Tema jocului intr-un text liric arghezian Prefata Joaca inseamna atat distractie copilareasca, activitate distractiva, amuzament

dar si competitie. Jocul nu este doar un mod de existenţă (joaca animalelor, a copiilor şi a adulţilor, jocul de îndemânare, de putere, de inteligenţă şi de noroc, reprezentaţiile şi spectacolele), ci şi, în bună măsură, o temă culturală şi literară. criitorii s!au lasat "ascinati de universul marunt pentru a sublinia ca esentele cele mari ale vietii exista si aici, de cele mai multe ori mai adevarate si mai convingatoare. #in punct de vedere istoric, radacinile jocului se pierd in negura timpului. $ema jocului a "ost tratată atât în texte "icţionale, cât şi non"icţionale. %n opinia lui Jo&an 'uizinga, (jocul este o acţiune sau o activitate e"ectuată de bunăvoie înlăuntrul anumitor limite stabilite, de timp şi de spaţiu, şi după reguli acceptate de bunăvoie, dar absolut obligatorii, având scopul în sine însăşi şi "iind însoţită de un sentiment de încordare şi de bucurie, şi de ideea că este altfel decât viaţa obişnuită. ()) Jocul este mai vec&i decât cultura*. +oger ,aillois realizează o grupare a jocurilor în patru clase, identi"icând două principii ale acestuia- pe de o parte (.aidia* se re"era la o oarecare "antezie necontrolată, un principiu comun de divertisment, lipsa regulilor şi a constrângerilor/ la extremitatea opusă se situează (0udus*, care presupune disciplina, supunerea în "aţa unor convenţii, a unor imperative. 1st"el, nu se pot opune jocurile de cărţi celor de îndemânare. $rebuie să se ţină seama de atmos"era jocului şi de natura participanţilor, de modul în care ei sunt angrenaţi în joc. 2n joc poate mobiliza mai multe energii sau calităţi. Jocurile pot deveni, ast"el, 1345 (competiţie), 1061 (noroc), 7%7%,+8 (simulacru) şi %0%59 (vertij). 0iteratura însăşi este un joc al timpului şi al spaţiului, al epocilor şi al modelor. .oezia e un joc de cuvinte care creează un spaţiu imaginar de o complexitate "ascinantă. criitorii din toate timpurile scriu opere cu aceasta tema. %ata cele trei atitudini ce se disting in versurile din poezia :$rei "ete:, de 0ucian ;laga Copilul râde: "Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul " Tân!rul cânt!: ""ocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea " #!trânul tace: "$ubirea şi jocul meu e-nţelepciunea " Jocul are o importanta esentiala in evolutia omului. ,onditia umana este privita prin trei perspectivecea a copilului, a tanarului si a batranului ca pe o combinatie a trei "actori, de egala importanta%ubirea, Jocul si %ntelepciunea. 1semeni "iintelor vii, jocul evolueaza- din jocul simplu, inocent, dezinteresat, ia nastere jocul sentimental, cu un scop bine de"init. #esi cunoscut prin lirica existentiala, in care eul liric se a"la intr!o permanenta cautare, dominat de stari de spirit contradictorii, $udor 1rg&ezi este unul dintre autorii care au valori"icat tema jocului în creaţiile lui "icţionale. 5u se poate trece neobservată o mărturisire arg&eziană din <=>?($oată viaţa am avut idealul să "ac o "abrică de jucării şi, lipsindu!mi instalaţiile, m!am jucat cu ceea ce era mai ie"tin şi mai gratuit în lumea civilizată, cu materialul vagabond al cuvintelor date.* 1rg&ezi, în articolul Ars poetica. Scrisori unei fetiţe, îşi prezintă propria poezie ca pe un exerciţiu ludic, mărturisind- %&-am f!cut altce'a nimic( m-am jucat)* ,reaţia, existenţa, dragostea, moartea, poezia sunt pentru poet ipostazele unui joc cosmic, pe care îl joacă, om sau #umnezeu, cu inocenţă şi naivitate. ,a sa poata copilari, sa poata accede la dimensiunea ludica a vietii, 1rg&ezi recurge adesea la parodie. #aca pentru intrebarile din poezia "ilozo"ica sau sociala poetul isi "aurea slova, pentru universul boabei si a "aramei ii sunt su"iciente materialele artizanului la care adauga inocenta copilului care se joaca si care <

intelectuală. talent. ă minţim. iesind repede din competitieB4c&ii ni s!au cam înc&is.ine poate scri mai iute ti&uri vreo câteva sute. pune!o leaca.bece) %n"antilismul apare "recvent ca motiv liric la 1rg&ezi. despre raportul dintre cititor si creatie. poezia se structurează pe baza a două dominante.am apucat( . (totul. 1st"el. . 1rta poetica este un text liric în care autorul îsi exprima prin mijloace artistice speci"ice conceptia despre arta. în prima parte întâlnim actul creaţiei ce presupune imaginaţie.!-l ia cu mâna mai uşor copiii. $otodata. Jocul implica mai multi parteneri. #in B. copierea. publicata în Cartea cu jucarii (<=A<).ersonajele poeziei. deci lui îi revine şi mărul creţesc. $itlul poeziei este construit din substantivul Bpre"aţă* şi poate avea semni"icaţia de Bcuvânt introductiv*. Ei ne!am aşternut pe scris. . @ace oameni si lumina #in putin scuipat si tina. din generozitate şi nevrând > . pe înserat.%-arele . #e "apt.relaţia poet-familie-creaţie şi relaţia autor-cititor. 1rg&ezi pune în discutie si raportul dintre . oc&ii li se înc&id şi mâinile le amorţesc. ivite în cele mai surprinzătoare contexte. în Prefaţa la Ţara piticilor. pentru ca poetul de"ineste una din temele creatiei sale!jocul. i dintr!un aluat mai lung coate luna ca din strung* +.care scrie mai iute şi mai bine o poezioară primeşte un măr creţesc (lipsa interesului material in actul creatiei) BEi "ăcurăm şi!o prinsoare. poetul propune. se copilăreşte* (Drumul cu poveşti). măicuţa şi cei doi copii "ac o prinsoare. presupunând de cele mai multe ori ludicul. pe care. .a mintim( .opilărirea implică.rima idee se evidentiaza încă de la începutBCntr!o zi.* .tie!atat. mai degrabă.numai sa "aca %a oleaca. ieşirea din (dogmă* prin (copilărire*. tenacitate şi c&iar competiţie.* 1şadar. 7âna ne!a cam amorţit Ei!a ieşit ce a ieşit.e face din ce /n ce mai mic( 0 Pân! la tipicul mic al juc!riii( 0 Ca . despre poet.).e Btovarăşii de coate* (aşa cum îi numeşte poetul) îi cuprinde toropeala. tătuţu. etc. convenţiile ei (dimensiuni reduse. dintr!o dată. aşadar. poate "i considerata o arta poetica pentru volumul din care "ace parte.rinsoarea este câştigată de poet. să povestim . perseverenţă. 6ste o atitudine. #oi părinţi şi doi copii.e să veziD 5e!am apucat. inspiraţie. o pre"ata poetica de autor.e!am ştiut şi ce nu ştim.criitor-carte-cititor si de"ineste liric si în mod original actul creatiei .oezia Prefata.* . ignorarea constrângerilor. 1rg&ezi priveşte jocul ca eliberare de constrângeri/ omului matur "iindu!i aproape imposibilă această eliberare.a po'e.* . poetul indicând şi sensul în care se petrece "enomenul. . adoptate de 1rg&ezi candid şi cu umor. .tim/ evidenta este si tenta epica prin care se re"ace scenariul jocului. marcile subietivitatii regasindu!se la nivelul verbelor. lucru dovedit şi de marea "recvenţă a re"eririlor la actul de a scrie. gratuitatea gesturilor.artea cu jucării*.

