulat gresiile de &risaca /omnatec in 1 si gresiile de Siriu in S.ormatiunea de &lopu ( sincrone si aproape identice ). n litofaciesul de Tarcau pe intervalul &aleocen-!ocen se acumuleaza urmatoarele formatiuni: .ormatiunea de zvor . &entru partea vestica a bazinului flisului e)tern sedimentarea se inc%eie odata cu acumularea gresiilor de &risaca /omnatec si Siriu. . . . din eroziunea unitatilor interne ale orogenului Carpatic. se acumuleaza pe intervalul &aleocen-!ocen inf.ormatiunea de Stra#a avem =resia de /azlau. n partea centrala si de ! a bazinului flisului e)terior. si anume .peste .ormatiunea de &odu Secu . micacee cu numeroase episoade conglomeratice si cu unele intervale de argile cenusii care este denumita gresia de /arcau. . in care vectorii de transport erau mult mai lungi. .ormatiunea Calcarelor de <oamna . in partea de ! a bazinului a functionat litofaciesul de <oamna. datorita particularitatilor de fundul bazinului de sedimentare s-au conturat o serie de litofaciesuri care au functionat mai ales din &aleocen-!ocen si care s-au mentinut pana in 6ligocen-*iocen inf.ormatiunea de zvor. La nivelul &aleocenului dar mai ales !ocenului in partea central-+ a bazinului a functionat litofaciesul de /arcau. pastrandu-se o directie de aprovizionare dinspre +.peste =resia de /azlau se dezvolta un flis similar cu .este urmat de un pac%et de calcare litografice.ormatiunea de Stra#a ( prezinta numeroase intercalatii de =resie de /azlau ). urmeaza un pac%et pelitic (apro).peste gresia de /arcau. numai ca avem dea face cu alte litofaciesuri. si este sincrona cu gresia de Cotumba-Sita /ataru.ormatiunea de Stra#a. intre cele " a functionat in acelasi interval un litofacies mi)t si anume litofaciesul de /azlau. n sc%imb in zona centrala si de ! la nivelul &aleocen-!ocen isi incep evolutia litofaciesurile specifice.

<epozitele se remarca prin predominanta pelitelor bituminoase si cu o dezvoltare de amploare a unor gresii silicioase de tip :liNa. dar in mare efectele tectonice se considera ca au fost puse in > etape : &rima care a inceput la inceputul miocenului consta in impingera structurilor din fl. uneori faliate. Aceasta impingere a generat strucuri sinclinale si anticlinale. fruntea panzei de /arcau venind in contact direct cu molasa.usaru.usaru: este caracterizat de un flis grezos in care are dezvoltare puternica un pac%et grezos denumit =resia de .Sarmatianul inferior. Tectonica <epozitele acumulate in bazinul aferent flisului e)tern au fost afectate de procese tectonice inca din faza de acumulare datorita caracterului instabil al fundului oceanic. prin lucrari geofizice si prin fora#e de adancime. &lanul de falie pe care s-a produs se numeste falia de /arcau.usaru.Litofaciesul de . limita 6ligocen-*iocen fiind dificil de stabilit in partea superioara a flisului e)tern. depozitele acumulate se regasesc structurate in partea de ! a panzei de /arcau. $nitatile structurale generate in urma acestor efecte sunt panza de /arcau si panza de +rancea. A treia etapa s-a produs in faza *oldava . depozitele atribuite $nitatii de +rancea se gasesc in apropierea localitatii Covasna. caracterul intermediar manifestandu-se la nivelul =resiei de . S-au creat in felul acesta depozite turbiditice cu strucuturi caractreristice apoi separate de litofaciesuri impuse de unele riduri ale fundului de bazinu . Suita litofaciesului de *oldovita se inc%eie. median catre ! rezultand in aceasta faza &anza de Audia.ormatiunea =resiei de . respectiv in cadrul panzei de +rancea. Litofaciesul de *oldovita: este de tranzitie si contine apro) aceleasi formatiuni. <in ansamblul panzelor structurale unitatea de /arcau este cea mai puternic dezvoltata si puternic sariate peste $nitatea de +rancea pe care a acoperit-o in intregime in unele portiuni. <upa individualizarea panzei de Audia o serie de structuri s-au desprins din fata acesteia . alcatuita din structuri strans cutate cat si falieri transversale si pe a)ul cutelor in sens longitudinal. Miocenul: depozitele atribuite se cunosc in cateva sectoare din cadrul panzei de /arcau si de +rancea.usaru cu cele de tip :liNa. normale sau deversate in functie de competenta geomecanica a rocilor constituente.Succesiunea incepe printr-o alternanta de menilite. Realitatea saria#ului panzei flisului peste molasa a fost demonstrat atat prin cartare de suprafata. . Cele mai vec%i fora#e in care au fost interceptate depozite ale flisului e)tern. iar cel care realizeaza impingera peste molasa se numeste falia &ericarpatica . au decalat si inaintat spre ! .usaru. Litofaciesul de :liNa: se intalneste in partea ! a bazinului flisului e)tern. respectiv al =resiei de :liNa prin aparitia alternantei de strate de tip . marne bituminoase si disodile inferioare dupa care se dezvolta pe o grosime apreciabila . &entru litofaciesul de fusaru succesiunea se inc%eie cu formatiunea de +inetisu care este un pac%et de flis% grezo-calcaros dupa care urmeaza disparat un pac%et de disodile si menilite terminale. etapa in care ansamblul de panze al flisului e)tern este impins peste formatiunea de molasa.

nspre 1. fiind cuprinsa intre v. Retezat. Structurile acesteia sunt o consecinta a " zone labile de rift. Carpatii Meridionali Ca segemnt al Carpatilor romanesti si acestia sunt considerati ca unitate geostructurala alpina si se desfasoara in continuarea C. rift ce a avut o pozitie centrala in C. falie ce se continua prin culuarul *ures. unele structuri fiind c%iar laminate . Alma#u si platoul *e%edinti./inosu separa segmental carpatic de panza +ala%a.<eterminarile saria#elor aparent pe %arti atribuie valori de circa 8(7m adancime. de Severin in *eridionali. pana in + /imocului unde se face trecera la 3alcani. falia /ransilvana separe C. Cu certitudine solzii formati in urma tectonizarii intense a cutelor deversate si care au suferit o deplasare mai mare pot fi considerate digitatii .6. nspre S. Analiza structurala asupra formatiunilor flisului e)terna arata complicatii foarte mari care se accentueaza de la + la ! . n arealul acestei ferestre tectonice se regasesc cele mai mari petice de acoperire din cadrul structural carpatic: platoul =odeanu . 6ltetului si <unare. Accentuara acestor complicatii se datoreaza si resistentei pe care a opus-o &latforma *oldoveneasca. &arang. una considerata continuare a riftului transilvan si a doua continuare a riftului dacidelor e)terne. falia 3ibesti . respectiv p. Structural. si este legata de geneza panzei flisului 1egru si de Cea%lau. au evoluat in procese distensive apoi compresionale au fost suprapuse unele peste altele. Alpine: -depozite sedimentare *ezozoice . =eomorfologic se gasesc *. Cernei. /tratigrafie -alcatuite din formatiuni prealpine si alpine &realpine : -sisturi cristaline @ -magmatite prealp@ -sedimentar &aleozoic metamorfozat. de la v. se continua si dincolo de <unare. iar adancimea la care au fost interceptate depozite ale panzei de +rancea sunt la cca '9((m.* de depresiunea /ransilvana. +alean. unde se realizeaza invecinarea cu Apusenii. Sisturi cristaline . n structura actuala a C* sunt luate urmatoarele unitati structurale : -Auto%tonul <anubian -&anza =etica -&anzele Supragetice -&anza de Severin Relatia tectonica dintre primele > arata o implicare a marginii continentale !-!uropene carea s-a rupt datorita proceselor de riftogeneza.6r. Se mai pot adauga si asa numitele magmatite laramice (3anatite). 6ormatiuni prealpine '.in spcial Cursice si Cretacice . platoul *e%edinti. 0uto!tonul #anubian Se contureaza ca o imensa semifereasta in S-+ C.*. <ambovitei pana la <unare.

*etamorfozarea formatiunilor s-a realizat in tectogenezele pre%ercinice./isovita . turbiditic . Cretacic inf -depozite accumulate preponderant calcaroase ". corpul de la vf &ietru . granitoidul de la Cerna@ muntii Retezat . respective arenitic . de accea corpurile magmatice sunt fie concordante fie discordante . respective in faciesul amfibolitelor cu almandin. depozite pemiene . &unerea in loc a acestora este diferita de dV.doar in muntii Alma#ului dar si de varsta &aleozoica (&arang. Sedimentar nemetamorfozat @ -Carbonifer .-predomina mai ales cele din categoria gnaise .rumou./arcau : corpul Retezat . -cele &aleozoice sunt cunoscute si descrise sub denumirea de formatiuni cunoscute ca : Uformatiunea de Raul Alb Uformatiunea de /usu U formatiunea de Laterita U formatiunea de &araul Rece U formatiunea de <rencova U formatiunea de 6slea . . Retezat). corpul 3uta . -mezometamorfitele sunt descries sub denumiri locale unele neavand o apartenenta clara in ceea ce inseamna incadrarea in grupuri: UCristalinul de Lainici-&aius U Cristalinul de <ragsani U Cristalinul de 1eamtu U Cristalinul de &oiana-*raconia U Cristalinul de elova +arsta acestor formatiuni este &roterozioc inf . corpul C%erbelezu . .varsta e dedusa din relatia stabilita cu sisturile cristaline b) *agmatitele bazice si ultrabazice -masivul de la uti @ masivul &laviscevita . *agmatite prealpine -formatiuni cristalino-filiene ale Auto%tonului <anubian. Latorita @ in muntii +ulcan: /ismana .cele mai cunoscute in localitatea 1ovaci . a) Sisturi cristaline epimetamorfice -cunoscute in zone mai restrictive si sunt de varsta &roterozoica . +alean . primul in Liasic . 1edeiu-Susita. corpul de la 6gradina . sunt asociate frecvent cu corpuri granitice . corpul &etreanu . >.amfibolite si micasisturi metamorfozate in conditii de mezozona. Cretacic sup -datorita faptului ca instabilitatea tectonica era foarte pronuntata depozitele accumulate au cracter specific . nsa o mare parte din formatiunile cristaline de mezozona au fost retromorfozate . ". -cele mai importante aliniamente sunt in muntii &arang . granitul de la . in general depozite continue 6ormatiuni alpine -acumulate in " cicluri de sedimentare : '. corpul de *untele *ic @ muntii Alma#ului@ Sfardinu .

a /ot de panza =etica apartine si *asivul =odeanu . Cele mai cunoscute formatiuni metamorfice sunt cunoscute ca Cristalinul de SebesLetriu @ pe baza sedimentelor arata o varsta proterozoica .agarasului.Acest lucru a facut ca cea mai mare parte a depozitelor sa fie indepartata de procese erosive .* se mai poate adauga si zona 0olbav. respectiv 3o%na si &latoul *e%edinti .ormatiuni Alpine Sunt cele acumulate odata cu inceputul Curasicului si s-au continuat pe intervalul Liasic . 3uc%in. <ogger-*alm. Svenecea -zona &resacina -zona Cerna-Ciu n aceste zone sunt bine separate toate formatiunile Panza 2etica 6cupa o suprafata mai ampla si poate fi urmata din + 6ltului pana in + <unarii . ".Sedimentar nemetamorfozat .+arsta lor este Caledonian. dar si in &oiana Rusca . totusi azi se mai pasteaza succesiunea sedimentara alpine in cateva zone care erau mai scufundate : -zona Svinita .ormatiunile sedimentare se pastreaza intr-o serie de zone mai afundate. Aceste zone se regasesc azi @ -z Resita-*oldova 1oua -z 0ateg -. ce se gaseste sub forma unui petec de acoperire .Sisturi cristaline Sunt metamorfozate in conditii de mezozona .*agura Codlei . formatiunea se regaseste pe dealul Capatanii.*agmatite prealpine -se cunosc la :&eneasca .+anturarita -z =odeanu.6r si C. Lotrului. zona Resita .cca RD>A mil ani R . >. =eomorfologic . inclusive in Cretacic inf.&ortile de fier -z Rusca *ontana -z Sopot n formatiunile de delimitare C. /tratigrafie : -sisturi cristaline -magmatite prealpine -sedimentar &aleozoic nemetamorfozat '.partial retromorfozate in conditia faciesului sisturilor verzi . Sic%evita si criva.<upa sfarsitul Cretacicului intreaga zona a evoluat in conditii subaeriene .ca si la Auto%tonul <anubian se gasesc formatiuni carbonifere si &ermiene cu caracter continental . Sebesului. Se considea ca in realitate ar apartine &roterozoicului bazal.*oldova 1oua s. &oiana Rusca. Sisturile cristaline epimetamorfice se regasesc in zona restranse in masivul Semenic . . Cibinului. nspre ! de + 6ltului este acoperita de panza supragetica a .

3locul cel mai impresionant este cel din .Locvei: 3atrana. calcare.Panza de /everin -aceasta unitate este interpusa intre auto%tonul <anubian si &anza =etica. se gaseste o succesiune de depozite detritice: microconglomerate si evolutia cu gresii calcaroase.agaras.flisul de Severin &unera in loc a panzei de Severin este rezultatul efectului tectogen de la sfarsitul Cretacicului. . Cele mezometamorfice au fost metamorfozate de obicei in orogeneza pre%ercinica. &ianu de Sus. Sisturile Cristaline epimetamorfice* Se considera ca epmetamorfitele pre%ercinice sunt foarte slab reprezentate in &anzele Supragetice. &oiana Rusca (+raconian-Cenomanian). Abordarea petrologica a sisturilor cristaline mezometamorfice este deosebita de dificila. grupurile purtand denumiri locale si nu intotdeauna se pot corela. =ova#dia. formata oarecum sincron cu cele din panza d Cea%lau si flisul 1egru . =r Serbota. <epozitele alpine sunt dezvoltate bine in *untii <ognecea: +alea Caras<epresiunea Lugo#. 1 *untilor &oiana Rusca. /isturile cristaline* -sunt formatiuni cristalo-filiene mezometamorfice dar si epimetamorfice.agaras sunt regasite in *. Sebes si Cibin. =r de +amesoaia. <upa unele pareri. =r *agura Caineni. Panzele /upragetice Acestea au provenit dintr-o arie continentala diferita de cea a blocului getic. in sensul ca nu toate aceste blocuri realizeaza un fenomen de saria#. + usor de -&rezenta unor depozite &aleozoice metamorfice. . &entru panza de Severin s-a separate @ -formatiunea magmatogena bazica -formatiunea cu aspect flisoid .recifale care sunt atribuite intervalului /riasic. sisturile cristaline si magma la care se adauga formatinile alpine in ma#oritate sedimentare.iind conditii de cristalizare se intalnesc filite si sisturi verzi si de obicei si clorite cu albit.agaras. iar cele epimetamorfice in orogeneza %ercinica. mai cunoscute in *untii Locva. !stul *untilor <ognecea. dolomitele si cateva pac%ete de calcare recifale ar putea fi considerate formatiuni alpine /riasice. in sc%imb epimetamorfitele &aleozoice sunt ceva mai raspandite. Cisnadioara. =%elari. alc in intreg masivul . Structural aceste sisturi sunt reprezentate prin grupuri denumite cristalin de: -* &oiana Rusca. -depoazitele formatiunii %eterogene si provenienta lor arata o zona de e)pansiune tip rift . mergand mai departe in <ognecea si Locva. cristalinul fiind constituit din amfibolite dar si din multe varietati denumite gnaise.Curasic mediu. este o problema . /tratigrafie La alcatuirea &anzelor Supragetice partea formatiunilor prealpine. dar prin comparare cu situatia din flisul C. in zona in care s-au conservat formatiuni este e)clusive platoul me%edinti. Relatia tectonica cu &anza =etica este de suprapunere si aceasta presupune si o anumita dispersie a blocului getic si c%iar interpretand relatia tectonica. n unitatile supragetice au fost puse in loc si o serie de depozite cu caracter post-tectonic in cateva zone considerate mai afundate tectonic. &entru . conglomerate si asociat dolomite.6 panza de Severin nu este de decolare ci este rezultata in urma antrenarii depozitelor de flis si a unor fragmente de crusta oceanica. cele mai bine studiate grupuri sunt: =r de Cumpana-0olbav. n e)tremitatea +estica a *eridionalilor (<ognecea) cel mai cunoscut grup cristalin poarta denumirea de =rupul de 3ocsita-<rimo)a. aspect ce a permis conservarea lor: +anturar. -mezo.

flancurile &anzei de Severin au fost prinse dedesubt. *iscari Austrice A. &anza =etica avand dedesubt &anza de Severin este impinsa peste <anubian pe care il masc%eaza in totalitate. *iscari Laramice n miscarile austrice s-a realizat avansarea &anzei de Severin si a &anzei =etice. ntensificarea cercetarii geologice face ca un grup numeros de geologi sa se aplece cu atentie la Carpatii *eridionali si in 'B>9 se remarca A. n procesul de impingere. care ar fi aparut la sfarsitul Curasicului.Tectonica Carpatilor Meridionali Structura actuala a segmentului Carpatilor *eridionali reprezinta rezultatul ultimei orogeneze (alpina) mai ales prin fazele Austrica si Laramica. a fost acoperita in totalitate de cel =etic. Codarcea. amploarea saria#ului se considera atat de puternica inca din domeniul <anubian. Structurile imprimate anterior in formatiunile prealpine au fost desfiintate partial sau total imprimandu-se caracteristici alpine. evolutia alpina s-a petrecut in " domenii: <anubian si =etic. &rocesele de eroziune care au succedat punerea in loc au inlaturat mare parte din <omeniul =etic. n act. <anubianul avea caracteristic auto%tonul@ =etic. auto%tonul fiind develit sub forma unei mari ferestre. fiind folosite ca un pat de acumulare.alo%tonul. n procesele tectogenetice din orogeneza alpina. saria#ul incipient in sensul ca &anza =etica s-a ridicat in raport cu <anubian si a fost impinsa peste <anubian. Structura in plan de saria# a fost pentru prima data descifrata de =%eorg%e *unteanu *urgoci. Aceasta fosa era plasata intre domeniul =etic si cel <anubian. sisteme de panza au fost prinse in ultima orogeneza atat formatiuni prealpine cat si alpine mezoz. &ortiunea din &anza =etica au fost conservate peste <anubian sub forma unor petece de acoperire destul de mari. 'B>A un alt geolog. dar stabileste ca &anza =etica are o structura superioara ce nu este tipic =etica si care este sariata peste aceasta. care separa o noua panza. &anza de Severin constituita din depozite sedimentare care s-ar fi acumulat intr-o fosa. n felul acesta s-a conturat faptul ca evolutia tectonica sub forma de saria# s-a realizat in " etape: >. Stre7eisen accepta imaginea . riftul <acidelor *ediane. $lterior. . <upa el.

+ladeasa. Sebesul de 1ord si cea mai mare parte din . <in anumite ratiuni. care datorita faptului ca sedimentarea a continuat pana in Senonian. &e baza cartografiei &anzei Supragetica. * Apuseni au fost impartiti in " zone: c) *untii Apuseni de 1 d) *untii Apuseni de S Muntii 0puseni de Nord =eomorfologic. <anubian. o mare parte alunecand pe format.ormatiunile alpine constau din depozite sedimentare mezozoice si magmatite laramice dar si neogene.&anzele de Codru si 3i%aria. n cadrul celor prealpine se gasesc sisturi cristaline. !: <epresiunea /ransilvaniei +: <epresiunea &anonica Actuala structura a Carpatilor este rezultatul evolutiei unei arii labile din partea &anonica a riftului /ransilvan. =ilau. -arand. a fost posibila e)acerbarea miscarilor Laramice incat tot A.agaras pana la Codlea. Codarcea nu recunoaste e)istenta &anzei Superioare.'B9(-'BD( cercetarile detaliaza aspecte structurale ale Carpatilor *eridionali. Codru *oma. . /tratigrafie* . <anubian a fost acoperit de &. Sisturile cristaline constau din sisturi mezometamorfice si epimetamorfice.ormatiuni prealpine si alpine. evolutia marginii continentale. saria#ul incipient a acoperit partial A. lucrurile complicandu-se separat formand multe digitatii. r. =etica. . altele alo%ton. MUNT++ 0PU/-N+ *untii Apuseni fac o abatere de la directie si reprezinta segmentul care inc%ide <epresiunea /ransilvaniei sub forma unui triung%i si au o intindere: 1-+ *uresului ocupand o parte din Campia +estica si avand tendinta de a face #onctiunea de la C. .n viziunea lui Codarcea. stabilita anterior ('B29Codarcea) dar revine si plecand de la premisa anterioara. separa si o denumeste &anza Supragetica. Se regasesc: Auto%tonul de 3i%or si Alo%tonul. &anzei de Severin. se suprapune peste * 3i%or. considera ca fac parte: *. <ognecea. 6rientali. magmatice si sedimentare . n e)tremitatea 1: *untii &lopisului si *ezesului. &oiana Rusca. Cristalizarea Apusenilor de 1  granitul de la *untele *are. &aleozoic. Structura acestui sector este constituita dintr-un comple) de panze cu caracter auto%ton.

*agmatitele alpine sunt puse in loc in Apuseni de 1 la sfarsitul Cretacicului si inceputul &aleogenului. Cristalinul epimetamorfic este pozitionat deasupra grupului mezometamorfic si acesta este constituit din mai multe grupuri: Cristalinul de Arada Cristalinul de 3i%aria Cristalinul de *uncel W o categorie de epimetamorfite Cristalinul de &aiuseni@ Cristalinul Arieseni Cristalinul +ulturese. Comple)ul de la +ladeasa@ activitatea magmatica este dictata de evolutia tectonica a Apusenilor de 1ord. Cele mai spectaculoase corpuri magmatice sunt cele pre%ercinice: *asivul de la *untele *are. dar si punerea in loc a unor sienite. corpul intruziv de la +inta si intruziunile de la *adrizesti.inal@ d?7e-uri. 6rogeneza %ercinica a permis punerea in loc a unor corpuri magmatice constituite din diorite si gabbrouri asociate cu roci granitice si dispuse ar%itectural sub forma unor stoc7uri. . Cristalinul de *adrizesti. paragnaisele la care se adauga calcare cristaline. #omeniul de (iharia: formatiuni sedimentare. <enumirea vine de la unele localitati unde afloreaza.<omeniul de 3i%aria Alcatuirea stratigrafica este identica in primele " si mai diferita in 3i%aria.ormatiunile alpine sunt constituite din depozite sedimentare si magme laramice. fenomene magmatice s-au petrecut pe o scara larga a timpului (&roterozoic-1eogen).generate in orogeneza %ercinica. diorite si granodiorite@ . intruziuni de la Codru (migmatite de Codru). &etrografic predomina micasisturile. mezometamorfic este structurat sub forma a > grupuri cristalofiliene denumite frecvent cristalin. Magmatite n zona Apusenilor de 1ord./impuriu@ caracter e)ploziv si efuziv ntermediar@ corpuri adanci.Crist. Au fost puse in loc in > faze de vulcanism: . .<omeniul de 3i%or . /edimentar paleozoic nemetamorfozat (permian): gresii de culoare rosietica si conglomerate dispuse transgresiv peste formatiuni. Cristalinul de Somes@ =rupul. Cristalinul de 3aia de Aries@ =rupul. granitoidul de Siria.<omeniul de Codru .3elioada Cristalinul *arnelor de So%odol =rupurile cristaline sunt afectate. Curasice dezvoltate aproape complet si Cretacic in cea mai mare parte.depozite permiene si redus cateva acumulari atribuite *ezozoicului. n Apusenii de 1ord in timpul *ezozoicului si dupa au functionat > domenii de sedimentare: . #omeniul de (ihor si Codru: sedimentarea alpina asezata peste formatiuni &ermiene urmata de depozite /riasice. Sunt cunoscute sub denumirea de magmatite Laramice. bazalte si microgranite.. n ordinea pozitiilor stratigrafice se gasesc: =rupul.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->