Berbec

Marile aventuri - suflet copilăros, dintr-o bucată, care se dăruieşte total, reacţionează total în prezenţa oricărui fenomen exterior şi ascultă total de orice impuls interior. - La el nu există hotar între dorinţă şi acţiune, iar visul se va confunda deseori cu realitatea; face cu greu distincţia dintre posibil şi imposibil; nu are simţul proporţiilor şi al relativităţii - ncapabil de şiretenie şi calcul, acţiuni sincere şi spontane - !răieşte, acţionează şi g"ndeşte în funcţie de prezent, reacţiile sale sunt imediate şi scurte. - !rebuie să acţioneze, să se manifeste, condus de un neostenit instict de cucerire # care se exprimă prin simţ de iniţiativă - $motivitate puternică, la mare presiune. %aută senzaţiile tari, şocurile, un pasionat. - &orţa sa' dinamismul, arc permanent încordat, gata să sară; nu există automatisme, este un improvizator. - (lăbiciunea lui' riscă totul, lipsa simţului măsurii )acte necugetate, gesturi m"nioase şi violente pe care le regretă imediat* - (pirit inventiv, improvizator, inovator # în dorinţa sa de a fi primul. - +rofesional' !entaţia şefiei ,. intuitivul extravertit' fler accentuat pentru tot ce este în germene şi conţine promisiuni de viitor. -eşnic în căutare de noi posibilităţi, de căi nebătătorite. !răieşte proiectat înainte, prea puţin preocupat de realitatea momentului. +ărăseşte c"mpurile cultivate, le recoltează alţii. .. ntuitiv introvertit # cu puternică pecete saturniană. (e îndreaptă spre obiectele interioare, fără să pară niciodată să stabilească o relaţie între fenomen şi ei înşişi. !ip original şi enigmatic, visător, vizionar, artict, cu toane / a cărui realitate este înainte de toate inconştientul populat cu imagini, inspiraţii.

TAUR
0ependent de trecut, se menţine mult timp sub efectul unei emoţii, al unei răni, al unui doliu. %onstant în afecţiuni, fidel în ataşamentele sale. +ersistă în indispoziţii, în remuşcări, perseverează în devotament, dar şi în ranchiună. (e supune obişnuinţelor, rutinier, pisălog, se agaţă de pre1udecăţi la care nu renunţă, se orientează spre acţiuni pe termen lung . Astfel impresiile se acumulează mult timp în el şi explodează brusc în acte neprevăzute, pe care anturajul le înţelege greu. 2ncăpăţ"nat, răm"ne inaccesibil sfaturilor, opune rezistenţă schimbărilor şi adaptărilor rapide, se pliază anevoie diversităţii mediului sau schimbărilor de situaţie. 3meninţat de automatisme, dar viaţa sa mentală se sistematizează. 3cţionează conform principiilor sale. 4u suportă nerespectarea anga1amentelor. %onştient de drepturile şi datoriile sale, este un om dintr-o bucată. 3frontul îl afectează urc"nd în el precum aciditatea după o digestie proastă' rana morală se cicatrizează, dar nu se vindecă # revine o dată cu vremurile rele, ca un reumatism fidel. (ănătatea sa psihică depinde mult de măsura în care îşi stăp"neşte rumegarea această mentală şi se debarasează de un trecut adesea prea st"n1enitor. (ecundaritatea sa este şi mai accentuată c"nd la naştere predomină (aturn. Un lent Lăsat în voia sa, este un vegetativ, a cărei natură e lentă în mişcări şi în emoţionări. 2nclinat spre melancolie, descura1are, pesimism 5 taur cu dominantă rece )Luna şi (aturn*. 0ominanta caldă )6arte, (oare, 7upiter* # emotivitatea şi activitatea cresc.
,

Un instinctiv “oral” - instincte imperioase, senzualitatea # debordantă, pulsiuni cuprinse de a absorbi. $ste în primul r"nd un avid; aprig la c"ştig, instinctele sale de proprietar predomină' vrea să aibă c"t mai mult posibil. 0ă impresia că nu poate trăi fără să înghită c"t mai mult din lucrurile, obiectele şi fiinţele care îl încon1oară. Dionisiacul +entru el viaţa este o sărbătoare, o horă din care se înalţă toate înc"ntările terestre. $a este şi un c"nt al sclaviei, fiind guvernat de ceea ce posedă # pasiune senzuală, dorinţa de a c"ştiga, ataşamentul faţă de un obiect sau de o fiinţă p"nă la a- deveni sclav copleşit. Inteligenţa (pirit realist şi practic, cu mult bun simţ, care vede lucrurile cu simplitate şi le 1udecă sănătos. 3re un 8fir de plumb9 de care nu se desparte niciodată, nu se pierde cu capul în nori. 2ncepe a g"ndi cu m"inile, are o inteligenţă care pipăie şi se afirmă în rezonanţa obiectului cu care are de-a face. Bun observator, c nd interesul său este trezit. !e încrede mai cur nd în convingerea interioară dob ndită prin propria sa senzaţie, dec t într"o judecată bazată pe intelect; în contact cu lucrurile, el mai mult simte dec t analizează. : dată ce a tras o concluzie, aceasta este definitivă, iar nativul e puţin susceptibil de a se lăsa influenţat. #i trebuie timp ca să începe ceva$ dar, după ce a luat o decizie, nu mi revine asupra alegerii făcute. %roblema sa majoră, de care depinde echilibrul sau dezechilibrul său' armonizarea 1ocului de a lua şi a da, a primi şi a restitui, a apuca şi a lăsa, a trăi şi a muri, accentul se pune prea adesea pe prima fază, şi de aici tot răul.

Gemeni
!uperficialitate. &astitate. Mobilitate. 'apiditate. - superficialitatea' impresii mobile şi fugitive, tendinţă spre distracţie, spre hoinăreală, spre nehotăr"re - emoţii puternice şi scurte, le uită apoi # se consolează repede. nconstant în simpatii, se înflăcărează repede, apoi abandonează, reneg"nd apoi sentimentele pe care le manifestase cu mare înfocare. ;n mare infidel. nteresat doar de impresii şi prietenii noi. - ;şuratic, nepăsător, instabil. :mul soluţiei imediate şi eficiente, oricare ar fi mi1locul folosit. 4u e întotdeauna sincer - :portunist. - %el mai mobil semn )aer-mutabil*. 6ai presus de orice îi place mişcarea, schimbarea. - &lexibil, permeabil doar la suprafaţă, se îndoaie precum trestia; comportament perfect elastic. %apacitate extraordinare de adaptare. - +roblemă' nerăbdarea - dedublare interioară' în acelaşi timp actor şi spectator în el însuşi !ipul disonant' nevoia de a arăta ce este, de a trăi ca să impresioneze, mai degrabă dec"t ca să se exprime, nevoia de a epata, de a face pe grozavul, de a căuta în afară ce nu găseşte înăuntru. versatilitate, disperare, zburdălnicie, tendinţa de a s"c"i, agitaţie, caraghiosl"c, mania de a-şi roade unghiile.

.

soare.n realist care posedă o mare supleţe şi o putere de adaptare aproape imediată. cu o mare prezenţă de spirit. să fie spri1init. jupiter calm. diplomat. fiind mereu interesat. 0ragostea este un prile1 de ironie. vagabonda1 profesional.!endinţă de hoinăreală afectivă sub toate formele' neputinţa de a se fixa. liber-cugetător.mercurian la care valorile lunare " luna. neptun. (e ataşează repede şi cu înfocare. +ersonalitate orientată spre un comportament eficace pentru interesele sale personale. fără să participe la ele. destulă versatilitate şi perfidie. +osedă o oarecare doză de cinism. rebel. înc"ntătoare.6incinoşi. $goist monden. 3re nevoie de un spri1in pe care îl găseşte în exterior. sensibilitate instabilă.emotivitate puternică' totul este resimţit cu o intensitate şi o acuitate mare # lucrurile sunt delicioase. (imţ practic foarte dezvoltat. uneori lipsă de scrupule. atunci c"nd nu regretă că nu poate a1unge la căldura intimă a emoţiilor.dea un caracter spiritualizat. subiectivi. )ipul *astor+ nervos . saturn . 0ibaci şi inventiv în arta de a-şi procura favorurile celorlalţi şi de a beneficia de concursul evenimentelor. a minţii. tipul %ollux+ sanguin . în prietenie şi dragoste. La limită. 0orinţa sexuală nu se învăluie în afectivitatate.mare mobilitate în sentimente.ului pe ceilalţi . (e g"ndeşte la mişcările celorlalţi. e o minte fără suflet este o esenţă de extroversiune rece. predomină faţă de valorile solare. nevoia de schimbare şi preferinţa pentru succesiunea rapidă a sentimentelor . dar nu-şi dăruieşte inima )violentă şi frivolă* dec"t pentru a şi-o lua repede înapoi. uranus. afectivitate în continuă mişcare. . tolerant. de sarcasm şi de cinism. . ca şi în aceea de a găsi soluţia problemelor pe care le pune existenţa. întotdeauna abil în relaţiile cu oamenii. contagiunea sentimentelor. neemotiv activ 0mircea A1 -eamăn. (e apără de stările afective prin zeflemea. %el mult tinde spre prietenie şi doar sentimentul frumuseţii fizice poate să.0orinţa de a. în percepţia şi analiza lumii din afară. intelectualitatea îi domină viaţa. mai degrabă dec"t de tandreţe. emotiv activ -eamăn. - - - - < . . .+utere de seducţie din vivaciatea privirii. politician. apără raţiunea împotriva fanatismului.mercurian la care predomină valorile solare . formidabil sau oribile. (ceptic. !rebuie să-şi îmbogăţească experienţa întorc"ndu-se spre exterior. cheltuitor.Tipologie (. la rece. imoral /. . (imte nevoia să se spri1ine.

verificarea )partea de acţiune*. %onştiinţa =acului se adună în sine. Complexul matern. !otul depinde de c"t de dependent este de mamă. prin contemplare. :r. dentificarea ei cu mama îi permite de la bun început )cu excepţia unui conflict ma1or în stare să o opună acesteia* să accepte elanurile inimii care alcătuiesc măreţia femeii. $ste un 4arcis. uşor rănit de viaţă. ea poate fi. Supraemotiv subactiv nactivitatea deturnează emotivitatea de la a acţiona asupra lucrurilor. de posesiunile sale personale.tipul “răzvrătit faţă de mamă9' mama este criticată. 3meninţarea care apasă asupra racului este de a se crampona cu încăpăţ"nare de individualismul său. dezvăluie faptul că nativul s-a repliat într-o atitudine facilă în faţa efortului de a se adapta la realitate. 4ativul se întoarce spre ţărmurile interioare unde emotivitatea sa.n vegetativ al cărui suflet se scaldă într-o mare de senzaţii difuze. şi cea mai dureroasă. :r. emotivitatea poate să. căut"nd singurătatea. refugiile artistice. combătută. &emeia =ac are o evoluţie psihică mai uşoară. ci în a accepta şi a împlini valorile materne cu autonomia unei personalităţi de adult. intuiţia. a căror figură curentă este bovarismul. are nevoie de siguranţă. obiceiuri. 3cest hipersensibil a1unge chiar să se rupă de ambianţă. 0ar. iraţionalul/ 'euşita pentru un 'ac nu constă nici în a depinde de mamă. cărţile şi alte înt"lniri între > ochi care îi favorizează retragerea în sine. şi totodată un liric. . 2n exterior. sălbatic. respinsă. -isează deci să se închidă într-o viaţă confortabilă. deducţia )partea de inteligenţă*. copilul este drumul gata trasat al unei asemenea evoluţii. către sursele interioare' cobor"rea în străfundurile sale. nici în a o respinge. în reacţii egocentrice. în sufletul său delicat şi tăcut.înc"nte viaţa' totul se petrece în sine. c"nd de fapt împlinirea şi-o poate găsi pe calea victoriei vieţii colective asupra individului. este at"t de introvertit înc"t nu-l mai interesează dec"t ceea ce petrece în intimitatea sa. se refugiază în afecţiuni puerile. +rime1dia' să-şi creeze un întreg univers interior pe care să-l substituie apoi lumii exterioare. pentru femeie. dacă experienţa asta poate să fie cea mai bogată dintre aventurile omeneşti. !ot am"nă momentul în care să-şi spargă cochilia pentru a ieşi din cuib şi a-şi lua zborul. înţelepciune . 2i > . cu capul în nori. pentru a o readuce la conştiinţa de sine. o dată cu ea sunt discreditate şi toate valorile pe care le reprezintă' sensibilitatea. stăp"nirea instinctelor trebuie să readucă armonia totală. răm"ne mult timp marcat de o singură clipă de fervoare. 4ativul nu pare grăbit să crească şi zăboveşte cu complezenţă în copilărie. fie o luptă eroică împotriva influenţelor instinctive. analiză şi sinteză. 0rumul său în viaţă constă în general în a-şi vedea eul înfrunt"nd aventura în profunzime.fie fuga în plăcerile inconştientului pentru a scăpa de realităţile conştiente. %onstrucţiile imaginare. cel mai sensibil dintre oameni*. afl"ndu-se pe drum spre autism' hoinar. deosebită de selectivă poate să sublimeze.Racul =edresare prin' inteligenţă. de impresii vagi. 0ă impresia că trăieşte retras de realitatea exterioară. 3ceastă retragere trece adesea drept indiferenţă )el. acest hiperemotiv trăieşte înecat în nesiguranţă. !rinitatea sa călăuzitoare' intuiţia )partea de vis*. . mai mult sau mai puţin detestată. superstiţii trăind într-o atmosferă semimagică.

hoinar. se leagă de lucrurile vieţii păm"nteşti aşa cum scoica e prinsă de st"ncă. 3ceastă conştiinţă crepusculară a1unge. . intrarea în starea de veghe este legată de o trezire a emoţiilor sale. Tipologie: . 0ar ceea ce la tipul inferior este conştiinţă somnolentă. ndecis şi veleitar. ea colorează orice realitate şi vagabondează în voia dispoziţiei sale alternativ veselă şi melancolică. 2ără elanul unui sentiment. $ste conştient de această slăbiciune şi caută să se prote1eze împotriva rănilor pe care le poate primi din afară. familiară. care are gustul miraculosului. dar încetează mai mult sau mai puţin să trăiască pentru a simţi că trăieşte. dar forţa inerţiei poate lua la el forma tenacităţii )să ne g"ndim la cleştele racului*. $ o fiinţă bizară. ceea ce se înt"mplă adesea c"nd se îndepărtează de oameni. pierde putinţa de a-şi atinge ţelul. (entimentele morale ocupă un loc important în modul de a g"ndi. viaţa interioară nu trebuie să.există un rac cuprins de fervoarea înrădăcinării şi marcat de o dispoziţie sedentară. uneori destul de asemănător cu un urs. iar trăsătura dominantă a caracterului său este conştiinţa. de starea sa de sănătate. . e un leneş. să secrete scrupulul. de vreme ce îşi poartă pretutindeni cu el sentimentul' el îşi visează viaţa. este preocupat de realităţile prozaice într-o asemenea măsură înc"t nu se poate desprinde de ele. resemnarea.n rac cuprins de fervoarea dezrădăcinării şi marcat de o dispoziţie călătoare. $ste unul din semnele cele mai dificil de trăit. acest inhibat seamănă cu alergătorul lui ?enon care. 3ncorat în opiniile sale. aspiră la odihnă. =acul insensibil la natură. sedentar. 'acul sentimental . comodă. pe l"ngă oameni fără să le asculte chemarea. liniştită. capricioasă. fire rătăcitoare. La calm. iar poezia dă fructele cele mai savuroase. @ .. este instabil. $motivitatea refulată se exprimă în rumegări dureroase. pe care relaţia cu natura îl face mai dur. =acul lunar se simte în noaptea vieţii. în cazul tipului inferior. al fantasticului. devine la tipul superior fervoare a vieţii obscure. melancolia. este lipsit de simţ practic' pluteşte în afara.este sete de o intimitate pe care ştie at"t de bine să o creeze şi s-o împartă cu alţii. fără pasiuni aparente. .neori el este un vis pentru ceilalţi. iar aceştia sunt pentru el un vis. voinţa nu se clatină dec"t atunci c"nd intervine un interes afectiv puternic. departe de riscul acţiunii şi al creaţiei. $ un suflet simplu. el accede la conştiinţă prin ceea ce îi 8răscoleşte măruntaiele9. mizantropia. un romantic. 0e fapt. în comuniune cu natura care se oferă drept refugiu al unui 8hoinar singuratic9. 0esprins de realitatea prozaică. altfel înc"ntătoare şi captivantă. =evenind spre sentimentul de sine. c nd saturn e dominant în cerul său. 0oar că inactivitatea îl poate reduce mai mult sau mai puţin la neputinţă. Lasă impresia unui vapor care şi-a aruncat ancora în port. ataşamentul faţă de trecut şi obişnuinţe. aparţine tipului ce şi-a respins mama. lasă impresia unei bărci în derivă. dar este şi terenul cel mai propice refulărilor şi producţiilor nevrotice rezult"nd din predispoziţia spre infantilism. mai mult sau mai puţin nesatisfăcut. în reflecţia asupra cursei. este în sintonie. în marginea lucrurilor. . autoacuzaţia.slu1ească drept scuză ca să dezerteze din viaţa exterioară. 4u vede şi nu iubeşte realitatea prezentă dec"t dacă e împodobită cu vălul iluziilor. +e terenul său cresc cele mai frumoase flori ale sensibilităţii. $ste un elegiac. Larga se deschidere spre inconştient îl pregăteşte pentru orice efuziune şi îl face să trăiască poetic. cu toate acestea. fiind adesea sub1ugat de cenestezia sa. adevărat licurici. o fire de bonom. 2nclinat spre meditaţie.nu este prea des fericit. la somnul organic dacă nu la evadarea conştiinţei visătoare' trece pe l"ngă lucruri fără să le priceapă poezia. nu stă locului.%onştiinţa sa are tendinţa să adoarmă cu opiumurile fabricate în s"nul său. maginaţia e calitatea sa dominantă. dacă nu-şi poate răi visul. complicată. cu fidelitatea faţă de amintiri.

somptuozitate. crize de nervi. îi reduce la tăcere. 4ativul împlinit a1unge să înlocuiască pasiunile cu o pasiune centrală. 7oacă fair plaA. !inde să identifice axa vieţii personale cu cea a grupului caruia îi aparţine. Secundaritatea # unifică şi blochează dorinţele. imaginaţie. angoase. nu există o linie de departa1are absolută între aceste . mercuriană şi marţiană. iau amploare. pe cei care îi seamănă. &ireşte. încordat. suficient. datorită mobilităţii şi vivacităţii sentimentelor sale. sf"rşeşte prin a se confunda cu misiunea asumată. +rincipala manifestare a ambiţiei sale este puterea de muncă. reprezintă un edificiu de voinţă unificată şi are nevoie de o misiune. aventurier. 2n 1osul scării # paranoicii. B . obsesii. trec"nd de la o legătură la alta.!endinţa dominantă # nevoia de schimbare. în aceeaşi măsură în care e cov"rşit de rolul său social. vicii. 0eşi se adaptează spontan. refuză mai mult sau mai puţin să recunoască importanţa realităţii interioare. . +uternic în viaţa socială. ca să scape de sub 1ugul intereselor şi pasiunilor. caractere şi. chiar centrul lumii. dominantă lunară. +ătruns de măreţia sa. =eversul medaliei' cu c"t s-a înălţat în afară. centrul existenţei sale. este un vagabond afectiv. +ătruns de demonul ambiţiei. . !ipul inferior este arivist. în orice moment. îi place să-şi etaleze forţa şi bogăţia. =acii împrumută trăsături şi de la unul şi de la altul.expus contradicţiei unor ambalări succesive. e dominat de soţie. 0epune un efort constant. duc la o viaţă agitată # pentru aceasta este suficient ca 6arte şi 7upiter să fie dominante în Leu. 4u este o fiinţă simpatică şi admirabilă dec"t în măsura în care valoarea sa intrinsecă este în proporţie cu intensitatea proiecţiei sale personale. 2n intimitate. cu at"t abisul în interior este mai profund )proastă dispoziţie. 3tacă frontal. orient"nd viaţa spre un scop. pasiuni care se îngrămădesc. şi (aturn domină semnul. 3 fi învins este pentru el suprema slăbiciune' obstacolul trebuie să cedeze. tiran.'acul nervos . teatralitate. înclină spre fast. în fond. &orţa sa reprezintă şi slăbiciunea sa' face din propria persoană un focar strălucitor. un ideal dominant care devine sufletul vieţii sale. intuiţie. îşi face cunoscută prezenţa. +uterea şi gustul acţiunii sunt înrădăcinate în constituţia sa fizicăşi au. pe cei care ar fi tentaţi să-l contrazică. o exigenţă acută. de reînnoire a emoţiilor. cura1os. . răm"ne un independent. foarte des. ignor"nd sau dispreţuind prime1dia. dorinţe.ranus. Leul 2n mod firesc. Emotivitatea sa îi întreţine exigenţa' apar mereu nevoi. reuşeşte să se impună. dintr-un mediu într-altul /dar întotdeauna legat de imaginile eului sensibil şi susceptibil. riscă să fie slab ca un copil în viaţa particulară. vanitos. $ste ispitit să nu recunoască lumea sufletului. arogant. temeri. inteligenţă senzorială caracterizată prin memorie. plec"nd dintr-un loc într-altul. 2n competiţie devine perfect conştient de ce este şi ce poate da. fără ca (entimentalul paranervos să poată fi clar distins de 4ervosul parasentimental. (ecundaritatea sa este cu at"t mai pronunţată cu c"t (oarele. drept urmare. îi eclipsează. emotivitae bolnăvicioasă*.

virile şi combative.#eor#e - dominanţă 6arte şi 7upiter. iar reuşita îl duce la măreţie pe păm"nt $. dreptul celuimai puternic. %aracterizat prin organizare interioară. La el nu domneşte pacea lăuntrică. at"ta timp c"t obstacolele fizice nu vin să. e rezervat. 3ceasta este cel puţin prima atitudine. de aceea se reproşează lipsa de spontaneitate. $ste acţiunea disciplinată de o voinţă care răm"ne pătimaş credincioasă faţă de ceea ce consideră a fi datoria sa. nu apreciază dec"t succesul. 'efuzul instinctului . este făcută să-şi pună probleme. =eacţia sa naturală este să se eschiveze. !entat să se izoleze ca să nu se piardă şi nu se produce dec"t cu bună ştiinţă. saturniană sau uraniană. în ad"ncul sufletului are un simţăm"nt durabil de nesiguranţă. La un nivel mai puţin ambiţios. erculean !realist" . reacţia sa imediată în faţa vieţii . este neliniştit. de a poseda. să se refuze. pe care încearcă să o generalizeze impun"nd-o. $ste omul acţiunii depline.acest egoism dispreţuitor nu are dec"t o singură politică' totul pentru sine. +entru tipul inferior # este triumful egocentrismului iradiant. de aceea are dificultăţi de adaptare la lumea exterioară şi de integrare în viaţa din 1ur. -a fi ispitit să caute un adăpost întărind barierele' conform"ndu-se uzanţelor. dealul ei este omul 8clasic9.îşi satisface pasiunile. în schimb angoasa nu e departe. suferinţă şi lipsă de raţiune în lumea senzaţiilor.st"n1enească acţiunea în societate. nerenunţ"nd la sentimentul datoriei. şi despicarea firului în >. faţă de comandamentul onoarei =euşita sa îl duce la măreţie spirituală - Fecioara 3n temperament nervos . !rece totul prin sită. dispreţuind total consecinţele pentru ceilalţi. sobru în exteriorizări.natură puternic selectivă. cumpăneşte mult înainte de a acţiona . chiar dacă le împodobeşte cu o spoială de morală sau de generozitae. la rectitudinea de caracter/ C . de elan. ceea ce îi interzice orice sublimare. !răieşte în mod esenţial îngri1indu-se empiric de bunurile păm"nteşti. văz"nd ca printr-o fereastră. care aspiră să dispună liber şi să fie sigur de el însuşi.(imte nevoia imperioasă de a-şi realiza cu orice preţ personalitatea. o dorinţă profundă de cultură sau de perfecţiune morală care săsatisfacă nevoia imperioasă de a-şi aparţine. îşi ascunde turpitudinile sub fraze frumoase pline de suficienţă. axată pe propria sa persoană. av"nd gri1ă de respectabilitatea sa. 3titudine introvertită. la sociabilitatea desăv"rşită.tania dominantă solară . de antren. la cinstea scrupuloasă.are o latură 8perfectibilă9. vigoarea şi apetiturile sale sunt fizice morala sa este morala forţei. Tipuri: 1. %pollinic !idealist" . reprezintă tipul omul mediu' fiinţă plină de simţ practic ştie să facă faţă tuturor situaţiilor şi este înzestrată cu o mie de mici calităţi at"t de utile în viaţa de zi cu zi. toate ameninţările. el.în iubire vede un atentat la pudoare.viaţa psihică şi mentală trece înaintea manifestărilor fiziologice . 0ar această protecţie nu este perfectă.

autoritar. disciplină. sistematizare. care va face din el un om şters. +rezintă o anume latură sălbatică. fantezie. să vadă limpede. ingrate şi penibile. prin retragerea $ului.inhibiţia şi pulsiunile sunt aproape egale F . cinstit. $. puritate secătuitoare. =enunţă de bunăvoie la deliciile vieţii. a se stăp"ni' . într-o lume de tabuuri şi interdicţii. metodă. într-un univers din ce în ce mai îngust.privirea spre lucrurile dificile. de o monotonie plicticoasă. ocultism/ (. de aici poate rezulta un anume sentiment de inferioritate. $ste în prime1die să se înrăiască într-o viaţă fără speranţă. . caută să înţeleagă. un pudic. a controla şi.pe plan financiar # gri1a de a economisi dusă uneori p"nă la avariţie.6oral' serios. care provoacă o satisfacţie instinctivă. inapt să se bucure de o situaţie agreabilă c"t nu sunt îndeplinite toate condiţiile necesare. ordine înăbuşitoare. cu at"t mai mult cu c"t emotivitatea reţinută îi conferă în cel mai înalt grad simţul ridicolului. un timid care păcătuieşte prin modestie. chiţibuşar. îi place să înmagazineze. nedisciplinat. mare dorinţă de puritate şi o profundă dorinţă de perfecţiune. iritabil. drept urmare. adesea. o plăcere. c"rcotaş. -ede viaţa într-o lumină serioasă. analul relaxat' reacţional %opilăria este marcată afectiv de actul evacuării intestinale. cu o tendinţă spre fantastic. !reptat se instalează sentimentul de intimidare prealabilă. domină inhibiţia. spirit enciclopedic. cu tendinţa de a murdări. raţionalism exacerbat. 2i place să caute nod în papură. 2şi impune reguli la care se constr"nge singur sau cărora se străduieşte să li se supună.3cţiune' temporizator. . %aracter rău. e foarte lucid. nebunie. 2n general. poate deveni formalist. a contamina. prelungeşte situaţiile/&ace totul laborios. revoltat. risc. %"nd supapa nu mai poate reţine instinctele înfr"nte. am"nă pe m"ine lucrurile de făcut. !răieşte evit"nd obiectele care generează panică. nelăs"nd în viaţă nici un loc pentru surpriză. 0orinţe de atotputernicie. mister. conştiincios. agresiv. +"nă la urmă produce un caracter susceptibil şi iritabil. prin rezervă excesivă. în străfundul sufletului său. 'eţinerea 0complexul anal1 !răsătura fundamentală a acestui caracter este tendinţa de a reţine şi. # rezultanta raportului de forţe dintre puterile de inhibiţie şi pulsiunile instinctive. 2şi rezervă luarea unei decizii. * avantajele şi dezavantajele sunt cu atât mai accentuate cu cât Saturn e mai puternic n tem!" $xistă pericolul de a-şi tăia aripile prea mult. are simţul responsabilităţii.2n cele din urmă. nativul ştiind foarte bine c"t valorează. e sceptic. încăpăţ"nat. +oate str"nge lucruri mai mult sau mai puţin inutile de care se descotoroseşte anevoie. îndrept"ndu. pedant. Tipul clasic & descris mai sus' analul controlat E .ntelectual' omul analizei. analul ambivalent . a m"n1i. conform cutărui principiuDreguliDconsemn. Tipolo#ie: 1. . fără să poată ocupa locul care îi revine de drept. cu furii distructive. ulterior. laborioase. ucig"nd spontaneitatea. se îndoieşte. cu effort şi simte nevoia să înfăptuiască lucrurile în mod scrupulos. nativul se apără de angoasă prin intermediul unei formaţiuni nevrotice # fobie sau obsesie. $ste legat de formă p"nă la mania detaliilor. dar dacă în tema natală este dominantă o planetă instinctivă )+luto sau 6arte* &ecioara se transformă în (corpion. îşi caută calea în organizare.

comunicativ. sunt în acelaşi timp şi mai fragile. 3cceptă un regim de restricţii ca să economisească mici sume de bani.+ntrovertitul & predomină .una)Saturn sentimentele sunt precumpănitoare dar se emancipează oarecum de legătura lor cu obiectul care le inspiră şi se subiectivează. şi docile şi iritabile. deoarece viţa nu are preţ dec"t în măsura în care intră în ea şi sentiment. ipocrite/ 6ironosiţa. deschis.. !ociabil H . nevrozată şi perversă. 2n fondul său saturnian datorat temperamentului nervos a1unge în universul unei firi venusiene care face din el şi un sanguin atmosferic. pentru că nu poate trăi fără afecţiune şi contacte. cu o grabă şi un efort extreme. (e simte legat de lume printr-o întragă reţea de legături. a iubi/ . 31uns într-un loc creează în 1urul său atmosfera de schimburi care îi este necesară. molipsindu-se de atmosfera mediului în care se proiectează. tăcut. ca să evite duritatea lumii exterioare. şi manierate şi deşănţate. are o dispoziţie mereu egală. intrigate. care este chiar şi pentru sine un intolerabil obiect de dispreţ şi dezgust/ Balanţă 3n nervos sanguin . ceea ce. dezordonat şi nepăsător şi să trăiască o subită febră de ordine şi curăţenie %azul persoanelor care duc o viaţă burgheză şi proclamă opinii monarhiste. $ste sociabil. într-un anumit domeniu # politicoase. de afecţiuni. prin schimburi alcătuite din fluiditate. şi dă fr"u liber elanurilor generoase care îl aruncă în braţele unui seamăn. de aceea el se retrage.dă strălucire. . $zită între spontaneitate şi meditaţie. p"nă în ziua în care îşi va cheltui toate rezervele. în loc să se extindă cu graţie. datorită neliniştii în care îl obligă să trăiască. timidul care într-o zi 8îşi dă poalele peste cap9 sau fiinţa duplicitară. 3cesta se concentrează asupra unei singure persoane. Lumea este sesizată prin activitatea sa predominantă. temperamente opuse care se echilibrează' venus în domiciliu şi saturn în exaltare. 8(imte9 lucrurile înainte de a le înţelege.Extravertitul & predomină Soarele)*upiter se împlineşte în simpatie. ca în cazul extrovertitului. sunt şi supuse şi c"rcotaşe.n nervos expansiv şi în acelaşi timp un sanguin car şi-a pierdut bogăţia plastică. adică sub aspectul plăcerii sau neplăcerii. . dacă trăirile sunt mai intense. precum şi culorile şi abundenţa. este de a se lăsa absorbit de fiinţele de care se leagă şi de a se supune prea mult influenţei lor. +rime1dia. graţie mediului ambiant. +oate fi negli1ent. un farmec discret şi o graţie naturală. pe măsura nevoii sale de simpatie. şi pure.- are tendinţa să am"ne pe c"t mai mult momentul pentru a acţiona. menit să se împlinească. ntensitatea acumulată a pasiunii creează uneori în 1urul acestui tip o atmosferă stranie. iar pasiunea sa însufleţeşte tot ce atinge prin căldura sa comunicativă. agreabil şi adesea chiar de o gentileţe cu totul deosebită. între părăsirea de sine şi teamă. Gtie să c"ştige inimile şi săşi apropie oamenii. este simultan un sangvin îmbătr"nit şi un nervos 1uvenil. dar suprafaţa sa aparent liniştită ascunde pasiuni acute cu o sensibilitate mai mult sau mai puţin dureroasă. ceea ce îi conferă un calm agreabil. între chemare şi retragere în faţa vieţii/ 3n sentimental : funcţie psihică principală îl orientează în viaţă' sentimentul. (e hrăneşte din contactul cu ceilalţi. pe urmă de a face în ultimul moment lucrurile pe care le-a tot îngrămădit. iar într-altul viclene. $ste rezervat. 3 trăi înseamnă pentru el a se simţi în afinitate electivă. pudice.