7ulte altele povesti. #omnule si prinsoare. sinceră şi "ăcută cu modestie. 1na . denumindu!se anal"abet . . A . inocenta. îl taie în patru şi îl împarte cu ceilalţiBEi din toate. +elaţia autor!cititor este atât de strânsă. care citesti. . nede"ormate de nelinistile maturitatii. sa uite regulile si sa revina la vârsta copilariei. . . pentru ca mai apoi să!l numească B#omnule . 1sadar.on"orm teoriei lui. $udor 1rg&ezi nu e singurul poet care s!a lasat "ascinat de universul marunt. talent#omnule. . ca un joc.on"rate*. revenirea ! prin creatia artistica la copilarie înseamna o regasire a inocentei. jucarii. 5!o sa!ti placa.entru ca cititorul sa înteleaga sensul creatiei literare. 1m avut un s"ert de măr. ca si actul creatiei de alt"el. cu cartea dezvatata. 6l considera ca jocul ar trebui sa existe in viata "iecarui adult. mereu in stare sa se regenereze. iar adresarea este directă. $rebuie amintiti si 6mil 3arleanu. a boabei si a "aramei. Cntre cei doi!autor şi cititor! se interpune scriitorul. tovarasii de coate. 7ai "rumoase si mai scrise. pare!mi!se.and oboseste din pricina poeziilor "ilozo"ice. Poetul se retrage in lumea pura. 1utorul "ace un indemn de intoarcere la varsta copilariei. Gersurile contin atat lexeme din campul semantic al creatiei cat si al copilariei -sti&. 5u ma osândi. sa "ie complet liber si sa ia totul de la capat.u care te!am învatat. in ciuda problemelor existentiale. 3eorge $oparceanu. 7ergi nitel de!a busile. încât eul liric se con"esează. . într!adevăr. poetul doreste ca poezia sa "ie una accesibila si simpla. $oti acesti scriitori intretin atmos"era de gingasie. %n aceasta poezie se "ace re"erire la cuvant ca la o jucarie simpla cu care te poti juca. prospetime si delicatete din viata poetului si cititorului. $e!ai deprins cu sti& bogat. @a!te mic.să!şi jignească tovarăşii.artea mea. carte.entru $udor 1rg&ezi. copii si jucarii. . vrea nu vrea. sa reînvete scrisul si cititul dupa alt tipar si complet eliberat de orice constrângere. el îl s"atuieste pe cititor sa renunte la prejudecati.rin "olosirea cuvintelor simple. Cmpărţind un măr creţesc/* ecvenţa următoare de"ineşte relaţia autor!cititor. !a ales povestea mea. ca mai apoi să!l s"ătuiască sa redevina copil. cu B#omnule*. etc.!am cazut în saracie. etc. intre vietuitoare. imaginatie.oetul vrea sa sc&imbe legea prin care o poezie apreciata este o poezie complicata. ()). cu multe "iguri de stil/ el vrea ca versurile sa "ie întelese de toti cititorii. trebuie sa aiba aceleasi calitati ca si creatorul!sensibilitate. 2ita regula o data i. 1rtistul renunta la treapta înalta pe care se a"la si urmeaza sa redevina copil.landiana. de la cei mici la cei mari. pentru a resimti bucuriile ei6 nevoie sa!ti explic6sti prea mare. vai mieF . Jocul este o metoda simpla de relaxare si de detasare. actul cititului trebuie sa "ie un joc. 1utorul se adresează direct cititorului.

) fără finalitate practică. simbolismul. gratuit. compoziție. realismul. (p. "iguri de stil. în general.L LÚDIC. (< fr. romantismul. 1) Caracter infantil. ext.1jutoare1rta poetică (din latină ar. expresionismul. te&nica literaturii K cu abordări dinspre genuri sau specii literare. dadaismul. glumeț. paradoxismul etc. dinspre prozodie. specific jocului. stilistică K. ludique) INFANTILÍSM n. parnasianismul. speci"ic esteticii ce desemnează un ansamblu de norme sau reguli privind (naștereaB sau ("acereaB poeziei.clasicismul. suprarealismul. !) "tare a celui adult care se caracteri#ea#ă prin manifestarea unor trăsături specifice copilăriei. în "uncție de doctrinele și dogmele curentelor înregistrate în plan diacronic. poetica/ "ranceză lHart poItiJue) ori poetica este un concept cu normativ caracter. $<fr. sprințar. ori. ) Comportament infantil. -Ă adj. infantilisme M . referitor la joc.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful