You are on page 1of 25

METODE DE RECUPERARE MEDICALA BFT IN LOMBOSCIATICA PARTEA I I. GENERALITATI: definiţie, clasifica e, da!

e e"ide#i$l$%ice Lombosciatica este un sindrom dureros localizat, pentru care nu se poate stabili întotdeauna o relaţie directă între importanţa pe care o acordă bolnavul acestei suferinţe şi modificările anatomo-patologice ale coloanei vertebrale. Ea reprezintă durerea lombară cu debut brutal, cu limitarea severă a mişcării şi afectarea sensibilităţii în dermatomul corespunzător rădăcinii afectate şi/sau deficit motor. Este modalitatea clasică de prezentare a nevralgiilor membrelor inferioare, din care mai fac parte : nevralgia lombară, nevralgia femuro-cutanată nevralgia parestezică !"#$%, nevralgia crurală femurală%, sindromul şold- picior &ude' ( Leric)e%, sindromul canalului tarsian. *upă cum se vede, preocuparea principală în primele decenii ale secolului ++ a fost determinarea nivelului de atingere a sistemului sciatic şi nu cauzalitatea acesteaia. ,n prezent, lombosciatica este considerată ca o problemă importantă de sănătate publică în condiţiile în care a-ro-imativ ../ din populaţie prezintă la un moment dat, în cursul vieţii, dureri lombare. 0ceasta din cauză că 1oncţiunea dorso-lombară şi segmentul lombar sunt zonele cele mai e-puse unor solicitări mecanice. ,n plus, datorită proceselor de îmbătr2nire se produce degenerescenţa discului intre vertebral şi în aceste condiţii la un moment dat, solicitări minime ale coloanei lombare ridicatul greutăţilor, răsucirea trunc)iului% sunt suficiente să provoace durere acută sau cronică. Lombosciatica este deci o afecţiune cu incidenţă crescută apăr2nd prin intersectarea nervului sciatic sau a rădăcinilor ple-ului sacrat de factori etiologici variaţi acţion2nd la diverse nivele topografice ale ple-ului sacrat sau pe trunc)iul sciaticului, ce parcurge următorul traseu : iese din micul bazin prin scobitura sciatică, fesă, coapsă posterior, regiunea poplitee de unde se bifurcă întru-un ram e-tern peronier% 3 nervul sciatic popliteu e-tern 4 şi un ram intern tibial% 4, nervul sciatic popliteu intern 4. 5ervul sciatic derivă din rădăcinile nervilor L., &6 şi &7 în timp ce nervul crural derivă din rădăcinile L7,L8, L9. &e vorbeşte în general de lombosciatică, deoarece în :;/ din cazuri sunt afectate rădăcinile L. şi &6. Lombosciatica afectează cu predominanţă se-ul mascului, între 8; şi .; ani, adică în plină perioadă creatoare. <rin frecvenţa ei şi prin incapacitatea de muncă pe care o determină, lombosciatica are importante consecinţe sociale şi economice. *in punct de vedere al formelor clinice, lombosciatica se clasifică în : a& L$#'$scia!ica ac(!) - este stadiul de evoluţie al bolii în care durerile lombo-sacrate, cu sau fără iradiere, sunt intense, nu se calmează nici în decubit, e-istă contarctură musculară paravertebrală cu sau fără blocadă. '& L$#'$scia!ica s('ac(!) ( durerile din decubit au dispărut, bolnavul se poate mişca în pat fără prea mari dureri, poate sta pe scaun un timp limitat şi se poate
6

deplasa prin cameră cu condiţia de a nu-şi mobiliza coloana lombo -sacrată. şi a nuşi provoca astfel e-acerbarea durerilor. c& L$#'$scia!ica c $nic) ( permite pacientului să-şi mobilizeze coloana, aceste mobilizări declans2nd durere moderată, suportabilă. ,n ortostatism şi mers durerile apar după un interval mai mare de timp, pot persista contracturi ale musculaturii paravertebrale lombare. d& L$#'$scia!ica *n e#isi(ne c$#"le!) ( este perioada dintre episoadele antalgice, in care pacientul este asimptomatic şi predispus astfel la repetarea aceloraşi greşeli ce duc la recidivă. II. E!i$"a!$%enie : ca(+e, #ecanis#e, ana!$#ie "a!$l$%ic). =ele mai frecvente cauze ale lombosciaticii sunt : 6. 0lterări degenerative ale discului intrevertebral cu protruzia sau prolapsul discului intervertebral. 7. 0nomalii congenitale lombosacrate : - lombalizarea &6 - sacralizarea L. 8. 0rtroza articulaţiilor interapofizare 9. &tenoza de canal spinal .. >racturi de corpi vertebrali ?. @oli inflamatoare ale coloanei spondilită anc)ilozantă% A. @oli infecţioase ale coloanei discite infecţioase% :. @oli metabolice : osteoporoza, osteomalacia, boala <aget B. #umori maligne : micleom multiplu, limfoame, metastaze vertebrale. *intre toate cauzele lombosciaticii, cea mai frecventă este cauza mecanică prin alterări degenerative ale discului intervertebral. Disc(l in!e ,e !e' al este o structură avasculară,neinervată, a cărui nutriţie se face prin pasa1 regional favorizat de mişcări. Este constituit dintr-un inel fibros şi un nucleu central de consistenţă gelatinoasă, nucleu pulpos. a% ,nelul fibros, este format din lamele fibro-cartilaginoase concentrice. Este mai gros anterior şi lateral şi mai subţire şi mai rezistent posterior. ,n sus şi în 1os se inseră pe rebordurile vertebrale. ,nainte şi lateral este acoperit de 3 ligamentul longitudinal anterior 4, iar posterior de 3 ligamentul posterior 4, mai subţire dec2t cel anterior. <orţiunea anterioară a inelului libros este puţin sensibilă, în timp ce porţiunea posterioară şi ligamentul posterior sunt foarte bine inervate şi e-trem de sensibile. ,nelul fibros are rol de convenţie a nucleului pulpos ce se deplasează permanent prin modificările formei spaţiului intervertebral. b% 5uclul pulpos este gelatinos cu conţinut crescut de proteogliconi şi apă. Este o structură mobilă, elastică, situat la 1umătatea distanţei dintre marginea interioară a corpului vertebral şi articulaţiile interapofizare, repartiz2nd armonios presiunile. La nivel lombar nucleul pulpos este situat mai posterior. *egenerescenţa discului intervertebral constă în : - fisurarea inelului fibros, în special posterior, unde este mai subţire şi mai puţin rezistent C
7

La eforturi fizice care simplifică fle-ia importantă a coloanei. acest fapt fiind şi un element de diagnostic.protruzia nucleului pulpos p2nă la nivelul fibrelor periferice ale nivelului fibros în contact cu ligamentul posterior bogat inervat C 7.din ara)noidite cronice. fiind posibilă anga1area nucleului pulpos care se face în două etape : 6.)ernie intraforominală C . ridicatul greutăţilor şi eventual torsiune. =2nd )ernia se produce pe linia mediană apare un sindrom de coadă de cal. fără să apară sindroame radiculare. *eplasarea anterioară este de importanţă redusă din două motive : este foarte rară ligamentul anterior e-trem de puternic% şi asimptomatică. loc în care rădăcina părăseşte sacul dural. *eoarece pe linia mediană ligamentul vertebral comun posterior este întărit printr-o bandeletă fibroasă. se mai disting şi alte etiologii de sciatică : .mişcări bruşte de tensiune . $ernia posterioară este cea mai frecventă şi cea mai importantă clinic. )ernierea se face în porţiuneapostero-laterală a acestui spaţiu.)erniile disecante.)erniile aberante cele libere în canal% C . in corpurile vertebrale nodul &c)more%.-&6. >actorii declanşatori ai lombosciaticii prin )ernie de disc sunt reprezentaţi de : . La variantele de mai sus.)ernie mediană C . condiţie în care presiunea e-ercitată asupra discului nu se mai repartizează uniform. anterioară şi posterioară.fibrozarea nucleului pulpos.)ernia discală sau prolapsul discal. trebuie amintite încă două categorii înt2lnite mai rar : . ale uterului. . aceasta se face subdiant si mai rar supradiant .n cazul deplasării verticale. !ădăcina este în parte prote1ată în dreptul discului L9-L. . av2nd următoarele variante poziţionale : .n afara cauzei mecanice. capabilă să opună o oarecare rezistenţă. meningoradiculite.efortul fizic la ridicare a greutăţilor cu coloana flectată C .)ernie bilaterală.. cu poziţii e-trem de variabile.)ernie dorso-laterală C . . neurinoame subdurale.. *atorită )ernierii produsă de regulă lateral. de un mic guleraş dural şi este liberă la nivelul spaţiului L.traumatisme .sciatica radiculară. nucleul pulpos prolab2nd în afara inelului fibros cu ruperea completă a inelului fibros şi iritarea rădăcinilor nervului sciatic. ale prostatei. 8 . strănut etc% . fisurile inelului fibros se lărgesc. intraspongios. manifestat prin radiculalgii bilaterale şi tulburări sfincteriene.gesturi neînsemnate aplecare.e-punere la frig factori dismetabolici *eplasarea nucleului pulpos degenerat se poate face în trei direcţii : verticală. descoperindu-se de obicei la necropsii. lombosciatica este cel mai frecvent unilaterală.sciatica ple-ulară ( prin intersectarea ple-ului lombosacrat în neofarmaţii ale micului bazin. .)ernie paramediană C .

de tuse.e-ternă a şoldului. ( apar tulburări de sensibilitate pe fată e-ternă a gambei şi faţa dorsală a picioruluiC .. clinostatism sau decubit lateral cu membrele inferioare flectate din genunc)i şi articulaţia co-ofemurală. călc2i. defecaţie C .durerea este ameliorată de repaos.în afectarea rădăcinii L. p2nă la laba piciorului şi degete. fată posterioară a coapsei. .durerea este agravată de efortul fizic şi de mişcările din cursul zilei. CRITERII DE SUSTINERE A DIAGNOSTICULUI A-. anteroe-ternă a gambei.n1ecţii intrafesiere administrate greşit topografic. astfel : . . marginea e-ternă a piciorului p2nă la degetul .în afectarea rădăcinii &6 ( apar tulburări de sensibilitate la nivelul regiunii plantare a piciorului C 9 . *istribuţia tulburărilor de sensibilitate diferă în funcţie de rădăcina afectată. ulterior iradiind spre reginea fesieră. <aresteziile sau amorţelile însoţesc durerile av2nd o topogafie similară.sciatica trunc)iulară. calus femural. tendonul lui 0c)ile.e : #abloul clinic al lombosciaticii este dominat de durere. pe faţa anterioară a coapsei şi genunc)iului + ( L9 . edeme ale gambei accentuate în ortostatism şi ameliorate în clinostatism. ( durerea iradiază în fesă.durerea se accentuează la mers.durerea este localizată iniţial lombar. medial şi lateral% + ( L8 ( durerea iradiază în regiunea antero.prin intersectarea sciaticului la nivel fesier şi crural în traumatisme ale coapsei. . #opografia durerii permite recunoaşterea tipului de rădăcină afectat : + ( L7 ( durerea intersectează porţiunea superioară a coapsei anterior. + ( L.debut brusc în timpul efortului sau la c2teva ore de la efortC . cele bilaterale av2nd o semnificaţie lezională mai gravăC . III. 0ceasta are următoarele caracteristici : . mişcări ale trunc)iului şi ortostatismC . faţa postero-e-ternă a coapsei.durerea iradiază în regiunea antero. fracturi desc)ise de femur. gambei. + ( &6 ( durerea iradiază la nivelul fesei. anterioară a genunc)iului. E/AMENUL CLINIC : se#ne s('iec!i. ce se manifestă prin dureri în moleţi. strănut. anterioară a gambei p2nă la gleznă.durerile sunt de obicei unilaterale st2ngi sau drepte%. anteroe-ternă a coapsei. şi faţa plantară a piciorului.sciatica varicoasă ( produsă de varice ale venelor sciaticului. regiunea dorsală a piciorului şi )alucelui. $ipoesteziile sau c)iar anestezia în dermatomul rădăcinii afectate..e 0i $'iec!i.e Se#ne s('iec!i. anteroe-ternă a gambei.e-ternă a şoldului. faţa posterioară a coapsei.

7. M$fifica ea efle:el$ $s!e$!endin$ase.e : &emnele de patogenie dureroasă sunt reprezentate de : a% ( semne spontane ( ce reprezintă reacţii de adaptare ale organismului la durere.en! al) a ! (nc.IN=ESTIGATII PARACLINICE :e:a#en(l adi$l$%ic 0i " $'e de la'$ a!$ E/AMENUL RADIOLOGIC E-amenul radiologic nu este absolut necesar c2nd semnele clinice subiective şi obiective sunt evidente. a Ne i.rectitudinea coloanei lombare. 6. P$s!( a 5"$+iţia&. Fle:ia . !adiografiile coloanei lombare pot fi normale şi pot evidenţia : . Me s(l.e !e' ale.pensarea . <. 1. El devine obligatoriu în lipsa tulburărilor radiculare. Mane. Mane. Pe c(ţia c$l$anei l$#'a e.scolioză concavă de partea suferindă C . pe care bolnavii tind să o diminueze prin adaptarea anumitor poziţii : b% semne de durere provocată ( sunt de fapt nişte manevre menite să provoace durerea. <entru e-aminarea radiologică a coloanei vertebrale lombare sunt necesare două incidente : antero-posterioară radiografia de faţă% şi latero-laterală radiografia de profil%. a Lase%(e. S!e %e ea l$ d$+ei l$#'a e. '& Se#ne de d( e e " $. put2nd fi afectate în acelşi timp micţiunea şi defecaţia. 8i"$es!e+ia adic(la ). pentru a preciza şi stabili gradul şi nivelul afecţiunii.. Se#ne $'iec!i. 2.în cazul proiecţiei mediane posterioare a nucleului pulpos al discului ( apar tulburări de sensibilitate în zona peronală fese. 6.torsiunea segmentului lombar C . a& Se#ne s"$n!ane : 1.i(l(i. sacru.e !e' ale l$#'a e. E:!ensia c$l$anei .ngustarea% asimetrică a spaţiului intervertebral C . 4. 2. . Se#ne ! $fice. Mane. Fle:ia la!e al) a c$l$anei . 9. 3. B. a B a%a d.$ca!) : &emnele de durere provocată se mai cunosc sub denumirea de 3 teste de elongaţie sciatică 4. . 4. C$n! ac!( a #(sc(la ) "a a. 7. 3. 9.e !e' al) l$#'a ). Sc$li$+a l$#'a a ..

pentru depistarea coafecţiunilor sau a sciatalgiilor ca simptom în cursul altor boli. fiind superioară tuturor e-plorărilor. alături de e-amenul radiologic. >osfataza alcalină este crescută în condiţiile unui turnover osos accelerat.0spectul radiologic nu este totdeauna concludent pe radiografiile standard. paralizante sau cu un deficit neuromotor accentuat şi la pacienţii cu lombosciatică reziduală postlaminectomie. <rognosticul este favorabil în cazurile care răspund la o terapie comple-ă.rezonanţa magnetică nucleară ( identific2nd cu mare precizie prolapsul discal sau alte leziuni vertebrale care stau la baza sciaticii. . . determin2nd la unii c)iar sc)imbarea profesiei. <rognostic rezervat este în formele paretice.mielografia . la nivelul muşc)ilor spinali apar semne de denervare.discografia ( constă în introducerea substanţei de contrast la nivelul discului afectat şi aduce informaţii suplimentare în ceea ce priveşte dimensiunea )erniei C ./ din cazurile de lombosciatică se produc recidive la intervale variabile de timp. 0stfel. I=.n aceste cazuri se recurge la alte metode de investigare : . . P $'e de la'$ a!$ E-amenele de laborator sunt utile. vindec2ndu-se în 8-9 săptăm2ni.EEF electromiografia% ( permite diferenţierea rădăcinilor afectate de afectarea ple-urilor nervoase. c2nd sunt afectate rădăcinile nervilor spinali.radiografia de D C . metastaze osoase. necesit2nd intervenţii c)irurgicale. *upă vindecarea crizei de lombosciatică.cu substanţă de contrast )idrosolubilă C precizează sediul şi felul )erniei discale C . mielom. bine instituită. apro-imativ 6/8 din pacienţi acuză o lombalgie cronică./ din cazurile de lombosciatică sunt severe./ să apară sec)ele neuromotorii postc)irurgicale. E=OLUTIE SI PROGNOSTIC Lombosciatica prezintă o evoluţie favorabilă. 0pro-imativ 6.n alte 7. fosfataza alcalină sunt normale în lombosciatică prin )ernia de disc. cu sindrom radicular manifestat prin deficit motor şi )ipotrofie sau atrofie musculară accentuată.tomografia computerizată ( evidenţiază dimensiunea canalului spinal şi arată protuzia discală C . rebele la tratament conservator. ? . #estele de inflamaţie. în unele cazuri însa poate dura c2teva luni. ca în boala <aget. e-ist2nd posibilitatea ca într-un procent de .

ridicatul greutăţilor.c)irurgical 1. prevenindu-se astfel apariţia durerii din lombosciatică. care constituie prima etapă a )erniei de disc. 0cest rulou mai prezintă avanta1ul că dacă bolnavul se întoarce în somn este involuntar silit să-şi flecteze genunc)ii.% &unt interzise anumite mişcări şi poziţii ca : fle-ia forţată. die!e!ic .=. c)iar înaintea iradierii pe traiectul sciaticului. T a!a#en!(l i%ienic$. pentru a nu permite adoptarea unor poziţii vicioase . at2t a celor paravertebrale. " atenţie deosebită necesită bolnavii care au dureri lombare cronice. ( igienico-dietetic 8. TRATAMENT 6. obţin2ndu-se o ştergere a lordozei lombare. fără a se produce )ernia de disc propriuzisă. cu mare efort de ridicare.% 3. &omnul în decubit ventral este deosebit de nociv pentru coloana lombară la nivelul căreia determină o )iperlordoză. 0ceasta fle-ie se poate obţine prin introducerea unui rulou sub saltea în regiunea corespunzătoare. permit2ndu-i. acestea put2nd reprezenta începutul unor suferinţe discale. . T a!a#en!(l #edica#en!$s A . =)iar c2nd este vorba de o nevralgie sciatică constituită. în special în sectoarele de muncă fizică grea. repausul la pat este util deoarece combate dureare şi favorizează rela-area musculaturii şi revenirea către stadiul normal a fragmentului de nucleu pulpos )erniat. <oziţia culcat în pat cu genunc)ii puţin flectaţi scade presiunea la nivelul coloanei vertebrale lombare. ( ortopedico. c2t şi a celor abdominale. asigur2ndu-se un bun ec)ilibru şi o statică normală a coloanei vertebrale. prezentate mai sus. <oziţia în timpul eforturilor trebuie să fie corectă. Este foarte important ca repausul să fie instituit imediat ce apare durerea lombară. T a!a#en!(l " $filac!ic <revenţia suferinţei se face prin educaţie sanitară.dietetică ce se recomandă este repaosul la pat. evit2ndu-se atitudinile vicioase. care favorizează deteriorarea coloanei vertebrale. *acă p2nă acum se recomada un repus de 7-8 săptăm2ni. cu genunc)ii uşor flectaţi. <rin măsurile de profila-ie.% =e mai bună poziţie pentru somn este în . care sunt generate de conflicte mecanice locale.n cele mai frecvente cazuri.ndicaţia purtării unui corset se face în cazurile cu mari deformări ale coloanei vertebrale. statul prelungit la birou. &e recomandă evitarea factorilor declanşatori C în primul r2nd ridicarea greutăţilor originea cea mai frecventă a lombosciaticii% trebuie făcută cu coloana drepată. prima măsură terapeutică igienico. recent s-a renunţat la acestă indicaţie. 2.se pacientului să se mişte at2t c2t îi permite durerea. cu greutatea de ridicat c2t mai aproape de trunc)i. ( profilactic 7. fiind posibil ca protuzia discală să fie oprită în acest stadiu. dorsal. cu genunc)ii flectaţi.% E-trem de utile sunt e-erciţiile fizice pentru întărirea grupelor musculare. ( medicamentos 9.% <atul trebuie să fie moderat de tare. se poate evita producerea )erniei de disc.

-69 zile sau local paravertebral sau epidural%. : .agravarea progresivă a deficitului neurologic . mg seara. indomentacin. c2t şi lombosciatica paretică. &e indică de asemenea administrarea de medicamente decontractuante clorzo-azon. recomandat de medic. mGolaston% şi analgezice alcocalmin ( comprimate sau supozitoareC paracetamol.tramal%. . c2t şi glucocorticoizii administraţi oral <rednison 8.n cazul în care durerile persistă poate fi avută in vedere rontgenterapia antiinflamatoare sau trimiterea la cură balneară intr-o staţiune cu profil reumatologic.% =a indicaţii absolute. care timp de 8 luni nu răspund la un tratament conservator corect.recurenţa dureroasă. menţionăm formele )iperalgice. . napro-en. radiculo-nevritice.i ( %ical #erapia c)irurgicala este indicată în cazurile de persistenţă a simptomatologiei cu toate tratamentele făcute. mGdocalm.n formele )iperalgice. levomepromazină. plegomazin%. imposibil de evitat şi tratat . c. sau în cazurile de recurenţe frecvente şi îndelungate.durere instabilă .-9. ibuprofen.% 4. !ecomandările operatorii se pot rezuma astfel : . paralizantă şi cea în care se suspicionează o etiologie tumorală. mg/zi% timp de 6.sindromul cozii de cal. 0dministrarea lor este 1ustificată de fenomenele congestive peri)erniare şi radiculare.#ratamentul medicamentos. T a!a#en!(l $ !$"edic$. ca tranc)ilizant şi decontractant. #otodată se recomandă aplicarea unei terapii sedative prin administrarea de *iazepam 6. at2t antiinflamatoriile nesteroidiene ca: aspirina. se recomandă )ipnotice şi ganglioplagice fenobarbital. constă în administrarea unor substanţe cu efect antiinflamator şi analgezic. irascibili. cu bloca1 lombar la bolnavii an-ioşi.% &e folosesc.

0stfel. at2t ziua c2t şi noaptea. av2nd costuri sociale foarte mari. !e a"ic =ondiţia esenţială care asigură o reuşita terapeutică pe termne mediu şi lung. .n afară de posturare se pot aplica şi proceduri de termoterapie locală e-. . sfătuind pacientul să se mobilizeze numai pentru a merge la H=. subacute. fiind e-clusă ideea oricărui tratament fizical ambulatoriu. *urerea lombo-sacrată localizată sau asociată cu un sindrom radicular reprezintă o cauză ma1oră de incapacitate temporară de muncă.TERAPIC 1. *urerea este e-acerbată de tuse. condiţia nedeplasării pacientului din postura sa antialgică răm2n2nd esenţială.In "e i$ada ac(!) pacientul este de cele mai multe ori blocat într-o poziţie antalgică de la care dacă încearcă să se îndepărteze apar dureri violente. ultrasonoterapie . <acientul va fi tratat şi la domiciliu. durerea se accentuează procedura se ve intrerupe. dacă în primele minute de la aplicarea cataplasmei.mportant este ca această postură să fie menţinută c2t mai mult timp. etiopatogenic şi functional precum şi individualizarea planului terapeutic la particularităţile cazului. strănut. #ratamentul fizical este indicat în toate stadiile evolutive ale lombosciaticii.FI>IO. tratamentul balneofizioterapic în lombosciatică are următoarele obiective: a%educarea bolnavului în sensul acordării importanţei 1uste durerii sale lomboscro-fesiereC b% combaterea dureriiC c% combaterea contracturilor musculareC d% sedarea bolnavului în diferite stadii acute.fi+i$. 1. *acă pacinetul este internat. sfinteriene şi se-uale. P inci"iile 0i $'iec!i. #ratamentul fizical-'inetic în acest stadiu se limitează la aşezarea pacientului în postura antalgică clasică decubit dorsal pe pat tare.cataplasme cu muştar% cu specificaţia că. defecaţie.ele ! a!a#en!(l(i 'alne$. #ot în acest stadiu de evoluţie se pot utiliza cu efecte benefice:electroterapia cu curenţi de 1oasă frecvenţă şi medie frecvenţă. dar trebuie individualizat în functie de forma clinică şi particularităţile cazului. reducerea reală a riscului de ricidivă este adoptarea riguroasă a unui program de fizio-'inetoterapie la elementele etiopatogenice generatoare de suferinţă.PARTEA a II a TRATAMENTUL BALNEO. croniceC e% profila-ia activă a ricidivelorC f% reducerea riscurilor de complicaţii radiculare a sindromului dureros lombarC g% recuperarea deficitelor motoriiC )% recuperarea tulburărilor de sensibilitateC i% recuperarea tulburărilor trofice. cu genunc)ii flectaţi% sau postura cea mai convenabilă pe care şi-o găseşte însuşi pacinetul. gama aplicaţiilor de fizioterapie este mai largă. <entru reuşita tratamentului este necesară stabilirea unui diagnostic complet.Esenţial răm2ne faptul că în timpul tratamentului este obligatoriu ca pacientul să fie plasat în timpul B .

!e a"ie 5 !e. situaţia put2ndu-se modifica de la o zi la alta datorită a nenumărate cauze ce ţin şi nu ţin de o corectitudine terapeutică. tonifierea musculaturii abdominale şi a celei e-tensoare lombare. <rocedurile de )idrotermoterapie folosite în tratamentul lombosciaticii în diferitele stadii sunt: a& I#"ac. gama procedurilor fizio-'inetice se lărgeşte. La c2tva timp de la aplicare pacientul resimte o senzaţie de căldură plăcută şi sedativă. Efectul principal este analgezic. T a!a#en!(l " in . se urmăreşte consolidarea asuplizării coloanei vertebrale lombare. în . în funcţie de regiunea pe care se aplică .In "e i$ada de e#isi(ne c$#"le!) ( după trecerea completă sau aproape completă a tuturor suferinţelor lombo-sacrate.e!) ile eci . !e #$. 0pa folosită trebuie să fie c2t mai rece. <rocedurile de termoterapie locală. $idrotermoterapia acţionează asupra organismului prin : factori termici căldura. 2. . #e)nica este foarte simplă şi poate fi repetată de c2teva ori. nămoluri%. #rebuie subliniat faptul că în acest stadiu.este o metodă fizicală de termoterapie ce foloseşte apa simplă sub diferite forme de administrare în cura e-ternă. *easupra se pune un înveliş uscat şi pacientul se acoperă cu o pătură pentru a se simţi c2t mai confortabil.id $.-? ori şi înmuiate în apă c2t mai rece. Eangalia. poate aduce un pacinet aproape asimptomatic într-o situatie ce necesită intervenţia c)irurgicală de urgenţă. &unt indicate în perioada acută. trunc)iul inferior să realizeze o poziţie neutră a pelvisului şi să creeze o presiune abdominală capabilă să preia o parte din presiunea la care sunt supuse discurile intervertebrale lombare inferioare.% unde asocierea factorilor naturali cu programele de 'inetoterapie vor putea asigura prevenirea recidivelor. #ratată corect. poate fi la temperaturi diferite şi stări de agregare diverse lic)idă. scopul ca în ortostatism. Jn simplu strănut.-? zile durerea şi contractura dispar şi mobilitatea coloanei vertebrale revine la normal.procedurii în poziţia de confort ma-im. eventual folosindu-se şi cuburi de g)eaţă. electroterapie cu curenţi de 1oasă frecvenţă vor fi efectuate cu precauţie la pacienţîi care prezintă tulburări de sensibilitate pentru a evita arsurile cutanate ce compromit total programul terapeutic fizicalI'inetic. Eforie 5ord. de asemenea. 0pa. presiunea apei%C factori c)imici băi cu plante medicinale. solidă. #ec)irg)iol etc. evoluţia este e-trem de variabilă. ţine de intinderea musculaturii e-tensoare lombare dar şi de tonifierea abdominalilor şi a fesierilor mari. acţiunea lor fiind de multe ori mai bună 6. &e folosesc bucăţi de p2nză de mărimi variabile. 3. delordozante.In "e i$ada c $nic). împăturite de . pacientul poate beneficia de tratament balneo-fizical în staţiunile cu profil loco-motor >eli-. "bţinerea unei poziţii neutre.% 4. gazoasă%. dar cu accent pe tonifierea musculaturii trunc)iului. &e are in vedere. dar este bine ca acest tratament să fie efectuat în condiţii de spital sub o atentă supraveg)ere a evoluţiei şi a răspunsului la procedurile aplicate.nainte de aplicare acestea trebuie bine stoarse. recele%C factori mecanici masa1ul.nic). 2. c2nd pacinetul se poate mobiliza mai uşor. . efec!e& $idrotermoterapia.In "e i$ada s('ac(!).

miorela-antă şi decontractantă pe musculatura striată superficiala cu efect antalgic. flori de f2n. >ormele de aplicare sunt diferite prin pensulareC cu a1utorul manşoanelor de p2nză cauciucată sub forma feşelor parafinateC băi cu parafină sub forma plăcilor de parafină. miorela-antă şi decontracturantă. uneori cu apariţia unor deficite neurologice. 0cţiunea principală a căldurii este spasmolitică diminu2nd contractura musculară% şi sedativă. înmuiate în apă caldă la 9. grade =elsius. *urata procedurii este de 7. 0cesta. . care se pun în nişte săculeţi şi se încalzesc la .n lombosciatică. av2nd o acţiune vasodilatatoare locală. în . =ataplasmele au proprietăţi antiseptice. 0plicarea căldurii se poate face direct sau prin iradiere. antialgică.-:.-?.=a acţiuni locale sunt: analgezie locală. făinuri. minute.-. 0re o mare tolerabilitate datorită termoconductibilităţii reduse. . a"licaţiile di ec!e de c)ld( ) :se pot face sub diverse forme: . porumb etc%C tăr2ţeC p2ine muiată. '& A"licaţiile de c)ld( ) .se realizează cu a1utorul unei bucăţi de p2nză de dimensiunea regiunii de tratat împăturită în 8-. &unt indicate cu succes în dureri musculare. straturi. minute sau se adaugă apă caldă. ioni. )rean etc. . ovăz. <entru a se evita răcirea compresei. la r2ndul său.băile ( se fac în momentul ameliorării marcante c2nd pacientul poate părăsi patul. nalbă etc%C seminţe seminţe de in etc%C diverse făinuri de gr2u. &unt indicate în perioada subacută. sare sau nisip. comprese calde.n momentul aplicării pe tegument cataplasma are temperatura de . . mentă. este ţinut în apă fierbinte la A.n general.cataplasmele ( reprezintă o altă modalitate )idrotermoterapică. .cataplasmele umede : se fac cu plante medicinale muşeţel. <arafina se topeşte la ?. grade =elsius. ea va fi acoperită şi înlocuită din . &e pot aplica în stadiile subacute şi cronice ale lombosciaticii. . seminţe etc.împac)etările cu parafină ( sunt proceduri termoterapice puternice şi din această cauză se aplică numai pe regiuni mai restr2nse ale corpului. la care componenţa terapeutică este termică şi c)imică. Ele reprezintă aplicaţii de diferite mase păstoase din plante.?. . &unt doua feluri : umede şi uscate. minute. . de orz. timp de c2teva minute. .dec2t a analgezicelor puternice. de grade lăs2ndu-se bucăţi netopite pentru evitarea supraincălzirii. parafina se aplică în anumite forme c)imice în stadiul subacut şi cronic cu scop decontracturant..-8. grade =.cataplasmele uscate : sunt preparate din diferite plante. c2t şi prin proprietăţile lor fizice şi prin conţinutul lor în săruri. contracturi musculare. &e poate combina cu aplicaţii locale termofoare sau cu sticle cu apă caldă la temperatura indicată.-?.-A. diferiţi acizi şi substanţe biologice active. . nevralgii. &e pot utiliza: 66 . stoarsă pe 1umătate şi aplicate direct pe tegument timp de 8. grade =elsius.. &e aplică pe lombe şi în caz de sciatalgie şi pe membrul dureros.împac)etările cu nămol ( acţionează at2t prin factorul termic.ngredientul respectiv se amestecă cu apă p2nă se formează o pastă ce se introduce într-un săculeţ de de p2nză. )iperemiante si resorbitive. antialgic. antialgice. tăr2ţe. sunt contraindicate în perioada acută datorită faptului că măresc congestia şi pot e-acerba astfel durerile. după care se aplică pe regiunea de tratat după ce a fost bine stoarsă de apă%.. ..

nic). duşul cu aer cald. prin adăugare de apă caldă. microunde.n timp ce se proiectează duşul la o temperatură a apei de 8A de grade se aplică şi masa1ul.-8. permiţ2nd astfel aplicarea acestor proceduri şi pacienţilor care concomitent suferă de )ipertensiune arterială. . Ea foloseşte diferite forme de curent electric curent galvanic. *urata procedurii este de . dec2t cea prin contact direct şi conductabilitate. abur sau aer cald. 67 . antialgice. . &e foloseşte cu rezultate bune în stadiile subacute şi cronice ale lombosciaticii.băile simple prelungite. @ăile de lumină au avanta1ul că nu cresc tensiunea arterială. la 8A grade cu durata de 6. edemul. 0paratul cel mai folosit este lampa &olu. &e folosesc: duşul cald. =ăldura radiantă pătrunde mai bine prin piele şi ţesuturile subadiacente. minute. 0pare transpiraţia.-6. dar poate influenţa . contractura muscularăC%C troficitatea musculaturii denervate.aplicaţiile indirecte de căldură . *urata unei şedinţe este de . minute. minute în funcţie de scopul urmărit şi toleranţa pacientului. duş masa1. *urata unei astfel de băi este de 6. inflamatia% sau )ipertonia muscularăC clinice simptomatice.băile parţiale de lumină ( se e-ecută cu a1utorul unei instalaţii speciale prevăzută în interiorul său cu un anumit număr de becuri. minute .băile progresive ascendente% ( încep de la temperatura indiferentă de 8.. &e aplică local cu a1utorul unui dispozitiv special cu 9-? duşuri rozetă verticale. minute. ultraviolete. 0plicarea diferitelor forme de curent electric în scop terapeutic.-7. *upă baie. laser%. . ci din contră o scad dacă se ridică temperatura treptat. . sedative.: grade celsius.% 3. minute. ameliora şi controla o serie de elemente: fiziopatologice durerea . funcţionale durerea. *urata metodei este în general de :-6. T a!a#en!(l " in elec! $!e a"ie 5 !e. nu intervine asupra verigilor etiopatogenice.care produce raze infraroşii ce pot fi diri1ate oricărei regiuni a corpului. ultrasunete.-7. !ezultatele duşului masa1 sunt cele mai evidente : decontracturante. 0cţiunea lor este bazată pe factorul termic şi cel mecanic. av2nd efecte antialgice. )iperemiante. pacientul se culcă în pat pentru un repaus de 7.aplicaţiile locale de raze infraroşii ( realizează o încălzire superficială.duşurile ( prin folosirea unei coloane de apă. formă sau direcţie sunt variabile şi care loveşte de la o anumită distanţă suprafaţa corpului. curenţi de medie frecvenţă% sau diferite forme de energie derivate din curentul de 1oasă frecvenţă c2mpurile magnetice de 1oasă frecvenţă% sau din curentul de înaltă frecvenţă unde scurte. duşul cu aburi. deseori c)iar la temperatura de 8A. !egiunea de tratat este acoperită cu această instalaţie peste care se pune o pătură. de grade în timp de ? minute . uneori c)iar o oră. care ţ2şneşte cu presiunea dintr-un tub al cărui calibru. dar variază în raport cu regiunea asupra căreia se acţionează şi afecţiunea pentru care se aplică. decontracturante. curent de 1oasă frecvenţă. duşul subacval. . efec!e& Electroterapia ( este o altă formă metodologică de terapie fizicală utilizată cu succes în lombosciatică.-6. de grade şi urcă progresiv p2nă la 8B-9.

#recerea curentului continuu provoacă o acţiune sedativă la toate nivelurile coloanei vertebrale şi membrului inferior afectat. 8?-8?.. *urata şedinţei este la început este la început de . minute%. 0vanta1ul băilor galvanice este că pe l2ngă efectul curentului galvanic avem şi efectul miorela-ant şi sedativ al temperaturii apei din baie. în care corpul este introdus într-o cadă specială din plastic umplută cu pană la 8?-8A grade =elsius prevăzută cu : electrozi fi-aţi pe pereţii săi 8 pe părţile laterale şi c2te unul cranial şi caudal. . " cură cuprinde cel puţin 67 şedinţe. minute. <acientul stă cu picioarele în cuve cu apă caldă. acţion2nd iniţial local produc2nd vasodilataţie eliminare de mediatori c)imici. '& Elec! $!e a"ia " in c( enţi de #edie f ec. fiind suficiente c)iar numai ? şedinţe. fie pro-imo-distal tipul longitudinal%. vasculotrop.a& Elec! $!e a"ia " in c( enţi de ?$as) f ec. &ub electrod se formează o zonă de )iperemie ce durează c2teva ore..-8.-6. cu frecvenţa de . pe c2nd )istamina.-7. Elementele c)imice active traversează bateria cutanată. antispastic.enţ) 68 .. . &alicilaţii se comportă ca anioni. *urata procedurii este de 6. C( en!(l %al. calciul. în care se pune un electrod de carbon sau metalic legat la polul pozitiv sau negativ. decontracturantă.. care are rolul de a evita un eventual efect caustic al electrodului.băile galvanice ( reprezintă metodologia prin care curentul galvanic se aplică prin intermediul apei. >ormula des folosită este de : *> difazat% K 7 minute.ntensitatea curentului este mai mare ca la baia galvanică de p2nă la 6.anic . magneziul sunt cationi. datorită deplasării ionilor sub efectul curentului galvanic cationii spre catod si anionii spre anod%. minute. Ei au o puternică acţiune analgezică şi vasomotorie vasodilataţie cu absorbţia edemelor %. după semnul pe care dorim să-l imprimăm curentului. Jn alt avanta1 al curenţilor diadinamici constă din durata mică a şedinţelor . galvanizarea simplă ( aplicarea unui singur circuit cu doi electrozi direct pe tegument .ndicaţia ma1oră a acestor curenţi este în stadiul acut al lombosciaticii e-cepţie fată de restul fizioterapiei%.-6.baia galvanică generală &tanger% ( este o altă te)nică )idro-galvanică.. de minute. abundent umidificată. m0 media 9. 2. trofic.enţ) 1. p2nă la un total de ?-67 şedinţe. *irecţia circuitelor curentului poate fi diri1at in multiple variante: ascendent. redresat şi modulat.. descendent. fie latero-lateral tipul transversal%.c)eratolitic. m0% fiind repartizat pe toată suprafaţa corpului. C( enţii diadina#ici @ sunt curenţi de 1oasă frecvenţă cu impulsuri deviaţie din curentul alternativ sinusoidal. de $z. apoi apăr2nd efecte de tip : analgezic. . ritmul şedinţelor fiind de una la 7-8 zile . Electrodul trebuie învelit în mai multe straturi de ţesătură..ionogalvanizarea ionoforeza% ( este metoda care permite introducerea transcutanată a unui medicament . transversal sau în diagonală. <& <edioada sedinta ( 7 minute% <L <L perioadă lungă% 9 minute şi *> K 7 minute.-?. grade =elsius%. este un curent continuu foarte frecvent utilizat în terapeutică care se poate folosi în terapia lombo-sciaticii sub mai multe metode: . apoi se poate prelungi la 6.. &oluţiile folosite în ionoforeză sunt foarte diluate 6-8/%. . .

astfel înc2t efectul lor antialgic.... minute şi cresc2nd progresiv durata%.. c2nd induce alternanţa ritmică a stimulării şi rela-ării ţesutului muscular. minute încep2nd cu . în total 6. mi1locie% ( determină o senzaţie de căldură plăcutăC .stimularea musculaturii sc)eletice.L la un ritm de 6 şedinţă la 7 zile ..doza .doza . 0plicaţiile de curenţi de frecvenţă medie constau în încrucişarea a doi curenţi de medie frecvenţă cu frecvenţe diferite .corespunde unei slabe senzaţii de căldurăC . dozele .penetraţie mare în profunzime. .L forte% ( este resimţită ca o căldură puternică. reversibile şi bine suportate frecvenţele sub 6. doza ... şi . zilnic. dar variază repartiţia în funcţie de natura structurilor tisulare.$z dar şi cele intre 8. foloseşte acţiune a curentului alternativ de înaltă frecvenţă cu lungime de undă de 66. 0ceastă formă de terapie determină fenomene termice de profunzime.? m.acţiunea vasomotorieC . 2.. Jndele scurte se clasifică în funcţie de intensitatea efectului termic în: . c& Elec! $!e a"ia " in c( enţi de *nal!) f ec. decontracturant să se realizeze la locul de încrucişare. Dia!e #ia c( (nde sc( !e .7. $z în aplicarea spectru. atermice% ( doza cea mai slabă.=urenţii de medie frecvenţă folosiţi în terapie sunt curenţi alternativi sinusoidali cu frecvenţe cuprinse între 8.. $z.n puseele acute de lombosciatică se aplică timp de 7-. şedinţe.n formele subacute şi cronice ale lombo-sciaticii se preferă utilizarea curenţilor de medie frecvenţă.0bsorbţia undelor scurte se face în toate ţesuturile.. 0plicarea lor se face fie cu a1utorul electrozilor rigizi tip &c)liep)a'e%. slabă% .. căldura fiind abia perceptibilăC .. $zC . efectul caloric fiind diferit de cel obţinut prin prin procedurile termice clasice. 0ceastă energie poate fi transmisă corpului prin două căi: prin c2mp condensator sau prin c2mp solenoid inductor%. . >ormula folosită frecvent în lombosciatică este : frecvenţa de 68-8. dar tolerabilă.enţ) 1. . sau . dar mai ales frecvenţa de 6-6. minute dozele .acţiunea neuro-vegetativă.acţiunea antalgică frecvenţele de B. fie cu a1utorul electrozilor simpli care se pot modela pe corp. $z. decalaţi cu 6.acţiunea resorbitivăC acţiunea decontractantă ( miorela-antă 67-8.-7. $z in ritm manual.n fazele cronice ale bolii se administrează . $z%C ...acţiunea trofică ..sunt emise în fasciculC .doza . urmată de efect intens termicC .Mic $(ndele undele centrimetice% ( sunt unde decimetrice MscurteN cu lungimea de undă egală cu 66. 0u următoarele caracteristici: . $z%C ..-. cm. 69 . Energia termică se menţine în profunzime 79-A7 ore..energia folosită are o frecvenţă foarte mareC . datorită efectelor fiziologice ale acestor curenţi si anume : .-6.refle-ie la limita dintre ţesuturi. cu producerea de contracţii musculare puternice.-6.

miorela-anbte. )iperemiante. durata şedinţelor şi numărul lor. iar cele mari se aplică în manifestările cronice ale lombosciaticii.?. vibraţii. este o combinaţie de manipulaţii. &e recomandă :-6. zilnic. de aceea este necesară introducerea unui element de contact între emiţător şi piele unguent. aplicate sistematic asupra organismului. după ? şedinte se intrerupe tratamentul. stabilită pe baza datelor furnizate de electrodiagnostic. .<rescripţia corectă a undelor decimetrice trebuie să curprindă: alegerea şi specificarea tipului de emiţător C poziţionarea luiC dozarea intensităţii . deocntracturante. stoarceri. doza de .. simpaticolitice. în zonele cuprinse între 9. de preferat gel% deoarece stratul cel mai mic de aer împiedică transmisia undelor. *ozele pot fi apreciate ca: mici.nica #asa?(l(i& Easa1ul. numite M manevre de masa1N.-A Pouli/ punct. frictiuni. ele f(nda#en!ale ale #asa?(l(i desc ie ea ana!$#ica a e%i(nii 0i !e.: Oaţi/cm.? (. scuturări. de prelucrări mecanice multiple. frăm2ntări. 0erul nu conduce ultrasunetul. a unei M ameliorări a forţei musculareN sau pentru obţinerea unei N senzaţii de confortN. . masa1ul a fost considerat ca o te)nică de îngri1ire a bolnavului folosit pentru obţinerea unei stări de repaus sau de Mrela-areN .. .9 ( . cu o doză de . Efectele fiziologice şi biologice ale ultrasunetelor sunt: analgetice. Eultă vreme. în total ?-: şedinţe. spasmolitice. şedinţe. ritmul şedinţelor va fi zilnic sau la două zile. minute . şi 6.n stadiile subacute şi cronice ale lombosciaticii se recomandă şedinţe de ultrasunete pe musculatura paravertebrală lombară. ce acţionează asupra unui cristal piezoelectric şi produce vibraţii mecanice de înaltă frecvenţă.enţ) #ratamentul de laser reprezintă amplificarea luminii prin emisia stimulată a radiaţiei. e& Elec! $s!i#(la ea .. iar numarul total de şedinţe pe o serie va fi de ?-6.. O/cm7.ntensitatea ultrasunetului se măsoară in O/cm7. d& Te a"ia c( lase de ?$as) f ec.n cazul parezelor periferice sunt necesare programe de electrostimulare musculară cu curenţi de 1oasă frecvenţă e-ponenţiali cu panta de creştere progresivă după o sc)emă unică pentru fiecare pacient în parte. 3. >iecare şedinţă durează între .-6. decontracturante. în scopuri terapeutice sau igienice. miorele-ante.T a!a#en!(l " in #asa? 5efec!ele fi+i$l$%ice ale #asa?(l(i. $z. antiedermatoase. 0ceste prelucrări mecanice constau în diferite forme de neteziri. vasculatrope. şedinţe pe serie. #ane. mi1locii şi calde. &e foloseşte at2t in formele de radiculită c2t şi în formele paralizante ale lombosciaticii. *acă nu apare nici o ameliorare. resorbtive. Ul! as(ne!ele @ sunt o parte specială a electroterapiei care utilizează curentul electric de înaltă frecvenţă . apăsări.-7. Este o metodă modernă de tratament prin care se e-cită selectiv fibrele nervoase şi musculare. 4. minute . *oza1ul depinde de mărimea emiţătorului şi puterea aparatului. lovituri uşoare sau mai puternice. *urata şedinţei este de . *ozele mici se recomandă în stadiile acute si subacute. cu m2na sau cu aparate special construite. &e poate aplica şi în stadiile acute şi subacute ale lombosciaticii în ritmul de o şedinţă pe zi cu frecvenţa de 8. Efectele biologice şi fiziologice ale laserului de 1oasă frecvenţă folosit în medicină sunt : antialgice. Easa1ul este folosit în practică în două domenii: 6.

efecte generale rela-ante.îmbunătăţirea circulaţiei locale cu efect )iperemiant local reflectată prin ridicarea temperaturii locale. sedative. E-ercitarea unor presiuni cu alunecarea superficială rapidă produce stimulare vasomotorie. efec!e l$cale: . senzaţia de rela-are. bioc)imică. ele f(nda#en!ale ale #asa?(l(i Eanevrele de bază ale masa1ului. . depăşind mult regiunea de masat.masa1ul e-tramedical ( cu scopuri igienice.creşterea metabolosmului bazalC .accelerarea proceselor de reabsorbţieC . fie prin frăm2ntări care e-cită proprioreceptorii muşc)ilor. Efectele fiziologice ale masa1ului se reflectă. efec!e %ene ale: .creşterea eliminării apei prin transpiraţie şi perspiraţieC .calmarea durerilor în mialgii .îmbunătăţirea somnuluiC .în vecinătatea zonei masate sau la distanţă. at2t prin senzaţiile subiective indicate ale pacientului: senzaţia de caldură plăcută în regiunea supusă masa1ului. cu influenţarea frecvenţei cardiace şi respiratoriiC . )ipnotice. cu deplasarea m2inii lunec2nd pe piele. tendoanelor sau a altor ţesuturi. denumite şi M timpii masa1uluiN sunt: 1. fie prin neteziri sau stoarceri care produc impulsuri ce pleacă de la receptorii cutanaţi. cu eliberarea de endorfine combaterea durerii%C . a& Efec!ele fi+i$l$%ice ale #asa?(l(i Easa1ul. !itmul este lent. Efectele fiziologice ale masa1ului sunt locale şi generale: . cu trăsături lungi. '& Mane. miorela-ant de tip refle-. de uşurare a mişcărilor.n prezent.modificări directe asupra receptorilor cutanaţi şi indirecte prin intermediul )ipofizei.stimularea funcţiei aparatului respiratorC .indepartarea stazelor locale.Ne!e+i ea efleura1ul% ( este o manevră de introducere sau M atingerea apăsatăN. colorarea tegumetelor etc%C .efecte favorabile asupra stării generale a organismului.creşterea circulaţiei de întoarcereC . în general în direcţia centripetă sau paralel cu fibrele musculare.stimularea funcţiei aparatului circulatorC . determină plecarea unor impulsuri nervoase către sistemul nervos central. c2t şi prin modificările funcţionale imediate sau mai îndepărtate. profilactice.efecte sedative particulare asupra centrilor suprasegmentari ai &5=. masa1ul este considerat ca o serie de manevre care iniţial stimulează pielea determin2nd reacţia vasculară.nevralgiiC . iar 6? . cosmetice de redresare şi sportive..masa1ul medical propriu-zis ( cu scopuri terapeutice preciseC . . 0u un efect sedativ.. psi)ologiceC . de stimulare senzitivă şi apoi induce reacţii de tip refle.îndepărtarea oboselii musculareC .

şi mediu% pe suprafeţe mai mici. &e preferă în atrofiile musculare. cu scop terapeutic de a stimula circulatia de întoarcere prin presiune. cu cu talonul m2inii policele sau antebraţul e-ercit2nd o presiune perpendiculară pe zona de tratat. sec/ fază%. 4. *ecompresinea se face controlat.fula1ul ( reprezintă presiuni locale efectuate cu ritm rapid de-a lungul traiectului muscular. inde-. decontractant. dese şi ritmice . se deosebeşte de netezire prin aceea că m2na se deplasează odată cu tegumentul. . !itmul este relativ lent 8-. efectuat însă cu două degete police şi inde-% sau trei degete police .frăm2ntarea ( sub forma unei compresiuni sau presiuni mai profunde cu alunecare. 2. reacţii de infiltraţie locală sau alte procese tendinoase. gradat. &e combină adeseori cu vibraţia. &e face în general cu v2rful degetelor: ori cu v2rful degetului mare . &e e-ecută cu palma în direcţie sau în sens invers cu fiecare m2nă. antispastic. . &e foloseşte mai ales în cazul musculaturii )ipotone şi în contractură.folosirea unui ritm neregulat are efecte de creştere a tonusului pe musculatura subiacentă. Efectul este sedativ. 3.presiuni locale statice ( efectuate cu una sau ambele m2ini aşezate una peste alta . aplicate asupra unei regiuni mai mari sau mai mici. !itmul şi durata precum şi intensitatea aplicaţiei se adapetează în funcţie de timpul de aderenţe . coapse. Ba!e ea sa( "e c(ţia @ constă într-o serie de lovituri scurte . .ciupirea ( este tot un fel de petrisa1. F icţi(nea . La nivelul membrelor se aplică aşa zisa Mm2ngăluireN sau M masa1ul v2rte1N . F )#An!a!(l ( constă din mai multe manevre : . cu ambele m2ini. =i' aţia @ constă în e-ecutarea unei serii de tremurături rapide transmise regiunii bolnave printr-o succesiune de presiuni si rela-ări fără ca m2na maseourului să se desprindă de tegument.. antispastic la nivelul maselor musculare. . stimularea drena1ului limfatic. <rovoacă o )iperemie a regiunii asupra căreia actionează şi creşte tonusul fibrelor musculare. cu dosul m2inii. Eetoda are un efect mecanic şi refle. ori cu v2rful inde-ului. =u totul e-cepţional se face cu rădăcina m2inii. fese. &copul terapeutic este cel miorela-ant.petrisa1ul ( constă în prinderea maselor musculare voluminoase musculatura paravertebrală lombară. gambe% prin tegument şi deplasarea lor transversală imprim2ndu-le totodată şi o mişcare de torsiune. &e poate intercala între toate celelalte manevre ale masa1ului. mai rar 6A . cu v2rful degetelor. apro-imativ 67 sec/secvenţă. &e antrenează în acelaşi timp şi tegumetul c2t şi masele musculare subiacente. !itmul este lent. .La nivelul şanturilor paravertebrale talonul m2inii trebuie să cuprindă c2teva secunde masa musculară cu tendinţa de desprindere a planurilor. în stea sau liniar de M du-te-vinoN. <oate fi e-ecutată cu marginea cubitală a m2inilor . &e e-ecută din articulaţia pumnului sau cotului. 6. &emnul mişcărilor poate să fie circular. în limitele permise de la-itatea )ipodermului. c2nd dorim să obţinem o e-citaţie mai pronunţată asupra ţesuturilor. cu pumnul. ori cu v2rful a două degete arătător şi mi1lociu %.geluirea masa1ul rindea% ( se practică la fel cu mişcările pe care le e-ecută t2mplarul c2nd dă la rindea .decontracturant modific2nd tonusul muscular.

. *eseori durerile sunt localizate la inserţia costală şi iliacă a pătratului lombar. îngreun2nd astfel manevrele de masa1. cu două sau trei degete. cuprinz2nd cu celelalte degete marginea e-ternă a grupului muscular a1ung2nd astfel la spina iliacă antero.muşc)ii e-tensori cvadricepsul%C . trec2nd uşor peste rotulă în sus.&e e-ecută fricţiuni de-a lungul crestei iliace prin mişcări laterale. vibraţie eventual batere şi se termină cu mişcări pasive şi active de fle-ie. circumducţie şi rotaţie a articulaţiei co-o-femurale. Este vorba de grupul muşc)ilor fesieri: mare. c& Desc ie ea ana!$#ic) a e%i(nii 0i !e. Efectul este cel sedativ. Easa1ul regiunii lombo-sacrate are efect mult mai mare dacă se asociază cu o gimnastică medicală menită să corecteze în limita posibilităţilor. astfel ca policele să urmeze un drum de la marginea internă a rotulei în sus. oblicul mare şi oblicul mic.partea e-ternă a grupului fle-orilor bicepsul%C . . cu palma. . 0celaşi masa1 se face şi de-a lungul coastei. &e masează fiecare muşc)i în parte . e-tensie. Euşc)ii coapsei se împart din punct de vedere al masa1ului în următoarele grupuri: .masa1ul regiunii fesiere. 0ceastă regiune este dotată cu o musculatură masivă care acoperă articulaţia co-ofemurală.tensorul fascia lată. La sf2rşitul masa1ului se aplică baterea asupra regiunii lombare. . Euşc)ii asupra cărora se acţionează prin masa1 sunt: dorsalul mare. coapsa. încep2nd cu regiunea anterioară. Jrmează manevra de batere. dar creşterea amplitudinii sau frecvenţei poate avea un efect uşor stimulant.partea internă a grupului fle-orilor semimembranos şi semitendinos% .a umărului.n aceste zone.n cazul unui pacient cu lombosciatică. de-a lungul margnii interne a adductorilor. Easa1ul se aplică prin apăsare. cu a1utorul policelui. pacientul fiind culcat pe burtă. adducţie. . musculatura fiind puternică şi bine conturată. gamba sau/şi piciorul. combinate cu vibraţii. masa1ul se efectuează în regiunea lombo-sacrată. abducţie. în regiunea fesieră. verticale şi orizontale.muşc)ii adductoriC . frăm2nd2nd muşc)ii oblici şi pătratul lombar. sub formă de geluire in baza m2inii de la coloana vertebrală spre lateral dreapta sau st2nga% şi cu rădăcina m2inii dinspre lateral spre coloana vertebrală.superioară. >răm2ntarea se poate face cu toată forţă şi sub toate formele . pacientul fiind decubit dorsal . pătratul lombar. Frupul e-tensorilor cvadricepsul% se masează aplic2nd m2na drepată distal de genunc)i pe fată anterioară (superioară a gambei şi începe netezirea cu palma . deviaţiile coloanei vertebrale. . mi1lociu şi mic. 6: .n timpul acestei neteziri se pot face şi mişcări laterale şi în formă de spirală cu v2rful degetelor.masa1ul regiunii lombo-sacrate.nica #asa?(l(i es"ec!i. masa1ul sa face mai dur.masa1ul coapsei. care se inseră pe o aponevroză rezistentă.

de la genunc)i p2nă la creasta iliacă. Jrmează celelalte manevre ale masa1ului. iar celelalte degete în şanţul dintre muşc)iul peronier şi muşc)ii peronieri. 5etezirea se va face destul de energic în limita durerii% din cauza aponevrozei puternice de la acest nivel. încep2nd de la fosa poplitee p2nă la plica fesieră. se indoaie puţin articulaţia genunc)iului şi articulaţia co-o-femurală şi se netezeşte cu m2na astfel ca policele să urmeze linia de la marginea internă a rotulei. >răm2ntatul se face împreună cu tibialul posterior. . plec2nd din fosa poplitee din mi1loc. Jrmează celelalte manevre ale masa1ului. de la genunc)i p2nă la marginea interioară a simfizei. &e începe cu netezirea şi apoi urmează m2ngăluirea cu două degete.<entru masa1ul adductorilor.masa1ul gambei La nivelul gambei se aplică masa1 asupra gambei. aşa înc2t policele să urmeze marginea anterioară a tibiei . iar celelalte degete cuprinz2nd partea e-ternă a muşc)ilor posteriori şi grupul peronierilor. plec2nd apoi de la partea anterioară a maleolei e-terne către condilul e-tern al femurului. Frupul muşc)ilor peronieni se masează plas2nd degetul mare în şanţul dintre creasta tibiei şi muşc)i. <artea internă a muşc)ilor posteriori ai gambei. &e începe cu gambierul anterior. palp2nd tendonul lui 0c)ile şi mas2nd numai de la locul unde începe muşc)iul. <acientul stă în faţa maseurului. iar celelalte degete în insterstiţiul dintre muşc)ii gemeni. iar cu celelalte degete. de-a lungul nervului sciatic. &e netezeşte de c2teva ori de 1os în sus. de-a lungul marginii interne a cvadricepsului iar celelalte degete cuprind partea internă a musculaturii coapsei. <entru masa1ul tensorului fasciei lata. înt2lnindu-se cu policele în fosa poplitee. &e masează mai înt2i cu ambele palme şi degetele întinse întreaga parte posterioară. 0ici poate aplica geluirea masa1ul rindea%. care îi ţine călc2iul cu o m2nă iar cealaltă m2nă o plasează sub maleola e-ternă . frăm2ntarea m2ngăluirea la membre% sau 6B . sub formă de pieptene. spre partea internă a rotulei. apoi se face o netezire puternică cu partea dorsală a falangelor sub formă de pieptene. pacientul se va aşeza lateral pe partea sănătoasă şi se netezeşte cu palma şi cu rădăcina m2inii şi apoi puternic în limita durerilor% cu dosul falangelor. înt2lnindu-se la plica ing)ino-crurală. cu degetul mare plasat între peronier şi muşc)ii posteriori. care se face de degetul mare fi-at pe tibie. Pumătatea internă a părţii posterioare a coapsei va fi netezită cu policele urm2nd mi1locul coapsei. &e netezeşte apoi cu a1utorul policelui 1umătatea e-ternă a părţii posterioare a coapsei. <entru masa1ul musculaturii părţii posterioare a coapsei. iar cu celelalte degete mi1locul muşc)ilor posteriori. peronierilor şi muşc)ilor posteriori gemenii%. frăm2ntatul făc2ndu-se cu toată m2na. Jrmează frăm2ntatul. pacientul va sta în decubit ventral. de-a lungul peroneului. <artea e-ternă a muşc)ilor posteriori ai gambei se face plec2nd de la partea posterioară a maleolei e-terne în sus. iar celelalte degete cuprinz2nd musculatura internă. se masează urm2nd cu degetul mare marginea internă a tibiei. &e aplică celelalte manevre ale masa1ului. spre marele tro)anter pe partea e-ternă. iar celelalte degete să cuprindă marginea e-ternă a gambei.

<acientul stă în faţa maseurului şi îşi aşează e-tremitatea inferioară de la articulaţia metatarso-falangiană în sus de-a lungul părţii dorsale. @aterea se face cu dunga m2inii. inclusiv a musculaturii paravertebrale. 0ceşti termeni nu sunt c)iar sinonimi. 6. ca o m2ngăluire. . în tratamentul lombosciaticii se utilizează 'inetoterapia terapia prin mişcare%. numai pe partea posterioară sau pe părţile laterale ale gambei. se va face netezirea plec2nd de la v2rful degetelor p2nă deasupra articulaţiei tibio-tarsiene alunec2nd cu degetul mare pe faţa dorsală a piciorului. ei prezent2nd o )ipersimpaticotonie care se răsfr2nge asupra ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale ta)icadrie. 0poi se netezeşte fiecare teacă tendionară. >răm2ntatul se face tot cu toată m2na. a% !eec)ilibrarea sistemului nervos vegetativ ( este necesară la ma1oritatea pacienţilor cu lombosciatică. cu pumnul sau cu v2rful articulaţiei interfalangiene. fricţiunea se e-ecută cu degetul mare. este recomandată în toate stadiile evolutive ale lombosciaticii.ciupirea mai ales la musculatura atrofiată%. @aterea are un rol foarte important şi se e-ecută cu dunga m2inii întinse. de la rădăcina degetelor în sus. Jrmează celelalte manevre ale masa1ului. plantară şi laterală a )alucelui pacientului. &e netezeşte apoi cu degetul mare şi cu inde-ul partea dorasală. 7. Fimnastica medicală are un domeniu mult mai limitat ( şi ca obiective şi ca mi1loace utilizate comparativ cu 'inetoterapia. continu2nd astfel la toate celelalte degete ale piciorului. Qinetoterapia.Bine!$!e a"ia *n l$#'$scia!ic) 0lături de masa1. *e asemenea. In "e i$ada ac(!). încep2nd de la baza degetelor p2nă peste articulaţia tibio-tarsiană. intr2nd şi în profunzime şi făc2nd în acelaşi timp o fle-ie plantară a degetelor. . se recomandă pentru decontracturarea generală. crescută%. Jrmează apoi netezirea feţei dorsale a piciorului. -masa1ul piciorului. iar cu palma dreaptă şi apoi cu dosul falangelor . Easa1ul plantei se e-ecută spri1inind călc2iul pacientului pe genunc)iul maseurului.n cazul unor eventuale aderenţe. &e urmăreşte creşterea tonusului vagal. deşi sunt folosiţi ca atare. obiectivele 'inetoterapiei sunt: a% reec)ilibrarea sistemului nervos vegetativC b% rela-area generalăC c% scăderea iritaţiei radiculareC d% rela-area musculaturii lombare dureroase. scade pragul de durere. >răm2ntatul se face e-ecut2nd mişcări laterale peste tendoane. 0.0. &e fi-ează cu m2na st2ngă piciorul. pentru ca musculatura degetelor piciorului este mai puţin dezvoltată dec2t a degetelor m2inilor. <aralel cu acest termen este utilizat şi cel de gimnastică medicală. prin ea însăşi. #. dar trebuie individualizată în funcţie de forma clinică şi particularităţile pacientului. b% !ela-area generală ( se recomandă pentru scăderea stării de tensiune psi)ică determinată de durere şi care.

a coloanei lombare în funcţie de activităţile desfăşurate. Te a"ia $c("aţi$nal) #erapia ocupaţională este o Mterapie funcţionalăN care urmăreşte să aducă pacientul la cel mai înalt nivel funcţional posibil pentru toate activităţile vieţii lui. neutre. In "e i$ada de e#isi(ne c$#"le!) . d% rela-area contracturii musculare lombare ( care provoacă durerea. 0cest program este denumit M &coala spateluiN şi are ca obiective: a% =onştientizarea poziţiei corecte% a coloanei lombare şi bazinului ( prin realizarea în permanenţă a ţinutei cori1ate. la serviciul pe care îl are un individ .nzăvor2rea înlăcătarea% coloanei lombare c% Eenţinerea forţei musculare ( prin tonifierea în continuare a musculaturii trunc)iului inferior. @. a fesierilor şi abdomenului. =. b% M. tracţiuni vertebrale continui la pat sau imobilizare in Mpat gipsat HilliamsN. 7. In "e i$ada c $nic) ( se continuă 'inetoterapia av2nd următoarele obiective: a% ( asuplizarea coloanei vertebrale lombare prin continuarea programului din perioada subacutăC b% tonifierea musculaturii trunc)iului inferior respectiv a musculaturii abdominale şi e-tensoare lombare.*upă trecerea completă sau aproape completă a tuturor suferinţelor lombosacrate. obiectivele 'inetoterapiei sunt: a% rela-area musculaturii contracturate cu scopul de a permite mobilizarea liberă a trunc)iuluiC b% asuplizarea musculaturii trunc)iului inferior prin programe care să continue programul de rela-are musculară din perioada acută. 'inetoterapia este reprezentată de M programul de 'ineto.#ermenul de MocupaţieN ca apelativ al acestei terapii se referă la o sumă de activităţi din cele mai variate domenii pe care individul le realizează în cursul zilei şi care dau înţeles vieţii luiN. realiz2nd cercul vicios: contracţie musculară voluntară de apărare ( tulburări circulatorii musculare locale ( acumulare de metalobiţi acizi ( durere ( contractura involuntară etc. *. 0sfel de activităţi ocupaţionale sunt: 76 .profila-ie secundarăN de prevenire a recidivelor. In "e i$ada s('ac(!).c% &căderea iritaţiei radiculare ( c2nd e-istă un proces patologic la nivel vertebral intracanalicular prin: adoptarea unor poziţii antalgice. 5oţiunea de MocupaţieN nu trebuie inţeleasă ca referindu-se strict la muncă propriuzisă.

de e-emplu: . după care se trece la alcătuirea planului de asistenţă pe baza discuţiilor şi colaborării între terapeut. măcar cu program redusC . sport. dar şi alte metode a1utătoareC • recomandarea şi antrenarea pacientului în utilizarea unor ec)ipamente adaptive care înlocuiesc sau a1ută funcţiile pierduteC • instruirea familiei şi îngri1itorilor asupra modului de a1utor pe care trebuie să-l dea pacienţilorC • spri1inul şi asistarea efectelor emoţionale. urmărind ca prin ocupaţia respectivă pacientul să poată să se deplaseze. .)obbG-uri diverseC . să se )rănească etc. )rănitul. <acientul şi familia îşi vor e-prima opţiunile pentru acele aspecte ale vieţii bolnavului considerate ca prioritare şi deci necesar de a fi rec2ştigate prin programul recuperator. . ca un tot. să se spele. sociale.. pacient.munca zilnicăC . îmbracatul. .să poată munci.n primul r2nd se face o evaluare a bolnavului.să nu fie o povară pentru familieC . globală. cognitive determinate de boli şi traumatisme.n alcătuirea planului de tratament în terapia ocupaţională trebuie să ţinem cont de: • determinarea Mscopului finalN pe termen lung al asistenţei care trebuie aplicată.autoîngri1irea zilnică igiena personală. *e metodele terapiei ocupaţionale beneficiază foarte multe categorii de bolnavi. îngri1itorul pacientului şi persoanele care trimit pacientul. mobilizareatransportul etc%C . acasă şi la locul de muncăC • programe de asistenţă terapeutică sau recuperatorie% cu metode şi metodologie specifică. printre care şi cei de lombosciatică.n aplicarea terapiei ocupaţionale e-istă doua tipuri: . pentru a-l educa să participe la limitarea consecinţelor deficitului funcţional.activităţi educaţionale şcolarizare%C .terapia ocupaţională specifică ( ce se adresează direct deficitului funcţional propriu-zis de la nivelul regiunii lombo-sacrate şi a membrului inferior afectat.terapia ocupaţională nespecifică.să poată să se îngri1ească singur etc. L2rsta nu reprezintă un element de limitare a aplicării terapiei ocupaţionale .alte activităţi. familie. #erapia ocupaţională trebuie să ofere: • evaluări clare ale capacităţii funcţionale ale individului şi ale performanţelor saleC • evaluări ale mediului de viaţă. . 0cest scop final trebuie stabilit de pacient-familie-terapeut.ce se adresează prin diverse ocupaţii întregului organism. 77 . e-cursii etc%C .activităţi de divertisment în timpul liber 1ocuri.

T a!a#en!(l 'alnea *upă trecerea completă sau aproape completă a tuturor suferinţelor lombosacrate. cu frecvente pusee în atecedente se îndică ape acratoterme >eli-.• identificarea M ariei de performanţăN ( reprezintă domeniul în care pacientul îşi realizează scopul final. evolutive. să poată fi c2t mai puţin o povară pentru membrii familiei. petrecerea timpului liber. pacientul poate beneficia de tratament balneo-fizical în staţiuni profilate pe tratamentul afecţiunilor aparatului locomotor. <ucioasa. *e e-emplu: un profesor cu lombosciatică îşi doreşte ca scop final: să mai poată ţine cursuri. .n cazul pacienţilor cu lombosciatică cele mai recomandate sunt M cura profilacticăN şi Mcura de recuperareN. aplicaţii de căldură. scopurile lui finale se încadrează în toate cele trei arii de performanţă. în forme antrenante.activităţile vieţii zilnice C . care sunt contraindicate pentru tratamentul balnear. . Eforie 5ord. masa1 şi 'inetoterapie. )obbG-uri. . 0ctivităţile vieţii zilnice în cazul unui pacient cu lombosciatică reprezintă totalitatea acţiunilor care-l fac independent datorită propriei lui capacităţi de a-şi realiza toate nevoile personale. sulfuroase% şi nămolurile terapeutice. #rebuie avută în vedere asocierea unor afecţiuni cardiovasculare sau puseele acute. "lăneşti%. două sau toate cele trei arii de performanţă. Eforie &ud% sau staţiunea 0maraC sau cură balneară cu ape sulfuroase @ăile $erculane. la persoanele tinere se recomandă cură balneară cu ape cloruro-sodice pe litoral Eangalia. *e la caz la caz. sărate concentrate. Feoagiu%.activităţile de muncă profesionale%C . ca şi pe cele legate de viaţa comunitară. 78 . electroterapie. #in2nd cont de afecţiunile asociate . *eci. La persoanele cu lombosciatică în perioada de remisiune asociată cu discartroză se recomandă cura cu ape iodurate Fovora. #erapia balneofizicală şi 'inetoterapia pot interfera o serie de verigi fizicopatologice. să poată merge singur să urmărească un meci de fotbal. #ec)irg)iol. clorurate-sodice.activităţile de agrement.n staţiunile balneoclimaterice se pot efectua trei feluri de cure: a% ( cura în scop profilacticC b% cura cu scop terapeuticC c% cura cu scop de recuperare. >actorii naturali folosiţi în balneoterapia afecţiunilor aparatului locomotor sunt: apele minerale acratoterme.n cazul lombosciaticii s-a constat atenuarea durerilor şi a inflamaţiei printr-un regim sanatorial cu repaus. <acientul cu lombosciatică se poate încadra în una. @azna%. =ura profilactică se adresează pacienţilor care prezintă sindroame dureroase musculo-articulare persistente pentru prevenirea recivivelor. &unt luate în considerare trei arii de performanţă care reprezintă în fond domeniile activităţilor umane: . =ălimăneşti ( =ăciulata-=ozia. posturii. 9.

prevenirea recidivelor.=ura de recuperare are în principal următoarele obiective: .refacerea forţei musculareC .recuperarea mobilităţii articulareC .combaterea durerii restanteC . 79 .creşterea capacităţii la efortC .

#urism . &port ( #urism.. 7. 6B:8 .!eeducerea neuro-motorie. 7.7 . 6BBB . <opescu Eugen A. B. Eedicală. Ed. Qiss . <ăun !adu ?.>izio'inetoterapie şi recuperare medicală.. Ed. 6B:6 . &port. ed. Ed. Ed.Qineziologie.7 . Eedicală .Feriatrie şi gerontologie note de curs%.Easa1 şi 'inetoterapie.F)id de reeducare funcţională. &troiescu .6 . !umatologie. Ed.=ompendiu de reumatologie. 7.. Ed. . Eedicală.!ecuperare medicală la domiciliul bolnavului. &beng)e #udor 67. Ed. Eedicală. &beng)e #udor 68. terapeutică şi de recuperare. Eedicală. 6B?8 . Ed medicală . &beng)e #udor 6.nternă. 7. Eedicală. Ed. 6B:A .aroslav 9. ed.BIBLIOGRAFIE 6.6 . Earcu Lasile .!ecuperarea medicală a sec)elelor posttraumatice ale membrelor. *inculescu #raian 8.on . *umitru *umitru 7. Eedicală.. Ed. Eedicală.#ratat de medicină . 6BB? .@alneo'inetoterapie. Eedicală. <rada Fabriel . &beng)e #udor 66. !obănescu 5. ştiinţa mişcării.!ecuperare funcţională în practica reumatologică. 7. Ed.Qinetologie profilactică. 6BAB... Eedicală.oan :. 6B:6 .