lucruri care îl tentează paralel. 0ar un asemenea pacifism întemeiat pe refuzul instinctului îl duce prea des la defetism. Măgarul lui Buridan %"ntăreşte toate argumentele pro şi contra.$ perfect adaptabil oricărei situaţii. îi dă de furcă. mai voluntar. la nevoie. 2n conflict cu sine însuşi în această dezbatere interioară. 2ntotdeauna. 0acă vrea să se îmbogăţească şi să acceadă la o mai mare valoare. !rebuie să lase sensibilitatea să vorbească p"nă c"nd va găsi drumul spre afinităţile sale elective. sensibilitate mofturoasă/ 4u ştie să spună nu. trebuie să se antreneze la un pacifism mai vigilent. trebuie mai înt"i să iubească/ 6nteligenţa %aracter bun şi slab. trebuie să recurgă mereu la forţa sa de arbitrare' sentimentele. răspunde nevoii mediului şi momentului. spiritual # la o făptură slabă devine preţiozitate. a poziţiilor călduţe. $ste genul de eşec care îl ameninţă dacă nu reuşeşte să-şi asume rolul de arbitru sau să se situeze ferm pe o anumită parte. 3bia după această liberă elaborare îşi află în sf"rşit centrul de greutate. Gtie să ierte. să stabilească relaţii. al celui ce se singularizează. pe care şi-o refulează mai mult sau mai puţin fiindcă îl sperie şi o consideră nedemnă de etica sa. 2ntotdeauna e în căutarea unei soluţii echitabile şi a unui echilibru acceptabil pentru toţi. e opusul unui cuceritor şi e înclinat să caute facilitatea. 3mabilitatea proprie îl dezarmează' are veşnic de făcut un serviciu. lăs"ndu-se devorat de lume. (pirit de moderaţie. timpi contrari care tind să se anuleze împing"ndu-l la indecizie. %eea ce îi lipseşte în primul r"nd este forţa de agresivitate combativă. eşti tentat să abuzezi. 0esigur. satisfacţia de a fi lăudat. iar venus în domiciliu 5 semn favorabil femeii. care vede 8şi binele şi răul9. 3re şi o balanţa interioară care îi reglează oscilaţiile' unul din talere urcă c"nd celălalt coboară. Lipsit de mi1loacele de atac. veşnic . nu se simte bine dec"t dacă este în notă cu mediul. Iărbatului îi scade virilitatea. asociată cu 8plăcerea de a face plăcere9. 0uce toleranţa p"nă la un punct extrem. 5 voinţă zdruncinată (oarele în cădere şi 6arte în exil. (e simte la el. 4imic nu-l pune mai mult în încurcătură dec"t să fie plasat în faţa alegerii dintre . aprobat şi nimic nu-l copleşeşte mai mult dec"t părerea favorabilă a celorlaţi. care nu se teme să înfrunte obstacolul' pacea este un echilibru care se c"ştigă. 3stfel devine făptura semitonurilor. de un resort ofensiv. +ărăsirea voinţei de putere în profitul raţionamentului estetic. ca să nu abdice de la personalitatea proprie.dea nota 1ustă care face din ea un lucru desăv"rşit. iubeşte pacea. compromisuri dezavanta1oase' ca să aibă pace. înzestrat mai ales ca să compare. (pirit deschis. 3ceastă reglare interioară este instinctivă. soseşte la timp pentru a finisa opera şi să. rococo. apreciat. şi face un pas înainte şi altul înapoi. 0eşi nu ştie să înceapă lucrurile. se modelează după împre1urări. a atitudinilor 8capră-varză9 care sf"rşesc p"nă la urmă prin a-l plasa în general între 8ciocan şi nicovală9. trăieşte în bună înţelegere cu toţi. în timp ce îi creşte feminitatea. ca o nevoie imperioasă. %a să vrea. şi acceptă. :rice exces e compensat de un exces contrar.J . o cucerire. 0eoarece este o persoană cu care te poţi înţelege uşor. 3gresivitatea. de o voinţă de afirmare. !rebuie deci să-şi întărească apărarea. condiţie a victoriei. atracţia şi respingerea. spontaneitatea şi reflecţia. 4usta măsură $ste opusul originalului. lucru frecvent. să c"ntărească. deşi îi vine greu să se decidă să intre în acţiune. un hat"r. (imte o mare plăcere să placă. de idealul său uman. şi nu vrea să înceteze să placă. să conchidă asupra unor măsuri de luat sau să .

se vrea cinstit şi imparţial. 0acă nu se fixează poate să treacă de la dragostea absolută la . Scorpion )aina angoaselor &oc vulcanic care lucrează. 2n general. prins între chemarea lui 0umnezeu şi ispita diavolului. %aracterul său se acreşte. Gtie ce vrea. =esorturile sale nu sunt niciodată mai puternice dec"t atunci c"nd înfruntă un obstacol. simte angoasa de a fi atras de spirit spre altă lume. dar care. trebuie cel mai adesea să ne înclinăm. între detaşare şi ataşare. iar în faţa 1udecăţii sale interioare.facă apropieri. deciziile cad ca ghilotina pe capete inocente. conciliant. fermentează. se maturizează şi se manifestă la lumina zilei. a metamorfozelor sale. :amenii îi sunt imediat simpatici sau antipatici. Kusturile sale sunt categorice. să distrugă. &ervoare de comunicare. p"nă la urmă. ci pentru propria sa creaţie. chemarea la autonumire. +utere de agresivitate distrugătoare care se poate interioriza în refuzul de a trăi.se înrădăcinează în refuzul faţă de celălalt. pentru descendenţă. violent. ab1ectul şi sublimul. rebel faţă de orice disciplină. propovăduieşte concordia. sunt totale şi irevocabile.. =ăzbunător. care pot dormita mult timp. dacă nu sunt contracarate de inhibiţii în stare să le denatureze sau să le complice. exasperarea pulsiunilor violente # chiar dacă focul acesta mocneşte sub scoarţa unui limfatism de suprafaţă. îi place să murdărească. 0iavolul înseamnă sublimarea ratată. este în mod remarcabil înarmat în lupta pentru viaţă. %ontradicţia sa interioară se situează între cer şi păm"nt. la repausul nirvanic. %el mai ades această forţă este exteriorizată în folosul individului sub forma unei opoziţii faţă de mediul considerat ostil. dispreţuind uzanţele sociale de care îşi bate 1oc. îşi apără cu înverşunare demnitatea. (pirit de decizie E voinţă fermă. distrugerea şi creaţia. . !olerant. să m"n1ească. în timp ce este atras de materie. 0eosebit de rezistent la condiţiile exterioare. duce iubirea p"nă la nivelul 1ertfei. arţăgos. se revoltă împotriva a tot ceea ce se impune.. 2mpotriva oricărei intruziuni reacţionează p"nă la m"noe. *omplexul anal $ste primul care se pl"nge c"nd se impune ceva contra voinţei sale şi c"nd e împiedicat să facă ce vrea. nu suportă nici o autoritate. 3tracţiile şi repulsiile îi vin din profunzime. 0in acelaşi motiv. Lotăr"rile # irevocabile. răsuceşte şi chinuie. tenace şi perseverentă. devine iritabil. realism brutal şi idealism mistic. +rimeşte deci fără plăcere orice sfat se dă. îşi afirmă drepturile. o înalţă la grandoarea sacrificiului unde nu se mai trăieşte pentru sine. 3cest tip nu se reface' aşa cum este. &răm"ntat de dualitatea simţăm"ntului faustian. agresivitatea constituie forţa motrice a unei voinţe care devine expresia unei aprigi afirmări a eului. prin ardoarea şi uneori. -oinţa lui e legată de forţa de a spune nu şi de a-şi înfrunta adversarul. pofta lui de viaţă este aprigă. -isonant' =efractar. îndărătnic faţă de orice constr"ngere. aşa va răm"ne. 3ceastă fire vulcanică e frăm"ntată de pasiuni imperative. alegeerea sa instinctivă. în pofida schimbărilor aparente. 4egaţia şi afirmaţia. %el mai ucigaş semn este şi cel mai fecund. ndividualist. (ensibilitate excesivă faţă de presiunea socială şi de orice intruzioune în ceea ce consideră a fi proprietatea sa personală.

4u este numai raţional prin conduită şi perfectibil. se vrea şi moral. după convingerea că este singurul calificat să-şi ducă la bun sf"rşit acţiunile. impermeabil. dar nimiceşte fără milă. dar deşi are acest funebru privilegiu. !emperamentul său erotic poate lua uşor. pe punctualitate. tainic.ura implacabilă. după intoleranţa şi autoritarismul de care dă dovadă/ %uterea lui 7ros %"nd agresivitatea tace. poate # şi reuşeşte # să se înalţe p"nă la culmile cele mai inaccesibile ale experienţei spirituale. angoasa se înt"lneşte cu chemarea morm"ntului. e chiar mai mulţumit dacă provoacă spaimă sau teamă. ca şi cu ceilalţi şi preferă să se lipsească de un avanta1 dec"t să datoreze cuiva recunoştinţă. îi plac principiile de viaţă. este la fel de aspru cu sine. prin violenţa şi complezenţele sale. verificare. adevărat demon interior. pradă îndoieli sau scrupulelor sale obsedante. răzbunarea lui e lentă şi lucidă. $ste terenul sentimentelor dostoievsMiene şi complexului de culpabilitate cu autopedepsire consecutivă. de damnare şi de m"ntuire. 4ormal # impulsivitate mai mare dec"t inhibiţia . 2n punctul cel mai acut. mai cur"nd dec"t asocierea. un caracter patologic. control. 3scendentul lui asupra celorlalţi est cu at"t mai mare cu c"t ştie să descifreze un individ cu o privire pătrunzătoare care caută imediat punctul slab dincolo de aparenţe. păstrează o ranchiună surdă. %omuniunea trupescă îi oferă un mi1loc de a se elibera de o tensiune nervoasă excesivă. după insistenţa cu care îşi urmează drumul propriu fără să îi pese de opinia celorlalţi. %aută chiar să atingă o stare extatică spre a se elibera de limitele înguste ale eului său şi a fi mai mult dec"t el însuşi. &ireşte. într-un cuv"nt. . pe sobrietate. dominantă solară 5 forţele represive blochează pulsiunile instinctive. Angoasă :bsesia greşelii. care provoacă întrecerea. dec"t simpatie şi încredere. 3şa apare o nevoie impusă de analiză. iar ambivalenţa revine din nou în 1urul ideilor de pedeapsă şi de purificare.. 4u uită ofensele. 3re simţul datoriei. apare o 8erotizare a angoasei9. în timp ce. astfel îşi găseşte raţiunea de a trăi. 2ecioară (corpionul se reţine. în sufletul acesta m"nat de pasiuni mereu imperioase se naşte dragostea. de constr"ngere. !corpionul . 3ngoasa poate să aibă ecou în lăcomiile vieţii. arz"nd ceea ce adorase sau ador"nd ceea ce dispreţuise. suspicios. +une accentul pe curăţenie. este minuţios. fiindcă este împins la extremă. exercită un soi de fascinaţie prin magnetism fizic.. fr"nă saturniană. +uterea sa asupra celorlalţi este mare. 0ragostea de sine este destul de mare # se vede după opinia exagerată pe care o are despre importanţa sa. duc"nd alterarea simţurilor vieţii p"nă la sinucidere sau la asasinat. aşa înc"t găseşte în ea o mare împăcare. iar cum dorinţa nu poate părăsi frica.. deplasată sau sublimată # adică prin integrarea erotismului în viaţa sa. 3saltat şi urmărit fără încetare de ideea sa absurdă. frica este str"ns legată de dorinţă. Tipolo#ia: . pe ordine. a pedepsei. disecţie şi abstractizare. &orţează limitele decăderii umane. +uterea se află în sex sau vine de la sex şi prin această putere sexuală # naturală. a nenorocirii' angoasatul se simte os"ndit cu o obscură conştiinţă încărcată. organizat/ . $ste omul care solicită critica mai mult dec"t lauda. se disciplinează. el este închis. nu caută să placă. 0e altfel.

3re şi o latură superstiţioasă.< .8. formalist şi pe de altă parte. 3re atracţia cunoştinţelor oculte. care îl învăluie. distrat în viaţa particulară. instinctiv şi raţional. în a fi caustic. alternativ 3m"nă c"t poate momentul de a acţiona ca să-şi execute sarcinile. care îşi are ob"rşia în căutarea precoce a misterului sexual. +entru el. . înseamnă chiar uneori a se face avocatul diavolului. nu mai este deloc un intuitiv neraţional sau supraraţional. care are darul filosofic de a vedea departe sau nevoia explorării spirituale profunde # îşi întinde arcul pe verticală . necumpătat în altele. a sintezei. nevrozat şi pervers. !ipul controlat sau inhibat. 2n Kemeni observăm domnia dualităţii prin diferenţiere. 3cumulează obiecte. spiritul său este muncit de profunzimile spaţiului obscur. păm"ntean şi ceresc.tipul mixt.. 3re chemarea lumii de dincolo prin spiritism. &orţa sa de intuiţie produce acel spirit percutant care nu se încurcă în prea multe probleme ca să se îndrepte cu o siguranţă absolută spre punctul crucial şi să dea de acolo loviturile decisive. (upus şi m"r"itor. 0isciplinat în lucru. 0acă spiritul inferior va da un indisciplinat mai mult sau mai puţin încurcă # lume. după care. a g"ndi înseamnă a spune nu. pasionat şi chibzuit. îl pătrund. să descurce iţele unei situaţii inextricabile. $conom. c"nd omul viu înţelege să comunice cu cel mort.lterior. a fuziunii. de a acoperi orizonturi vaste # îşi întinde arcul pe orizontală. dar perspicacitatea şi 1udecata sa pătrunzătoare pot face din el un critic. care revine la valorile &ecioarei. se descotoroseşte de ele. 2n (ăgetător # domnia unificării. (obru şi strict în unele momente. a trage asupra cuiva sau asupra unei idei. . într-o zi. diviziune şi asociere. $ste un copoi fin căruia îi place să urmărească o pistă încărcată de necunoscute. îl pune mai de grabă în slu1ba impulsului agresiv. (e interesează de reversul diferitelor lucruri şi situaţii. maginaţia sa frenetică frecventează fantasticul. a scruta. a sonda. separare şi ataşament. iar polemica este alura sa firească. ca să descifreze o enigmă. tipul superior va da o revoltă a spiritului. să descopere un secret. ntrovertitul. extravertitul # cuprins de pasiunea de a parcurge spaţii întinse. un expert cu gust sigur. ambivalent şi echivoc. fantezist. pentru a cheltui apoi totul dintr-o dată. altădată interzise şi declarate blestemate. se încurcă în ele. manierat şi negli1ent. care se poate apropia de heterodoxie cu o rigoare ce nu cedează cu nimic disciplinei ştiinţifice. 6nteligenţa faustiană 6otorul inteligenţei sale este ţeapa curiozităţii. să dezvăluie un mister. 6aniac. 2şi oferă un 1oc în a m"nui invectiva. !ăişul ascuţit al spiritului său se ocupă de vivisecţia fiinţelor şi a lucrurilor. 4u mai e dec"t un raţionalist cu spiritul mai mult ca oric"nd critic. Săgetătorul / mari !ăgetători+ . 0e la această origine îşi păstrează dorinţa de a scormoni. este în acelaşi timp animal şi om. dar răm"ne oarecum obsedat de misterele scorpionului. 0acă e înzestrat cu acest 8fler9. 0e altfel. de tenebrele exterioare şi mai ales interioare. îngrămădite în pripă şi cu efort extrem.. spiritul său capătă formă plec"nd de la un refuz. este curios să afle tot ce se petrece în spate sau pe cealaltă parte. îl str"ng. dar care a1unge la scepticism.

măsurat. patrie*ca să participe la o lume tot mai vastă. tot ce le prelungeşte.Kuvernat de 7upiter # care tinde să contopească într-o unitate globală păm"ntul şi cerul. Ga extremă. pacea. 6nstinctul grandorii -rea să fie un om complet care are gustul profunzimilor inimii şi al imensităţilor spaţiului. o forţă deschisă care îl smulge din el ca să-l centreze asupra unui scop exterior şi superior.> . generos. . 6arte. priveşte lumea cu suflet dispreţuitor şi. -enus. încrezător. fără a-l dezrădăcina din intimitate. 1. ( independent.mai bun în om nu este neapărat faptul că ocupă o largă suprafaţă de viaţă în care să instaureze forţa narcisiacă a eului. transfigurat de entuziasm de pasiune. $ delirul puterii geniului nerecunoscut care se retrage într-o vanitate ofensată. deschis socialmente şi m"ncăcios. (enzaţia îmbătătoare a vieţii complete îi dă gustul marii aventuri. de inflaţie egocentrică. spontan. -oinţa sa este pentru el. cu o expansiune pe orizontală. să nu fie solist. (oare. . umanul şi divinul. Gtie . răsculat împotriva stăp"nirii aceluiaşi mediu. . (imte că ce. Lună . expansiv. ci instrument în cea mai vastă simfonie colectivă. ordinea. Kăseşte că viaţa e bine făcută şi nu întreprinde nimic ca să se adapteze # se află la acelaşi nivel cu oamenii. deoarece instinctul anvergurii se poate mulţumi. liberal. simţul onorabilităţii. plin de vitalitate. în lipsă de ceva mai bun. 3sociat cu destinderea.tipul schizotimic # dominanta uscată' (aturn. (imte nevoia să fie însutit. este partizanul ordinii. revoltă ce-l determină să a1ungă la lipsa de măsură care îi este oricum indispensabilă )ipologie+ . din înălţimea unde stă cocoţat. 2n originile acestei personalităţi este uşor să se discearnă un $u în expansiune sau în intensitate care îşi caută propriile limite şi aspiră să le depăşească în vederea atingerii unui 8dincolo9 de sine.. 3dmite regula 1ocului convenţiilor sociale. cu cerul înstelat deasupra capului. nu simte dec"t repulsie pentru mediocritatea terestră de care fuge cum poate/ . 0ar dacă acest sentiment de acord simfonic îi este refuzat' . str"mt. (ensul existenţial constă în situarea vieţii sale în plin univers.ranus. dincolo de conştiinţa sa organizată. cu lucrurile. înfloreşte în el. la fel cum îl face să fugă de tot ceea ce este meschin.tipul ciclotimic # dominantă planetară umedă' 7upiter. într-un cuv"nt. cu locurile/ se conformează uzanţelor stabilite. umbrele infraconştientului şi licăririle supraconştientului.eul exclusiv devine sediul unui proces de expansiune. ( asimilat care se integrează şi se contopeşte armonios cu mediul. de delirul divinizat.. 0ar efortul său vizează mai degrabă spre un mai sus potenţial de valori. : tentaţie de acest ordin poate să existe. 3ceastă idee directoare a lui 8în afara $ului9 îl face să caute tot ce depăşeşte limitele lucrurilor şi fiinţelor. &orţele eliberatoare ale fiinţei sale îl poartă deci spre zonele marginale şi îl incită să frecventeze la maximum. (imte nevoia să vibreze la unison cu ambianţa cea mai largă. 4eptun. (e simte repede îngrădit într-un spaţiu limitat şi caută evadarea. familie. optimist.revoltă împotriva unui aspect al acestui univers. un conformist profită de mediu la maximum. recunosc"nd supremaţia dreptului prin forţă. !ipul 1ovial. vrea să iasă din limitele impuse de condiţia umană )rasă. legalităţii. euforic.

deşi trecătoare. un euforic. însufleţit de pasiuni puternice şi totuşi stăp"n pe el. 3cest mare călător este un explorator înnăscut care se lansează în necunoscut. toată ardoarea. de o sinceritate brutală. dar pot să coexiste în aceeaşi persoană. vrea să se impună prin luptă împotriva obiceiurilor comune. în proporţii diferite. +referă riscul şi bravarea pericolului' este făcut pentru aventură. optimist. dar cunoaşte şi descura1area. al scandalului. ( tinde să sudeze energiile opuse şi să prezinte o fiinţă omenească. fără g"nduri ascunse. +ofta sa de viaţă este imperioasă. 4imeni mai mult ca el nu simte nevoia unei direcţii precise. citind/ . temperamentul său nomad îl incită să plece cu rucsacul în spinare. solicitat de aventură şi atras de înţelepciune/ să#eata spre exterior: %ventura & . al splendorilor furioase. starea abătută. pacifist. &ocul său interior are înflăcărarea uraganului şi merge în înt"mpinarea furtunilor naturii şi societăţii. 0estins. îşi centralizează energiile. adevărate furtuni' simte nevoia să se dezlănţuie periodic ca să-şi cheltuiască toată înfocarea. 6ai înainte de orice îl vedem debord"nd de plăcerea de a trăi. al libertăţii morale. 2i place să 1oace cu cărţile pe faţă. pe c"t posibil. vesel. cum să devină simpatic. larg în idei şi în gesturi. 4imic echivoc în firea sa. %onştiinţa sa morală îi interzice orice 1osnicie. liberal. bine dispus. generos. îşi mobilizează întreg capitalul de forţe în vederea unui elan cu limitele c"t mai îndepărtate posibil. înfrigurările şi furiile. este ca un arc întins care îşi aşteaptă ţinta # o dată pornit spre o destinaţie. 3re o latură cavalerească. pare menit să vieţuiască sălbatic în paroxismul independenţei. +asiunea sa preferată' să călătorească. 3ctivitatea sa se manifestă în salturi. +rin natura sa complexă. demonstrativ. înţelegător. - N lipsit de activitatea necesară se poate mulţumi cu voia1uri imaginare. (ociabilitatea sa este mare. simte nevoia flăcării exaltării morale. iar ambiţiile. prin urmare.întotdeauna cum să se poarte şi cum să procedeze. m"niile gălăgioase. cele .@ . (e comportă ca un inadaptat. al întreprinderilor prestigioase. pre1udecăţilor +e de altă parte. bine determinate. - 2n principiu. paşnic şi ponderat. exuberant. orice ticăloşie. capabil de o frumoasă seninătate pe care o comunică şi celorlalţi. o oarecare grandoare de suflet. îşi caută cu pasiune şi înfocare adevărul p"nă ce dob"ndeşte asupra lui toată clarificarea interioară şi este luminat de el. completă' concomitent petrecăreţ şi plin de aspiraţii morale sau religioase. un rebel îşi caută norocul chiar împotriva zeilor. tipuri se exclud unul pe celălalt. combativă şi violentă trebuie să înflorească într-o experienţă independentă şi sălbatică în care sensibilitatea sa fremătătoare găseşte tot ce doreşte. într-o oarecare măsură. acţiuni îndrăzneţe. să conducă maşina cu mare viteză pe şosele late şi libere. aflat veşnic în căutare de orizonturi noi. de un elan îndrăzneţ. cu ambalări. $. să încalece pe motocicletă.arte /i 0ranus puternice fire pasională. neobosit descoperitor de colţuri pitoreşti. Loviturile de copită ale acestui pur # s"nge sunt redutabile. 6area sa destindere este să vadă regiuni noi. de o voinţă insurecţională şi a cărui pasiune vizează de la bun început departe. $xaltare cu gustul proiectelor sc"nteietoare.

să#eata spre interior . a unei armonii sau a unei sinteze în care calitatea fiinţei contează mai mult dec"t tot restul. fără să le proiecteze în convulsiile din exterior. 6nteligenţa s. iar inteligenţa lui nu este foarte raţională. la fel cum se pliază imperativului legal şi social. 0eoarece. iată destinaţia primă a acestui centaur în vederea realizării unei ordini. amploarea vederilor care se aliază cu precizia viziunii. religios. +rivirea sa pătrunde viitorul cu maximum de lărgime şi lucide. spiritul lor apologetic este înclinat spre prozelitism. 3n rece . acceptă mai uşor formula şansei şi a hazardului dec"t fermitatea voinţei. form"nd o lume dintr-o bucată. (e lasă purtat de generalizări premature. 2nclinat spre cunoaşterea dezinteresată a universului şi a cărui săgeată simbolizează elanul filosofic. învăţămintelor oficiale şi tuturor conformismelor intelectuale. . este cel mai bine plasat pentru afirmarea independenţei în g"ndire. dimpotrivă. iar spiritul său simte mai bine asemănările. +oate deveni un înţelept sau cel puţin. $lanul său e îndreptat total spre cunoaştere. este mai sensibil la ceea ce uneşte dec"t la ceea ce separă. metafizic sau mistic. ci atracţie pentru risc mai mult sau mai puţin absurd. mpresia pe care o lasă' o imagine care îşi a1unge sieşi. %ăutarea de cunoştinţe. . %aută în sine un 8dincolo9 şi îl găseşte a1ung"nd la maximum forţelor sale morale şi spirituale. la capătul călătoriei sale interioare. punctele comune dintre lucruri. îl vedem adesea propag"ndu-şi ideile. ciclotimic este. suscit"nd conversiunii ca nişte adevăraţi misionari. pătrunşi de forţa coeziunii morale sau intelectuale. =evoltat împotriva mediului. mai degrabă dec"t să accepte responsabilitatea La. deducţii lipsite de o coordonare şi de o logică riguroasă. a ţinti tot mai sus.!ipul desăv"rşit # prezintă cele mai bogate dispoziţii ale spiritului. +e scurt. libertatea de 1udecată care se îndreaptă împotriva pre1udec"ţilor. cultură. .!ipul superior are o privire amplă. deşi simte. poate a1unge la seninătate. de un adevăr interior care să. dec"t diferenţele şi particularităţile. în cadrul umanismului sau universalismului spiritual.B . îi lipseşte rigoarea. s. dob"ndirea de forţe pentru a merge tot mai departe. marcat de o dominantă saturniană. supunere în faţa hazardului c"nd miza este importantă şi chiar o pasiune devorantă pentru 1ocurile de noroc / $ste forma de eşec la (.!ipul inferior prezintă o anume latură moale. fără să se disocieze totuşi de impactul social.ilumineze. ntrovertit. 3ceastă viziune globală depinde şi de lărgirea c"mpului său de conştiinţă. resimt fervoarea comunicării. o anume detaşare. . un spirit aşezat.1nţelepciune 3xat pe furtunile sale interioare. încearcă să-şi afirme puterea domesticind înfocarea calului său interior. Capricornul Marile ambiţii +articularitatea sa' calm. $ste foarte simplu. o viziune de vultur. care se aliniază la mediului său. mai mult dec"t analizează. ating"ndu-şi centrul interior.evadarea poate să se degradeze astfel înc"t să nu mai fie elan spre depărtări. schizotimic are un spirit de frondă. a1unge în aceleaşi timp la un centru comun multor altora. 2n viziunea sa asupra lumii. chiar o înfăţişare ştearsă.3mbii au nevoie de o certitudine. autoperfecţionare.

este mai degrabă dezavanta1at' doar arareori atrăgător şi nu face nimic să remedieze absenţa de farmec sau de magnetism personal. trufaşă sau înţepată. 3cesta duce la lentoare # care la tipul inferior dă încetineală. 3ceastă interiorizare îi consumă o mare pare din resurse şi nu. mpasibilitatea acestui tip este supracompensarea unei vulnerabilităţi interioare oarecum dureroase.permite să-şi folosească dec"t prea puţin din bugetul vital pentru exteriorizare. 4u are dec"t un contact slab cu instinctul. de solitudine morală. cu multiple mecanisme de inhibiţie al sensibilităţii. 4imic nu e mai agitat dec"t inima sa şi totodată nimic nu e mai sigur de sine dec"t spiritul său. este un introvertit puternic accentuat. a1unge la o stare de taciturnitate. asurzite de un sistem de securitate care amena1ează şi consolidează poziţiile de retragere. dar odată adoptată. nu străluceşte şi nu ştie să-şi pună în valoare meritele. să intensifice un eu care se pierde absent la lucrurile din 1ur. al căldurii.nu se grăbeşte. mpulsurile sale vitale sunt temperate. nu îi place să vorbească despre sine şi. se îndepărtează din instinct de soluţiile precipitate. al spontaneităţii. de proiectele seducătoare prin imaginaţie. constanţă. forţă morală cu care acceptă responsabilităţile şi chiar merge în înt"mpinarea lor. cu sensibilitatea parcă amorţită' are un temperament anesteziat. lipsa emotivităţii este doar o aparenţă care ascunde o hiperemotivitate profundă mai mult sau mai puţin baricadată D refulată. +osedă o puternică rezervă de energie comprimată care caută să-şi croiască drum prin obstacolul material. meditaţie. ("nge # rece. orice ar spune sau ar face.C . să adune bunuri p"nă se pierde între ele.+oate fi un neemotiv veritabil. +ersonalitatea sa se construieşte într-o mişcare de retragere în sine şi de concentrare care îndepărtează din oficiu orice efort de exteriorizare. de căldură sau de prospeţime. se pare uşor şi firesc să se izoleze. cu o disciplină calmă. . poate deveni închisă. stăp"nire de sine. 1udecată solidă care ţine în m"nă destinul său şi al celorlaţi # datorită densităţii sale interioare şi solidului punct de spri1in pe care îl înt"lneşte în centrul propriului său eu. uneori are chiar ceva ingrat care face corp comun cu el. dar fără legătură cu realitatea. ca şi la identificara cu fiinţele şi cu lucrurile pe care le ţine la distanţă. apatie. acea seninătate hotăr"tă care rezistă la contagiune. (iguranţa caracterului se asociază cu simplitatea. (ub acest aspect. adesea înălţate de rangul de principii intelectuale sau morale. %u un asemenea echilibru. . cu ponderaţia. cumpăneşte lent orice decizie. 0e unde o înfăţişare care. 0e la început. .cel mai adesea este un 8pasionat la rece9. printr-un exces de rigiditate sau de răceală. ci să trăiască aplecat asupra sieşi. 3ceastă răcealăîîi dă o stăp"nire de sine deosebită.n aspru care beneficiază de un echilibru solid derivat în acelaşi timp din stăp"nirea sentimentelor şi din fermitatea caracterului. 4u trebuie deci să se teamă de refugierea în lume. 4u trăieşte în afară şi nu iese din forul său interior dec"t constr"ns de circumstanţele şi manifestări spectaculoase. la intimidare. să intre într-un soi de singurătate care constituie climatul său obişnuit. să atragă privirile asupra persoanei sale. al elanului. 6are voinţă. perseverenţă. indolenţă. vitalitatea lui e îndreptată spre exterior. ceea ce c"ştigă prin calm. iar la cel superior constituie o condiţie propice pentru ponderare.=ăceala care îl cuprinde sau pe care o simte se traduce printr-un proces de aglutinare. de obicei flegmatică şi indiferentă. din lipsă de spontaneitate. este tenace în îndeplinirea ei. %onsecinţe' pierde sub aspectul simpatiei. la sugestie. să atingă maximum de densitate printr-o reducere sau o despuiere care să-l poarte spre valorile esenţiale. stabilitate. de pesimism şi de melancolie. de fantezie. de retracţie sau de atonie. dar este înclinat să elaboreze un sistem de apărare împotriva exteriorului şi drept urmare. mai puţin. . să fugă de lume. 3re acea linişte care nu se miră de nimic. (ub influenţă saturniană. drumul vieţii sale e gata trasat' nu să participe la cel mai mare număr de lucruri. $ste un nervos dur cu soliditatea unei st"nci. să invadeze viaţa exterioară.

dovedeşte reculegere. chinuri morale. solitar. $xcitaţia se produce încet. !piritul de geometrie :bservator detaşat. demn de încredere. avar* la pasionat # asemănător tipului Leu. a unei fiinţe. gri1uliu faţă de viitor. fanaticul unei ortodoxii intransigente. deta/atul :supracompensează dorinţa de putere disproporţionată faţă de mi1loacele de realizare. 4u mai are chef de nimic. 2n faţa obstacolului. ştie deci să vrea şi să decidă pentru altul. printr-o exagerată umilinţă.F . la adaptări rapide este rareori primul şi nici nu ţine să fie. o domină. energie liniştită. =esurse' calculul rece. despuiat de subiectivismul +asiunilor. . refuză. mai îndepărtate.aprigă dorinţă de afirmare. 0e vreme ce nu poate iubi lumea. (imte nevoia să se spri1ine pe valori indiscutabile. şeful care ia asupra sa sarcinile celorlalţi. putinţa de a se concentra asupra punctelor dorite. ndiferent de calea aleasă. iar (aturn îi conferă clarviziunea şi tactică ce. caracterul nestăp"nit. apoi se solidifică. bine statornicite. rumegă la rece # egoist. zăvor"t într-o singurătate orgolioasă de neînţeles. dezinteres. apostol al egocentrismului. (ecundaritatea îi permite să reziste presiunii intereselor imediate şi să le sacrifice unor interese importante. +rin acest recul obiectivează lucrurile al căror martor este. imparţial. este un soi de interogaţie. 6aniera sa retrasă e prea accentuată. lirismul. ca să fie un indiciu de sănătate psihologică. să lupte pentru a a1unge la obiectul dorinţelor sale. (e pune greu în mişcare pentru că are nevoie de intelectualizare a motivelor. $ste un conservator care tinde să cadă în rutină şi automatisme. $xagerarea tendinţei degradează rezultatul' tiranul politic care nu se dă în lături în faţa nici unui sacrificiu ca să le impună oamenilor cine ştie ce mare obiectiv dramatic în numele raţiunii de stat. îşi pune faptele în acord cu spusele. se detaşează de ele. $liberarea poate consta într-o consacrarea totală. 4$ # ( 5 puternic introvertit pentru care prima atitudine în faţa vieţii este un recul. =eacţionează anevoios la o răsturnare de situaţie. duritatea de granit E simţul politic. 3cţionează conform principiilor sale. încearcă un complex de inferioritate cu scrupule dureroase. a unui fapt. e impersonal. tiranul domestic. $. frăm"ntă fiinţa mult timp. %alitatea sa este în funcţie de coeficientul său de activitate' de la apatic )caracter sumbru şi melancolic # nu r"de niciodată. riguros. sete de putere. imaginarul. :norabil. urmăreşte deplina stăp"nire de sine pentru a obţine acea eliberare spiritualăîn care sondează iluzia dorinţelor sale efemere. 2n contradicţie cu sine însuşi. sf"ntul rătăcit pe căile intoleranţei. nu vorbeşte. $ste prin excelenţă administratorul.trasează drumul. supleţe diplomatică # tăiş de oţel. 6arte exaltat îl determină să dorească. =ezistă în mod firesc la schimbări. să se cucerească. prea inadaptată. ambiţiosul . dispreţuind lumea din v"rful turnului său de fildeş. punctual. .n ambiţios moral în căutarea unei elevaţii spirituale. nu mai doreşte nimic. ("nge rece.3n flegmatic 09e"A"!1 +rima sa atitudine în faţa vieţii. trăind într-un mod impersonal. dăruindu-se unei mari opere. 4$ # îi permite să vadă limpede şi 1ust. el învaţă să se controleze. îi trebuie certitudini. persistă. iar ( # îi extinde viziunea. dar dispare lent. 2n acelaşi fel păstrează distanţa şi faţă de sine. )ipologie+ 1. accede uşor la viziunea obiectivă a realităţii.

+unctul său slab' cedează prea uşor în faţa solicitării celuilalt. caracter slab.. 4eocupat de sine şi neplin de sine. dar nu-l rătăceşte. . rareori îl tulbură. incapabil să se desprindă de concret şi decis să nu creadă dec"t în palpabil. +entru a fi generos. ultimele . firea sa angelică pare să plutească deasupra acestor mizerii. văz"nd lucrurile mai roz dec"t sunt. să sfătuiască. !pre înţelepciune . nimeni nu se încrede mai mult în ceilalţi. uşor convins de argumentaţia adversă. (uflet mare. de la ceea ce este meschin în ele. devine 8capabil de altul9' . pentru el nu este dec"t o răbdătoare rezistenţă întoarsă spre speranţă. trebuie să ştii să spui nu tot at"t de răspicat ca şi da.. excelează în rolul de sfetnic. ele conduc fiinţa umană spre disoluţia sa. (oarele în exil. în vorbeleDfaptele Dgesturile lor. săracă voinţa de a-şi impune punctul de vedere. care rupe legăturile cu realul. să a1ute. semne )I şi !* corespunzătoare instinctelor ma1ore ale omului 8primitiv9. îl însufleţeşte. să consoleze. +oli extremi' 6aterialism îngust. +entru el. %"nd inteligenţa devine conservatoare. spiritul de sistem asupra spiritului de adevăr. nu ai început să trăieşti at"ta timp c"t nu ai trăit dec"t pentru tine şi nu te găseşti dec"t c"nd începi să trăieşti pentru ceilalţi. chiar dacă displaci în primul moment.H . :ăruirea de sine (incer. %rede în bunătatea omului şi îl 1udecă după chipul şi asemănarea sa. consideră orice orgoliu deplasat. generos. fiecare renunţare la egoism relansează la el tendinţa spre altruism.şi caracteristică la +. 0ar mai înt"i # este înclinat spre idealizarea celuilalt. poate da slăbiciuni de caracter destul de mari. 3re sentimentul că societatea are nevoie de el. deoarece el nu există dec"t în măsura în care face corp comun cu o cauză impersonală (. !inde în mod spontan să se elibereze de povara elementelor materiale şi să fugă de instinct pe care îl simte ca pe o opacitate contrară limpidităţii sale naturale. care se exprimă printr-o dragoste dezinteresată pentru aproapele său. şi mai ales ce ar trebui să facă pentru a fi la înălţimea idealului său.+rime1dia' organizarea să precumpănească asupra realităţii. al unui ideal depăşind propriile sale interese. dă semenilor cel mai mare credit. expresia a fugii în faţa solicitărilor vieţii în g"ndirea cea mai spiritualizată. conceptualism abstract. nu decelează uşor intrigile şi compromisurile care se înnoadăşi se etalează în 1urul său. pasiunea îl atinge fără a-l zgudui. 3cest simţ uman are proprietatea de a înlocui cultul eului prin cultura de sine. resemnarea şi pacea nu înt"rzie să acopere orice durere intimă. 2ntruc"t echilibrul său constă în abolirea individualismului şi în abdicarea de la satisfacţiile personale. trebuie să fii puternic. +oate fi un naiv. se înt"mplă adesea seă 8cadă de sus9. poate apare dogmatismul. dominanţăn saturniană . ştie să lămurească. 2ndepărtat de instinct. dacă nu chiar prin nevoia de a se dărui unei cauze. +e plan intim. +rea puţin şiret. 4u face totdeauna ce ar vrea să facă. se poate lăsa prins în toate capcanele. -rea să fie egal printre oameni. bogată e tensiunea spirituală. Vărsătorul %ontrar primele . !endinţa dizolvantă este schiţată la . ca individualitate autonomă. sunt aproape lipsite de substanţă animală. =are sunt încercările care îi pot tulbura seninătatea. %eea ce pentru alţii ar fi un infern.

(eninătatea e însoţită de sentimentul zădărniciei a tot ce e terestru. vitalitatea sa este mărită. ia înfăţişarea unei inadaptări funciare la mediu' el trebuie să se exprime pe sine. 4u prea mai crede în realitatea lucrurilor acestei lumi şi este cuprins de o imensă dorinţă de renunţare. Lumea senzaţiilor. 3bordează cu greu o conversaţie banală. închis în sine în ad"ncime/ 3spiră la viaţa naturală. $venimentele din 1ur au caracterul unui spectacol la care asistă fără să ia cu adevărat parte la el. $ste un +asionat. 4u-l interesează dec"t liniile mari.conducerea laturii materiale. se fixează la o experienţă sau o pasiune dominantă. fiindcă în străfundurile lui există o fire angelică pe care o ţine captivăşi o refulează mai mult sau mai puţin. 4u se dă în lături nici să facă uz de violenţă. 0oar o veritabilă transfuzie pe calea unei uniuni cu o fiinţă complementară )tip (enzaţie*. de st"ngăcie/ . dacă e prea pronunţată. ceea ce. $xpansiv la suprafaţă. $ste tentat să se spri1ine pe complementar. gusturile sale surprind. 2n faţa unui eşec. lăs"ndu. %eea ce constituie puterea acestui nonconformist e unitatea sa interioară. 0rumul reuşitei pe care trebuie să şi-l traseze este cel care îl duce de la independenţă la adevărata libertate. să se distanţeze de origini şi de cadrul formator' să nu fie ca ceilalţi. orgoliul său ar a1unge la disperare dacă ar lăsa să se ghicească sentimentele. c"t excentric. sfidare. îi place să şocheze. este mai puţin original.%ăut"nd un anume punct de altitudine care răspunde nevoii sale de claritate. simte în mod atenuat bucuriile şi suferinţele curente. 3ceastă căutare a seninătăţii nu este deci departe de a semăna cu o renunţare la cle păm"nteşti. 0ar şi el caută în felul său . dăruind fiecăreia din poziţiile sale succesive o voinţă sau un fanatism total. dominanţă uraniană îşi înfr"nează sensibilitatea de frică să nu fie păcălit. !răieşte într-un climat de înaltă tensiune psihologică şi este nebuneşte m"nat spre aventură. a plăcerii şi a durerii îi e străină. scandal şi de înfrigurările colective care îl exaltă şi îi înzecesc forţele. uzanţele stabilite de morală şi societate. toate acestea sunt pentru el un univers al relativităţii.în obicei. dramatice ale unei situaţii. +oate să treacă de la o extremă la alta. împlinirea unui vis supraomenesc. fiindcă independenţa la care ţine mai presus de orice nu exprimă dec"t un individualism rigid.J . %"t timp nu a găsit mi1locul să se afirme. 0ispreţuieşte convenţiile. o purificare. !răsătura sa distinctivă' originalitatea. 0eşi doreşte să păstreze controlul şi direcţia vieţii sale. adeziunea totală la a merge pe o singură cale. îl poate vindeca de această stare. nevoile sale miră. o disciplină de viaţă integrală. niţial. 3re nevoie de o pasiune suverană ca să-şi dea măsura deplină şi să-şi găsească echilibrul. tinde spre o aventură în mai multe episoade. este o apărare împotriva antura1ului. renunţarea nefiindu. atunci e pasionat. să se delimiteze. de bruscheţe. /. reîncepe totul cu noi precauţii şi extrage din el o forţă crescută. chiar dacă aceasta ia forme diferite. Aventura prometeică . +oate pare un revoltat desăv"rşit care se complace în dezinvoltură şi impertinenţă. are opinii diferite de ale celorlalţi. cu toate fenomenele sale de înţepeneală. fiindcă în loc să se t"rască din pasiune în pasiune. : dob"ndeşte într-o anumită măsură c"nd efortul său se . însufleţindu-se la nivelul forţei idealului. numai impresionat de cevase anga1ează într-un dialog veritabil.permite să-şi facă săgeată din orice lemn ca să atingă un ţel pe care luciditatea şi voinţa sa l-au trasat. -r"nd deliberat să fie aparte. supun"ndu-se legilor naturii. la fel cum simte şi nevoia de a coborî în întunericul ad"ncimilor umane # pentru a desprinde din ea o ordine. :riginalitatea îi dă gustul pentru pentru straniu şi îl împinge spre excentric. trebuie să aparţină curentului care îl m"nă spre un destin extrapersonal. :rice perfcţionare este o decantare. iar bucuria de a crea mult mai dezinteresată. 2n situaţii extreme poate a1unge la rătăcirea unui suflet neliniştit care pluteşte prin viaţă. etapele succesive ale realizării practice îl lasa indiferent.

a spus un nativ al acestei zodii. a indica direcţii a căror exploatare o lasă mai mult sau mai puţin în gri1a unor realizatori mai pratici/ 3lte . ci fiindcă 1ocul spiritului face parte din maniera sa spontană de a trăi. &iind făcut să dăruiască. nu face distincţia dintre realizabil şi irealizabil. . excepţională la unii nativi.edifica pe ceilalţi asupra prpriilor erori. îşi aparţin cel mai puţin posibil şi care au o mare uşurinţă să-şi înăbuşe egocentrismul şi individualismul. Oine la adevăr şi. +utinţa de a se lăsa pătrunşi de lucruri şi de a le sesiza dinăuntru. +oate să se simtă oriunde la el acasă. de unde o posibilitate creatoare servită de o intenţie profundă. !oţi îşi văd spiritul mobilizat în vederea progresului cunoştinţelor. simte imperios datoria de a contribui la a. simţind în . uneori întreprinde chiar toată viaţa o veritabilă acţiune de demistificare. 3 fi fericit. chiar dacă se simte peste tot străin. 2n plus. a renovării sau a revoluţiei. pe ghid. obiceiurile. un slu1itor al omenirii.mediu este dotat pentru cercetare. îndrăgostit de paradoxul acut. a inovaţiei. 0ebaras"ndu-se fără dificultate de lucrurile de1a văzute şi de1a făcute.. (tăp"nit de o lege a freneziei. prin mi1locirea reformei. pentru exprimarea ideilor de avangardă. 3re simţul anticipaţiilor şi un fler deosebit care îl face să presimtă lumile de descoperit. La 1umătatea drumului. se poate interesa de orice. tipul superior cel puţin # se supune unui ascetism al lucidităţii care comandă eforturi constante ale spiritului. ansamblurile mari.integrează în colectiv şi în cele din urmă devine # şi el # omul care se dăruieşte generos unei cauze. să înlăture ideile amorţite şi pasiunile partizane care blochează elanul g"ndirii. 6nteligenţa (e simte în general prea departe de lucruri şi de fiinţe ca să nu fie îndemnat să compenseze această retragere printr-o reflecţie tăcută ce constituie mobilul inteligenţei sale. 3ceastă dispoziţie de spirit îl îndeamnă în general să atace rutinele şi pre1udecăţile care se opun oricărei inovaţii. c"t şi pe duhovnic. de a le plasa în ansambluri şi îl incită în cele din urmă să-şi situeze cunoaşterea sau experienţa vieţii într-o perspectivă de universalitate. trăsături particularizează spiritul său' gri1a de claritate şi gustul pentru vederile largi. în căutarea noului. $ste un extremist pasionat. pentru a a1unge la el. Peş tii 4ertfa . ştie să găsească maniera şi cuvintele care-l alcătuiesc at"t pe educator. să încerce tot ce poate spiritul întro direcţie dată şi să tragă fără ezitare toate consecinţele atitudinii sale extreme.individualitatea tinde să dispară în folosul umanităţii. 3ceastă nevoie de a fi clar se potriveşte cu necesitatea de a-şi depăşi subiectele. în care logica se con1ugă cu pasiunea # fiindcă este rapid lucid şi clar conştient de propriile sale inennţii # şi în care exaltarea şi furia se lasă ele însele controlate de spirit. (piritul şi sensibilitatea se îmbină într-un dialog care poate mai ales să confere o putere de asimilare. 3ceastă autocritică e sinceră fiindcă nativul îşi spune că numai privirea celuilalt îi poate răsturna certitudinile. -rea să meargă p"nă la limitele extreme ale forţelor sale. . a defrişa terenuri virgine. 2n primul r"nd este oric"nd gata de autocritică. somnul egocentric şi că o luare de poziţie faţă de sine în prezenţa celorlalţi este singurul mi1loc de a se debarasa de piedicile din calea $ului către adevăr. $ inteligent nu fiindcă e o maşină de g"ndit. !ipul inferior nu produce dec"t un utopist care. roluri în care excelează. înseamnă a raţiona 1ust despre o lume văzută limpede. însufleţit de un spirit de supralicitare şi stăp"nit de gustul recordului în sine. pentru a inova. pentru mici descoperiri şi invenţii speciale care dovedesc că are idei. este interesat mai mult de ziua de m"ine dec"t de cea de azi.

. +ropria sa eficienţă se află în ordinea sugestiei. trec"nd alături de aventura vieţii. se bizuie pe vise. semn aflat sub semnul posibilităţii & ne2otăr3t. ca un diri1or care conduce execuţia unei partituri.3şteaptă din afară provocarea care să-l 1ustifice în proprii săi ochi . nu are patrie. lipsit de o idee directoare. principiile. toate discipinele formatoare. al acelei mişcătoare subtilităţi care opune afirmării declarate schiţa magică a $ului de durată. !inde să se lase acaparat de ceea ce este meschin şi cotidian. 4u există dec"t cu condiţia existenţei apei sale. Lupta sa pentru real e o înfruntare de forţe cu scufundări în străfunduri obscure. evadare. . romantici rătăciţi. ci în a se lăsa cucerit de lucruri. unitatea interioară. ci euri diverse. eschivare.. . el este făcut de ea. $xtrema dilatare la care aspiră nativul poate să a1ungă la dorinţa de a nu fi nimic spre a se apropia de tot. a insinuării. şi cele mai bune argumente alunecă peste el' nu spune nu.. să se rupă de orice urmă de individualism. a valului care îl poartă. îi vine foarte greu să-şi formeze o personalitate. destul de neadaptat la problemele existenţei. tipul in'erior ( sla& ' în timp ce se caută pe sine. %"ştigă bătălia $ului. astfel înc"t nimic să nu se opună înţelegerii universale care îl uneşte cu celelalte fiinţe. poate să rişte şi să sacrifice mult. el le înt"lneşte înt"mplător. reacţionează fără discriminare la toate solicitările exterioare. %onştiinţa realului este de o asemenea natură. $ste stăp"nul acelor stări intermediare. sacrificaţiiDvictimele lor înşişi şi ale celorlalţi.tr!s!tura sa major! este plasticitatea psi#ic! e$cepţional! care se traduce printr%o e$trem! malea&ilitate. &orţa lui constă nu în a cuceri. . -oinţa # formată mai ales din forţa sa de persuasiune. înc"t valorile sunt ambigue şi nu ştie unde se află adevărul şi neadevărul. dar c"nd revine la suprafaţă. de care să se lase purtat' nu el o face. care îl fac să trăiască la persoana înt"i plural # rareori înt"lnindu-se frumoasa unanimitate interioară care să formeze adeziunea globală a $ului central. +redominaţia comportamentului care exprimă neanga1area în faţa vieţii. prin căldura cuv"ntului. veritabil iluzionist. Tipul superior' uşor naiv. fiindcă în realitate nimic nu se pare important şi esenţial/ . prin 1ocul unei pasivităţi bine a1ustate. scrupulele. donchişotism. pentru că orice alegere este amputare prin suprimarea speranţelor. de obicei. 3idoma nomadului. 2n care imprecizia se îmbină cu precizia. fugă. bufonul regeluiDnebunul satului # fiinţa cea mai slabă din societate. tatonează şi fuge de sine. îşi părăseşte lucrurile în toate zările şi se lasă în voia curentului. un incoerent.. nu îi stă în obicei să la întreprindă şi să le exploateze sistematic. !repte' schizofrenicul. un încurcă-lume. ataşare de himere. mpersonalizarea sa face din el un dezintegrat. ea lasă urme/ Gtie să se apere prin refuzul de a lăsa să treacă lucrurile. unirii invizibile pe care o caută cu marele !ot. utopişti naivi. caii de bătaie. dealul este să intre într-o zonă de graţie.acelaşi timp în străfundurile sale că nimic nu îi este specific. . de o legătură morală. un veleitar. cei # care # nu ştiu # singuri # ce # sunt.&ericirea sa' a scăpa din lumea limitării. bilanţul prevăzut este mult depăşit. prin contagiunea credinţei sale care se propagă în profunzime' fără a şti întotdeauna ce face. 4u are un $u bine centrat. gnoră fr"nele. nu se percep întotdeauna rezultate imediate. 2n faţa obstacolului preferă să se eschiveze. duce la o fuziune absolută cu ceea ce depăşeşte fiinţa.Di'icultatea sa major!: realizarea unităţii sale interioare. inadaptaţii. premoniţii. nehotăr"re. deoarece se împiedică în căutarea obiectelor şi acţiunilor sale. neapărat locale şi momentane. sentimente. nu posedă nimic pe acest păm"nt. a misterului dezvăluit pe 1umătate. +oate răm"ne mult timp în căutarea de sine. (acrifică mult ca să salveze restul. fiindcă o să vedem / şi ştie să revină asupra hotăr"rilor ca să se elibereze după ce a fost stăp"nit de o vra1ă. ca să primească cel mai mult posibil # făptura coincidenţei care apare într-un loc la locul potrivit.. !otul în el se caută. . antren"ndu-l într-u flux # reflux continuu. paradisuri artificiale.

pentru a fi cuprins de viziune. -irtutea sa cardinală' uitarea generoasă care duce la 1ertfirea de sine cea mai îmbog"ţitoare. (ingurul criteriu care departa1ează cele . de căinţă şi penitenţă în vederea propriei sale îmbogăţiri spirituale şi o fire morbidă care are gustul calvarului sau vocaţia suferinţei spre a face din ea un scop în sine. ca şi cum ar fi într-adevăr vinovat. uneori chiar fără să aibă conştiinţa clară a motivelor sau a rezultatelor acţiunilor sale. mira1e. $ste o bunătate cu raza scurtă de acţiune care se dăruie fără preget.=olul imaginarului. 0evine acel spirit încurcă-lume care îneacă lucrurile într-o învălmăşeală de supoziţii nămoloase şi al cărui efort intelectual nu iese din evaporarea unui vis. să vadă. . nevoia de a se sacrifica. e o victimă care nu salvează pe nimeni. îl reaşează oarecum în acea stare de naivitate profetică care. 6nteligenţa 0acă nu depăşeşte un grad inferior de elaborare a personalităţii. de compasiune pentru binele alor săi. iluzii. îl apropie de realitatea totală. de a s"ngera. nteligenţa tipului superior poate produce acea personalitate inspirată care se regăseşte într-un labirint. (ensibilitatea sa se concentrează asupra antura1ului şi doar c"ţiva intimi au dreptul la sacrificiul acesta. bunătatea riscă să devină prostească' e 8g"sca de treabă9 care nu ştie să spună nu şi se lasă dusă de nas. înoată în mările interzise.< . 0acă intervine disonanţa saturniană. departe de a-l închide în sine şi a-l izola. dincolo de sens şi de conştiinţă. $ plin de înţelegere. 3cest nativ saturnizat trebuie să vegheze ca viaţa sa să nu devină un eşec dureros. ape' sacrificiul masochist # e un efort inutil. rezolvă enigmele. simte. ca un av"nt profund irezistibil. să se pedepsească pentru o culpă imaginară. Linia de demarcaţie e greu de trasat între o fire sănătoasă al cărei caracter este capabil de resemnare. servind în acelaşi timp cauza căreia i se dedică' e o dăruire care îmbogăţeşte ambele părţi. %omplexul de culpabilitate # se comportă cu un sentiment de ruşine şi trăieşte într-un univers de încercări. d"nduun sens superior vieţii. scapă teafăr di naufragii şi găseşte un adevăr cosmic acolo unde alţii nu văd dec"t fum/ 2ncetează să asculte pentru a auzi. misterele. 0ăruirea sa de sine p"nă la sacrificiu este ambiguă' degradarea sa ia aspectul masochismului. tinde în mod inconştient. de caritate. (acrificiul autentic îl împlineşte şi îl revelează. false corespondenţe. himere. adică de tot ceea ce presupune ca asociaţi superficiale. riscă foarte mult să nu iasă din stadiul vegetativ al g"ndirii care reprezintă mentalitatea magic însoţită de sincretismul şi globalismul ei. c"nd nu este ceva voluntar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful