Testament

Modernismul apare ca direcţie culturală în spaţiul românesc în perioada interbelică, ca reflex al necesităţii de sincronizare a literaturii române cu cea europeană. Eugen Lovinescu este cel care teoretizeaza modernismul ca doctrina estetica, dar si ca manifestare. cest curent aduce o serie de inovatii precum aria tematica filozofica !conditia umana, creatia, trecerea timpului si cunoasterea", ambiguitatea limba#ului, prezenta metaforei$c%eie, iar versificatia traditionala este abandonata in favoarea ingambamentului, versului alb sau versului liber, organizare astrofica si masura variabila. Tudor rg%ezi este un poet modernist, ca si Lucian &laga si 'on &arbu. utorul se remarca prin capacitatea sa de a fi original, marele sau merit fiind acela de a revolutiona limba#ul poetic, astfel incat, dupa cum el isusi afirma (o idee sa nasca alte sute(. El este intemeietorul (esteticii uratului( in literatura romana, dupa modelul lui )%arles &audelaire, din literatura franceza. rg%ezi considera ca orice aspect al realitatii, indiferent ca este frumos sau urat, grotesc sau sublim, poate constitui material poetic. rg%ezi debuteaza in *+,- cu volumul de versuri ()uvinte potrivite(, caruia ii urmeaza o bogata activitate literara. Testament de Tudor rg%ezi desc%ide volumul de debut arg%ezian .oezia apartine directiei moderniste, teoretizate de Eugen Lovinescu, pentru ca impune forme noi in planul creatiei artistice, produce adancirea lirismului si ambiguitatea limba#ului particular, construieste metafore socante potrivit esteticii noi, prin care elemenele uratului se transforma in frumos. Testament este o arta poetica deoarece autorul isi exprima propriile convingeri despre rolul creatiei si al creatorului. 'n opinia lui rg%ezi, poetul este un creator orgolios, un poeta faber, adica fauritor, (slefuitor de cuvinte(, care filtreaza trairile neamului prin propria sa constiinta. /olul poeziei este acela de transfigurare a oricaror aspecte ale realitatii, prin cuvant si imagine artistica.

Termenul 2carte3 are rol în organizarea materialului poetic 1i semnifică. cum ar fi pronumele personale0 „eu”. „am preschimbat”. „treaptă”. 5n accepţie religioasă. 4in această accepţie religioasă derivă sensul conotativ al termenului pe care îl întâlnim în poezie. „făcui”. 5n sens propriu. 4e1i este structurată sub această formulă. care simbolizează de fapt creaţia. fapt subliniat 1i de mărcile lingvistice ale subiectivităţii. lirismul fiind unul de tip subiectiv. în succesiunea secvenţelor poetice0 0 acumulare spirituală ca operă0 „un nume adunat pe-o carte”. . metafora „carte” !care reprezitnă astfel 1i un element de recurenţă. nu apare a doua instanţă. dovadă a efortului creator al . cuvântul$titlu desemnează un act #uridic întocmit de o persoană prin care aceasta î1i exprimă dorinţele ce urmează a$i fi îndeplinite după moarte. mai cu seamă în legătură cu transmiterea averii sale. „am prefăcut”.Tema poeziei este creaţia literară văzută sub două ipostaze0 ca meşteşug. „am luat”. legătură spirituală între strămo1i 1i urma1i0 „Cartea mea-i fiule. carte de căpătâi pentru istoria unui popor0 „Ea e hrisovul vostru cel dintâi”. Eul liric î1i transmite în mod direct atitudinile.pe rând. „mine”. 1i ca moştenire. opera literară. punându$se accentul pe efortul creator al poetului. „noastră” 1i verbele la persoana '0 „am ivit”. ad#ectivele pronominale posesive0 „mei”. . Titlul poeziei are o dublă accepţie. 6ec%iul Testament 1i 7oul Testament.oezia este scrisă sub forma unui monolog sau dialog imaginar adresat de 2tată3 unui fiu spiritual căruia îi este lăsată drept mo1tenire 2cartea3. „mea”.oezia este strucuturată în cinci strofe care au un număr inegal de versuri 1i sunt construite în #urul elementului central. una denotativă 1i alta conotativă. creaţie transmisă urma1ilor ca dovadă 1i ca mi#loc de cunoa1tere. stfel. o treaptă”.cuvântul face trimitere la cele doua mari părţi ale &ibliei. creaţia arg%eziană devine o mo1tenire spirituală adresată urma1ilor$cititori sau viitorilor truditori ai condeiului. „am pus”. în care sunt concentrate învăţăturile apostolilor adresate omenirii.

La fel cum inaintasii se apleaca asupra gliei. 28lova de foc 1i slova făurită3. artistul trudeste pentru a supune forta cuvantului. . a stramosilor cu un destin zbuciumat.autorului0 2Eu am ivit cuvinte potrivite3. %ar!slova de foc3" si truda poetului de elaborare a textului.3 )arte9creatie9cuvant reprezinta pentru rg%ezi obiectul unei profunde reflectii si calea de a crea o noua lume dintr$un material nepoetic. poezia este rezultat al contopirii totale dintre inspiratie. a carui evolutie este sustinuta de inaintasi si care se doreste a fi un mentor pentru urmasi. metafore simbol pentru nucleul vietii. cu valoare estetica0(am . obiecte nefolositoare. imbinand (sudoarea muncii( inaintasilor cu truda poetului de a slefui cuvintele si de a le intoarce la rostul lor dintai. in special prin utilizarea cuvintelor considerate nepoetice. mucigaiuri si noroi(. transformandu$le intr$un limba# artistic definitoriu. pentru ca transfigureaza ceea ce este urat in frumos. martor al istoriei naţionale0 24urerea noastră surdă 1i amară 9 : grămădii pe$o singură vioară. )artea cumuleaza experienta generatiilor anterioare.seara razvratita< si sustinut artistit de enumeratia (prin rapi si gropi adanci(= umanitatea este vazuta in plina ascensiune. pentru poet constituie esenta artei sale. (mucegaiuri(. cum ar fi (bube(. parte integranta a vietii este rodul imaginatiei unui desc%izator de drumuri. Ea reprezinta (o treapta( indispensabila pe drumul anevoios al cunoasterii. martor al suferinţei poporului. izvorat metaforic din . .entru rg%ezi. dupa moarte9 4ecat un nume adunat pe$o carte(. de selectare a celor mai expresive cuvinte!slova faurita". reprezentand bunul cel mai de pret0( nu$ti voi lasa drept bunuri. relevand un univers artistic unitar si aparte. (din bube. La nivelul limba#ului. )a un demiurg. rta are un rol estetic. in (muguri( si (coroane(. isi organizeaza materialul poetic. ca o scara a carei trepte sunt urcate doar prin sacrificiu si truda0 (suite de batranii mei pe branci(. Migala de a slefui exprimari rudimentare. transforma (zdrentele(. respectiv pentru perfectiune. poezia isi evidentiaza caracterul modernist. )reatia.

6ersurile sunt lungi. de asemenea. care se remarca printr$o tonalitate inedita.ales cuvinte virginale.rozodia poate fi plasata intre traditie si modernitate. cuvinte cu raie.(rapi(". obtinuta prin recurenta metaforei. imbinarea dintre ar%aisme si neologisme!(%risov(. cuvinte fulgi. de +$ ** silabe. comparatie si oximoron.oezia este alcatuita din strofe inegale. cuvinte puturoase. . 8e remarca. . utilizarea cuvintelor de factura populara!(branci(. expresivitatea. cuvinte cer. cuvinte metal(. . imbinata cu epitet. iar rima este imperec%eata. conferita de vartiatiile ritmului. cuvinte care asalteaza ca viespile sau te linistesc ca racoarea. (obscura(".

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful