You are on page 1of 16

UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRARE A AFACERILOR ECONOMIE GENERALĂ SI COMUNICARE ECONOMICĂ

PIAȚA SI MEDIUL CONCURENȚIAL

STUDENȚI: SILVĂȘAN DENISA CLUADIA PETROVIC PAULA ANUL II, EGCE

TIMIȘOARA 2012

................ Piața.... 4 1............... 12 3............................. 4 1......................... 13 3...............................................................................................................3............. Mediul extern al firmei (concurențial) .......................................... 15 BIBLIOGRAFIE .........................................4................................ 7 CAPITOLUL II 2............................................. 16 2 ..................................... 5 1.. Criterii de clasificare a pieței .................................................................2.............................................................................................. Rolul și funcțiile pieței ................................................................................. 9 CAPITOLUL III 3.... STUDIU DE CAZ ..................................................... Concurența casei de modă ...................2.......... 3 CAPITOULU I 1.............................. Casa de modă și creație Darcy ...........................................................................1................................................................ 6 1.... 13 CONCLUZII ............................................................CUPRINS INTRODUCERE ...... Structura pieței concurențiale .......................................................................................................... PIAȚA ......... 12 3................................ MEDIUL CONCURENȚIAL ..caracteristici generale ..................3.......1..

Mediul în care își desfășoară activitatea agenții economici trebuie să asigure libertatea de acțiune a acestora în legătură cu ce să producă. În mecanismul de dezvoltare a unei economii moderne piața ocupă un loc esențial determinând într-o proporție însemnată deciziile și comportamentele agențiilor economici. Conceptul de structură de piață caracterizează o piață sub aspectul numărului și puterii relative a firmelor care acționează pe acea piață în scopul determinării comportamentului firmelor și consecințelor acestui comportament asupra eficienței economice de ansamblu a sistemului economic. orientat de prețul pieței bunului respectiv. ca și intrearea și ieșirea de pe piață în funcție de capacitatea fiecăruia de a-și acoperi costurile și de a obține profit. Piața reprezintă rezultatul interacțiunii și acțiunii a patru factori: cererea. de formare a prețurilor pe baza cererii și ofertei de pe piața fiecărui bun. Comportamentul concurențial poate fi unul de adaptare la condițiile pieței. Într-un mediu concurențial. cât și cum să producă. oferta. prețul și concurența. întreprinderea se mișcă între exigențele tehnologiei și preferințele populației. Mediul concurențial asigură cel mai bun mecanism de echilibrare a cereii și ofertei bunului respectiv prin comportamentul liber al producătorului și consumatorui. de asociere a lor. 3 . Structura pieței concurențiale se referă la măsura în care firmele individuale au puterea de a influența prețul sau termenii în care produsul este vândut. Un asemenea mediu este cunoscut sub denumirea de mediu concurențial. Comportamentul concurențial al agenților economici poate fi unul de adaptare la condițiile pieței sau unul de influențare a condițiilor pieței.INTRODUCERE Piața și mediul concurențial au fost și vor rămâne doua domenii foarte importante în viața omului. a cărui funcție principală este de a spori eficiența în utilizarea resurselor.

Bucureşti. PIAȚA.1. Ca și concept economic.  asigură echilibrul dintre cerere si ofertă.Economia. mai mult sau mai puțin spontan.. București. Humanitas. oferta.  Piața poate fi definită ca un spațiu economic în care se manifestă un sistem de relații. despre prețurile pe care le cer și care le propun pentru ca tranzacțiile dintre ei să se încheie. schimb și consum. despre ceea ce au nevoie. PIAȚA 1. reparație. prețul și concurența. Ea este înainte de toate ”un contract social”. 1994 Florecu C. piața are următoarele funcții:  întreține relația permanentă dintre creatorii de produse și consumatorii acestora.”1 Toate modalitățiile de definire a pieței pornesc de la conținutul care ii este atribuit în teoria economică:  ”Piața este o categorie economică a producției de mărfuri în care își găsește expresia totalitatea actelor de vânzare-cumpărare. 1 2 Didier M.private în unitatea lor organică cu relațiile pe care le generează și în conexiune cu spațiul în care se desfășoară.. 1992 4 . Piața reprezintă rezultatul interacțiunii și acțiunii a patru factori: cererea. care definește locul economic în ansamblul vieții sociale.”2  Piața constituie un mecanism de organizare socială care se bazează pe diviziunea muncii. Ed. ”Piața apare ca un ansamblu de mijloace de comunicații prin care vânzătorii și cumpărătorii se informează reciproc despre ceea ce ei dețin.  economia oricarei națiuni se autoreglează prin piață și stabilește echilibrul necesar propriei producții.  asigură alocarea și utilizarea eficientă a resurselor materiale și umane determinând deciziile producătorilor cu privire la producție.CAPITOLUL I 1.caracteristici generale.

de dimensiuni și mai mari unde se confruntă agenți economici de diferite naționalități.cerealelor.piața cafelei. 5 . Prin concurență se ințelege complexul relațional dintre participanții la aceeași piață.participații dețin informații reduse cu privire la piață. Caracterizarea participanților sub aspectul naturii. astfel încât fiecare să iși poată manifesta liber intențiile și/sau deciziile.  piețe internaționale. deosebim:  piețe locale. se disting:  piețe transparente. CRITERII DE CLASIFICARE A PIEȚEI. b) Din punct de vedere al bunurilor care formează obiectul tranzacțiilor.  piața bunurilor de capital. cantității.  piețe opace. iar prețurile se formează prin negocieri între agenții economici pe baza cererii și ofertei.care depășesc spațiul teritorial al unei țări. al calității implică luarea în considerare a trei criterii: dimensiunea.piața unei țări. Agenții economici care apar în relațiile de schimb pot fi analizați sub aspectul numărului și al naturii. Acesta este un element apt să satisfacă o nevoie umană și nu există sau există într-o cantitate insuficientă în mediul natural.  piețe mondiale.piața unui localități.Una dintre cele mai importante componente ale pieței libere este concurența. Obiectul schimbului de piață este reprezentat de bunul economic. Piețele pot fi clasificate după mai multe criterii: a) Din punct de vedere geografic.  piața resurselor naturale. d) După gradul de diferențiere al bunurilor tranzacționate.  piața informațiilor. 1. avem:  piața bunurilor de consum.modul de funcționare al lor este cunoscut de toți participanții. c) În funcție de gradul de informare al agențiilor economici.oțelului.  piețe naționale. comportamentul și mediul.2. Noțiunea de piață semnifică existența unor schimburi libere între agenții economici și nu impuse prin ordine sau reglementări administrative.  piața monetară. avem:  piețe omogene.

care sunt următoarele:  piața realizează contactul permanent dintre producătorul ofertant și cumpărătorul consumator. h) După modul în care sunt studiate și funcționează. f) Dacă se are în vedere modul de acces pe piață.  piețe reglementate. economia se autoreglează.  piețe cu concurență neloială. Pentru ca piața să îndeplinească aceste funcțiii. 1. la o dată convenită. ROLUL ȘI FUNCȚIILE PIEȚEI. g) În raport cu factorul timp se poate vorbi de:  piețe la vedere. atunci se disting:  piețe libere.piața unde se gasesc o diversitate de lucruri. e) În funcție de volumul trazacțiilor care se derulează. piețe eterogene. echilibrul între cerere și ofertă.se va derula ulterior. distingem:  piețe cu concurență loială.în care tranzacția se face imediat. își stabilește proporțiile și echilibrele necesare între cantități și prețuri.  prin intermediul pieței. În mecanismul de dezvoltare a unei economii moderne piața ocupă un loc esențial determinând într-o proporție însemnată deciziile și comportamentele agențiilor economici.  piețe cu concurență imperfectă.în care au acces doar persoanele abilitate și expres autorizate.  piețe intermediare.în care are acces orice cumpărător.unde sunt respectate normele. avem:  piețe cu concurență pură și perfectă. Piața are un rol important care este evidențiat de funcțiile ei.cum sunt: 6 .  piețe concentrate (burse și piețe en-gros).  piața la termen.în care cumpărătorii și mai ales ofertanții îndeplinesc anumite condiții.unde sunt încălcate normele. se impun a se asigura o serie de premise. i) În raport cu respectarea legislației și a normelor de tranzacționare.  piața asigură echilibrul economic.3. există:  piețe dispersate (en-detail).

al specificului tranzacțiilor. al agențiilor. Curba cererii pieței pentru orice produs este curba cererii cu care se confruntă industria care produce bunul respectiv. Ea reflectă puterea de influență asupra termenilor schimbului. de faptul că firmele produc sau nu produse standardizate.prețurile. Dacă se cunoște și costul.  statul realizează reglementarea indirectă a economiei prin intermediul pârghiilor economice. În societățile moderne. O industrie este constituită din totalitatea firmelor care produc un produs bine definit sau o gamă de produse înrudite.4. STRUCTURA PIEȚEI CONCURENȚIALE. Structura pieței poate fi abordată din mai multe unghiuri: al obiectului tranzacțiilor. salariile. de publicitate. se pot 7 . autonomia de decizie a agenților economici. dobânda. Structura pieței concurențiale se referă la măsura în care firmele individuale au puterea de a influența prețul sau termenii în care produsul este vândut. Comportamentul concurențial poate fi unul de adaptare la condițiile pieței.să reflecte fidel schimbările din economie. Conceptul de structură de piață caracterizează o piață sub aspectul numărului și puterii relative a firmelor care acționează pe acea piață în scopul determinării comportamentului firmelor și consecințelor acestui comportament asupra eficienței economice de ansamblu a sistemului economic. 1. statul este principalul mijloc prin care sunt definite și aplicate normele de funcționare a piței. Cu cât o firmă individuală are mai puțină putere de a influența piața. cu atât este mai competitivă piața respectivă. Structura concurențială a pieței este definitorie pentru comportamentul agenților economici. de posibilitatea de intrare a firmelor pe piață. înseamnă că are informații privind vânzările sale la fiecare preț pe care le ar putea solicita și poate calcula veniturile potențiale. Termenii ”industrie” și ”piață” sunt familiari. Dacă firma cunoaște curba cererii cu care ea se confruntă. caracteristicile produselor.  pârghiile economice ale pieței. Structurile de piață variază foarte mult în funcție de influența exercitată în stabilirea prețului. regulile privind concurența în comformitate cu scopurile de ansamblu ale comunității.

calcula profiturile asociate fiecărui nivel de producție. 8 . concurența se desfășoară și prin diferențierea produselor.  monopolul. Piața cu concurență perfectă presupune că purtătorii cererii și ofertei nu pot influența nivelul prețului. Pe o asemenea piață. Cu aceste informații. Caracteristicile care afectează comportamentul și performanța firmelor ce vând pe o piață și definesc structura de piață sunt și cele care determină relația dintre curba cererii pieței pentru produsul industriei și curba cererii pentru o firmă ce acționează într-o anumită industrie. întrucât nu se prezintă decât un sigur vânzător. Oligopolul poate fi caracterizat prin puterea de piață a câtorva firme. Concurența pură și perfectă se caracterizează prin:  atomicitatea cererii și ofertei.  transparența perfectă a pieței.  fluiditatea deplină.  concurența monopolistică. ca urmare a concentrării producției. dar și piețe pe care prețurile sau cantitățile pot fi influențate de vânzători sau cumpărători adică piețe cu structură imperfect concurențială. Concurența monopolistică constituie un tip real pe piață care întrunește elemente de concurență perfectă și monopol. Astfel spus există piețe pe care participanți nu au nici o putere de influență asupra variabilelor pieței. Monopolul definește situația unei piețe pe care nu există concurență din partea ofertei. numite piețe cu o structură perfect concurențială. firma poate determina producția care maximizează profiturile. În aceste condiții ei își adaptează catitățile tranzacționate în funcție de prețul pieței. Principalele structuri teoretice de piață care sunt pe larg analizate sunt:  concurența perfectă.  omogenitatea produsului.  oligopolul.  mobilitatea perfectă a factorilor de producție. a mărcilor și există un număr mare de agenți economici. Comportamentul concurențial al agenților economici poate fi unul de adaptare la condițiile pieței sau unul de influențare a condițiilor pieței.

cât și cum să producă. completă și veridică5 între agenții economici atât la nivelul ofertei. agenți economici privați. când prețurile se formează liber pe piață. pentru sporirea volumului vânzărilor și realizarea de câștiguri ridicate și sigure. stat. El își are premisele3 în proprietatea privată asupra factorilor de producție. care asigură libertatea de acțiune a agenților economici. de a dispune. a stabili. concurența este legată de existența proprietății private. solid. Superioritatea mediului concurențial în domeniul utilizării eficiente a resurselor pe termen scurt. de a utiliza și beneficia de uzufructul acestor atribute. Un asemenea mediu este cunoscut sub denumirea de mediu concurențial. punct de plecare. de formare a prețurilor pe baza cererii și ofertei de pe piața fiecărui bun. 5 Adevărată. Concurența semnifică o situație în care a avut loc o confruntare liberă. în condițile respectării cadrului legal de desfășurare a concurenței loială și a relațiilor cu subiecți pe care ii impune circuitul economic: salariați. În al doilea rând. reprezintă o cerință esențială a funcționării mediului concurențial. Concurența reprezintă confruntarea dintre producători pentru segmente cât mai mari de piață. A da un caracter durabil. 9 . mijlociu și lung se bazează pe faptul că un asemenea 3 4 Idee de bază. externi sau interni. ceea ce face ca orice cumpărător să poate să își aleagă vânzătorul cu prețurile cele mai avantajoase.CAPITOUL II 2. de asociere a lor. asupra bunurilor economice obținute de către firme. cât și al cererii de bunuri și capitaluri. Pentru funcționare concurenței economia de piață trebuie să cuprindă zona dominantă a organismului social. a consacra. Concurența este posibilă. și se bazează pe consfințirea4 juridică a dreptului de a poseda. în primul rând. MEDIUL CONCURENȚIAL Mediul în care își desfășoară activitatea agenții economici trebuie să asigure libertatea de acțiune a acestora în legătură cu ce să producă. ca și intrearea și ieșirea de pe piață în funcție de capacitatea fiecăruia de a -și acoperi costurile și de a obține profit. Garantarea și apărarea proprietății private. publici. formate prin manifestarea liberei inițiative într-un domeniu sau altul al activității economice.

ceea ce răspunde celor două mai exigențe ale progresului prin cunoaștere și pentru om. Într-un mediu concurențial. iar concurența loială și pericolul real al falimentului devin puterea și grija pentru aplicarea principilui distrugerii creatoare în viața economică. corespunzător exigențelor pe care le ridică piața consumatorilor. a cărui funcție principală este de a spori eficiența în utilizarea resurselor. cu efecte pozitive asupra producătorului competitiv și alegerii de către consumatori. Pe fondul acestor premise sau de condiții de funcționare a mediului concurențial. La baza deciziilor agenților economici de a se manifesta ca întreprinzător într un domeniu sau altul al activității economice se află un raport de forțe pe care îl declanșează interesul individual ce decurge din proprietatea privată. apreciată prin maximizarea profitului la unitatea de efort depus. fiecare participant din câmpul concurențial își fundamenteză deciziile pornind de la realizarea propriilor interese. în condițiile încadrării ofertei în cerințele și puterea de absorție ale pieței. Mediul concurențial al unei microeconomii libere este cel mai în măsură să pună în balanță. În acest fel proprietatea privată.ca premisă esențială a mediului concurențialeste garantată. în cadrul câmpului concurențial. atât în ceea ce 10 . a două mecanisme ce însoțesc viața economică. presupune asigurarea permanentă a premiselor de funcționare a acestui mecanism. întreprinderea se mișcă între exigențele tehnologiei și preferințele populației. Pentru a asigura concurența reală și efectivă este necesar să existe un sistem de legi care să nu permită unor producători să limiteze concurența sau să o desfășoare cu alte arme decât cele ale eficienței și competitivității. Îndeplinirea cu succes a acestei funcții a mediului concurențial se datorează în principal. alternativele de urmat. prin decizii individuale.mecanism de desfășurare a vieții economice adaptează foarte rapid piața la schimbările din tehnologie și la preferințele și posibilitățile populației. Faptul că se modifică atât tehnologia cât și preferințele. întreprinderea care se va adapta mai repede și mai bine la exigențele acestor două mari forțe ale progresului va reuși să realizeze cea mai înaltă eficiență în utilizarea resurselor. și anume: mecanismul profitului și mecanismul falimentului. Îndeplinirea de către mediul concurențial al microeconomiei a funcției de sporire a eficienței în condițiile creșterii și diversificării ofertei de bunuri economice.

 poate avea o evoluție ce îl dezavantajează pe consumator. astfel încât este posibilă maximizarea profitului.  duce la diversificarea ofertei. Scopul concurenței diferă în funcție de obiectivul urmărit de fiecare dintre subiecții participanți. să se realizeze. 6 Ceea ce ar fi de dorit să se întâmple. Într-un mediu concurențial. distribuția veniturilor este rezultatul unui mod de a îmbina dezideratul6 maximizării profitului cu dezideratul justiției sociale.ii favorizează pe cei abili. reglementată și supravegheată.  diferențiază agenții economici. Mediul concurențial asigură cel mai bun mecanism de echilibrare a cereii și ofertei bunului respectiv prin comportamentul liber al producătorului și consumatorui. libera inițiativă și piața sunt creatoare de inegalități.privește comportamentul producătorului. iar prețul cel mai avantajos este prețul cel mai ridicat. cât și din punct de vedere al comportamentului consumatorului. loială. astfel:  producătorii urmăresc creșterea vânzărilor și obținerea de noi segmente de piață. În cadrul mediului concurențial. dorință.  cumpărători doresc achiziționarea unor cantități cât mai mare de bunuri la cel mai mic preț posibil. astfel încât în limitele resurselor monetare disponibile să obțină maximizarea satisfacerii nevoilor. orientat de prețul pieței bunului respectiv.  permite cumpărătorului să găsescă furnizorul cel mai potrivit. creativi și ii elimină pe ceilalți. 11 . cerință. În măsura în care este deschisă. concurența îndeplinește mai multe funcții:  stimulează progresul general pentru că incită la inovație și creativitate.

12 . care se adresează femeilor din înalta societate a mediului urban. Deși a fost lansat la un preț mai mic decât majoritatea parfumurilor.acest parfum cu aromă predominantă de măr a fost greșit poziționat ca fiind unul de lux.  Înființarea unei agenții de manechine și o companie producătoare de emisiune TV. În primii ani ea și-a creat colecția și a făcut un mic profit din vinderea articolelor fabricate în serii mici.  Lansarea parfumului DD în 1997.  Apă de toaletă pentru tinerii. începând cu cererea de linii vestimentare și ajungând la deschiderea de saloane de styling și coafură.CASA DE MODĂ ȘI CREAȚIE DARCY În cadrul casei de modă conduse de Darcy. produse de francezi și comercializate sub marca Bijuteriile Darcy.1. Darcy și-a dezvoltat de-a lungul timpului o serie de afaceri.  Crearea de costume pentru piesele de teatru și emisiunile TV. se pot identifica accesorii coutoure. Se pot identifica:  Deschiderea primului magazin cu haine de lux. casă de modă ce ii poartă și numele. În cadrul casei de modă se identifică mai multe tipuri de produse. devenind mai ieftin decât parfumurile franțuzești renumite.  Haine pentru tineret. aparținând unor mărci faimoase prezente în România în perioada aceea. cum ar fi:  Haine de lux. fabricate in SUA.DD.CAPITOUL III 3.  Costume pentru piesele de teatru și producțiile TV. nu a avut succesul așteptat. În prezent.  Produse cosmetice. Clienții tineri a lui Darcy pot găsi articolele colecției pentru tineret. STUDIU DE CAZ 3. descoperind noi oportunități.  Bijuterii de lux foarte scumpe. vânzările la acest parfum sunt în creștere datorită faptului că prețul a fost menținut relativ constant.ProTv fiind clientul principal.

3. MEDIUL EXTERN AL FIRMEI (concurențial). caracterizat prin:  Nevoia de inovare este foarte puternică. Deși deține un loc bine delimitat pe piață. 13 . femei de afaceri.  Absența unor structuri de distribuție. Produsele lui Darcy sunt poziționate ca fiind produse de ”casă”. în anul 2000 Darcy lansează un nou produs: bijuteriile de lux. Oricum sunt ”nișe”7 neacoperite sau cu acoperire mică. Înființarea firmei Darcy Make-up Professional. 3. cu venituri destul de ridicate.  Deschiderea a trei ateliere de croitorie dintre care două în Buftea. 7 8 Scobitură. 3. casa de modă Darcy are clienții săi.  După crearea unei imagini. segment format din femeile din mediul urban.2. Activitatea casei de modă este rezultat al influențelor externe pe care le suportă. în calitate de designer vestimentar. Care iese dintr-un mediu după ce l-a traversat. CONCURENȚA CASEI DE MODĂ. deși sunt destul de greu de identificat concurenții în industria de confecții datorită numărului mare de public țintă. Deoarece se adresează unui segment de piață bine definit. nu controlează piața și nu au spectacole de modă atât de grandioase cum are Darcy.  Nevoile pieței sunt foarte intense și se schimbă foarte repede. adâncitură.  Costurile inițiale sunt ridicare datorită seriilor mici de producție. Se identifică în cadrul casei de modă Darcy un mediu concurențial emergent8. dar care totuși nu s-au impus pe piață.  Posibilitățile de câștig sunt mari. cum ar fi hainele pentru gravide. casa de modă Darcy își desfăsoară activitatea într-un mediu concurențial.  Există bariere de intrare pe piață. Se pot remarca pe piața românească o serie de creatori de modă care își definesc propriul stil și au un cuvânt serios de spus. al nivelului de preț și a celor de calitate. rămânând aproximativ aceeași pe parcursul trecerii timpului.

absolvind școala de modă la Paris. director general al casei de modă Delphi.  Rețeaua de distribuitori.  Cătălin Botezatu. produse care necesită un nivel crescut de inovabilitate. iar firma noastră se încadrează în această ultimă categorie. mult mai largă decât a concurența și de o calitate cel puțin egală. avâd propria casă de modă.este comparabilă cu a firmelor concurente deoarece concurenții direcți au o calitate a materialelor superioară. Firma Darcy trebuie să facă față unei concurențe extrem de puternice. 14 . casa de modă italiană. și alte persoane care caută noul.  Catinca Roman. aceștia fiind:  Venera Arapu.  Nivelul de inovabilitate.se realizează la o intensitate comparabilă cu firmele lui Botezatu și Schrotter.  Serviciile.acesta a absolvit o școală de modă la Paris și acum este asistenta creatorului francez Galliano. creatorul al casei de modă Exclusiv. în funcție de tipul clientelei.firmele concurente au prețuri mai mari.  Promovarea. însă la nivel internațional acestea din urmă au o reputație mult mai bună.care este designerul propriei firme de confecții Dom Co. una din câștigătoarele festivalului de modă din 1994.este un element de analiză ce poate genera elemente contradictorii. ele adresându-se unui segment de piață în care cerințele se axează mai mult pe calitate. fiind un punct slab al firmei.este mai redusă față de firmele concurente.  Calitatea.  Max Mara.  Irina Schrotter. Analiza concurenței cu principalii concurenți cuprinde mai multe elemente:  Prețul.Casa de modă Darcy are cinci concurenți direcți care sunt cei mai importanți.firma Darcy oferă o gamă largă de servicii. existând persoane care preferă haine tradiționale cu un nivel redus de inovabilitate.

Concurența reprezintă o componentă a pieței. în condițiile pieței concurențiale. Maximizarea profitului de către producători. iar pe de altă parte cererea consumatorului pentru un produs de calitate la un preț cât mai mic. Deciziile întreprinzătorilor pe piața concurențială vizează stabilirea dimensiunii optime a ofertei pentru obținerea unui profit maxim. Mediul concurențial este o altă componentă majoră a schimbărilor care face să concureze firmele între ele nu numai pentru a obține o poziție strategică pe piață datorită. prin care vor să câștige câți mai mulți clienți. Criteriul esențial de diferențiere a piețelor este gradul de concentrare a producției.CONCLUZII Piața este cea mai importantă schimbare pe care sistemul economic a cunoscut-o. vor să câștige piața unui produs și să se impună. Aceasta face ca firmele specializate în producerea de echipamente tehnologice să intre în concurența cu firmele specializate în obținerea de produse lactate. în urma căruia consumatorul dictează companiei în termeni de cantitate. cea care dinamizează întreaga activitate economică. duce în ultimă instanță la maximizarea satisfacerii consumatorilor. cât să producă și mai ales când să producă bunuri și servicii care să ii satisfacă nevoile de consum. calitate și preț ce să producă. Concurența stimulează pe de-o parte oferă. dar și pentru a avea accesul asigurat la o resursă limitată cunoscută de acum sub denumirea de venitul disponibil al consumatorului. precum și gradul de satisfacere al consumatorului. de exemplu. Piața este considerată un bun economic menită să satisfacă o nevoie umană. 15 . Marile firme comerciale își elaborează propriile strategii prin care încearcă să își apere produsele de concurenții de pe diferite piețe. a prețului. fiind locul bine cunoscut în care cererea se întâlnește cu oferta de produse și servicii. care determină gradul de influențare a pieței.

Editura de Vest.BIBLIOGRAFIE 1. Timișoara. Editura Universității de Vest. Popescu C. 2003. Duță A.. 6. Părean M.. Editura Mirton. Editura Mirton. Microeconomie. Băbăiță I.. Microeconomie aprofundată.. Marketing.. Lădar L.... 5.. 2003. Imbrescu I. Microeconomie. Microeconomia concurențială. Sîrghi N. 3.. Timișoara. Microeconomie aprofundată. Editura economică. Cismaș L. Morega D.. Popovici A. Editura Mirton. Sîrghi N. Timișoara. Silași G. 2007 16 . Timișoara. 2008.. Vădășan I. 2008. Timișoara. Ciucur D. Imbrescu I... 4..Terorie și aplicații. Duță A.note de curs. Foltean F. București.. 2. Sîrghi Nicoleta..