TENDINŢE ACTUALE ÎN PSIHOLOGIA CLINICĂ ŞI MEDICALĂ

1

Bad health habits and lifestyle choices are among Alzheimer's causes
GENERALITATI

Rezumat La un secol după diagnosticarea primului pacient cu boala Alzheimer, această lucrare doreşte să realizeze o practică trecere in revistă a cunoştinţelor acumulate in ultimii ani de cercetare clinică şi experimentală în acest domeniu. Sunt descrise principalele mecanisme patogenetice, precum şi principalele strategii de tratament, împreună cu principiile terapeutice ce duc la rezultate. Avantajele şi dezavantajele sunt cu atenţie puse în balanţă pentru a ace posibilă trecerea rapidă, şi în acelaşi timp completă, către o mai bună înţelegere a acestei orme oarte problematice de demenţă. Abstract !ne centur" a ter the irst patient #as diagnosed #ith Alzheimer$s disease this paper #ants to ma%e a ver" practical revie# o the %no#ledge accumulated in the last "ears o clinical and experimental research in this ield. &he main pathogenetical mechanisms are described as #ell as the main treatment strategies together #ith the therapeutic principles guiding to results. Advantages and disadvantages are care ull" put in balance to ma%e possible a 'uic% and "et comprehensible and complete pass to#ards a better understanding o this extremel" problematic orm o dementia.
A trecut un secol de când Alois Alzheimer a diagnosticat prima persoană cu o boală ce continuă să ridice probleme serioase medicinei. Faptul că pacienta dr. Alzheimer a dezvoltat o formă combinată de boală Alzheimer şi Parkinson a constituit o predicţie a constatării ulterioare că boala Alzheimer face parte dintr un spectru de boli neurodegenerative cu multe forme intermediare şi combinate. !tatisticile actuale atribuie

"

Principalele mecanisme implicate . Aceasta boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la persoanele in varsta. 4oala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei ce apare la persoanele in varsta. Alti factori de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer sunt# # istoricul familial de Alzheimer0 in special daca boala a aparut la rudele de gradul 7 + .n boala Alzheimer un eveniment patogenetic precoce este reprezentat de pierderea sinaptică . Pierderea sinaptică duce la pierdere neuronală cu astroglioză şi microglioză reactive0 apariţia plăcilor de amiloid şi a depozitelor neurofibrilare fiind un eveniment ulterior. FACTORI DE RISC 6arsta inaintata este factorul de risc cel mai important.n patogeneza bolii sunt# deficitele de plierea ale proteinelor e/citoto/icitatea inflamaţia procesele apoptotic like 4oala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza memoria0 inteligenta0 capacitatea de 5udecata0 limba5ul si comportamentul. Persoanele apropiate0 de obicei membrii familiei observa modificarile la inceput0 desi aceste modificari pot fi sesizate si de bolnavi. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportamnet0 de personalitate0 pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice.&' demenţe de alte cauze 1%&. !tudii imunohistochimice şi ultrastructurale au indicat faptul că . 3e asemenea pierderea sinaptică se corelează semnificativ cu deficitul cognitiv.n cazul modelelor e/perimentale.următoarele valori# boală Alzheimer $%&' boală Parkinson cu corpi (e)* "+&' demenţă vasculară . Pierderea sinaptică se corelează cu nivelele de A12" dar nu şi cu plăcile de amiloid. Această pierdere precoce a sinapselor după acest pattern anatomic a fost observată şi . -orfopatologic frapează gradul important de atrofie cerebrală comparativ cu persoanele sănătoase.n hipocamp urmat de corte/ul frontal0 temporal0 cingulat şi parietal.

nivele crescute in sange de homocisteina. Alzheimer. . fumatul. .nii cercetatori sustin ca nivelele crescute de homocisteina s ar asocia si cu un risc crescut de boala Alzheimer. Au mai fost formulate cateva teorii cu privire la cresterea riscului de a dezvolta boala . !ansele de a dezvolta boala sunt crescute in cazul in care leziunea este severa si la pacientii cu istoric familial de boala Alzheimer . :/ista probe care sustin ca o lovitura in regiunea cefalica 8la cap9 urmata de pierdera constientei0 poate creste riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer mai tarziu. =omocisteina este un aminoacid prezent in mod obisnuit in cantitati mici in sange. terapia hormonala de substitutie. . lovituri ale regiunii cefalice. 0 prezenta genei pentru apolipoproteina : 20 in special la persoanele din rasa alba sau . .8mama0 tata0 frati9 si a aparut la mai multi membrii ai familiei0 asiatici0 creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer0 sindromul 3o)n0 o boala genetica ce determina retard mental0 diabetul0 o boala ce se insoteste de glicemie crescuta . Aceste nivele crecute de homocisteina sunt cauzate de nivelul scazut in sange al vitaminei 41" si acidului folic.nii cercetatori au sugerat ca fumatul ar creste riscul de a dezvolta dementa si . Aceste teorii includ urmatorii factori# boala Alzheimer0 dar aceste presupuneri nu au fost confirmate .n studiu recent a demonstrat ca riscul de a dezvolta dementa0 inclusiv boala Alzheimer este crescut la femeile de peste $< de ani care sunt sub terapie substitutiva cu estrogeni si progesteron. 2 . >ivelele crescute ale acestui aminoacid se insotesc de risc crescut de boala cardiaca. :/punerea zilnica la aluminiu provenit din oale0 cani de aluminiu0 deodoranti cu aluminiu nu s a demonstrat ca ar creste riscul de a dezvolta boala Alzheimer. ?ateva din deteriorarile produse la nivelul anumitor zone ale creierului sunt legate de pierderea de mesageri chimici ai neuronilor 8neurotransmitatori9 in principal acetilcolina0 ce permit neuronilor sa functioneze normal . CAUZE >u se cunoaste cu siguranta cauza ce provoaca boala Alzeimer0 dar ese posibil sa e/iste mai multe cauze.

. Anumite studii au sugerat ca zincul si aluminiul ar avea un rol in declansarea bolii0 dar . acestea nu au fost sustinute prin dovezi care sa sustina aceste teorii. 7n fazele incipiente ale bolii persoana se poate comporta normal in societate. . Anumite episoade de pierdere a memoriei pe termen scurt la persoanele in varsta de $% . -ulte persoane in varsta se ingri5oreaza atunci cand apar pierderile de memorie. -embrii familiei si prietenii apropiati observa primii manifestarile bolii. >u se stie cu siguranta cauza acestor modificari0 dar se fac cercetari pentru a se determina aceasta cauza. . . . 3esi ma5oritatea pacientilor cu boala Alzeimer nu au in istoricul familial aceasta boala0 riscul de a face aceasta boala este mai mare in cazul persoanelor ce au un membru al familiei bolnav de Alzheimer. . . 7n cazul in care apar pierderi de memorie este indicat consultul unui medic specialist. :/emple de pierdere normala de memorie includ uitarea# unor parti din anumite e/periente locului unde este parcata masina evenimentelor din trecutul indepartat numelui unei persoane0 dar care revine in minte mai tarziu locului unde s au pus anumite obiecte0 de e/emplu cheile de la masina :/emple ale pierderii memoriei cauzata de boala Alzheimer includ uitarea # unei e/periente in totalitate interpretarii ceasului sau condusul masinii evenimentelor recente0 de genul uitarea faptului ca a lasat aragazul deschis unei persoane in totalitate . 4oala Alzheimer se insoteste de asemenea0 de modificari de comportament0 de gandire sau de personalitate. SIMPTOME Pierderea memoriei este de cele mai multe ori prima manifestare a bolii Alzheimer. . !emnele de dementa ca dificultatile de gandire sau amintire a anumitor lucruri sau < . . . .% de ani este un lucru obisnuit0 dar numai unii dintre acestia cu pierderi usoare de memorie vor dezvolta boala Alzheimer. .

probleme in activitatile cotidiene0 trebuie sa indemne persoana spre consultul unui specialist. Acestea sunt# telefon dificultati in indeplinirea indatoririlor0 ca prepararea unei mese tulburari de limba50 uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobisnuite dezorientare temporo spatiala0 uitarea adresei tulburari de 5udecata0 ca imbracarea cu haine nepotrivite pentru vremea respectiva probleme cu gandirea abstracta0 ca imposibilitatea de interpretare a numerelor punerea anumitor obiecte in locuri neobisnuite0 de e/emplu fierul de calcat in frigider sau ceasul in bolul de zahar apoi la furie aparent fara motiv membru al familiei si refuzarea efectuarii activitatilor zilnice obisnuite. !imptomele variaza pe masura ce boala progreseaza. Asociatia pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat 1% semne de avertizare pentru boala . . sustinerea cu fermitate a unor credinte false0 cum ca cineva fura de la o persoana $ . . . Alzheimer. . modificari ale personalitatii0 de la confuzie0 suspiciune0 teama la dependenta de un . !imptome ce pot fi prezente0 dar nu sunt intotdeauna prezente# 8deziluzii9 senzatii ca aude sau vede lucruri care nu sunt reale 8halucinatii9 lipsa de interes pentru activitatile incon5uratoare sau separarea de prieteni si familie activitati repetate fara un scop anume0 ca inchisul sau deschisul unei posete0 impachetatul si despachetatul hainelor0 repetarea unor intrebari agresiune fizica sau verbala imposibilitatea de a controla anumite impulsuri0 ce pot duce la actiuni nepotrivite boala Alzheimer de obicei nu afecteaza capacitatea motorie fina 8de e/emplu abilitatea de a inchide si a deschide nasturii sau utilizarea ustensilelor9 sau simtul tactil. . lipsa initiativei manifestata prin somnolenta continua0 vizionarea la televizor toata ziua . . pierderi de memorie0 ca uitarea informatiilor memorate recent0 nume sau numere de tulburari ale dispozitiei0 ca modificari rapide a le starii de spirit de la calm la plans si .

@ persoana care are simptome motorii slabiciune musculara la nivelul mainilor sau tremuraturi ale mainilor9 sau simptome senzoriale 8senzatie de amorteala9 probabil au alta afectiune decat boala Alzheimer. . 4oala Alzheimer progreseaza in timp0 dar rapiditatea cu care progreseaza depinde de la o persoana la alta. Acestea includ nivele scazute de acetilcolina in anumite zone cerebrale # . (a inceput boala se manifesta prin pierderi minore ale memoriei si progreseaza pana la probleme mentale si functionale severe si chiar . >u se cunoaste cauza pentru care aceste modificari apar la unele persoane si la altele nu apar. Placile senile si aceste noduri neurofibrilare se observa de obicei la autopsie. dementa. . MECANISM FIZIOPATOLOGIC ?ercetatorii au descoperit cateva modificari ce au loc la nivelul creierului persoanelor cu Alzheimer. . placi senile0 ce sunt formate din aglomerari de celule nervoase anormale ce incon5oara depozite de amiloid 8proteine anormale9 si noduri neurofibrilare0 gramezi de material ce intrerup structura normala a celulei nervoase. . . Alte persoane pierd capacitatea de a efectua activitatile zilnice precoce in timpul bolii. . 4oala Parkinson sau scleroza in placi se pot manifesta prin simptome motorii alaturi de . . !imptomele se accentueaza progresiv. . . Alte boli cu simptome asemanatoare bolii Alzheimer sunt# alte tipuri de dementa0 ca dementa provocata de infarcte multiple dementa insotita de malnutritie boli ale glandei tiroide0 ca hipertiroidia sau hipotiroidia depresia tulburarile vizuale sau auditive. Aceste modificari de la nivelul creierului pot provoca pierderile de memorie si celelalte simptome ale bolii Alzheimer.nele persoane pot avea manifestari minime pana in fazele tardive ale bolii.

. . .moarte. A . . :ste dificil de precizat cat dureaza fiecare faza. . @ persoana traieste in medie A 1% ani dupa aparitia simptomelor. . . Faza intermediara 7n faza intermediara a bolii Alzheimer bolnavul manifesta# probleme in recunoasterea familiei si prietenilor neliniste in special dupa amiaza si seara probleme de citire0 scriere si interpretarea numerelor probleme de gandire si de logica ce a uitat greutati in a se imbraca singur tulburari de dispoziie0 se supara cu usurinta si devine ostil si nedispus la cooperare credinte false 8deziluzii90 suspiciuni 8paranoia9 si agitatie necesita ingri5ire permanenta pierde orientarea temporala Faza tardiva . . imposibilitatea de a gasi anumite cuvinte sau inventeaza povesti pentru a substitui ceea . . . . Aceste simptome sunt mai evidente de cele mai multe ori atunci cand persoana respectiva . Faza initiala 3e obicei in faza initiala pesoana cu Alzheimer# devine confuza asupra orientarii si se pierde cu usurinta pierde abilitatea de a initia anumite activitati evita situatiile noi si nefamiliare are reactii intarziate si capacitate de memorare incetinita vorbeste mai rar decat in trecut are dificultati in manevrarea banilor si platirea facturilor are tulburari de 5udecata si ia decizii gresite poate avea tulburari de dispozitie si devine deprimat0 iritabil sau nelinistit. . !imptomele sunt impartite de obicei ca cele care apar in faza initiala0 de mi5loc sau tardiva. . se afla intr un loc sau o situatie noua0 nefamiliara. . . .

. CONSULT DE SPECIALITATE 4oala Alzheimer are tendinta de a evolua lent. . . fara a5utor. 7n timpul perioadei tardive a bolii Alzheimer0 bolnavii devin mai predispusi la alte afectiuni. pierd abilitatea de a mesteca sau inghitii devin e/trem de confuze seara si au insomnii nu pot comunica prin cuvinte pierd controlul vezicii urinare sau controlul intestinal 8incontinenta9. . :ste indicat consultul de urgenta cand# . . simptomele de genul scurtarea perioadei de atentie0 tulburarile de memorie sau pierderea memoriei sau alte simptome incep sa interfere cu munca sau viata sociala a persoanei respective sau in cazul in care simptomele pot determina in5urii ale persoanei respective. . !e indica programarea pentru consult atunci cand# deziluziile se instaleaza treptat in decurs de cateva saptamani sau luni .7n faza tardiva0 avansata a bolii Alzheimer0 pacientii# nu si mai amintesc cum sa se spele0 sa se imbrace0 sa mearga la baie sau sa manance ca uita sa mearga . simptomele de genul scurtarea atentiei0 tulburarile de memorie sau halucinatiile se instaleaza destul de rapid0 in interval de ore sau zile se inrautatesc brusc. 7n anumite cazuri pot aparea crize. B . la un bonav cu Alzheimer apare o schimbare brusca de comportament sau simptomele . 7n cazul in care simptome precum confuzia sau alte modificari ale abilitatilor mentale se instaleaza brusc0 in interval de zile sau ore0 problema poate fi delirium tremens0 o boala ce necesita tratament de urgenta. -oartea apare ca o complicatie a pneumoniei datorita imobilizarii la pat. Aceste persoane pot fi nevoite sa stea in pat sau in scaunul cu rotile din cauza . au probleme cu mentinerea echilibrului sau cu mersul si din aceasta cauza cad frecvent.

. !imptomele de genul confuziei si pierderilor de memorie pot sa apara si in sindroamele depresive. -embrul familiei poate da detalii asupra vietii de zi cu zi a pacientului0 memoria acestuia si modificarile de personalitate. -edicul specialist va cauta alte cauze de dementa0 inainte de a pune diagnosticul de boala Alzheimer. Aceste e/aminari presupun actiuni simple pentru verificarea orientarii. 7nvestigatii0 ca tomografia computerizata 8?C9 sau rezonanta magnetica nucleara 8D->9 sunt folosite pentru vizualizarea modificarilor de la nivelul creierului0 ce pot fi legate de memorie si de instalarea bolii Alzheimer. Alte doua investigatii imagistice0 tomografia cu . :ste important sa se elimine diagnosticul de delirium atunci cand simptomele se instaleaza brusc0 deoarece delirium tremens este o afectiune ce necesita terapie de urgenta. . Aceasta poate fi tratata cu succes medicamentos si prin terapie psihologica.MEDICI SPECIALISTI RECOMANDATI -edicul de medicina de familie -edicul internist -edicul de geriatrie -edicul neurolog -edicul psihiatru INVESTIGATII 3iagnosticul de boala Alzheimer se pune dupa eliminarea altor posibile boli. 3e obicei este indicat ca in timpul e/aminarii sa fie prezent si un membru al familiei sau o persoana apropiata pacientului. 4oala Alzheimer este diagnosticata in urma istoricului medical si e/amenului fizic. 1% . 3epresia este relativ frecventa printre persoanele in varsta0 dar este destul de greu de recunoscut. 0 . Aditional se fac e/aminari ale statusului mental si evaluarea starii de sanatate mentala.

emisie de pozitroni 8P:C9 si tomografia cu emisie de foton 8!P:?C9 sunt utile in anumite cazuri0 dar nu sunt efectuate de rutina. Ceste de laborator pot fi efectuate pentru a e/clude alte cauze posibile pentru simptomele pacientului. 3esi sifilisul este o boala din ce in ce mai rara0 se fac teste pentru determinarea lui0 deoarece aceasta este o boala curabila 11 . dozarea electrolitilor si nivelul glicemiei 8sodiu0 potasiu0 creatinina0 glucoza0 calciul9. screeningul pentru sifilis. Cerapia medicamentoasa amelioreaza simptomele la persoanele cu tulburari ale functiei tiroidiene . Acidul folic este necesar in producerea atat a celulelor . 3ementa apare in ultima faza a sifilisului 8sifilisul tertiar9. Ceste de laborator (a un numar mic de pacienti dementa are alte cauze decat boala Alzeimer. :lectrolitii sunt utili in mentinerea balantei fluidelor in organism la un nivel optim si mentinerea functiilor normale 8de e/emplu ritmul cardiac0 contractiile musculare si functionarea neuronilor9 . concentratia vitaminei 41" in sange. Analizele de sange utile pentru a diagnostica aceste afectiuni sunt# . teste functionale tiroidiene. teste functionale hepatice 8A(C0 A!C0 fosfataza alcalina0 bilirubina9 ce diagnosticheaza . 7n cazul in care persoana a avut sifilis cu mult timp in urma si acesta nu a fost tratat corespunzator0 boala poate progresa pana la afectarea comportamentala si pot aparea tulburari ale inteligentei. hemoleucograma0 care evidentiaza numarul si tipul celulelor din sange si a5uta la punerea diagnosticului afectiunile hepatice rosii cat si a celulelor albe din sange din sange si in mentinerea sanatatii sistemului nervos . 6itamina 41" este utila in productia celulelor rosii . Cratarea acestor boli poate produce o incetinire sau o reversibilitate a declinului mental. >ivele anormale ale hormonilor tiroidieni sunt o cauza comuna de simptome ca pierderea memoriei0 confuzie0 letargie si alte simptome de dementa la persoanele in varsta. dozarea acidului folic 8folatilor9. !imptome asemanatoare cu cele din boala Alzheimer pot sa apara in boli insotite de dezechilibru mineral0 boli hepatice0 nivele anormale ale hormonilor tiroidieni0 probleme de nutritie ca deficitele de folati si vitamina 41".

3esi autopsia este singurul mod de a pune cu certitudine diagnosticul de boala Alzheimer0 in fazele initiale ale bolii modificarile pot sa nu fie e/trem de clare pentru a pune diagnosticul. 7nvestigatii imagistice ca tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara 1" . Cestele genetice pentru detectarea genei pentru apolipoproteina : 2 pot deveni utile pe masura ce se vor cunoaste mai multe lucruri despre cauzele genetice ale afectiunii. fiind posibil tratamentul fiecărui nivel de dizabilitate 8Fig. :ste dificil de diagnosticat aceasta boala in stadiile initiale. Cotusi simptomele de declin mental nu trebuiesc ignorate si puse pe seama imbatranirii. 3epistare precoce 7n acest moment nu e/ista screening pentru Alzheimer. Strategiile terapeutice prezente şi viitoare !trategiile terapeutice au evoluat odată cu elucidarea elementelor de etiopatogeneză a bolii şi a substratelor neurobiologice. 7n unele cazuri se efectueaza autopsia cu e/aminarea creierului pentru a evidentia modificarile produse la acest nivel ce pot indica boala Alzheimer. !73A netratata poate cauza simptome ca tulburari de personalitate sau probleme de concentrare.testul de detectare al virusului imunodeficientei umane 8=769. sunt efectuate pentru a e/clude alte cauze atunci cand diagnosticul este nesigur. Aceste teste nu sunt folosite la TRATAMENT 3esi nu e/ista un tratament care sa vindece boala Alzheimer0 e/ista multe mi5loace de a mentine calitatea vietii bolnavului si a mentine starea de activitate a persoanei. . 19. !e poate efectua o electroencefalograma 8::E9 pentru a monitoriza activitatea electrica a creierului in cazul in care in istoricul pacientului sunt fenomene convulsivante. Autopsia este rar necesara0 dar poate fi facuta atunci cand familia doreste sa stie cu siguranta daca a fost sau nu Alzheimer.

mbunătăţirea funcţiei cerebrale fără modificarea progresiei bolii9 modificatoare ale cursului bolii 8intervenţie .ncearcă să .Fig. Principalele strategii trapeutice .n evenimentele patogenetice9 preventive 8vizând apariţia bolii9 Tabe I.n funcţie de modul de acţiune şi de eficacitate .n demenţe.n# simptomatice 8. Analiza strategiilor terapeutice !trategiile terapeutice se clasifică .nlocuiască neurotransmiţătorii deficitari0 noi medicamente sunt dezvoltate pentru a opri depunerea de amiloid 12". !trategii intervenţionale . 1.n demenţe MODIFICATOR AL CURSULUI !OLII de SIMPTOMATIC 7nhibitori acetilcolinesterază PREVENTIV Antio/idanţi 86itamina :0 Eingko 4iloba9 Antiinflammatoare Antihipertensive >eurotrofine şi terapie genică cu >EF Antiglutamatergice 8antagonişti >-3A9 8inhibarea fosforilării APP şi tau prin Antihiperlipemice controlul glicogen sintetaz kinaza +1 şi 8statine9 ?3G<H"<9 1+ . Fn timp ce terapia simptomatică .

< mg acetilcolinesterază "/Hzi $ mg "/Hzi " 2 săptămâni diaree0 pierdere ponderală0 ameţeli greţuri0 Ealantamină 7nhibitor 8Dazad*ne9 de 2 mg varsături0 1" mg "/Hzi 2 săptămâni diaree0 anore/ie0 ameţeli agitaţie0 incontinenţă0 acetilcolinesterază "/Hzi -emantina 8>amenda9 Antagonist >-3A < 1/Hzi mg 1% mg "/Hzi 2 săptămâni 12 .ia * De /%&+e.7ntervenţii .e+'e greţuri0 3onepezil 8Aricept9 7nhibitor de vărsături0 < mg1/Hzi 1% mg1/Hzi 2 $ săptămâni diaree0 crampe musculare0 anore/ie greţuri0 varsături0 acetilcolinesterază Divastigmină 7nhibitor 8:/elon9 de 1.a "e E-e#&e a"$i%i'&+a+e a".i%e+e I%&e+. Cratamentul simptomatic al bolii Alzheimer D()* Me"i#a$e%& Me#a%i'$ I%i.n curs de dezvoltare II Cestat pe model e/perimental animal0 imunizare subcronică pasivă utilizând anticorpi monoclonali anti A1 &ratamentul simptomatic Tabe II.n procesarea 1 amiloidului 8A1 imunizare activă I0 pasivă II 0 inhibitori de Cerapie estrogenică J and 1 secretază0 I Crial suspendat0 noi opţiuni de imunizare cu anticorpi şi imunizare cu 1 amiloid nonto/icHnonfibrilar sunt .

. :ficacitatea inhibitorilor de acetilcolinesterază a fost evaluată prin trei simptome cheie din boala Alzeimer# capacitatea cognitivă0 comportamentul şi scala dail* living activities0 fiind raportate . Cratament initial 7n prima faza0 imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza. .n alt medicament0 numit memantin0 poate fi folosit singur sau in asociere cu inhibitorii de colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei provocate de boala Alzheimer. -emantinul actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza0 dar nici acest produs nu incetineste progresia bolii.n principal simptomatice0 bazate pe substituţia deficitului de neurotransmiţător 8acetilcolina9. persoana sau persoanele care l vor avea in gri5a si supraveghere pe pacient pe masura ce 1< . 3epistarea si tratarea acestor conditii asociate ca depresia poate minimiza infirmitatea si ma/imiza abilitatile restante ale pacientului.confuzie Cratementele actuale sunt . :fectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot sa nu imbunatateasca simptomele la unii pacienti. 3e e/emplu0 depresia apare la apro/imativ <%& din pacientii cu Alzheimer0 in special in primele faze ale bolii atunci cand acestia sunt constienti de diagnostic si de prognosticul prost. 7n faza tratamentului initial trebuie clarificate anumite aspecte alaturi de familie# ingri5irea de care are nevoie pacientul .mbunătăţiri simptomatice de scurtă durată de până la 1 an 8Kinblad "%%19. . Aceste substante0 printre care hidroclorhidrat de donazepil0 galantamina si rivastigmina0 pot imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de boala. ?u toate acestea e/pertii recomanda inhibitorii de colinesteraza ca prima linie in tratament. Alt aspect important al terapiei initiale reprezinta detectarea si tratarea altor probleme medicale asociate bolii Alzheimer. 3esi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea simptomelor0 ei nu incetinesc progresia bolii.

Aceste medicamente sunt eficiente timp mai indelungat la unele persoane decat la altele. 7nhibitorii de colinesteraza sunt intrerupti in momentul in care pacientul nu tolereaza efectele adverse ale acestor medicamente. Cratarea acestor afectiuni creste calitatea vietii bolnavului si usureaza sarcina ingri5itorului. . !uccesul ingri5irii 1$ . :ste importanta e/aminarea pentru detectarea altor boli. . Cerapia de intretinere se bazeaza pe ma/imizarea abilitatilor persoanei pe masura ce acestea se modifica si pe rezolvarea problemelor pe masura ce acestea apar. >u e/ista o terapie singulara care sa fie utila la toti bolnavii. . Ehidurile medicale indica consultul la $ luni sau mai putin in cazul in care apar probleme. !arcinile ingri5itorilor variaza de la mentinerea unui mediu incon5urator sigur si imbracarea bolnavului in fiecare zi pana la gasirea unor solutii de a rezolva sau minimiza tulburarile de comportament0 ca tulburarile deviante si de somn. Pe masura ce boala progreseaza se revizuieste tratamentul si se analizeaza tulburarile de comportament sau alte probleme aparute. :ducarea familiei sau a persoanelor care au in gri5a un bolnav cu Alzheimer este esentiala pentru oferirea ingri5irii optime. . . :/aminarea fizica periodica de catre un medic specialist evalueaza raspunsul pacientului la terapie0 detecteaza problemele nou aparute0 monitorizeaza simptomele si ofera educatie continua familiei sau persoanelor care se ocupa de ingri5irea bolnavului. -a5oritatea pacientilor cu Alzheimer pot fi ingri5iti la domiciliu de un membru al familiei sau un prieten0 cel putin pana cand boala devine severa. .boala va avansa aspectele bolii pe masura ce aceasta va avansa planning ul pentru terapia si ingri5irea bonavului. Artrita face dificila deplasarea fara a5utor' tulburarile de vedere sau de auz pot determina agitatie0 an/ietate sau imposibilitate de comunicare. Culburarile de vedere si de auz0 artrita0 afectiuni ale glandei tiroide0 bolile renale sunt probleme frecvent aparute la persoanele in varsta si pot agrava simptomele date de boala Alzheimer. Cratament de intretinere Cerapia cu inhibitorii de colinesteraza se continua pana cand nu mai este eficienta. 7ngri5itorii trebuiesc educati cu privire la problemele ce pot aparea si la evolutia bolii. .

7nternarea bolnavului intr o institutie poate fi o decizie foarte dificil de luat0 dar in unele cazuri institutiile specializate in tratarea acestor bolnavi pot fi cea mai buna solutie. .nii bolnavi doresc sa incerce toate terapiile ce prelungesc viata0 pe cand altii prefera masurile care mentin confortul fara a prelungi viata. 1. Probleme frecvente cu care se confrunta persoanele cu Alzheimer si familia acestora sunt# daca sa mai conduca masina sau nu. . Cratament in stadiile avansate Pe masura ce boala avanseaza0 asigurarea ingri5irii devine din ce in ce mai dificila. .depinde si de implicarea persoanei ce se ocupa de ingri5ire in luarea de decizii cu privire la tratament. Cratament in stadiile terminale 3eoarece boala Alzheimer evolueaza si simptomele se inrautatesc in timp unele persoane aleg sa discute anumite probleme legate de ingri5irea pe care o vor si de problemele legale ce o sa apara. -embrii familiei pot detecta modificari in comportamentul la volan prin simpla calatorie in masina masurile legale si financiare ce trebuiesc luate. 7n perioada urmatoare diagnosticarii bolii este indicata scrierea unui testament si desemnarea unui avocat. Aceste decizii il vor afecta atat pe bolnav cat si pe ingri5itor. Aceste masuri sunt dovada ca dorintele privind terapia sunt documentate. Aceste persoane aleg sa si scrie sau sa spuna dorintele atata timp cat inca sunt in deplinatatea facultatilor mintale. Asigurarea ingri5irii unei persoane cu Alzheimer este un lucru dificil0 indiferent de pregatire sau de devotament fata de persoana bolnava. Persoanele in fazele precoce de boala trebuiesc investigate periodic pentru a se stabili daca pot sau nu sa conduca in siguranta. Cratament ambulator 8la domiciliu9 -a5oritatea persoanelor in momentul diagnosticarii bolii Alzheimer trec prin stari de furie0 spaima0 depresie0 an/ietate si ingri5orare in legatura cu viitorul. 3esi boala evolueaza de alungul timpului0 anumite persoane sunt capabile sa si continue activitatile obisnuite timp de mai multi ani0 chiar daca la un nivel redus.

>otarea activitatilor zilnice pe un calendar sau o agenda si pozitionarea acesteia intr un loc vizibil inainte de a merge intr un loc este indicat sa se noteze pe un biletel locul unde se intentioneaza sa se mearga0 adresa si modul de intoarcere acasa0 chiar daca au mai fost efectuate de mai multe ori in trecut aceste activitati. rezolvarea problemelor de memorie in mod creativ. pastrarea activitatii0 mentinerea unei vieti active si implicarea in mai multe lucruri incetineste deteriorarea abilitatilor mentale 7nformatii pentru persoanele care ingri5esc bolnavii cu Alzheimer -a5oritatea pacientilor cu Alzheimer sunt ingri5iti la domiciliu de membrii familiei sau de prieteni. . :ste indicat sa se evite somnul din timpul zilei si sa se faca e/ercitii fizice ziua0 iar inainte de culcare sa se bea un pahar cu lapte cald sau ceai fara cafeina programarea activitatilor in momentele din zi in care capacitatile intelectuale sunt ma/ime.7n fazele initiale ale dementei sunt utile urmatoarele sfaturi# . 7n cazul in care greutatea este mica si nu se reuseste cresterea ei se indica suplimentele nutritive. !e recomnada anumite schimbari. :ste indicat ca iesirile sa se faca sub insotire daca este posibil . 7ngri5irea unei persoane cu Alzheimer poate fi un lucru epuizant atat din punct 1A . . :ste important ca dieta zilnica a persoanei cu Alzheimer sa contina fructe0 legume si cereale. :fectuarea anumitor activitati poate dura mai mult timp decat in trecut dar daca persoana este hotarata sa faca acea activitate este indicat sa continue. :valuarea riscului de ranire in cazul in care se continua gatitul asigurarea unei alimentatii sanatoase. Persoana poate fi mai putin frustrata daca activitatile se efectueza dupa un anumit orar sau program zilnic .nele persoane cu dementa au tulburari de somn.tilizarea de liste0 etichete sau alte modalitati care sa a5ute la amintirea anumitor lucruri. . realizarea sarcinilor in concordanta cu abilitatile. 3e e/emplu0 in cazul in care gatitul devine o problema0 se recomanda alte activitati care sunt realizabile0 ca a5utorul la cumparaturi0 planificarea sau asezarea mesei sau realizarea de retete mai usoare modificarea caminului in asa fel incat acesta sa fie un loc sigur. 3e e/emplu stabilizarea covoarelor cu a5utorul unor cuie0 punerea de suprafete nederapante in cada0 asigurarea aragazului cu stingator automat pentru flacara0 in cazul in care e/ista probleme de memorie. Poate fi indicata creerea unei rutine care sa nu varieze mult de la o zi la alta.

Culburarile de somn se rezolva prin descura5area somnului in timpul zilei si administrarea unui pahar de lapte cald inainte de culcare. . !e indica acompanierea pe tot parcursul mesei si limitarea posibilitatilor alimentare pentru a scadea confuzia. . . . !trategiile pentru abordarea acestor probleme nu duc la eliminarea lor0 dar le fac mai usor de acceptat. Dezolvarea problemelor comportamentale si de pierdere a abilitatilor mentale reprezinta cea mai mare provocare pentru persoanele ce ingri5esc un bolnav cu Alzheimer. . 7ncontinenta vezicala cat si cea fecala se rezolva prin incura5area mersului la toaleta de 1B .n mediu sigur0 alimentatie corespunzatoare0 somn regulat0 igiena corespunzatoare si rezolvarea promta a altor afectiuni medicale sunt importante pentru binele general al pacientului. Culburarile comportamentale pot aparea la . incuietori la usi si la dulapuri. Pot fi luate masuri pentru a ma/imiza abilitatile restante ale bolnavului0 pentru a stapani problemele ce apar pe parcurs si a imbunatati calitatea vietii bolnavului cat si a ingri5itorului. -a/imizarea abilitatilor restante. . . 7n cazul ingri5irii unui bolnav cu Alzheimer0 scopul este de a mentine sanatatea si siguranta pacientului. Persoana bolnava trebuie lasata sa ia decizii atata timp Persoana trebuie a5utata sa se descurce mai usor in mediul incon5urator.na dintre cheile catre succes este reprezentata de educarea ingri5itorului. cat inca mai poate face acest lucru. 7ntelegerea modificarilor comportamnetale. Dealizarea unui mediu incon5urator sigur0 prin ordonarea camerelor0 utilizarea de . Poate fi necesar sa se serveasca alimente ce pot fi mancate cu mana0 ce pot fi mai usor manevrate de persoana cu Alzheimer. Crebuie retinut ca ingri5irea unei persoane poate fi o e/perienta pozitiva atat pentru ingri5itor cat si pentru bolnav. -entinerea unei nutritii corespunzatoare se realizeaza prin transformarea mesei intr o e/perienta pozitiva. !e pun etichete pe obiectele incon5uratoere si se incon5oara pacientul cu obiecte familiare de genul fotografiilor. mai multe ori in timpul zilei si restrictia lichidelor inainte de culcare.de vedere fizic cat si emotional0 dar e/ista modalitati de a face mai usoara aceasta perioada de ingri5ire.

:fectele acestor medicamente nu sunt spectaculoase si pot sa nu imbunatateasca simptomele la "% .pacientii cu Alzheimer. (uarea unei decizii cu privire la internarea intr un camin sau institutie de ingri5ire poate fi foarte greu de luat. Aceste substante0 printre care hidroclorhidrat de donazepil0 galantamina si rivastigmina0 pot imbunatati temporar memoria si gandirea afectate de boala. Crebuie oferite asigurari si trebuie canalizata atentia acestuia asupra altor activitati. 3e e/emplu nu trebuiesc avute discutii in contradictoriu cu bolnavul. . 3e asemenea0 persoana ce se ocupa de ingri5ire poate dezvolta probleme de sanatate sau ingri5irea bolnavului poate deveni e/trem de dificila. ?hiar si in cazul in care aceasta ingri5ire este posibila in fazele initiale0 pe masura ce boala progreseaza0 devine dificil de realizat ingri5irea la domiciliu pe masura ce se dezvolta noi tulburari de comportament sau apar alte probleme de sanatate ce nu pot fi rezolvate acasa. :/ista institutii ce pot fi luate in calcul la un anumit moment0 deoarece bolnavii cu Alzheimer vor avea nevoie de ingri5ire permanenta "2 de ore in fazele avansate. :/ista anumite organizatii care ofera suport persoanelor ce se ocupa de ingri5irea bolnavilor cu Alzheimer. scazut in discutiile cu bolnavul. :ste de asemenea foarte important ca sanatatea si abilitatile persoanei ce se ocupa de ingri5ire sa fie pe primul loc. . Crebuie reamintit trecutul persoanei si trebuie interpretat daca nu cumva acele manifestari reprezinta modalitatea persoanei de a continua activitatile sau obiceiurile din trecut. Plasarea in camine 7ngri5irea la domiciliu a persoanelor cu Alzheimer nu este totdeauna posibila. Cratament medicamentos 7n prima faza0 imediat dupa diagnosticarea bolii Alzheimer se administreaza inhibitori de colinesteraza. !e inidica folosirea de cuvinte si propozitii simple0 usoare si familiale. Dealizarea unei bune comunicari. Abordarea agitatiei. Crebuie indepartate elementele distractive si trebuie mentinut un ton Abordarea simptomelor de agitatie si dezorientare aparute seara se realizeaza prin aprinderea luminilor in casa si prin impunerea unei activitati pe care bolnavul sa si focalizeze energia. . .

unii pacienti. . "1 . 7n cazul in care administrarea se face in doze recomandate acest tratament este sigur0 putin costisitor si eficient la unele persoane. -edicatia trebuia inceputa din momentul diagnosticarii bolii. 3esi inhibitorii de colinesteraza scad intensitatea simptomelor0 ei nu incetinesc progresia bolii. . !tudii recente au sugerat ca vitamina : poate intarzia pierderea abilitatilor de a realiza activitati zilnice de genul imbracatului sau spalatului0 dar nu imbunatateste memoria bolnavilor cu Alzheimer. -emantinul actioneaza altfel decat inhibitorii de colinesteraza0 dar nici acest produs nu incetineste progresia bolii.n alt medicament0 numit memantin0 poate fi folosit sigur sau in asociere cu inhibitorii de colinesteraza pentru tratarea simptomelor moderate sau severe de confuzie sau pierdere a memoriei provocate de boala Alzheimer. Acest medicament este folosit frecvent in tratamentul bolii Parkinson si nu este la fel de eficient in tratamentul bolii Alzheimer ca alte medicamente. Aceste medicamente se folosesc de obicei atunci cand alte mi5loace au dat gres. . . 3ecizia principala in cazul terapiei medicamentoase nu este dacat sa foloseasca sau nu anumite medicamente pentru tratarea tulburarilor functiilor mentale0 ci momentul in care tratamentul trebuie inceput si mai tarziu momentul in care acesta trabuie incetat. 3e e/emplu in cazul insomniilor aparute chiar si dupa e/ercitii fizice si evitarea somnului din timpul zilei0 poate fi necesar tratamentul medicamentos. Cratamentul tulburarilor de comportament 7n unele cazuri0 anumite terapii medicamentoase pot rezolva tulburarile de comportament sau simptomele ce cauzeaza disconfortul pacientului cu Alzheimer sau al ingri5itorului. ?u toate astea0 simptomele pacientului pot sa nu se amelioreze prin medicatie0 deoarece aceste terapii nu functioneaza la toate persoanele. 7n cazul in care medicamentele sunt eficiente se va continua administrarea lor pana in momenul in care efectele adverse sunt mai puternice decat beneficiile sau in momentul in care aceste medicamente nu mai au nici un efect.n alt medicament0 numit selegilina a fost folosit in tratamentul problemelor de gandire si de memorie din cadrul bolii Alzheimer. . ?u toate acestea e/pertii recomanda inhibitorii de colinesteraza ca prima linie in tratament. 6itamina : este un antio/idant ce a5uta la protectia nervilor impotriva deteriorarii si imbunatateste functionarea celulelor nervoase.

depresiei si imbunatatesc calitatea vietii0 dar nu incetinesc progresia bolii Alzheimer. Cratament chirurgical >u e/ista in mometul de fata tratament chirurgical pentru boala Alzheimer. Cerapii alternative Cratamentul cu anumite plante0 de genul ginko biloba sunt considerate e/perimetale. 7nhibitorii de colinesteraza pentru tratamentul declinului mental din boala Alzheimer. Alte terapii de genul terapiei cu lumina0 aromoterapia si e/ercitii fizice0 pot a5uta la diminuarea tulburarilor comportamentale de genul agitatiei0 dar trebuiesc efectuate numai sub supraveghere.7n cazul tulburarilor de comportament0 dupa epuizarea altor mi5loace se indica administarea de tranchilizante. !elegilina utilizata in tratarea tulburarilor de memorie si de gandire. Aceste medicamente sunt indicate atunci cand# un anumit comportament este daunator bolnavului sau persoanelor din 5urul acestuia eforturile prin care se abordeaza tulburarile de comportament0 de genul schimbarilor de mediu sau asigurarea unei rutine au esuat comportamentul este intolerabil pentru persoana care l ingri5este pe bolnav bolnavul are dificultati in a face diferenta intre real si ireal 8psihoza9. . Aromoterapia.n studiu efectuat pe un numar redus de pacienti a demonstrat ca aceasta .nele dintre aceste afectiuni raspund la tratament medicamentos. Antidepresivele diminua simptomele . -emantin0 un medicament nou introdus in tratamentul bolii Alzheimer0 pentru tratarea pierderilor de memorie si confuziei moderate sau severe. Psihoza cauzeaza credinte false 8deziluzii9 sau halucinatii. . :ste in general comuna in fazele initiale ale bolii. de somn0 deziluziilor0 paranoiei si halucinatiilor. Cranchilizante pentru tratarea an/ietatii0 agitatiei sau comportamentului ostil0 tulburarilor . Cratamentul altor cauze de dementa Anumite afectiuni de genul hipertensiunii arteriale 8ce determina dementa multiinfarct90 afectiunilor tiroidiene sau boala Parkinson0 contribuie la dementa persoanelor in varsta cu Alzheimer. . . "" . Cratamentul dementei 3epresia apare la apro/imativ <%& dintre bolnavii cu boala Alzheimer. .

. . . Poate fi util in tratarea depresiei0 agitatiei sau insomniilor asociate cu boala Alzheimer. 3e retinutL Cerapiile alternative pentru boala Alzheimer0 de e/emplu administrarea de ginko biloba necesita cercetari suplimentare. Cotusi pentru a i se dovedi eficacitatea sunt necesare mai multe studii. . . 3esi nici o substanta nu a fost dovedita ca previne boala Alzheimer0 cercetatorii studiaza posibilitatile ca anumite substante sa reduca riscul de dezvoltare a bolii sau sa intarzie instalarea ei. :ste necesar consultul medicului inainte de a incepe o astfel de terapie. in cazul in care se diagnosticheaza nivele crescute de homocisteina se indica cresterea antiinflamatorii nesteroidiene0 ca indometacinul0 ibuprofenul0 napro/enul sau aspirina in statinele0 medicamente folosite in mod obisnuit pentru scaderea colesterolului seric. simptomele de depresie cauzate de boala Alzheimer. mesei sau a baii. . . Aceste substante sunt# vitamina : si alti antio/idanti in cantitati moderate aportului de acid folic si vitamina 4$ si 41" doze zilnice. Persoanele sunt e/puse fie la lumina naturala fie la lumina artificiala timp de cateva ore in fiecare dimineata sau seara pentru diminuarea depresiei. Cerapia cu lumina.terapie0 atunci cand este folosita sub forma unui lotiuni cu uleiuri esentiale0 poate fi utila in reducerea agitatiei la persoanele cu dementa severa. Acest tratament este folosit deseori pentru tratarea depresiei. "+ . . :/ercitiile fizice usoare de genul0 mersul pe 5os sau innotatul pot de asemenea diminua @ alta posibilitate de a reduce agitatia este ascultarea unei muzici rela/ante in timpul PROFILA0IE Pana in acest moment nu se cunosc mi5loace de prevenire a bolii Alzheimer. :ficacitatea acestor terapii si efectele adverse ale lor nu sunt cunoscute in totalitate. .

i . (a studiu au participat 1+A de adulţi cu vârste peste <% de ani0 ce prezentau un risc crescut de demenţă şi aveau probleme de memorie0 fenomen care precede0 .:/ista putine dovezi asupra faptului ca mentinerea unei activitati intelectuale continue ar diminua riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer. MAcest studiu clinic este0 se pare0 primul care demonstrează că e1e+#i.mbunătăţirea funcţiilor cognitive .nregistrează o scădere a funcţiilor cerebraleM0 a indicat profesorul >icola (autenschlager0 de la .mpărţită . !e fac cercetari cu privire la crearea unui vaccin pentru Alzheimer.n şedinţe de câte <% de minute.ii e -i)i#e a5ută la . "2 .ncura5a să facă e/erciţii fizice la domiciliu0 timp de "2 de săptămâni. . 3esi aceasta teorie de Mfoloseste sau pierziM nu este dovedit ca ar fi eficienta0 dar nu e/ista dovezi ca aceste activitati de folosire a intelectului ar fi daunatoare.niversitatea din -elbourne 8Australia90 principalul autor al acestei lucrări. Anumite activitati ca cititul cu regularitate al ziarului0 cartilor0 revistelor0 5ucatul de carti sau alte 5ocuri0 rezolvarea rebusurilor0 vizitele la muzeu sau chiar privitul activ la televizor sau ascultatul la radio pot a5uta la evitarea dezvoltarii simptomelor bolii Alzheimer.n cazul persoanelor de vârsta a treia care . CONCLUZII :/erciţiile fizice efectuate regulat0 precum mersul pe 5os0 contribuie la .n general0 $a a"ia A )2ei$e+. .mbunătăţirea memoriei persoanelor cu vârste peste <% de ani care suferă de o diminuare uşoară a capacităţilor lor mintale0 potrivit unui studiu publicat . @ parte dintre participanţii la studiu au fost supuşi unui program care .n Nournal of the American -edical Association. @biectivul cercetătorilor a fost să . ?ercetătorii au recomandat mai ales mersul pe 5os. Pe masura ce se descopera cauzele bolii Alzheimer se vor descoperi si mi5loace de prevenire a ei.ncura5eze voluntarii să facă săptămânal cel puţin 1<% de minute de e/erciţii fizice de intensitate medie0 activitatea fiind . -edicamentele ce sunt in momentul de fata in studii folosite pentru prevenirea formarii placilor de amiloid si a formatiunilor neurofibrilare0 pot fi folosite in viitor la persoanele cu risc de Alzheimer.

mbunătţire uşoară .n prezent0 la 1%$0" milioane până .mbătrâneşte0 numărul persoanelor atinse de Alzheimer va creşte0 de la "$0$ milioane0 .nregistrat o .nregistra cu B0" milioane de cazuri mai puţin .n medie0 12" de minute de e/erciţii fizice. Persoanele care au participat la studiul de "2 de săptămâni au . M!pre deosebire de medicamente0 care s au dovedit ineficace .n vedere speranţa de viaţă0 au fost de părere cercetătorii. !tudiul a demonstrat că binefacerile e/erciţiilor fizice s au menţinut timp de cel puţin un an după .n vedere că nivelul de efort fizic a fost relativ scăzut0 au subliniat autorii studiului.mpotriva deficienţei cognitive benigne după o perioadă de +$ de luni0 activitatea fizică nu numai că a permis o .n acest domeniu0 dar a avut şi efecte pozitive .n ceea ce priveşte calitatea vieţii şi a funcţiilor cardiovasculareM0 au spus cercetătorii.n cercetare şi studii farmacologice.n raport cu grupul sedentar. ?hiar dacă diferenţa este modestă0 este0 totuşi0 importantă0 având .ncheierea studiului.Cotuşi0 participanţii au efectuat săptămânal0 . 4ibliografie# "< .n 1BA2 care este foarte utilizată . Funcţiile cognitive ale tuturor subiecţilor au fost măsurate pe parcursul a 1A luni0 pe baza A3A! 8AlzheimerOs 3isease Assessment !cale90 o scară de referinţă elaborată . M3acă apariţia maladiei este .ntârziată cu 1" luni0 vom .n medie0 %0$B puncte pe scara A3A! . Fn timp ce populaţia mondială .%<%.n ".mbunătăţire a capacităţilor mintale cu0 .n lumeM0 având .

Duether :0 =usmann D0 Ginzler :0 3iabl :0 Glingler 30 !patt N0 Ditter D0 !chmidt D0 Caneri T0 Kinterer K0 Goper 30 Gasper !0 Dainer .and !amuel K0 1BBB P ?erebrol*sin ameliorates performance deficits0 and neuronal damage in apolipoprotein : deficient mice..and -oessler =0 "%%" P !ustained improvement of cognition and global function in patients )ith moderatel* severe AlzheimerSs disease# a double blind0 placebocontrolled stud* )ith the neurotrophic agent ?erebrol*sin. N Am Eeriatr !oc.0 $"0 "+B 2<.0 "%%2 P :ffect of (R2<%1+B0 a functional gamma secretase inhibitor0 on plasma and cerebrospinal fluid concentrations A beta and cognitive functioning in patients )ith mild to moderate AlzheimerSs disease.. +. 1$0 "<+ $+. $. N >eural Cransm !uppl. .% 8?erebrol*sin9 on cultured neurons from chicken embr*o dorsal root ganglia0 ciliar* ganglia0 and s*mpathetic trunks. Kindisch -0 "%%% P Approach to)ards an integrative drug treatment of AlzheimerSs disease.0 1"<+ $".0 "%"0 1B+ $.. B.%%1. !chenk 30 4arbour D0 3unn K0 et al. -asliah :0 Armasolo F0 6einbergs 70 -allor* . >eurosci (ett. Duether :0 Alvarez UA0 Dainer . ".+ 1. 4ae ?R0 ?ho ?R0 ?ho G0 =oon @h 40 ?hoi GE0 (ee =!0 Nung !P0 Gim3=0 (ee !0 ?hoi E30 ?ho = and (ee =0 "%%% P A double blind0 placebo controlled0 multicenter stud* of ?erebrol*sin for AlzheimerSs disease. N >eural Cransm. 7nt ?lin Ps*chopharmacol. 2. >eurol. A. <. "$ . Francis Curner ( and 6alouskova 60 1BB$ P >erve gro)th factor and nootropic drug ?erebrol*sin but not fibroblast gro)th factor can reduce spatial memor* impairment elicited b* fimbria forni/ transection# short term stud*. 1". Kinblad0 4. 1%.1.0 <B0 +%1 1+. !atou C0 7toh C0 Camai R0 @hde =0 Anderson AN and =ashimoto !0 "%%% P >eurotrophic effects of FPF 1%. !antaguida P0 Daina P0 4ooker (0 Patterson ?0 4aldassarre F0 ?o)an 30 Eauld -0 (evine -0 .0 1%. Alzheimer 3isease and Ass 3isorders0 vol 1<0 suppl 10 +2 2%. !iemers :0 Quinn N0 Ga*e N0 et al.0 $"8suppl<90 A1. N >eural Cransm !uppl. N >eural Cransm.1..0 "%%1 P -aintaining functional and behavioral abilities in Alzheimer 3isease.2. %2 :%1A ". Abstract !1. Panisset -0 Eauthier !0 -oessler = and Kindisch -0 "%%" P ?erebrol*sin in AlzheimerSs disease# a randomized0 double blind placebo controlled trial )ith a neurotrophic agent. "$< .nsal A0 "%%2 P Pharmacological Creatment of 3ementia0 A=DQ Publication >o. >ature0 2%%01. Pharmacol 4iochem 4ehav. 11. 2A0 1<$$ .and -oessler =0 "%%1 P A "A )eek0 double blind0 placebo controlled stud* )ith ?erebrol*sin in patients )ith mild to moderate AlzheimerSs disease.0 1BBB P 7mmunization )ith am*loid beta attenuates Alzheimer disease like patholog* in the P3APP mouse. 1%B0 1%AB 1%2.<.

.".

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful