CREAŢIONISM ŞTIINŢIFIC

http://www.creationism-stiinti ic.ro

„!octrina "#i !arwin n# este a"tce$a %ec&t o 'es(t#r( %e erori %e "o)ic(” *+ro esor#" Nico"ae +a#"esc#,

1

Dovezi ale tinereţii lumii
Russell Humphreys (traducere de +a#" Cocei) În cele ce urmează vă prezentăm 14 fenomene naturale care contrazic ideea evoluţionistă că universul are o v rstă masurată !n miliarde de ani" #umerele prezentate mai $os cu caractere aldine (de o%icei e&primate !n milioane de ani) reprezintă deseori ma-im#" posi.i" de ani sta%ilit de fiecare proces !n parte' (i nu v rsta e&actă" #umerele cu caractere italice reprezintă anii necesari teoriei evoluţioniste pentru fiecare proces" )deea este că v rstele ma&im posi%ile sunt totdeauna mult mai mici dec t v rstele necesare evoluţiei' !n timp ce v rsta prezentată de *f nta *criptură (+,- mii de ani) se potrive(te totdeauna cu v rstele ma&im posi%ile" .stfel' punctele ce urmează sunt dovezi !mpotriva scalei temporale evoluţioniste' spri$ind !n schim% cronolo/ia *fintei *cripturi" 0&istă mult mai multe pro%e pentru o lume t nără' dar le,am ales doar pe acestea pentru concizie (i simplitate" 1 teva din punctele prezentate mai $os pot fi conciliate cu viziunea evoluţionistă doar făc nd o serie de presupuneri impro%a%ile (i nedovedite2 altele se potrivesc doar ideii de creaţie recentă" /. 0a"a-ii"e se rotesc prea rapi% 1n 2#r#" propriei a-e *telele propriei noastre /ala&ii' 1alea 3actee' se rotesc !n $urul centrului /ala&iei cu viteze diferite' cele mai apropiate de centru rotindu,se mai repede dec t cele mai depărtate" 4itezele 5

de rotaţie o%servate sunt at t de mari' !nc t dacă /ala&ia noastră ar fi fost mai veche de c&te$a s#te %e mi"ioane %e ani' ea ar fi acum un disc inform de stele (i nu ar avea forma spiralată din prezent1" 6i totu(i /ala&ia noastră se presupune a avea o v rstă de cel puţin 10 miliarde de ani" 0voluţioni(tii numesc această discrepanţă �dilema rotirii�' pe care ei o cunosc de cel puţin 78 de ani" În consecinţă' au născocit multe teorii pentru a !ncerca să o e&plice' fiecare dintre ele e(u nd după o scurtă perioadă de popularitate" .ceea(i dilemă �a rotirii� se aplică (i la alte /ala&ii" În ultimele decenii' cea mai populară !ncercare de a rezolva pro%lema a fost o teorie comple&ă numită teoria �valurilor de densitate�" 9eoria are pro%leme conceptuale' tre%uie să fie rodul !nt mplării (i totu(i foarte fin re/lată' (i a fost pusă serios su% semnul !ntre%ării prin descoperirea de către 9elescopul *paţial Hu%%le a unei structuri spiralate foarte detaliate !n centrul a&ului /ala&iei supranumită �4 rte$�' :71" 5" 3. +rea p#'ine r(m(4i'e %e "a s#perno$e 1onform o%servaţiilor astronomice' /ala&ii de /enul 1ăii 3actee !nre/istrează cam o supernovă (o stea ce e&plodează violent) la fiecare 57 de ani" ;azele (i rămă(iţele de praf de la asemenea e&plozii (cum ar fi #e%uloasa 1ra%ului) se e&tind rapid spre e&terior (i ar tre%ui să răm nă vizi%ile timp de peste un milion de ani" 1u toate acestea' zonele din /ala&ia noastră !n care putem o%serva asemenea /aze (i straturi de praf conţin rămă(iţele doar a apro&imativ 588 de supernove" .cest număr corespunde unei perioade de doar 5666 %e ani de activitate a supernovelor"< <

un �nor >ort� sferic neo%servat aflat mult dincolo de or%ita lui ?luto2 (%) interacţiuni /ravitaţionale impro%a%ile cu stele trecătoare deseori lovesc cometele (i le !ndreaptă spre sistemul solar2 (c) alte interacţiuni impro%a%ile cu planete !ncetinesc cometele ce vin' acest fenomen fiind deseori suficient pentru a fi răspunzător de sutele de comete o%servate7" ? nă acum' nici una din aceste presupuneri nu a fost confirmată' fie prin o%servaţie' fie prin calcule realiste" În ultima vreme s. În fiecare an' apa (i v ntul erodează apro&imativ 58 de miliarde de tone de noroi (i pietre de pe continente (i le depozitează !n ocean" + .adevăr' c teva corpuri din /heaţă de mărimea unor asteroizi' dar acestea nu rezolvă pro%lema' din moment ce' conform teoriei evoluţioniste' 1entura @uiper s. +rea p#'in noroi pe #n%#" m(ri"or.d ncimea medie a tuturor sedimentelor din !ntre/ oceanul este mai mică de 488 de metri".?rincipalul mod cunoscut de !ndepărtare a sedimentelor de pe fundul oceanului este deplasarea plăcilor tectonice= fundul oceanului culisează !ncet (c ţiva cmAan) su% continente' lu nd cu el o parte din sedimente" 1onform literaturii (tiinţifice seculare' acest proces 4 .7.cest material se acumulează prin sedimentare pe piatra tare %azaltică (formată din lavă) de pe fundul oceanului" . Comete"e se %e8inte)rea8( prea rapi% 1onform teoriei evoluţioniste' cometele ar avea aceea(i v rstă ca (i sistemul solar' circa 5 miliarde de ani" 6i totu(i' de fiecare dată c nd o cometă se apropie de soare' ea pierde at t de mult din su%stanţa ei' !nc t nu ar putea să supravieţuiască mult mai mult de 188"888 de ani" :ulte comete au v rsta tipică mai mică de /6.666 %e ani4" 0voluţioni(tii !ncearcă să e&plice această discrepanţă presupun nd că= (a) cometele vin dintr.ar epuiza rapid dacă nu ar e&ista un nor >ort care să o alimenteze" 9.a discutat mult pe mar/inea �1enturii @uiper�' un disc al unei presupuse surse de comete' disc aflat !n planul sistemului solar' puţin !n afara or%itei lui ?luto" În acel loc e&istă' !ntr.

+rea p#'in so%i# 1n ap(.!ndepărtează !n prezent doar 1 miliard de tone pe an" .3 mi"ioane %e ani" 18 " 1alculele11 pentru multe alte elemente din apa mării indică v rste mult mai mici ale oceanului" . 7 .Bin c te se cunoa(te la ora actuală' celelalte 1C miliarde de tone pe an se acumulează" 3a această rată' eroziunea ar depozita masa actuală de sedimente !n mai puţin de /3 mi"ioane %e ani" 1u toate acestea' conform teoriei evoluţioniste' eroziunea (i deplasarea plăcilor tectonice au loc !n mod continuu de c nd e&istă oceanele' adică' a(a cum se pretinde' de trei miliarde de ani" Bacă lucrurile ar sta astfel' ratele prezentate mai sus ar implica faptul că oceanele ar fi efectiv sufocate masiv de sedimente cu ad ncimea de zeci de Dilometri" > e&plicaţie alternativă (creaţionistă) este că eroziunea apelor potopului %i%lic scur/ ndu.. În fiecare an' r urileE (i alte surseC deversează peste 478 de milioane de tone de sodiu !n ocean" Boar 5-F din acest sodiu reu(e(te să se !ntoarcă !napoi' afară din mare' !n fiecare an" C' 18 Bin c te se cunoa(te la ora actuală' restul pur (i simplu se acumulează !n ocean" ?resupun nd că marea nu a avut deloc sodiu la !nceput' ea ar fi acumulat cantitatea prezentă !n mai puţin de 45 de milioane de ani' la ratele de deversare (i revenire de azi"18 0ste mult mai puţin dec t v rsta pe care evoluţioni(tii o acordă oceanului' (i anume 3 miliarde de ani" Răspunsul o%i(nuit al evoluţioni(tilor la această discrepanţă este că' !n trecut' rata de deversare a sodiului tre%uie să fi fost mai mică' iar cea de revenire mai mare" 1hiar (i a(a' calcule indul/ente indică o v rstă ma&imă de doar .se de pe continente au depozitat cantitatea actuală de sedimente !n scurt timp' apro&imativ acum 7"888 de ani" :. C&mp#" ma)netic a" p(m&nt#"#i sca%e prea rapi%.

ul (i alte materiale %iolo/ice" :ăsurători ale ratei mutaţiilor suferite de .B#.au + .dipol�) scade cu durata de !n$umătăţire de 1"4+7 (G 1+7) ani" 15 9eoriile evoluţioniste care !ncearcă să e&plice această scădere rapidă' precum (i felul !n care ?ăm ntul (i.0ner/ia totală depozitată !n c mpul ma/netic al păm ntului (�dipol� (i �non.ceastă teorie se potrive(te cu datele paleoma/netice istorice (i actuale' (i se acordează cel mai %ine cu dovezile despre schim%ările rapide"14 Rezultatul principal este că ener/ia totală a c mpului (nu intensitatea la suprafaţă) a scăzut !ntotdeauna cel puţin la fel de repede ca !n prezent" 3a această rată' c mpul nu ar putea avea o vechime mai mare de 36. M#"te strat#ri s#nt <1mp(t#rite< prea str&ns.ul mitocondrial i.ceasta este clară' %azată pe fizica sănătoasă' (i e&plică multe caracteristici ale c mpului= crearea lui' inversarea rapidă din timpul potopului %i%lic' cre(terile (i descre(terile intensităţii la suprafaţă p nă !n vremea lui Hristos' (i o scădere continuă de atunci !ncoace"1< . În multe zone muntoase' straturi de mii de metri /rosime sunt !ndoite (i H!mpăturiteH !n forma acului de păr" *cala temporală /eolo/ică convenţională spune că aceste formaţiuni au fost !n/ropate ad nc (i solidificate timp de sute de milioane de ani !nainte de a fi !ndoite" 1u toate acestea' H!mpăturireaH a avut loc fără rupere' cu raze at t de mici !nc t !ntrea/a formaţiune tre%uia să fie !ncă umedă (i nesolidificată !n momentul !ndoirii" .B#.666 %e ani"17 5.io"o)ic se %escomp#ne prea rapi%.ceasta implică faptul că H!mpăturireaH a avut loc la doar c&te$a mii %e ani după depozitare"1+ =.ar fi putut menţine c mpul său ma/netic timp de miliarde de ani sunt foarte comple&e (i nu concordă" 0&istă o e&plicaţie creaţionistă mult mai %ună" . Radioactivitatea naturală' mutaţiile (i descompunerea de/radează rapid . Materia"#" .

ul nu poate e&ista !n medii naturale mai mult de /6.ar fi tre%uit conform scalei temporale convenţionale"55 )n radiohalourile ?oloniului.B# par a fi fost recuperate de la fosile presupuse a avea o v rstă mult mai mare= oase de neanderthalieni' insecte prinse !n chihlim%ar' (i chiar de la fosile de dinozauri" 1E Iacterii presupuse a avea o vechime de 250 de milioane de aniau fost re!nviate' se pare fără nici o stricăciune a . Radiohalourile sunt cercuri de culoare formate !n $urul particulelor microscopice de minerale radioactive din cristale" 0le sunt dovezi fosile ale de/radării radioactivităţii"51 Radiohalourile ?oloniului.B#.666 %e ani"1-" 0&perţii !n .000 de ani p nă la doar .B# insistă asupra faptului că .51E �orfan� nefiind de /ăsit vreo urmă a elementelor lor �mamă�' ne conduce la concluzia unei %e)ra%ari n#c"eare acce"erate (i la o formare foarte rapidă a mineralelor asociate"5<' 54 /6. Ra%ioacti$itatea osi"e"or sc#rtea8( �ere"e� )eo"o)ice "a c&'i$a ani.518 �comprimat� indică faptul că formaţiunile din Kurasic' 9riasic (i 0ocen din platoul 1olorado au fost depozitate la %oar c&te$a "#ni unul de celălalt' (i nu la sute de milioane de ani distanţă' c t i. +rea m#"t he"i# 1n minera"e..B#.ului"1C Jesut superficial (i celule san/uine de la un dinozaur i.666 %e ani' (i cu toate acestea (iruri intacte de .au uluit pe e&perţi"58 >.forţat recent pe cercetători să revizuiască v rsta �0vei mitocondriale� de la 200. Lraniul (i toriul /enerează atomi de heliu pe măsură ce se descompun !n /rafit" Ln studiu pu%licat !n Journal of Geophysical Research a arătat că o asemenea cantitate de heliu - .

+rea p#'ine sche"ete %in epoca %e piatr(.14 să opereze astfel !nc t să nu contamineze pro%ele din e&terior . fiind contactate de creaţioni(ti' au confirmat asemenea o%servaţii pentru pro%e de căr%une (i chiar pentru cam o duzină de diamante' care nu pot fi contaminate cu car%on recent" .produsă !n cristalele de zirconiu din piatra /ranitică precam%riană !ncinsă' din ad nc' nu a avut timp să se evacueze" 1u toate că pietrele conţin produse nucleare de descompunere care ar corespunde unei perioade de 1. +rea m#"t car.au străduit să o elimine' (i nu pot oferi nici o e&plicaţie pentru ea" În ultima vreme' cele mai %une la%oratoare din lume .o foarte puternică dovadă a faptului că păm ntul este vechi doar de c teva mii' iar nu milioane de aniM /3. 1u perioada sa scurtă de !n$umătăţire � 7"-88 de ani �' nici un atom de car%on 14 nu ar tre%ui să mai e&iste !n zăcămintele de car%on mai vechi de 578"888 de ani" 9otu(i toate sursele naturale de car%on /ăsite mai $os de straturile din ?leistocen (0poca de .666 (G 5888) %e ani"5+ . E .ceste pro%e se constituie !ntr.5 miliarde de ani' măsurătorile recente ale ratelor de pierdere a heliului din zircon arată că heliul se scur/e doar de .ceasta nu este doar o dovadă a tinereţii păm ntului' ci (i e&plicatie pentru ratele de !n$umătăţire foarte accelerate ale nucleilor' comprim nd enorm' !n c teva mii de ani' scalele temporale %azate pe radioizotopie" //.. care au !nvăţat !n ultimele două decenii de măsurători cu 1.heaţă) conţin cantităţi semnificative de car%on 14' cu toate că asemenea straturi se presupune că ar avea milioane sau miliarde de ani vechimeM 3a%oratoarele care operează cu car%on 14 convenţional cunosc această anomalie !ncă de la !nceputul anilor E8�' s.on /9 1n strat#ri"e )eo"o)ice %in a%&ncime.

A)ric#"t#ra este prea recent(.ntropolo/ii evoluţioni(ti susţin că Homo sapiens e&ista cu cel puţin 1 5. Istoria este prea recent(. 1onform evoluţioni(tilor' Homo sapiens.000 de ani !nainte ca a/ricultura să !nceapă să devină o ocupaţie'5E timp !n care populaţia mondială de oameni a fost practic constantă' !ntre 1 (i 18 milioane" În tot acel timp' morţii erau !n/ropaţi' deseori' !mpreună cu o%iecte" Bacă scala temporală evoluţionistă ar fi corectă' oasele !n/ropate ar tre%ui să reziste pentru mult mai mult de 588"888 de ani' (i foarte multe din presupusele E milioane de schelete din epoca de piatră ar tre%ui să fie !ncă prezente ((i cu si/uranţă cu artefacte !n/ropate)" 1u toate acestea' au fost /ăsite doar c teva mii" .000 !nainte de a !ncepe să producă scrieri' cam acum 9.ceasta !nseamnă că epoca de piatră a fost mult mai scurtă dec t presupun evoluţioni(tii' c&te$a mii %e ani !n multe zone" /7.ul epocii de piatră a e&istat timp de 1!0. dacă au fost lipsiţi vreodată" /9. ?erpectiva evoluţionistă !i prezintă pe oameni ca v nători (i cule/ători timp de 1 5.000 de ani pe perioada epocii de piatră' !naintea descoperirii a/riculturii' cu mai puţin de 18"888 de ani !n urmă" 9otu(i' dovezile arheolo/ice arată că omul epocii de piatră era la fel de inteli/ent ca (i noi" 0ste foarte impro%a%il ca nici unul din cei E milioane de oameni menţionaţi anterior nu ar fi descoperit faptul că plantele cresc din seminţe" 0ste mult mai pro%a%il că oamenii au fost lipsiţi de a/ricultură o sc#rt( perioa%( %e timp după potop ..666 %e ani" >mul preistoric a construit monumente me/alitice' a pictat super%e picturi rupestre' (i a ţinut evidenţa fazelor lunii"<8 Be ce ar fi tre%uit atunci să a(tepte 588 de milenii !nainte de a folosi aceea(i !ndem nare pentru a ţine evidenţa istorieiN *cala temporală din *f nta *criptură este mult mai pro%a%ilă"<1 C .:.666 .

P" Ri&' and :" RieDe' )nner spiral structure of the /ala&y :71' #ature <+4=<1<�<17 (Kuly 55' 1CC<)" <" Bavies' @"' Bistri%ution of supernova remnants in the /ala&y' ?roceedin/s of the 9hird )nternational 1onference on 1reationism' vol" ))' 1reation *cience QelloRship (1CC4)' ?itts%ur/h' ?.Solo/ie BynamiTue et de .mazon River suspended sediment and its reaction Rith seaRater' .e&chan/e characteristics of .Re erin'e 1" *cheffler' H" and 0lsasser' H"' ?hysics of the ." and B" R" Humphreys' 9he sea�s missin/ salt= a dilemma for evolutionists' ?roceedin/s of the *econd )nternational 1onference on 1reationism' vol" ))' 1reation *cience QelloRship (1CC1)' ?itts%ur/h' ?.cta 4<=-+.eophysical Research' C<(I15)=14'C<<�14'C48 (18 Becem%er 1CEE)" E" :ey%ecD' :"' 1oncentrations des eau& fluviales en elements ma$eurs et apports en solution au& oceans' Revue de .�--C (1C-C)" 18" .eolo/y' vol" 188' pp" 757�744 (1CC5)" -" Hay' P" P"' et al"' :assAa/e distri%ution and composition of sediments on the ocean floor and the /lo%al rate of sediment su%duction' Kournal of .ustin' *" .' pp" 1-7�1E4' order from http=AA RRR"icc8<"or/Aproceedin/s"htm" 4" *teidl' ?" Q"' ?lanets' comets' and asteroids' Besi/n and >ri/ins in ." :ulfin/er' ed"' 1reation Research *ociety IooDs (1CE<)' order from http=AARRR"creationresearch"or/A" 7" Phipple' Q" 3"' IacD/round of modern comet theory' #ature 5+<=17�1C (5 *eptem%er 1C-+)" 3evison' H" Q" et al" *ee also= 9he mass disruption of >ort 1loud comets' *cience 5C+=5515�5517 (51 Kune 5885)" +" :illiman' Kohn B" and Kames ?" :" *yvitsDi' .4erla/ (1CE-) Ierlin' pp" <75 �<7<' 481�41<" 5" B" OaritsDy' H.' pp" 1-�<<' order from http=AARRR"icc8<"or/Aproceedin/s"htm" 11" #evins' *"' U.ustin' *" .ala&y and )nterstellar :atter' *prin/er.So/raphie ?hysiTue 51(<)=517 (1C-C)" C" *ayles' Q" 3" and ?" 1" :an/elsdorf' 1ation.eomorphicAtectonic control of sediment dischar/e to the ocean= the importance of small mountainous rivers' 9he Kournal of ."V' 0volution= the oceans say noM' )1R 18 .eochimica et 1osmochimica .stronomy' pp" -<�18+' .

" >" ?oinar' Kr" .= still %usy after death' *cience 57<=1<74�1<7+ (58 *eptem%er 1CC1)" 1ano' R" K"' H" #" ?oinar' #" K" ?ieniazeD' .eo:a/"htm" 1<" Humphreys' B" R"' Reversals of the earth�s ma/netic field durin/ the .pril 1CC7)" 17" Humphreys' B" R"' ?hysical mechanism for reversals of the earth�s ma/netic field durin/ the flood' ?roceedin/s of the *econd )nternational 1onference on 1reationism' vol" ))' 1reation *cience QelloRship (1CC1)' ?itts%ur/h' ?.million.yearold Reevil' #ature <+<=7<+�E (18 Kune 1CC<)" @rin/s' :"' .' pp" 11<�15+' out of print' contact http=AARRR"icc8<"or/Aproceedin/s"htm for help in locatin/ copies" 1-" ." .year." and K" B" :orris' 9i/ht folds and clastic diDes as evidence for rapid deposition and deformation of tRo very thicD strati/raphic seTuences' ?roceedin/s of the Qirst )nternational 1onference on 1reationism' vol" ))' 1reation *cience QelloRship (1CE+)' ?itts%ur/h' ?.ncient B#. seTuences and the ori/in of modern humans' 1ell C8=1C�<8 (Kul 11' 1CC-)" 3indahl' 9' LnlocDin/ nature�s ancient secrets' #ature 41<=<7E�<7C (5.mplification and seTuencin/ of B#.ustin' *" .old halotolerant %acterium from a primary salt crystal' #ature 48-=EC-�C88 (1C >cto%er 5888)" 11 . from a 158�1<7.enesis flood' ?roceedin/s of the Qirst )nternational 1onference on 1reationism' vol" ))' 1reation *cience QelloRship (1CE+)' ?itts%ur/h' ?."' 1ali%ratin/ the mitochondrial clocD' *cience 5-C=5E�5C (5 Kanuary 1CCE)" 1E" 1herfas' K"' .*eptem%er 5881)" 1C" 4reeland' R" H"'P" B" RosenzRei/' and B" P" ?oRers' )solation of a 578 million.)mpact #o" E (#ov" 1C-<) )nstitute for 1reation Research' http=AARRR"icr"or/Apu%sAimpA" 15" Humphreys' B" R"' 9he earth�s ma/netic field is still losin/ ener/y' 1reation Research *ociety Wuarterly' <C(1)=< �1<' Kune 5885" http=AARRR"creationresearch"or/AcrsTAarticlesA<CA<CX1A." *tone' R" P" *chmitz' H" @rainitzDi' :" *toneDin/' and *" ?YY%o' #eandertal B#.' pp" 15C�145' order from http=AARRR"icc8<"or/Aproceedin/s"htm" 1+" .' pp" 11<�15+' out of print %ut contact http=AARRR"icc8<"or/Aproceedin/s"htm for help in locatin/ copies" 14" 1oe' R" *"' :" ?rSvot' and ?" 1amps' #eR evidence for e&traordinarily rapid chan/e of the /eoma/netic field durin/ a reversal' #ature <-4=+E-�C5 (58 .cra' and .i%%ons .

rchived at http=AARRR"icr"or/ApdfAresearchAR.' pp" 54<�5+-' order from http=AARRR"icc8<"or/Aproceedin/s"htm" ." Qlea/le' *trati/raphic placement and a/e of modern humans from @i%ish' 0thiopia' #ature 4<<(-85-)=-<<�-<+ (1.merican .58" *chReitzer' :"' K" 3" Pittmeyer' K" R" Horner' and K" @" 9oporsDi' *oft.L1.entry' R" 4" ' P" H" 1hristie' B" H" *mith' K" Q" 0mery' *" .lish' and 0" H" :cIay' Bifferential helium retention in zircons= implications for nuclear Raste containment' .flood model' ?roceedin/s of the Qifth )nternational 1onference on 1reationism' vol" ))' 1reation *cience QelloRship (588<)' ?itts%ur/h' ?." Reynolds' R" PalDer' *" *" 1hristy' and ?" .9issue vessels and cellular preservation in 9yrannosaurus re&' *cience 58-=1C75�1C77 (57 :arch 5887)" 51" .entry' R" 4"' Radioactive halos' ." . 14X?osterXIaum/ardner"pdf" 5E" :cBou/all' )"' Q" H" IroRn' and K" .eophysical Lnion' Bec" 588<' http=AARRR"icr"or/ApdfAresearchA. ..rmita/e' Radiohalos�a tale of three /ranitic plutons' ?roceedin/s of the Qifth )nternational 1onference on 1reationism' vol" ))' 1reation *cience QelloRship (588<)' ?itts%ur/h' ?."pdf" 57" ..lso archived on the )1R Re%site at http=AARRR"icr"or/ApdfAresearchA)11R.entry' R" 4"' Radiohalos in a radiochronolo/ical and cosmolo/ical perspective' *cience 1E4=+5�++ (7 .*and:.nnual RevieR of #uclear *cience 5<=<4-� <+5 (1C-<)" 55" ." 3" .' pp" 15-�145" .entry' Radiohalos in coalified Rood= neR evidence relatin/ to time of uranium introduction and coalification' *cience 1C4=<17�<1E (17 >cto%er 1C-+)" 5<" ." and :" H" .eophysical Research 3etters C(18)=115C�11<8 (>cto%er 1CE5)" 5+" Humphreys' B" R' et al"' Helium diffusion a/e of +'888 years supports accelerated nuclear decay' 1reation Research *ociety Wuarterly 41(1)=1�1+ (Kune 5884)" *ee archived article on folloRin/ pa/e of the 1R* Re%site= http=AARRR"creationresearch"or/AcrsTAarticlesA41A41X1AHelium"htm" 5-" Iaum/ardner' K" R"' et al"' :easura%le 141 in fossilized or/anic materials= confirmin/ the youn/ earth creation.Qe%ruary 5887)" 15 .entry' R" 4"' .90X)11XIaum/ardner"pdf" *ee poster presented to ." .B)>H.3>*.pril 1C-4)" 54" *nellin/' .

e 1n s#s'inerea teoriei "or."' 0&plorin/ the mind of )ce .eo/raphic 14-=+4�EC (Kanuary 1C-7)" <1" Britt' K" >"' :an�s earliest %e/innin/s= discrepancies in evolutionary timeta%les' ?roceedin/s of the *econd )nternational 1onference on 1reationism' vol" ))' 1reation *cience QelloRship (1CC1)' ?itts%ur/h' ?."ishment-#" 4tiin'i icA 1n ci#%a "ipsei oric(rei %o$e8i o..se" Bacă ar fi fost un proces real' evoluţia ar fi tre%uit să ai%ă loc !ncă' (i ar tre%ui să e&iste multe forme [tranziţionale” pe care să le putem o%serva" 1eea ce vedem !nsă' este doar un (ir de specii distincte de plante (i animale cu multe variaţii "n#untrul 1< . E$o"#'ia n# se petrece ac#m În primul r nd' lipsa unui „caz” pentru evoluţie decur/e clar din faptul că niciodată nu a fost văzută petrec ndu.5C" Beevey' 0" *"' 9he human population' *cientific .i"A ap(rat c# pasi#ne %e esta. Aceast( sit#a'ie ci#%at( este pe sc#rt %oc#mentat( aici prin citarea %ec"ara'ii"or recente a"e #nor e$o"#'ioni4ti %e marc(A 1n care ace4tia a%mit "ipsa %e pro.i"e a macroe$o"#'iei *a%ic(A a e$o"#'iei %intr-#n e" %istinct %e or)anism 1n a"t#".ser$a.merican 58<=1C4�584 (*eptem%er 1C+8)" <8" :arshacD' . Aceste %ec"ara'ii arat( c( e$o"#'iaA "a orice scar(A n# se petrece 1n pre8entA 4i n# s-a petrec#t nicio%at( 1n trec#t./e man' #ational . Cre%in'a 1n e$o"#'ie este #n enomen remarca.' pp" -<�-E' order from http=AARRR"icc8<"or/Aproceedin/s"htm" *ursa articolului= )mpact Z<E4' Kune 5887 Procesul ştiinţific împotriva evoluţionismului Partea I ?enr@ Morris *tra%#cere %e +a#" Cocei.

fiecărei specii' dar cu foarte clare \ (i' se pare' \ de netrecut /oluri !ntre specii" Be e&emplu' sunt multe varietăţi de c ini (i de pisici' dar nici o [cisică” sau [p ine”" .semenea variaţii sunt frecvent numite microevoluţie' (i aceste minore schim%ări orizontale (sau re/resive) se petrec destul de des' dar ele nu consituie cu adevărat o evoluţie [verticală”" .eneticienii evoluţioni(ti au e&perimentat des pe drosofila melano$aster (cele%ra „musculiţă de oţet) (i pe alte specii ce se reproduc rapid induc nd schim%ări mutaţionale !n speranţa că acestea vor conduce la specii noi (i !m%unăţăţite' dar acestea nu au reu(it a.se astăzi" 0i o%i(nuiau să pretindă că adevăratele dovezi ale evoluţiei rezidă !n arhiva fosiliferă' !nsă adevărul este că miliardele de fosile cunoscute nu conţin nici 14 .(i !ndeplini o%iectivul" #ici o specie cu adevărat nou nu a fost produsă niciodată" Ln evoluţionist de marcă contemporan' Keffrey *chRartz' profesor de antropolo/ie la Lniversitatea din ?itts%ur/h' a admis= [""" pro%lema era (i este !n continuare faptul că' cu e&cepţia afirmaţiei lui Bo%zansDy despre o nouă specie de drosophilla' formarea unor noi specii' prin orice fel de mecanism' nu a fost o%servată" 1 :etoda (tiinţifică tradiţională necesită o%servaţia e&perimentală (i repeta%ilitatea" Qaptul că macroevoluţia (spre deose%ire de microevoluţie) nu a fost o%servată niciodată se pare că o e&clude pe aceasta din domeniul (tiinţei verita%ile" 1hiar (i 0rnst :ayr' decanul evoluţioni(tilor !n viaţă' fost profesor de %iolo/ie la Harvard' care a afirmat că evoluţia este [un adevăr simplu”' este de acord totu(i că evoluţionismul este [o (tiinţă istorică” pentru a cărei e&plicare [le/ile (i e&perimentele sunt metode neadecvate”5" #imeni nu poate vedea !n fapt evoluţia !n acţiuneM E$o"#'ia n# a a$#t "oc nicio%at( 1n trec#t 0voluţioni(tii răspund de o%icei la critica de mai sus susţin nd că evoluţia se petrece prea lent pentru ca noi să o putem o%serva petrec ndu.

ului răm n neclare""" investi/atorii au propus multe ipoteze' dar dovezile !n favoarea fiecăreia sunt !n cel mai %un caz fra/mentare” + 17 .numite veri/i lipsă' ma$oritatea pa"eonto"o)i"or s. viaţă la evoluţia omului din maimuţă trec nd prin evoluţia verte%ratelor din neverte%rate' este !n mod iz%itor lipsită de forme intermediare= toate veri/ile lipsesc din arhiva fosiliferă' a(a cum lipsesc (i din lumea prezentă" 1u privire la ori/inea vieţii' un cercetător de seamă !n domeniul său' 3eslie >r/el' după ce arată că nici proteinele nici acizii nucleici nu puteau apare una fără cealaltă' concluzionează [6i astfel' la prima privire' cineva ar putea tra/e concluzia că de fapt viaţa nu ar fi putut apare niciodată prin mi$loace chimice"”7 Qiind un „evoluţionist total”' Br" >r/el nu poate accepta o asemenea concluzie" În consecinţă' el speculează afirm nd că este posi%il ca .au /ăsit !n situaţia !n care !n aceasta erau numai /oluri' fără nici un semn de „intermediare” transformaţionale !ntre speciile fosilifere documentate"4 Întrea/a istorie a evoluţiei de la apariţia vieţii din non.o continuă stare de mi(care""" a rezultat lo/ic că arhiva fosiliferă ar tre%ui să a%unde de e&emple de forme tranziţionale mer/ nd de la cele mai puţin evoluate la cele mai evoluate”< 1hiar (i cei care cred !ntr.r tre%ui' deci' să e&iste un număr considera%il de structuri tranziţionale adevărate păstrate !n fosile (!n fond' e&istă acolo miliarde de structuri netran%iţionale)" Bar (cu e&cepţia c torva creaturi foarte !ndoielnice precum controversatul „dinozaur cu pene” (i pretinsele „%alene mer/ătoare”) acestea nu sunt de /ăsit" În loc să umple /olurile din arhiva fosiliferă cu a(a.măcar o sin/ură formă care să prezinte fără echivoc structuri tranziţionale !n procesul de evoluţie" [Bat fiind că evoluţia' conform lui BarRin' era !ntr.altul mai comple&" .ul (.cidul Ri%o#ucleic) să fi apărut primul' dar apoi este nevoit să admită totu(i că= [0venimentele precise care au dat na(tere .R#.o evoluţie rapidă recunosc că ar fi nevoie de un număr considera%il de /eneraţii pentru ca un anumit [fel” să evolueze !ntr.R#.

un tu% de testare era la !ndem na (tiinţei e&perimentale" Bin păcate' asemenea e&perimente nu au pro/resat mai departe dec t prototipul ori/inal' lăs ndu.stfel de „pete al%e” e&istă din a%undenţă" Ln foarte !nver(unat oponent al (tiinţei creaţiei' paleontolo/ul #iles 0ldred/e' a recunoscut că dacă e&istă' dovezi de tranziţii evolutive !n arhiva fosiliferă' acestea sunt foarte (u%rede" În rest' lucrurile răm n la fel" [0ste un adevăr simplu (i de ne!nlăturat faptul că practic toţi mem%rii unei populaţii răm n !n principiu sta%ili' cu fluctuaţii minore' pe !ntrea/a lor durata"""”18 .o electric' (i a a(teptat" 0l a descoperit apoi că aminoaci8i (i alte mo"ec#"e comple&e fundamentale se acumulau pe fundul aparatului" Bescoperirea a dat un uria( av nt investi/aţiei (tiinţifice asupra ori/inii vieţii" Într.au schim%at pe perioada duratei lorN 1+ .celulare ale perioadei cam%riene" 1hiar (i evoluţionistul do/matic .tunci cum a$un/ evoluţioni(tii la ar%orii lor evolutivi' de la fosile de or/anisme care nu s.9raducere= [#u se cunoa(te nici o cale prin care viaţa să fi putut apare de la sine" Bin păcate' două /eneraţii de studenţi au fost !nvăţaţi că faimosul e&periment al lui *tanley :iller pe un amestec /azos' a demonstrat practic ori/inea naturalistă a vieţii" Bar nu este a(aM :iller a pus tot lucrul !ntr.ould admite că= [0&plozia cam%riană a fost cel mai remarca%il (i eni/matic eveniment din istoria vieţii” E 3a fel de eni/matic este felul cum o oarecare creatură neverte%rată din oceanul străvechi' cu toate părţile importante pe dinafară' a reu(it să evolueze !n prima verte%rată \ adică primul pe(te \ care are toate părţile importante !n interior" [9otu(i trecerea de la neverte%rate la primii pe(ti cu coloană verte%rală este !ncă !nvăluită !n mister' lăs nd loc multor teorii”C .adevăr' pentru c tva timp a părut ca (i cum crearea vieţii !ntr.ne cu un /ust amar din supa primordială” 3a fel' nu e&istă nici un indiciu despre modul !n care or/anisme unicelulare din lumea primordială ar fi putut evolua !n vastul (ir de neverte%rate comple&e multi.o sferă' a !ncărcat.

B# (i alte tipuri de pro%e /enetice de la animale actuale' pentru a !ncerca a pune la punct un scenariu evolutiv care să se potrivească" Bar aceste pro%e /enetice !n realitate nu a$ută nici ele prea mult' pentru că ele contrazic dovezile fosile" [0fectul /eneral este că i"o)enetica moleculară nu este !n nici un fel at t de cinstită (i limpede pe c t credeau pionierii ei""" Binamica %izantină a schim%ării )enom#"#i are multe alte consecinţe pentru filo/enetica moleculară' inclusiv faptul că )ene diferite dezvăluie lucruri diferite”1< Recapitul nd datele /enetice ale oamenilor' alt autor concluzionează' mai de/ra%ă pesimist= [1hiar (i !n cazul datelor secvenţei de .o manieră liniară simplă sau pro/resivă \ noile trăsături sunt deseori [tăiate (i lipite” pe diferite /rupuri !n timpuri diferite”11" În ce prive(te formele intermediare maimuţăAom' acela(i lucru este vala%il' de(i antropolo/ii le.B#' nu avem acces direct la procesele evoluţiei' a(a !nc t reconstrucţia o%iectivă a trecutului dispărut poate fi realizază numai prin ima/inaţia creativă”14 Bin moment ce nu e&istă vreo dovadă cu adevărat (tiinţifică a faptului că evoluţia are loc !n prezent sau a avut vreodată loc !n trecut' este rezona%il să concluzionăm că 1- .ntropolo/ii au suplimentat e&trem de fra/mentarele lor pro%e fosile cu pro%e . E milioane de ani p nă la momentul !n care oamenii (i cimpan8eii ar fi derivat dintr.au căutat cu !nfri/urare timp de mulţi ani" :ulte forme au fost propuse' dar toate au fost respinse pe r nd" [9ot ceea ce ne pot arăta paleoantropolo/ii după mai %ine de 188 de ani de investi/aţii sunt rămă(iţe de la mai puţin de 5888 dintre !nainta(ii no(tri" 0i au folosit acest amestec de mandi%ule' oase (i cranii fosilizate' !mpreună cu dovezi moleculare de la specii „!n viaţă”' pentru a pune cap la cap o linie descendentă de oameni care mer/e !napoi de la 7 .un strămo( comun”15 .[ Bescoperirile fosile pot !ncurca tentativele de a construi simpli ar%ori evolutivi \ fosile din perioade cheie sunt deseori nu intermediare' ci mai de/ra%ă forme care nu definesc trăsături ale mai multor /rupuri diferite""" În /eneral' se pare că /rupurile ma$ore nu sunt a(ezate !ntr.

"' .nnual RevieR of 0colo/y and *ystematics (vol" 5+' 1CC7)' p" <4<" *ursa articolului= )mpact' Z<<8' Becem%er 5888 1E .evoluţia nu este un fapt aparţinător (tiinţei' a(a cum pretind mulţi" Be fapt' nici măcar nu este (tiinţă' ci un sistem ar%itrar %azat pe credinţa !n naturalismul universal" Re erin'e 1" Keffrey H" *chRartz' *udden >ri/ins (#eR ]orD" Kohn Piley' 1CCC)' p" <88" 5" 0rnst :ayr' [BarRin^s )nfluence on :odern 9hou/ht'” *cientific .ould' [9he 0volution of 3ife'” chapter 1 in 0volution= Qacts and Qallacies" ed" %y K" Pilliam *chopf (*an Bie/o' 1." 9aDahata' [.cademic ?ress' 1CCC)' p" C" C" K" >" 3on/' 9he Rise of Qishes (Ialtimore= Kohn HopDins Lniversity ?ress' 1CC7)' p" <8" 18" #iles 0ldred/e' 9he ?attern of 0volution (#eR ]orD2 P" H" Qreeman and 1o"' 1CCE)' p" 17-" 11" #eil *hu%in' [0volutionary 1ut and ?aste'” #ature (vol" <4C" Kuly 5' 1CCE)' p"15" 15" 1olin 9ud/e' [Human >ri/ins Revisited'” #eR *cientist (vol" 14+" :ay 58' 1CC7)' p" 54" 1<" Ro/er 3eRin' [Qamily Qeud”' #eR *cientist (4ol" 17-" Kanuary 54' 1CCE)' p" <C" 14" #" .enetic ?erspective on the >ri/in and History of Humans'” .merican (vol" 5-1" >cto%er 1CC4)' p" -E" +" )%id' p" E<" -" :assimo ?i/liucci' [Phere Bo Pe 1ome QromN” *Deptical )nTuirer (vol" 5<" *eptem%erA >cto%er 1CCC)' p" 54" E" *tephen Kay .merican (vol" 5E<" Kuly 5888)' p" E<" <" Keffrey H" *chRartz' op" cit"' p"EC" 4" )%id" 7" 3eslie 0" >r/el' [9he >ri/in of 3ife on the 0arth'” *cientific .

stfel' ar/umentele (i dovezile !mpotriva evoluţiei sunt' !n acela(i timp' dovezi pozitive pentru creaţie" !o$e8i"e echi$oce %in )enetic( 1u toate acestea' din cauza lipsei oricărei dovezi directe pentru evoluţie' evoluţioni(tii !(i !ndreaptă atenţia din ce !n ce mai mult către dovezi circumstanţiale du%ioase' cum ar fi 1C .m o%servat din declaraţiile unor savanţi evoluţioni(ti de marcă faptul că nici o adevărată evoluţie verticală a unui or/anism către un altul mai comple& nu a fost o%servată' !n !ntrea/a istorie a umanităţii" .lte declaraţii asemănătoare ale evoluţioni(tilor recunosc faptul că nici un e&emplu de asemenea tranziţii evolutive nu a fost !ncă documentat !n miliardele de rămă(iţe fosile din presupusele ere /eolo/ice din trecut" Be fapt' aceste dovezi ne/ative !mpotriva evoluţiei reprezintă' !n acela(i timp' puternice dovezi pozitive ale creaţiei" 0le sunt' de fapt' predicţii specifice %azate pe modelul creaţionist al ori/inilor" 1reaţioni(tii' !n mod evident' ar prezice /oluri omniprezente !ntre /enurile de creaturi' cu multe variaţii capa%ile de a apare !năuntrul fiecărui /en' pentru a permite fiecărei specii să facă faţă schim%ărilor de mediu fără a dispare" 1reaţioni(tii ar anticipa' de asemenea' că orice �schim%are verticală� !n comple&itatea or/anizată ar fi retro/radă' din moment ce 1reatorul (prin definiţie) ar crea lucrurile �%une foarte�" .Procesul ştiinţific împotriva evoluţionismului Partea a II-a Henry :orris (traducere de +a#" Cocei) .

B# similare !n două or/anisme diferite dovedesc descendenţa evolutivă comună" #ici unul dintre ar/umente nu este valid" #u e&istă nici un motiv pentru care 1reatorul să nu poată sau să nu dorească să folosească acela(i tip de cod /enetic %azat pe .B#.parentele mici diferenţe !ntre .ul !nsu(i este !n sine o dovadă' deoarece este comun tuturor or/anismelor" :ai des folosit este ar/umentul că structuri .ul uman (i cel al cimpanzeului produc !n mod evident diferenţe foarte mari !n respectiva lor anatomie' inteli/enţă etc" *imilitudinile superficiale dintre toate maimuţele (i fiinţele umane nu reprezintă nimic !n comparaţie cu diferenţele' !n orice sens= practic sau o%serva%il" 1u toate acestea' evoluţioni(tii' devenind din ce !n ce mai nemulţumiţi de refuzul arhivei fosilifere de a se constitui !ntr.B# pentru toate formele de viaţă create de 0l" .ului' ale anatomiei' ale dezvoltării em%rionare' sau de orice alt fel � sunt e&plicate mai %ine !n termenii unei creaţii de către un Besi/ner comun dec t !n termenii unei relaţii evoluţionare" :arile diferenţe dintre or/anisme au o semnificaţie mai mare dec t similitudinile' iar evoluţionismul nu are nici o e&plicaţie pentru acestea dacă ele toate sunt presupuse a fi avut acela(i strămo(" 1um ar putea apare' !n primul r nd' aceste /oluri imense !ntre tipuri' prin orice proces naturalN . un martor al evoluţiei din cauza omniprezenţei /olurilor acolo unde ar tre%ui să fie forme tranziţionale' au promovat recent 58 .ul lor !n comun cu oamenii" .B#.similitudini !n .B# similare' !n comparaţie cu' să spunem' diferenţele !n .cest lucru nu este !nsă deloc surprinzător' av nd !n vedere multele asemănări fiziolo/ice dintre oameni (i cimpanzei" Be ce ar fi anormal ca ei să ai%ă structuri .B# sau alte componente %iochimice' !n căutarea �dovezii� că evoluţionismul ar fi un fapt (tiinţific" Ln număr de evoluţioni(ti au susţinut chiar că .B#.ul inteli/ent (i pentru creaţie' iar nu pentru evoluţie" 1el mai frecvent citat e&emplu de acest fel este �similaritatea� dintre om (i cimpanzeu' av nd !n vedere că cimpanzeii au mai mult de C8F din .B# dintre oameni (i păian$eniN *imilitudinile � fie ale .B#.ceasta reprezintă un ar/ument pentru desi/n.

.B#.. !inamica schim.. 0ste deci /re(it a decide că . numitele �pseudo/ene�' nu au nici o funcţie" . Baci"e s#nt mai aproape 1nr#%ite c# %e" inii %ec&t s#nt c# caii. Ornitorinc#".ceasta este doar o recunoa(tere a i/noranţei (i un o%iect al cercetării fructuoase" ?recum a(a.%undenţa a(a..ul (i alte pro%e /enetice ca dovezi ale evoluţiei" 9otu(i' acest demers este deseori inconsistent' nu doar cu arhiva fosiliferă' ci si cu morfolo/ia comparativă a creaturilor" 1oment nd pe mar/inea c torva dintre numeroasele anomalii din istoria /eneticii' Br" Ro/er 3eRin rezumă astfel situaţia' a(a cum am luat aminte (i !n partea ) a acestei serii= �E ect#" )enera" este c( i"o)enetica mo"ec#"ar( n# este 1n nici #n e" at&t %e cinstit( 4i "impe%e pe c&t cre%ea# pionierii ei..numitului �...ul rezidual' chiar (i a(a.B# rezidual� !n codul /enetic a fost oferit de asemenea ca un tip special de dovadă pentru evoluţie' !n special acele /ene care' cred ei' au suferit mutaţii' uneori numite �pseudo/ene�<" 1u toate acestea' astăzi se acumulează dovezi care arată că aceste /ene' presupuse a fi inutile' !ndeplinesc de fapt funcţii utile" �A# ost %e2a %escoperite s# iciente )ene pentr# a ar(ta c( ceea ce s-a cre8#t o%at( a i )#noi este c# si)#ran'( transmis 1n co% 4tiin'i ic�9..B#.numitele �or/ane vesti/iale� ale omului' odată considerate ca dovezi ale evoluţiei' sunt astăzi cunoscute ca av nd funcţii specifice' (i .B#.(rii )enom#"#i are multe a"te consecin'e pentr# i"o)enetica mo"ec#"ar(A inc"#si$ apt#" c( )ene %i erite %e8$("#ie "#cr#ri %i erite�/ 3eRin menţionează doar c teva contradicţii tipice produse de acest tip de dovezi !n relaţie cu mai tradiţionalele �pro%e� darRiniste" �Scorpia e"e antA a4e8at( %e ana"i8a tra%i'iona"( "a or%in#" insecti$ore"or. este %e apt m#"t mai 1nr#%it( c#.. a%e$(rat#" e"e ant. se a "( pe aceea4i treapt( e$o"#ti$( c# can)#rii 4i #r4ii Coa"a� 3 0&istă multe alte comparaţii (i mai %izare produse de această a%ordare" .ul rezidual (i pseudo/enele sunt foarte pro%a%il folositoare !n mod specific or/anismului' chiar dacă acele funcţii au fost sau nu descoperite !ncă de oamenii de (tiinţă" 51 .

( o #n%a'ie care este in%epen%ent( %e apt#" c( materia este comp#s( %in partic#"e 1n interac'i#ne� : .(a cum am văzut' chiar (i evoluţioni(tii sunt nevoiţi să recunoscă faptul că acest tip de dovadă (tiinţifică real# pentru evoluţie nu e&istă" > %ună !ntre%are este= &e ce toate schim%ările o'serva'ile sunt orizontale (i minore (a(a.a amintit anterior' dacă e&istă vreo dovadă o%serva%ilă a faptului că evoluţia are loc acum sau a avut vreodată loc !n trecut" . +rec#m conser$area ener)iei *�prima "e)e�.devărata pro%lemă este' a(a cum s.numita microevoluţie) sau re/resive către deterioare (i e&tincţieN Răspunsul pare a fi de /ăsit !n le/ile universal aplica%ile ale (tiinţei termodinamicii" E$o"#'ia este imposi.În cel mai %un caz' acest tip de dovezi este strict circumstanţial (i poate fi e&plicat la fel de %ine !n termenii unei creaţii primordiale suplimentată !n unele cazuri de o deteriorare ulterioară' a(a cum ne (i a(teptam conform modelului creaţionist" .utorul acestui citat se referă !n primul r nd la fizică' dar atra/e atenţia că a doua le/e a termodinamicii este 55 .ceastă le/e a entropiei este' după orice standard' una dintre cele mai %ine dovedite' universal' le/i ale naturii" 0a se aplică nu doar !n sistemele fizice (i chimice' ci de asemenea !n sistemele %iolo/ice (i /eolo/ice � de fapt' !n toate sistemele' fără e&cepţie" �Nici o e-cep'ie %e "a a %o#a "e)e a termo%inamicii n# a ost $reo%at( )(sit( � nici m(car #na min#sc#"(.A e-isten'a #nei "e)i at&t %e precise 4i at&t %e in%epen%ent( a'( %e %eta"ii"e mo%e"e"or tre.i"( ?rincipalul motiv (tiinţific pentru care nu e&istă nici o dovadă pentru evoluţie' fie !n trecut fie !n prezent (cu e&cepţia ima/inaţiei creatoare a oamenilor de (tiinţă evoluţioni(ti) este pentru că una dintre le/ile fundamentale ale naturii o !mpiedică" 3e/ea cre(terii entropiei � de asemenea cunoscută ca a doua le/e a termodinamicii � stipulează faptul că toate sistemele din lumea reală au tendinţa de a se mer/e spre dezor/anizare (i comple&itate scăzută" .#ie s( ai.

cest răspuns naiv la le/ea entropiei este tipic disimulării evoluţioniste" Bacă este adevărat că ordinea locală poate cre(te !ntr.(a st nd lucrurile' procesele %iolo/ice tre%uie să opereze' de asemenea' !n concordanţă cu le/ile termodinamicii' (i practic toţi %iolo/ii sunt de acord cu acest lucru" 0voluţioni(tii susţin cu tărie' de o%icei' că evoluţia este oricum un fapt' (i că conflictul este rezolvat av nd !n vedere că păm ntul este un �sistem deschis�' ener/ia solară fiind capa%ilă să susţină evoluţia pe parcursul erelor /eolo/ice' !n ciuda tendinţei naturale a tuturor sistemelor de a se deteriora către dezor/anizare" În acest fel' un entomolo/ evoluţionist a respins impresionanta carte recentă a lui P". .cest om de (tiinţă apără ceea ce el nume(te �capacitatea proceselor naturale de a cre(te comple&itatea� pun nd !n vedere ceea ce el nume(te un �defect� !n �ar/umentaţia !mpotriva evoluţiei %azată pe cea de a doua le/e a termodinamicii�" 6i care este acest defectN �!e4i cantitatea )enera"( %e %e8or%ine 1ntr-#n sistem 1nchis n# poate sc(%eaA or%inea "oca"( 1n(#ntr#" #n#i sistem %eschis poate cre4te chiar 4i (r( ac'i#nea #n#i a)ent inte"i)ent�.�independentă faţă de detaliile modelelor�" :ai mult' practic toţi %iolo/ii evoluţioni(ti sunt reducţioni(ti � adică' ei insistă că nu e&istă nici o forţă �vitală� !n toate sistemele vii' (i că toate procesele %iolo/ice sunt e&plica%ile !n termenii fizicii (i chimiei" .un sistem deschis dacă anumite condiţii sunt !ndeplinite' realitatea este că evoluţia nu !ndepline(te aceste condiţii" Boar afirm nd că păm ntul este Hdeschis faţă de ener/ia solarăH nu spune nimic despre cum această căldură solară %rută este convertită !n cre(terea comple&ităţii !n orice sistem' deschis sau !nchis" Realitatea este că cea mai cunoscută (i fundamentală ecuaţie a termodinamicii spune că influ&ul de căldură !ntr." Bem%sDi' &esi$n(ul inteli$ent" .un sistem deschis va cre)te entropia !n acel sistem' nu o va scădea" 9oate cazurile cunoscute de scădere a entropiei (adică de cre(tere a or/anizării) !n sisteme deschise implică un pro/ram de diri$are de vreun fel (i unul sau mai multe mecanisme de conversie a ener/iei" 5< .

pril 5888)' p" <5" +" #orman . Qresh 3ooD at 0ntropy and the *econd 3aR of 9hermodynamics'� ?hysics 9oday (vol" 7<" .0voluţia nu posedă nici unul din aceste lucruri" :utaţiile nu sunt mecanisme �or/anizatoare�' ci dezor/anizatoare (!n acord cu a doua le/e)" 0le sunt' !n mod comun' dăunătoare' c teodată neutre' niciodată %enefice (cel puţin !n cazul mutaţiilor o%servate)" *elecţia naturală nu poate /enera ordine' ci poate doar �tria� mutaţiile dezor/anizatoare care !i sunt prezentate' prin urmare conserv nd ordinea e&istentă' dar niciodată /ener nd ordine nouă" În principiu' de.adevăr' capacitatea de a depă(i această tendinţă universală' (i acesta este principalul motiv pentru care nu e&istă !ncă nici o dovadă 'ona fide a evoluţiei' !n trecut sau !n prezent" Bin declaraţiile evoluţioni(tilor !n(i(i' !n consecinţă' am !nvăţat că nu e&istă nici o dovad# )tiinţific# pentru adevărata evoluţie" *in/ura dovadă o%serva%ilă este aceea a unor schim%ări foarte limitate orizontal (sau retro/rade) !năuntrul unor limite stricte" 0voluţia nu a avut loc niciodată !n trecut' nu are loc !n prezent' (i nu ar putea avea loc niciodată" Referinţe 1" Ro/er 3eRin' �Qamily Qeud'� #eR *cientist (vol" 17-' Kanuary 54' 1CCE)' p" <C" 5" )%id"' p" <+" <" Rachel #oRaD' �:inin/ 9reasures from �KunD B#." Kohnson' �Besi/n QlaR'� .a%ia se poate concepe că evoluţia ar putea avea loc !n sisteme deschise' !n ciuda tendinţei tuturor sistemelor de a se dezinte/ra mai devreme sau mai t rziu" Bar nimeni' !ncă' nu a putut să arate că ea are' !ntr.�'� *cience (vol" 5+<' Qe%ruary 4' 1CC4)' p" +8E" 4" )%id" 7" 0" H" 3ie% and KaDo% ]n/vason' �.merican *cientist (vol" EE" :ayA Kune 5888)' p" 5-4" *ursa articolului= )mpact' Z<<8' Becem%er 5888 54 .

Ce este darwinismul? Partea I ?hillip 0" Kohnson (traducere de !(n#' Ie4ean#) Phillip E.' n" red"V intitulat HKeopardyH !n care ordinea o%i(nuită a lucrurilor este inversată" În loc de a li se adresa !ntre%ări' participanţilor li se dau răspunsuri pe %aza cărora ei vor formula !ntre%ările" .cest format al emisiunii su/erează o intuiţie din partea invitaţilor' intuiţie care poate fi aplicată (i !n cazul le/ii' al (tiinţei (i %ine!nţeles aproape !n fiecare domeniu" 1el mai important lucru nu este de a cunoa(te toate răspunsurile' c t !ntre%ările la care tre%uie să se răspundă" .ceastă intuiţie reprezintă punctul meu de plecare !n cercetarea evoluţiei darRiniene (i relaţia ei cu creaţia' deoarece darRnismul este răspunsul la foarte multe !ntre%ari" ?entru !nceput' teoria darRiniană ne spune că se poate dezvolta o anumită cantitate a diversităţii formelor de viaţă' de vreme ce avem diferite tipuri de or/anisme comple&e de$a e&istente" . Drept la 0&istă un serial de televiziune foarte popular U!n *L. Johnson este Profesor de Universitatea din California (Berkley) şi autor al mai multor c r!i "mpotriva dar#inismului.stfel' dacă o mica populaţie de păsări mi/rează pe o insulă izolată (i !n timp nu mai dezvoltă contacte cu altele' o com%inaţie de mutaţii' !mperecheri (i selecţie naturală pot cauza dezvoltarea unor caracteristici diferite faţă de cele ale 57 .

populaţiei vechi" Bacă teoria este !nţeleasă !n acest sens limitat' evoluţia darRinistă nu ridică nici o controversă' (i nu are nici o implicare filozofică sau teolo/ică" Iiolo/ii evoluţioni(ti nu se mulţumesc doar la a e&plica !n ce fel aceste variaţii au avut loc" 0i aspiră la a răspunde unei !ntre%ări (i mai importante= cum or/anisme comple&e precum păsările' florile (i oamenii au apărut Hde la !nceputH' prin 1reaţie" Răspunsul darRinian la această a doua !ntre%are este că acea forţă creativă care a HprodusH animalele (i plantele at t de comple&e dintr,o sin/ură celulă predecesoare tuturor or/anismelor vii !n timp de ere /eolo/ice este de fapt aceea(i forţă care acţionează su% mecanismul producerii variaţiilor in cazul florilor' insectelor' animalelor domestice chiar su% ochii no(tri" 1onform afirmaţiilor lui 0rnst :ayr' Hevoluţia transpecifică (macroevoluţia) nu e nimic altceva dec t o e&trapolare (i ma/nificare a evenimentelor care au loc !n interiorul unei populaţii sau al unei speciiH" Bin acest punct de vedere' evoluţia neo,darRiniană este o doctrină filosofică lipsită de pro%e empirice' !nc t succesorul lui :ayr la Harvard' *tephen Kay ;ould' s,a pronunţat odată spun nd că este Hde,a dreptul moartă" H 1um se face că at ţia oameni de (tiinţa (i intelectuali' care se m ndresc cu empirismul lor si cu o minte deschisa tuturor părerilor' continuă a accepta teorii at t de lipsite de dovezi si a le considera Hfapte (tiinţificeHN Răspunsul la această !ntre%are se află in definirea � pe care o vom face in continuare , a 7 cuvinte cheie= 1R0.J)>#)*:' 04>3LJ)>#)*:' 69))#J_' R03);)0 6) .B04_R" >dată ce vom !nţele/e modalitatea in care ace(ti termeni sunt folosiţi in discursul evoluţionist' ascendenţa continuă a neo,darRinismului nu va mai reprezenta un mister (i nu va mai tre%ui sa fim indu(i !n eroare de afirmaţii conform cărora această teorie (evoluţionistă) este ar/umentată de Hpro%e cople(itoareH" 9re%uie sa fac precizarea !ncă de la !nceput că folosirea cuvintelor !n mod clar nu e o activitate inocentă pentru unii dintre noi' (i ca e&istă interese mult mai mari !n acest domeniu care prosperă doar prin folosirea am%i/uităţii (i a confuziei" 1ei care insistă să definească termenii !n mod clar pot fi priviţi cu suspiciune (i ostilitate' put nd fi acuzaţi că ar fi 5+

inamici ai (tiinţei" Bar să acceptăm acest risc si să !ncepem prin definirea acestor termeni de care am vor%it mai sus" *reaţionism !nseamnă' pur si simplu' Hcredinţa !n creaţieH" În folosirea darRinistă' care domină nu doar literatura (tiinţifică ci pană (i media' creaţionistul este o persoană care ia cuvintele 1ărţii Qacerii (;enezei) din Ii%lie drept adevărate !ntr,un sens cu totul literal" ?ăm ntul a fost creat !ntr,o sin/ură săptăm nă' !n zile de cate 54 de ore fiecare (i nu mai mult de 18" 888 de ani !n urmă2 schim%ările /eolo/ice s,au produs datorită potopului2 nu au e&istat inovaţii ma$ore in formele de viaţă de la crearea lor" 0ste o temă importantă in propa/anda darRinistă afirmaţia cum că Hpersoanele care au oricare du%ii cu privire la darRinism sunt creaţioni(tii' care nu fac altceva dec t sa contrazică evidenţele clare ale (tiinţei !n schim%ul păstrării concepţiilor reli/ioaseH" Bacă procesul creaţiei a durat o sin/ura săptăm nă sau miliarde de ani nu are nici o importanţă din punctul de vedere filosofic sau teolo/ic" 1reaţia' prin procese /radate timp de ere /eolo/ice' ar putea da na(tere la pro%leme de interpretare %i%lică' dar nu lezează principiile reli/iei teiste" 1reaţia' din acest punct de vedere , conform electoratului american din 1CC1 , este crezul a peste E-F din locuitorii acestei ţari" Bacă Bumnezeu ne,a adus la e&istenţă cu un anumit scop' atunci lucrul cel mai important este cel al cunoa(terii lui Bumnezeu (i a ceea ce vrea 0l de la noi" 0ste astfel creaţia' din acest punct de vedere' consecventă evoluţieiN Răspunsul este un #L a%solut' atunci c nd evoluţia este !nţeleasă !n sensul darRinian" ?entru darRini(ti evoluţia !nseamnă evoluţie naturalist#' deoarece' pentru ei' (tiinţa tre%uie sa presupună că universul este un sistem !nchis ce constă doar in cauzalitate (i efect' sistem ce nu poate fi niciodată influenţat de cineva din afară' cum ar fi Bumnezeu , de e&emplu" 3a !nceput' o e&plozie a materiei a creat cosmosul (i !n mod indirect evoluţia prin procese naturale a creat tot ceea ce a urmat" Bin punct de vedere filosofic' se poate tra/e concluzia ca !ncă de la !nceput nici un scop inteli/ent nu a /hidat evoluţia" Bacă inteli/enţa e&istă astăzi' este doar din cauza că 5-

aceasta a evoluat prin intermediul proceselor naturale lipsite de un scop anume" > teorie materialistă a evoluţiei tre%uie in mod inerent sa invoce 5 tipuri de procese" ?entru !nceput' teoria tre%uie să se %azeze pe (ansă' deoarece doar aceasta mai răm ne atunci c nd e&cludem orice principiu raţional sau un scop anume" 9eoriile care invocă doar (ansa nu sunt' oricum' credi%ile" 1eea ce fiecare dintre noi (tim e ca or/anismele vii sunt de o comple&itate e&traordinară' cu mult peste cea a unui calculator sau a unui avion" 9eoria care spune că aceste entităţi au apărut datorită (ansei e cu mult mai puţin credi%ilă celeia care presupune e&istenţa unui 1reator" ?entru a,(i apăra crezul' darRini(tii au tre%uit să caute pro%e care să ateste e&istenţa unor forte non,con(tiente si fără scop' care să fi dus la apariţia vieţii" )ar pentru aceasta' selecţia naturală e de departe cel mai plauzi%il candidat" Bacă presupunem că mutaţiile /enetice la !nt mplare au dus la crearea informaţiei /enetice de care e nevoie' să zicem' pentru a,i da un !nceput de aripi unui mic mamifer' (i dacă credem !n continuare că fiecare pas micuţ !n procesul creării aripilor a oferit animalului (ansa de a supravieţui' atunci selecţia naturală s,a asi/urat că această creatură să poată fi capa%ila de reproducere" Baca mer/em pe acest fir al lo/icii' credem că aripile vor apărea conform unui plan al vreunui proiectant" Besi/ur' daca aripile' sau alte !m%unătăţiri nu apar' teoria evoluţionistă e&plică a%senţa lor la fel de %ine= mutaţia dorită nu s,a !nt mplat pentru că selecţia naturală a favorizat altceva" #u e&ista nici o condiţie pentru a confirma această speculaţie prin metode e&perimentale sau chiar fosiliere" ?entru darRini(ti este de a$uns doar sa !(i ima/ineze procesul prin care cred că s,a derulat evoluţia' fără a fi !nsă capa%ili de (i,l demonstra" Richard BaRDins nume(te procesul creării prin mutaţii (i selecţie naturală Hceasornicarul cel or%H su%liniind astfel e&istenţa unei forţe lipsite de sens !n opoziţie cu HceasornicarulH teolo/iilor deiste" .ceasta forţă creatoare a Hceasornicarului or%H este suportată doar prin desconsiderarea celui mai sla%' aţa cum este e&emplul faimoasei familii de molii din care procentul de molii ne/re a crescut in perioada 5E

ceasta poate arată că selecţia naturală poate face ceva' dar nu poate crea nimic din ceea ce de$a e&istă" ?remisa e&istenţei unui Hceasornicar or%H are ori/inea in teoria filosofică după care natura s.a creat pe sine !nsăţi" *e poate ar/umenta asupra detaliilor' dar dacă Bumnezeu nu este luat !n considerare' atunci ceva precum darRinismul tre%uie să fie adevărat indiferent de pro%ele pe care le aduce" .c nd moliile al%e erau m ncate de către păsările care le puteau vedea din cauza copacilor cu scoarţa !nchisa la culoareM . care a primit acceptarea !ntre/ii comunităţi (tiinţifice" ?aradi/ma une(te diversele specialităţi care formează o comunitate (tiinţifică (i care !(i spri$ină cercetarea !n fiecare dintre ele" . precum teoria darRiniană evoluţionistă .stfel' zoolo/ii' %otani(tii' /eneticienii' %iolo/ii moleculari si paleontolo/ii' toţi dintre ace(tia au !n vedere !n cazul cercetării (tiinţifice' completarea cu detalii a paradi/mei darRiniene" Baca un %iolo/ molecular vede un model aparent neutru de mutaţii care nu are nici un efect asupra unui or/anism' acesta tre%uie să realizeze o le/ătura !ntre această descoperire (i cererea paradi/mei care spune că selecţia naturală /hidează 5C .ceasta reflecta doctrina filosofica numită naturalism (tiinţific' despre care se spune că este o consecinţă a inerentei limitări a (tiinţei" Bar ceea ce face naturalismul (tiinţific' este să transforme limitările (tiinţei !n limitări ale realităţii' !n vederea ma&imizării puterii e&plicative a (tiinţei (i a profesioni(tilor ei" 0ste' desi/ur' posi%il a studia or/anismele (tiinţific plec nd de la premisa că ele au fost create de Bumnezeu' la fel cum oamenii de (tiinţa studiază avioanele (i chiar operele de arta' fără a ne/a faptul că acestea au fost create de cineva" ?ro%lema privind acceptarea rolului lui Bumnezeu !n istorie nu este acela că ar duce la H!ncetarea (tiinţeiH' ci aceea că oamenii de (tiinţă ar tre%ui să ţină seama de ceva important care se află !n afara (tiinţei naturale" 1ea de.ceasta ne conduce la al treilea termen (i anume )tiinţa" Be$a am văzut cum darRini(tii au presupus' ca prim principiu' că istoria cosmosului si a formelor sale de viată este deplin e&plica%ilă prin cauze naturaliste" .a doua trăsătură a naturalismului (tiinţific care este importantă scopului nostru' este propriul lui set de re/uli privind critica (i !nlocuirea unei paradi/me" > paradi/mă este o teorie /enerală .

(a cum mulţi oameni de (tiinţă au o%servat' comunitatea (tiinţifică nu dore(te a%andonarea unei paradi/me !n schim%ul alteia accepta%ile" .au !n/hiţit cuvintele (i au susţinut ideolo/ia la putere" .evoluţia" În acest fel' el poate postula o suficientă cantitate de mutaţii invizi%ile adaptative' despre care crede că ar fi acumulate prin selecţie naturală" În mod similar' dacă un paleontolo/ descoperă o fosilă a unei noi specii' dar care nu afectează arhiva fosilieră' acesta tre%uie sa /ăsească diferite HcontorsionăriH necesare demonstrării unui model de !ncremenire a schim%ării prin acumulări de micromutaţii" *usţinerea acestei paradi/me ar părea !n alte conte&te ca fiind o !n(elăciune' a(a cum #iles 0ldred/e a afirmat cu francheţe= Hnoi' paleontolo/ii' am spus că istoria vieţii se spri$ină pe povestea schim%ării adaptative' !n timp ce toate cuno(tinţele arată că nu"H1 0ldre/e a e&plicat că aceasta ne!nţele/ere a apărut datorită Hconvin/erii' at t de caracteristică evoluţioni(tilor după sf r(itul anilor 1C48' si/uranţei nu doar a faptului că selecţia naturală acţionează !n natură dar mai ales a faptului că (tim e&act cum acţioneazăH" . a%andona paradi/ma !nsemna a a%andona comunitatea (tiinţifică2 a i/nora paradi/ma (i a se limita la str n/erea de dovezi ar echivala cu primirea etichetei de/radante de Hcolecţionar de tim%reH" .cest lucru e cat se poate de adevărat' dar pentru darRini(ti se adresează următoarea !ntre%are= dacă #L selecţia naturală a realizat creaţia' atunci ceN HBumnezeuH este !n mod si/ur un răspuns inaccepta%il' deoarece o astfel de fiinţă este necunoscută (tiinţei" Răspunsul Hnu (timH este la fel de inaccepta%il' deoarece ar lăsa (tiinţa fără un principiu <8 .ceasta denotă că' oric t de devastatoare ar părea' critica asupra evoluţiei e de fapt irelevantă susţinătorilor evoluţionismului" Be e&emplu' se poate arata că e&istenţa oricărei puteri creatoare evoluţioniste se află intre 5 puncte= sla%ă si ine&istentă" .cest lucru a produs cu si/uranţă un /rad de do/matism care' spune 0ldred/e' a condus la mar/inalizarea (i la catalo/area drept HlunaticiH a paleontolo/ilor care scoteau !n evidenţă faptul că Hei au o%servat o neconcordanţă !ntre teoria evoluţionistă contemporană' pe de o parte' (i tiparele schim%ărilor din arhiva fosiliferă' pe de altă parteH5" În aceste condiţii' paleontolo/ii prudenţi (i.

.oldschmit<" 1 nd noua teorie nu a venit a(a cum era a(teptată' alternativa este fie de a accepta teoria lui 0rnst :ayer privind neo.darRinismul e de fapt mort' nu are nici un efect asupra crezului darRinist' sau chiar asupra lui .ould' H)s a #eR and .cest lucru nu !nsemna nici o soluţie' de fapt" .fter BarRin (P" H" Qreeman' 1CE5)" U4V 4ezi *tephen Kay .ould !nsu(i" .ould a făcut această declaraţie !n speranţa apariţiei unei noi ipoteze care să.eneral 9heory of 0volution 0mer/in/NH ?aleo%iolo/y' + (1CE8)' 11C.merican a refuzat să pu%lice răspunsul meu la acest atac' dar răspunsul a apărut <1 .a e&pus cu onestitate" 9ra/edia sa este că nu e capa%il să admită implicaţiile clare chiar ale raţionamentelor sale' fără a..merican' (Kuly 1CC5)' 11E.călăuzitor" ?entru a pune pro%lema !n termenii cei mai pra/matici= este imposi%il să accepţi o anumită perspectivă fără un cadru teoretic unanim acceptat" ?aradi/ma lui .ppointed Kud/e'H *cientific . 93.ould sare cu furie la / tul celor ca mine' care dau atenţie predicilor sale4" #u intenţionez să.ould' H)mpeachin/ a *elf.155" +cientific .l ironizez pe .i susţină teoria' %azată pe speculaţiile macromutaţionale ale /eneticianului Richard .(i da efectiv demisia din (tiinţă" #ote U1V #iles 0ldred/e' 9ime Qrames (Heinemann' 1CE+)' 144" [2] Ibid.ould tre%uia să depă(ească ispita de a se retra/e pe poziţia darRinismului clasic' pentru a nu acorda astfel un a$utor (i o satisfacţie !n plus inamicilor naturalismului (tiinţific' inclusiv acelor dez/ustători creaţioni(ti" . 1entury .părarea unei teorii moarte (i !n/ropate poate fi cu /reu o activitate dătătoare de satisfacţii' (i nu este de mirare faptul că .darRinismul' fie de a accepta faptul că %iolo/ii nu cunosc' p nă la urmă' nici un mecanism care să producă comple&itate %iolo/ică" .ould' totu(i' deoarece am o reală admiraţie pentru el' ca pentru unul dintre puţinii darRini(ti care a recunoscut pro%lemele ma$ore ale teoriei (i le. U<V *tephen Kay .1<8' reprinted in :aynard *mith' ed"' 0volution #oR= .ould conform căreia neo.

ceastă practică poate fi potrivită ca un mod de a continua activitatea profesională numită (tiinţă' dar poate fi foarte contraproductivă atunci c nd este impusă persoanelor care pun alte !ntre%ări dec t cele pe care oamenii de (tiinţă naturali(ti vor să fie puse" *ă presupunem' de e&emplu' că vreau să (tiu dacă Bumnezeu a avut vreun rol !n crearea or/anismelor vii" Ln răspuns tipic darRinist este= nu e&istă nici un motiv pentru a invoca acţiunea vreunei forte supranaturale' deoarece selecţia darRiniană a fost capa%ilă de acest lucru" ?entru a evalua acest răspuns' tre%uie sa (tiu dacă selecţia naturală are cu adevărat o forţă creatoare <5 . Johnson este Profesor de Drept la Universitatea din California (Berkley) şi autor al mai multor c r!i "mpotriva dar#inismului.ffiliationH" Ce este darwinismul? Partea a II-a ?hillip 0" Kohnson (traducere de !(n#' Ie4ean#) Phillip E.merican *cientific .totu(i !n numărul din martie 1CC< al -erspectives on +cience and *hristian . *upravieţuirea' !n continuare' a ortodo&iei darRiniste ilustrează ideea cele%ră a lui 9homas @uhn' conform căreia acumularea de anomalii nu duce' ea !nsă(i' la considerarea unei paradi/me ca fiind falsă' deoarece �Respin/erea unei paradi/me fără a o su%stitui cu alta !nseamnă a respin/e (tiinţa !nsă(iH7" .aith' $urnalul societăţii H.

(i schim%e re/ulile (i să i/nore paradi/mele" 9ot ce vreau de la ei este să fie sinceri (i să recunoască faptul că ei susţin teoria darRinistă' deoarece preferă o ipoteză nesi/ură in schim%ul nici uneia" 1eea ce fac in schim%' este de a prezenta teoria evoluţionistă pu%licului ca un fapt ce tre%uie acceptat de fiecare fiinţă raţională" Bacă e&istă temeiuri rezona%ile pentru a pune teoria su% semnul !ntre%ării' un asemenea do/matism este ridicol' chiar dacă cei ce se !ndoiesc pot sau nu propune o teorie mai %ună" ?entru creaţioni(ti' darRini(tii par destul de intoleranţi (i de do/matici c nd ace(tia insista de a.un puternic impas' (i date fiind aceste circumstanţe' tre%uie să luam !n considerare dezvoltarea vieţii datorită unei forţe pre.(i propa/a propria filosofie ca un monopol !n (coli (i !n media" Iine!nţeles că darRini(tii nu se simt vinovaţi" Bin contră' ei se simt prost c nd creaţioni(tii doresc a. e&istente (i care e /hidata de un anumit scop" ?entru naturali(ti' aceasta su/estie este HcreaţionistăH (i deci inaccepta%ilă deoarece invocă o entitate necunoscută (tiinţei" 1eea ce e (i mai rău e că ar putea e&ista posi%ilitatea ca acest 1reator să fi << .a(a cum !i este atri%uită" #u este un răspuns suficient a spune că oamenii de (tiinţă nu au nimic de oferit in schim%ul ei (selecţiei naturale)" Qaptul că oamenii de (tiinţă spun Hnu (timH nu !mi oferă nici o informaţie validă asupra a ce )tiu ei cu adevărat" #u susţin că oamenii de (tiinţă tre%uie să.al 4.(i face auzite propriile lor ar/umente" . prezenta evoluţia ca unica sursa de desfă(urare a ciclului vieţii li se pare darRini(tilor a fi a%ia o măsură de prote$are a inte/rităţii educaţiei (tiinţifice2 !n schim% a prezenta (i cealaltă teorie' a creaţioni(tilor' ar !nsemna să permită unor fanatici să !(i impună opiniile asupra altora" 1hiar (i profesorilor de cole/iu le.lea termen (i anume= reli$ia" *ă presupunem că ar/umentele unui HscepticH arată că pro%ele privind creaţia %iolo/ică prin selecţie naturală se află !ntr.a fost interzis să !(i e&prime !ndoielile asupra evoluţiei darRiniste !n clase' (i se pare că este unanim !mpărtă(ită ideea că 1onstituţia nu doar permite' ci chiar impune' asemenea restricţii asupra li%ertăţii academice" ?entru a e&plica această situaţie %izară tre%uie să definim cel de.

al 7.stfel' elevii tre%uie !nvăţaţi !ncă de la primele clase că evoluţia este un fapt real' (i odată cu trecerea timpului vor !nvăţa că evoluţia !nseamnă naturalism" ?e scurt' propoziţia că Bumnezeu a fost implicat !n orice fel !n procesul creaţiei este efectiv proscrisă (i implicit ne/ată" .devărul' luat ca atare' nu este un concept important !n filosofia naturalistă" :otivul este că adevărul relevă un a%solut neschim%a%il' !n timp ce cunoa(terea (tiinţifică are o natură dinamică" 4iaţa' ca (i cunoa(terea' evoluează spre forme superioare" 1e a fost cunoa(terea !n trecut' nu este neapărat cunoa(tere (i !n prezent' iar cunoa(terea din viitor va fi !n mod si/ur superioară celei de acum" Boar naturalismul prin sine !nsu(i (i validitatea (tiinţei sunt adevăruri a%solute" #u poate <4 .vor%it cu oamenii' !ntr.lea (i ultim termen este adev#rul" .al doilea a%ia credinţă" Bistincţia are o importanţă e&traordinară' deoarece numai cunoa(terea poate fi validă pentru oricine2 credinţa este validă doar pentru credincios' (i nu tre%uie niciodată să treacă drept informaţieM 0levul care crede că 5 si cu 5 fac 7' sau ca apa nu e alcătuită din atomi de hidro/en si o&i/en' sau că teoria evoluţiei nu e corectă' nu e&primă un punct de vedere minoritar" 0l sau ea este i/norant' iar rolul (tiinţei este de a educa această i/noranţă (i de a o !nlocui cu cunoa(tere" .ceasta' deoarece evoluţia naturalistă este' prin definiţie' !n cate/oria cunoa(terii (tiinţifice" 1eea ce contrazice cunoa(terea este implicit fals sau ima/inar" Bin acest motiv este posi%il pentru naturali(tii (tiinţifici să susţină' cu %ună credinţă' că ei au spus tot ce era de spus despre Bumnezeu" În cadrul filosofiei naturaliste' am%ele propoziţii sunt' !n esenţă' acela(i lucru" 9ot ce tre%uie spus despre Bumnezeu este că nu este nimic de spus despre Bumnezeu' deoarece asupra acestui su%iect nu putem căpăta nici un fel de cunoa(tere" 1el de.semenea persoane ar putea fi evident periculo(i rivali ai oamenilor de (tiinţă' din perspectiva lor de autorităţi culturale" Qilosofia naturalistă a dezvoltat o strate/ie pentru a preveni apariţia acestei pro%leme= etichetează naturalismul ca (tiinţă' iar teismul ca reli/ie" ?rimul termen este apoi clasificat drept cunoa(tere' iar cel de.un fel sau altul" În acest caz' ar putea e&ista oameni cu o adevărată cunoa(tere a lui Bumnezeu' care nu sunt nici fal(i profeţi (i nici visători" .

se astfel că darRinismul este adevărat prin definiţie" #u e necesar de a e&plica de ce ateii /ăsesc a/rea%il acest sistem de control al / ndirii" 1e e puţin mai /reu de !nţeles' cel puţin la !nceput' este puternicul suport pe care !l prime(te darRinismul din partea comunităţii cre(tin. !ntre%a dacă această cunoa(tere este adevărată !nseamnă a devia de la su%iect (i a nu !nţele/e Hcum lucrează de fapt (tiinţaH" ?ana acum am descris cate/oriile metafizice cu a$utorul cărora oamenii de (tiinţă naturali(ti au e&clus dumnezeirea din discuţiile lor HraţionaleH' asi/ur ndu.ceastă afirmaţie a fost /re(it !nţeleasă de anumiţi prieteni ai mei' care credeau că HaRDins ar avea o atracţie către teism" Be fapt' HaRDins nu se referea la o forţă supranaturală' ci la posi%ilitatea ca informaţia (tiinţifică să a$un/ă la un moment dat completă' deoarece va putea e&plica toate mi(cările particulelor materiale' !n orice circumstanţă" :onopolul (tiinţei !n domeniul cunoa(terii e&plică de %iolo/ii evoluţioni(ti nu /ăsesc ca fiind normală !ntre%area= Heste teoria darRinistă adevăratăNH 0i vor accepta cu %ucurie că teoria este incompletă' (i că necesită cercetări suplimentare" 3a orice moment dat din istorie' totu(i' teoria naturalistă evoluţionistă la putere reprezintă stadiul cunoa(terii (tiinţifice a ori/inilor umane" 1unoa(terea (tiinţifică este prin definiţie cea mai apropiată apro&imare a adevărului a%solut ce ne este accesi%ilă" .o zi să cunoască Hmintea lui BumnezeuH" .academice" Încercările de a demasca falsitatea evoluţionismului sunt primite cu puţin entuziasm de mulţi profesori cre(tini de (tiinţă (i filosofie' chiar (i !n instituţii despre care se spune ca sunt conservatoare" Jin nd cont de faptul că darRinismul este naturalist (i deci anta/onist ideii că Bumnezeu ar fi avut vreun rol !n istoria vieţii' (i că $oacă rolul principal !n asi/urarea supremaţiei !n lumea intelectuală' am <7 . /rief History of 0ime) cu prezicerea că omul va a$un/e !ntr.a !ncheiat faimoasa carte HRezumat al istoriei timpuluiH (.e&ista nici un criteriu al adevărului !n afara (tiinţei' nici un dumnezeu la care sa avem acces" :odalitatea de a !nţele/e aceste lucruri se poate vedea (i !n lim%a$ul Hreli/iosH al oamenilor de (tiinţă naturali(ti" Be e&emplu' fizicianul *tephen HaRDin/ (i.

putea presupune că intelectualii cre(tini ar fi dornici de a descoperi punctele sla%e ale acestuia" Be fapt' cei mai mulţi dintre profesorii cre(tini cred că darRinismul sau HevoluţiaH' a(a cum o numesc ei' este de neatins (i că poate fi !mpăcată cu credinţa cre(tină" 6i' de fapt' darRinismul este de neatins at t timp cat lumea acceptă cate/oriile naturalismului (tiinţific' pe care le.o alternativă naturalistă accepta%ilă' atunci darRinismul este de ne!nvins !n (tiinţă" .ceastă re/ulă este esenţială pentru !ntrea/a construcţie mentală care a produs darRinismul" Bacă Bumnezeu e&istă' 0l ar fi putut acţiona asupra creaţiei *ale prin mutaţie (i selecţie naturală dacă ar fi vrut' dar !n acela(i timp 0l ar fi putut crea (i din motive care nu au nici o le/ătură cu (tiinţa" Însă atunci c nd Îl introducem pe Bumnezeu !n conte&tul creaţiei' nu e&istă nici un motiv de a crede că at ta comple&itate care ne !ncon$oară ar fi putut apărea prin mutaţii !nt mplătoare (i selecţie naturală" ?ro%e directe care să ateste că aceste mecanisme au su%stanţiale puteri creatoare nu pot fi /ăsite !n natură' la%oratoare sau !n urmele fosilifere" Ln pas esenţial !n raţionamentul care sta%ile(te că selecţia darRinistă a creat minunile %iolo/iei' astfel' este ideea că nimic altceva nu a <+ .am descris anterior" ?ro%lema este că acelea(i cate/orii ale / ndirii fac teismul cre(tin' sau orice teism' a%solut de neatins" Bacă (tiinţa are o autoritate e&clusivă de a ne spune cum anume viaţa a fost creată' (i dacă (tiinţa este naturalistă' (i dacă (tiinţa nu discreditează niciodată o paradi/mă fără a fi prezentată !ntr.cela(i motiv care face darRinismul inevita%il' totodată !l alun/ă pe Bumnezeu din istoria umanităţii' făc nd din teism o credinţă iluzorie" #aturalismul teist reprezintă' astfel' o contradicţie !n termeni" Lnii speră să evite contradicţiile dintre (tiinţă (i reli/ie susţin nd că re/ulile naturaliste se aplică doar !n cadrul (tiinţei' (i că e&istă un tăr m separat !n care teismul poate !nflori" ?ro%lema acestui aran$ament' a(a cum am văzut' este că !n cultura naturalistă' concluziile (tiinţifice sunt considerate a fi cunoa(tere' sau chiar fapt" 1e este !n afara faptului e fantezie' sau !n cel mai %un caz credinţă su%iectivă" 9ei(tii care cochetează cu naturalismul (tiinţific nu pot afirma astfel niciodată că dumnezeul lor este real !n aceea(i măsură !n care (i evoluţia e reală" .

cest avertisment nu este !nsă niciodată emis !n mod clar' deoarece principalul o%iectiv al evoluţiei teiste este de a păstra pacea cu curentul (tiinţific principal" 0voluţioni(tii tei(ti servesc astfel' fără voie' scopurile naturali(tilor (tiinţifici' a$ut ndu.i pe ace(tia din urmă să convin/ă comunităţile cre(tine să !(i co%oare /arda !n faţa incursiunii naturalismului" #e aflam acum in poziţia de a răspunde la !ntre%area cu care am !nceput analiza" 1e este darRinismulN BarRinismul este o teorie aparţin nd (tiinţei empirice doar la nivelul microevoluţiei' !n cazul căreia oferă un cadru pentru e&plicarea lucrurilor precum variaţia care apare atunci c nd mici populaţii <- .(a cum am văzut' evoluţia darRiniană este prin definiţie ne/hidată (i fără scop' deci o asemenea evoluţie nu poate fi !n nici un sens teistă" ?entru ca evoluţia să fie teistă' tre%uie să fie /hidată de Bumnezeu' asta !nsemn nd că Bumnezeu a pro/ramat procesul apariţiei vieţii !n avans ori a intervenit din c nd !n c nd pentru a o !ndrepta !n direcţia corectă" ?entru darRini(ti' evoluţia /hidată de Bumnezeu este o forma u(oară de creaţionism' adică nu e deloc evoluţie" ?entru a repeta' această !nţele/ere atacă e&act miezul / ndirii evoluţioniste" ?ermite unei inteli/enţe supranaturale pree&istente să /hideze evoluţia' (i această fiinţă omnipotentă poate face cu mult mai mult dec t at t" Iine!nţeles' tei(tii pot / ndi evoluţia ca /hidată de Bumnezeu' chiar dacă naturali(tilor darRini(ti le place sau nu" ?ro%lema faptului de a avea o definiţie privată pentru tei(ti' !nsă' este că naturali(tii (tiinţifici au puterea de a decide' !n discursurile pu%lice' inclusiv !n orele de curs din (colile pu%lice' ce !nseamnă termenul �evoluţieH" Bacă evoluţioni(tii tei(ti propa/ă mesa$ul că evoluţia' a(a cum ei o !nţele/ este inofensivă reli/iei teiste' ei !i !n(eală pe cei de o credinţă cu ei' !n afara cazului !n care adau/ă un avertisment clar că versiunea de evoluţie susţinută de !ntre/ mainstream.ul (tiinţific este cu totul altceva" .fost disponi%il" 9eismul este prin definiţie doctrina care arată că e&ista (i alt mecanism dec t cel darRinist" ?oate contradicţia este /reu de văzut dacă ne e&primam la un nivel a%stract' a(a că voi da un e&emplu mai concret" ?ersoanele care spri$ină poziţia de compromis numită Hevoluţie teistăH sunt !ntotdeauna va/i !n a e&plica ce !nţele/ ei prin HevoluţieH" 0i au motive %une de a fi at t de va/i" .

un !nţeles complet diferit (i !n sens non.sunt izolate de principala populaţie a speciei" 1a o teorie /enerală a creaţiei %iolo/ice' darRinismul nu este empiric deloc" Bin contră' este o implicare a doctrinei filosofice numită naturalism (tiinţific' care este %azată pe presupunerea a priori că Bumnezeu nu a avut nici o influenţă asupra naturii" .a pus aceea(i !ntre%are pe care mi.tunci' care e !ntre%areaN Între%area este= H1um tre%uie ca să fi apărut creaţia' dacă presupunem ca Bumnezeu nu a avut nici o le/ătură cu eaNH 0voluţioni(tii tei(ti nu rezolvă prea multe !ncerc nd să cre(tineze răspunsul la o !ntre%are care descinde direct din a/enda naturalismului (tiinţific" 1eea ce tre%uie să facem' !nsă' este să contestăm presupunerea că sin/urele !ntre%ări care merită răspuns sunt acelea care presupun faptul că naturalismul este adevărat" Note U7V 9homas *" @uhn' 9he *tructure of *cientific Revolutions 5d ed"' (1hica/o= Lniversity of 1hica/o ?ress' 1C-8)' -C" Frauda redescoperită cate/oria Qalsuri Russell .stfel' evoluţia !n !nţelesul darRinist este !n mod implicit antitetică teismului' cu toate că evoluţia' !ntr.am pus.naturalist ar fi putut fi metoda aleasă de Bumnezeu pentru creaţie" În 1E-4' !ntre%at' marele teolo/ 1harles Hod/e (i.o (i eu= = 1e este darRinismulN Bupă o atentă (i deschisă evaluare a doctrinei' răspunsul său a fost fără echivoc= H0ste ateismH" *ă ne !ntoarcem acum la emisiunea HKeopardyH cu care am !nceput' si să presupunem că &ar1inismul este răspunsul" .ri// (traducere de I#"ian Ţi)(ne"ea) $e ştia de mult c unul dintre cei mai eficien!i populari%atori ai teoriei evolu!iei a pl smuit c&teva schi!e' <E .

au smuls acestuia o mărturisire va/ă' !n care HaecDel !nvinovăţea pentru eroari pe desenatorii schiţelor' fără a recunoa(te că el !nsu(i era autorul lorM5 <C .ceastă teorie' numită recapitulare em%rionară' a fost ferm e&pusă de 0rnst HaecDel la sf r(itul anilor 1E+8 pentru a promova teoria evoluţiei a lui BarRin !n .ricate Qiind lipsit de pro%e' HaecDel a pornit la fa%ricarea lor" . schim%at fraudulos !ntre ele schiţe (ale altor oameni de (tiinţă) de em%rioni umani (i de c ine' pentru a mări asemănarea dintre ele (i a ascunde nepotrivirile" *avanţii /ermani contemporani lui HaecDel (de menţionat este' !n 1E-4' Pilhelm His *r' profesor de anatomie la Lniversitatea din 3eipzi/) erau con(tienţi de această fraudă (i i.(i susţine punctul de vedere1" !ate a."ns numai recent a fost descoperit amploarea uimitoare a falsului s u :a$oritatea oamenilor au auzit sau au fost !nvăţaţi că !n timpul primelor luni de dezvoltare !n uter' em%rionul uman trece prin (sau recapitulează) diverse sta/ii evolutive' cum ar fi etapa !n care are %ranhii ca un pe(te' coadă ca o maimuţă etc" #u numai că teoria a fost prezentată /eneraţiilor de studenţi %iolo/iAmedicini(ti ca un fapt' dar a fost de asemenea folosită mulţi ani pentru a $ustifica !n mod convin/ător avortul" *usţinătorii avortului pretind că fătul ucis ar fi !ncă !n stadiul de pe(te sau de maimuţă' nedevenind !ncă o fiinţă umană" .ermania' chiar dacă HaecDel nu avea dovezi pentru a.

a presupus că ele ne redau ceva foarte aproape de adevăr despre em%rionii speciilor verte%rate" .ntropolo/ie" 0le aveau ca scop să arate em%rionii de pe(te' salamandră' ţestoasă' /ăină' porc' vacă' iepure (i om !n trei sta/ii de dezvoltare" Biversele stadii' !n special cele timpurii' prezentau asemănări su%stanţiale" 1hiar din momentul apariţiei acestor schiţe' s.t t de mult !nc t ele !ncă apar !n manuale (i !n lucrări cunoscute despre evoluţie"+'!e aptA nimeni n# s-a %eran2at s( $eri ice D p&n( ac#m" *e dovede(te că frauda lui HaecDel este mult mai /ravă dec t s.a pu%licat mai !nt i !n 1E++ !n lucrarea sa :orfolo/ia /enerală a or/anismelor' (i apoi !n 1E-4 !n mai cunoscuta sa .1ei mai informaţi evoluţioni(ti au a$uns !n ultimii -8 de ani la concluzia că teoria recapitulării este falsă"< 9otu(i' ea este !n continuare avansată ca spri$in pentru teoria evoluţionistă !n multe manuale (i enciclopedii de specialitate (i de personalităţi evoluţioniste precum 1arl *a/an"4 !ar a4tepta'i D e mai m#"t %ec&t at&t 1 nd evoluţioni(tii spun că teoria recapitulării este falsă' de re/ulă ei nu !nţele/ să admită faptul că compararea em%rionilor nu furnizează dovezi ale descendenţei comune" Be fapt' ei !ncă su%liniază frecvent presupusele similarităţi dintre em%rionii aflaţi !n stadiile primare (numite omolo/ie em%rionară) ca fiind dovezi ale evoluţiei" .ceastă presupunere este fundamentată pe ideea că astfel de similarităţi sunt [cuno(tinţe elementare”"7 ?retinsele similarităţi dintre em%rioni se %azau de ani de zile' con(tient sau nu' pe un set de 54 de schiţe ale lui HaecDel pe care le.a crezut" ?rivitor nu numai la ideea de recapitulare= se pare că similarităţile sunt mult' mult mai mici dec t s.ar fi / ndit cineva" Fra#%a cercetat( 4i %e8$("#it( 48 .

M( 1n #rieF Ceea ce e" *?aecCe".erat.ustralia' %roa(te de copac din ?uerto Rico' (erpi din Qranţa' (i un em%rion de ali/ator din . N# este a4aF S#nt a"s#riG.u descoperit faptul că em%rionii de diferitelor specii sunt foarte diferiţi" Be fapt' sunt at t de diferiţi !nc t e imposi%il ca schiţele lui HaecDel (reprezent nd em%rioni asemănători la vedere) să fi fost făcute după specimene reale" #i/el HaRDes l.un articol din pu%licaţia . a (c#tA a ost s( ia #n em.un articol !n care !l descrie pe HaecDel ca pe [Ln mincinos em%rionic”' el !l citează pe Richardson= EAcesta este #n#" %intre ce"e mai )ra$e ca8#ri %e ra#%( 4tiin'i ic(.rion #man 4i s(-" copie8eA pretin8&n% c( sa"aman%ra 4i porc#" 4i toate ce"e"a"te arat( "a e" 1n ace"a4i sta%i# %e %e8$o"tare.a intervievat pe Richardson pentru presti/iosul ziar %ritanic 9he 9imes11" Într. Este 4ocant s( %escoperi c( cine$a o%at( consi%erat #n mare om %e 4tiin'( %er#ta 1n mo% %e"i.:ichael Richardson' lector (i em%riolo/ la 6coala :edicală *pitalul *t" .n/lia" .un stadiu compara%il cu cel descris de HaecDel"E 0chipa a colectat em%rioni de la <C de animale diferite' inclusiv marsupiale din .// HaecDel nu numai că a alterat schiţele adău/ nd' omiţ nd (i schim% nd trăsături dar' conform lui Richardson (i echipei sale' 41 . să e&amineze (i să foto/rafieze forma e&ternă a em%rionilor unei /ame lar/i de specii verte%rate' aflate !ntr.eor/e din 3ondra' a dezvăluit (i mai mult dimenstiunile acestei fraude' !ntr.natomy and 2m'riolo$yE' recent revăzut !n *cienceC (i #eR *cientist"18 Richardson afirmă= „am simţit !ntotdeauna că ceva este /re(it !n le/ătură cu schiţele lui HaecDel' fiindcă nu se potrive(te cu concepţia (i !nţele/erea mea asupra ratei cu care pe(tii' reptilele' păsările (i mamiferele !(i dezvoltă trăsăturile distinctive”E 0l nu a putut /ăsi nicăieri vreo menţiune despre cineva care să fi comparat realmente em%rionii unei specii cu aceia ai alteia' a(a !nc t [nimeni nu citează nici un fel de date comparative !n susţinerea ideii”"E Bin acest motiv el a adunat o echipă internaţională care să facă e&act acest lucru .

care a emis teoria con orm c(reia em.>A/3 *e vor /ră%i acum oare %i%liotecile' editurile (i popularizatorii de cărţi evoluţioniste a le rescrie ori a le retra/e din circulaţie' ori a recunoa(te !n alt fel faptul că teoria similarităţilor (asemănărilor) em%rionare ca dovadă a evoluţiei este !n mare parte %azată pe o fraudă academicăN Re erin'e 4i note /.A 4i Etienne R. care era crea'ionist 4i s-a op#s acestei $i8i#niA "a e" %e $i)#ros op#n&n%#-se %arwinism#"#i *Encyclopaedia BritannicaA /:5=>A />>3. ?aecCe" a ost 1ns( ce" care a pop#"ari8at i%eea c# i%eea atracti$( Eonto"o)ia 45 . RathCe */5>7/=. Hn contin#areA ?aecCe" a (c#t nec"are %i eren'e"e ne1n)ri2in%#-se a men'iona n#me"e specii"or 1n ce"e mai m#"te ca8#riA ca 4i c#m #n sin)#r repre8entant ar i e-act pentr# #n 1ntre) )r#p %e anima"eG.i"e c# a%#"'i ai anima"e"or in erioareA 4i J.rioni ai anima"e"or s#perioare trec prin sta)ii compara.EE" %e asemenea a m(s"#it scara pentr# a e-a)era asem(n(ri"e %intre speciiA chiar 4i c&n% era o %i eren'( %e 8ece ori 1n m(rime.a en)"e8(<.. MecCe" */5=/-/==7.-/=.6.> *chiţele lui 0rnst HaecDel au fost declarate falsuri de către profesorul His !n 1E-4 (i au fost incluse !n cvasi. Asem(narea s#per icia"( a #nor %i eri'i em.A M.io"o)ie 1n "im.A.. $on Kaer */5>3-/=5.mărturisirea lui HaecDel' dar conform lui Richardson' EM(rt#risirea "#i ?aecCe" s-a pier%#t %#p( ce schi'e"e sa"e a# ost #"terior o"osite 1ntr-o carte %in />6/ n#mit( !arwin an% a ter !arwin 4i repro%#se pe scar( "ar)( 1n c(r'i"e %e .?.=.F. Serres */5=.rioni #n#" c# a"t#" a atras aten'ia 8oo"o)i"or 1nc( %inainte %e ?aecCe"A inc"#si$ I.

or%area %e8"&nat(G a c"asi ic(rii pe care ea o 1nc#ra2ea8( s#nt ast(8iA sa# a tre. R.. !e e-emp"#A Scott 0i". Crea'ioni4tii a# atras aten'ia timp %e m#"'i ani c( simi"it#%inea n# %o$e%e4te %escen%en'a com#n(A ci poate oarte .rioni"or #mani 1n #ter este o re"#are a trepte"or pres#p#sei e$o"#'ii om#"#i %intr-o creat#r( primiti$(.recapit#"ea8( i"o)eniaG *1nsemn&n% c( %e8$o"tarea em. AssociatesA Qon%onA pp. /7>A />=>. 4< . :. 7>.@-Tear KooCA St Qo#isA p.ertA !e$e"opmenta" Kio"o)@A Sina#er AssociatesA Massach#settsA i th e%.A />>3.#i s( ieA moarte. 0o#"% a %ec"arat: EAt&t teoria Nrecapit#"(riiO c&t 4i Ea. 0ri))A LErnst ?aecCe": E$an)e"ist or e$o"#tion an% apost"e o %eceitMA Creation /=*3.:77D7. 9.#tes the %rawin)s to LRomanesA />6/M. !e e-emp"#A Ror"% KooC Enc@"ope%iaA .. An% 0eor)e K. pp.or%are o. .:96>D9/6A />>9S Co""ierPs Enc@c"ope%iaA />>9A 3:/7=A />>9S Car" Sa)anA The !ra)ons o E%enA KooC C"#. !e e-emp"# e$o"#'ionist#" Stephen I.. IohnsonA Kio"o)@A Mos.i4n#it( pentr# o in)inerie e icent(.ine s( se %atore8e %esi)n-#"#i com#nA a.ert wron)"@ attri. 3. :5D :=A />55. 7.A />>. L!r !ownPs S@n%romeMA Nat#ra" ?istor@A =>:/99A Apri" />=6A citat %in ?enr@ MorrisA The Qon) Rar A)ainst 0o%A KaCer KooC ?o#seA Michi)anA p. 3:9 an% >66A />>5A where 0i".

A p.A 35: . PEm.S Ri". Crea'ioni4tii a# ost tot%ea#na con4tien'i %e ra#%a "#i ?aecCe"A %e4i n# neap(rat 4i %e propor'ia ei.er an% Fa. /59A />>:A pre8int( %esene"e "#i ?aecCe" co"orA nici mai m#"tA nici mai p#'inU Şi Richar% QeaCe@A I""#strate% Ori)in o SpeciesA Fa.A />>5.:35D79A I#ne />. 3/7A />=.:/97:A Septem.A />=. /6.*3.er :A />>5.>S !o#)"as !ewarA !i ic#"ties o the E$o"#tion Theor@A E%war% Arno"% V Co. R#sch SRA POnto)en@ Recapit#"ates +h@"o)en@PA Creation Research Societ@A .a@ +ressA In%iaA />//."ishin)A TorontoA pp. //. /9A A#)#st //A />>5. E"i8a. /3.er . A"so Assm#sth an% ?#""A ?aecCe"Ps Fra#%s an% For)eriesA Kom.r@o"o)@A />.#r@ +ressA Qon%onA p. =.A 1n care QeaCe@ n#me4te recapit#"area "#i ?aecCe" %o)m( L)re4it(MA %ar tot#4i repro%#ce schi'e"e.ert ?.:>/D/6.A />>5. /=: .A Qon%onA Chapter BIA />7/.5. >.erA Qon%onA p.eth +ennisiA P?aecCe"Ps Em.*/. 44 . Be8i 4i Ian Ta@"orA In the Min%s o MenA TFE +#. !e e-emp"# Mah"on ?oa)"an% an% Kert !o%sonA The Ra@ Qi e RorCsA E.r@onic ra#% "i$es onPA New Scientist /::*36>=.:37A Septem.r@os: Fra#% Re%isco$ere%PA Science 355*:77/. Michae" Richar%son et a"A Anatom@ an% Em. Ni)e" ?awCesA The Times *Qon%on.

#i s( se %ea ." de Pitt (traducere de +a#" Cocei) !in em a8a com#nicat#"#i %e pres( a" Wni$ersit('ii %in San !ie)oA ar p(rea c( e$o"#'ia a ost 1n s &r4it %o$e%it( o %at( pentr# tot%ea#na 4i crea'ioni4tii ar tre.*ursa articolului= *reation e3 nihilo 58(5)=4C\71' :arch\:ay 1CCE Manipulare ! fost demonstrată macroevoluţia? Bavid ...(t#'i.au pierdut picioarele �!n plus�"5 > asemenea schim%are radicală !nsă' ar avea nevoie de mutaţii care să determine suprimarea dezvoltării picioarelor" :c.innis (i cola%oratorii săi credeau că au /ăsit mutaţia (i /ena responsa%ile pentru această schim%are" 9otu(i' e&aminarea cu atenţie a rezultatelor strădaniei lor arată că situaţia este mult mai comple&ă" 47 . Iiolo/ii evoluţioni(ti cred că structura corporală a insectei cu (ase picioare a evoluat din strămo(i de /en crustacee (inclusiv creaturi precum crevetele) care (i. !ar %eparte %e a com(ate crea'ionism#"A %o$e8i"e 4tiin'i ice s#nt "n complet concordan! c# crea'iaU !ec"ara'ia %e pres(/ a WCS! *Wni$ersitatea %in San !ie)oA Ca"i ornia.io"o)ia e$o"#'ionist(A n# n#mai pentr# c( arat( c#m noi str#ct#ri anima"e a# p#t#t apare printr-o simp"( m#ta'ie )enetic(A ci iin%c( ea r(sp#n%e #nei critici ma2ore pe care crea'ioni4tii a# a%#s-o m#"t timp 1mpotri$a e$o"#'iei � a. sp#neaA printre a"te"e: <Kio"o)i %e "a Wni$ersitatea %in San !ie)oA Ca"i ornia a# )(sit prima %o$a%( )enetic( ce e-p"ic( 1n ce e" a# a$#t "oc trans orm(ri"e pe scar( "ar)( a"e str#ct#rii corpora"e a anima"e"or 1n perioa%a e$o"#'iei timp#rii.sen'a #n#i mecanism )enetic care ar p#tea permite intro%#cerea %e noi 4i ra%ica"e tip#ri str#ct#ra"e anima"e<. Rea"i8area repre8int( #n p#nct %e cotit#r( 1n .

enele de control pot fi poziţionate !n locaţii anormale2 ele fie opresc dezvoltarea unor structuri' fie fac ca acestea să se dezvolte !n locuri foarte neo%i(nuite" Be e&emplu /ena ?a& + controlează dezvoltarea ochilor" > muscă cu o e&primare anormală ar putea dezvolta un ochi pe un picior' pe o antenă' sau chiar pe a%domen"< 1ercetătorii au descoperit că /ena L%& la o muscă' suprima complet dezvoltarea picioarelor' !n timp ce aceea(i /enă' la .pariţia unui picior suplimentar ar avea nevoie ca un mare număr de diferite /ene să fie prezente simultan" :ai mult' de unde provin aripileN 1hiar dacă o crevetă pierde c teva picioare' nu !nseamnă că se transformă !ntr..evoluţiei necesită adău/are de informaţie #>L_ (i #>) /ene care produc #>) proteine !n #>) or/ane (i sisteme" Be e&emplu' o sin/ură mutaţie care poate opri formarea picioarelor este mult diferită de o mutaţie care produce picioare" .lţi cercetători' !ntr.o muscă" Bin moment ce crustaceele nu au aripi' de unde vine informaţia necesară producerii aripilor la mu(teN #ici măcar posesia de aripi nu este suficientă" . 4+ .rtemia' o crevetă oceanică' suprimă dezvoltarea picioarelor doar !n proporţie de 17F" 0i au aplicat o mutaţie asupra /enei L%& de la .un alt studiu' au descoperit că amplasamentul su%celular al enzimelor meta%olice este important pentru contracţia funcţională a mu(chilor necesară z%orului"4 Într.ce(ti oameni de (tiinţă au investi/at /ena L%&' o /enă de control care suprimă dezvoltarea picioarelor la mu(te" .numite /ene de acest tip pot comanda unde se formează capul' unde se formează picioarele' sau coada' sau chiar aripile" .ceste /ene sunt comutatoare principale care controlează structura corporală" .ceste �comutatoare principale� funcţionează precum !ntreruptoarele de circuit (i activează sau dezactivează un (ir !ntre/ de alte /ene" .rtemia (i au descoperit că această nouă /enă era mult mai eficientă !n %locarea formării picioarelor" 0i au postulat că o asemenea mutaţie a avut loc pro%a%il la crustaceii care erau strămo(ii insectelor cu (ase picioare"5 Qaptul că oamenii de (tiinţă pot modifica semnificativ structura corporală nu dovede(te macroevoluţia (i nici nu dezminte creaţionismul" *uccesul macro.

' ?" 1allaerts' and P"K" .adevăr' enzimele meta%olice tre%uie să fie !n apropierea proteinelor citoscheletice care sunt implicate !n contracţia musculară" Bacă enzimele nu sunt !n locaţia e&actă dinăuntrul celulei unde este nevoie de ele' mu(tele nu pot z%ura" .C5" 4" Po$tas @' #" *lepecDy' 3" von @alm' and B" *ullivan"1CC-" :ol" Iiol" 1ell E=1++7.cest studiu confirmă faptul că �prezenţa enzimelor active !n celulă nu este suficientă pentru funcţionarea mu(chiului2 este necesară localizarea e&actă a enzimelor�" Be asemenea �""" este nevoie de un sistem celular cu !naltă or/anizare�" În concluzie' schim%ările !n structura corporală � nu contează amploarea � nu dovedesc macroevoluţia" ?ierderea de structuri sau structurile amplasate /re(it nu tre%uiesc puse pe picior de e/alitate cu sporirea informaţiei care este necesară pentru a forma noi structuri (i sisteme celulare" Referinţe 1" Ronshau/en' :" 5885" #eRs Release' L1 *an Bie/o' Qe%ruary +" http=AAucsdneRs"ucsd"eduAneRsrelAscienceAmcho&"htm 5" Ronshau/en' :' #" :c.#r" 1 KanAQe% 5885 "n antropolo# îşi dă demisia în $dezastrul datărilor% Porld#etBaily (traducere de +a#" Cocei) Ln cunoscut profesor de antropolo/ie' ale cărui lucrări au fost citate ca dovezi că >mul de #eanderthal trăia odată !n nordul 0uropei' a demisionat după ce $uriul unei universităţi 4- .innis" 5885" #ature advance online pu%lication' Qe%ruary +" (B>) 18"18<EAnature-1+) <" Halder' .ehrin/" 1CC7" *cience 5+-=1-EE.innis' and P" :c.-7" *ursa articolului= 1reation :atters 4ol" .

ermania' investi/aţie efectuată de alţi doi antropolo/i" „.m tăiat craniul (i !ncă mai mirosea”' a declarat directorul muzeului" „Iine!nţeles' suntem foarte dezamă/iţi”" ?rotsch' recunoscut pentru /ustul său pentru tra%ucuri cu%aneze (i ma(ini ?orsche' nu a comentat descoperirile comisiei' dar !n luna ianuarie a declarat pentru QranDfurter 4E .le o v rstă de zeci de mii de ani' cu toate că ele erau mult mai recente' relatează Beutsche Pelle" „1omisia a descoperit că ?rof" ?rotsch a falsificat (i manipulat fapte (tiinţifice !n ultimii <8 de ani”' au afirmat !ntr.ermaniei (i pe care ?rotsch !l datase la 51"<88 de ani' avea vechimea doar <"<88 de ani" > altă eroare de datare a fost identificată !n cazul unui craniu /ăsit l n/ă ?aden%orn' !n . o declaraţie oficiali ai Lniversităţii despre %inecunoscutul e&pert !n datările cu car%on" 3ucrările lui ?rotsch au devenit suspecte !n ultimul an !n timpul unei investi/aţii de rutină asupra unor fosile preistorice din ./ermane a a$uns la concluzia că acesta a fa%ricat date (i a pla/iat lucrările cole/ilor săi" Reiner ?rotsch von Oieten' a decis $uriul Lniversităţii din QranDfurt' a minţit !n le/ătură cu v rsta unor cranii umane' atri%uindu. *peyer”' cu o dantură neo%i(nuit de %ine conservată' descoperit !n nordul . am trimis la ULniversitateaV >&ford pentru testări”' a declarat pentru pu%licaţia „9he *unday 9ele/raph” unul dintre cercetători" „0ra o e&aminare de rutină (i !n nici un caz o !ncercare de discreditare a prof" von Oieten”" În raportul lor' ei au denumit cei <8 de ani de activitate a lui ?rotsch' un „dezastru al datărilor”" 0i au /ăsit printre altele că scheletul feminin „Iischof.m decis să supunem multe din aceste descoperiri unor tehnici moderne pentru a verifica autenticitatea lor' a(a !nc t le.ermania' pe care ?rotsch !l datase la 5-"488 de ani" *e credea că este cea mai veche rămă(iţă umană /ăsită !n re/iune p nă !n momentul !n care investi/atorii de la >&ford au indicat faptul că el a aparţinut unui om care a murit !n anul 1-78M :uzeul antropolo/ic din Herne' care deţinea „craniul ?ader%orn”' a efectuat propriile sale teste !n urma rezultatelor nelini(titoare ale investi/aţiei desfă(urată la Lniversitatea >&ford" „.

cum .reifsRald" ?re(edintele Lniversităţii din QranDfurt' Rudolf *tein%er/' (i.o vreme de 18 ani' !ncepuse' cu aproape două secole !naintea lui' lun/a (i z%uciumata fu/ă a omului de Bumnezeu" )lumini(tii francezi au fost aceia care au !ndemnat poporul \ din um%ră sau prin ridiculizare făţi(ă \ să se proclame li%er de constr n/erile 4C .cesta a fost un tri%unal inchizitorial" #u au nici o dovadă puternică !mpotriva mea”" ?ră%u(irea falselor datări ale lui ?rotsch !n privinţa fosilelor umane din 0uropa de nord este a%ia la !nceput" *trin/er' un specialist !n epoca de piatră (i conducătorul secţiunii de antropolo/ie de la :uzeul de )storie #aturală din 3ondra a declarat= „1eea ce era considerată ca o dovadă ma$oră că neanderthalienii trăiau odată !n nordul 0uropei s.tunci c nd .#eue ?resse' „. Emi" Si"$estr# O sc#rt( istorie .a cerut scuze pentru e(ecul instituţiei !n a identifica (i stopa comportarea defectuoasă a lui ?ortsch" „> mulţime de oameni au !ntors capul”' a spus el" *ursa articolului= Porld#etBaily"com' Qe%ruary 1C' 5887 Despre învăţămintele unui veac de evoluţionism !r.a dus pe apa s m%etei" *untem nevoiţi să rescriem preistoria”" „.ndrS :alrau&' pro%a%il su% influenţa devastatoare a ororilor celor două confla/raţii ale secolului ``' profeţea că secolul al 445(lea va fi reli$ios sau nu va fi deloc ' o făcea !n deplină cuno(tinţă de cauză" 1ăci tocmai !n iu%ita lui Qranţă' a cărei cultură a (i păstorit.ntropolo/ia tre%uie să revizuiască ima/inea sa despre omul modern dintre anii 48"888 (i 18"888 !"Hr"”' a adău/at 9homas 9er%er/er' arheolo/ la Lniversitatea din .

n/lia a fost aceea care a făcut pasul decisiv" Bar l. tre%uit !nsă să treacă mai %ine de o $umătate de secol pentru ca ideile Revoluţiei franceze să.(i numele de la faptul că mem%rii ei se !nt lneau o dată pe lună' la luna plină' această societate \ care s.se [ne/uţători de lumină” \ sinta/mă !mprumutată din utopia 8e1 . a !nchinat ceremonios zeiţei pe $umătate nude tron nd pe altar' mulţimea a ars !n mod solemn Ii%lia !n piaţa din faţa catedralei' declar nd că de atunci !nainte Raţiunea (i numai Raţiunea avea să conducă Qranţa" 6i pornind de atunci (i de acolo' aceste idei au !nceput să cutreiere lumea" .o formă revoluţionară spusa lui ?rota/oras conform căreia 6mul este m#sura tuturor lucrurilor" 6i pentru a pecetlui această decizie' populaţia ?arisului a ales o o%scură dansatoare de ca%aret \ :admoiselle 1andeille \ pe care a purtat.reli/iei' reiter nd !ntr.tlantis a lui Qrancis Iacon \ avea ca mem%ri personalităţi precum 0rasmus BarRin \ %unicul lui 1harles BarRin \ Kohn PilDinson' constructor de tunuri' Kames Patt' creatorul motorului cu a%uri' industria(ul :attheR Ioulton' chimistul Koseph ?riestley (i Ien$amin QranDlin \ corespondent !n coloniile americane" 9oţi au fost !n mod e&plicit partizanii Revoluţiei americane din 1--+ (i 78 .(i /ăsească un suport do/matic solid" >r' nu era cu putinţă ca acesta să vină tot din Qranţa' care.(i epuizase de$a elanul creator su% lama /hilotinei (i prin marea stepă rusă" .a făcut a(a cum !i (ade %ine' adicăa en/leze(te" )deile revoluţionare franceze nu au iz%utit să penetreze !n mod imediat (i direct societatea en/leză' aflată !n plin elan spiritual cre(tin' ca urmare a marii rena(teri metodiste" În plus' spri$inul francez acordat Revoluţiei americane a creat !n imperiu un puternic resentiment !mpotriva ideilor revoluţionare de orice fel" 6i totu(i' .o !n triumf p nă la catedrala #otre.n/lia ascundea o /rupare de oameni \ o elită intelectuală \ ce pre/ătea !n tihnă diseminarea ideilor socialiste franceze" *ocietatea 3unară din Iirmin/ham' activă !ntre 1-+4 (i 1E88' a avut ne!ndoios o influenţă capitală" 9ră/ ndu. Bame' unde a fost !ncoronată drept 7eiţ# a Raţiunii" Bupă ce s.a transformat mai t rziu !n *ocietatea Re/ală \ a avut un rol decisiv !n implementarea Revoluţiei )ndustriale' dar (i !n sădirea ideilor socialiste" 1onsider ndu.

ceasta implica faptul că păm ntul ar avea o v rstă de ordinul zecilor de milioane de ani (i că viaţa a avut la dispoziţie durate imense de timp" .susţinători fervenţi ai Revoluţiei franceze 1< ani mai t rziu" Ien$amin QranDlin a fost un adevărat navetist !ntre ideali(tii francezi (i en/lezi" 0rasmus BarRin a fost un susţinător activ al ideilor iaco%ine" Ln alt mem%ru' Richard 0d/eRorth' a cola%orat cu Rousseau la scrierea unei cărţi despre educaţia copiilor" Qiul lui Kames Patt a fost denunţat !n 1amera 1omunelor ca a/ent francez" Koseph ?riestley a fost un susţinător vi/uros al .a inspirat copios din lucrarea acestuia intitulată 0heory of the 2arth' !n care se propunea pentru prima dată o cronolo/ie e&tinsă a păm ntului' care nu făcea apel la evenimente supranaturale" )deea lui 3yell' cunoscută astăzi su% denumirea de principiul actualismului (uniformitarianism' !n en/leză) susţine !n esenţă că procesele /eoformante de astăzi sunt identice cu cele din trecut (i se desfă(oară cu o viteză similară" .sa&onilor (i implicit de tăria ar/umentelor (tiinţifice pentru ace(tia" 9re%uiau !nsă /ăsite (i propa/ate repede c teva idei concrete" ?rima (i cea mai iconoclastă idee a venit din partea unui avocat pasionat de /eolo/ie' pe nume 1harles 3yell" #ăscut !n 1-C-' anul !n care părintele /eolo/iei moderne' scoţianul Kames Hutton murea' 3yell s.n/lia" Be aceea au ales calea ocolită de a su%mina temeliile cre(tinismului prin (tiinţă' con(tienţi fiind de caracterul eminamente empiric al an/lo.merica" 0ra evident pentru mem%rii *ocietăţii 3unare că ideile revoluţionare nu puteau fi pur (i simplu implantate !n .a forţat pe chimist să plece !n e&il !n .ceastă nouă viziune avea să stimuleze ideile pe care prietenul apropiat al lui 3yell' 1harles BarRin le pritocea !n lini(tita (i %o/ata sa rezidenţă numită BoRn House" 1ăci de at t avea nevoie atunci BarRin \ de un timp suficient de lun/ pentru ca un animal să sufere o schim%are pe care să o transmită prin pan$enele din s n/ele său (a(a credea atunci BarRin) urma(ilor săi care la r ndul lor vor amplifica schim%area (i o vor transmite mai departe" 6i a(a' 71 .dunării #aţionale Qranceze' or/aniz nd chiar o ser%are de aniversare a 5 ani de la căderea Iastiliei" Înfuriată de acest afront' comunitatea cre(tină !n care locuia ?riestley' a dat foc casei !n care se ţinea ser%area (i l.

din milion !n milion de an' un pe(te putea a$un/e !ntr,o %ună zi filosof (i ni(te molecule oamenia În definitiv' 1harles BarRin relua ideile %unicului său 0rasmus' pu%licate !n 1-C4 !n voluminoasa sa 7o9nomia' carte !n care anticipa p nă (i conceptul de [selecţie naturală”"

Q#mea noastr( cea e$o"#'ionist(
Lnde se /ăse(te azi ideea lui BarRinN 0i %ine' la temelia !ntre/ii omeniriM 1ăci socialul' politicul' economicul' culturalul' %a chiar (i reli/iosul \ toate sunt ad nc pătrunse sau chiar definite de această idee" #i se spune că societatea a evoluat de la comuna primitivă la post,modern sau [sf r(itul istoriei” (după QuDuyama)' că politica a evoluat de la conservatorism la neoli%eralism' că economia a evoluat de la a/ricultura primitivă la computerizare' că de la picturile rupestre la post,modernism s,a produs o evoluţie uluitoare (de(i ?icasso a suspinat la ie(irea din pe(tera 3ascau&= 8oi nu am inventat nimic:)" 6i pentru că (i specia umană a evoluat' nu era cu putinţă ca toţi oamenii să fie pe aceea(i treaptă a evoluţiei" Lrma lo/ic de aici că cei primitivi tre%uiau să dispară \ (i asta (i fac din clipa !n care ideea lui BarRin a văzut lumina tiparului' !n 1E7C" Bin ce !n ce mai eficient' mai /ospodăre(te" 6i pentru că neoli%eralismul este !n v rful piramidei evoluţiei politice' tre%uie' nu,i a(a' să accelereze dezinte/rarea oricărei alternative (primitive' se !nţele/e)' cu adepţii ei cu tot" 6i cum poate să facă asta mai %ine dec t cu %om%e inteli/ente (i militari docili (i eficienţiN 6i' dacă ro%otul este mai eficient dec t muncitorul uman' ce nevoie mai este de acesta din urmăN 0ste deci nu numai lo/ic' dar (i moral (i mai ales pro/resist să, i forţezi pe toţi să se ro%otizeze sau să renunţe la acele ramuri economice care nu pot fi ro%otizate""" 6i dacă cele 7 simţuri nu mai sunt suficiente pentru a percepe arta a$unsă pe culmile evoluţiei' tre%uie musai să,ţi !ndopi or/anismul cu te miri ce su%stanţă care să,ţi e&acer%eze [simţirea artistică”" 6i toate acestea numai pentru că evoluţia !nseamnă [pro/res”= de la simplu la comple&' de la primitiv la sofisticat' de la ceilalţi la noiMM 75

Lnul dintre cele mai inechivoce e&emple de fundătură s n/eroasă !ntemeiată pe raţiunea umană !l reprezintă [rasismul (tiinţific”" 1onsider că un scurt istoric al acestui monstru născut din insomnia raţiunii este necesar (i foarte revelator" ?ornind de la imensa colecţie de cranii a lui *amuel ;eor/e :orton (1-CC,1E71) (i cărţile acestuia (*rania ,mericana (i *rania ,e$yptiaca)' ideea că nivelul de inteli/enţă este funcţie de volumul (i forma craniului a devenit un [fapt (tiinţific” !n secolul al 1C,lea" .cesta a fost cu si/uranţă !ntărit de pu%licarea !n 1E7C a cărţii lui 1harles BarRin' al cărei titlu complet este semnificativ= ,supra ori$inii speciilor pe c#ile selecţiei naturale sau conservarea raselor favori%ate "n lupta pentru viaţ# (su%linierea noastră)" Qrancis ;alton (1E55,1C11)' văr primar cu BarRin' relu nd conceptul de ras# favori%at#' a devenit avocatul fervent al raselor umane (i claselor sociale favorizate" În a$utorul lui a venit medicul francez ?aul Iroca' creatorul conceptului de coeficient de inteli/enţă (5ntelli$ence ;uotient)' iar la moartea en/lezului' stindardul a fost preluat de psiholo/ul american Henry ;oddard (1E++,1C7-)' cu finanţarea su%stanţială a Qundaţiei RocDefeller" ;oddard a reluat antica idee spartană a eliminării celor sla%i' su% forma eu/eniei" )deile americanului au avut susţinători puternici (i !n .n/lia' printre ace(tia număr ndu,se \ inevita%il' nu,i a(aN \ 3eonard BarRin (fiul lui 1harles) (i Pinston 1hurchill" Ln cole/ al lui ;odddard' :adison ;rant' a pu%licat !n 1C1+ 0he -assin$ of the Great Race (0femeritatea :arii Rase)' carte ce l,a impresionat profund pe Hitler" ;rant propune !n această carte o e&plicaţie a e(ecului /ermanilor !n ?rimul Răz%oi :ondial= at t de mulţi din masivii răz%oinici %lonzi ai rasei /ermanice au pierit !n Răz%oiul de <8 de .ni (1+1E,1+4E) !nc t la de%utul :arelui Răz%oi naţiunea /ermană era !ncă sărăcită !n fondul ei etnic pura 1ontinu nd (i amplific nd ideile lui ;oddard' un alt cole/ de /eneraţie al său \ Harry 3au/hlin \ a pu%licat' la !nceputul anilor ^58' o carte !n care furniza o listă [completă” a celor [socialmente inadecvaţi”' pentru care recomanda sterilizarea sau eu/enia" Bar !n .merica aceste idei nu au putut fi aplicate" În ;ermania !nsă \ profund desacralizată de marele traumatism post,%elic \ sterilizarea celor indezira%ili a !nceput să fie aplicată !ncă din 7<

1C5-" )ar odată cu venirea la putere a lui Hitler' !n 1C<<' a devenit politică de stat" Be altfel' este astăzi un lucru (tiut că !ntrea/a [viziune %iolo/ică” din <ein =ampfeste !n !ntre/ime inspirată din darRinism" )ată dar că' departe de a fi o idee ariană' rasismul (tiinţific !(i are sor/intea !n [lumea %ună” an/lo,americanăM 6i pentru că această lume este conservatoare (i perseverentă' sum%rul e&periment /erman a fost considerat doar o [eroare”" 9emelia darRinistă nu a fost pusă su% semnul !ntre%ării" În consecinţă' un nou e&periment \ de data aceasta la scară mondială \ se desfă(oară su% ochii no(tri (i pe %anii no(triM Qilosofia L"#"0"*"1">" \ >r/anizaţia #aţiunilor Lnite pentru 0ducaţie' 6tiinţă (i 1ultură \ era (i este clară !ncă din 1C4C' atunci c nd *ir Kulian Hu&ley (nepotul [%uldo/ului lui BarRin” \ 9homas Hu&ley) a redactat :anifestul L"#"0"*"1">" )ată un e(antion= Wni icarea tra%i'ii"or 1ntr-#n sin)#r re8er$or com#n %e e-perien'(A con4tien'( 4i moti$a'ie este o necesitate X priori pentr# pro)res#" $iitor a" e$o"#'iei #mane. Hn acest sensA %e4i #ni icarea po"itic( 1ntr-#n e" sa# a"t#" %e )#$ern mon%ia" $a i necesar( pentr# atin)erea acest#i ni$e"A #ni icarea 1n "#cr#ri"e min'ii n# este n#mai necesar(A ea poate chiar %eschi%e ca"ea spre a"te tip#ri %e #ni icare. C&t( $reme copi"#" respir( aer#" otr($it a" na'iona"ism#"#iA e%#ca'ia 1n spirit mon%ia"ist n# poate pro%#ce %ec&t re8#"tate precare. A4a c#m am s#."iniatA %eseori ami"ia este cea care in ectea8( mintea copi"#"#i c# na'iona"ism e-trem. Şcoa"a tre.#ie %e aceea s( #ti"i8e8e c(i"e %escrise anterior pentr# a com.ate atit#%inea ami"ia"(. 0ste semnificativ faptul că acest manifest a fost accesi%il pu%licului lar/ numai după <8 de ani de la redactarea lui' atunci c nd >"#"L" (i L"#"0"*"1">" erau definitiv instalate !n politica mondială" Be la BarRin !ncoace' am !ncercat o mulţime de sisteme de referinţă alternative unui 1reator' !ncep nd cu noi !n(ine (i termin nd cu timpul -lanc> (18,4<s de la e&plozia iniţială /eneratoare a universului' moment !n care cele patru forţe fundamentale s,au separat)" .m !ncercat să definim constante universale' spre a descoperi azi' c nd tehnolo/ia a a$uns la un 74

(i recunoască neputinţa !n faţa chestiunii ori/inilor" 9oate acestea fiind zise' cred că :alrau& a profeţit cu adevărat" 0l a !nţeles prea %ine ((i poate că avusese acces la :anifestul L"#"0"*"1">"M) că cei 188 de ani de fundamentare evoluţionistă a lumii o vor aduce !n cele din urmă pe muchia prăpastiei" Întoarcerea evoluţionistă de acolo nu este posi%ilă' a(a că numai acea latură a umanităţii care nu a fost at t de letal afectată de evoluţionism \ adică sentimentul reli$ios \ mai oferă o (ansă" *e poate altfelN Bin fericire' e&istă azi o cale de !ntoarcere (i pentru (tiinţă" 0a se nume(te 0eoria <odern# a -roiectului ?&esi$nului@ 5nteli$ent (90:?))" ?ropusă de . *mith' 1harles 9ha&ton (i Pilliam Bem%sDi2 aceasta pleacă de la teoria informaţiei' teoria pro%a%ilităţilor' (tiinţele co/niţiei (i termodinamică' fiind v rful de lance al (tiinţei moderne' (ansa ei de a pă(i !n mileniul al treilea !ntr.o himeră" În ansam%lul său' esta'lishment." 0" Pilder.nivel foarte avansat' că nici măcar viteza luminii nu mai este constantăM . fost suficient un fora$ ultraad nc pentru ca !ntre/ modelul structurii interne a planetei să fie pus su% semnul !ntre%ării" 6i ni(te microscopice aureole pleocroice !n /ranite primare pentru ca !ntre/ e(afoda$ul datărilor radiometrice \ zise [a%solute” \ să !nceapă a tremura ameninţător" .enomenele cu pro'a'ilit#ţi foarte mici de producere nu se produc' Bem%sDi spune= 2venimentele specifice cu pro'a'ilitate mic# de producere. nu se produc la "ntBmplare.un spirit nou' profund uman (nu umanistM)" Pilliam Bem%sDi a pu%licat o carte intitulată &educţia -roiectului A eliminarea "ntBmpl#rii prin pro'a'ilit#ţi reduse" ?ornind de la principiul ela%orat de matematicianul francez 0mile Iorel' conform căruia .ul (tiinţific este pus su% semnul !ntre%ării' (i asta pentru că se !ncăpăţ nează să nu. fost suficient să schim%ăm spectrul radiaţiei investi/ate prin telescoape spaţiale' pentru ca ima/inea noastră despre univers' pe care o credeam coerentă (i raţională să fie spul%erată" >dată a$unsă la nivel molecular \ acolo unde se credea că se /ăse(te secretul evoluţiei pe verticală \ %iolo/ia dă din colţ !n colţ' !ncerc nd cu disperare să identifice acest secret ce se transformă pe zi ce trece !ntr. ci sunt cau%ate de o surs# inteli$ent# " Răm n nd cu 77 .

desăv r(ire !n cadrul paradi/mei (tiinţifice' fără a face apel la transcendent !n demersul său' 90:?) se mulţume(te să ela%oreze un instrument (tiinţific ri/uros (i u(or adapta%il oricărei ramuri (tiinţifice" Ltilizarea lui nu face dec t să aducă omul de (tiinţă onest !n faţa .ar strădui' ea nu va putea oferi mai mult dec t răspunsul la una dintre !ntre%ările fundamentale= *um s(au f#cut )i funcţionea%# toateC Bar cealaltă !ntre%are' cea mai mare= &e ce )i pentru ce s(au f#cut toateC' nu.a pornit pe calea /lo%alizării năucitoare (i uniformizante" #u am nici pre/ătirea (i nici dorinţa de a mă av nta !n analiza surselor spirituale (i [or/anice” ale slă%iciunilor noastre' de(i tentaţia este mare" :ă mulţumesc a afirma că fără o schim%are fundamentală a spiritualităţii rom ne(ti' o trecere de la fatalism (i resemnare la o mireasm de la via! spre via! !n Hristos ()) 1orinteni 5=1+)' mileniul al treilea va fi mai sărac cu o naţiune \ rom nii" *ursa articolului= Revista +cara 7+ .o lume ce s.0#9 .3 L#)40R*L3L)" 1 nd (i cum se raportează omul de (tiinţă la acest &esi$ner' aceasta este o chestiune care ţine numai (i numai de con(tiinţa (i personalitatea sa" 4ăzut de mulţi ca o !ncercare de a apăra Ii%lia prin (tiinţă' de(i un leu nu are nevoie de apărare' creaţionismul )tiinţific este doar o schim%are fundamentală de paradi/mă (tiinţifică" 0l urmăre(te !n ultimă instanţă să ofere adevărul despre (tiinţa evoluţionistă' să scoată la lumină caracterul eminamente reli/ios al acesteia" > reli/ie desacralizată (i malefică" În definitiv' (tiinţa nu ar tre%ui să fie dec t un instrument al cunoa(teriiM 6i' oric t de mult s.devărului= 0`)*9_ L# &2+5G82R )#903).(i va /ăsi niciodată răspunsul !n (tiinţă" 6i noi rom niiN #oi rom nii tre%uie să avem cura$ul de a ne privi slă%iciunile !n faţă' dacă vrem să !nţele/em de ce suntem at t de departe de !mplinirea aspiraţiilor noastre" Bacă vom continua să ne amă/im cu surse e&clusiv e&terne ale nenorocirilor noastre' vom fi condamnaţi la dispariţie !ntr.

ului inteli/ent ca pe o alternativă" Ln profesor de %iolo/ie' unul dintre susţinătorii de seamă ai desi/n.ului inteli/ent' a declarat !n faţa curţii că evoluţia sin/ură nu poate e&plica procesele %iolo/ice comple&e" :ichael Iehe crede că Bumnezeu este !n spatele acestora" 1 ţiva părinţi au dat !n $udecată conducerea (colii' afirm nd că teoria desi/n. 6coala Bover .ul inteli/ent' pentru mai multe informaţii" 9eoria desi/n.ului inteli/ent este o credinţă reli/ioasă (i nu ar tre%ui predată' deoarece !ncalcă constituţia *tatelor Lnite' care prevede separaţia dintre Iiserică (i stat" <0o"#ri"e< "#i !arwin 1onducerea (colii din Bover !(i instruie(te profesorii să citească copiilor de 14.17 ani' !naintea orelor' o declaraţie despre evoluţie' care stipulează că teoria lui 1harles BarRin nu este Hun faptH' (i că e&istă H/oluri !n această teorieH" 0levilor li se recomandă apoi un manual despre desi/n.&coala apără teoria desi#n-ului inteli#ent RRR"%%c"co"uD Conducerea unei şcoli' adus "n fa!a )usti!iei pentru vina de a fi pus su( semnul "ntre( rii teoria evolu!iei' a "nceput s *şi pre%inte dove%ile.ului inteli/ent' predată !n (coli !n mai mult de 58 de state americane afirmă că dezvoltarea vieţii nu poate fi e&plicată doar prin evoluţie' (i că m na călăuzitoare a unei forţe inteli/ente tre%uie să fi lucrat" 1u toate că teoria nu !l nominalizează pe Bumnezeu !n mod special' aceasta a fost adoptată de unele /rupări cre(tine' care o promovează !naintea creaţionismului' interpretarea literală a cărţii %i%lice a Qacerii" 7- .rea din ?ennsylvania le cere profesorilor săi de (tiinţe să !nveţe elevii că evoluţia nu este dovedită' (i să prezinte teoria desi/n.

sociaţiei .<N# este o teorie< ?rofesorul Iehe a fost primul martor chemat de conducerea (colii' după ce părinţii dizidenţi (i.ssociation for the .ul inteli/ent Hnu este nici măcar o teorieH" 'Motoare moleculare' vs( evolutionism cate/oria :inuni HnaturaleH QranD *herRin (traducere de +a#" Cocei) Ştia'i c( corp#" #man con'ine circa 5: %e trilioane %e ce"#"eY Ştia'i c( practic iecare %in aceste ce"#"e este pre$(8#t( c# mii %e mici Zma4iniGY :etodele de cercetare a ultrastructurii celulei au 7E .au prezentat cazul" 0l a declarat că evoluţionismul ar tre%ui predat !n continuare' deoarece Horice elev cultivat ar tre%ui să !l !nţelea/ăH' dar' spune Iehe' acesta nu poate e&plica !n mod satisfăcător comple&ităţile %iolo/ice ale vieţii" 0l afirmă că desi/n.mericane pentru Bezvoltarea 6tiinţei (.merican .ul inteli/ent pune su% semnul !ntre%ării posi%ilitatea ca viaţa' la nivel molecular' să fi evoluat prin selecţie naturală" H.dvancement of *cience) declară că desi/n.cesta este aspectul cel mai sla% susţinut al teoriei lui BarRinH' a declarat el !n faţa curţii federale" ?oziţia profesorului Iehe este respinsă de facultate la universitatea unde lucrează' (i de către curentul (tiinţific principal" 1onducerea .

.r( a #nei ami"ii %e proteine %eose.( preci8ieG/ ECe"e mai m#"te orme %e %ep"asare 1n "#mea $ie s#nt p#se 1n mi4care %e proteine c#nosc#te ca [motoare mo"ec#"are\.a lun/ul traseelor proteice !n citoplasmă (conţinutul viu al unei celule)" EMio8ina B Nmem. +rintre ce"e mai c#nosc#te s#nt motoare"e care o"osesc mecanisme so isticate %e amp"i icare intramo"ec#"ar(FG3 .ite D cea mai r(sp&n%it( este mio8ina care comp#ne m#4chii no4triOA o protein( ce"#"ar( motoareA transport( 1nc(rc(t#r( 1n(#ntr#" ce"#"e"or mi4c&n%#-se %e-a "#n)#" #nor i"amente actinice.ar fi putut ima/ina cu a%ia trei decenii !n urmă" .semenea a/re/ate infime pot fi o%servate !n fapt doar folosind tehnici speciale de radio/rafiere (i micro/rafiere electronică de !naltă rezoluţie" :otoarele sunt compuse din proteine (i a$ută !n diverse procese celulare care includ diviziunea celulară' transportul (i funcţionarea or/anitelor (i transportul !ncărcăturii de..G7 . E ne$oit( s( ac( pa4i %e 75 %e nanometri p#n&n% #n EpiciorG %#p( a"t#".ceste fascinante a/re/ate su%microscopice' [motoarele moleculare”' au fost acum descoperite !n celulele oamenilor' %acteriilor (i animalelor= EKacterii"e con'in ma4in(rii mo"ec#"are so isticate %estinate re)"(rii cre4terii 4i %i$i8(rii "or c# o s#per.dezvăluit recent motoare or/anite' structuri discrete !năuntrul celulei' pe care nimeni nici măcar nu (i le.re(elile /enetice' cum ar fi mutaţiile' care cauzează imperfecţiunea motorului pot conduce la defecte /rave (i posi%il la %oli mortale" Hn mo% ironicA %arwini4tii cre% c( m#ta'ii"e a# EcreatG motoare"e mo"ec#"areU #ici un 1reator nu ar fi fost implicat aici' pretind ei" 1a at tea alte domenii ale %iolo/iei' cercetarea motoarelor moleculare este !n faza incipientă" Rolurile specifice ale tuturor acestor motoare răm n !n continuare necunoscute" Be(i cercetătorii darRini(ti folosesc cuv ntul [ma(ină”' adică o unitate funcţională cu diverse părţi aflate !n mi(care' termenul !nsu(i implică ideea de desi/n' (i deci de desi/nera Ln lucru pare a fi evident= dacă este nevoie de eforturile concertate ale unei mici armate de desi/neri' in/ineri (i 7C .

++8" 5" *chliRa b PoehlDe' :olecular :otors' 8ature' .pril 1-' 588<' p" -7C" <" :olloy b 4ei/el' :yosin :otors PalD the PalD' +cience' Kune 5-' 588<' p" 1CC<" *ursa articolului= . r nduniciiH funcţionează !ntr.constructori să construiască motoarele din centralele electrice' de e&emplu' atunci ce putem spune despre aceste a/re/ate proteice microscopice pe care evoluţioni(tii le numesc [sofisticate”' av nd o [precizie impunătoare”N În timp ce investi/aţia continuă' caracteristicile special proiectate ale creaţiei lui Bumnezeu vor răm ne [vizi%ile cu claritate” pentru cei care sunt dispu(i să mear/ă acolo unde conduce evidenţa" Ii%lio/rafie 1" 2</6 Reports 4' -' 588<' pp" +77.pril 5884 >nline )ssue #o" 44 !ripile fluturilor funcţionează ca ledurile neRs"%%c"co"uD C&nd oamenii de ştiin! au inventat un dispo%itiv eficient pentru emiterea luminii' nu ştiau c fluturii folosesc aceeaşi metod .ceste leduri de emisie !naltă reprezintă o foarte +8 . ?etele fluorescente de pe aripile fluturelui african Hcoada.cts D .un mod foarte similar diodelor" .acts 4ol" << #o" 4 .

violetă care este re.r nduniciiH folosesc o metodă identică pentru a.emisă' folosind fluorescenţa' ca o lumină strălucitoare al%astră.eficientă versiune HnaturalăH a diodelor folosite !n echipamente electronice" Rezultatele cercetărilor echipei Lniversităţii din 0&eter' :area Iritanie' au fost pu%licate !n revista +cience În 5881' .frica centrală (i de est" 0i au aripi !nchise la culoare cu pete de culoare al%astru strălucitor sau al%astru verzui" .(i trimite semnale" Qluturii Hcoada.r nduniciiH' aparţin nd speciei -rinceps nireus trăiesc !n .ceste dispozitive reprezintă un imens pas !nainte pentru !m%unătăţirea performanţelor diodelor luminoase' !n comparaţie cu tipurile standard" ?ete 4uDusic (i )an Hopper de la Lniv" 0&eter au arătat' !nsă' că fluturii Hcoada. dimensional pentru a mări randamentul e&tracţiei luminii" Be asemenea' au fost folosite structuri stratificate (reflectoare Ira//) pentru a controla direcţia emisiei" .le&ei 0rchaD (i cole/ii săi de la )nstitutul 9ehnolo/ic din :assachusetts (:assachusetts )nstitute of 9echnolo/y � :)9)' au %revetat o metodă mai eficientă de construcţie a ledurilor" 1ea mai mare parte a luminii emise de ledurile standard nu se poate propa/a' rezult nd ceea ce oamenii de (tiinţă numesc o eficacitate scăzută a e&tracţiei luminii" !esi)n in)enios 3edul produs la :)9 folose(te un cristal fotonic %i.ceste pete funcţionează precum cristalele fotonice 5B' insuflate cu pi/ment (i structurate !n a(a fel !nc t produc o fluorescenţă intensă" ?i/mentul de pe aripile fluturelui a%sor% lumină ultra.verzui" +er orman'( nat#ra"( +1 .

cest lucru !l face' !ntr.ar pierde dacă nu ar e&ista pi/mentul' localizat !ntr.un fel' de două ori mai eficient" <!ar mo%#" 1n care "#mina este e-tras( %in sistem#" "#t#re"#i repre8int( mai m#"t %ec&t o ana"o)ie � este c# tot#" i%enticA ca %esi)nA c# ce" a" "e%#"#i<.ceastă versiune naturală a cristalului fotonic' ca (i versiunea sa făcută de om' !mpiedică oprirea culorii fluorescente !năuntrul structurii' precum (i emiterea ei !n lateral" H0miţătoareleH fluturelui conţin (i un fel de o/linzi pentru reflectarea !n sus a !ntre/ii lumini fluorescente care este emisă" Bin nou' acest lucru este foarte similar reflectoarelor Ira//" H*pre deose%ire de diode' sistemul fluturelui' !n mod clar' nu conţine semiconductori (i nu !(i produce propria ener/ie radiantăH' a declarat Br" 4uDusic pentru situl II1 #eRs" .o descoperire care a dat peste cap lumea /eneticii' cercetătorii au arătat că plantele pot să !(i suprascrie codul /enetic mo(tenit de la părinţi (i să se !ntoarcă la acela al %unicilor" +5 .:are parte din această lumină s.urilor naturale precum acesta i.ar putea a$uta pe oamenii de (tiinţă !n !m%unătăţirea dispozitivelor făcute de om" H1 nd studiezi aceste lucruri (i a$un/i să !ţi placă HarhitecturaH fotonică' !ncepi să apreciezi cu adevărat ele/anţa cu care natura (sau' mai de/ra%ă' 1reatorul � n" tr") a construit aceste lucruriH' a declarat el" Călţunaşul 'răstoarnă' #enetica din manuale Helen ?earson (traducere de +a#" Cocei.o re/iune a aripii care are mici /ăuri e/al distanţate" . Br" 4uDusic a recunoscut că studiul desi/n. ?rintr.

cest principiu a fost enunţat de călu/ărul austriac .re/or :endel !n studiile sale despre mazăre' din secolul al nouăsprezecelea" *tudiul' pu%licat !n 8ature (!n 5884 � n"n")' arată că nu toate /enele au un astfel de comportament" 0l su/erează că plantele' (i poate (i alte or/anisme inclusiv oamenii' ar putea poseda un mecanism de �%acDup� care poate trece peste �secvenţele� nesănătoase provenite de la părinţi (i se poate !ntoarce la codul /enetic sănătos posedat de %unicii sau stră%unicii lor" Ro%ert ?ruitt (i cole/ii săi de la Lniversitatea ?urdue din Pest 3afayette' )ndiana' au făcut această descoperire !n timp ce studiau o varietate deose%ită a plantei numită popular călţuna( (.&" 0le au !nlocuit codul �anormal� al părinţilor lor cu codul �normal� posedat de /eneraţiile mai vechi" )ar atunci c nd echipa a studiat +< .Bescoperirea pune su% semnul !ntre%ării re/ulile de mo(tenire' conform cărora copiii primesc doar com%inaţii de /ene purtate de părinţii lor" .B# a uneia sau am%elor /ene H60H2.&" În plantele mutante' petalele (i celelalte părţi ale florii sunt !n mod anormal lipite !mpreună" 1onform /eneticii convenţionale' urma(ii lor ar tre%ui să ai%ă de asemenea florile lipite" Bar nu este a(a= echipa lui ?ruitt a descoperit că apro&imativ 18F din urma(i au flori �normale�" Hnapoi 1n $iitor Ltiliz nd secvenţierea /enetică' cercetătorii au arătat că această a doua /eneraţie de plante a rescris secvenţa de .ra'idopsis)' care posedă o mutaţie !n am%ele copii ale /enei numită H60H2.

ra'idopsis !n condiţii normale' !nsă foarte rar" 0l su/erează că acest proces este forţat să se !nt mple mai des' atunci c nd /ena H60H2.ul lor" Bar aceasta pare impro%a%il' !ntruc t echipa a descoperit că plantele pot rescrie (i codurile unor /ene care nu au copii similare !n altă parte a /enomului" În schim%' ?ruitt presupune că plantele deţin un depozit necunoscut anterior al moleculelor .& suferă o mutaţie' poate din cauza faptului că planta devine �stresată�" +4 .B#.au modificat (i pe acelea !n forma lor ancestrală" �.ului" .B#.B#. fost o surpriză uria(ă�' spune ?ruit" Bescoperirea i.R# !nrudite' care funcţionează ca o �copie de rezervă� a .a uluit pe /eneticieni" �0 destul de (ocant�' spune Betlef Pei/el' care studiază /enetica ve/etală la )nstitutul :a& ?lanD pentru Iiolo/ia Bezvoltării din 9c%in/en' .ul (i folosite ca (a%lon pentru corectarea unor /ene" �0ste cea mai pro%a%ilă e&plicaţie�' su%scrie Pei/el" Stress ?ruitt presupune că acest proces de corecţie a /enelor are loc la .ermania" �#imeni nu a avut p nă acum vreo idee despre e&istenţa acestui mecanism�" .numeroase alte /ene' a descoperit că !n dese r nduri plantele le.n/eles' rezumă totul mai succint" �0 ciudat�' spune el" Mo4tenirea asc#ns( ?ruitt (i ceilalţi cercetători se străduiesc să /ăsească o e&plicaţie e&actă a fenomenului de rescriere a codului /enetic" ?entru a realiza aceasta' ele au nevoie de un (a%lon (o versiune a codului �%unicilor�) care poate fi transmis din /eneraţie !n /eneraţie" > e&plicaţie ar putea fi aceea că plantele folosesc o copie de /ene !n plus ascunsă altundeva !n .semenea molecule ar putea fi transmise prin polen sau seminţe !mpreună cu .eneticianul *teven Kaco%sen de la Lniversitatea din 1alifornia' 3os .

ar putea desfă(ura (i !n cazul oamenilor" .au �!ntors� la un cod /enetic normal (i sănătos" Bacă oamenii corectează /enele proprii !n acest fel' ?ruitt su/erează că procedura poate fi cu u(urinţă utilizată de cercetători sau medici" 0i ar putea fi capa%ili să identifice moleculele de .rie: +7 .adevăr' procestul ar putea fi stimulat atunci c nd ara a$uta plantele să supravieţuiască !n condiţii dificile' cum ar fi atunci c nd apa sau su%stanţele nutritive se răresc" Ln asemenea stress ar putea declan(a revenirea plantelor la codul /enetic al strămo(ilor' care este pro%a%il mai rezistent dec t cel al părinţilor" ?entru a testa acest lucru' ?ruitt verifică dacă condiţiile dificile declan(ează !ntr.cest lucru este su/erat de cazurile rare de copii care mo(tenesc mutaţii cauzatoare de %oli' dar arată doar simptome sla%e' poate datorită faptului că unele din celulele lor s.R# care se ocupă de refacere (i să le folosească pentru a corecta mutaţii dăunătoare ale %olnavilor" Bar pentru moment' ?ruitt (i alţi cercetători din domeniu se a(teaptă ca presa de specialitate să afi(eze mult scepticism" �Reacţia imediată este că �tre%uie să fi făcut o /re(eală��' spune Pei/el' �dar eu nu cred asta� Re erin'e 1"3olle *" K"' 4ictor K" 3"' ]oun/ K" :" b ?ruitt R" 0" #ature' pu%lished online' doi=18"18<EAnature8<<E8 (5884)" Cercetători de la MI) prezintă o nouă viziune asupra formării corte*ului RRR"sciencedaily"com Wn cercet(tor 1n ne#ro"o)ie %e "a Massach#ssets Instit#te o Techno"o)@ *MIT. re"atea8( 1n n#m(r#" specia" a" re$istei Science %in 9 noiem.Într.adevăr acela(i fenomen" Ln proces similar s. 4i #n#" %e "a Wni$ersitatea %in Ca"i ornia %in San Francisco *WCSF.

B#.Contro$ersa s-a s &r4it: teorii"e <protomap< 4i <protocorte-< %espre %e8$o"tarea creier#"#i s#nt moarte.a8( a"e %e8$o"t(rii corica"e are o importan'( centra"( 1n 1n'e"e)erea erori"or 1n %e8$o"tare<. 1orte&ul cere%ral este o scoarţă formată din apro&imativ 18 miliarde de neuroni !mpărţiţi pe zone separate care procesează aspecte particulare ale senzaţiei' mi(cării (i percepţiei" În ce măsură sunt aceste zone predeterminate de /ene sau modelate de către mediuN 9eoriile despre protohartă (i protocorte&' apărute !nainte de 1CC8' susţineau că re/iunile cu sarcini specifice din corte& sunt produse dintr. <Hn'e"e)erea mecanisme"or %e .(ri"e %ate"or %e intrare<A a %ec"arat S#r.at percep'ia cercet(tori"or %espre ormarea 8one"or cortica"eA %espre conectarea acestora c# a"te re)i#ni a"e creier#"#iA %espre e"#" 1n care acestea %e8$o"t( re'e"e #nice %e procesare 4i se a%aptea8( "a schim.autorilor :ri/anDa *ur' profesor de 6tiinţe neuronale la )nstitutul ?icoRer pentru Învăţare (i :emorie (i la :)9' (i Kohn 3" R" Ru%enstein de la L1*Q" <!o$e8i"e recente a# schim.ul la o locaţie specifică unde re/ularizează traducerea' sau procesul de copiere a materialului /enetic" În dezvoltarea prenatală timpurie a creierului' factorii de traducere controlează na(terea (i cre(terea noilor neuroni' mi(carea (i conectivitatea neuronilor !năuntrul creierului' (i decid care neuroni vor trăi (i care vor fi uci(i" ++ . În articolul H?atternin/ and ?lasticity of the 1ere%ral 1orte&H (H:odelarea (i plasticitatea corte&ului cere%ralH)' *ur (i Ru%enstein scot !n evidenţă faptul că factorii de traducere sunt HcheiaH" Ln factor de traducere este o proteină care lea/ă .o zonă de celule Hori/inareH2 sau că lun/ile fi%re nervoase din talamus' o masă ovoidală care retransmite informaţia de la alte re/iuni ale creierului către corte&' sunt activate de stimuli e&teriori" #oi dovezi indică faptul că dezvoltarea zonelor corticale implică Hun %o/at (ir de semnaleH' o cascadă interconectată de evenimente implicate !n dezvoltare' unele interne iar altele e&terne' conform co.

n/eles (L13.)' a efectuat teste asupra cimpanzeilor' !n cadrul cărora ace(tia o%ţineau �premii� !n m ncare" 1impanzeilor li se prezentau două opţiuni care le aduceau recompense" Lna dintre opţiuni permitea cimpanzeului !n cauză să se servească cu m ncare doar pe el +- .:ai t rziu' la un moment critic din dezvoltare' stimularea e&terioară filtrează topo/rafia creierului (i reţelelor pentru a crea funcţiile (i zonele specifice ale creierului" Cimpanzeii nu trec 'testul prieteniei' RRR"%%c"co"uD Wn st#%i# p#.lţi cercetători au afirmat !nsă că !nclinaţia spre socializare poate fi diminuată !n cazul cimpanzeilor captivi" > echipă condusă de Koan *ilD de la Lniversitatea din 1alifornia' 3os ."icat 1n re$ista +ature arat( c( cimpan8eii a "a'i 1n capti$itate n# 14i a2#t( semenii %in )r#p#" "or socia"A chiar 4i c&n% acest "#cr# n# "e-ar crea nici o incon$enien'(. 9endinţa spre a$utorare este omniprezentă la oameni' chiar (i atunci c nd această acţiune poate dăuna intereselor persoanei care a$ută" 1aracteristicile �umane� arătate de cimpanzei includ folosirea uneltelor (i capacităţi rudimentare de comunicare' dar studiul su/erează faptul că altruismul nu se numără printre acestea" .

!nsu(i" 1ealaltă !i aducea aceea(i recompensă' dar făcea ca (i cimpanzeul din cu(ca alăturată să primească hrana" 0chipa doctorului *ilD a descoperit că cei 5C de cimpanzei testaţi nu au fost !nclinaţi să alea/ă a doua opţiune !n locul primei' chiar dacă aceasta le permitea să facă o �faptă %ună� fără nici un cost pentru ei" Rezultatul a fost surprinzător' deoarece cimpanzeii trăiesc !mpreună !n acela(i /rup de 17 ani" 0i nu sunt �rude�' dar ar fi fost de a(teptat să fie foarte apropiaţi unii de ceilalţi" Împărţirea hranei a fost o%servată la /rupuri de cimpanzei aflaţi !n li%ertate" Bin acest motiv' studiul din 8ature ridică !ntre%ări despre felul !n care ia na(tere acest comportament" .ar datora situaţiei nenaturale sau diferenţelor de comportament /enerate de starea de captivitate" Creaţia+ 'căderea' şi . coli' c teodată dăunătoare' dar care altfel are un rol %enefic" 3ocalizată !n intestinul /ros' acest or/anism comple& a$ută la producerea de vitamine (i chiar la prevenirea %olilor" 0&istă de asemenea un vierme numit +tron$yloides stercoralis care trăie(te at t !n mediul li%er' c t (i ca parazit" 1u alte cuvinte' viermele trăie(te foarte %ine !n lumea !ncon$urătoare fără om' dar poate de asemenea infecta oamenii' cu rezultate devastatoare" *e su/erează că infecţiile parazite (i %acteriile cauzatoare de %oli sunt rezultate ale căderii" +E . >amenii de (tiinţă su/erează faptul că %acteriile pato/ene (i paraziţii de azi au avut de fapt roluri %enefice sau cel puţin neutre !n lumea dinaintea căderii (!n păcat)" *ă luăm' spre e&emplu' cazul %acteriei cunoscute su% numele de 2.lţi cercetători su/erează că rezultatul sla% s.olera QranD *herRin (traducere de +a#" Cocei) .odelul crea!ionist continu s prind form pe m sur ce re%ultate din diferite domenii ştiin!ifice sunt anali%ate din perspectiv ne*dar#inist .

fischeri (i E.o furnizează" Într. cholera reprezintă e&emple !n acest sens" +C .adevăr' multe celule %acteriale comunică (i funcţionează ca o comunitate sim%iotică 4' (i un număr din ce !n ce mai mare de astfel de relaţii este !n mod constant descoperit" ?ato/eneza poate fi astfel o diver/enţă de la scopul creaţional ori/inal" E.Iacteria Ei'rio cholera cauzează %oala intestinală numită holeră" Ioala este mortală din cauza to&inei secretate de %acterie" 1e ar fi dacă � !nainte de 1ădere � această to&ină ar fi avut o funcţie alternativăN > to&ină foarte similară este produsă de E.o raznaH5" >amenii de (tiinţă creaţioni(ti ar su/era mai de/ra%ă că aceasta poate fi o consecinţă a %lestemului căderii" . fischeri' o curioasă %acterie sim%iotică emiţătoare de lumină' /ăsită !n calamarul haRaian1" 1reatura folose(te proprietăţile luminescente ale %acteriei pentru a scăpa de prădătorii din apa limpede !n care se hrăne(te" 1u toate că acesti calamari sunt %uni v nători' ei constituie o hrană /ustoasă pentru marii prădători de noapte" 4ăzut de $os' !ntunecatul calamar ar fi !n mod normal e&pus din cauza luminii lunii" Bar !n partea ventrală calamarul are un or/an su%ţire conţin nd E.ceasta ne aduce la o teorie creaţionistă propusă de %iolo/ul Koe Qrancis" 0l prive(te lumea virusurilor (i a micro%ilor dintr.or/anisme (i un mediu %o/at chimic dar inert din punct de vedere fizic' pentru a furniza un su%strat pe care creaturile multicelulare pot prospera (i pot persista"""H<" Într. fischeri !ncon$urat de un sac de cerneală care funcţionează precum diafra/ma unui aparat foto" 3umina provenind de la %acterie' reflectată' este radiată !n $os !ntr.o perspectivă creaţionistă" H:icro%ii au fost creaţi ca un su%strat or/anic2 o le/ătură !ntre macro.un fel care contracarează lumina lunii' făc nd calamarul virtual invizi%il pentru prădători" 1 nd %acteria este !nfometată' secretă to&ina asemănătoare holerei care nu !l "m'oln#ve)te pe calamar' ci !l informea%# pe acesta că %acteria are nevoie de hrană' pe care calamarul apoi i.adevăr' a(a cum su/era un evoluţionist' H?oate că atunci c nd studiam pato/eneza holerei studiam de fapt un aspect al unei converstaţii normale care a luat.

IohnsonA a ost pri"e2#it( %e ce"e."' 1reation *cience QelloRship)' p" 4<<" 4" . Foto)ra ii"eA o.re"e oto)ra ii a"e cercet(tor#"#i 4i oto)ra #"#i s#e%e8 Qennart Ni"sson.atereA care a a$#t "oc 1ntre e$o"#'ionist#" Jenneth R.'in#te prin tehnici specia"eA i"#stra# %e8$o"tarea em.rion#"#i 1n #ter. 4ă vom prezenta !n fiecare episod c te două scrisori= una a lui @enneth :iller (i răspunsul lui ?hillip Kohnson" @enneth R" :iller este ?rofesor de Iiolo/ie la Lniversitatea IroRn (i este autorul cărţii /iolo$ia" ?hillip 0" Kohnson este ?rofesor de Brept la Lniversitatea 1alifornia (IerDley) (i este autorul cărţii &ar1in on 0rial (HBarRin !n procesH) Scrisoarea I Jenneth' 14 noiem%rie 1CC+ Bra/ă ?hillip' *unt mereu uimit de faptul cum con(tientizarea de către om a locului său !n -8 . Mi""er 4i crea'ionist#" +hi""ip E.Re erinte 1" http=AARhyfiles"or/A855crittersAli/ht5"html 5" )%id" <" Qrancis' K" H>r/anosu%strate of 3ife'H 9he Qifth )nternational 1onference on 1reationism' (588<' ?tts%ur/h' ?.s read in sciencedaily"com reportin/ on 4ir/inia 9ech research" Cum am a-uns aici? . dez/atere electronică @enneth R" :iller (i ?hillip 0" Kohnson (traducere de +a#" Cocei) Wrm(toarea %e8.

au străduit să /ăsească una" .o mare parte din istorie era posi%il să crezi că marea diversitate de viaţă de pe ?ăm nt era o creaţie fi&ă' că lumea vie nu s.eor/es 1uvier' marele naturalist din timpul lui #apoleon' a rămas ferm pe poziţii' susţin nd că speciile erau fi&e (i neschim%a%ile" *tudiile sale despre fosile' totu(i' au scos la iveală un tipar al e&tincţiilor (i apariţiilor at t de convin/ător' !nc t 1uvier !nsu(i a tre%uit să propună o serie de e&tincţii catastrofice urmate de perioade !n care au apărut noi specii" 0tienn .ceastă Harhivă a vieţiiH cerea o e&plicaţie' iar naturali(tii s.eoffrey nu era si/ur cum s.eoffrey a punctat faptul că' pe măsură ce se !ntorcea !n timp' aceste fosile deveneau din ce !n ce mai puţin asemănătoare cu animalele contemporane" . odată cu o mare parte din (tiinţa modernă .a !nt mplat acest lucru' dar fosilele l.au umplut de fosile care au documentat o istorie a vieţii su%stanţial diferită de cea de p nă atunci" . a !nceput odată cu revoluţia industrială" Într.natură .eoffrey' contemporanul său' a venit cu o e&plicaţie mai directă pentru secvenţele detaliate ale fosilelor de crocodili pe care le.au convins total= crocodilii din ziua de azi sunt descendenţii acelor forme străvechi � crocodilii au evoluat" Bupă cum (tii' arhiva fosiliferă conţine nu doar strămo(ii crocodililor (i %alenelor' ci (i strămo(ii fiinţelor umane" 6i din acest motiv' %ine!nţeles' evoluţia răm ne controversată" :area realizare a lui 1harles BarRin a fost aceea că el propus primul un mecanism teoretic pentru realitatea evoluţiei' mecanism care este documentat !n arhiva fosiliferă" ?rincipiul operaţional al acelui mecanism' selecţia naturală acţion nd !n timp asupra variaţiilor ce au loc !n specii' este un fapt demonstra%il" 9otu(i' aceasta nu !nseamnă că !nţele/em complet modul !n care se formează specii noi' că ne putem uita la arhiva fosiliferă (i să spunem totdeauna cu certitudine ce forţe acţionau asupra unei anumite specii' sau că (tim destul pentru a evalua importanţa relativă a variaţiilor naturale' mutaţiilor' transferului de /ene' sau izolării /eo/rafice !n procesul evoluţiei" -1 .a studiat" .a schim%at niciodată" Bar c nd primele mi(cări industriale au necesitat e&tra/erea com%usti%ilului din păm nt ori nivelarea dealurilor pentru (osele (i căi ferate' adevăratul trecut al ?ăm ntului a fost din a%undenţă scos la lumină" În doar c teva decenii' muzeele s.

un copil' dar cercetarea su/erează că dezvoltarea umană poate fi e&plicată !n ultimă instanţă !n termenii %iochimiei (i ai %iolo/iei moleculare" 1ei mai mulţi oameni de (tiinţă ar face declaraţii similare despre evoluţie" Încă nu putem e&plica totul !n le/ătură cu istoria noastră naturală' dar (tim suficient pentru a fi si/uri că mecanismul lui BarRin a stat la %aza ei" 1um am apărutN .m fo(ti produ(i de ceea ce BarRin numea �descendenţa cu modificări�' un proces de schim%are care ne pune !n le/ătură cu marea istorie a vieţii de pe ?ăm nt" 1u alte cuvinte' ca orice alt lucru de pe această planetă caldă (i minunată' am evoluat" Scrisoarea a II-a +hi""ip' 1C noiem%rie 1CC+ Bra/ă @enneth' Qoto/rafiile lui 3ennart #ilsson' care ocazionează această discuţie' ilustrează dezvoltarea em%rionului !n uter' #L procesul istoric !n care apar oamenii sau animalele pentru prima oară" .ceste su%iecte foarte distincte sunt deseori confundate" Be e&emplu' darRini(tii au susţinut mult timp că �onto/enia recapitulează filo/enia�' adică em%rionul uman evoluează trec nd prin stadiul de pe(te' apoi prin stadiile de amfi%ian (i reptilă' !nainte de a lua forma umană" 6tiinţa a respins această doctrină a recapitulării cu mult timp !n urmă' dar ea supravieţuie(te prin popularizare" Be e&emplu' articolul din revista Fife care acompaniază foto/rafiile lui #ilsson' admitea că (tiinţa a respins recapitulaţionismul � dar' cu toate acestea' susţinea că anumite caracteristici precum �fantele %ranhiale� oferă o versiune �!nceţo(ată� a istoriei evoluţiei" Bar em%rionii umani nu posedă niciodată %ranhii' nici !n forma em%rionară' nici !n forma dezvoltată' iar părţile em%rionului care su/erează %ranhii !n ima/inaţia darRinistă se transformă !n ceva cu totul diferitM -5 .1are este situaţia (tiinţifică actuală a teoriei evoluţionisteN Iiolo/ia este departe de a !nţele/e e&act modul !n care o sin/ură celulă se dezvoltă !ntr.

rhiva fosiliferă răm ne de asemenea !n !ntre/ime' cu o%stinaţie' anti.cum' !n le/ătură cu dovezile pe care le citezi" :ecanismul mutaţieAselecţie nu a produs niciodată nimic mai impresionant dec t variaţii !n populaţii de$a e&istente (microevoluţie)" .(a !nc t foto/rafiile lui #ilsson nu oferă vreo dovadă a descendenţei comune' (i cu si/uranţă ele nu ilustrează procesul darRinist de mutaţie (i selecţie" 1eea ce ilustrează aceste ne!nţele/eri de fapt' este felul !n care darRini(ti peste măsură de entuzia(ti s.au străduit la fel de mult ca (i em%riolo/ii să impună o interpretare darRiniană" Lnde sunt strămo(ii comuni ai re/nului animalN Lnde este mecanismul testa%il al macroevoluţieiN -< . darRinistă' chiar dacă paleontolo/ii s.firmaţia că selecţia naturală poate crea noi or/ane comple&e a fost ne/ată de dovezile cu privire la comple&itatea ireducti%ilă la nivel molecular" (4rei să discutăm despre cartea &ar1in�s /lac> /o3' de :ichael IeheN) .au indus !n eroare c teodată unii pe alţii" Înţele/ că tu nu te %azezi nici pe ecourile recapitulaţionismului' nici pe similitudinile em%rionilor timpurii' pentru a dovedi descendenţa comună' a(a !nc t pro%a%il că p nă acum e(ti de acord cu mine" .9eza recapitulării este falsă' iar cei care văd foto/rafiile lui #ilsson ar tre%ui avertizaţi !mpotriva oricăror insinuări că foto/rafiile ilustrează o reluare a istoriei evolutive" Be acordN > !nţele/ere /re(ită !nrudită spune că animalele sunt mai asemănătoare !n stadiul de em%rioni timpurii' (i devin mai puţin asemănătoare !n stadiile ulterioare ale dezvoltării em%rionare" 9eoria darRinistă susţine că similitudinile !ntre em%rionii timpurii reflectă descendenţa comună' cu diferenţe evolutive apăr nd mai t rziu !n dezvoltare" *eria Ufoto/rafiilorV lui #ilsson pare a susţine această teorie cu ima/ini de em%rioni de verte%rate aflate pe la mi$locul dezvoltării care arată similar ca formă � dar aceasta trece cu vederea faptul crucial că em%rionii se dezvoltă p nă la acel stadiu prin mi$loace foarte diferite" *tadiile timpurii ale dezvoltării verte%ratelor sunt de fapt radical diferite" Bacă similitudinea !n dezvoltarea timpurie reprezintă testul descendenţei comune' atunci verte%ratele nu au un strămo( comun" .

.m evoluatN ?oate' dar foarte puţin se cunoa(te despre mecanism (i multă dezinformare a fost răsp ndită !n efortul de a dovedi' după cuvintele manualului tău' că �evoluţia este !nt mplătoare (i nediri$ată�" Be unde (tii tu aceastaN *ursa articolului= http=AARRR"p%s"or/ Cum am a-uns aici? . dez/atere electronică( Partea a II-a @enneth R" :iller (i ?hillip 0" Kohnson (traducere de +a#" Cocei) Scrisoarea a III-a Jenneth' 5< noiem%rie 1CC+ &ra$# -hillip' *unt de acord că ar fi foarte interesant să dez%atem cartea ta' cartea lui Iehe' sau cărţile mele' dar dacă se poate' a( dori să păstrăm discuţia a&ată pe tema discuţiei' evoluţia" .un ar/ument !mpotriva evoluţiei" HaecDel se !n(ela' a(a cum su%liniază cu /ri$ă articolul din Fife" Bar este o /re(eală chiar mai mare să afirmi că dezvoltarea nu ne spune nimic despre evoluţie" Bezvoltarea oricărui animal este controlată prin punerea !n efect a unui pro/ram /enetic intern" HaecDel credea că schim%ările nu pot avea loc dec t la sf r(itul acelui pro/ram' (i aceasta este sursa %inecunoscutei sale /re(eli" :utaţii care afectează structura sau temporizarea pot avea loc de fapt !n oricare partea a pro/ramului' inclusiv la !nceputul lui" Bin această cauză' nu e&istă nici un motiv pentru care să fim -4 .(a după cum arăţi chiar tu' foto/rafiile lui #ilsson prezintă similitudini iz%itoare !n dezvoltarea em%rionară !ntre oameni (i celelalte verte%rate" 9otu(i' am fost surprins să văd cum dai de păm nt cu le/ea lui 0rnst HaecDel' H>nto/enia recapitulează filo/eniaH' transform nd acest lucru !ntr.

(tept cu neră%dare răspunsul tău" 9oate cele %une' -7 . cere forme specifice de strămo(i din formaţiile fosilifere cele mai vechi (i cele mai rare este o %ună strate/ie' dar o sla%ă formă de (tiinţă" Be fapt' dacă evoluţionismul nu ar fi adevărat' nu a( fi !n stare să numesc nici un strămo( al animalelor moderne" Bar' a(a cum (tii' dacă ai fi cerut strămo(ii cailor' elefanţilor' sau %alenelor' arhiva fosiliferă ţi le pune la !ndem nă dintr.1CC+)' 0he 8e1 Gor> 0imes a relatat despre descoperirea unei importante fosile hominide care contri%uie la completarea ima/inii evoluţiei omului" Bacă respin/i revoluţia' cum interpretezi aceasta (i celelalte e&emple de fosile umane /ăsiteN :orfolo/ia fosilelor arată că aceste or/anisme au fost !ntr.darRinistăH' dar arhiva fosiliferă cu si/uranţă nu este anti.darRinistăH' (i ceri Hstrămo(i comuni ai re/nului animalH" .evoluţionistăM În final' a( vrea să.un /rup de reptile cu mai mult de 188 de milioane de ani !n urmă' iar comparaţiile de secvenţe .adevăr strămo(ii oamenilor" .o a%undenţă !n e&tindere" #u este aceasta e&act dovada care afirmi că lipse(teN #u sunt si/ur ce vrei să spui prin e&presia Hanti.surprin(i de faptul că adaptări la ouăle mamiferelor (i păsărilor' mult diferite !n mărime' au produs tipare Hradical diferiteH ale diviziunii celulare !n em%rionul timpuriu" 0m%rionul de /ăină se dezvoltă !n v rful unui imens depozit de /ăl%enu( nutritiv' care !l !ncon$oară pro/resiv cu un sac" 0m%rionul uman nu are un asemenea depozit' (i tre%uie să se implanteze !n peretele uterin pentru a o%ţine hrană" >dată ce am%ii em%rioni trec peste aceste provocări timpurii' restul dezvoltării lor este remarca%il de similar' (i e&act aceasta este ideea" Bovezile !n favoarea evoluţiei sunt de o consistenţă uimitoare" :amiferele posedă un tipar dezvoltaţional modificat !n mod clar faţă de formele timpurii' istoria lor fosilă document nd !n mod a%undent evoluţia lor dintr.ţi pun eu ţie o !ntre%are despre ori/inea omului" În această săptăm nă (1C.11.B# arată acela(i fel de relaţie su/erat de fosile (i de dovezile dezvoltaţionale" 9e provoc să /ăse(ti o e&plicaţie alternativă care să se potrivească cu acest set unitar de fapte din at tea surse complet diferite" În mod curios' afirmi că arhiva fosiliferă este Hcu o%stinaţie anti.

a arătat a fi capa%il de producerea felului de alterare a dezvoltării em%rionare pe care l.l ca fiind constructorul unui pro/ram /enetic care dictează dezvoltarea" .@en Scrisoarea a IB-a +hi""ip E.ar cere macroevoluţia" :ai mult' arhiva fosiliferă refuză cu o%stinaţie să reflecte schim%ările /raduale pro/resive care ar fi de a(teptat dacă evoluţia ar fi funcţionat prin acumularea de micromutaţii" ?ro/ramul citează cilii (formaţiuni !n formă de elice) ca pe un triumf al evoluţiei' dar micro%iolo/ul :ichael Iehe a arătat că cilii sunt mecanisme cu o comple&itate ireducti%ilă" Iehe e&plică faptul că nu e&istă nici un scenariu darRinist plauzi%il pentru evoluţia /radată a cililor sau a altor sisteme moleculare -+ .ceasta este >diseea 4ieţii reflect nd cursul evoluţiei !n c teva zile !n loc de mileniiH" ?ro/ramul lasă !n mod e&pres impresia că em%rionii pornesc din acela(i punct (i că diferenţele evoluează mai t rziu' !n cursul dezvoltării' fără nici un indiciu asupra faptului că primele stadii ale dezvoltării verte%ratelor sunt de fapt radical diferite" 3e/ea lui HaecDel poate că a murit !n (tiinţă' dar apelul ei la ima/inaţia darRinistă o menţine !n viaţă" ?ro/ramul acordă de asemenea un /ir fără rezerve mecanismului darRinist al mutaţiei (i selecţiei' prezent ndu. Iohnson' 5+ noiem%rie 1CC+ &ra$# =enneth. :esa$ul primei prezentări a ima/inilor lui #ilsson a fost purul recapitulaţionism= H1ălătoria fiecăruia dintre noi reflectă călătoria speciei noastreH' (i H.cesta este principalul punct al controversei' deoarece (indiferent dacă or/anismele au sau nu un strămo( comun) cea mai importantă afirmaţie a HevoluţieiH este că nu e nevoie de o HminteH pentru a produce marea comple&itate a or/anismelor" 9eza Hceasornicarului or%H este !n continuare prezentată ca un fapt' dar ar putea fi numită' mai de/ra%ă' mitolo/ie materialistă" :ecanismul este o%servat doar la nivel micro' (i cu si/uranţă nu s.

dez/atere electronică( Partea a III-a @enneth R" :iller (i ?hillip 0" Kohnson (traducere de +a#" Cocei) Scrisoarea a BI-a -- .comple&e" #u auzim prea des despre dificultăţi ale selecţiei naturale !n pro/ramele #ovaM Be ceN Bificultăţile mecanismului sunt date la o parte deoarece HevoluţiaH se vrea a fi at t o ramură a (tiinţei e&perimentale c t (i o reli/ie naturalistă" >%iectivul reli/ios a predominat !n prezentarea #ova" :esa$ul a fost= Hcrede că evoluţia este adevăratul tău creator' (i !ţi vei /ăsi locul tău optim !n naturăH" ?entru a atin/e acest o%iectiv' au fost folosite toate mi$loacele propa/andistice evoluţioniste' inclusiv c inele care Ha devenitH delfin" (Încearcă să detaliezi etapele intermediare funcţionale)" 0m%riolo/ia' plină de fenomene care nu se potrivesc cu a(teptările darRiniste' a fost recosmetizată su% forma Hontolo/ia recapitulează filo/enia' dacă prive(ti dovezile !n mod selectiv (i prin lentile darRinisteH" )nima Hreli/ieiH darRiniste este pretenţia' avansată !n toate manualele' că evoluţia este un proces nediri$at (i fără scop care a produs oameni prin accident" Beoarece darRini(tii sunt at t de hotăr ţi a ne face să credem asta' ei au tendinţa să treacă cu vederea fapte care ar putea ridica suspiciuni" Îţi voi răspunde !n pro%lema fosilelor !n mesa$ul următor (pro/ramul (i mecanismul tre%uiau să fie prezentate la !nceput)" 9e ro/ !nsă să răspunzi la următoarea !ntre%are= Be ce manualele (inclusiv al tău) insistă că evoluţia este nediri$ată (i fără scopN 0ste aceasta o descoperire a (tiinţei' sau o presupoziţie filozoficăN 9oate cele %une' ?hillip *ursa articolului= http=AARRR"p%s"or/A Cum am a-uns aici? .

B#' (i te.am provocat să vii cu o alternativă" #u ai făcut acest lucru" În loc să prezinţi o alternativă (care !nsă nu ar putea trece testele la care evoluţia rezistă)' %ănuiesc că preferi' mai de/ra%ă' să aduci o%iecţii' sper nd să o%ţii o H!ndoială rezona%ilăH (reasona%le dou%t)" Iună strate/ie avocăţească' dar sla%ă strate/ie (tiinţifică" Qaci o /re(eală serioasă atunci c nd nume(ti Hpropa/andăH secvenţa de la c ine la delfin' ru/ ndu.m arătat anterior că evoluţionismul concordă !n mod satisfăcător cu dovezile din paleontolo/ie (i .cestea includ mutaţii heterocronice care modifică structurile prin schim%area ratelor de cre(tere' mutaţii homeotice care schim%ă identitatea a !ntre/i or/ane' (i paedomorfoza' care converte(te stadiile timpurii direct !n -E .Jenneth R.m'ulocetus' (i Rodocetus' conduc nd la o adevărată %alenă' /asilosaurus" 1hiar (i !nsă(i /asilosaurus este un intermediar" 0l era !nzestrat cu nas (i avea dinţi precum aceia ai strămo(ilor săi carnivori' nu ca ai cetaceelor" Bin nou' fosilele confirmă evoluţia" Învins la acest capitol' te retra/i pentru a ataca mecanismul" 9u scrii că= H:ecanismul este o%servat doar la nivel micro' (i cu si/uranţă nu s.a arătat a fi capa%il de producerea felului de alterare a dezvoltării em%rionare pe care l.ar cere macroevoluţiaH" >%serv că e(ti de acord că mecanismul evoluţiei � selecţia naturală acţion nd asupra variaţiei � este un fapt o%serva%il" :ulţumesc" Ln punct pentru evoluţie" 1u toate acestea' tu restr n/i acest mecanism la Hnivel microH" Bin păcate pentru această afirmaţie' nu ai dreptate" În primul r nd' multe secvenţe fosile se inte/rează perfect !n tiparul HmicroH' inclusiv evoluţia mamiferelor din reptile" 1hiar (i numai acestea contrazic afirmaţiile tale" În al doilea r nd' o seamă de mecanisme %ine cunoscute' inclusiv mutaţia sin/ulară a /enelor' produc schim%ări care se !ncadrează !n definiţia macroevoluţiei" . Mi""er' <8 noiem%rie 1CC+ Bra/ă ?hillip' .mă să H!ncerc să detaliez pa(ii funcţionali intermediariH" Ln e&emplu perfect de critică nesusţinută de fapte" #u am de ce să H!ncercH să detaliez sta/iile intermediare"""ele au e&istat" Încep nd cu un mamifer (Hc ineleH tău)' stadiile intermediare sunt -a>icetus' .

l doilea punct pentru evoluţie" ?hillip' este oare posi%il ca adevăratele tale preocupări să fie filozofice' iar nu (tiinţificeN .unul din manualele mele se spune că Hevoluţia este nediri$ată (i fără scopH" Koe 3evine (i cu mine am scrie de fapt că Hselecţia naturală operează !ntr. susţine implicit recapitulaţionismul' a(a cum a făcut.tunică" Bacă această /enă este mutată' aripa este pierdută" Refă /ena' (i aripa revine la loc" Ln e&emplu !n plus de mecanism /enetic care produce schim%ări macroevolutive" .o (i 1harles BarRin" 3e/ea lui HaecDel nu este un Hom de paieH' ci o iluzie lar/ răsp ndită' care continuă să !n(ele oamenii" 6i acum cu privire la fosile= -C .un mod similar selecţiei artificiale' dar""" fără orice scop sau intenţieH" .structuri adulte" Într.adevăr' !n cel mai recent număr din revista +cience (17 noiem%rie' pa/" 18E5)' se arată că o sin/ură /enă controlează formarea aripilor.taci faptul că !ntr.m vrut' %ine!nţeles' să punem !n contrast forţele naturii cu selecţia directă (i con(tientă a crescătorilor" Bar (tiinţa nu poate determina HscopulH' a(a !nc t (punct luat !napoi) această sla%ă ale/ere a cuvintelor va fi !ndreptată la următoarea ediţie" #ici chiar :ichael Iehe' care susţine că a descoperit Hcomple&itatea ireducti%ilăH !n %iochimie' nu contestă descendenţa comună a verte%ratelor sau validitatea arhivei fosilifere !n descrierea acelei descendenţe" *in/ura ta critică la zi o constituie atacarea vechii noţiuni a onto/eniei care recapitulează filo/enia' o noţiune despre care autorul *cott .adevăr vreo teorie de prezentat" 1u cele mai %une urări' @en Scrisoarea a BI-a +hi""ip E. Iohnson' < decem%rie 1CC+ Bra/ă @enneth' 0misiunea de la #>4.il%ert noteză corect că Hnu a fost darRinistăH" Îmi place să răspund la aceste !ntre%ări' dar mă !ntre% dacă ai !ntr.

avut loc acest proces prin acumularea de micromutaţii prin selecţie naturalăN 1um (i.%senţa schim%ărilor darRiniste este evidentă !n mod special acolo unde fosilele sunt cele mai a%undente � !n cazul neverte%ratelor marine' de e&emplu" 6i astfel 0ldred/e' un specialist !n trilo%iţi' poveste(te despre hominizi atunci c nd dore(te să vor%ească despre evoluţie" .darRinist neo%i(nuitH' vr nd să spună' se pare' că crede !n teorie !n ciuda lucrurilor pe care le cunoa(te ca paleontolo/" .m'ulocetus" .a !m%unătăţit acest Hc ineH condiţia fizică !n timp ce corpul său se afla !n stadiile E8 .adevăr Homo' iar creatura asemănătoare cu lupul' <esony3' a devenit !ntr.darRinistă' !n ciuda eforturilor ne!nduplecate de a impune o interpretare darRinistă (1apitolul 4 din &ar1in on 0rial conţine mai multe detalii)" .ceastaV nu pare a avea locH" 3ucrurile noi apar %rusc !n roci care HaparţinH diferitor epoci' dar nu e&istă nici un tipar al transformării /raduale (i nici capacitatea de a identifica strămo(i specifici ai /rupurilor ma$ore" 1u toate că 0ldred/e recunoa(te că arhiva fosiliferă contrazice teoria schim%ărilor adaptative /raduale' cu toate acestea se nume(te pe sine un Hneo.v nd !n vedere tiparul /eneral' e posi%il ca presupusele forme tranziţionale să fie doar artefacte ale teoriei" 0ste arhicunoscut faptul că cercetătorii din orice domeniu vor /ăsi e&emple care să le confirme ceea ce de$a cred' !n special acolo unde dovezile sunt sla%e (i deschise la interpretări" Bacă vrei să testezi teoria !n loc să o susţii doar' tre%uie să prive(ti dovezile ca pe un !ntre/ fără să presupui că teoria este adevărată" 1 nd facem acest lucru' descoperim că arhiva fosiliferă răm ne a(a cum era (i !n 1E7C= cu o%stinaţie anti.firmaţiile ocazionale despre forme tranziţionale' !n aproape toate cazurile' implică verte%rate' (i devin Hstrămo(iH doar prin interpretări su%iective" ?ove(tile despre hominizi' !n mod particular' sunt a%undente' deoarece oasele maimuţelor (i cele ale oamenilor sunt suficient de similare astfel !nc t' cu puţină ima/inaţie' o variaţie de maimuţă poate fi văzută ca fiind pe cale de a deveni om" .cum' să presupunem de dra/ul ar/umentaţiei că .#iles 0ldred/e scrie= H#u este de mirare faptul că paleontolo/ii s.un fel sau altul .au !ndepărtat de evoluţie de at ta timp" U.ustralopithecus a devenit !ntr.

+artea a IB-a @enneth R" :iller (i ?hillip 0" Kohnson (traducere de +a#" Cocei) Scrisoarea a BII-a E1 .un creier de maimuţăN 1are este sursa vastei cantităţi de informaţii necesare creării acestor minuniN :ecanismul este cel mai important' deoarece acesta este lucrul care !l elimină pe 1reator din peisa$" Be fapt' mecanismul !(i /ăse(te principalul susţinător !n filozofia materialistă' iar nu !n dovezi" Bacă materialismul este adevărat' atunci HcevaH asemănător !n mare cu darRinismul este o necesitate lo/ică' indiferent de dovezi" .timpurii ale acestei transformări spre viaţa acvaticăN 1e mecanism cunoscut de (tiinţă poate produce capacităţi mentale umane dintr.atere e"ectronic(.ceasta este cauza pentru care at t de mulţi cred cu at ta fervoare' !n ciuda deziluziilor /enerate de fosile" 0i au fost !nvăţaţi că filozofia materialistă (i (tiinţa sunt' !n mare' cam acela(i lucru' (i că cea mai plauzi%ilă speculaţie materialistă constituie Hcunoa(tere (tiinţificăH" #u propun altă teorie2 e&plic doar de ce nu sunt convins de a ta" 1 nd adevărul este că nu (tim' este mai %ine să o spunem pe (leau" 9oate cele %une' ?hillip *ursa articolului= http=AARRR"p%s"or/A C#m am a2#ns aiciY O %e8.

Bra/ă ?hillip' În ultima ta scrisoare ai dezvăluit adevăratele motive ale ne!nţele/erii dintre noi' (i sper că toţi cititorii no(tri au remarcat" .i afirmat !n mod clar ceea ce %ănuiam de la !nceput" >%iecţiile tale aduse evoluţionismului nu sunt de natură (tiinţifică" *unt o%iecţii reli/ioase" .ai provocat să !ţi arăt Htreptele intermediareH din evoluţia %alenelorN 0i %ine' am făcut.i folosit' %ine!nţeles' cuvintele lui 0ldre/e rup ndu.i scris că un mecanism reu(it al evoluţiei Hl.au precedat (i care !i includ pe strămo(ii no(tri" Jii minte c nd m.ar elimina pe 1reator din peisa$H' (i că acesta este motivul pentru care dovezile (tiinţifice aduse !n spri$inul afirmaţiilor mele sunt irelevante pentru tine" ?hillip' ca o persoană reli/ioasă' mi.Jenneth R.adevăr serios c nd spui astaN 0&istă o arhivă fosiliferă %o/ată (i !n e&pansiune !n ce prive(te strămo(ii oamenilor' detaliată luna trecută !n articolul din 9imes pe care tu (!n mod inteli/ent) nu l.ai com%ătut" #ici o persoană pricepută !n anatomia primatelor nu ar putea să nu recunoască faptul că acestea sunt specii distincte care ne.ai făcut să pară ca unul care vor%e(te !mpotriva evoluţionismului !nsu(i" Ln (iretlic inteli/ent' dar nu (tiinţă de calitate" 1ontinui acest trist model atunci c nd susţii că fosilele hominide (asemănătoare oamenilor) pot fi doar Hvariaţii de maimuţeH" 0(ti !ntr. %ecem.rie />>.ar place să am o mie de cuvinte la dispoziţie pentru a e&plica de ce nu este nevoie ca cineva să respin/ă evoluţia pentru a crede !n Bumnezeu' dar aceasta ar muta dez%aterea noastră !n domeniul teolo/iei" Însă sunt cu adevărat recunoscător pentru faptul că ai dezvăluit adevărata sursă a o%iecţiilor tale aduse evoluţiei" . Mi""erA .cum să ne !ntoarcem la (tiinţă" .le din conte&t" 0l punea faţă !n faţă diferite modele ale schim%ărilor evolutive' iar tu l.o" Bar acum tu spui că ele nu contează at ta timp c t nu e&plic mecanismul acelor schim%ări" >D" :ecanismul a fost selecţia naturală' acţion nd asupra mutaţiilor structurale (i variaţiei' adapt nd ace(ti locuitori ai uscatului la noi oportunităţi � uria(ele cantitaţi de apă pline cu pe(ti" .(a cum am e&plicat ultima dată' e&istă o serie !ntrea/ă de mecanisme mutaţionale E5 .

#?I) a adoptat o rezoluţie care ne e&plică ceea ce se !nţele/e prin slo/anul Hevoluţia este un faptH= <!i$ersitatea $ie'ii %e pe p(m&nt este re8#"tat#" e$o"#'iei: #n proces nat#ra"A nes#pra$e)heatA impresona" 4i E< .a dăruit capacitatea de a !nvăţa at t c t putem despre natură" 6i descoperirea ce mai măreaţă este chiar aceea pe care tu cauţi să o ne/i � procesul evoluţiei" 9oate cele %une' @en Scrisoarea a BIII-a +hi""ip E.te la ce se !nt mplă atunci c nd o celulă vie se divide (i cromozomii ei se separă" #u (tim e&act' de fapt' de unde provine forţa care mi(că cromozomii" Qac o presupoziţie HmaterialistăH atunci c nd afirm că forţa este /enerată pro%a%il de mecanisme %iochimiceN Iine!nţeles că nu" Bar lo/ica ta ar pretinde că nu e&istă nici un mecanism' (i 1reatorul Însu(i tre%uie să !mpin/ă cromozomii" *ă fim serio(iM ?hillip' tu chiar crezi că Bumnezeu ne.(a !nc t un mecanism plauzi%il nu este nici un mister' indiferent de c t de mult te străduie(ti să pretinzi că este" În cele din urmă' ?hillip' menţionarea de către tine a Hfilosofiei materialisteH nu are le/ătură cu felul !n care funcţionează (tiinţa" 9u pretinzi că dacă nu !nţele/em mecanismul e&act al unui proces (precum evoluţia)' suntem nevoiţi să permitem intervenţia H1reatoruluiH" Îmi pare rău' dar (tiinţa nu funcţionează astfel" . nde(te.rie />>. IohnsonA > %ecem.%ine documentate care produc schim%ări !n structura corporală' schim%ări de anver/ura necesară acestei tranziţii" . Bra/ă @enneth= În 1CC7 .sociaţia #aţională a ?rofesorilor de Iiolo/ie (.

a8e8i n# ac e-cep'ie.cest fel de E4 .rhiva fosiliferă' !n ciuda at tor decade de eforturi ale paleontolo/ilor hotăr ţi să /ăsească secvenţe tranziţionale' este !ncă !n mod cople(itor determinată de a%senţa transformărilor /raduale macroevolutive" BarRini(tii tre%uie să evite sau să i/nore cu totul aceste dovezi' (i chiar o fac" Be e&emplu' manualele (colare i/noră e&plozia 1am%riană' (i nu !(i informează elevii deloc despre pro%lemele puse teoriei darRiniste de această apariţie %ruscă a re/nului animal" În loc de asta' ei spun pove(ti despre hominizi' %az ndu.impre%icti.are< . Chiar 4i m#ta'ii"e care 1n mo% e-cep'iona" a# e ecte .ene ice *prec#m )ena #man( a ce"#"ei-secer(. M#ta'ii"e %e8$o"ta'iona"e pe care te . A%(#)area se"ec'iei nat#ra"e "a acest mecanism n# a2#t(A %eoarece moartea se"ecti$( n# poate ace a"tce$a %ec&t s( p(stre8e ceea ce m#ta'ii"e %e2a a# creat. Ce"e mai m#"te s#nt %(#n(toareA 4i ce"e c&te$a care n# s#nt e-p"ic( %oar pier%erea #nei str#ct#riA sa# 1n"oc#irea ei printr-#n or)an pre-e-istent "a ace"a4i or)anismA 1ns( nicio%at( n# e-p"ic( apari'ia #n#i no# or)an comp"e-.i"it('i.ceastă declaraţie este contrară evidenţei !n multe privinţe= /.i" a" %escen%en'ei tempora"eA c# mo%i ic(ri )eneticeA care este a ectat %e se"ec'ia nat#ra"(A 4ans(A con%i'ii istorice 4i me%i#" 1n schim.se astfel pe dovezile cele mai suscepti%ile a cădea su% spectrul su%iectivităţii" <" Lltimele dovezi din %iolo/ia moleculară confirmă faptul că lumea vie este plină de structuri de o comple&itate ireducti%ilă" >amenii de (tiinţă au a$uns la concluzia că descrierea lui Iehe despre dovezile moleculare este corectă" 0i refuză să ia !n discuţie desi/n.ul inteli/ent din motive filozofice' deoarece ei cred că H(tiinţaH necesită o adeziune indiscuta%ilă la materialism" 4" 0m%riolo/ia este !n mod continuu prezentată eronat ca demonstr nd un tipar al mo(tenirii ancestrale de la !nceputuri' cu diversitatea apăr nd !n dezvoltarea ulterioară" . 5" . n# imp"ic( crearea %e noi or)ane sa# capa. M#ta'ii"e n# pot pro%#ce cantit('i"e #ria4e %e in orma'ie o"ositoareA necesar( pentr# e$o"#'ia creati$(.

tipar ar susţine ipoteza descendenţei comună' dar faptele sunt altele" *tadiile cele mai timpurii ale dezvoltării' contrar impresiei lăsate de pro/ramul #>4. (i de manuale' sunt radical diferite" 7" *usţinătorii pu%lici ai darRinismului a%ordează su%iectul lor cu un zel mesianic care contrazice pretenţia lor de a fi o%iectivi' nepasionali' savanţi" .ce(tia dezvăluie sau omit dovezi !n funcţie de felul !n care ei cred că aceste dovezi !i vor a$uta spre convin/erea pu%licului" 0i se %azează puternic pe ridiculizare (i pe apelul la propria autoritate' pentru a.(i apăra poziţiile" H0voluţiaH' a(a cum este definită de . Stanci#) În H?rocesul maimuţelorH' acum E8 de ani' pro%lema era= a !ncălcat Kohn *copes le/ile statului 9ennessee care interziceau predarea teoriei evoluţieiN Raspunsul= da" *copes a fost /ăsit vinovat (i condamnat la plata unei amenzi de 188 d"1 E7 .#?I' este o doctrină filosofică materialistă care contrazice cele mai %une pro%e (tiinţifice disponi%ile" 9u afirmi că noi' cei care ne !ndoim avem pre$udecăţi' i/norăm munţi de dovezi (tiinţifice' ("a"m"d" .darRinismul supravieţuie(te doar prin folosirea selectivă a dovezilor' (i din cauză că filosofia materialistă nu are altă alternativă" 9oate cele %une' ?hillip *ursa articolului= http=AARRR"p%s"or/A De ce se tem darwinistii? ?atricD K" Iuchanan (traducere de Ko)%an I.o/o(i" :ecanismul crucial care susţine materialismul se %azează pe o imensă' ne$ustificată e&trapolare a foarte limitatelor dovezi de variaţie !n populaţii fundamental sta%ile" #eo.

radina presupune e&istenta unui /rădinar' !ntruc t reflectă un desi/n inteli/ent" 0ste cazul lui *tonehen/e' minunea veche de milenii' alcătuită din pietre puse una peste alta !ntr.a creatN Lltima teorie a evoluţioni(tilor este că Ii/ Ian/.a petrecut din cauza unei e&plozii' cine a cauzat.a favorizat pe 1larence BarroR' a/nosticul care l.ne ca teoria ta este reală' pentru că ea pare sa contrazică %unul simţ" Bacă' de e&emplu' ni se spune că o pădure este nelocuită (i' !n timp ce mer/em prin ea' /ăsim o /rădina' cu răsaduri de ro(ii' fasole' porum% sau varză' raţiunea ne spune ca cineva locuie(te aici" .o ?rima 1auza' :arele 1easornicar' cum vreţi' dar această lume nu pare să fie un accident" Lniversul nostru ordonat a fost creat din haos" 1ine sau ce l.o" .Însă pentru că presa l.un mod care nu este accidental" Be(i nu (tim cum' totu(i o fiinţă inteli/entă a făcut.o pe aceasta din urmăN 1ine a aprins fitilulN E+ .o" Însa din %unul simţ (i e&perienţă' c nd � vreodată � a creat o e&plozie' ordineN 0&ploziile distru/" 6i dacă Ii/ Ian/ s.(a cum un ceas presupune un ceasornicar' un univers ordonat ar/umentează !n favoarea unei inteli/enţe ordonate" #umiţi.cesta este adevărul (i pentru universul nostru" În ultimele secole am descoperit că ?ăm ntul nu este centrul acestuia' %a mai mult' !mpreună cu alte planete se rote(te cu precizie matematică !mpre$urul soarelui" .a aparat pe *copes' HfundamentalismulH cre(tin � (i reputaţia acuzatorului Pilliam Kennin/s Iryan' care a fost pus la !ncercare (i a aparat adevărul literal din fiecare capitol al Ii%liei de la )ona (i %alena pana la cele sase zile ale creaţiei � a cunoscut o !nfr n/ere serioasă" Jinta apărătorilor nu a fost să !l dovedească pe *copes nevinovat' ci să umilească Hfundamentali(tiiH si să convin/ă o !naltă curte să revoce le/ea cu pricina" Însă azi' darRinismul este !n %o&a acuzaţilor" 1redincio(ii do/matici !n evoluţie au de !nfruntat provocări atunci c nd pretind că doctrina lor este un adevăr sta%ilit' dovedit (tiinţific" HBesi/nul inteli/entH este stea/ul su% care evoluţia este asediată' iar metodolo/ia atacului o repetă pe cea folosită de BarroR contra lui Iryan= dovede(te.ul' o e&plozie /i/antică' cu multe ere !n urma' a facut.

1um zicea un mucalit' să crezi că o e&plozie a creat un univers ordonat este ca (i cum ai crede că un ura/an trec nd printr.dam si 0va in .un editorial intitulat HBar este inteli/entNH ziarul the Pashin/ton ?ost !l acuza pe pre(edintele Iush' care vor%e(te cu căldură de Hdesi/nul inteli/entH' de H!ncura$area escrocherieiH" H. pretinde că e&istenţa evoluţiei este !ncă o pro%lemă deschisă'H spune the ?ost' H!nseamnă a nu !nţele/e istoria intelectuală (i (tiinţifică a ultimului secol"H În ciuda celor spuse de 9he ?ost' evoluţia a e(uat !n a răspunde la ar/umentele raţiunii" 6i părinţii au dreptul de a nu permite să le fie !ndoctrinaţi copiii !ntr.rădina 0denuluiN 6tiinţa !nsă(i ne face să ne / ndim la un desi/n inteli/ent" 1ea mai mare parte a e&istenţei omenirii' nu am !nţeles le/ile /ravitaţiei' ale fizicii' ale chimiei" Însa aplic nd aceste le/i azi' putem trimite o rachetă milioane de mile lovind o planeta !ndepărtată' prevăz nd impactul cu precizie de minute" 0&istenţa acestor le/i naturale nu implică e&istenţa unui le/iuitorN 1um poate e&plica evoluţia' crearea acestui e&traordinar instrument' ochiul umanN 1um poate e&plica .o /roapa de /unoaie poate crea un computer de a cincea /eneraţie" 0&istă /oluri !n evoluţia umană" Lnde sunt veri/ile lipsă !ntre formele inferioare (i cele superioareN Lnde sunt formele intermediareN Be ce nu se află ele peste totN *chema de pe peretele ca%inetului de %iolo/ie arata o reptilă care se t ră(te' apoi mer/e !n patru la%e' apoi se ridică' mer/ nd pe două picioare' apoi devine omul de azi" 1hiar a(a s.ulN Boar in ultimul secol am !nţeles că moleculele pot fi rupte !n particule atomice (i su%atomice' (i am !nţeles forţele care le ţin !mpreună2 au apărut toate acestea din nimicN 1eea ce cauzează ne!ncredere !n fundamentalismul darRinist' .a !nt mplatN *au este doar o teorie' un Hact de credinţăH al darRini(tilorN 0 chiar at t de mare diferenţa !ntre această ima/ine si cea a lui .eneza elitei noastre seculare' nu este doar credinţa cre(tină' ci (i raţiunea" Într.B#.o concepţie nedovedită' al cărei scop este (i acela de a le distru/e credinţa" E- .

878E8E.se !n ideolo/ia evoluţionistă � sau a.partea raţionali(tilor' a fost difuzat de televiziunea rom nă !n repetate randuri !n anii �E8' ironiile la adresa HmisticismuluiH creaţionist fiind pe placul puterii comuniste de atunci" *ursa articolului= http=AARRR"theamericancause"or/Aa.p$%.i trimite să studieze un an 4echiul (i #oul 9estament' ca fiind cele mai mari cărţi ale 1ivilizaţiei (i literaturii vestice' %aza moralei (i eticii" 6titi cum se zice= li%ertate de ale/ere" (?atricD K" Iuchanan este politician american conservator' fondatorul proiectului H9he .vocatul Pilliam Kennin/s Iryan l.> soluţie solomonică" 3ăsaţi părinţii să alea/ă !ntre a.stiintific"ro EE .coperirea mediatică a procesului a fost uria(ă' miza de fapt fiind ca(ti/area unei %ătalii importante !ntre seculari(ti (i reli/iosi' pentru influenţa !n sistemul educaţional american" Qilmul artistic H?rocesul maimuţelorH realizat la HollyRood in anii �+8 (i ţinand .darRin"htm Descoperirea fosilelor 0odzillei creationism.merican 1auseH Uhttp=AARRR"theamericancause"or/AV care i(i propune să re!nvie valorile tradiţionale ale conservatorismului american) #ota= U1V ?rocesul Iryan vs" *copes' intrat !n istorie ca H?rocesul maimuţelorH a avut loc in 1C57" . a acuzat pe profesorul Kohn 9" *copes (apărat de 1larence BarroR) de !ncalcarea unei le/i promul/ate pe 1< martie 1C57' le/e care interzicea predarea in instituţiile educationale susţinute de statul american 9ennessee' a teoriei evoluţiei a lui BarRin' sau mai e&act Ha oricarei teorii care nea/ă Bivina 1reaţie a omului' a(a cum este !nvatată de Ii%lie' !nvăţand !n schim% că omul co%oară din ordine inferioare de animale"H . evident .(i trimite copiii un an la ore de %iolo/ie' măcelărind %ietele %roa(te (i !ndoctrin ndu.

supranumit 0chipa care a făcut descoperirea' formată din americani (i ar/entinieni' crede că animalul a fost un prădător feroce' hrănindu. Lnii oamenii de (tiinţă estimează v rsta fosilelor la 148 de milioane de ani" ?rimul cercetător care a descoperit un specimen de H. EraA 1n mo% c"arA #n pr(%(tor %e mari creat#ri marine<.asparini' de la Lniversitatea #aţională din 3a ?lata' din .m şi!ele fosile ale unui crocodil' .ot ro..e 4i %in'i 1n orm( %e ac pentr# a prin%e pe4ti mici 4i mo"#4te<A a sp#s e"./od%illa.au adus supranumele de H.#st 4i %in'i mari c# mar)ini asc#'ite.odzillaH" Bie/o ?ol' cercetător la Bepartamentul de )nformatică Iiomedicală din cadrul Lniversităţii din >hio a sta%ilit că specimenele fosile /ăsite !n ?ata/onia aparţin familiei crocodililor" <Aceast( specie este oarte neo.se cu alte reptile marine (i vieţuitoare acvatice mari" *pre deose%ire de crocodilii actuali' &a>osaurus andiniensis' a(a cum este denumit !n termeni (tiinţifici' trăia e&clusiv !n apă' (i avea aripioare !n loc de picioare" Bar aceasta nu este sin/ura caracteristică deose%ită= mărimea (i %otul asemănător cu cel al 9.Re&.odzillaH este paleontolo/ul Oulma . E" a$ea #n .' au fost descoperite "n Pata0onia.ot#ri "#n)i 4i s"a.r/entina' descoperirea fiind făcută !n Iazinul #euTuen" Bouă alte specimene' printre care (i un craniu fosilizat complet' au fost descoperite recent" EC .i4n#it(A %eoarece a"'i croco%i"i marini care tr(ia# 1n acea $reme a$ea# caracteristici oarte %e"icate � .ului i. <!ar acest croco%i" era tocmai op#s#" "or.

sia' dar nu s. Q.limentaţie (i .a arătat HfuriosH !n privinţa acestei declaraţii' afirm nd că este prea devreme pentru a emite astfel de $udecăţi" .o declaraţie Br" :ichael Rands' directorul Iird3ife )nternational" Br" Rands a admis că recentele focare de /ripă aviară din 0uropa de 0st au fost !nre/istrate pe rutele de mi/ratie sudice' dar a adău/at că este mai pro%a%il ca aceste focare să fi fost cauzate de alţi factori' cum ar fi importurile de păsări de curte" H)poteza conform căreia păsăsrile săl%atice sunt cele vinovate este pur (i simplu departe de a fi dovedităH' declară Br" Rands" H?ăsările săl%atice intră ocazional !n contact cu păsările domestice (i mor= ele sunt victimele' iar nu vectorii /ripei aviare cauzate de virusul H7#1H" Br" Koseph Bomenech' ofiţer veterinar (ef la >r/anizaţia pentru .a /eneralizat" Bar e&pertul de top al >#L !n /ripa aviară s.>)' spune !nsă că este prea devreme pentru a respin/e teoria că păsările săl%atice răsp ndesc %oala" C8 .vestul 1hinei" H?ăsările mi/ratoare au fost !nvinuite pentru răsp ndirea virusului /ripei aviare la vest de .a constatat nici o răsp ndire către est' nici către ./ricultură a >#L (L# Qood and .sia de *ud (i .Dispută asupra rolului păsărilor săl/atice în răsp1ndirea #ripei aviare neRs"%%c"co"uD 0&istă prea puţine dovezi că păsările mi/ratoare răsp ndesc /ripa aviară' declară un /rup de specialisti" Iird3ife )nternational a declarat că' chiar dacă mi/raţia de iarnă era !n curs !n toată lumea' /ripa aviară nu s./riculture >r/anization .frica' !n această toamnăH' a afirmat !ntr.ri$ile !n privinţa păsărilor săl%atice au fost declan(ate de moartea' la !nceputul acestui an' a 7"888 de păsări mi/ratoare !n nord.

C# toate acesteaA C1 .0l a su%liniat Hsemnele destul de clareH că %oala a sosit !ntr.sia !n ultimele 1E luni" >#L este alarmată că' pe măsura e&tinderii focarelor' cresc (ansele ca virusul să sufere o mutaţie !ntr. +roces#" trans orm(rii om#"#i spre asem(narea c# !#mne8e# se n#me4te pro)res %#ho$nicesc sa# e$o"#'ie %#ho$niceasc(. a fost cheia stopării !naintării virusului aviar" 3a r ndul său' dr" Bomenech a declarat că Q.> e de acord că aceasta a fost cea mai importantă zonă pe care a tre%uit să se concentreze" 9eama de virusul H7#1 a dus la uciderea a milioane de pui (i raţe !n .o serie de ţări' inclusiv Rom nia' ca rezultat al activităţii animalelor săl%atice" <A4tepta'i 4i $e'i $e%ea< 0l a declarat de asemenea că focarele din unele re/iuni au fost mai /reu de monitorizat' din cauză că ţările pe teritoriul cărora se află au un sistem de suprave/here defectuos" HBacă la sf r(itul sezonului mi/rator păsările se !ntorc !napoi !n ţările nordice (i nu va fi identificat nici un focar nou' atunci vom fi capa%ili să spunem că ipoteza e posi%il să nu fie adevăratăH' a spus el' adău/ nd că aceste călătorii de !ntoarcere vor !ncepe din primele zile ale lunii fe%ruarie" Br" Rands a spus !n declaraţia sa că o mai %ună H%iosecuritateH � mic(orarea riscului implicat !n comerţul cu păsări domestice .o formă capa%ilă de a cauza o pandemie de /ripă aviară" 2voluţie sau evoluţionism? +a#" Cocei Om#"A prin nat#ra saA tin%e spre asem(narea c# !#mne8e# 1nc( %inainte %e c(%ere.

0&n%#" nostr# este atrasA (r( 1n%oia"(A %e 1n'e"e)erea "#measc( a termen#"#i. 1e !nseamnă acest „evoluţionism (tiinţific”' ce este el !n fapt presupunem a fi cunoscut" 1e ne interesează pe noi !ndeo%(te este distincţia !ntre evoluţia duhovnicească (i evoluţionism" Qără !ndoială' Bumnezeu ne.pron#n'area c#$&nt#"#i Ee$o"#'ieG ne %#ce c# )&n%#" "a #n c# tot#" a"t sens.a creat pentru a ne depă(i condiţia' pentru a deveni [dumnezei după har”" ?remisa pentru o astfel de stare a omului este faptul că el a fost creat [după chipul (i asemănarea lui Bumnezeu”" .dam (i p nă astăzi' de/radarea firii umane (i' !mpreună cu ea' (i de/radarea acestei năzuinţe" >mul' pierz nd le/ătura cu 1reatorul' a pierdut (i !nţele/erea sf ntă a acestei sete din sufletul său" ..se de partea animalică a acestei lumi' nu se mai cu/etă pe sine ca fiind de natură duhovnicească' ci a$un/e să se considere ca o C5 .a menţinut (i după cădere" Bacă ea nu s.ar fi menţinut' omul ar fi căzut definitiv !n animalitate fără putinţa !ntoarcerii" )storia consemnează !nsă' de la .o viaţă de pocăinţă (i prin dra/oste pentru Bumnezeu (i oameni (i fapte pe măsură' !n Iiserica lui Hristos" Bacă lipsesc acestea' Kertfa lui Hristos (i Învierea *a nu lucrează efectiv !n sufletul celui lipsit de voinţa de a.A iar 1n ce" mai r(#A p#tem i %#4i c# )&n%#" "a ceea ce se n#me4te e$o"#'ionism#" E4tiin'i icG.o !mproprieze prin Iotez' printr.ceastă aspiraţie infinită' sădită de Bumnezeu !n noi' s.stfel' el a adus această năzuinţă din planul duhovnicesc !n planul trupesc" Be aceea omul dore(te să fie %o/at' dore(te să posede' să acapareze' să ai%ă [putere”' fără a (ti nici ce !nseamnă această putere' nici de ce' !n fond' o dore(te" #u cunoa(te resorturile lui interioare care !l determină să dorească' cu at ta ardoare' toate lucrurile trupe(ti pe care le dore(te" : ntuitorul )isus Hristos a realizat m ntuirea oamenilor' !nsă fiecare om este dator să (i.a creat pentru evoluţie" #e.#n ca8A aceast( 1n'e"e)ere "#measc( poate i pro)res#" socia" *%e8$o"tarea tehniciiA con ort#"#i etc.3 cunoa(te pe Bumnezeu (i de a crede !n 0l" În această stare' omul transformă' a(a cum am arătat' cele duhovnice(ti !n cele trupe(ti" 1hiar (i sufletul' alipindu. Hn ce" mai .

adevăr' atunci c nd te rupi de viaţa duhovnicească' a$un/i' !n / ndire' aproape de animale' %a chiar le (i !ntreci' din cauza faptului că ele nu pot ima/ina a%surdităţi" Be aceea descendenţa din necuv ntătoare ţi se pare evidentă" 0i %ine' !n loc să realizeze involuţia lor' [iluminaţii” au născocit [evoluţia” maimuţei" În mod evident' nu mai e&istă nici un fel de le/ătură !ntre evoluţia duhovnicească' cea at t de necesară pentru om' pe care au do% ndit.au format la !nt mplare din praf cosmic (i dacă mai crede (i că [tăria” este o metaforă folosită de :oise pentru motive lume(ti (prostia iudeilor contemporani lui sau tendinţa spre poezie a proorocului)' este evident că un asemenea om nu vede [slava lui Bumnezeu”' iar [facerea m inilor 3ui” este pentru el de ne!nţeles" 0voluţionismul (tiinţific este pe moarte" În cur nd va fi !n/ropat" )mportant este !nsă ce lasă el !n urmă" ?eisa$ul duhovnicesc al lumii este cumplit" #u numai că lumea nu.e&presie a caracterului material al lumii" .(a se face că' la apro&imativ 1E88 de ani de la Kertfa : ntuitorului' oamenii [luminaţi”' de fapt !ntunericiţi de „secolele luminilor”' au putut instituţionaliza acest e(ec al realizării lor suflete(ti= au reu(it să oficializeze (i să postuleze identificarea tendinţei lor interioare pervertite cu filosofia lor de viaţă" Într.o sfinţii prin lucrarea supranaturală a lui Bumnezeu' (i conceptul modern de evoluţie' care se referă numai la viaţa trupească" Bar (i viaţa trupească' văduvită de cea duhovnicească' este opacă' amputată de cel mai important [or/anH omenesc= duhul" În aceste condiţii' filosofia (i (tiinţa trupească nu folosesc la nimic' %a chiar din contră" .(a cum au arătat numero(i teolo/i dar (i oameni de (tiinţă' evoluţionismul nu are nimic (tiinţific !n sine" 0ste filosofie de la un cap la altul" 0ste o lucrare de amă/ire care !ncepe (i se termină !n sufletul omului' !n sufletul său /olit de duh' de viaţă" 0ste o filosofie a morţii' a sclava/ismului' a victoriei trupului faţă de duh (i a animalităţii asupra spiritualităţii" H*erurile spun slava lui &umne%eu )i facerea mBinilor Fui o veste)te t#riaI" Bacă omul nu recunoa(te aceasta' dacă consideră că planetele s.3 mai cunoa(te pe Hristos' fiind victimă a proorocilor mincino(i' ci amă/irea evoluţionismului a pătruns chiar (i !n / ndirea C< .

. �1 ndva am crezut total !n evoluţie�' avea să.iect#" crea'iei prin prisma 1n$('(t#rii S in'i"or +(rin'iA %en#n'&n% eroarea teoriei e$o"#'ioniste o"osin%#se %e ar)#mente at&t teo"o)ice c&t 4i 4tiin'i ice........rod al ima#inaţiei( Partea I( Introducere )eromonah Bamaschin Fra)mente"e #rm(toare ac parte %in cartea c("#)(r#"#i Sera im RoseA Cartea 1acerii' crearea lumii şi omul "nceputurilor../e" 0voluţionismul a murit' trăiască evoluţia trupeascăM 2voluţionismul ..cum urmează epoca umplerii acelui /ol" 6i setea de spiritualitate adevărată' de evoluţie duhovnicească' va fi !ncercat a fi umplută de panteismul universal' de culmea pă/ nismului" 0voluţia fără Bumnezeu este doctrina #eR ... .....or%at s#......o ca%ală a vră$itoriei" 0voluţionismul' %aza nihilismului' a reu(it să /olească sufletele oamenilor' a reu(it să scoată afară pe Bumnezeu din om' chiar cu acceptul omului" ...........a contopit !ntr......(i amintească mai t rziu părintele *erafim" �1redeam nu fiindcă mă / ndisem foarte mult la această pro%lemă' ci doar fiindcă etoată lumea crede !n eaf' căci este un efaptf' (i cum să tă/ăduie(ti efaptelef N U"""V !ncă !mi mai amintesc cum C4 ... Wrm(ri'i contin#area 1n saptam&ni"e care #rmea8(... decre(tinat lumea făc nd loc pentru toate alienările orientale' panteiste sau dualiste care vin direct din la%oratoarele satanei pentru a se instala !n loca(urile cre(tine" 1re(tinismul apusean este o mască' iar cel oriental' >rtodo&ia' a primit lovituri puternice" 0voluţionismul s.....o nirvană a practicilor pă/ ne(ti' !ntr. Hn aceast( carteA +(rinte"e Sera im a a.....a !ndeplinit misiunea" ....ortodo&ă (cu numele)" 0voluţionismul (i.... +re8ent#" ra)ment este intro%#cerea (c#t( %e c(tre Ieromonah#" !amaschinA e%itor#" "#cr(rii......

CC" V 1 ţiva dintre cei mai străluciţi savanţi ai lumii .siatice din *an Qrancisco' iar mai t rziu la IerDeley Lniversity din 1alifornia" ?e c nd se afla la C7 .rove' )llinois' 1CC-' pp" CE.a spus că evoluţia !ntre/ii vieţi dintr. de la Richard >Ren (i 3ouis .oldschmidt (i >tto *chindeRolf !n anii 1C48 � arătaseră comunităţii (tiinţifice st n$enitoarele dificultăţi ale teoriei proclamate la 1entenarul BarRin' dar ace(ti savanţi fuseseră ridiculizaţi iar o%iecţiile lor' cu totul !ntemeiate' fuseseră respinse cu promptitudine" ?e l n/ă aceste critici cu /las tare' a e&istat (i un /rup tăcut de savanţi ce dezapro%au teoria evoluţionistă' dar se temeau să atace concepţia dominantă despre lume" 0&istenţa /rupului a fost confirmată chiar la 1entenarul BarRin de către paleontolo/ul 0verett 1laire >lson de la Lniversitatea din 1alifornia' care spunea= �0ste /reu de apreciat mărimea (i alcătuirea acestei facţiuni tăcute' dar nu e nici o !ndoială că numărul celor care o compun nu este de ne/li$at�" Qie că au fost redu(i la tăcere sau au ales să răm nă tăcuţi' numero(ii savanţi ce au pus la !ndoială darRinismul nu au fost auziţi de poporul american" ?rin urmare' c nd părintele *erafim a !nceput să studieze (tiinţele naturale !n liceu (i !n facultate' la !nceputul anilor cincizeci' i s./assiz !n anii 1E+8' p nă la Richard .profesorul meu de zoolo/ie din anul !nt i diva/a asupra emăreţelor idei ale omuluif= pentru el' cea mai măreaţă idee pe care omul o născocise vreodată era ideea de evoluţie2 o idee mult mai măreaţă' credea el' dec t eideea de Bumnezeuf ?e scurt' triumful darRinismului implica moartea lui Bumnezeu' pre/ătind !nlocuirea reli/iei %i%lice cu o nouă credinţă !ntemeiată pe naturalismul evoluţionist" #oua credinţă urma să devină temei nu doar al (tiinţei' ci (i al /uvernării' le/ii (i moralei" Lrma să fie filosofia reli/ioasă oficială a modernităţii"� U?hillip 0" Kohnson' Befeatin/ BarRinism %y >penin/ :inds' )nter 4arsitv ?ress' BoRners .o �supă primordială� era o realitate incontesta%ilă (i de neatacat' la fel de si/ură (după cuvintele lui Kulian Hu&ley) ca (i faptul că păm ntul se rote(te !n $urul soarelui" ?ărintele *erafim a a%solvit ?omona 1olle/e !n 1C7+' continu nd studierea vechii lim%i (i filosofii chineze la .cademia de *tudii .

9heory in 1risis' .uenon a limpezit (i a preschim%at perspectiva intelectuală a ?ărintelui *erafim" :ai t rziu el scria= �..-<"V În acelasi capitol urma să descrie filosofia modernă a pro/resului' ce s.a dezvoltat !n paralel cu mersul filosofiei moderne !ncep nd de la Bescartes' cu mult !nainte de a fi e&istat vreo edovadă (tiinţificăf a ei"� ?e c nd lucra la �Împărăţia omului (i !mpărăţia lui Bumnezeu�' părintele *erafim identificase credinţa omului C+ .uenon' a !nceput a vedea lucrurile !n termenii decadenţei istorice" În primii ani de după convertirea sa' ?ărintele *erafim a făcut o cercetare minuţioasă a istoriei filosofice a civilizaţiei apusene' spre a !nţele/e pe deplin cauzele din trecut' starea prezentă (i dezvoltarea viitoare a apostaziei apusene de la �4echea >rdine� a civilizaţiei cre(tine tradiţionale" Bin acest studiu tre%uia să iasă al său �ma/num opus� filosofic' intitulat �Împărăţia omului (i !mpărăţia lui Bumnezeu�" În capitolul patru al lucrării pe care (i.a !nvăţat să caut (i să iu%esc adevărul mai presus de toate' (i să nu mă mulţumesc cu nimic altceva"� 0ducaţia ?ărintelui *erafim !l !nvăţase să vadă toate lucrurile !n termenii pro/resului istoric' conform concepţiei evoluţioniste a epocii modeme" Bupă descoperirea lui .dler b .cademie' a descoperit scrierile metafizicianului francez din secolul douăzeci' Rene .uenon' un tradiţionalist ce căuta răspunsuri la !ntre%ările ultime !n formele vechi' ortodo&e ale reli/iilor lumii" .dler' Iethesda' :aryland' 1CE+' pp" -1 . faţă de naturalism (i faţă de pro/res au alcătuit stratul /erminator din care a ie(it teoria evoluţiei' propusă !nt i de %unicul lui BarRin' 0rasmus' !n 1-C4" 1um o%serva mai t rziu părintele *erafim' �.ceastă teorie s.ceste două an/a$amente filosofice a priori .o propusese' ?ărintele *erafim avea să discute noua fizică propusă la sf r(itul Rena(terii de către raţionali(tii Iacon (i Bescartes' care priveau universul ca pe un sistem !nchis' ţintind să descopere cauzele prime (i naturale (adică nedumnezeie(ti) ale tuturor fenomenelor fizice" U?entru o discutie %ine documentată asupra rădăcinilor istorice ale naturalismului vezi :ichael Benton' 0volittion= .a ivit la sf r(itul )luminismului' !nlocuind concepţia despre o lume sta%ilă ce caracterizase mare parte din / ndirea 3uminilor" .uenon a fost cel care m.

!ntruc t or/anismele se transformă din unul !n altul !n perioade de milioane de ani .evoluţionist a fost acela care a produs mi(cări politico. tot a(a toate deose%irile !ntre naţiuni (i reli/ii se estompează !n �noua ordine mondială� a hiliasmului" Bupă cum am văzut' !n prima $umătate a secolului douăzeci savanţii se fereau să pună la !ndoială modelul evoluţionist" 9estau orice altă ipoteză' !n afară de aceasta .reli/ioase precum socialismul internaţional (/lo%alismul) (i ecumenismul" 9oate aceste mi(cări !mpărtă(esc acela(i ţel hiliast= o �nouă ordine� viitoare unde toate r nduielile anterioare' privite ca av nd le/ătură cu o anumită treaptă a procesului' vor fi !n !ntre/ime schim%ate" 3a fel cum !n ideea evoluţiei %iolo/ice orice deose%iri !ntre precum or/anisme sunt estompate . printre care unii foarte C- . căci pe ea se spri$ineau toate celelalte' !ntrea/a clasificare a noţiunilor lor" 1ei c ţiva savanţi .modern cu o formă secularizată de hiliasm= credinţa !n inevita%ilitatea pro/resului (i !n perfecti%ilitatea lumii acesteia căzute" ?rin credinţa sa !n dezvoltarea treptată de la inferior la superior' evoluţionismul era str ns le/at de hiliasm2 sau' cum spune părintele *erafim' era �o consecinţă aproape inevita%ilă a acestuia�" Împreună cu hiliasmul' evoluţia era ceea ce părintele *erafim numea �o forţă primordială ad nc !nrădăcinată' ce pare să pună stăp nire pe oameni cu totul !n afara atitudinii (i $udecăţii lor con(tiente" (6i este c t se poate de firesc să fie a(a= ea a fost semănată !n fiecare dintre noi !ncă din lea/ăn' (i deci e foarte /reu a o evidenţia (i privi raţional") � 1a ecou la cuvintele lui Kulian Hu&ley' care la 1entenarul BarRin numise evoluţia un �model de / ndire�' părintele *erafim spunea că ea era �un model de / ndire potrivnic ortodo&iei' nu doar o oarecare altă idee�" 6i acest model de / ndire' o%serva el' urma un parcurs ce era �chiar opusul !nvăţăturii cre(tine�= �Qilosofia evoluţionistă a eridicării din animalef pare desi/ur de ne!mpăcat cu concepţia cre(tină a ecăderii din Raif' (i !ntrea/a noastră concepţie asupra istoriei va fi ne/re(it determinată de felul !n care credem M� 9ocmai modelul de / ndire hiliasto.

ce !ndrăzneau să su%mineze această do/mă erau socotiţi �eretici� (i pu(i pe lista nea/ră" Bupă anii cincizeci situaţia a !nceput a se schim%a" Lnul c te unul' �opozanţii tăcuţi� pomeniţi la 1entenarul BarRin !ncepură să iasă la iveală" *avanţi reputaţi !ncepură să ridice serioase !ndoieli asupra evoluţiei' (i erau de.io"o)iA ce cre% 1n mo% sincer c( ac#rate'ea concepte"or #n%amenta"e a ost %emonstrat(A ceea ce este %eparte %e rea"itate.#8#" #nor post#"ate asc#nseA a" #nor 1n%r(8ne'e 4i a%esea ne1ntemeiate e-trapo"(riA s-a creat o pse#%o-4tiin'(.adevăr dovedit (i ce anume era speculaţie .io"o)ieiA (c&n% s( r(t(ceasc( n#mero4i .acum prea mulţi pentru a mai fi redu(i la tăcere" ?ro/resele �(tiinţelor /rele�' ale /eneticii moleculare' em%riolo/iei etc"' puneau mari dificultăţi savanţilor !n a !mpăca datele lor cu modelul neodarRinist" . (tiinţă a rămas !n mare pare !ntre zidurile instituţiilor (tiinţifice' nefiind !ncă cunoscută pu%licului" >amenii care ar fi vrut să afle ce se !nt mpla cu adevărat !n mediile (tiinţifice ar fi tre%uit mai !nt i să se familiarizeze cu cărţile (i revistele de specialitate" În dorinţa sinceră de a (ti ce avea de spus (tiinţa modernă despre evoluţie ." @erDut' profesor de fiziolo/ie (i %iochimie la Lniversitatea *outhampton' . stat de vor%ă (i cu savanţi ce lucrau !n instituţiile cele mai importante' care i.O În ciuda unor astfel de afirmaţii ale unor savanţi de primă mărime' dez%aterea asupra teoriei evoluţioniste ca o pseudo. părintele *erafim a studiat principalele lucrări (tiinţifice' ca (i lucrările de popularizare asupra �dovezilor� evoluţiei (i ori/inii omului" .!nsemnaţi .rasse' unul dintre cei mai mari %iolo/i !n viată' fost presedinte al . ce anume era !ntr.u apărut cărţi (tiinţifice ce criticau teoria lui BarRin' printre care )mplications of 0volution ()mplicatiile evolutiei) (1C+1) de . 363.iochimi4ti 4i .cademiei Qranceze de *tiinte" Br" . �NAm citat %#p( tra%#cerea en)"e8( a c(rtii "#i +ierre +." .rasse !(i !ncheia cartea cu acest nimicitor rechizitoriu al evoluţiei darRiniste= �+rin #8#" 4i a.au spus că p nă CE .n/lia' (i 3g0volution du vivant (0volutia or/anismelor vii) (1C-<) de ?ierre ?" . Ea prin%e r(%(cini 1n chiar mie8#" . 0rasseA E$o"#tion o Qi$in) Or)anismsA Aca%emic +ressA New TorCA />55A p.

adică facerea lumii de către Bumnezeu" ?entru un savant autentic' susţineau ei' simpla teorie a evoluţiei este un mi$loc destul de convena%il de clasificare' iar un alt model la fel de (tiinţific ar putea fi tot at t de accepta%il" .a produs c nd paleontolo/i de frunte' precum #iles 0ldred/e (i *tephen Kay .(i !ntre adepţii evoluţiei mulţi admiteau că nu e&istă de fapt dovezi pentru aceasta' ci doar că �este mai lo/ică� sau că �alternativa ei este de neconceput� .ould' (i.m pomenit mai devreme cum !n anii 1C+8. 9heory in 1risis (0volutia= criza unei teorii)' ce oferea o critică sistematică a modelului evoluţionist actual din perspectiva mai multor discipline (tiinţifice" Bin punctul de vedere al propriei discipline' Benton arăta că descoperirile speciali(tilor !n %iolo/ie moleculară aruncă din ce !n ce mai multe !ndoieli asupra pretenţiilor darRiniste" 0venimentul cel mai important (i mai nea(teptat !n dez%aterile asupra evoluţiei din ultimii ani a fost apariţia unui profesor de (tiinţe $uridice' ?hillip 0" Kohnson' ca unul dintre principalii critici mondiali ai darRinismului" Kohnson' care predase dreptul la IerDeley Lniversity din 1alifornia vreme de CC .au pu%licat noua teorie evoluţionistă a �echili%rului punctual�' spre a suplini lipsa formelor de tranziţie' evolutive' din datele oferite de fosile (forme care ar fi tre%uit să e&iste' după neodarRinismul clasic)" #oua teorie nu era deose%it de interesantă pentru marele pu%lic' dar ceea ce era socotit a fi cu adevărat demn de aflat era faptul că' contrar părerii !ncetăţenite' arhiva fosiliferă nu se potrivea defel cu a(teptările darRiniste" .ould mer/ea p nă acolo !nc t să numească lipsa formelor de tranziţie �secretul de fa%ricaţie al paleontolo/iei�" Qaptul a devenit (tire internaţională' d nd impuls următoarei faze din dăr marea e(afoda$ului darRinist" Be la moartea părintelui *erafim au apărut o mulţime de cărţi foarte %une' care au a$utat la aducerea la cuno(tinţa pu%licului a erorilor neodarRinismului" )n 1CE7 a apărut cartea lui :ichael Benton' cercetător australian !n %iolo/ie moleculară' 0volution= .1C-8 !ndoielile tot mai mari ale savanţilor !n le/ătură cu neodarRinismul fuseseră' !n mare parte' ascunse !ntre zidurile comunităţii (tiinţifice" ?e la sf r(itul anilor (aptezeci' zidurile au !nceput să se spar/ă" ?rima fisură s.

a2 imprecisA ceea ce (cea c# nep#tin'( %isc#tarea o.icei prin tot e"#" %e %i$a)a'ii 4i #n "im..esc oamenii ce 1ncearc( c# tot %ina%ins#" s( n# 1n'e"ea)( #n "#cr#.. Am "#at "a r&n% toate c(r'i"eA a2#n)&n% tot mai ascinat %e e$i%ente"e %i ic#"t('i a"e ca8#"#i %arwinist .r%A �The MaCin) o a Re$o"#tion�A Christianit@ To%a@ *= %ecem.."eme"e inte"ect#a"e 4i s( "e riposte8eA ei r(sp#n%ea# %e o..au reu(it să. Ln alt mod de a evita pro%lema era marele contrast pe care l.i respin/ă nici măcar unul din ar/umente" 188 . Este e-act e"#" 1n care $or.aproape treizeci de ani' spune că una dintre specializările sale este �analizarea lo/icii ar/umentelor (i identificarea presupunerilor aflate !ndărătul acelor ar/umente�" )n 1CE-' citind ar/umentele !n favoarea evoluţiei din cartea lui Richard BaRDins' 9he Ilind PatchmaDer (1easornicarul or%)' a o%servat că ele se !ntemeiau mai cur nd pe retorică dec t pe (tiinţa e&actă" �Am p#t#t $e%ea�A 14i aminte4te e"A �c( !awCins 4i-a rea"i8at ma)ia %isc#rs#"#i c# ace"ea4i mi2"oace ce ne s#nt at&t %e ami"iare no#(A a$oca'i"or.am o%servat !ntre tonul e&trem de do/matic folosit de darRini(ti c nd se adresau pu%licului o%i(nuit (i recunoa(terea pe fată' !n cercurile (tiinţifice' a serioaselor dificultăţi ale teoriei"""� În 1CC1 profesorul Kohnson a scos cartea BarRin on 9rial (BarRin su% acuzaţie)" 3impezimea / ndirii sale !n stră%aterea retoricii darRinismului (i e&punerea temeiurilor lo/ice ale controversei i.rie />>5.iec'ii"or rea"e at( %e %arwinism.%i ic#"t('i ce #seser( %ep(4ite printr-o retoric( 1n4e"(toare 4i o repeti'ie em atic(� NTim Sta t. Iohnson�A Citi8en Ma)a8ine *ian#arieA />>3.au adus rapid respectul creaţioni(tilor (i necreaţioni(tilor deopotrivă' ca (i resentimentul evoluţioni(tilor !nrăiţi' care nici p nă azi n.O Kohnson a o%servat (i felul cum răspundeau cole/ii săi din domeniul (tiinţei atunci c nd le punea !ntre%ări dificile despre darRinism= �Hn "oc s( ia 1n serios pro. �!arwinists S]#irm #n%er Spot"i)ht: Inter$iew wi h +hi""ip E.

a petrecut treizeci de ani cercet nd posi%ilitatea evoluţiei la nivel /enetic" 0l arată nu numai de ce mutaţiile !nt mplătoare nu vor produce niciodată schim%ările pretinse de evoluţioni(ti' ci oferă (i noi căi (tiinţifice de investi/are a felului cum are loc variaţia !n limitele /enetice stricte ale fiecărui fel de or/anism" ." Bem%sDi' profesor de matematică (i filosofie (i proaspăt convertit la cre(tinismul ortodo&" Întemeindu.se pe pro%a%ilitatea matematică' Bem%sDi demonstrează !n chip hotăr tor că ni(te cauze naturale nediri$ate nu pot da seamă de comple&itatea %iolo/ică" 0ste interesant că părintele *erafim prevăzuse aceste schim%ări" )n scrierile (i !n convor%irile sale spunea că ateismul (i a/nosticismul din (tiinţa (i filosofia modernă' !ntemeiate din plin pe teoria lui BarRin' vor intra inevita%il !n declin" .3ucrarea lui Kohnson a dat im%old mai multor savanţi să dea la iveală propriile !ntre%ări dificile despre teoria evoluţiei" 1el mai renumit dintre ei este profesorul de %iochimie :ichael Iehe' care !n cartea sa din 1CC+' BarRings IlacD Io& (1utia nea/ră a lui BarRin) arată că uimitoarele descoperiri recente ale %iochimiei nu se !mpacă cu nici un fel de darRinism" 0l !nfăţi(ează dovezi din domeniul său' conform cărora mecanismele %iochimice interdependente tre%uie sa fi fost proiectate' de(i' nefiind creaţionist' nu.l identifică !n mod direct pe �?roiectant�" În 1CC-' o altă carte ce dădea de / ndit a constituit o puternică lovitură !mpotriva darRinismului= #ot %y 1hanceM (#u !nt mplătorM) de Br" 3ee *petner" Iiofizician evreu' specializat !n codul /enetic' *petner (i.nul următor a adus pu%licarea unei alte contri%uţii ma$ore= 9he Besi/n )nference (Beducerea e&istentei unui ?lan) de Pilliam .cest fapt va fi un avanta$ pentru cre(tinii tradiţionali(ti (i pentru căutătorii adevăratului Bumnezeu2 dar pe ceilalţi' spunea părintele *erafim' !i va duce la un deism nedeslu(it (i la feluritele nuanţe de panteism ce vor caracteriza amă/itoarea �reli/ie a viitorului�" ?hillip 0" Kohnson' cre(tin aflat !n primele linii ale dez%aterii creaţieAevoluţie' este de acord cu pro/noza făcută de părintele *erafim !n urmă cu peste douăzeci de ani" �9ocmai asta discutam cu toţi prietenii mei�' spunea el 181 .

�:aterialismul (tiinţific se află !n declin' dar locul lui e luat !n mare măsură de formele unei reli/ii nesănătoase"� 2voluţionismul .rod al ima#inaţiei( Partea a II-a( +(rinte"e Sera im Rose 4i 4tiin'a seco"#"#i a" ^^I-"ea ?hillip 0" Kohnson 9ema mea este' după e&presia părintelui *erafim' aceea că �evoluţia nu este nicidecum un efapt (tiinţificf' ci filosofie�" Qilosofia respectivă este naturalismul (doctrina după care natura este �tot ce e&istă�)' care' !n acest caz' e identică cu materialismul (doctrina că realitatea nu cuprinde nimic altceva dec t particulele studiate de fizicieni)" Bacă materialismul e adevărat' atunci natura tre%uie să fie !n stare să săv r(ească propria creaţie' de unde e&istenta unui proces evolutiv materialist decur/e ca o chestiune lo/ică de neocolit" Beci' am afirmat eu' materialismul (tiinţific crede !n evoluţia naturală nu pe %aza unor dovezi' ci !n ciuda lor" Băinuie !ncă printre evoluţioni(ti o le/endă care spune că �onto/enia recapitulează filo/enia�2 adică dezvoltarea fătului uman !n p ntece este un fel de refacere a istoriei evoluţiei' em%rionul trec nd de la stadiul de pe(te la cel de reptilă (i a(a mai departe" .cest fenomen ine&istent e numit adesea �3e/ea lui HaecDel�' după cel mai cunoscut discipol /erman al lui BarRin" *u% o altă formă' �3e/ea� afirmă că em%rionul trece nu prin stadiile adulte' ci prin formele em%rionare ale formelor timpurii' �ancestrale�" În nici una dintre formele ei' �3e/ea� nu e susţinută de em%riolo/ii acreditaţi !n literatura de specialitate" *e pot totu(i /ăsi unele stadii ce apar ici (i colo' cu caracteristici care' cu putină ima/inaţie' pot fi făcute să se !ncadreze !n 3e/ea lui HaecDel' iar acestea sunt mereu citate !n lucrările de popularizare ca 185 .

a putut arăta niciodată că mecanismul acesta ar fi fost !n stare să /enereze altceva dec t variaţii minore (de tipul cre(terii (i descre(terii mărimii ciocului la cintezoi' sau variaţii ale 18< .dovezi ale �evoluţiei�" 0&emplul cel mai faimos este cel al presupuselor �fante %ranhiale� ale em%rionului uman !ntr.o formă va/ă (i neataca%ilă" )ată' de pildă' ce are de spus pa/ina de )nternet a :uzeului de ?aleontolo/ie de la IerDeley Lniversity din 1alifornia despre 3e/ea lui HaecDel= �e3e/ea recapitulăriif a fost discreditată !ncă de la !nceputul secolului douăzeci" :orfolo/ii (i %iolo/ii e&perimentali(ti au arătat că nu e&istă o corespondenţă pas cu pas !ntre filo/enie (i onto/enie" Be(i o formă radicală de recapitulare este incorectă' filo/enia (i onto/enia sunt !ntreţesute' mulţi %iolo/i !ncep nd at t să e&ploreze' c t (i să !nţelea/ă %azele acestei le/ături"� În fapt' cercetarea em%riolo/ică a demonstrat că este vor%a de un proces ri/uros orientat' ce nu se potrive(te cu paradi/ma darRinistă" 0fortul de a altera procesul prin inducerea de mutaţii poate produce diformităţi de tot felul' dar ele nu reu(esc să schim%e calea de dezvoltare a(a !nc t em%rionul să se dezvolte !ntr.o creatură via%ilă de un tip diferit" Mecanism#" e$o"#'iei : m#ta'ie 4i se"ec'ie 1um anume face un proces material nesuprave/heat ca să creeze o minunăţie at t de complicată' mult mai comple&ă dec t un computer sau o navă spaţială N Răspunsul darRinist spune că schim%ări minuscule .un anumit stadiu de dezvoltare' de(i acele fante nu sunt %ranhii (i nu devin niciodată %ranhii" Be(i 3e/ea lui HaecDel a fost discreditată cu multe zeci de ani !n urmă' ea e&ercită o fascinaţie at t de irezisti%ilă asupra ima/inaţiei darRiniste' !nc t este !ncă predată !n multe (coli din !ntrea/a lume" 1hiar muzee (i universităţi onora%ile continuă să propa/e o anumită versiune a ei' !ntr. de tipul variaţiilor ce apar la fiecare /eneraţie' diferenţiind or/anismul $uvenil de părinţii săi' se acumulează treptat de.a lun/ul mai multor /eneraţii' p nă c nd produc un cu totul alt fel de creatură' cu noi or/ane (i trăsături rezultate din adaptare" #u s.

mănuntele se /ăsesc !n cartea mea BarRin on 9rial (BarRin su% acuzatie) (i !n diferite articole ce sunt reunite pe Re%.site. ?n.frecventei relative a e&emplarelor de culoare deschisă sau !nchisă la o populaţie de molii)" Qiind !nsă sin/ura posi%ilitate naturalistă ce este c t de c t plauzi%ilă' darRini(tii e&trapolează cu frenezie pornind de la aceste e&emple triviale' spre a postula un mecanism capa%il să creeze nenumărate minuni de adaptare' inclusiv creierul uman" . ed.au lovit de e&emple contrare de nedepă(it" . Sta8a osi"(.ul meu (http=AARRR"arn"or/)"U<ulte dintre articolele lui -hillip 2.darRinistă a arhivei fosilifere era cunoscută dintotdeauna iniţiaţilor ca �secretul de fa%ricaţie al paleontolo/iei�' dar a a$uns !n atenţia pu%licului pentru prima oară !n anii optzeci' datorită pu%licităţii făcute teoriei evoluţiei de către �echili%rele punctuale�" 9eoria !ncerca să !mpace darRinismul cu modelul apariţiei %ru(te (i al stazei' presupun nd că o evoluţie semnificativă are loc !n /rupuri mici' care se !ndepărtează de populaţia principală (neschim%ătoare)' apoi reapar ca noi specii fără a lăsa urme ale 184 .rhiva fosiliferă e caracterizată !n mare măsură de un model ce indică apariţia %ruscă urmată de stază" #oi tipuri de or/anisme apar dintr.@V Qoarte pe scurt' iată două dintre cate/oriile independente de dovezi ce sunt decisive= /.a lun/ul !ntre/ii istorii a păm ntului (admiţ nd că datarea rocilor este corectă) U0otusi procedeele de datare radiometric# acceptate "n mod curent sunt ele "nsele "ntemeiate pe afirmaţii uniformiste )i evoluţioniste nedovedite. Johnson pot fi $#site )i "n cartea sa 6'Jection +ustaind ?1!! @. Ee%i discutarea su'iectului de c#tre -#rintele +erafimV' dar refuză !n orice caz să susţină pretenţia cheie a darRinismului că un fel de creaturi se schim%ă' pas cu pas' !n ceva complet diferit" :odelul nu se poate atri%ui nici unui fel de lacună !n arhiva fosiliferă' căci el este mai evident (i incontesta%il tocmai !n acele domenii (!n special al neverte%ratelor marine) unde datele sunt c t se poate de complete" *tarea cu totul anti.o dată (i deplin formate' răm n nd practic neschim%ate !n continuare" :odelul poate fi eventual folosit !n spri$inul afirmaţiei că creaţia nu a avut loc doar la !nceput' ci de.semenea pretenţii sunt sla% ar/umentate' ca să nu zicem mai rău' iar !n ultimii ani s. .

*halln$e to 2volution.ar fi putut produce evoluţia" 1a (i staza predominantă din arhiva fosiliferă' comple&itatea ireducti%ilă la nivel molecular era de mult timp cunoscută speciali(tilor' dar fusese ţinută ascunsă de atenţia pu%licului' fiindcă %iolo/ii nu (tiau cum să o e&plice !ntr. &ar1inNs /lac> /o3K 0he /iochemical. 1!!5. !5. 1!!3@.i"(. p.(a cum su/erează (i remarca lui 0ldred/e' acest spectaculos model al infirmării fosile persistă chiar după un secol de eforturi susţinute ale paleontolo/ilor darRini(ti de a /ăsi dovezi !n spri$inul !ndră/itei lor teorii" >rice fosilă !ndoielnică care ar fi putut să fie interpretată c t de c t ca o formă intermediară !n tranziţia darRinistă a fost citată ca dovadă că darRinismul este corect (i totu(i' chiar după aceste eforturi eroice' marea ma$oritate a arhivei fosilifere este a%solut la fel de incompati%ilă cu a(teptările darRiniste pe c t era atunci c nd BarRin a propus teoria' !n 1E7C" 3. 1!!P.un cadru 187 . a 2(a. 1artea specialistului !n %iolo/ie moleculară :ichael Iehe U<ichael /ehe.V' din 1CC+' a adus !n atenţia pu%licului faptul că sistemele %iolo/ice la nivel molecular sunt de o comple&itate ireducti%ilă" .transformării !n arhiva fosiliferă" ?rin acest mi$loc' a%senta dovezilor !n favoarea evoluţiei a fost transformată !n dovadă a unei evoluţii invizi%ile" În memora%ilele cuvinte (1CC7) ale lui #iles 0ldred/e' unul din !ntemeietorii teoriei echili%relor punctuale' �0voluţia nu poate avea loc la nesf r(it altundeva" )ată de ce arhiva fosiliferă i. 0he .ree -ressO+imon D +chuster.a iz%it pe mulţi paleontolo/i ce !ncercau cu disperare să afle c te ceva despre evolutie�U 8iles 2ldred$e. Comp"e-itatea ire%#cti. V" . 8e1 Gor>. Reinventin$ &ar1inK 0he Great &e'ate at the Hi$h 0a'le of 2volutionary 0heory. John Liley D +ons. -entru o discuţie $eneral# a controversei asupra echili'rului punctual ve%i capitolul M din cartea mea &ar1in on 0rial ?ed. 8e1 Gor>.ceasta !nseamnă că ele sunt alcătuite din mai multe părţi (i su%sisteme complicate' care tre%uie să se afle toate la locul lor pentru ca sistemul !n !ntre/ul său să poată !ndeplini o funcţie utilă" 1u alte cuvinte' aceste complicate sisteme nu se pot construi pas cu pas' cum pretinde teoria darRinistă' iar speciali(tii in %iolo/ie moleculară nici măcar nu !ncearcă să prezinte scenarii amănunţite despre cum anume le.

ceasta ilustrează fenomenul descris !n chip strălucit de 9homas @uhn= faptele ce nu se potrivesc cu paradi/ma (tiinţifică dominantă tind a fi i/norate !n mod sistematic' a%ăt ndu.o serie de asemănări mai mari sau mai mici" >amenii sunt asemănători !n multe privinţe cu maimutele' ceva mai puţin asemănători cu iepurii' !ncă (i mai puţin asemănători cu (erpii' !ncă (i mai puţin asemănători cu copacii' (i a(a mai departe" 9oate /rupurile disparate din ordinea clasificării (%acterii' plante' animale etc") au o %ază %iochimică comună care arată că provin dintr.se de la cercetările aflate pe ordinea de zi" 1 nd li se pun !n faţă dovezile zdro%itoare !mpotriva mecanismului darRinist (i li se aminte(te lipsa dovezilor concrete !n favoarea lui' darRini(tii tind să se retra/ă pe o poziţie socotită a fi mai u(or de apărat" 0i fac distincţie !ntre �teoria lui BarRin ca atare�' despre care admit că este vulnera%ilă' (i ceea ce numesc �realitatea de fapt a evoluţiei�' despre care pretind că ar fi incontesta%ilă" .zisa incontesta%ilă �realitate de fapt a evoluţiei� (i �teoria lui BarRin� este o%scură' pentru %unul motiv că simpla e&istenţă a unui model de !nrudire nu are mare !nsemnătate fără e&istenţa unei teorii care să e&plice cum anume a apărut acel model" �Qaptul� acesta este de o%icei descris ca �e&istenţa unui strămo( comun�' afirmaţie ce !nseamnă că oamenii ((i celelalte animale) au un strămo( comun cu plantele' ciupercile (i %acteriile" ?resupusa dovadă a acestui fapt este aceea că vieţuitoarele e&istă !n /rupuri' iar /rupurile sunt le/ate printr.o o% r(ie comună" 0&plicaţia darRinistă a modelului spune că ea rezultă din e&istenta unui strămo( comun' /rupurile cu cel mai mare /rad de asemănare2 fiind cele care au strămo(i comuni relativ recenţi" În realitate' strămo(ii comuni sunt postulatele unei teorii ce tinde să e&plice faptul clasificării sau !nrudirii" 9eza �strămo(ilor� presupune un proces de schim%are treptată foarte !ndelun/at' !ntruc t pro/eniturile diferă foarte puţin de părinţi !n fiecare /eneraţie" Beci teza strămo(ilor comuni 18+ .$un/em astfel la a doua temă" Te8a str(mo4#"#i com#n Beose%irea !ntre a(a.darRinist" .

se (i noul cupla$ str ns de tip *tin/ray2 modelul din 1C+E' premer/ătorul morfolo/iei 1orvette de astăzi' care a apărut cu acoperi( decapota%il2 (i modelul aniversar de ar/int din 1C-E' cu model de spate !nchis ermetic" 4ersiunea de azi este urmarea perfecţionărilor ce s.au acumulat din 1C7< pas cu pas" 3ucrul cel mai importat este faptul că ma(ina a evoluat printr. 2volution and the <yth of *reationism. 1!!0.cest lucru a fost demonstrat !n mod neintenţionat !ntr.V 0vident că ma(inile 1orvette' asemeni or/anismelor' au trăsături comune' fiindcă au fost concepute !n mintea unui proiectant' iar nu fiindcă le. pp.presupune nu numai e&istenta acestor strămo(i pe păm nt' ci (i e&istenta unor (iruri foarte lun/i de descendentă treptată ce le/au pe vechii strămo(i de prezumtivii lor urma(i moderni" #imic din aceste lucruri nu este confirmat de studiul fosilelor' !nsă darRini(tii cred că procesul tre%uie totu(i să fi avut loc' socotind că este sin/ura e&plicaţie (tiinţifică (adică naturalistă) a modelului vieţii" Bimpotrivă' un model ce arată e&istenta unor asemănări mai mari sau mai mici' sau al unor variaţii !n cadrul unui tipar fundamental' pare mai cur nd să dovedească e&istenta unui plan comun dec t a unui proces natural de evoluţie" . 11 (11!.un proces de selecţie' e&ercitat asupra variaţiilor ce au dus la o serie de forme tranziţionale (i la un final destul de diferit de punctul de pornire" Ln proces similar modelează (i evoluţia or/anismelor"�U0im /erra. +tanford Qniversity -ress.o carte din 1CC8' scrisă de un zoolo/ darRinist care ilustra �realitatea de fapt� a evoluţiei cit nd e&emplul unei linii de automo%ile= �9otul evoluează' !n sensul unei descendente cu modificări' fie că e vor%a de politica /uvernamentală' reli/ie' ma(ini de curse sau or/anisme" Revoluţionara 1orvette din fi%re de sticlă a evoluat din strămo(i automotori mult mai mode(ti din 1C7<" ?rintre alte puncte de v rf din perfecţionarea evolutivă a ma(inii 1orvette se numără modelul din 1C+5' !n care ori/inalul de 185 inci a fost redus la CE de inci' introduc ndu.ar fi alcătuit vreun proces incon(tient" 1u alte cuvinte' faptul !nrudirii nu este o dovadă a e&istentei unui mecanism de creaţie pur naturalist sau incon(tient" *imfoniile lui Ieethoven urmează modelul unui plan comun cu variaţii' dar acest model nu poate nicidecum să 18- .

ould (i Richard BaRDins se contrazic puternic !n ce prive(te felul cum se presupune că ar fi avut loc evoluţia (pentru trecerea !n revistă a acestor dispute ma$ore vezi capitolul 4 din cartea mea Reason in the Ialance)" .o stare de confuzie' !n care marile personalităţi precum *tephen Kay .(i săv r(ească propria creaţie" .ceastă cerinţă nu e o concluzie la care darRini(tii au a$uns prin dovezi empirice' ci o presupoziţie filosofică reflect nd punctul lor de pornire din naturalismul metafizic sau materialism" Bacă natura este sin/urul lucru care e&istă' atunci ea tre%uie să fie capa%ilă să.ce(ti ideolo/i aflaţi !n răz%oi au un pro/ram de acela(i tip' dar e mai cur nd un pro/ram filosofic' dec t unul (tiinţific" *in/urul lucru cu care sunt de acord' fie ce. este #n%amenta" atee .vină !n spri$inul teoriei că simfoniile s.o fi' este faptul că Bumnezeu tre%uie scos afară din cadru" .m văzut că definiţia #.ceasta implică e&istenta unui proces evoluţionist natural capa%il să alcătuiască lucruri foarte comple&e !ncep nd de la cele simple" )niţial' procesul tre%uie să fi fost nediri$at' fiindcă o minte capa%ilă să diri$eze evoluţia ar fi tre%uit ea !nsă(i să evolueze dintr.au compus sin/ure' fără nici un a$utor din partea lui Ieethoven" 9eoria evoluţiei este astăzi !ntr.ceasta ne duce la a treia (i cea mai importantă parte a definirii evolutiei" E$o"#'ia *1n sens 4tiin'i ic.o materie ne!nsufleţită" Besi/ur' după evoluarea fiinţelor umane' evoluţia poate deveni un proces diri$at' prin practicarea eu/eniei (i a in/ineriei /enetice" Bate fiind aceste presupoziţii' chiar un lucru a(a de /rosolan ca darRinismul tre%uie totu(i să fie adevărat' !n ciuda evidenţei" 0voluţia tre%uie să pornească de la schim%ări !nt mplătoare (i imprevizi%ile' (i tre%uie să ai%ă o forţă incon(tientă capa%ilă să producă minunăţiile de in/inerie comple&ă pe care le numim or/anisme" )ată de ce' !n conferinţele sale' Richard BaRDins afirma că' dacă pe alte planete e&istă o viaţă comple&ă' sin/ura răspunzătoare de ele ar tre%ui să fie evoluţia darRinistă" #u e nevoie de dovezi sau 18E .I9 afirmă că evoluţia este prin definiţie �nesuprave/heată�" .

un eseu din 1CCscris de /eneticianul de frunte Richard 3eRontin= �#oi ţinem partea (tiinţei !n ciuda a%surdităţii evidente a unora dintre e&plicaţiile ei' !n ciuda e(ecului său de a !mplini multe din e&trava/antele sale fă/ăduinţe de sănătate (i viaţă' !n ciuda tolerării de către comunitatea (tiinţifică a unor pove(ti inconsistente luate ca atare' fiindcă ne.au identificat" 9eoria tre%uie să fie adevărată cu orice preţ' căci altfel am răm ne fără o e&plicaţie materialistă a comple&ităţii vieţii (i ar tre%ui să ne !ntoarcem la Bumnezeu" 3o/ica respectivă a fost !ncorporată !ntr.�/illions and /illions of demons�.pp2 (31V #u e nevoie să mai adău/ăm ceva" 18C . in 0he 8e1 Gor> Revie1 of /oo>s.un pasa$ dintr.o%servaţii' căci mecanismul darRinist este sin/urul candidat plauzi%il pentru această trea%ă' dat fiind punctul de pornire aflat !n naturalism" 3o/ica aceasta e&plică de ce darRini(tii nu sunt deran$aţi de nici una dintre pro%lemele evidente pe care criticii' precum eu !nsumi' le.! ianuarie 1!!R.am luat un an/a$ament prioritar' un an/a$ament faţă de materialism" #u metodele (i instituţiile (tiinţifice ne constr n/ să acceptăm e&plicaţia materialistă a lumii fenomenale' ci' dimpotrivă' aderenţa noastră apriorică la cauzalitatea materialistă ne o%li/ă să creăm un aparat de investi/are (i un set de concepte ce produc e&plicaţii materialiste' indiferent c t de potrivnice intuiţiei' indiferent c t de mistificatoare pentru cei neiniţiaţi" :ai mult' materialismul este a%solut' căci nu putem să acceptăm ca un ?icior Bivin să ni se pună !n pra/" �URichard Fe1ontin.

catolică !mpotrivindu. o credinţă care cuprinde multe domenii ale / ndirii' (i nicidecum doar (tiinţa2 (i este destul de coerentă spre a putea vor%i despre ea ca despre o doctrina mai mult sau mai puţin !nche/ată" 4om vedea că ea este o concepţie cu totul aparte asupra realităţii' cu propriile premise (i deducţii filosofice (i teolo/ice aparte" În special !n teolo/ie ea oferă o alternativă deli%erată la cre(tinismul ortodo& !n privinţa mai multor do/me cheie" Qipsa c#"t#rii i"oso ice printre cre4tinii orto%oc4i .o lipsă de cultură filosofică" 1" #u au o atitudine critică fată de HdescoperirileH (tiinţifice (de(i' !n deplin acord cu spiritul modern' au o atitudine critică fată de *cripturăM) (i nu pricep natura HdovezilorH (tiinţifice despre care se presupune că vin !n spri$inul evoluţiei' nici nu (tiu cum să deose%ească faptele de 118 .2voluţionismul .se lui .rod al ima#inaţiei( Partea a III-a( "n sistem de #1ndire străin )erom" *erafim Rose 0&istă enorm de multă confuzie !n le/ătură cu evoluţia" Lnii zic= H1re(tinii ortodoc(i nu se ceartă cu evoluţiaH sau doar folosesc sinta/ma Hevoluţia călăuzită de BumnezeuH" > asemenea !nţele/ere a evoluţiei este destul de primitivă= presupune considerarea ei ca Hrealitate (tiinţificăH de tipul heliocentrismului" Be fapt' cei ce se opun evoluţiei sunt adeseori asemuiţi cu Iiserica Romano.re(ita !nţele/ere a evoluţiei din partea unora dintre cre(tinii ortodoc(i vine dintr.alilei' %a chiar unii cre(tini ortodoc(i se tem să nu fie socotiţi HnaiviH sau să răm nă !n urma curentelor intelectuale sau modelor timpului" Bar !ntrea/a doctrină a evoluţionismului este mult mai comple&ă dec t un simplu Hfapt (tiinţificH sau chiar o HipotezăH" 0a este o doctrină .

(i dau prea multă osteneală să cerceteze pro%lema ei !n(i(i" 5" #u !nţele/ Hduhul vremiiH care a dat na(tere evoluţiei' primind deci !n chip naiv Hrealitatea (tiinţificăH a evoluţiei' dar respin/ nd culminarea filosofiei evoluţiei' precum la 9eilhard de 1hardin' nevăz nd că ele formează un !ntre/2 fără filosofie nu ar fi e&istat niciodată Hrealitatea de faptH a evoluţiei" <" #u !nţele/ filosofia *finţilor ?ărinţi . ar fi oare prea !ndrăzneţ să 111 .@V 9eoria sa nu se referea doar la o specie sau fel de creatură' ci presupunea că picătura sau filamentul primordial se dezvolta' d nd na(tere tuturor felurilor de creaturi' prin transmutaţii" H.rma/h a calculat toţi anii daţi !n /enealo/iile 4echiului 9estament (i a emis ideea că lumea a fost creată !n anul 4884 !"H" #eRton credea acest lucru' iar concepţia despre lume a luminismului era favora%ilă ideii că Bumnezeu a creat lumea !n sase zile (i apoi a lăsat.o să se dezvolte sin/ură' (i că toate speciile erau !ntocmai a(a cum le vedem noi astăzi" >amenii de (tiinţă din acea vreme acceptau acest lucru" 3a sf r(itul epocii 3uminilor !nsă' o dată cu fe%ra revoluţionară' concepţia statornicită despre lume a !nceput să se fisureze' unii HsavanţiH venind de$a cu teorii mai radicale" 3a sf r(itul veacului al optsprezecelea' 0rasmus BarRin' %unicul lui 1harles BarRin' venise de$a cu ipoteza că !ntrea/a viată provine dintr. ed.un sin/ur filament primordial . !ntrea/a lor perspectivă asupra firii (i asupra unor pro%leme aparte' precum natura lucrurilor individuale" Ca%r#" istoric În epoca 3uminilor concepţia despre lume era destul de %ine statornicită" 1u puţin !nainte de această epocă' arhiepiscopul an/lican Lssher de . e&act ceea ce se susţine astăzi prin teoria evoluţiei" U*artea lui 2rasmus &ar1in. 7oonomia. a fost pu'licat# "n 1R!M.filosofie" 0i sunt intimidaţi fără motiv de He&perţii (tiinţificiH (i nu. ?n.r fi oare prea !ndrăzneţH' !ntre%a el' Hsă ne !nchipuim că' !n imensa durată de timp de c nd a !nceput e&istenta păm ntului' poate cu milioane de veacuri !naintea istoriei omenirii . "n care propunea aceast# teorie.

ed. care includeau selecţia natural#.au desfă(urat (i !n epocile trecute' de la !nceputul lumii' at t de departe !n trecut pe c t putem noi vedea" ?rin urmare' dacă ne uităm la :arele 1anion' vedem că fluviul a tot m ncat din canion (i putem socoti . 2d. /ucuresti.V' conform căreia tot ceea ce vedem pe păm nt astăzi nu se datorează catastrofelor .au desfă(urat !ntotdeauna !n acela(i fel . 5ntroducere "n )tiinţa creaţionist#.un sin/ur filament viu' dec t să dai mai HcomplicataH e&plicaţie că Bumnezeu a dat fiinţă dintr. lucru foarte raţional (i calcula%il . p.ne !nchipuim că toate animalele cu s n/e cald au apărut dintr. <orris )i Gary 2. 0eoriile lui au contri'uit mult la ideile nepotului s#u. de)i acesta din urm# n(a recunoscut niciodat# c# "i este "ndatorat.nastasia. -ar>er. lu nd !n calcul viteza apei' cantitatea de apă de acum' calitatea solului etc" . ?Ee%i Henry <. mai "ntBi.' ci' mai cur nd' faptului că procesele care se desfă(oară azi s. teoriilor evoluţioniste ale lui 2rasmus &ar1in. 30P@. c t timp tre%uie să fi trecut ca să se sape canionul" 3yell credea că' dacă presupunem că procesele s.o dată tuturor felurilor de creaturi" U0ermenul de Hdar1inismH a fost aplicat. unui potop venit pe nea(teptate sau ceva asemănător . un sin/ur filamentNH #oua e&plicaţie a lui 0rasmus BarRin era o !ncercare de continuare a spiritului 3uminilor' de e&trem raţionalism (i simplitate" 1u c t raţionalismul intra mai ad nc !n cu/et' era mai simplu (credea el) să e&plici viata ca provenind dintr.' le putem da 115 . *harles.@V 3a puţin timp după aceea' un alt naturalist' 1avalerul de 3amarcD (autorul cărţii -hilosophie %oolo$iSue' 1E8C)' a avut (i el o teorie evoluţionistă clară' dar susţinea ideea că schim%ările necesare spre a da seamă de evoluţia de la o specie la alta de datorau mo(tenirii caracteristicilor do% ndite" 3ucrul nu a putut fi dovedit niciodată' (i de fapt a fost chiar infirmat" Beci' ideea de evoluţie nu se putea susţine" Însă' !n acea perioadă de la !nceputul secolului al nouăsprezecelea' un important /eolo/ a dat un puternic av nt acceptării ideii de evoluţie" 0ra 1harles 3yell' care !n 1E<8 a venit cu teoria uniformismului U*unoscut# "n literatura romBneasc# de specialitate ca Hprincipiul actualismului ?al lui Fyell@H. ?n. . 2000.

&up# c#l#torie. /uc>land ( credeau "n catastrofism. din afirmaţiile ulterioare a lui &ar1in. Fyell a devenit mentorul lui &ar1in )i. *uvier. respin$Bnd cu sarcasm cronolo$ia 'i'lic# din acest procesH ?Henry <. Grand Rapids <ichi$an. 1! !. la un an dup# pu'licarea c#rţii -rincipiile $eolo$iei a lui Fyell. /a>er /oo> House. <orris. 0otu)i.ceastă idee' !mpreună cu o alta' care c (ti/a tot mai multă simpatie aceea că speciile evoluează de la una la alta .de capăt printr. 0he Fon$ Lar a$ainst God. adic# interpretarea straturilor $eolo$ice "n termenii potopului din *artea . pp. 1P2@. &ar1in a citit(o "n timpul c#l#toriei pe vasul /ea$le. Fyell )i(a impus "nchipuirile asupra evidenteiH ?Gould.@V . 2ver +ince &ar1in. nu $eolo$ia. )i mulţi dintre $eolo$ii din %ilele noastre se re"ntorc la aceast# p#rere. "n chip do$matic. pe Fyell de "n)el#ciune "n promovarea sistemului s#uK HFyell s(a folosit de destul# viclenie spre a()i impune p#rerile uniformiste ca sin$ura $eolo$ie adev#rat#. &ar1in era un student teolo$ apostat.a sa" UTn 1 31. este limpede c# ideile lui Fyell l(au f#cut s# se $Bndeasc# la aplicarea principiilor uniformismului la istoria trecut# a fiinţelor vii. a insistat asupra perioadelor lun$i )i a uniformit#ţii.acerii. 1M!(50@ ?n. nu uniformismul. p. de fapt. a dus la altă idee" Bacă pui laolaltă cele două idei' a$un/i la ideea că parcă lumea nu are doar c teva mii de ani' cum par a zice 11< . Geolo$i de seam# ai vremii sale ( de pild#. unul dintre principalii evoluţioni)ti de a%i. l(a acu%at. <orris scrieK H<erit# o'servat c# nici &ar1in )i nici Fyell nu erau savanţi formaţi "n sensul modern. 5n scrisorile sale particulare Fyell ar#ta limpede c# intenţionea%# s# a'oleasc# ceea ce el numea H$eolo$ia mo%aic#H. a c#rui sin$ur# diplom# era "n teolo$ie. Fyell tre'uie s# fi )tiut c# datele reale ale $eolo$iei favori%au "n mare parte catastrofismul. ed.. Henry <..o e&plicaţie uniformă a lucrurilor" )n cartea sa -rincipii de $eolo$ie' 3yell scria= HBin cele mai vechi timpuri la care putem privi !n trecut (i p nă !n prezent' nici o altă cauză nu a acţionat vreodată !n afară de cele care acţionează (i astăzi' (i niciodată nu a acţionat cu un alt /rad de ener/ie fată de cea pe care o e&ercită acum"H Besi/ur' nu e&istă nici o dovadă că ar fi a(a2 este doar o ipoteză de. +tephen Jay Gould. *harles Fyell a studiat dreptul.

cre(tinii' ci ar tre%ui să fie de foarte multe mii sau milioane de ani vechime' ori chiar mai mult" .stfel' s,a ivit ideea v rstei din ce !n ce mai mari a păm ntului" Însă iară(i' această credinţă (că lumea tre%uie să fie foarte veche) era numai o presupunere2 ea nu era dovedită" )deea aceasta !ncepea să pătrundă !n cu/ete atunci c nd' !n 1E7C' 1harles BarRin a pu%licat cartea care propunea ideea selecţiei naturale" )deea lui BarRin era opusă fată de cea a lui 3amarcD' care spunea că /irafa a evoluat fiindcă o vieţuitoare cu / tul mai scurt (i,a !ntins / tul ca să măn nce frunzele de sus' urma(ul ei aveau / tul cu un ţol mai lun/' următorul s,a !ntins mai mult' (i' treptat' a devenit /irafa pe care o cunoa(tem astăzi" .ceasta se opune tuturor le/ilor (tiinţei' căci astfel de lucruri nu se !nt mplă" O 1ns#4ire %o.&n%it( n# se poate mo4teni" Be pildă' pe vremea c nd chinezoaicele !(i le/au picioarele ca să le mic(oreze' fiicele lor se nă(teau !ntotdeauna cu picioare normale" ?e de cealaltă parte' BarRin a venit cu ideea că tre%uie să fi e&istat două e&emplare cu / tul lun/ care au supravieţuit fiindcă aveau / t mai lun/2 ele s,au !mpreunat fiindcă toate celelalte muriseră datorită !mpre$urărilor vitre/e sau dezastrelor2 iar urma(ii lor aveau / turile lun/i fiindcă se produsese o schim%are !n ei= ceea ce stiinta de azi nume(te o HmutaţieH" 3a !nceput acest lucru putea avea loc !nt mplător' dar' o dată ce două e&emplare de acest fel s,au !mperecheat' mutaţia se perpetuează veacuri la r nd" Iine!nţeles că este vor%a de o simpla presupunere' !ntruc t nimeni nu a o%servat să se !nt mple a(a ceva" Bar această presupunere a iz%it con(tiinţa oamenilor2 ei erau ca iasca pre/ătită' iar aceasta a fost sc nteia" )deea suna a(a de plauzi%il2 iar ideea de evoluţie s,a impus , dar nu fiindcă era dovedită" În realitate' speculaţiile lui BarRin se !ntemeiau' aproape !n !ntre/ime' pe o%servaţiile sale' nu ale evoluţiei' ci ale variaţiei" ?e c nd călătorea !n )nsulele ;alapa/os' BarRin s,a mirat de ce erau treisprezece varietăţi ale aceluia(i fel de cintezoi' / ndindu,se că aceasta se datora faptului că a e&istat o varietate ori/inară care s,a dezvoltat !n funcţie de mediu" Însă aici nu este vor%a de evoluţie' ci de variaţie" Be aici a sărit 114

direct la concluzia că' dacă asemenea mici schim%ări se continuă mereu' se va a$un/e' !n final' la un fel de creatură a%solut diferită" Încerc nd !nsă să dovede(ti (tiinţific acest lucru' apare o pro%lemă= nimeni nu a o%servat vreodată astfel de schim%ări ma$ore2 s,au o%servat doar schim%ări !năuntrul aceluia(i /en" U,ceasta se "ntBmpl# deoarece, cum s(a ar#tat ast#%i prin cercet#rile $eneticii, capacitatea de variaţie a unui or$anism particular este limitat# de varia'ilitatea inerent# fondului s#u $enetic. H*u alte cuvinteH, scrie -hillip 2. Johnson, Hmotivul pentru care cBinii nu aJun$ la fel de mari ca elefanţii, cu(atBt mai puţin s# se schim'e "n elefanţi, nu este acela c# nu i(am fi hr#nit suficient de mult. *Binii nu au capacitatea $enetic# pentru acel $rad de schim'are, )i se opresc din cre)tere cBnd se atin$e limita $enetic#H ?&ar1in on 0rial, ed. cit., p. 1 @. ?n. ed.@V

2voluţionismul - rod al ima#inaţiei( Partea a I3-a( "n sistem de #1ndire străin
)erom" *erafim Rose Teoria e$o"#tiei este inte"i)i.i"( i"oso ic )ată deci că evoluţia nu e de fapt o pro%lemă (tiinţifică' ci una filosofică" 9re%uie să !nţele/em că teoria evoluţiei pare u(or de acceptat anumitor savanţi' filosofi sau oameni o%i(nuiţi fiindcă au fost pre/ătiţi !n acest sens" *ă cercetăm deci antecedentele sale filosofice !n apostazia societăţii occidentale de la cre(tinismul tradiţional"UQnele dintre discuţiile care urmea%# "n aceast# secţiune au fost luate din lecţiile anterioare ale H*ursului de +upravieţuireH ţinut de -#rintele +erafim. ?n. ed.@ V

117

1um am văzut' ideea de evoluţie s,a ivit la sf r(itul veacului al optsprezecelea' sf r(itul )luminismului (i !nceputul epocii revoluţionare , propria noastră epocă" )luminismul se caracteriza printr,o concepţie sta%ilă asupra lumii' dar o sta%ilitate care nu putea dura2 ea tre%uia să lase loc concepţiei evoluţioniste" 4om discuta mai t rziu de ce a fost a(a" Lna dintre lucrările clasice despre epoca 3uminilor' 0he 2uropean <ind (; ndirea europeană) de ?aul Hazard' afirmă= HUTn aceast# perioad#V !n 0uropa a avut loc o !nfruntare morală" Răstimpul !ntre Rena(tere' din care descinde !n linie dreaptă' (i Revoluţia Qranceză' căreia !i făurea armele' alcătuie(te o epocă ne!ntrecută de nici o alta ca importantă istorică"HU-aul Ha%ard, 0he 2uropean <ind, 1P 0(1R15, <eridian /oo>s, 8e1 Gor>, 1!P3, p. 3viii.V )luminismul a constituit epoca clasică a 0uropei moderne" .ceastă perioadă dintre Rena(tere (i vremurile moderne a fost prima !ncercare reală de a alcătui o sinteza armonioasă a noilor forte slo%ozite de 0vul :ediu' Rena(tere (i Reformă' U-#rintele +erafim ar#tase "ntr(o lecţie anterioar# c#, dup# schisma /isericii ,pusene de /iserica 6rtodo3#, tendinţa apusean# spre raţionalism a "naintat f#r# restricţii. ,ceasta s( a v#%ut aproape imediat dup# schism#, o dat# cu apariţia scolasticii, "n care raţiunea era "n#lţat# deasupra credinţei )i tradiţiei. ?n. ed.@ V fără a pierde temelia duhovnicească a unui oarecare cre(tinism" Înt iul aspect al noii epoci clasice' al noii armonii' era dominaţia perspectivei (tiinţifice asupra lumii' care a luat forma lumii,ma(ină a lui )saac #eRton" U+ir 5saac 8e1ton ?1PM2(1R2R@ a fost un teist care credea "n 5isus Hristos, dar 11+

pusene' Qranţa (i . se simţite' ceea ce a dus la dispute aprinse (i răz%oaie s n/eroase" Răz%oaiele reli/ioase cu tot felul de scopuri lume(ti s.2 -u'lishin$.@V 0poca lui #eRton' !nceputul )luminismului' a fost o vreme c nd (tiinţa (i reli/ia raţională păreau a fi de acord că totul !n lume mer/ea %ine' iar artele !nfloreau !ntr.catolicismului' noi forte făc ndu. pp. adic# "ntBmpl#rile miraculoase. el s(a dedicat salv#rii cre)tinismului prin rescrierea /i'liei )i cur#ţarea ei de ceea ce el numea HcoruperiH.un mod cum nu aveau să mai !nflorească vreodată !n .pusul cunoscuse c teva veacuri de frăm ntare intelectuală (i chiar de haos' o dată cu pră%u(irea sintezei medievale a romano.ni' !n 1+4E' care a devastat . precum 0homas Jefferson. 0aylor. 2l respin$ea do$ma 0reimii.era chinuit de $riJi pentru raţionalismul cre)tinismului.ermania" ?rotestantismul se răsculase !mpotriva complicaţiei (i corupţiei din catolicism2 a avut loc o rena(tere a / ndirii (i artei pă/ ne antice2 noul umanism descoperise omul natural' ceea ce a !mpins !ncă mai !n spate ideea de Bumnezeu2 (i' lucru (i mai semnificativ pentru viitor' (tiinţa a !nlocuit teolo/ia ca dreptar al cunoa(terii' iar studiul naturii (i al le/ilor ei a a$uns să pară cel mai !nsemnat demers intelectual" 9otu(i' !n veacul al (aptesprezecelea (i !nceputul celui de.pus" Înainte de aceasta' . . 3M2(M3@ ?n. al optsprezecelea se a$unsese la un anume echili%ru (i armonie !n / ndirea apuseană" Be fapt' cre(tinismul nu fusese răsturnat de noile idei' ci' mai cur nd' se adaptase noului spirit' nefăc ndu.se !ncă simţite dificultăţile (i contradicţiile ideilor naturaliste (i raţionaliste moderne" Îndeose%i !n partea cea mai luminată a 0uropei . ?*f.ermania' părea că venise o v rstă de aur' !n contrast mai ales cu răz%oaiele reli/ioase care ruinaseră aceste ţări p nă pe la mi$locul secolului al (aptesprezecelea" >mul luminat credea !n Bumnezeu' a cărui e&istentă putea fi demonstrată raţional' era tolerant cu credinţele altora (i credea că tot ce e&istă !n lume poate fi e&plicat de către stiinta modernă' ale cărei ultime pro/rese le urmărea cu neră%dare" 3umea părea a fi o ma(ină 11- . 1!!1.semeni altor $Bnditori ai 5luminismului. 5n the <inds of <enK &ar1in and the 8e1 Lorld 6rder. <inneapolis. ed. 5an 0. 0.au !ncheiat o dată cu Răz%oiul de 9reizeci de .

stfel' s.se' Bumnezeu fiind !ncă !n cer (de(i nefăc nd mare lucru)' iar cunoa(terea (tiinţifică pro/res nd !n !ntrea/a lume" . #atura domnind deasupra tuturor' tainele #aturii descoperindu.a continuat procesul !nceput o dată cu scolastica' cur nd după *chismă' c nd raţiunea a fost a(ezată deasupra credinţei (i tradiţiei" )luminismul a fost vremea c nd oamenii visau la o reli/ie a %unului simt" În termeni reli/io(i' poate cea mai tipică mi(care a veacului al optsprezecelea a fost deismul" Beismul susţine că Bumnezeu e&istă' dar fără a se face simţit2 adică zide(te lumea (i se retra/e" #eRton !nsu(i nu credea că poate să calculeze chiar totul corect' de pildă deplasările cometelor2 el socotea că universul era ca un uria( ceas pe care l.$un/em astfel la al doilea aspect principal al )luminismului= credinţa !n pro/resul uman" !n cartea sa 9he :aDin/ of the :odern :ind (1rearea / ndirii moderne)' K"H" Randall Kr" scrie= 11E .a retras' (i că' din c nd !n c nd' tre%uie să revină (i să !l fi&eze' să !l răsucească" Bar astronomii ulteriori au spus că nu e adevărat= poţi o%ţine o teorie unificată care să e&plice totul' chiar (i mi(cările nere/ulate' deci Bumnezeu este necesar doar la !nceput" Bumnezeu devine e&trem de (ters" .uria(ă !n necontenită mi(care' fiecare mi(care a ei put nd fi descrisă matematic" 0&ista un sin/ur univers uria(' or nduit ca un sistem matematic uniform" 3ucrarea clasică ce e&prima ideile menţionate' ?rincipia :athematica a lui #eRton' a fost salutată cu aclamaţii la apariţia ei' !n 1+E-' arăt nd că lumea educată a vremii era %ine pre/ătită pentru noua evan/helie" În noua sinteză a )luminismului H#aturaH !l !nlocuia pe Bumnezeu ca idee centrală .acum' reli/ia era supusă aceluia(i criteriu precum (tiinţa= studierii lumii e&terioare' adică criteriului raţiunii" . chiar dacă Bumnezeu nu a fost eliminat nici p nă la sf r(itul perioadei" 0poca sistemului neRtonian a fost (i epoca reli/iei Raţiunii" Be.a făcut Bumnezeu (i apoi s.stfel că minunile (i prorociile au !nceput a fi puse la !ndoială' mulţi scriitori !ncep nd de$a să spună că ele nu erau dec t superstiţie" În privinţa aceasta francezii erau mult mai radicali dec t en/lezii" 1ercet nd concepţia despre lume a )luminismului putem vedea c t de armonioasă părea a fi .

<N J. O Be ce s.i'ie tr# a4(.se unele cu altele" 1auza principală este a%ordarea critică tocmai a raţionalismului pe care se !ntemeia !ntrea/a concepţie luministă" *finţii ?ărinţi spun că raţiunea omenească a decăzut o dată cu căderea omului2 de.a pră%u(it concepţia despre lume a )luminismului N Qilosofia sa pare azi cu totul naivă' iar arta sa .odern .aceea' ea tre%uie supusă credinţei (i descoperirii dumnezeie(ti' ca astfel să se ridice la o stare mai !naltă" Be !ndată ce raţiunea e !nălţată 11C . Hnc( %e "a 1ncep#t#" $eac#"#i N al optspre%eceleaO s-a ri%icat #n tot mai p#ternic imn %e "a#%( a%#s pro)res#"#i prin e%#ca'ie.<Marii aposto"i ai I"#minism#"#i spera# s( rea"i8e8e societatea omeneasc( i%ea"( prin r(sp&n%irea ra'i#nii 4i 4tiin'ei 1ntre oameni. 894*96... Rena4tereaA care a rea"i8at 1ntr-a%e$(r a4a %e m#"tA n#-4i p#tea 1nchip#i c( om#" poate s( se ri%ice %in no# "a )"orios#" ni$e" a" antichit('iiS ea 14i 1ntorcea )&n%#ri"e c# tot#" as#pra trec#t#"#i..O To'i sa$an'ii %e %#p( !escartes %ispre'#ia# pe cei $echi 4i "#pta# pentr# cre%in'a 1n pro)res. Hn"(t#r&n% )re4e"i"e proste4ti %in trec#t 4i 1ntorc&n%#se "a o c#"ti$are ra'iona"( a nat#riiA aproape c( n# ar mai i r(mas nici #n e" %e pie%ici 1n ca"ea . N#mai 1n $eac#" a" 4aptespre8ece"eaA o %at( c# %e8$o"tarea 4tiin'eiA om#" a p#t#t s( n#treasc( o ast e" %e am.ind' 2ou0hton .#n(st(rii omene4ti care s( n# poat( i %ep(4ite.akin0 ofthe . -andall' 3he . E )re# s( ne %(m seama c&t %e recent( este aceast( cre%in'( 1n pro)res#" #man. QocCeA ?e"$eti#s 4i Kentham a# p#s teme"ia )eneros#"#i $isS to'i oameniiA in%i erent %e scoa"(A a ar( %oar %e cei ce r(m&nea# cre%incio4i N.ifflin Co.i"itatea rasei #mane.O %o)mei cre4tine a p(cat#"#i str(mo4escA cre%ea# c# toat( iin'a "or ar8(toare 1n per ecti.2. Q#mea antic( pare s( n# i a$#t c#no4tin'( %e e"S )recii 4i romanii 14i 1ntorcea# pri$iri"e mai c#r&n% spre B&rsta %e A#rA %e "a care om#" %ec(8#se. Iar %e aco"o spera# s( se a2#n)( "a o a%e$(rat( $&rst( %e a#r.' 4567' pp.. E$#" Me%i# n# a%miteaA %esi)#rA o asemenea )&n%ire. o v rstă de aur cu neputinţă de atins" 0&istă diferite cauze' suprapun ndu. N. In s &r4itA omenirea 14i 'inea cheia %estin#"#i 1n proprii"e m&ini: p#tea s(-4i ac( $iitor#" aproape c#m $oia.

o urmeze p nă la capăt pe calea să distructivă" #u i se poate !mpotrivi" Încep nd cu 0vul :ediu' raţionalismul a redus sfera cunoa(terii pe măsură ce critica fiecare tradiţie (i realitatea lumii duhovnice(ti .O )ată' !ntr.=58*5>.iecti$eA c(ci n# pot nicio%at( s( c#noasc( ["#cr#" 1n sine\A ci %oar o ima)ine a "#iA ce n# are 1n ea e"ement#" necesit('ii 4i si)#ran'ei � [contrar#" oric(r#i apt rea" este 1nc( posi.<NDavid 2ume' :n En.deasupra credinţei (i tradiţiei' atitudinea ei critică !i provoacă propria distru/ere" 1redinţa !n raţiunea omenească este cea care a produs !nt i scolastica' mai apoi Reforma' căci raţiunea supunea criticii !nsă(i reli/ia" Reforma a fost o critică a catolicismului medieval' iar apoi critica ?rotestantismului a produs filosofii ateiAa/nostici ai veacului al nouăsprezecelea" În fine' atitudinea critică a raţiunii a produs actuala sinucidere a raţiunii" Be !ndată ce omul se !ncrede !n raţiune ca dreptar al adevărului' este o%li/at s.ill' ed. totul !n afară de lumea e&terioară" > dată cu filosoful en/lez Bavid Hume' spre sf r(itul veacului al optsprezecelea' raţiunea autonomă a mers !n sf r(it p nă la capăt= a distrus orice cunoa(tere si/ură' chiar (i pe cea a lumii e&terioare" Hume spunea că nu putem cunoa(te adevărul a%solut prin raţiune2 putem cunoa(te doar ceea ce e&periem" 0l scria= <Ra'i#nea e o ac#"tate s#.au spus următoarele despre Hume de către un cercetător al filosofiei )luminismului= 158 .uiry Concernin0 2uman Understandin0' apud 3he En0lish Philosophers from Bacon to . Ed#in :.iecti$( care n# are "e)(t#r( necesar( c# [ apte"e\ pe care c(#t(m s( "e c#noa4tem. Iar sim'#ri"e noastre s#nt "a e" %e s#.i"\. Burtt' -andom 2ouse*4585 +e# <ork pp. Ea se "imitea8( "a achitarea re"a'ii"or %intre i%ei"e noastreA e"e 1nse"e iin% %e %o#( ori %istan'ate %e [rea"itate\.adevăr' un lucru foarte ad nc !nrădăcinat !n / nditorii no(tri moderni din ultimele două sute de ani= deznăde$dea de a nu fi niciodată !n stare să cuno(ti ceva' care dizolvă !nsă(i su%stanţa vieţii" 1rez nd !n filosofia raţionalistă (i !ncep nd a / ndi lucrurile prin ea' dai de Hume (i de alţi / nditori asemeni lui' (i' dintr.o dată' !ntrea/a lume se dizolvă" 1u !ndreptăţire deci s.

ate s#. Becker' 3he 2eavenly City of the Ei0hteenth Century Philosophers' <ale University Press' +e# 2aven' Connecticut' 45@A' pp. 79*75.<Citirea %ia"o)#ri"or "#i ?#me %#p( ce ai citit c# 1n'e"e)ere p"in( %e simpatie pe 8e"o4ii %ei4ti 4i pe optimi4tii i"oso i ai primei p(r'i a $eac#"#i optspre8ece 1nseamn( a i 1ncercat %e o #4oar( 1n iorareA %e #n sim'(m&nt %e ne"ini4te. E ca 4i c#mA 1n c#"mea amie8ei I"#minism#"#iA "a ceas#" r()a8#"#iA c&n% 1mpre2#r tot#" pare a i "ini4tit 4i si)#rA cine$a 4i-ar %a seama .poi c nd (tiinţele au a$uns să fie modul de / ndire dominant' a apărut concepţia (tiinţifică despre lume" >amenii au !nceput să vadă că orice om din ziua de azi are mai multă cunoa(tere (tiinţifică dec t orice om din antichitate" pentru prima dată' acum (tiinţa a !naintat !n chip dramatic cu e&perimentele sale etc" 0ste vădit că !nsă(i ideea de pro/res .(i dea seama că au de.am putea !ntoarce la ei' departe de 0vul :ediu (i de superstiţii' va fi /rozav" .a face cu o filosofie a necontenitei schim%ări' a 151 . ideea că prezentul clăde(te pe trecut' că /eneraţiile viitoare vor face mai %ine dec t noi' iar omul va !nainta !n mod constant . anulează ideea că e&istă un criteriu statornic" 0&act ca !n su%iectivismul lui Hume' totul devine relativ" 1riteriul e&istentei omului e a%andonat !n voia sortii /eneraţiilor viitoare care urmează să !l !m%unătăţească" Bupă un timp' oamenii !ncep să.#" 4i 1n%ep(rtat#" ream(t ce str(.r#sc %e apropiata 4i nea4teptata s#rpare a teme"ii"orA %e s"a.(i testeze concluziile' a$un/ nd la altele noi" 9ocmai de aceea ideile (tiinţifice se schim%ă mereu' iar sinteza (tiinţifică din vremea lui #eRton a fost răsturnată" ? nă la urmă' ideea de pro/res a a$utat la dizolvarea vechii sinteze" În Rena(tere' a(a cum am văzut' anticii erau priviţi ca adevăratul model" *e credea că' dacă ne. teren#" so"i% a" . O (Besi/ur' acest fapt a produs mai t rziu marele cutremur al zilelor noastre") )dealul e&perimental !n (tiinţă are o funcţie similară celei a raţiunii !n nimicirea concepţiei despre lume a )luminismului" Qiind el !nsu(i !ntemeiat pe raţionalism' acest ideal nu e nicic nd !mplinit2 el nu se opre(te niciodată' ci a(teaptă mereu să.<N Carl ?.#n#"#i simt.

(a se face că veacul al optsprezecelea a !nceput cu mult optimism' dar cei mai mulţi nu. la fel ca fiul s#u. ?n.tunci sufletul se revoltă" 0l simte că nu e&istă pace' nu e&istă si/uranţă" 3a sf r(itul veacului al optsprezecelea ideea de pro/res dăduse de$a na(tere concepţiei HevoluţionisteH' care era mult diferită de concepţia statornică a lui #eRton' a$un/ nd !n prim plan !n veacul al nouăsprezecelea" .(i dădeau seama că spre sf r(itul veacului filosofii cei mai !naintaţi urmau să nimicească orice putinţă a vreunei cunoa(teri reale a lumii e&terioare (i orice criteriu statornic al adevărului" )deile profunde de acest fel au nevoie de timp spre a pătrunde p nă la oameni' dar c nd o fac produc urmări dezastruoase" Bezastruoasele urmări s. ed.au văzut !n Revoluţia Qranceză din 1-EC' care a fost aplicarea revoluţionară a ideilor raţionaliste la schim%area societăţii (i la !ntrea/a r nduială a vieţii din afară" *f r(itul veacului al optsprezecelea a adus cu el sf r(itul 4echii >rdini � sf r(itul unei epoci de sta%ilitate' c nd a(ezămintele omene(ti' arta (i cultura erau !ntemeiate cel puţin pe o rămă(ită de cre(tinism (i de simţăminte cre(tine" )z%ucnirea Revolutiei Qranceze a coincis cu sf r(itul civilizaţiei cre(tine" Înainte de 1-EC era !ncă H4echiul Re/imH2 după acest an' urmează epoca Revoluţiei' vremurile noastre" În această perspectivă' teoria evoluţiei poate fi !nţeleasă filosofic" 0a s.a ivit dintr. filosoful principal al Revoluţiei. care(i cuprindea pe simpati%anţii revoluţionarilor )i ai c#rei mem'ri erau aceea)i cu cei ai +ociet#ţii Revoluţionare conduse de radicalul 2arl +tanhope. tat#l lui *harles &ar1in. 2ra )i francmason. 2rasmus "l admira "ndeose'i pe Rousseau. la numai cinci ani de la Revoluţia Qranceză" U<ulti dintre prietenii )i apropiaţii lui 2rasmus &ar1in simpati%au cu revoluţionarii france%i. 2rasmus a fost unul dintre "ntemeietorii +ociet#ţii Funare.@ V 155 .o căutare a unei le/i (tiinţifice a pro/resului care să $ustifice !naintarea revoluţionară modernă" 9eoria evoluţiei a fost propusă mai !nt i de către %unicul lui 1harles BarRin' 0rasmus' !n 1-C4 .necontenitei mi(cări" .

io"o)ii a%mit c(A "a %rept $or..rionar(.ine #"time"e i%ei inte"ect#a"e %espre o Q#me 1n Cre4tere. Mari"e no'i#ni 4i concepte #n%amenta"e care 1nsemna# a4a %e m#"t pentr# $eac#" a" optspre8ece"eaA Nat#raA Ra'i#nea 4i Wti"itateaA a# "(sat c# tot#" "oc #n#i no# set care e-prim( mai . sarcina fundamentală a (tiinţei (i filosofiei anterioare � oamenii au a$uns să cerceteze doar ceea ce este acel proces (i numai ceea ce produce el !n părţile sale" 0i au respins U"""V 15< . ?.#ie s( rec#r)em "a cre%in'a 4tiin'i ic( c( e"e a# "oc %atorit( schim. O m#"'ime %e actori a# conspirat "a pop#"ari8area i%eii %e %e8$o"tare c# coro"are"e ei. >@=. (n. .. ed. acest Horice altcevaH fiind faptul că Bumnezeu a creat lumea !n urmă cu -888 sau E888 de ani" Randall continuă' descriind efectul evoluţiei asupra lumii= <Hn ci#%a acestor %i ic#"t('iA cre%in'e"e oameni"or %e a8i a# ost a%&nc impre)nate %e concept#" %e e$o"#'ie.) O 0voluţioni(tii tre%uie să recur/ă la această credinţă fiindcă' cum !n(i(i spun' Horice altceva este de neconceputH .in%A n# c#noa4tem nimic %e spre ca#8e"e ori)inii noi"or speciiS tre. 2arrison .-ealitatea evolu!iei este şira spin rii (iolo0iei' (iolo0ia afl&ndu*se deci "n situa!ia aparte a unei ştiin!e "ntemeiate pe o teorie nedovedit � este deci vor(a de o ştiin! sau de o credin! C..(ri"or chimice %in protop"asma em. Credin!a "n evolu!ie este astfel paralela eDact a credin!ei "ntr*o crea!ie particular E am(ele sunt concepte despre care credincioşii ştiu c sunt adev rate' dar p&n "n pre%ent nici una nu a fost "n stare s o dovedeasc .atthe#s' "n Prefa!a la edi!ia din 45@4 a Bri0inii speciilor.. ?oate că accentul principal adus de 0voluţie !n minţile oamenilor a fost cel pus asupra analizei cauzale amănunţite a proceselor de schim%are particulare" În loc de a căuta să descopere capătul sau ţinta mersului lumii ca !ntre/' ori să discernă cauza ultimă sau temeiul tuturor celor e&istente . B afirma!ie similar a fost f cut de un important (iolo0 evolu!ionist (ritanic' Prof.<N-andall' op. cit.K"H" Randall Kr"' el !nsu(i evoluţionist' e destul de lipsit de naivitate spre a admite că teoria evoluţiei este o credinţă' nu un fapt dovedit= <Hn pre8ent ..' p.

ai cur&nd' eDist o structur psiholo0ic care este implantat cu 0ri) "n min!ile noastre pe m sur ce "nv ! m dra0ostea şi ecua!iile de putere ale familiei � pe viat .. Ea s*a cl dit din filosofia ştiin!ific a dar#inismului şi din filosofia politic a admiratorului lui Dar#in' Farl . Bork' "n cartea sa $louchin0 3o#ards /omorrahE .devărului' adopt nd !n locul ei ţelul investi/ării tuturor micilor adevăruri pe care le poate descoperi e&perimentul" #u .+u eDist nimic de felul unei Hnaturi umaneI.odern ?i(eralism and :merican Decline (-e0an BooksG2arper Collins' +e# <ork' 4557)' enun! succint aceast te% evolu!ionist astfelE .contemplarea unei alcătuiri fi&e (i statice a . (n.devărul care este o% r(ia tuturor adevărurilor' ridic nd sufletul omenesc deasupra tuturor e&perienţelor omene(ti' !n tăr mul celui ve(nic""" ci ră%dătoarea' neo%osita (i nesf r(ita căutare a unei infinităţi de adevăruri finite din e&perienţa noastră . . ed. iată ţelul oricărei strădanii (tiinţifice (i filosofice a zilelor noastre"HURandall. Toate %omenii"e %e interes #man %e ast(8i a# ost s#p#se acestei 154 . Din fericire' familia e un aşe% m&nt omenescE oamenii au f cut*o şi tot oamenii o pot schim(a. !ntăresc credinţa !n evoluţie= <Concep'ia as#pra om#"#i ca or)anism care reac'ionea8( "a 4i ac'ionea8( as#pra #n#i me%i# comp"e.)O Toate i%ei"e 4i a4e8(minte"e s#nt )&n%ite ast(8i 1n prim#" r&n% ca pro%#se socia"eA #nc'ion&n% 1n )r#p#ri socia"e 4i i8$or&n% %in necesitatea s($&r4irii #nei an#mite a%apt(ri a nat#rii #mane "a me%i#" 1ncon2#r(tor. Jud0e -o(ert 2.a %e$enit ast(8i #n%amenta"(. pp. diferitele idei asupra moralei etc" .N:ceasta e te%a principal a concep!iei evolu!ioniste şi a Epocii -evolu!ionare privitor la natura uman .. MR5(RR. 1eminista $here 2ite' "n 2ite -eport on the 1amily' a "nf !işat aceast credin! atunci c&nd %iceaE .+atura uman e infinit modela(il ' astfel c o natur uman nou ' mai (un şi poate chiar perfect ' se poate produce prin rearan)area institu!iilor sociale. cit.arD' şi este comun tuturor construc!iilor totalitare şi utopice derivate din acestea dou ' inclusiv li(eralismului modern şi feminismului radical.. op. V Randall menţionează felul cum schim%area a(ezămintelor omene(ti .

Epoca aceea cre%ea 1ntr-o teorie %ac( era n#mit( ra'iona"(A o"ositoare 4i nat#ra"(S noi 1i %(m 1nt&ietate %ac( este [#"tima %escoperire\. R(m&ne %e $(8#t %ac( 1n no#a noastr( scar( %e $a"ori n# am pier%#t "a e" %e m#"t pe c&t am c&4ti)at. Hn $reme ce $eac#" a" optspre8ece"ea socotea re"i)ia 4i teo"o)ia ca pe #n set %e propo8i'ii %e%#cti$e 4i %emonstrati$eA oamenii %e a8i socotesc re"i)ia 1n prim#" r&n% ca pe #n pro%#s socia"A #n mo% %e $iat( i8$or&t %in or)ani8area socia"( a e-perien'e"or re"i)ioase a"e oameni"orA iar teo"o)ia ca pe o ra'iona"i8are a an#mitor sim'(minte 4i e-perien'e #n%amenta"e a nat#rii #mane. 157 ... N# mai c(#t(m s( %o$e%im e-isten'a "#i !#mne8e#A ci $or.im %e [1n'e"es#" "#i !#mne8e# 1n e-perienta #man(\S n# mai c(#t(m s( %emonstr(m $iata $iitoareA ci in$esti)(m e ect#" cre%in'ei 1n nem#rire as#pra comportament#"#i #man. Hn aceea4i m(s#r( ca 4i Epoca Q#mini"or noi tin%em s( i%enti ic(m ceea ce apro. Beac#" a" optspre8ece"ea n# p#tea )&n%i #n ape"ati$ mai r(# %ec&t a n#mi pe #n om [ent#8iast ne iresc\S noi pre er(m s(-" etichet(m %rept [ osi"( %emo%at( 4i %ep(sit(\.a face cu Hdescoperirea (tiinţificăH a evoluţiei � nu e dec t ceea ce plute(te !n aer" Be vreme ce raţiunea !(i continuă mar(ul' va sf r(i prin propria sinucidere" Randall urmează= <E$o"#'ia a intro%#s o c# tot#" a"t( scar( %e $a"ori.am c# Nat#raA %ar pentr# noi ea n# mai este or%inea ra'iona"( a nat#riiA ci c#"minarea proces#"#i e$o"#ti$A pe care-" "#(m %rept p&r)hia e-istentei noastre.8#i'i. Aco"o #n%e i%ea"#" $eac#"#i a" optspre8ece"ea era ra'iona"#"A nat#ra"#"A chiar primiti$#" 4i necopt#"A pentr# noi "#cr#" ce" mai %e %orit se i%enti ic( mai c#r&n% c# ca p(t#" #"tim a" proces#"#i %e %e8$o"tareA iar termenii no4tri "a#%ati$i s#nt [mo%ern\A ["a 8i\A [1naintat\A [pro)resist\.)enera"e ten%inte socio"o)i8ante 4i psiho"o)i8anteS e-emp"#" re"i)iei 4i teo"o)iei este e%i icator. Tre.#ia s( im mai c#r&n% mo%erni4ti 4i pro)resi4tiA %ec&t )&n%itori chi.< 4edem c t se poate de limpede că avem aici Lrmătoarea treaptă de după Hume' care nimicise toate aceste lucruri" #u mai poţi crede !n acele idei !nvechite" 0ste o nouă treaptă' care nu are nimic de.

ori să. &o'%hans>y.are #rm(toarea a irma'ie a "#i Tei"har% %e Char%in %espre ce an#me este e$o"#'ia: H0ste oare evoluţia o teorie' un sistem sau o ipoteză N 0a este mult mai mult .< 2voluţionismul . este un postulat /eneral' dinaintea căruia toate teoriile' toate ipotezele' toate sistemele tre%uie să se !ncline de aici !nainte' (i căruia tre%uie să i se conformeze spre a putea fi luate !n considerare (i a fi veridice" 0voluţia e o lumină care luminează toate faptele' o traiectorie pe care toate liniile de / ndire tre%uie s.l accepţi .l respin/i .8hansC@ citea8( c# %ep"in( apro. evoluţia devine un fel de nouă revelaţie universală pentru omenire" Beci totul tre%uie !nţeles !n termenii evoluţiei' inclusiv reli/ia" *crierile lui 9eilhard de 1hardin sunt at t de !nţesate de propriul $ar/on' !nc t este u(or să. pe care o urmează o mulţime de oameni' fie că sunt cre(tini' atei sau orice altceva .I%eea %e e$o"#'ieA a4a c#m a a2#ns s( ie 1n'e"eas( 1n ina"A a 1nt(rit atit#%inea #manist( 4i nat#ra"ist(. H2volutionK GodNs <ethod of *reationH V . 15+ .rod al ima#inaţiei( Partea a 3-a( Falsii prooroci )erom" *erafim Rose !o.o urmeze" )ată ce este evolutia"HU0h.dică' !n / ndirea lui 9eilhard .

a inspirat pe 9eilhard de 1hardin (i !i inspiră pe adepţii săi este o anume concepţie unitară asupra realităţii' o !m%inare a lui Bumnezeu (i a lumii' a spiritualului (i secularului' !ntr.un sin/ur proces armonios (i atotcuprinzător care nu numai că poate fi perceput de intelectualul modern' ci poate fi simţit de sufletul sensi%il aflat !n str nsă le/ătură cu spiritul vieţii moderne2 !ntr. Sera im Rose c# #n preopinent e$o"#'ionistA %r.zi(i de Kava' Heidel%er/' ?iltdoRn (p nă acum douăzeci de ani)' (i recentele descoperiri din .a inspirat / ndirea' căci tocmai această inspiraţie de temelie (i concepţie despre lume a pus stăp nire pe fantezia intelectualului modern' deopotrivă Hcre(tinH (i ateu' !n ciuda dificultăţii lim%a$ului" 1eea ce l.i atra/e pe Hcre(tiniH (i le dă o Hreli/ieH celor necredincio(i)" Fra)ment %in corespon%enta +.frica= toate e&trem de fra/mentare2 de asemenea' !ncă vreo c teva fra/mente" 9otalitatea dovezilor fosile ale Hevoluţiei omuluiH !ncap !ntr.i atra/e (i.i păstrează chiar pe ateii totali precum Kulian Hu&ley)' (i cea spirituală (prin care.fără să pricepi cu totul semnificaţia / ndirii sale" Bar' mai presus de toate' tre%uie !nţeles ce anume i. Ja"omiros .adevăr' pasul următor al procesului poate fi anticipat de Homul modernH' (i tocmai de aceea este a(a de iute acceptat 9eilhard de 1hardin ca HprorocH' chiar de către oameni ce nu cred !n Bumnezeu= el veste(te' !ntr.s vrea acum să vă pun o !ntre%are (tiinţifică cu totul elementară= care este dovada !n favoarea Hevoluţiei omuluiH N #ici asupra acestei chestiuni nu pot intra !n amănunte !n prezenta scrisoare' ci o voi discuta pe scurt" Bacă doriţi' vă pot scrie mai amănunţit ceva mai t rziu" Bovezile fosile !n favoarea Hevoluţiei omuluiH constau !n= >mul de #eanderthal (mai multe e&emplare)2 >mul de ?eDin (c teva cranii)2 HoameniiH a(a.o ladă de mărimea unui sicriu' provenind din părţi mult !ndepărtate ale păm ntului' fără vreo indicaţie demnă de crezare a unei v rste măcar relative (cu.at t 15- .un chip foarte HmisticH' viitorul la care speră orice / nditor de astăzi (!n afară de cre(tinii ortodoc(i con(tienţi)" 0&istă două laturi ale / ndirii unitare a lui 9eilhard de 1hardin= cea lumească (prin care.

mai puţin Ha%soluteH)' (i fără nici o urmă de indicaţie asupra felului cum ace(ti HoameniH diferiţi se lea/ă unul de altul' fie prin descendenţă' fie prin !nrudire" :ai mult' !n urmă cu douăzeci de ani s. lucru pe care nu.l veţi /ăsi !n ma$oritatea manualelor ori %io/rafiilor sale" 0l a HdescoperitH caninul acestei creaturi măsluite . dinte care fu sese de$a vopsit cu intenţia de a !n(ela asupra v rstei sale atunci c nd l. anume' că omul a HevoluatH din creaturi de tipul maimuţelor" Bacă veţi cerceta !n mod o%iectiv toate dovezile fosile !n favoarea Hevoluţiei omuluiH' cred că veţi descoperi că nu e&istă 15E .a descoperitM #u am dovezi spre a spune că 9eilhard de 1hardin a participat !n mod con(tient la fraudă2 cred că e mai plauzi%il să fi fost o victimă a adevăratului autor al fraudei' fiind a(a de dornic să /ăsească dovezi !n favoarea Hevoluţiei omuluiH' !n care credea mai dinainte' !nc t nici nu a mai dat atenţie dificultăţilor anatomice pe care acest HomH /rosolan măsluit le prezenta pentru orice o%servator o%iectiv" 6i totu(i !n manualele evoluţioniste tipărite !nainte de descoperirea fraudei' >mul de ?iltdoRn era acceptat ca un strămo( evolutiv al omului fără discuţie2 HcraniulH său este chiar desenat (de(i se descoperiseră doar fra/mente ale unui craniu)2 (i se afirma cu !ncredere că Hel com%ină caracteristicile umane cu altele mult mai !napoiateH (9racy )" *torer' Ooolo/ie /enerală' 1C71)" 0ra' desi/ur' e&act acea Hveri/ă lipsăH necesară dintre om (i mai mută2 iată de ce frauda de la ?iltdoRn a fost alcătuită tocmai ca un amestec de oase de om (i de maimuţă" 1eva mai t rziu' acela(i 9eilhard de 1hardin a participat la descoperirea (i mai ales la HinterpretareaH H>mului de ?eDinH" :ulţumită HinterpretăriiH sale (căci avea de$a reputaţia de a fi unul dintre principalii paleontolo/i ai lumii)' H>mul de ?eDinH a intrat (i el !n manualele evoluţioniste ca strămo( al omului""" 9eilhard de 1hardin a fost le/at (i de descoperirea (i mai ales de interpretarea unora dintre rămă(itele H>mului de KavaH' care sunt fra/mentare" În fapt' oriunde se ducea' descoperea HdoveziH ce se potriveau e&act cu a(teptările sale .a descoperit că unul dintre ace(ti Hstrămo(i evolutivi ai omuluiH' Homul de ?iltdoRnH' era o fraudă deli%erată" 0ste interesant că unul dintre HdescoperitoriiH HomuluiH de ?iltdoRn era 9eilhard de 1hardin .

Lilliam +. a o'servat multe asem#n#ri "ntre aceste populaţii )i oamenii de tip Homo erectus ?+inanthropus@ din .las>a )i Groenlanda. ?n. 2l ")i "ncheie studiul astfelK H*Bnd descoperim c# deose'iri semnificative s(au de%voltat "ntr(o scurt# perioad# de timp "ntre populaţii strBns "nrudite )i apropiate.@ V 4ă ro/ să o%servaţi că ilustraţiile cu omul de #eanderthal din manualele evoluţioniste sunt invenţia arti(tilor cu idei preconcepute despre cum tre%uie să fi arătat Homul primitivH' !ntemeiate pe filosofia evoluţionistăM 1red că am spus destul' nu spre a arăta că pot dezminţi Hevoluţia omuluiH (căci cine poate dovedi sau dezminţi ceva cu pro%e at t de fra/mentare NM)' ci spre a indica doar că tre%uie să fim foarte critici !n ce prive(te interpretarea părtinitoare a unor pro%e a(a de precare" *ă. PMM@. &e pild#. )i cBnd lu#m "n considerare marile deose'iri ce e3ista "ntre $rupuri "ndep#rtate precum eschimo)ii )i a'ori$enii.H ?+cience 1M2.a făcut uimitor de ne%unească" E$o"#'ia este e-act op#s#" cre4tinism#"#i 15C . studiind pe eschimo)i )i aleuţi.i lăsăm pe pă/ nii no(tri moderni (i pe filosofii lor să se a/ite la descoperirea fiecărui nou craniu' os sau chiar a unui sin/ur dinte' despre care ziarele titrează= HBescoperirea unui nou strămo( al omuluiH" .o filosofie care cere ca omul să fi evoluat din creaturi asemenea maimuţelor" >mul de #eanderthal este pur (i simplu Homo sapiens' nedeose%indu.se de oamenii moderni mai mult dec t se deose%esc ace(tia !ntre ei' fiind o varietate !năuntrul unui fel anume sau al unei specii"U <ulţi evoluţioni)ti au aJuns la conclu%ia c# Homo erectus aparţine )i el de specia Homo sapiens.nici o dovadă hotăr toare sau c t de c t rezona%ilă !n favoarea ei" > anumită pro%ă e socotită a fi dovadă !n favoarea evoluţiei umane fiindcă oamenii doresc să creadă acest lucru2 ei cred !ntr. p. precum cele din . pare Justificat s# conclu%ion#m c# +inanthropus aparţine de aceea)i specie atBt de divers#. 8oiem'rie 1!P3.ceasta nu tine nici măcar de domeniul cunoa(terii de(arte' ci de domeniul %asmelor moderne' al !nţelepciunii care' cu adevărat' s. despre care se )tie c# aparţin aceleia)i specii de Homo sapiens. Fau$hlin ?Qniversitatea *onnecticut@. ed.sia.

. nr. 2piscopul *onstantiei *iprului ?sec.tunci vor schim'a o'iceiurile )i predania cre)tinilor )i a /isericii. ?.@ *urviile. fiind s#l'#tici )i cru%i ca ni)te fiare. ?. 1M3(M!.@ /isericile lui &umne%eu se vor lipsi de preoţi credincio)i )i evlavio)i.. al 5E(lea@. omorurile vor fi pe toate drumurile in vremea aceea. )i nu vei mai cunoa)te feţele '#r'aţilor de ale femeilor pentru neru)inata "m'r#c#minte )i a p#rului din cap. V.. pp.ntihrist. cei ce vor sluJi cu 1<8 .Întrea/a filosofie evoluţionistă ce. hoţiile.i prinde astăzi pe oameni !i face să creadă' adesea incon(tient' !ntr. sodomiile. preacurviile. 6amenii din vremea aceea se vor purta f#r# cuviinţ#. 8u vor da respect p#rinţilor )i celor mai '#trBni.. cf" *f ntul *imeon #oul 9eolo/ (i *f ntul ..ri/orie al #yssei)' iar omul din zilele de pe urmă va fi mult mai $os duhovnice(te dec t !n Iiserica primară (cf" prorocia *f ntului" #il )zvor torul de :ir (i a *f ntului #ifon al 1onstantiei)2 nestricăciunea (i nemurirea preced stricăciunea (i moartea" U+f. *Bnd se va apropia vremea venirii lui . .thos. din cau%a ispitelor lui .. dra$ostea va pieri. schim'Bndu(se fetele oamenilor. <inciuna )i iu'irea de ar$inti va aJun$e la cele mai mari trepte. 8il 5%vorBtorul de <ir ?U1P51@.o concepţie despre creaţie (i viată ce este e&act opusul !nvăţăturii cre(tine= simplul devine comple&' săl%ăticia HevolueazăH spre civilizaţie' nedesăv r(itul face să apară desăv r(irea' Hpro/resulH etc" În concepţia >rtodo&iei' ceea ce este desăv r(it cade !n nedesăv r(ire (Raiul' !n lumea căzută2 (i chiar istoric' *finţii ?ărinţi o%servă căderea omenirii !n /eneral' p nă la venirea lui Hristos . &ar in vremurile din urm#.H Ee%i de asemenea prorociile +fBntului 8il despre dec#derea vieţii monahale ortodo3e "n 0he 6rthodo3 Lord.tunci lumea va deveni de nerecunoscut. 21 ?1!P @. spune astfelK H-Bn# la sfBr)itul veacului acestuia nu vor lipsi nici prorocii &omnului &umne%eu.W . se va "ntuneca mintea omului din vremea aceea de patimile cele trupe)ti ale curviei )i foarte mult se va "nmulţi necredinţa )i f#r#dele$ea. -rorocia +fBntului 8ifon. *uviinţa )i cur#ţia vor pieri de la oameni )i va st#pBni f#r#dele$ea.ntihrist. ar#tBndu(se dup# moarte c#lu$#rului c#%ut 0heofan din <untele . a prorocit despre starea omenirii "n vremurile din urm#K HFumea din vremea aceea se va schim'a )i se va face de nerecunoscut. )i nici slu$ile diavolului. "n anul 1 1R.

. *#ci "n acea vreme nimeni nu va face minuni "n fata oamenilor. <#n#stirea +l#tioara.ortodo&ă (Raiul' scurtimea Utimpului acordatV lumii acesteia etc") este o perspectivă cu totul nouă pentru cei prostiţi de moderna filosofie HluministăH' al cărei produs. ca "n timpurile noastre. 1!!P.adev#rat lui &umne%eu vor reu)i s# se t#inuiasc# de oameni )i nu vor f#ptui printre ei semne )i minuni. ci vor mer$e pe calea faptelor )i a smereniei. aflBndu(se "n ne)tiinţ#. care s#(i aprind#. ?.cheie este evoluţia" 2voluţionismul . 1!5@. 6rtodo3ia )i reli$ia viitorului. iar "n "mp#r#ţia *ereasc# vor fi mai mari decBt -arinţii ce s(au prosl#vit prin semne.au alăturat afirmaţiilor 1<1 . a'#tBndu(se "ntru l#ţimea c#ii lar$i )i "ntinseH ?citat# in +erafim Rose.. vor c#dea in pr#pastie.@ <ulţi. raţionalism' umanism" )ată de ce HevoluţiaH a fost dezvoltată treptat de filosofia modernă a/nostică' atee (i deistă' !nainte de a se /ăsi măcar o dovadă H(tiinţificăH" ?erspectiva cre(tin. V Besăv r(irea (i nemurirea veacului viitor (cerul) nu sunt o dezvoltare sau o HevoluţieH din lumea prezentă (cum ar zice 9eilhard de 1hardin2 de fapt' hiliasmul este o consecinţă aproape inevita%ilă a evoluţiei)' ci o preschim%area ei din temelii" *copul principal al Hfilosofiei evoluţionisteH este răsturnarea perspectivei cre(tine' !ntemeiate pe Bumnezeu 1are face totul precum voie(te 0l' pun nd !n locul ei ceva mai Hpe !nţelesulH omului căzut . insuflBndu(le dorinţa nevoinţelor ascetice.p.rod al ima#inaţiei( Partea a 3I-a( Credinţa în datarea radiometrică 1urt *eRell Qoarte mulţi savanţi' profesori (i ma$oritatea mediilor de informare sunt foarte %uni avocaţi ai credinţelor evoluţioniste !n v rstele mari" 6i mulţi cre(tini s.

savanţilor despre Hmarea v rstă a păm ntuluiH' de o%icei fără să.stfel' fără să fie nevoie' ei (i.l *eRell adera la concepţia uniformistă că păm ntul are miliarde de ani vechime' dar !n decursul multor ani de lucru a !nceput să se !ndoiască de HdovezileH acestui fapt' fiindcă a văzut că se !ntemeiau pe o lo/ică circulară" ?ovestea trecerii sale de la concepţia evoluţionistă la concepţia cre(tină despre lume este relatată !n cartea sa .al Boilea Răz%oi :ondial (prima %om%ă atomică)" 9imp de cinci ani a fost in/iner sef la )sotopes' )nc" ?rintre sarcinile sale s.reen Qorest' .od at .au pierdut temelia credinţei" 1urtis *eRell Kr" a lucrat timp de 44 de ani ca in/iner electronist !n industria nucleară' !ncep nd cu ?roiectul :anhattan al .rmatei *tatelor Lni te din timpul celui de.(i dea seama că ele se !ntemeiază pe presupoziţii naturaliste ce elimină complet orice fel de intervenţie a unui Bumnezeu creator" 0i nu au recunoscut eroarea raţionamentului circular din aceste credinţe !n v rstele mari" .round Oero (:aster IooDs' .a numărat (i proiectarea instrumentarului pentru analiza radiochimică de diferite tipuri' inclusiv pentru sistemul datării cu 1ar%on 14" În 1CEE a ie(it la pensie de la 3aRrence 3ivermore #ational 3a%oratory" 1 ndva B.rticolul de fată pune această !ntre%are' ce reprezintă / ndirea unui mare număr de oameni de azi" 1u si/uranţă că ma$oritatea oamenilor de (tiinţă acceptă datarea radiometrică" 9otu(i nu e&istă cu adevărat un motiv (tiinţific care să dovedească că datarea radiometrică este corectă' ci o mulţime de dovezi ce arată că ea nu funcţionează" 4om discuta c teva dintre ele" 4om descoperi că piatra de temelie a analizei radiometrice este credinţa !n materialism (i respin/erea oricărei acţiuni supranaturale' chiar !nainte de a se face vreo măsurătoare" :ulţi oameni' !ntre care chiar speciali(tii !n domeniu' uită presupoziţiile pe care se !ntemeiază datarea radiometrică" /. !atarea ra%ioacti$( 1<5 .rDansas' 1CC-)" H1um pot creaţioni(tii să se a(tepte ca oamenii să accepte ideea păm ntului t năr' c nd' prin datarea radiometrică' (tiinţa a dovedit că păm ntul are miliarde de ani vechime NH .

5<7' 9or.În principiu e&istă două tipuri de metode de datare radioactivă" Ln tip este sistemul 1ar%on 14' folosit la datarea fra/mentelor de or/anisme care au trăit" #u a fost folosit niciodată pe e(antioane neor/anice' (i aproape că nici nu intră !n discuţie dacă se consideră că e(antionul ar putea fi mult mai vechi de 78888 de ani" 0a furnizează unele dovezi foarte %une' folosite adesea de creaţioni(ti" Bar !n acest articol nu vom discuta despre metoda 1.48 sau R%. este viu contestată' dar e&aminarea literaturii tehnice arată că ea este adevărată' !n ciuda celor spuse de manualele elementare" *ă vedem c teva e&emple" 7. Erori e-perimenta"e :etodele ce dau v rste mari produc aproape tot at tea răspunsuri H/re(iteH c t (i HcorecteH" Răspunsul HcorectH e ales pe %aza coloanei strati/rafice' adică după felul fosilelor !n/ropate !n apropiere" Besi/ur' datarea fosilelor depinde de presupunerea evoluţiei" 6i' %ine!nţeles' pu%licul nu aude de o%icei nimic despre răspunsurile /re(ite" .inde& determinate pe %aza evoluţiei . doua mare cate/orie se mai nume(te Hdatarea cu metale /releH (i include sistemele uraniu.strontiu (i potasiu.toriu.plum%' ru%idiu.ar/on" .E-" 0i se numesc izotopi HmamăH" *unt elemente radioactive !n mod natural' adică emit spontan particule alfa sau %eta (i' ca urmare' se transformă !n alte elemente' numite izotopi HfiiceH" 3. !iscrepante %o$e%ite 1<< .firmaţia aceasta .ceste metode se folosesc !n mod o%i(nuit pentru e(antioane anor/anice' cum sunt rocile' d nd adeseori v rste e&trem de mari .5<5' @.14" .5<E' L. milioane sau miliarde de ani" 0voluţioni(tii descriu adesea aceste metode ca dovedind marea vechime a păm ntului (i a straturilor sale" 1reaţioni(tii le critică adesea' fiindcă dau rezultate cu totul false" 9oate metodele de datare menţionate pornesc de la un anume izotop radioactiv precum L. că datele radiometrice sunt HcorectateH prin referirea la fosilele.

V Rapoartele menţionate enumeră peste <78 de date' măsurate cu metode radiometrice' ce contrazic cu mult v rstele atri%uite fosilelor /ăsite !n acela(i strat" 0le acopereau v rstele Ha(teptateH de la 1 la h+88 de milioane de ani" )n aproape toate cazurile de discrepantă s. *alifornia. 5nstitute for *reation Research. ar/on)" *. 102(2!. septem'rie 1!R!.un anume caz" 0rorile sunt deose%it de mari cu metoda @. 1P.?u%licul lar/ crede că rezultatele radiometrice sunt solide (i deci se poate dovedi că sunt de !ncredere" Bar literatura de specialitate arată altceva" Kohn Poodmorappe a făcut o cercetare e&tinsă a literaturii' e&amin nd 447 de articole tehnice din 74 de reviste de /eocronolo/ie (i /eolo/ie cu mare autoritate"UJohn Loodmorappe... ( Ee%i )i cartea din 1!!! a lui John Loodmorappe. 0he <ytholo$y of <odern &atin$ <ethods. pp.a !nt mplat ceva de acest fel !ntr.au făcut studii asupra unor roci %azaltice de v rstă recentă cunoscută' din apropiere de HaRaii" 0le proveneau de la vulcanul @ilauea" Rezultatele au a$uns p nă la 55 de milioane de ani" Koan 0n/els scria= 1<4 . 1MR.r este u(or de dat vina pe pierderea ar/onului' dacă v rsta o%ţinută e prea mică' sau pe a%sor%ţia ar/onului dacă e prea mare" *e (tie prea %ine că ar/onul' care e un /az' difuzează u(or prin rocă' (i nu e cu putinţă să se (tie dacă nu cumva s. "n *reation Research +ociety .au acceptat datele fosilelor" Batele radiometrice au fost eliminate" Poodmorappe cita spusele unui cercetător= HÎn /eneral' se presupune că datele ce intră !n emar$a de corectitudinef sunt corecte (i sunt pu%licate' dar cele ce nu concordă cu alte date sunt rareori pu%licate' iar discrepantele nu sunt e&plicate complet"H 1 nd aceste rapoarte discutau posi%ilele cauze ale erorilor' foloseau 'cuvinte de tipul Hposi%ilH' HpoateH' Hpro%a%ilH' Har putea fiH etc" :otivele invocate de o%icei cuprind intruziunea detritică' scur/erea sau infiltrarea unora dintre izotopi !n esantion' iar uneori conţinutul iniţial de izotopi din e(antion" ?entru datarea cu @. vol.uarferly.r (potasiu. HRadiometric Geochronolo$y ReappraisedH. 2l *aJon.

o sin/ură rocă pot fi uimitor de discordante"H 9.r de la diferite minerale dintr.1'E milioane' 5'4 milioane (i 5'+ milioane de ani" Qiecare echipă a criticat tehnicile de selectare a e(antioanelor de rocă ale celorlalţi" *e spunea că ma$oritatea ar/umentelor 1<7 .Richard 3eaDey a descoperit un craniu l n/ă 3acul Rudolf din @enya despre care spunea că era Haproape nedeose%itH de cel al omului modern" 9otu(i fusese /ăsit su% un strat de tuf vulcanic @I* ce avea o v rstă acceptata de 5'+ milioane de ani vechime" 3eaDey a declarat că acest craniu avea 5'C milioane de ani' spun nd că Hnu se potrive(te cu nici unul din modelele anterioare ale !nceputurilor omuluiH" ."H" 1urtis' a analizat c teva pietre ponce @I* (i au descoperit c teva care aveau cam 1'+ milioane de ani (i c teva de 1'E milioane de ani .lte măsurători unele co%or nd la 8'7 milioane de ani au fost declarate anormal de mici" 0le au fost e&plicate ca posi%ile supraimprimări datorate unei infuzii de apa fier%inte cu %o/at conţinut alcalin" Între 1C+C (i 1C-+ mai multe echipe au făcut numeroase măsurători radiometrice' iar rezultatele s.14-8 de la @enya #ational :useum' 0ast Rudolf' 14-8)" :arvin 3u%enoR face o descriere e&actă a celor zece ani de controverse !n $urul datării craniului" 3a prima !ncercare de a data tuful @I*' Qitch (i :iller au analizat rocile %rute (i au o%ţinut date mer/ nd de la 515 la 5<8 milioane de ani . fost numit @#:.au /rupat !n $urul a trei v rste .e&istenteH" 1hiar dacă roca arăta %ine' tot ce depăsea 7 milioane de ani vechime era evident /re(it' av nd !n vedere ceea ce (tiau ei despre succesiunea dezvoltării evolutiveH" Între timp' o echipă de la Lniversity of 1alifornia din IerDeley' condusă de . perioada 9riassicului cu mult mai vechi dec t se a(tepta" Întruc t su% acest strat se descoperiseră oase de mamifere' au spus că evident datele erau /re(ite din pricina Hposi%ilei prezente a ar/onului străin derivat din includerea unor roci pre. Crani#" /956 În 1C5..0R.În prezent se (tie foarte %ine că v rstele o%ţinute cu @.

*alifornia !20R1V H*copul proiectuluiH' scriu savanţii de la )nstitutul de cercetări creaţioniste ()11)' Heste folosirea ecelei mai de !ncrederef metode de datare cu izotopi radioactivi (emetoda izocronăf) cu cea mai precisă tehnică de măsurare analitică (tehnica spectro/rafului de masă pentru diluţia izotopică) spre a sta%ili ev rstelef diferitelor roci din :arele 1anion"H *avanţii de la )11 au an/a$at un la%orator /eotehnic autorizat spre a spri$ini acest plan (i a suprave/hea proiectul' prevenind orice tendinţă de a influenta rezultatele' (i pentru a supune e(antioanele de roci mai multor la%oratoare calificate !ntr. 10!MP Loodside . 5nstitute for *reation Research. +antee.au pus de acord !n privinţa corelaţiei fosilelor' incluz nd două specii de porc dispărute" Bata finală acceptată pentru craniu a fost cea de 1'C milioane de ani" 1oment nd metoda de selectare a e(antioanelor de rocă pentru datarea radiometrică' 3u%enoR !ntrea%ă= H*e pune !ntre%area' e1um (tii c nd ai e(antionul %un pentru datare Nf *in/urul răspuns la !ntre%are este acela că e(antioanele e%unef dau date !n acord cu presupunerile evoluţioniste" 0(antioanele erelef sunt cele care dau date ce nu sunt conforme cu evoluţia .a a$uns la o !nţele/ere numai după ce paleontolo/ii s. ilustrare clasică a cercului vicios"H :.radiometrice favorizau data de 5'+ milioane de ani' dar ar/umentele paleontolo/ice favorizau data de 1'E milioane de ani (adică data la care craniul s. !atarea Mare"#i Canion 1reaţioni(tii au criticat multe aspecte ale datării rocilor prin radioactivitate' dar au adus prea puţine pro%e reale că metoda este inadecvată" 9otu(i )nstitutul de cercetări creaţioniste a a$uns !n fazele preliminare ale o%ţinerii unor asemenea dovezi pentru rocile vulcanice"UGrand *anyon &atin$ -roJect.ar fi potrivit cel mai %ine cu teoria evoluţiei)" În final s.un mod care să evite orice su%terfu/ii" :arele 1anion are mai multe straturi (i tipuri de roci diferite" 9oţi sunt de acord că rocile metamorfice precam%riene !n/ropate su% nivelul 1anionului tre%uie să fie cele mai vechi" 1<+ .venue 8orth.

au depus (i după ce canionul a fost erodat" 3ava s.au o%ţinut mai multe cifre de Hv rstă modelH' ele fiind cu totul discordante (adică nu se potriveau defel una cu cealaltă)" 1ea Hmai precisăH v rstă a izocronei ru%idiu.@V .stronţiu a fost raportată ca fiind de 5'1 miliarde de ani" Bar v rsta acesta este clar /re(ită" 3ava supusă datării s.a scurs peste mar/ine' pe versanţii canionului de$a erodat" .stfel' compar nd v rstele măsurate cu acurateţe ale mai multor e(antioane din cele două zone' vom avea o idee despre si/uranţa /enerală a metodelor radiometrice" Rezultatele preliminare arată foarte interesant" Bar numai măsurătorile scur/erilor de lavă recentă erau !ncheiate !n momentul ultimului raport pe care !l am" ?entru un acela(i set de roci recente s. Ca#8e"e erori"or 1<- .cestea includ zonele 9rinity ...eolo/ii cei mai tradiţionali(ti cred că /naisurile (i /raniturile de ad ncime au peste +88 de milioane de ani vechime' pro%a%il !n $ur de 5888 de milioane de ani' iar v rsta scur/erilor de lavă %azaltică de pe ?odisul LniDaret tre%uie estimată la c teva mii de ani' fiindcă e vădit mai t nără dec t straturile sedimentare din partea de sus a pereţilor canionului" .neiss (i Ooroaster .ranite" Be asemenea' toţi sunt de acord că scur/erea de lavă cuaternară de pe ?odisul LniDaret este pro%a%il depozitul metamorfic cel mai t năr din zonă" 0l provine de la un vulcan' după ce toate depozitele de straturi sedimentare s. . Grand *anyonK <onuments to the .a scurs peste mar/inea canionului de$a erodat" Beci v rsta de H5'1 miliarde de aniH tre%uie să fie de multe mii de ori mai mare dec t v rsta reală a lavei" . Grand *anyonK <onument to *atastrophe ?1!!M@. ca )i caseta video "nsotitoare.. ed.cest unic rezultat ar tre%uie să fie suficient spre a arunca puternice um%re de !ndoială asupra metodelor de datare radiometrică cu metale /rele' dar tre%uie să a(teptăm !ncheierea proiectului !nainte de a tra/e prea multe concluzii"UEe%i +teven .neiss' 0lves 1hasm .. ?n.lood.ustin ed.

a redus de la +88 de milioane de ani p nă la epoca modernă" U0revor 8orman )i /arry +etterfield. and 0imeH. 5M(55. 102.0&istă c teva posi%ile surse ale erorilor asociate cu datarea radiometrică" ?rincipalele pro%leme (!ncep nd de la cele de mai mică importantă) sunt= 1" .curateţea ratelor de dezinte/rare . *alifornia.tomic *onstants.a lun/ul epocilor' de(i acest lucru nu se poate (ti cu adevărat" Bar unul dintre primii cercetători' ?rof" Kohn Koly de la 9rinity 1olle/e' Bu%lin' a raportat unele dovezi ce arătau variatii"UJ. ?rof" :elvin 1ooD a cercetat minereuri dintr.ctivarea neutronică din surse necunoscute . mulţi savanţi cred că ele au fost constante de. <enlo -ar>. H0he . -rehistory and 2arth <odels. Fondra. P 2. cele mai multe sunt considerate a fi cunoscute cu apro&imaţie de c teva procente (i' dacă sunt /re(ite' ar avea doar un efect minor asupra datelor" 5" 1onstanta ratelor de dezinte/rare . Ftd. 1! R.58-" 1 nd 1ooD a făcut această corecţie' v rsta calculată s. +eria . 1!PP.a lun/ul ultimilor <88 de ani" Bar cei mai mulţi savanţi nu s. aceasta st rne(te cea mai mare !n/ri$orare tuturor cronolo/i(tilor (i este motivul cel mai des citat pentru erorile evidente !n măsurarea datelor" *ărurile de uraniu sunt solu%ile !n apă (i cele mai multe minerale sunt supuse unei infiltrări ine/ale a componentelor lor chimice" 1<E . p. <a3 -arrish and *o.V În cele mai multe minereuri nu este posi%il să se vadă acest efect asa de clar' dar faptul arată că un anumit flu& de neutroni' posi%il de la o supernovă' tre%uie să fi avut o puter nică influentă' iar aceasta ar fi fost posi%il !n !ntrea/a lume' afect nd toate rocile !ntr. 1!23. Fondra. +tanford Research 5nstitute 5nternational 5nvited Research Report.au arătat prea entuzia(ti fată de acceptarea acestui concept" <" . pp. Fi$ht. 1 <elvin *oo>..un mod ce nu poate fi determinat cu u(urinţă astăzi" 4" )nte/ritatea atomilor !n roci .o mină din @atan/a (i a descoperit că nu conţineau ?%.58E M 0 clar că acesta nu putea să fi fost primitiv' (i nu putea să rezulte din dezinte/rarea toriului" *in/urul mod !n care putea fi e&plicat era activarea neutronică !n ?%.584 (i nici toriu' dar e&ista o cantitate aprecia%ilă de ?%. -roceedin$s of the Royal +ociety.V Raportul lui Iarry *etterfield asupra posi%ilei variaţii a vitezei luminii dă (i el referinţe istorice despre variaţiile ratelor de dezinte/rare de. Joly.

ceasta arată că de fapt ?%. adică faptul că păm ntul (i rocile sale au luat na(tere !n mod pur materialist' fără intervenţie supranaturală' cu mult timp !n urmă" Beci dacă !ncearcă să folosească aceste rezultate spre a dovedi că păm ntul este vechi (i nu a fost creat' folose(te o lo/ică circulară" 0l elimină de fapt posi%ilitatea unei creaţii supranaturale !n sase zile !nainte de a face măsurătorile" .ceste povesti populare i.58+ nu putea proveni din dezinte/rarea uraniului2 deci aceste datări tre%uie să fie invalidate" 7" Be departe cea mai importantă pro%lemă este conţinutul izotopic ori/inar al rocii" 1um am putea să (tim care a fost materialul ori/inar N 4om vedea că răspunsul la această !ntre%are depinde de o decizie ce implică ceva ce nu poate fi dovedit ..au făcut pe oameni să creadă că păm ntul avea numai c teva mii de ani vechime" . o decizie pe %ază de credinţă" 5.?%' dar studiile de microsonda$e cu ioni au arătat că uraniul (i plum%ul sunt fi&ate !n diferite părţi ale structurii cristaline" . Materia"#" i8otopic ori)inar .ceasta a avut loc conform 1<C .r/onul mi/rează !n mod impredicti%il !năuntrul (i !n afara rocilor" Hurley a raportat că componentele radioactive ale /raniturilor stau la suprafaţa /ranulelor (i pot fi cu u(urinţă spălate" 1ristalele de zircon au fost datate cu metodele L.eolo/ul uniformist tre%uie să presupună o oarecare concentraţie iniţială" Bacă ale/erea sa este %ună' iar celelalte surse de erori pot fi minimalizate' poate face o determinare precisă a v rstei .stăzi (tim' desi/ur' că acele lucruri nu au avut loc (i că păm ntul e mult mai vechi" 0l a evoluat lent' timp de miliarde de ani" . cu condiţia ca setul de presupuneri făcute de el să fie corect" Bar presupunerile sale se !ntemeiază !ntotdeauna pe teoria uniformismului .cum c ţiva ani am făcut un curs de /eolo/ie la facultatea din localitatea mea" În primele lecţii profesorul a su%liniat importanta credinţelor uniformiste ca temelie a /eolo/iei istorice' spun nd ceva de felul acesta= H>amenii o%i(nuiau să creadă !n tot felul de catastrofe' provocate de intervenţii supranaturale" .

PR.a condensat dintr. (i !ntr.un nor primordial' rezultă că materialele planetelor' asteroizilor (i meteoriţilor au o ori/ine comună" :eteoriţii de fier conţin ceva plum%' dar numai urme infime de uraniu (i toriu' (i deci plum%ul e necontaminat de plum% radio/enic' put nd fi privit ca un %un e(antion de plum% primordial" 9a%elul +.1 dă lista compoziţiei izotopice a plum%ului e&tras din c tiva meteoriţi de fier" . 1!PP. -lanets and +tars.aul. .a lun/ul unei perioade mari de timp" 0l !nfăţi(ează aici credinţa o%i(nuită a celor mai mulţi savanţi evoluţioni(ti că păm ntul (i sistemul solar au evoluat dintr.un timp foarte lun/' !ncep nd cu miliarde de ani !n urmă" ?ornind de la această credinţă de %ază' Qaul ar/umentează că alcătuirea ori/inară a elementelor chimice ale păm ntului tre%uie să fi fost similară cu ceea ce putem vedea azi !n meteoriţi" .un nor primordial"""H .ceastă presupunere este una dintre principalele pro%e folosite spre a de termina v rsta păm ntului (i coeficientul izotopic al plum%ului din compoziţia rocilor primitive" Bar ea se !ntemeiază cu totul pe credinţa !n uniformism (i !n ori/inea naturalistă a păm ntului" Qără această credinţă de %ază' toate măsurătorile datelor ce dau v rste mari ar fi lipsite de sens" ?e de altă parte' dacă păm ntul a fost creat dintr.l facă oricum ar fi dorit" #u ar fi fost silit să urmeze nici una din le/ile omului . 148 .a condensat dintr. pp. <cGra1(Hill.ceasta !nseamnă o ori/ine pur naturalistă a păm ntului' de.eprincipiului uniformistf .o dată (cum spune Ii%lia)' Oiditorul putea să. P5.$es of Roc>s.un su%sistem !nchis cu v rstă cunoscută"HUHenry .ceste date pot fi acum folosite ca (?%58-A?%584) (i (?%58+A?%584) !n ecuaţia Houtermans' (i tot ce răm ne de descoperit pentru a permite calcularea v rstei păm ntului este un e(antion de plum% dintr. ce spune că toate procesele au urmat !ntotdeauna acelea(i le/i naturale pe care le o%servăm astăzi"H >%servaţi u(urinţa acceptării credinţei că istorisirea Ii%liei nu poate fi !ntr.un nor de /az (i praf' !ntr. HBacă se acceptă că sistemul solar s.adevăr reală" În manualul său clasic de /eocronolo/ie U4 rsta rocilor' planetelor (i stelelorV' Henry Qaul spune= HBacă se acceptă că sistemul solar s. 8e1 Gor>.V >%servaţi punctul de pornire al lui Qaul .

a spus că 0l a făcut aceste lucruri cu !nfăţi(area maturităţii"U.n.@. erau totu)i ca pomii vechi de cBţiva ani.acere din sec.aptul c# +f. en$l. ?n. 2frem +irul "n tBlcuirea sa la . 0ot a)a copacii. ier'urile. "ns# erau tineri pentru ceasul )i clipa %idirii lorH ?0Blcuire la . ed. ci chiar o tBlcuire de neocolit a +cripturii. tot pe(atBt erau )i tineri. p#s#rile )i chiar oamenii ?cBnd au fost creaţi@.H <ai tBr%iu. pp. ed. 5EK H&e)i ier'urile aveau doar o clip# vechime la facerea lor. -rin aceast# "nţele$ere scriptural(patristic# a felului cum a creat &umne%eu lumea. !0(!1@X ?s. 2frem a "nv#ţat(o "n secolul al 5E(lea arat# c# nu este un ar$ument ad(hoc al savanţilor creaţioni)ti de a%i.r/on 48' astfel !nc t să apară HmatureH N *avanţii sunt de acord că ?lum%ul 584 tre%uie să fi fost prezent !ncă de la !nceputurile păm ntului" Be ce nu s.a făcut pe . e3plicBnd cum anume luna avea "nf#ţi)area matur# "n momentul facerii ei. credinţa cuiva despre felul cum a apărut lumea" 141 . fiind deplin crescuţi )i cu fructe "ncepBnd s# se iveasc# pe ramurile lor. de)i aveau doar o %i cBnd au r#s#rit.adevăr 0l a (i dovedit acest lucru" 1 nd a făcut pomii din .cest lucru a fost afirmat cate$oric de c#tre +f.acere. +f.dam (i 0va' ei erau !n forma lor matură' nu ca niste prunci" #i s.ar putea ca (i ?lum%ul 58+' 58.(i 58E să fi apărut !n acela(i fel N Întruc t o lucrare preistorică a lui Bumnezeu nu este supusă investi/aţiei (tiinţifice' fiind deci !n afara metodelor (tiinţei' mulţi savanţi !l e&clud pe Bumnezeu din pro%a%ilitatea (tiinţifică' presupun nd pur (i simplu că Bumnezeu nu a intervenit niciodată" 0i caută e&plicaţii pur materialiste' ca (i cum aceasta ar fi sin/ura ale/ere accepta%ilă (tiinţific" Bar aceasta nu ne duce la pro%lema reală" 4edem că datarea radio/enică nu se !ntemeiază doar pe măsurători fizice" 9emeiul său este o credinţă filosofică .. animalele. . 2rau '#trBni dup# "nf#ţi)area m#dularelor lor )i materiilor lor.rădina 0denului' ace(tia aveau !ndată (i fructe" 1 nd i. "ntrea$a temelie a metodelor de datare radiometric# se pr#'u)e)te.@V Be ce nu ar fi putut face (i rocile !n acela(i fel N Be ce nu ar fi putut să conţină ?lum% 58+ (i . ele p#reau ca )i cum ar fi avut cBteva luni vechime. 2frem scrieK H-e cBt de '#trBni erau copacii.

o v rstă de doar c teva mii de ani" #ici una dintre ale/eri nu ni se impune prin dovezile fizice" :ai de/ra%ă ale/erea noastă se face din motive filosofice' iar apoi potrivim pro%ele cu unul sau altul din sistemele de credinţă !ntemeietoare" 2voluţionismul şi ştiinţa /iolo#iei :ihael . (i nici de a pune !n discuţie eventualele lor implicaţii morale' etice' psiholo/ice' spirituale' reli/ioase' filozofice' antropolo/ice' sociale (i politice" 1eea ce as vrea sa fac' !n schim%' este de a a%orda numai implicaţiile cu caracter pur (tiinţific ale evoluţionismului' !n special validitatea 145 .l doilea= nu e&ista nici o pro%a a posi%ilităţii transformării unei specii !n alta" ?rin aceste două caracteristici evoluţionismul nu aparţine lumii (tiinţelor' ci domeniului filozofiei' al ideolo/iilor (i al doctrinelor" .li/a) Bouă aspecte privind evoluţionismul frapează !n mod deose%it" ?rimul= acesta Heste suspendat !n aerH' deoarece !i lipse(te punctul de plecare" Be fapt nu e&istă nici cea mai va/ă idee despre ori/inea vieţii pe păm nt" .4edem că pro%lema Hpăm nt vechi . de altfel adevărate .eor/iev (traducere de #icu(or .ceastă apartenenţă e&plică faptul uimitor că o asemenea ela%orare mentală a putut' cum spun evoluţioni(tii' să Hdeschidă o nouă era !n istoria intelectuală a /eniului uman' schim% nd radical concepţia noastră despre univers (i poziţia omului in acestaH1" )ntenţia mea nu este de a contrazice aceste afirmaţii . păm nt nouH se poate rezolva doar !n funcţie de credinţa !ntemeietoare pe care o ale/em" Bacă ale/em credinţa !n materialism (i e&cludem posi%ilitatea intervenţiei supranaturale' atunci suntem !ndreptăţiţi să credem că păm ntul are miliarde de ani vechime" 9otu(i' dacă recunoa(tem un Bumnezeu care poate să intervină (i a intervenit !n propria zidire' atunci suntem !ndreptăţiţi să credem !n istorisirea %i%lică (i !ntr.

alilei (i #eRton !n domeniul %iolo/iei (cum spun evoluţioni(tii)' ci pur (i simplu a mutat principiul cunoa(terii fenomenelor de la studiul funcţionării lor la cel � complet diferit � al ori/inii lor' susţin nd de fapt contrariul fata de #eRton' adică posi%ilitatea cunoa(terii (tiinţifice fără verificare e&perimentala" Într.adevăr' spre deose%ire de alte discipline %iolo/ice (spre e&emplu fiziolo/ia) care studiază funcţionarea or/anismelor' evoluţionismul studiază ori/inea lor" Bar in timp ce !n alte discipline teoriile sunt supuse verificării e&perimentale (i răm n să facă parte din (tiinţă numai daca trec o asemenea verificare' evoluţionismul' dimpotrivă' este inserat !n (tiinţele %iolo/ice fără să fi trecut prin ciurul pro%elor e&perimentale" 1u toate acestea' evoluţionismul este predat ca (tiinţă � (i implicit cu acela(i merit � !mpreună cu alte discipline %iolo/ice" Bin punct de vedere metodolo/ic aceasta vrea sa spună că se i/noră diferenţa !ntre pro%e (i speculaţii' se confundă realitatea cu fantezia (i se consideră supoziţiile drept certitudini" 9oate acesta au consecinţe didactice ne/ative pentru că !mpiedică dezvoltarea capacităţii de recunoa(tere a diferenţelor dintre lucruri (care sunt mai importante dec t asemănările)' de a / ndi !n mod critic (i de a !nţele/e !nsă(i natura cunoa(terii (tiinţifice" Bin aceste motive' Rudolf 4irchoR' medic' antropolo/ (i contemporan cu BarRin' considera darRinismul vătămător pentru reputaţia (tiinţei' era !mpotriva introducerii lui printre disciplinele (tiinţifice (i predării lui" 14< .ceste ipoteze tre%uie să se supună naturii fenomenelor' nu să se !ncerce impunerea lor i/nor nd pro%ele e&perimentaleH" În lumina acestei definiţii este evident că !n realitate BarRin nu a e&tins revoluţia (tiinţifică a lui 1opernic' @eppler' .lor (tiinţifică' raporturile evoluţionismului cu alte discipline %iolo/ice' valoarea lui didactica" )ată ce spune )saac #eRton despre limitele (tiinţei= H:i$locul cel mai %un (i cel mai si/ur pentru a studia natura este !n primul r nd descoperirea (i determinarea caracteristicilor fenomenelor prin e&perimente' !n timp ce ipotezele asupra ori/inii lor pot fi lăsate !n planul secund" .

cest ultim aspect' face separarea evoluţionismului de (tiinţe (i a(ezarea lui printre ideolo/ii (i reli/ii' nu numai o operaţiune importantă din punct de vedere metodolo/ic (i didactic' ci (i un act necesar de responsa%ilitate !n confruntările fiilor no(tri' studenţilor no(tri (i a !nsă(i inteli/enţei noastre" Referinţe 1" .ntonino Oichichi (fizician)" 1u toate acestea' evoluţionismul este predat chiar din (coala elementară (i prezentat drept Hcuv ntul (tiinţeiH unor copii care nu sunt !ncă !n măsură să !nţelea/ă validitatea lui (tiinţifică" .lea 1on/res 1reaţionist 0uropean' . call for a chan/e in hi/h school te&t%ooDs on science in )talyH" *ursa articolului= H0voluzionismo e *cienze Iiolo/icheH' la http=AARRR"creazionismo"or/A.?rezentarea evoluţionismului ca teorie (tiinţifică %azată pe le/i (i pe pro%e este un fals u(or de descoperit dacă se posedă un minimum de cuno(tinţe privind metodolo/ia (tiinţifică (i aspectele ei specifice" În )talia' s.au e&primat in acest sens !n repetate r nduri autorităţi indiscuta%ile precum .rticolo"aspNidi18+ Fantasticii lilieci QranD *herRin (traducere de +a#" Cocei) Qascinanţii lilieci fac parte din ordinul 1hiroptera" În numar' ei !ntrec chiar (i rozătoarele" 0ste nedrept faptul că liliecii au un asemenea renume ne/ativ (i că le sunt asociate at tea superstiţii" Bimpotrivă= dacă nu e&ista polenizarea lor' se 144 .ull%ranna/arden' *uedia' 588<' cu lucrarea H.5Mihae" 0eor)ie$ este medic italian' cu lucrări pu%licate !n domeniul chirur/iei2 participant la al E.yala QK"' &ar1in e il pro$etto della natura' @>* 58852585 (lu/lio)= 55.iuseppe *ermonti (%iolo/ (i /enetician)' Ro%erto Qondi (paleontolo/) (i .

cesta se contractă rapid pentru a �!n/heţa� osul asociat cu auzirea !n timp ce impulsul este trimis � dar se rela&ează tocmai la timp pentru a primi ecourile impulsurilor anterioare" 1 t de eficient este sonarulN *e prea poate ca liliecii să �simtă� mintal cu impulsurile lor ultrasonice la fel cum noi putem vedea cu proprii ochiM+" În loc să recunoască această comple&itate ca provenind prin m na 1reatorului' secularii !l 147 .enealo/ia Uadică strămo(ii evolutiviV liliecilor este o pro%lemă !ntunecoasă' totu(i' (i a inspirat c teva idei destul de e&otice �5 (i �� liliecii prezintă una din eni/mele supreme ale evoluţiei�<" Be notat că (tiinţa secularizată nu poate oferi un răspuns privind ori/inile liliecilor (i prin urmare ima/inaţia cuiva tre%uia să umple /olul= �� poţi construi tot felul de scenarii plauzi%ile despre felul !n care au apărut liliecii�4" >ricum ar fi' evoluţioni(tii continuă să susţină că liliecii au evoluat din mamifere mici (i ne.putea să nu avem lemnul de %alsa' %ananele' pătla/ina' sau piersicile" 3iliecii sunt mult mai eficienţi !n capturarea insectelor dec t sunt metodele folosite de oameni" Într.un strămo( comun care putea z%ura�1 � spune evoluţionismul" Bar !n ceea ce prive(te dovezile' această declaraţie � (i cele !nrudite � este rezultatul unei simple presupuneri" .adevăr' un liliac /ri poate elimina p nă la E"888 de insecte pe noapte � un motiv !n plus pentru a tolera �cui%urile de lilieci�" Be unde au apărut eiN �9oţi liliecii din ziua de azi se tra/ dintr.a plasat !n urechea lor medie" .ar putea asurzi cu u(urinţă dacă nu ar avea un mu(chi special pe care 1reatorul l.ceea(i sursă admite că �.z%urătoare' chiar dacă �#u sunt cunoscute stadii intermediare !ntre lilieci (i insectivore�7" *avanţii creaţioni(ti susţin că Bumnezeu a creat liliecii (i că ei sunt mărturii ale m inilor *ale creatoare (vezi (i Romani 1= 58)" Lna dintre caracteristicile special construite ale liliecilor este uimitorul lor sonar= ei trimit sunete de mare frecvenţă (i localizează o%stacolele din apropiere !n funcţie de unda sonoră care se reflectă din acestea" 3iliecii trimit impulsul cu frecvenţa de 188"888 Hz (cicluri pe secundă)' frecvenţă care' !n doar o fracţiune de secundă' poate scădea p nă la <8"888 de Hz (prin comparaţie' limita superioară a auzului uman este de 58"888 Hz)" 3iliecii s.

i"itatea %e %e8$o"tare a t#.a."io)ra ie 1" Biscover' #ovem%er' 1CCE' p" 114" 5" )%id"' p" 114" <" )%id"' p" 115" 4" )%id"' p" 114" 7" 1ol%ert' 0volution of the 4erte%rates' 5881' p" <<<" +" HicDman' Ro%erts b 3arson' Ooolo/y' P"1" IroRn' 1CC-' p" +11" -" *immons b ]oun/' #erve 1ells b . 14+ .dez%racă pe Bumnezeu de măreţie' spun nd că �)mpulsurile cu frecvenţa modulată par a fi evoluat !n capacitatea de ecolocaţie a liliecilor' o /amă lar/ă de frecvenţe fiind potrivite pentru descrierea ţintei (i măsurarea corectă a distanţei �(su%l" noastră)" 1reaţioni(tii ar spune= �Bumnezeu a creat capacitatea liliecilor de a produce impulsuri cu frecvenţa modulată pentru că o /amă lar/ă de frecvenţe le face potrivite pentru descrierea ţintei (i măsurarea corectă a distanţelor�" Ki.erc#"o8ei acti$e *TKC.are )enetic( ce cre4te pro.nimal Iehaviour' 1am%rid/e L" ?ress' 1CCC' pp" 144�47" *ursa articolului= .o"n($ire c# . +e%ro F"ores-Bi""an#e$a 4i co"e)ii s(i %e "a Centr#" pentr# S(n(tate a" Wni$ersit('ii %in Te-asA a# st#%iat )r#pe %e pacien'i %in Me-ic 4i CoreeaA %escoperin% c( persoane"e care pose%( aceast( schim.cts D . i%enti ic( o mic( schim..erc#"o8ei RRR"sciencedaily"com Wn st#%i# %in n#m(r#" %in /> %ecem.are )enetic( s#nt mai %isp#4i "a 1m.rie a" <Io#rna" o E-perimenta" Me%icine< *I#rna"#" %e Me%icin( E-perimenta"(.acteria ca#8atoare %e TKC.acts 4ol" <8 nr" 18 >ct" 588<" 0en( care cre4te risc#" t#.

o sin/ură nucleotidă (%locurile constructive ale .B# diferind doar printr.1' a fost de cinci ori mai !nt lnită la persoanele cu 9I1 activ dec t la cei infectaţi dar care nu au dezvoltat %oala" :1?.un comentariu ce !nsoţe(te articolul' /eneticienii .1 este o proteină care a$ută la atra/erea celulelor imunitare la locul infecţiei" Bin acest motiv' proteina este importantă !n timpul !n care or/anismul dă primele răspunsuri la %acteria cauzatoare de 9I1" Bar un nivel e&cesiv de mare de :1?.le&andre .15" )nterleuDin.1 poate fi periculos' acestea inhi% nd producerea unei alte proteine cu rol imunitar' interleuDin.adevăr' un studiu (tiinţific recent a relevat faptul că o anumită re/iune a cromozomului 1.este asociată cu riscul mărit de a dezvolta tu%erculoza activă' dar /enaA/enele responsa%ile pentru acest efect nu fuseseră identificate" Qlores.ului) de cea normală" .lcais' Kean.15 este necesară pentru activarea celulelor imunitare care luptă !mpotriva infecţiei odată a$unse la Hlocul fapteiH" Într.ceastă schim%are' care a dus la cre(terea productiei de :1?.3aurent 1asanova (i cole/ii de la Lniversitatea din ?aris su%liniază faptul că acesta este fenomenul /enetic cu cel mai mare impact asupra 9I1 dintre cele descoperite p nă acum" 14- .4illanueva (i cole/ii săi arată că factorul aflat !n spatele acestei cre(teri a suscepti%ilităţii la 9I1 este o mică schim%are !n /ena care codifică o proteină numită :1?.#umărul de infecţii cu <yco'acterium tu'erculosis' %acteria care cauzează 9I1' sunt !n cre(tere" În fiecare an apar cca" E milioane de cazuri noi iar 5 milioane de persoane mor din cauza 9I1" Bar nu toţi oamenii care sunt e&pu(i la această %acterie se !m%olnăvesc � un fenomen e&plicat !n mod curent prin diferenţele /enetice care !i fac pe unii mai predispu(i la !m%olnăvire dec t alţii" Într.B#.1 (/ena se află !n cromozomul 1-)" *chim%area /enetică este minusculă' secvenţa de .

Re$ista 3he +e# <orker a caracteri8at acti$itatea "#i Ste ensen 4i co"a.Ste ensen. No#" p#nct %e $e%ere st( s#...R)? a oferit /eolo/ilor pro%e privind tranziţia %rusca a erei Pisconsin" 0he 8e1 Gor>er a remarcat= �1eea ce arată urmele din /heaţă este că a e&istat o perioadă de intensă insta%ilitate" 9emperatura nu a crescut /radat' (i nici nu a fost constantă' ci a suferit salturi de la cele de natură temperată p nă la cele de natură /laciara (i !napoi" În urma cu apro&imativ 17"888 de ani' .. Aceasta "e)(t#ra s-a 1nt(rit o%at( c# e-pe%i'ia 4tiin'i ic( %in nor%#" 0roen"an%ei *North 0RI+.+.are treptataA ci #na $io"enta 4i (r( a$erti8are. C"imat#" terestr# n# a s# erit o schim.roenlandei' proiectul #orth .roenlanda s.oratori"or s(i s#.eţarii şi Potopul *tephen 1aesar (traducere de !(n#' Ie4ean#) M#"'i crea'ioni4ti ac o "e)(t#r( 1ntre +otop#" Ki..at . "o8inca <c"imat schim.laciară' cunoscută (i su% numele de Pisconsin' se presupune ca ar fi avut loc acum 58"888 ani" Qor nd !n /heţarii care ocupa apro&imativ E8F din suprafaţa .0.R)?.rticolul menţionează că �oamenii de (tiinţă care lucrau !n 1entury 1amp (una dintre locaţiile #orth ."iniin% ceea ce repre8int( pentr# catastro ism: �Hn #rm( c# c&te$a %ecenii a a$#t "oc o schim."ie c# pri$ire "a potop 4i "a %e8astr#" respecti$.1n mo%#" oameni"or %e 4tiin'( %e a pri$i c"ima +(m&nt#"#i. �*Jo".r#sc<A %e4i s-ar p#tea chema neo-catastro ism %#p( teorii"e inspirate %in Ki.ului) nu erau si/uri ce să facă cu ceea ce au descoperit � (@ol%ert 14E .A con%#s( %e om#" %e 4tiin'( %ane8 I.a !ncălzit %rusc cu 1+j 1 !n doar 17 ani sau mai puţin"� ."ic 4i Era )"aciar(A aceast( 1nt&mp"are iin% %e%#s( pentr# prima oara %e crea'ionist#" Qo#is A)assi8 1n anii /=66. Lltima 0ră .ert 3663:76.are.Aceast( i%ee este s#s'in#t( %e cop"e4itoare"e %o$e8i empiriceA m#"te %intre e"e )(site 1n 0roen"an%a.

ceastă relatare coincide cu potopul cărţii Qacerii care a constat at t !n revărsări masive de ape su% forma de ploi' c t (i !n revărsarea apelor de su% suprafaţa ?ăm ntului (�În anul (ase sute al vieţii lui #oe' !n luna a doua' !n ziua a douăzeci (i (aptea a lunii' !n chiar ziua aceea' s.#c('i %e )hea'(.i"e� %e acest "#cr#.au deschis� Qacere -=11)" Revista 0he 8e1 Gor>er a mai precizat= �Nici o or'( e-tern( c#nosc#t( 4i nici m(car o ipote8( n# poate e-p"ica sa"t#ri"e at&t %e $io"ente 4i %e %ese a"e temperat#riiA prec#m ne arat( aceste .#ie s( i ost capa.acCA tre.. catastrofism sunt at t de cople(itoare !nc t aceste idei sunt !m%răţi(ate de aproape toţi /eolo/ii" Referinţe= @ol%ert' 0" 5885" �)ce :emory"� 9he #eR ]orDer' . Qraze precum �influ& %rusc de apă dulce� (i �impact dramatic� invocă cu si/uranţă ima/inile potopului %i%lic" În plus' a(a cum (i articolul a menţionat' dovezile pentru neo.i"A e ce$a "a care n# ne-am a4teptat %e"oc�*Jo".o altă locaţie .i" %e a-4i )enera proprii"e insta.i"it('i. C#m$aA sistem#" c"imatericA printr-#n incre%i.Kanuary" 14C .ert 3663:79.R)? numită Bye <' �conform rezultatelor importante descoperite !n 1entury 1amp' se demonstrează că ceea ce părea a fi o anormalitate' poate fi totu(i repeta%il"� (@ol%ert 5885=<7) 6i mai important e ca !n urma acestor fluctuaţii catastrofale ale temperaturii a avut loc o masivă infuzie de �apă dulce� !n oceane" .5885=<4)" *i/fus Kohnsen' unul dintre oamenii de (tiinţă din echipa de cercetare a declarat următoarele= �Este incre%i.� *Jo".. au desfăcut toate izvoarele ad ncului celui mare (i $/hea%urile cerului s.. Cea mai pop#"ar( ipote8a e c( �oceane"e s#nt responsa.i" mecanism %e ee%. C#ren'ii %e "a tropiceA 1n%rept&n%#-se spre po"iA a# a%#s c# ei o cantitate #ria4( %e c("%#r(A 4i %ac( acest mecanism a" circ#"a'iei s-ar i p#t#t c#m$a opriA s( 8icem %in ca#8a #n#i in "#. Revista a mai notat totodată că' !ntr.ert 3663:7:.r#sc %e apa %#"ceA ar i p#t#t a$ea #n impact %ramatic.

B# suferă avarii" :a$oritatea acestora sunt temporare !ntruc t 1reatorul a proiectat molecule 178 .ine s( rep"ice: mo"ec#"a %e A!N. Limitorul proiect al .a8e n#c"eoti%e %en#mite TA0AC 4i A. To'i a# a#8it %e aceast( mo"ec#"( a $ie'ii )(sit( practic 1n iecare ce"#"( a tr#p#"#i nostr#..enomului uman continuă să carto/rafieze din ce !n ce mai precis /enele specifice (avem „doar” <4"888)' c t (i să secvenţializeze din ce !n ce mai mult enorma construcţie a perechilor de %aze ale .ului" 0fectele trecerii timpului (i factorii mediului !ncon$urător' ca de e&emplu fumatul (i razele ultraviolete (L"4") solare' !mpreună cu alţi compu(i canceri/eni (i citoto&ici \ reprezintă /aranţii faptului că molecula de ."imitoarea a/ilitate de reparare cate/oria :inuni HnaturaleH QranD *herRin (traducere de I#"ian Ţi)(ne"ea) !ac( cine$a ar cere #n#i crea'ionist $reo %o$a%( a crea'ieiA acesta ar p#tea oarte . A!N-#" este or)ani8at 1n cromo8omi *oamenii a# 9.*ursa articolului= http=AARRR"creationism"or/AcaesarA/laciersflood"htm 4ndrept1nd #reşelile .B#. pe care se )(sesc m#"te mii %e )ene *#nit('i %e ere%itate comp#se %in ..

(i de a umple /olul cu .B#.B#2 aceste molecule' !nsă' puteau evolua a%ia mai t rziu' fiind pro/ramate de .lte enzime' special proiectate' tre%uie să asi/ure separarea completă a celor două (iruri" >cazional' acest uimitor mecanism de reparare dă /re( .B# din elemente chimice %rute" Bar cum au putut cele 1<8 de /ene reparatorii de . numită leziune .o manieră cumva asemănătoare felului !n care se mi(că r ma" .ul de reparare”" *e (tia de ceva timp că .cu.ceasta se nume(te o 171 .ul posedă incredi%ila capacitate de a se autorepara c nd este deteriorat" Bar cum a apărut această capacitate de refacere \ prin timp (i !nt mplare sau prin creaţie specificăN 0ste destul de dificil pentru seculari(ti să dea o descriere darRinistă pas.ului este o nucleotidă funcţională)" 0&istă deasemenea mici motoare moleculare numite HelicoidaleH (de e&emplu .specifice (i sisteme pentru repararea avariilor /enetice" .B#M Bumnezeu a proiectat o serie de sisteme de reparaţie .spiralată !n două (iruri separate" 0licoidele !ndeplinesc acest lucru rup nd rapid le/ăturile de hidro/en dintre nucleotide (porţiunea Htrepte de scarăH din moleculă) !ntr. rezult nd o alterare sau schim%are permanentă a acelei porţiuni de .ul evolua din elemente chimice %rute' ar fi avut neapărată nevoie de asistenţa moleculelor reparatorii .uluiN *e sesizează cu u(urinţă aici o situaţie imposi%ilă= !n timp ce . a(a cum fac toate sistemele noastre !n cele din urmă .B#" .B#.B# (i corectori (enzime)' fiecare av nd sarcina de a repara c te o pro%lemă specifică" Be e&emplu' e&istă enzime implicate !n corectarea /re(elilor de e&tirpare care recunosc %azele !mperecheate /re(it (i enzime implicate !n repararea e&tirpării nucleotide (R0#)' care este un mecanism de reparare tip „taiere (i lipire” universal" R0# are funcţia de a !ndepărta /re(eala .ul din starea normală du%lu.pas a apariţiei unei molecule funcţionale de .B#.B#.ceastă operaţie se poate asemăna cu !ndepărtarea de către dentist a ţesutului cariat (i !nlocuirea /olului cu o umplutură (HumpluturaH !n procesul de reparare al .cestea sunt ceea ce se nume(te „.B# nou" .B# uman cunoscute să evolueze pentru a a$uta la""" repararea !nsu(i .B#.dnI elicoidal (i alte motoare multimetrice) care efectiv „de(iră” .B#.

Hnc("8irea )"o.io"o)ic( a micro.B#.nucleotide care compun plantele' oamenii (i animalele" Bar evoluţia este dependentă de chiar aceste schim%ări (mutaţii) care se presupune că ar conduce la noi structuri (i funcţii" .ii %in se%imente"e marine reac'ionea8( "a schim.ul asi/ură faptul că evoluţia nu ar fi putut avea loc prin mutaţii' !mpotriva cărora natura luptă efectiv prin aceste mecanisme intrinseci ei" *ursa articolului= .acts' 4ol" << #r + Kune 5884 Micro.B#.on#" or)anic 1n se%imente"e marine. ului lucrează din /reu să repare aceste schim%ări care apar zilnic !n miliardele de %aze. ? nă acum se cuno(tea relativ puţin despre modul !n care temperaturile afectează acest proces micro%iolo/ic' care este responsa%il pentru descompunerea iniţială a materiei or/anice comple&e !n sedimente' spune oceano/raful *amantha Koye de 175 .stfel' o%servăm că felul !n care se prezintă .mutaţie" Besi/ur' mutaţiile !n porţiunile vitale pot fi mortale pentru or/anism" 9ocmai aceasta e pro%lema" *istemele de reparare a .i"or care %e)ra%ea8( car.(ri"e %e temperat#r( RRR"sciencedaily"com Oameni %e 4tiin'( %e "a Wni$ersitatea %in 0eor)ia a# ar(tat pentr# prima oar( c( temperat#ra a ectea8( acti$itatea .r#" car.on#"#i or)anicA care este recic"at 1n atmos er( sa# este 1n)ropat 1n se%imente care ser$esc %rept re8er$oare %e comp#4i or)anici.cts D .a"( ar p#tea ast e" ca#8a %erapa2e 1n echi"i.

ceste rezultate su/erează că schim%area climei /lo%ale poate influenţa eficacitatea reciclării car%onului or/anicH' cu impact asupra ecosistemelor aflate pe coaste" 17< . 9erm 0colo/ical Research .circuitează reciclarea materiei or/aniceH' a declarat ea" Koye (i cola%oratorul său' #athaniel Peston' (i.eor/ia' conducătorul studiului" H1eea ce scoatem acum !n evidenţă este total nea(teptat" 9emperatura scurt. #*Q)' care a finanţat cercetările !mpreună cu ?ro/ramul pe 9ermen 3un/ de 1ercetare 0colo/ică (3on/.au pu%licat rezultatele cercetărilor lor !n HBez%aterileH .cademiei #aţionale de 6tiinţe (#ational .la Lniversitatea din .eor/iei" ?relev nd pro%e de sedimente !n diferite perioade ale anului' au descoperit că temperatura a afectat procesele de descompunere a car%onului or/anic" :icro%ii care HlucreazăH !n sedimente au diferite limite ale temperaturilor optime' (i astfel ei operează diferit' !n funcţie de temperatură" H?rocesele micro%iene implicate !n descompunerea car%onului sunt e&trem de sensi%ile chiar la cele mai mici schim%ări !n temperaturăH' a declarat Koye" H.cademy of *ciences) din 14 noiem%rie" H. 390R) al #*Q" *avanţii (tiau de mult că un rol crucial !n multe procese terestre (i atmosferice !l are car%onul or/anic !n/ropat !n sedimentele marine" #umărul de microor/anisme care se hrănesc cu acest car%on nu este deloc mic" H:icroor/anismele responsa%ile pentru de/radarea materiei or/anice !n sedimente sunt deseori i/noraţeH' a spus Peston" H#oi am fost interesaţi !n deschiderea Hcutiei ne/reH a sedimentelor (i !n clarificarea controlului asupra temperaturii !n diferite /rupe micro%ieneH" Peston (i Koye au studiat mostre de sedimente de la Lm%rella 1reeD' !n apropierea /urii de vărsare a r ului *atilla' pe coasta .ceste rezultate surprinzătoare arată că temperatura afectează puternic descompunerea materiei or/anice (i este nevoie ca ea să fie luată !n calcul pentru !nţele/erea rolului sedimentelor !n circuitul /lo%al al car%onuluiH' a declarat ?aul @emp' directorul ?ro/ramului pentru Iiolo/ie >ceano/rafică al Qundaţiei #aţionale pentru 6tiinţă (#ational *cience Qoundation .

. +e %e a"taA acest ci#%at enomenA nemai1nt&"nit prin caracter#" "#i #ni$ersa" nicio%at( 1n istorieA este re8#"tat#" #n#i proces istoricA sa# mai .se pe dorinţa' permanentă (i le/itimă' de mai 174 .ine 8is istorico. zonă cu climă temperată .#u se cunoa(te !ncă' spune Koye' dacă schim%ările produse de temperatură' o%servate !n cazul sedimentelor marine !n . Tot#" pare a 1ncepe o%at( c# epoca Rena4teriiA trece prin perioa%a I"#minism#"#i 4i a mari"or re$o"#'ii po"iticeA i"oso ice 4i socia"e %in seco"#" a" ^IB-"eaA 4i a2#n)e "a %e8$o"tarea "#i $(%it( 4i c# preten'ii %e #ni$ersa"i8are 1n seco"#" ^^.eor/ia .i"oso ic.v nd !n vedere popularitatea /lo%ală ((i pentru mulţi' „intimă”) !nre/istrată de această viziune filosofică' numită uneori [teoria evoluţiei”' devine important să !nre/istrăm la r ndul nostru mecanismele sociale' politice (i de altă natură ale acestui succes" În primul r nd' evoluţia este o speranţă fundamentală pentru orice om" ?siholo/ic' ea este o dominantă a naturii umane' fiindcă orice om !(i dore(te pro/resul personal' sau !mpreună cu ceilalţi" În al doilea r nd' !ntotdeauna entităţile sau comunităţile' de la micile or/anizări umane' p nă la state sau uniuni de naţiuni au ca scop declarat pro/resul (i evoluţia' desi/ur %az ndu. se vor aplica (i !n cazul altor zone /eo/rafice' cum ar fi mediile tropicale" Modelul evoluţiei şi impactul său fundamental I#"ian Ţi)(ne"ea +entr# societatea contemporan( 1n )enera"A e$o"#'ia a %e$enit o i"oso ie sa# o $i8i#ne #n%amenta"(. +e %e o parteA este #n apt c#rios c#m acest mo%e" a %e$enit o a %o#a nat#r( a )&n%irii act#a"eA o para%i)m( #ni$ersa"( %e cercetare 4i ap"icare 1n c#noa4tere.

ceasta este viaţa ve)nic#K s# 0e cunoasc# pe 0ine sin$urul &umne%eu adev#rat.se ucenicilor *ăi' Hristos arată= Y.o reciprocă iu%ire \ aceasta fiind esenţa vieţii (i a evoluţiei spirituale umane" >mul !nsă (i. )i pe 5isus Hristos pe *are F(ai trimisI ()oan 1-= <)" .teolo/ie' care !ncearcă să !mpace teolo/ia cu teoria 177 .sistăm la o efervescenţă de%ordantă !n promovarea cu entuziasm a modelului evoluţionist ateu de aproape două secole' fiindcă omul pare a mer/e cu pa(i hotăr ţi pe drumul $ustificării cu orice fel de artificii raţionale a evoluţiei lui autonome' seculare" >ameni precum 1harles BarRin' 1harles 3yell' sau mai nou 9heodosius Bo%zhansDy (i @en Pil%er sunt e&ponenţii acestui efort titanic de a fundamenta modelul evoluţionist !n sens (tiinţific (i filosofic" :ai mult' e&istă (i un evoluţionism [cre(tin”' adică o pseudo.stfel suntem invitaţi la un continuu pro/res !n cunoa(terea lui Bumnezeu printr.(adar evoluţia este dorită de toţi' (i declarată ca scop universal" .dam (i 0va au ales o altă cale de cunoa(tere' de evoluţie" .u ales cunoa(terea solitară' autonomă' au ales o evoluţie ruptă de Bumnezeu" Be atunci (i p nă astăzi această perspectivă evolutivă denaturată (care a !nre/istrat (i episodul 9urnului Ia%el' printre altele)' a a$uns să fie tentaţia dominantă a umanităţii' sau esenţa apostaziei sale pe toate planurile" )ată a(adar de ce' pe de o parte evoluţia este o tendinţă firească dar' pe de altă parte' cunoa(tem astăzi „succesul” denaturării ei' pe care !l cultivă cu patimă omul contemporan" .a !nceput istoria căzută cu o denaturare a acestei meniri' fiindcă a dorit evoluţia spirituală sau pro/resul !n cunoa(tere fără Bumnezeu' separat de 0l" Referatul %i%lic al căderii primilor oameni !n păcat arată cum .dres ndu.%ine a omului" .(adar' prin creaţie' omului i se deschide perspectiva permanentei evoluţii' menirea lui centrală' !nsă numai !n siner/ie cu 1reatorul său" .ici !nsă se despart cele două posi%ile variante ale realizării !n fapt a evoluţiei' fiindcă omului !i răm ne menirea de a o realiza= !mpreună cu Bumnezeu sau fără 0l" Qiind creat după chipul (i asemănarea cu 0l (Qacere 1' 5+)' omul tinde ontolo/ic să se autodepă(ească' cum de altfel a o%servat (i #ietzsche' care credea că omul este „ceva care tre%uie depă(it”" .

ar fi putut pro/noza că modelul str m% (i ispita satanică acceptată de protopărinţii no(tri !n !ncercarea lor de a evolua paralel cu Bumnezeu' va /ăsi apărători chiar din cinul slu$itorilor lui Bumnezeu= Kohn :eyendorf' .evoluţiei' eri$ ndu.eor/e @lin/er (i mai ales 9eilhard de 1hardin sunt asemenea triste e&emple de !ntrupare a viziunii schimonosite a pro/resului uman" .cest pro/res !nsă' !n sensul său autentic' este promovat doar de cre(tinii con(tienţi de valoarea *fintei *cripturi" 0ste necesar' a(adar' să o%servăm cum reu(e(te modelul sau paradi/ma evoluţiei secularizate să se infiltreze !n con(tiinţa oamenilor de astăzi' care doresc sincer un pro/res spiritual sau social dar sunt antrenaţi de anumite mi$loace' despre care vom vor%i !n partea a doua' !n ta%ăra evoluţioni(tilor atei (i secularizaţi" Modelul evoluţiei şi impactul său fundamental( Partea a II -a I#"ian Ţi)(ne"ea *ecolul `` a fost printre multe altele (i unul al culturii informării" ?rin marile reforme !n domeniul educaţiei seculare' iniţiate !ncă din secolul `)` de marii părinţi reformatori ai !nvăţăm ntului european' care / ndeau !n spirit iluminist (i raţionalist' societatea europeana a !nceput să fie educată !n spiritul unei noi civilizaţii' a informării' a dorinţei de a (ti c t mai mult (i despre c t mai multe domenii" 17+ .se parcă !n postura de apărător sau avocat al păcatului primordial (i al mecanismului psiholo/ic care a stat la %aza săv r(irii lui" ?oate că nici cei mai !ndrăzneţi vizionari n.

stfel' societatea modernă a secolului `` a fost !ncă din na(tere plămădită cu /ustul informării' cu cultul educaţiei enciclopedice' !n cultul informaţiei (tiinţifice" :ai mult' structura administrativă a statelor moderne' noul mod de viaţă (i de muncă' determinat de continua revoluţie industrială' face a%solut necesar pentru supravieţuire un nivel c t mai ridicat de specializare' de educaţie' de informare" .stfel a aparut o nouă conceptie asupra informaţiei= cultura de masă (i tratarea noilor cetăţeni ca o masă informă de consumatori uniformizaţi" >amenii devin Hindici de audienţăH' 17- . )ată' a(adar' cum !ntrea/a civilizaţie modernă a fost educată !n setea de informare' !n cultul (tiinţific' !n dorinţa unanimă de noi (i noi date despre c t mai multe su%iecte' din cat mai multe sfere de activitate" Fi"o8o ia mass-me%ia )nsă apariţia mi$loacelor de informare !n masă a fost e&act motorul de care o asemenea societate avea nevoie" 0&ploatarea undelor radio a făcut pentru prima dată posi%ilă informarea !n masă a cetăţenilor moderni' care !ncepuseră să dorească cu aviditate acest lucru" .noi"e con%i'ii %e m#nc( cer #n stan%ar% %e specia"i8are c&t mai ri%icatS .re"a'ii"e inter#mane cer o an#mit( c#"t#r(S .it %e a$ora.i"( pe care o pro%#ce om#" in ormat..apari'ia c#"t#"#i in orm(rii 4tiin'i ice 4i encic"ope%ice 4i "#mina %eose.s#cces#" socia" pres#p#ne o e%#ca'ie coresp#n8(toareS .sadar'oamenii secolului `` consuma c t mai multă informaţie pentru următoarele motive= .pariţia tranzistorului (i a primelor aplicaţii practice !n electronică au făcut ca radioul să devină accesi%il" 1ontinuarea pro/reselor !n electronică a condus la situaţia ca' !nainte de !ncheierea primei $umătăţi a secolului ``' nu numai radioul' ci (i televiziunea pu%lică sa ia o deose%ită amploare" Be asemenea' noua industrie muzicală a venit să !ntre/ească /ama de instrumente de (in)formare !n masă" .

media' !ntr.o' ea a devenit a patra putere !n stat" ?resa poate sa facă dintr.ul oficial" 4ariatele interese' uneori o%scure' alteori de.media a indus voit' sau fiind ea !nsă(i manipulată' stări neconforme cu realitatea" Lneori mi$loacele de informare !n masă construiesc o falsă realitate (cazul lui >rson Pells e un e&emplu clasic)' !ntreţin o stare artificială !n diferite privinţe (mai ales in domeniul li%ertătilor civile)' urmărind diferite scopuri care scapă de cele mai multe ori masei de consumatori" Ln e&emplu clasic este mass.au acordat.media !n perioada nazismului' sau !n cea a comunismului" 6i !n occident mass.a făcut pu%licitate pozitivă celor mai diverse tendinţe secularizante" Be multe ori mass. un om cele%ru (i de invidiat' poate sa formeze opinii (i curente de opinie !n societate' poate să informeze rapid (i despre orice su%iect pe noii săi adulatori" .au $ustificat intervenţii militare !ndoielnice' s.!n cazul cărora particularităţile tre%uie estompate !n favoarea direcţiei editoriale oficiale" 1u acest fel de tratament plin de superioritate' mass.a dreptul necunoscute' ale acestui for oficial al fiecărui stat (i.un persona$ o%scur . media a servit diferitelor administraţii (i a into&icat populaţia cu diverse pro/rame /uvernamentale= cursa !narmărilor' răz%oiul stelelor' lansarea sateliţilor de spiona$' pro/ramele de cercetare spaţială' radio telescoapele au fost finanţate cu lar/ă inimă de contri%ua%ilii aflaţi su% vra$a insidioasă a mass.au determinat inamici' s.media a fost sesizat !ncă de la !nceput de esta'lishment.un cuv nt ea a adus tocmai in/redientul necesar !ntr. media" Bar !n cele ce urmează' ne vom ocupa mai e&act de 17E .media a reu(it să impună (i un respect puternic' nespecificat' /eneral printre consumatori" >amenii secolului `` au o !ncredere servilă !n mass.au popularizat ţeluri sociale (stoparea cresterii demo/rafice folosind avortul' de e&emplu)' s.u apărut cursuri de nivel universitar !n pro%lema (i filozofia mass.o asemenea societate !n care trăim" +erspecti$a manip#"(rii *uccesul mass.media' fiindcă prin puterea pe care i.au /ăsit un instrument pe măsură !n mi$loacele de informare !n masă" *.

# c#"t#ra" %aca esti o p"anta. Insa c#m o acY . R#azele sunt cumva eliminate atunci cand polenul potrivit apare" )nsa Iruce :c1lure' un %iochimist de la Lniversitatea :issouri si cole/ii sai au descoperit acum ca nici vor%a de asa ceva" 0i au constatat ca enzima intra in polen indiferent daca acesta este sau nu compati%il cu pistilul" *camatoria are loc in interiorul polenului" 17C . descoperire importanta in /iolo#ia plantelor RRR"softpedia"com N# e-ista asa ce$a prec#m ta.ceasta intre%are nu este numai de interes academic" Batorita faptului ca anumite plante au fost cultivate de milenii' cele mai multe dintre ele si.au pierdut aceasta capacitate naturala" ?rin urmare' oamenii de stiinta spera acum sa reuseasca sa reechipeze plantele comerciale cu ea' pentru a o%tine niste specimene mai ro%uste" )n anii gE8' cercetatorii au reusit in sfarsit sa. InsaA at#nciA c#m re#sesc p"ante"e sa e$ite e ecte"e ne)ati$e a"e incr#cisarii c# o r#%a apropiataY Oamenii %e stiinta sti# inca %e "a incep#t#" seco"#"#i 36 ca ma2oritatea p"ante"or respin) po"en#" propri# prec#m si ce" %e "a r#%e"e apropiate.si faca o idee despre cum functioneaza sistemul atunci cand au descoperit in pistil (partea feminina a plantei) o clasa de enzime (numite *.mediatizarea teoriei evoluţiei (i a perspectivei evoluţioniste' urmărind concret canalele de media care se ocupă cu aceasta !ndeletnicire (i modalităţile lor de pu%licitate" . R#aze) care distru/e polenul nedorit" )nsa cum de nu distru/ aceste enzime orice polen nu era cunoscut" ?ana acum" 1ei mai multi cercetatori speculasera ca' pro%a%il' *.

I' care a$uta la dezinte/rarea peretelui compartimentului' e&ista in cantitati mult mai mari in polenul incompati%il" ?rin urmare' se pare ca polenul incompati%il este mai putin capa%il sa se prote$eze de proteina H9.I si ca nu este capa%il sa tina to&ina capturata" ..ri#inea vieţii la 5f1ntul 3asile cel Mare +a#" Cocei Lnul dintre cei mai importanţi creaţioni(ti este chiar *f ntul 4asile cel :are" .tat polenul compati%il cat si cel incompati%il captureaza enzima to&ica in interiorul unui compartiment" )nsa polenul incompati%il nu reuseste sa o tina acolo decat <+ de ore" 1ercetatorii au descoperit ca o alta proteina' numita H9.ceasta este concluzia �t lcuirii zilelor facerii�' t lcuire !n acord cu toţi *finţii ?ărinţi (i cu doctrina Iisericii >rtodo&e" A patra 8i 1+8 .lti %iochimisti si /eneticieni specialisti ai plantelor sunt e&taziati de noua descoperire si au declarat ca este Hdestul de revolutionaraH si ca va avea Hun impact imensH asupra domeniului" .

> primă teorie care este respinsă !n citatele prezentate aici este credinţa !n apariţia soarelui' lunii (i celorlalte planete !n prima zi a Qacerii" .ceastă idee' susţinută de unii evoluţioni(ti (precum dr" .le&andros @alomiros)' este a%solut necesară pentru interpretarea zilelor Qacerii drept �ere /eolo/ice�' !ntruc t ve/etaţia apare' conform referatului %i%lic' !naintea soarelui (i a lunii" *f ntul 4asile se e&primă cate/oric !n susţinerea creării planetelor !n a patra zi= �Ace"a4i "#cr# 1" p#tem sp#ne 4i %espre cer. Nici n# era 1nc( terminat 4i nici n# primise propria "#i po%oa.(S nu era luminat nici de lun ' nici de soare şi nici "ncununat cu cetele de stele. Jnc nu se f cuser acestea. !eci n-ai p(c(t#i a'( %e a%e$(r %ac( ai sp#ne c( 4i cer#" era [netocmit\� *Omi"ia a II-a "a ?e-aemeronA I, �[Şi a n#mit !#mne8e# "#mina 8iA 4i 1nt#neric#" "-a n#mit noapte\. Ac#mA %#p( ce a ost (c#t soare"eA este 8i c&n% $(8%#h#" este "#minat %e soare 4i c&n% soare"e str("#ce4te in emis era %e %eas#pra p(m&nt#"#iS este noapte c&n% soare"e asc#n8&n%#-se ace #m.ra p(m&nt#"#i. :tunci' la "nceput' %iua şi noaptea nu se datorau mişc rii soarelui' ci se f cea %i şi urma noapte c&nd se rev rsa lumina aceea care a fost f cuta la "nceput şi c&nd iar şi se retr 0ea' potrivit m surii r&nduite de Dumne%eu� *Omi"ia a II-a "a ?e-aemeronA BIII, �+entr# c( #nii socotesc c( soare"e este ca#8a ce"or ce r(sar %in p(m&ntA c(A a%ic(A prin atrac'ia c("%#rii "#i scoate "a s#pra a'a p(m&nt#"#i p#terea %e )ermina'ie care este 1n a%&nc#" "#iA %e aceea Dumne%eu a dat p m&ntului aceast podoa( "nainte de facerea soareluiA ca s( 1ncete8e cei r(t(ci'i s( se mai 1nchine soare"#i ca #n#ia care ar i ca#8a $ie'ii� *Omi"ia a B-a "a ?e-aemeronA I, �Hn ace"a4i timpA ca s( n# sp#nem c( soare"e este pricina #sc(rii p(m&nt#"#iA Creatorul a pre0 tit uscarea p m&ntului "nainte de facerea soarelui� *Omi"ia a IB-a "a ?e-aemeronA B, �Cer#" 4i p(m&nt#" #seser( (c#te mai 1nainteS %#p( acerea "or a ost creat( "#minaS apoi a ost %esp(r'it( 8i#a %e noapteS apoiA iar(4iA s-a (c#t t(ria 4i ar(tarea #scat#"#iS apa s-a a%#nat 1ntr-o a%#nare c# mar)ini i-e 4i 1+1

%eterminateS p(m&nt#" s-a #mp"#t c# ce"e ce a# r(s(rit %in e"S a o%r(s"it mii 4i mii %e e"#ri %e p"ante 4i s-a #mp"#t c# toate soi#ri"e %e ar.ori. +u erau "nc nici soarele' nici luna' ca sa nu spun oamenii c soarele este cau%a şi tat l luminii şi nici ca cei ce nu*? cunosc pe Dumne%eu sa socoteasc soarele creator al celor r s rite din p m&nt. !e aceea a ost (c#t soare"e 1n a patra 8i� *Omi"ia a BI-a "a ?e-aemeronA II, �At#nciA "a 1ncep#t *1n 8i#a 1nt&i - n.n.,A s-a a%#s "a e-isten'( nat#ra "#miniiS ac#m *1n 8i#a a patra - n.n.,A corp#" acesta ceresc a ost (c#t ca s( ie $ehic#" a" ace"ei "#mini 1nt&i-n(sc#te� *Omi"ia a BI-a "a ?e-aemeronA II, �[S( ie spre semne 4i spre 8i"e\A sp#ne Script#ra. N# ca s( ac( 8i"e"eA ci ca s( st(p&neasca 8i"e"e. C( %iua şi noaptea au fost f cute "nainte de facerea lumin torilor . Aceasta ne-o arata 4i psa"mist#"A c&n% sp#ne: !#mne8e# a p#s [soare"e spre st(p&nirea 8i"eiA iar "#na 4i ste"e"e spre st(p&nirea nop'ii\� *Omi"ia a BI-a "a ?e-aemeronA BIII, !e c&t timp are ne$oie !#mne8e# pentr# a creaY > a doua pro%lemă este durata zilelor creaţiei" *f ntul 4asile nu se pronunţă deloc referitor la durata efectivă a unei zile (a(a cum face *f ntul 0frem *irul' care spune e&plicit că durata unei zile a fost de 54 de ore)' dar se pronunţă !n ce prive(te durata actului efectiv al creaţiei" .stfel' după cum se vede !n cele ce urmează' după *f ntul 4asile' crearea diferitelor elemente ale universului actual s,a petrecut �!ndată�' �!ntr,o clipită de vreme�' la fiecare poruncă a 1reatorului= �[Sa r(sar( p(m&nt#" iar.( $er%e\. Şi "ndat a r(s(rit 1mpre#n( c# ier.#ri"e hr(nitoare 4i pe ce"e otr($itoare� *Omi"ia a B-a "a ?e-aemeronA IB, �[Sa r(sar( p(m&nt#" iar.(\. Şi "ntr*o clipit de vremeA p(m&nt#"A ca s( p(8easc( "e)i"e Creator#"#iA 1ncep&n% c# o%r(s"ireaA a trecut plantele prin toate fa%ele lor de creştere şi le*a adus "ndat la des v&rşire. N...O Şi nici os&n%a n# 1mpie%ic( .e"4#)#" p(m&nt#"#iS c( acestea a# ost mai 1nainte %ec&t p(cat#" pentr# care am ost os&n%i'i 1+5

s( m&nc(m p&inea noastr( 1ntr# s#%oarea e'ei� *Omi"ia a B-a "a ?e-aemeronA B, �[Şi pom ro%itorA care sa ac( ro%A c# s(m&n'a "#i 1n e"A %#p( e" 4i asem(nareA pe p(m&nt\. ?a acest cuv&ntA toate p(%#ri"e s-a# 1n%esitA to'i ar.orii s-a# ri%icat i#te in s#sA cei care 1n chip iresc se ri%ic( "a mare 1n("'ime N...O to!i' "ntr*o clipit de vreme au ap rutA iecare c# miros#" sa# propri#A %eose.i'i prin 1ns#4iri oarte precise %e a"'i ar.#4tiA iecare c#nosc#t prin caracter#" s(# propri# � *Omi"ia a B-a "a ?e-aemeronA BI, �[S( r(sar( p(m&nt#" pom ro%itorA care sa ac( ro%A pe p(m&nt\. Şi "ndat c#"mi"e m#n'i"or s-a# #mp"#tA )r(%ini"e s-a# 1ntocmit c# m#"ta artaA ma"#ri"e r&#ri"or sa# 1n r#m#se'at c# nen#m(rate e"#ri %e p"ante � *Omi"ia a B-a "a ?e-aemeronA I^, �[S( r(sar( p(m&nt#"\. Aceasta mic( por#nca s-a pre (c#t "ndat 1ntr-o p#ternic( "e)e a nat#rii 4i 1ntr-o ra'i#ne m(iastr(. +or#nca aceasta a s($&r4it mii"e 4i mii"e %e 1ns#4iri a"e p"ante"or 4i a"e ar.ori"orA mai iute dec&t un 0&nd de*al nostru� *Omi"ia a B-a "a ?e-aemeronA ^, �A $enit por#ncaA 4i "ndat r&#ri"e a# 1ncep#t s( "#cre8e: "ac#ri"e a# a2#ns ro%itoareA %&n% na4tere "a $ie'#itoareA iecare %#p( e"#" "or propri# 4i %#p( nat#ra ape"orS marea a n(sc#t tot e"#" %e specii %e anima"e 1not(toareS nici apa %in .("ti 4i %in m"a4tini n-a ost ne"#cr(toareA nici n-a r(mas "ipsit( %e participarea ei "a %es($&r4irea crea'iei� *Omi"ia a BII-a "a ?e-aemeronA I, E$o"#'ionism �%#p( e"�Y > a treia idee respinsă implicit' prin susţinerea creaţionismului' de *f ntul 4asile cel :are' este evoluţionismul !nsu(i" *au' mai e&act' transformismul' indiferent dacă este �teist� sau ateu" 1uvintele *f ntului 4asile nu au nevoie de nici un comentariu= �Qa na4tereA cel n scut nu se naşte din cineva care are o natur potrivnic lui' ci din cei de aceeaşi natur � *Omi"ia a II-a "a ?e-aemeronA IB, 1+<

Co"'i4or#" trestiei n# o%r(s"e4te m(s"inA ci %in trestie iese a"ta trestieA iar %in semin'e r(sar p"ante 1nr#%ite c# semin'e"e ar#ncate 1n p(m&nt.a $er%e pe care o a$ea asc#ns( 1n e"A nici n-a scos "a s#pra a'a inic#" sa# ste2ar#" sa# chiparos#"A care n# st(tea# asc#n4i #n%e$a 2osA in s&n#ri"e p(m&nt#"#i. �+(m&nt#" a scos "a i$ea"( ceea ce se a "a 1n e"A n# pentr# c( !#mne8e# a sp#s: [s( scoat(\A ci pentr# c( !#mne8e#A Care i-a %at por#ncaA i-a %(r#it p(m&nt#"#i 4i p#terea %e a scoate %in e".�!eci %ec&t orice a"t( sp#s( este mai a%e$(rat( sp#sa aceasta: sa# este s(m&n'( 1n p"anteA sa# a# 1n e"e o p#tere semina"(. �Iar a4a-n#mita 8&8anie 4i toate ce"e"a"te semin'e str(ine care s#nt amestecate c# semin'e"e ce"e . Şi ast e"A ceea ce a ieşit din p m&nt la cea dint&i naştere a plantei' aceea se p strea% şi p&n acumK iar prin r s rirea "n continuare se p strea% HfelulI� *Omi"ia a B-a "a ?e-aemeronA II. N#U Ci Cuv&ntul dumne%eiesc creea% cele ce se fac� *Omi"ia a BIII-a "a ?e-aemeronA I. 1+4 . !in ca" se na4te ca"A %in "e# "e#A %in $#"t#r $#"t#rA 4i iecare %in $ie'#itoare 14i p(strea8( specia prin contin#e na4teri pana "a s &r4it#" "#mii.icei Script#ra "e n#me4te ne)hin(A nu se produc prin o transformare a (o(ului de 0r&u' ci au fost dintru "nceput cu felul lor propriu � *Omi"ia a B-a "a ?e-aemeronA B. Nici c&n% p(m&nt#" a a#8it: [Sa r(sar( iar.a $er%e 4i p(m&nt ro%itor\A p(m&nt#" n-a scos iar.#ne %e m&ncareA pe care %e o. 3impul nu stric ' nici nu pierde "nsuşirile vie!uitoarelor' ci' ca şi cum acum ar fi fost f cute' mer0 veşnic proaspete "mpreun cu timpul � *Omi"ia a I^-a "a ?e-aemeronA II. �!#p( c#m s eraA %ac( se 1mpin)e 4i este pe #n "oc 1nc"inatA mer)e "a $a"e %atorit( constr#c'iei sa"e 4i 1ns#4irii "oc#"#iA 4i n# se opre4te 1nainte %e a a2#n)e pe #n "oc 4esA tot a4a 4i eDisten!ele' mişcate de o sin0ur porunc ' str (at "n chip e0al crea!ia' supus naşterii şi pieirii' şi p strea% p&n la sf&rşit continuarea speciilor' prin asem narea celor ce alc tuiesc specia. Acest "#cr# $rea s(-" sp#n( Script#ra prin c#$inte"e [%#p( e"\.

(i a(a mai departe' p nă la nivelul cristalelor individuale"5 Br" Ro%erto Iallarini' )n/iner de 6tiinţa :aterialelor la Lniversitatea 1ase Pestern Reserve' a studiat duritatea scoicilor" 0l a arătat că felul !n care sunt ele alcătuite face dificilă propa/area unei fisuri !n !ntrea/a structură" ."ica'iaA este �#na %intre capo%opere"e in)inere4ti a"e nat#rii�/.un milimetru � n"tr") /rosime" Ln număr enorm de minerale cresc astfel a$un/ nd la o /rosime de c ţiva milimetri" 1ristalul are o structură zi/za/ată si este compus din trei straturi' formate !n parte din ti$e de ara$onit' o varietate de car%onat de calciu (1a1><1)' ţinute !mpreună printr. 5uper-carapacele Konathan *arfati (traducere de +a#" Cocei) +resti)ioasa p#. Aceast( carapaceA sp#ne p#.stfel' cu toate că ara/onitul este foarte fra/il' arhitectura scoicii reprezintă �una dintre cele mai rezistente compozite din elemente fra/ile cunoscute omului�" În fapt' ea este de <8 de ori mai �tare� (i de cca" 1"888 de ori mai dură (mai rezistentă la fracturare) dec t mineralul pur"< 1+7 .cest strat are doar un micron (a mia parte dintr.it(Y *coica !(i dezvoltă carapacea depun nd iniţial un strat e&terior numit periostracum' care se constituie !n mediul de cre(tere a unor minuscule cristale alun/ite' a(ezate !n un/hiuri drepte faţă de mem%rană" ."ica'ie 4tiin'i ic( +ature se min#nea8( 1n a'a carapacei scoicii )i)antice.�S# "et#" nec#$&nt(toare"or n# s-a ar(tat iin% asc#ns 1n p(m&ntA ci a "#at iin'( o %ata c# tr#p#" "orA "a por#nca _i%itor#"#i� *Omi"ia a I^-a "a ?e-aemeronA III.un �clei proteic�" . Ce o aceA %eciA at&t %e %eose.ceasta face ca o scoică să ai%ă !n structura sa CCF minerale (i 1F proteine" 9i$ele din fiecare strat se aliniază la C8j faţă de cele din stratul vecin" :ai mult' fiecare ti$ă este compusă din alte ti$e' mai mici .

1++ ."H"' *tructural %asis for the fracture tou/hness of the shell of the conch *trom%us /i/as' #ature 487(+-C8)=18<+�1848' 5C Kune 5888" *ursa articolului= 1reation 5-(<)=1C Kune 5887 "n la/orator italian a clonat 67 porci RRR"%%c"co"uD Cercet torii italieni care au reali%at clonarea primului cal au anun!at naşterea a 4> purceluşi clona!i.%ia atunci c nd vor afla cum /enele �pro/ramează� acest proces' vor fi !nvăţat !ncă o lecţie de la ?ro/ramator" Referinţe 1" BaR' R"' .E zile' scoica !ncepe construcţia structurii uimitor de dure' formată din cristale alun/ite' !n straturi !ncruci(ate" ?rocesul de reparare necesită o fină coordonare !ntre straturile or/anice (i cele minerale" Br" *u (i cole/ii săi speră că cercetarea lor va dezvălui modul !n care omul ar putea (i el construi materiale at t de dure" 9otu(i' savanţii nu au aflat !ncă !n ce mod este controlat acest proces la nivel molecular" .Pei' a arătat felul !n care scoica !(i repară /ăurile" În 54 de ore' ea poate acoperi rana cu o mem%rană transparentă' !n care depozitează apoi mici cristale de ara/onit' form nd multe straturi fine" Bupă circa +.:ai mult' cochilia vie face ceva ce nici un material creat de om nu poate � se repară sin/urăM 1ole/ul doctorului Iallarini' dr" *u `iao.ive a shell a %reaD' #ature 45-(+C-+)=+C1' 1C Qe%ruary 5884" 5" Iallarini' R"' 1racDin/ the conch conundrum= tou/h ceramics at the seashore' Bistin/uished 3ecture *eries' 1ornell Lniversity' 11 Qe%ruary 588<2 " <" Wueen conch shell su//ests neR structure for ceramics' ' <8 Kune 58882 %ased on @amat' *"' *u' `"' Iallarini' R" and Heuer' .

a născut la acela(i la%orator !n vara anului 588<" 9ot aici au fost produse (i clone de vaci" 1el mai recent e&periment a fost derulat ca parte a proiectului Lniunii 0uropene de a studia celulele stem la animalele clonate" 1elulele stem sunt celulele HconducătoareH ale corpului' av nd a%ilitatea de a se transforma !n multe tipuri diferite de ţesut adult" >amenii de (tiinţă sunt interesaţi de folosirea porcului ca model !n cercetarea transplanturilor' deoarece acesta este apropiat de om !n termenii anatomiei (i fiziolo/iei" Proiectul '5tiinta si reli#ie in 8omania' RRR"cronicaromana"ro Romanii a# trait 9: %e ani mo%e"ati %e o menta"itate care e-c"#%ea cate)oric re"i)ia %in $iata om#"#i si acea acest "#cr# ape"an% "a #n st# os instr#mentar stiinti ic. +e 1+- .nimalele s..alli a declarat că porcii ar putea fi de a$utor !n !nţele/erea mecanismului transplanturilor de or/ane de la animale la om" >amenii de (tiinţă au clonat p nă acum oi' (oareci' vite' ţapi' iepuri' pisici' porci' cat ri (i c ini" ?rimul cal clonat � o iapă Halflin/er %otezată ?rometea � s.au născut cu c teva săptăm ni !n urmă la 3a%oratorul de 9ehnolo/ie Reproductivă din 1remona" 1ercetătorul (ef ?rof" 1esare .

si dorinta de a e&plora relatia dintre domeniile specifice fiecareia dintre ele" ?entru ca intentiile de mai sus sa nu ramana intr.au implicat in pu%licarea de articole dedicate chestiunii in cauza' or/anizarea de simpozioane si conferinte specifice' uneori ca sectiuni in cadrul unor astfel de manifestari cu un caracter mai lar/" )nteresul pentru investi/area raporturilor dintre stiinta si reli/ie a fost receptat si din punct de comercial de catre o serie de edituri de presti/iu' care au consacrat temei respective cateva titluri sau chiar colectii' ce s.cest nou curent tre%uie sa fie receptiv fata de provocarile stiintei" )n ultimii ani' dupa pra%usirea comunismului' societatea romaneasca a fost martora unei deschideri' initial timide' atat din partea comunitatii stiintifice' cat si din partea mem%rilor inaltului cler al Iisericii >rtodo&e Romane � am%ele parti manifestandu. Romania este un important nucleu ecumenic" 1a nicaieri' aici' la portile >rientului' se intrepatrund si coe&ista toate reli/iile 9errei' romanii' primordial ortodocsi' fiind recunoscuti pentru toleranta lor" :ai mult' in Romania' ca in toti Ialcanii' poate ca o reactie fata de comunism' receptat la un moment dat ca o ideolo/ie antiromaneasca' desacralizarea a fost mai lenta= romanul este mai deschis fata de reli/ie decat un occidental' care a fost supus desacralizarii de la Renastere incoace" Bupa Revolutia anti.o)at contin#t stiinti ic.%e a"ta parteA e%#catia "orA %e masaA so"i%aA era #n%amentata pe #n .un stadiu pur declarativ' o serie de persoane tentate de strapun/erea acestei interfete fundamentale s.comunista au aparut foarte multe facultati de 9eolo/ie' er/o vor fi foarte multi preoti" . !e aceeaA ac#mA #n %ia"o) Stiinta-Re"i)ieA onestA .au impus ulterior printre preferintele 1+E .cestia vor influenta viata si comportamentul credinciosilor' deci este necesar ca viitorii preoti sa ai%a si o minima cultura stiintifica" )n plus' sunt semne ca lim%a$ul teolo/ic s.ine in ormat si %eschis catre "o)ica interioara a Re"i)iei si spre rea"itati"e StiinteiA "e-ar p#tea rease8a pe aman%o#a "a "oc#" "or in $iata om#"#i.a modificat' se incearca acum mai de/ra%a o dez%atere a pro%lemelor specifice reli/iei' decat un ton apodictic si fara reactie" .

pu%licului cititor" .au %ucurat emisiunile de radio si televiziune' care nu au a%ordat decat mar/inal si accidental relatia dintre stiinta si spiritualitate sau pe cea dintre reli/ie si ultimele pro/rese tehnico.a inscris in cadrul pro/ramului H*cience and the *piritual Wuest ))H al 1entrului pentru 9eolo/ie si *tiinte #aturale de la IerDeley' 1alifornia" Ieneficiind de o importanta participare internationala' precum si de reunirea e&ceptionala a celor mai interesante personalitati din tara' evenimentul s.1CC5' toata lumea atrasa de su%iect a reusit sa ai%a acces' in lim%a romana' la scrierile fundamentale ale unor *tephane 3upasco' Bavid Iohm sau )mre 9oth' pentru a nu mentiona decat cateva nume mai populare""" Be un mai mic succes' in termeni de penetrare pe piata' s.cademia Romana' cu spri$inul Qundatiei Kohn 9empleton si a Lniversitatii )nter.disciplinare din ?aris � s.cesta este proiectul H*tiinta si reli/ie in RomaniaH' proiect pilot pentru dezvoltarea dialo/ului dintre stiinta si reli/ie in fostele tari comuniste" ?roiectul este sustinut de Qundatia Kohn 9empleton' are o durata de 1E luni si este implementat de .nta/onism sau complementaritateH" 1olocviul � or/anizat de catre 1omisia #ationala L#0*1> a Romaniei si .stiintifice" Be asemenea' cadrul institutional a reactionat lent' neadaptandu.se apetentei pentru e&plorarea acestui fecund o%iect de studiu" Be aceea' poate pentru a forta putin desfasurarea evenimentelor' urmatoarea etapa a constat' firesc' in or/anizarea la Iucuresti a unui colocviu international cu titlul= H*tiinta si reli/ie" .cademia Romana' 1+C .stfel' inca din 1CC8.a dorit a fi un impuls declansator al unei suite de alte manifestari similare" Be altfel' revista *tiinta si tehnica a raspuns acestei intentii' initiind' dupa un numar special dedicat stiintei si reli/iei' un amplu serial ce incearca familiarizarea cititorilor sai cu cele mai uzuale concepte si idei utilizate in aceasta dez%atere' precum si cu cercetarile si opiniile momentului sau cu personalitatile in vo/a si calendarul manifestarilor viitoare" Bar pentru continuarea rationala si coerenta a acestui /en de demersuri' in noua etapa ce ni se deschide' avem nevoie de un cadru de actiune mai strict' precum si de /estionarea institutionalizata a unui anumit tip de astfel de masuri or/anizatorice" .

rta" 1omisia #ationala a Romaniei pentru L#0*1> incura$eaza si spri$ina institutionalizarea dialo/ului dintre stiinta si spiritualitate si or/anizeaza de mai %ine de doi ani o suita de manifestari in aceasta arie de activitati" 0lementele de %aza ale strate/iei de actiune a L#0*1> � educatia pentru toti' com%aterea saraciei si eradicarea saraciei a%solute' promovarea eticii in dezvoltarea tehnolo/ica si in acelasi timp $ustitia sociala � aduc ?roiectul H*tiinta si reli/ia ortodo&aH propus de Romania Qundatiei 9empleton la nivelul unui demers esential pentru atin/erea o%iectivelor amintite" 0lementele concrete ale ?roiectului H*tiinta si reli/ia ortodo&aH � cum sunt= crearea de centre de documentare' producerea si distri%uirea de carti' 1B.#apoca' Lniversitatea H*piru HaretH din Iucuresti' 1ole/iul H#oua 0uropaH' Qundatiile *ocrate si #ationala pentru *tiinta si .Lniversitatea )nterdisciplinara din ?aris si 1entrul )nternational pentru 1ercetari 9ransdisciplinare" 1eilalti parteneri romani ai proiectului sunt 1omisia #ationala a Romaniei pentru L#0*1>' )nstitutul .uri' pu%licatii periodice' seminarii nationale si internationale' premii pentru studenti' pentru tinerii cercetatori' pentru oamenii de stiinta si pentru teolo/i' crearea unei catedre de stiinta si reli/ie la o universitate particulara si nu in ultimul rand crearea unui sistem de promovare in mass.stronomic al .cademiei Romane' Iiserica >rtodo&a' Lniversitatile de stat din Iucuresti' 1raiova si 1lu$.rta" ?roiectul cuprinde conceperea si sustinerea unor cursuri si lectorate de *tiinta si Reli/ie in universitati din Romania' pu%licarea unor lucrari stiintifice si de popularizare care sa acopere tematica data' realizarea unor studii si cercetari de catre doua /rupe interdisciplinare care isi vor promova rezultatele in cadrul unui seminar national cu participare internationala' invitarea unor personalitati internationale pentru a conferentia in Romania pe tema acestui dialo/ si crearea unui centru de documentare pilot in cadrul Qundatiei #ationale pentru *tiinta si .media a dialo/ului dintre stiinta si reli/ia ortodo&a � propun proiectul cu fermitate ca un 1-8 .

un la%orator test pentru fostele tari comuniste si pentru capacitatea lor de a se adapta unei noi ordini sociale" 1-1 .element important in constructia sistemului democratic in era postcomunista" *e creaza in acest mod o noua viziune sociala locala' proiectul constituindu.se astfel si intr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful