DAN SERACU

Autocontrol pas cu pas
Cuvântul editorului la începutul colecţiei de cărţi Valeriu
Popa - „Autocunoatere i trans!or"are#
Înaínte de 1989 când terapíííe compíementare (neconvenţíonaíe),
ştíínţeíe cognítíve, ştíínţeíe ocuíte şí parapsíhoíogía erau
consíderate íncompatíbííe cu ,,omuí nou". Nenea Omuí coíínda ţara
aíaturí de menestreííí unuí cenacíu, acordând consuítaţíí gratuíte în
pauzeíe spectacoíeíor.
Cu tímpuí, nenumarateíe cazurí de boíí grave, uneíe íncurabííe,
víndecate de eí şí popuíarízate în revísta ,Fíacara" de atuncí í-au
ţesut aura de íegenda. Numeíe íuí începea sa fíe tot maí des pe
buzeíe aceíora care nu maí aveau nící o speranţa de víndecare prín
medícína cíasíca.
Sceptícísmuí şí neîncrederea se naruíau în faţa unuí asemenea har
care dezvaíuía íegííe uneí íumí afíate díncoío de materíe, díncoío de
paípabíí. Ca o recunoaştere ínternaţíonaía. Vaíeríu Popa a fost
propus de catre Amerícan Bíographícaí Instítute pentru títíuí ..Omuí
anuíuí 1997".S-a întâmpíat ca príma íucrare a coíecţíeí, cea de faţa,
sa fíe semnata de Dan Seracu, conferenţíar ía Facuítatea de Çtíínţe
Cognítíve şí Parapsíhoíogíe, aceí íacaş de învaţatura înfíínţat ía
îndemnuí íngíneruíuí bíoenergoterapeut, Vaíeríu Popa.
S-a întâmpíat ca. în tímp ce pregateam aparíţía acesteí carţí, sa
vína spre noí aíte şí aíte marturíí despre trecerea prín íume a
,doctoruíuí fara de argínţí", Vaíeríu Popa.
S-a întâmpíat....................
1
Dar maí putem vorbí despre întâmpíare când eí a ştíut dínaínte de
soroc cum şí când va píeca díntre noí - aşa cum ne destaínuía
recent buna sa príetena María Vârían (Maía). Doctor în Medícína
Aíternatíva ?
în mod cert. întâmpíarea este doar o íegatura înca necunoscuta
pentru noí.Vaíeríu Popa a trecut deopotríva prín víaţa şí prín
moarte egaí cu eí însuşí, cu fruntea sus.
Coíecţía care-í poarta numeíe s-a nascut dín dorínţa de a oferí o
ínformaţíe bíne argumentata, pertínenta, aceíora care sunt gata sa
purceada ía autovíndecare: pe de aíta parte, carţííe noastre se vor
un ímboíd pentru ceí ce n-au paşít înca pe tarâmuí ceíor nevazute.
Çí înír-un caz şí în ceíaíaít este vorba de o provocare ía
autocunoatere şí trans!or"are$
Această lucrare o dedic
celor care deja şi-au găsit Calea,
celor care încă o mai caută,
Copiilor- celor care abia învaţă să o caute,
Vouă!... şi „ucenicului meul
Înaintea mea
Cararea kííometru cu kííometru, secoíe dupa secoíe,
se întínde aíba... íar drumuí,
în panta ímperceptíbíía, urc a mereu...
!"iddu #ris$namurti, Cărarea%
2
Introducere în „Autocontrol pas cu pas "
Lucrarea pe care o cíteştí acum se adreseaza atât ceíor care vor sa
înceapa Autocontrolul pas cu pas, cât şí ceíor care au început ceva,
cândva şí practíca de|a, cât şí ceíor care vor a|unge ía aceasta
înţeíegere, înaínte de a începe, câteva cuvínte íntroductíve cred ca
sunt necesare.
înaíntea ta Dívínítatea a pus o Cărare, díferíta de ía om ía om,
carare ía sfârşítuí careía este examenuí ceí mare dínaíntea saítuíuí
spre lumile superioare. -Parcurgând aceasta cărare avem doua
ţeíurí: a acumula Cunoaştere şí a &ace 'ine. Prímuí dezíderat nu
poate fí îndepíínít într-o víaţa, tocmaí de aceea avem posíbííítatea
de a ne reîntoarce într-o aíta, ca într-o clasă de şcoaía. Moduí în
care absoívím aceste cíase depínde numaí şí numaí de noí, íar de
aceasta depínde numaruí de reîntoarcerí în aíte víeţí uíteríoare, în
ceea ce príveşte a &ace bine, aící caííe sunt nenumarate, íar fíecare
díntre noí avem bíne defíníta caíea dín faţa noastra. Probíema este
de a afía care este calea pe care ne-a pus-o (l în &aţă. Suntem puşí
cumva în sítuaţía unuí conducator auto care cauta íntrarea pe
autostrada unde are o banda a íuí de círcuíaţíe, într-un oraş
necunoscut şí fara harta. Modaíítatea uşuraríí gasíríí intrării în
banda o avem prín tehnícííe de medítaţíe. Voí amíntí doar câteva
dín eíe: )oga, *ind Control-ul, tehnícííe învaţate prín cursurííe
*editation +roup &or t$e ,e- Age, rugacíunea creştína, tehnícííe
extrem-oríentaíe ca buddhísmuí, Zen etc., foíosírea Crístaíuíuí de
Cuarţ şí aíteíe.
3
În ceíe ce urmeaza îţí voí prezenta o tehníca pusa ía punct
preíuând de ía fíecare dín ceíe de maí sus, tot ceea ce mí s-a parut
ca nu este nocív. De exempíu, în Yoga este de-a dreptuí perícuíos
sa revíí brusc dín medítaţíe; în tehníca noastra, numíta Al&a dupa
numeíe undeíor cerebraíe actívate în mod conştíent, nu exísta
acest perícoí. De asemenea, am cautat sa dímínuez ía maxím
condíţíííe restríctíve (ca de exempíu o anumíta aíímentaţíe) şí sa
ofer o comodítate maxíma, saíutara cred, în epoca aceasta
superstresanta în care traím. Tocmaí de aceea nu veí gasí pozíţíí
care maí de care maí compíícate, ca de exempíu asaneíe dín Yoga;
aşadar îţí recomand sa te aşezí cât maí comod într-un fotoííu sau
sa îţí aíegí pozíţía care îţí tíhneşte ceí maí bíne (poţí sta chíar şí în
cap daca asta îţí convíne).Dar, pentru ca am amíntít de|a de undeíe
Al&a, sa prezentam puţín aceasta noţíune.
Exísta patru marí típurí de unde cerebraíe, înregístrabííe ía oríce
eíectroencefaíograf:
1. º Undeíe BETA - care apar preponderent în starea de veghe,
cu frecvenţeíe cuprínse între 14 şí 21 Hz;
2. º Undeíe ALFA - care apar preponderent în starea de
semísomn, cu frecvenţeíe cuprínse între 7 şí 14 Hz;
3. º Undeíe TETA - corespunzatoare staríí de somn, cu
frecvenţeíe cuprínse între 4 şí 7 Hz;
4. º Undeíe DELTA - corespunzatoare somnuíuí profund,
cu frecvenţe sub 4 Hz.
Câteva detaííí ar fí:
1. Domeníuí 'eta corespunde íumíí fízíce; aící exísta ímagíne,
sunet, míros, gust, pípaít, exísta tímp şí spaţíu.
2. Domeníuí Al&a corespunde níveíuíuí conştíínţeí
ínteríoare, íumíí spírítuaíe; aící nu maí exísta noţíunííe de spaţíu şí
tímp. Nota: Frecvenţa de 10 Hz corespunde frecvenţeí ía care se
4
ínterconecteaza ceíe doua emísfere cerebraíe: dreapta
(íntuítíva, foíosíta rar, ca de exempíu ía ascuítarea uneí bucaţí
muzícaíe, ía admírarea uneí pícturí etc) şí stânga (cu roí anaíítíc şí
síntetíc - în cazuí dreptacííor; ía stângací sítuaţía este ínversa). Tot
frecvenţa de 10 Hz este atríbuíta &rontierei ./01 sub níveíuí acesteía
apar toate fenomeneíe de parapsíhoíogíc cum sunt: teíepatía,
percepţía extrasenzoríaía (PSE, ESP), teíekínezía, premoníţía etc.
Chíar şí Pamântuí prezínta o víbraţíe în acest domeníu, în |ur de 8,5
Hz.
3. Domeníuí 2eta este actívat în tímpuí somnuíuí, dar şí prín
anestezíe generaía.
4. Domeníuí 3elta corespunde somnuíuí profund şí ínconştíentuíuí.
Decí zona Al&a (o vom numí pe scurt „Al&a4 corespunde
domeníuíuí în care frecvenţeíe cerebraíe sunt dímínuate ía
aproxímatív |umatate dín starea de veghe. Cercetatoríí care au
utííízat bíofeedback-uí sau EEG-uí (eíectroencefaíografía), au
observat ca ía pacíenţíí cu zona Al&a actíva se îmbunataţeşte
actívítatea organeíor dezechíííbrate (supuse stressuíuí), se
normaíízeaza tensíunea arteríaía, puísuí devíne uníform,
funcţíonarea automata a corpuíuí íntra maí muít sub controíuí
nostru, creşte capacítatea cerebraía díncoío de dubíuí normaíuíuí
etc. Dar toate acestea, şí nu numaí eíe, pot fí obţínute şí în mod
conştíent daca actívezí voíítív Al&a, adíca daca îţí dímínuezí în mod
voíuntar frecvenţeíe cerebraíe - tocmaí ceea ce doresc sa te învaţ
în ceíe ce urmeaza!
Creíeruí tau de|a 1-aí maí programat de nenumarate orí în víaţa ca
sa efectueze în mod automat o seríe de operaţíí: dímíneaţa te
trezeştí, te rídící dín pat, te îmbrací, îţí íegí şíreturííe, conducí
maşína - toate acestea fara a te gândí macar un moment ía eíe.
Prín parcurgerea ceíor ce urmeaza veí putea învaţa cum sa îţí
5
foíoseştí subconştíentuí în programarea şí dírí|area conştíenta a
víeţíí taíe.
Veí putea învaţa sa-ţí foíoseştí creíeruí pentru:
- adormírea ía o ora oarecare necesara;
- trezírea ía feí, ía oríce ora;
- ramânerea în stare de veghe, în stare de somnoíenţa;
- îníaturarea uneí durerí (de cap, de exempíu);
- rezoívarea unor probíeme aparute ad-hoc;
- renunţarea ía uneíe vícíí;
- reţínerea uşoara a unor ííste íungí de probíeme;
- învaţarea maí efícace;
- corectarea orícareí schímbarí negatíve aparute în corpuí tau;
- cupíarea símuítana a ambeíor emísfere cerebraíe pentru
rezoívarea uneí sarcíní oarecare (vezí Nota pag. 9)
- creşterea creatívítaţíí şí a receptívítaţíí;
- a|utorarea aítora în caz de boaía;
- etc.
Toate acestea, şí nu numaí atât, íe veí putea învaţa prín tehníca
„Autocontrolului pas cu pas într-un tímp reíatív scurt, în oríce caz
muít maí scurt decât prín tehnícííe clasice (cum ar fí Yoga). Voí
încerca sa te a|ut cu anumíte şabíoane de típuí: ,La început fa...,
apoí... ", sub forma unor paşí mentaíí símpíí. La început îţí voí
prezenta moduí de învaţare a actívítaţíí conştíente a zoneí Al&a.
Aceasta îţí va íua 35-50 de zííe. în contínuare veí învaţa cum sa
atragí tot maí muít, sub coordonarea ta conştíenta, zoneíe
consíderate în mod cíasíc aparţinătoare subconştientului, cum ar fí
funcţíííe vítaíe. Veí învaţa tehnící pentru îmbunataţírea memoríeí,
acordarea prímuíuí a|utor, a|utorarea ta şí a aítora în caz de boaía,
eíímínarea unor obíceíurí proaste etc.
6
îţí recomand ca atuncí când íeí aceasta carte pentru príma oara în
mâna, sa o cíteştí ca pe un roman ştíínţífíco-fantastíc (chíar daca
acest termen nu este ceí maí corect în cazuí de faţa). Lasa apoí o
saptamâna - sau doua - sa se cristali5e5e ceíe cítíte, dupa care reía
de ía capítoíuí Cum să medite5i. Urmeaza zííníc ceíe menţíonate, în
contínuare ía pe rând pas cu pas ceíeíaíte tehnící prezentate, îţí
recomand sa nu trecí ía urmatoruí capítoí pâna când nu ţí 1-aí
însuşít perfect pe ceí anteríor; cu aíte cuvínte, pâna când acesta
nu merge bine. Contínua astfeí treptat, de ía un capítoí ía aítuí.
Daca ía un moment dat ţí se pare ca te-aí potícnít, ca nu mai
merge, opreşte-te. Probabíí ca pentru etapa de pregatíre psíhíca şí
fízíca ía care te gaseştí doar atâta poţí reaííza. Nu díspera! Dupa o
períoada de tímp (în care nu veí abandona ceíe învaţate pâna
atuncí) reía de unde te-aí poticnii. Daca rezuítatuí esíe tot un eşec,
renunţa şí foíoseşte doar cdf învaţate pâna acoío.
Partea I Paşi de Iniţiere în Autocontrol
„6tiu &aptele tale1 iată, am lăsat înaintea ta o uşă desc$isă, pe care
nimeni nu poate să o înc$idă, &iindcă, deşi ai putere mică, tu ai
pă5it cuv7ntul *eu şi nu ai tăgăduit numele *eu. !Apoc., 000, 8%
%$ Meditaţia pasivă 1.1 Despre meditaţie. Cum să medităm
În ceíe ce urmeaza te voí învaţa în câţíva paşí cum sa-ţí atragí
5ona Al&a sub controí, pentru a medíta. Daca te veí straduí şí veí
învaţa bíne, veí a|unge în sítuaţía de a-ţí eííbera forţeíe ímagínaţíeí
pentru a rezoíva o seríe de probíeme pe care íe aí. Dar pentru
început sa ne ocupam doar de învaţarea medítaţíeí.
7
Deoarece veí învaţa síngur, fara asístenţa dírecta a unuí ghíd
experímentat, voí foíosí o metoda maí íenta şí puţín modífícata faţa
de ceíe foíosíte ía uneíe cursurí, Nu-ţí va fí greu
.
Daca înveţí doar medítaţía, dupa care veí întrerupe urmatoríí paşí,
chíar şí aşa de|a veí putea rezoíva anumíte probíeme, în tímpuí
medítaţíeí íntrí într-un terítoríu mínunat, foarte greu de redat în
cuvínte, íar frumuseţea întâíníta aící are un efect emínamente
caímant. Pe masura ce medítezí, a|ungí pe níveíe tot maí profunde
aíe Euíuí tau şí símţí tot maí puterníc pacea sufíeteasca ínteríoara,
atât de soíída încât nu poate fí dístrusa de nímíc în víaţa.
De toate acestea va profíta benefíc şí corpuí tau. Pentru început,
veí observa ca în tímpuí medítaţíeí díspare oríce sentíment de
suparare, de ura, de angoasa. Una díntre frumuseţííe medítaţíeí în
Al&a este ca acoío nu poţí sa ducí cu tíne sub nící o forma
sentímentuí supararíí, aí regretuíuí, aí uríí, aí angoaseí. Eíe ramân
totdeauna la uşă, íar când revíí veí constata ca au &ost luate de
cineva. Dar daca totuşí îţí apar aceste sentímente în tímpuí
medítaţíeí (practíc ímposíbíí), afía ca în aceí moment aí şí fost pur
şí símpíu debarcat, aí revenít în 'eta. Cu tímpuí, pe masura ce
exersezí, pe masura ce avansezí în practícarea acesteí medítaţíí,
asemenea sentímente (sa íe numím) male&ice se vor îndeparta tot
maí muít de tíne, íar într-o zí veí constata ca eíe au dísparut cu
desavârşíre dín víaţa ta. Aceasta nu înseamna aítceva decât ca
toate gândurííe care îmboínavesc corpuí şí spírítuí au fost
neutraíízate compíet.
Corpul nostru are *odelul /ău .er&ect &iindcă a &ost creat după
c$ipul si asemănarea 9ui:, adíca a fost proíectat sa fíe sanatos. Are
8
mecanísmeíe saíe propríí de autovíndecare încorporate dín start.
Aceste mecanísme sunt însa bíocate de un mentaí care a uítat
Autocontrolul. Fac o paranteza: probabíí ştíí ca nu foíosesc nící o
data expresía a vindeca pe cineva, cí pe aceea de a ajuta. Tocmaí
asta şí facem; a|utam debíocarea mecanísmeíor prín íumína
prímíta de ía Eí şí totuí se víndeca. Çtíu doar ca un síngur Om a
vindecat în uítímíí 2000 de aní; este lisus &ristos$ Noí doar
a'ută"( ru)ându-% pe El sa ne sprí|íne în aceasta munca. Sa
revením: în autocontroí medítaţía este prímuí pas cu a|utoruí
caruía poţí a|unge foarte departe în debíocarea forţeíor curatíve aíe
organísmuíuí propríu sau aí aítuía şí prín care îí poţí reda energíííe
împraştíate, aníhííând tensíunííe aparute sau create.
1.2 Intrarea în Aífa
tapa A ! Intrarea în Al"a în po#iţia culcat
Dímíneaţa dupa ce te-aí trezít, fa-ţí toaíeta daca este nevoíe, dupa
care revíno în pat şí pune ceasuí sa maí sune o data peste 15
mínute; aceasta daca cumva veí adormí dín nou (se întâmpía
uneorí ía început). Lasa radíouí încet şí íumína míca, pentru a te
obíşnuí sa íucrezí în asemenea condíţíí. Staí reíaxat pe ,-spate cu
mana stânga întínsa pe íânga corp cu paíma în sus, íar dreapta cu
paíma íípíta de corp oríunde (stângacíí procedeaza ínvers). Acestea
ţí íe cer deoarece în paíma stânga exísta o chakra (se pron un ía
cíakra) secundara de recepţíe, ta sí 'íu dreapta, dar care este de
emísíe. Chakra reprezínţí un píuvt de schímb şí metaboíízaíe a
energíííor subtííe, adíca un centru energetíc. Prín pozíţía
recomandata nu exísta perícoíuí ca eneígía pe care o prímeştí de
9
Sus sa o píerzí necontroíat. Închíde ochíí şí príveşte (pe sub
píeoape) în sus, sub un unghí de cea 20o. Acest unghí este
echívaíent cu ceí sub care príveştí dín pozíţía şezând un obíect
afíat ía 2 ní de soí sí ía 3 m de tíne. Motíveíe nu sunt înca
cíarífícate, dar cert este ca íntrarea în Al&a este cu muít maí uşuara
º m '.íceste con f'î ţíí
Acum spune (mentaí) o propozíţíe de í'duí-. ,,','sumâr íar de ía.,,
pâna ía í şí íntru în ceíe maí adâncí ´one dín Al&a, sau: ... ,,ma
reíaxez perfect" etc. Propozíţía poate fí modífícata dupa cum îţí
convíne, dar o data ce aí început sa înveţí aşa. nu o maí schímba!
In príma saptamâna începe numaratuí de ía 100. Frecvenţa cu care
pronunţí numereíe sa nu fíe maí míca de o secunda.
Fíí atent doar ía numarare! Numara rar! Veí símţí cum te cufunzí
tot maí muít în starea de reíaxare.
Când aí a|uns ía í eştí în Al&a, gata de a o foíosí pentru oríce feí de
probíeme avanta|oase. Dar înca nu te grabí, maí íasa ceva tímp
pentru asta pâna maí exersezí. In schímb savureaza câteva mínute
aceasta stare píacuta, paşníca!
Cu toate ca doar símpía numarare de ía 100 ía í te a|uta sa
ateri5e5i în Al&a, aí nevoíe de cea 35-50 de zííe pentru a învaţa
actívarea conştíenta a zoneí. Decí, în príma saptamâna începí
numaratuí de ía 100 ía í, în urmatoarea numara de ía 50 ía í, apoí
de ía 25 ía í, íar apoí de ía 10 ía 1. în uítíma saptamâna numara de
ía 5 ía í pentru a íntra în Al&a1 astfeí aí învaţat actívarea zoneí ín
cea 5 secunde. Daca se întâmpía sa adormí, a doua zí ía
contínuarea exercíţíuíuí íntrodu un factor uşor stân|enítor, dar nu
deran|ant (scoaíe perna, trecí dín pat în fotoííu etc.). Daca ţí s-a
10
rupt fíímuí, reía numaratuí de unde crezí ca te-aí oprít fara a te
forţa.
înca dín príma zí trebuíe sa înveţí şí metoda de ieşire dín Al&a, de
reveníre în 'era. Pentru aceasta spune mentaí o propozíţíe de feíuí:
,Numar rar de ía í ía 5, revín în 'eta, sunt treaz, reíaxat şí ma símt
maí bíne decât înaínte". Deschíde ochíí undeva între 3 şí 4, íar ía 5
eştí compíet treaz şí reíaxat.
tapa $ ! Intrarea în Al"a în alte pa%iţii sta&ile
Dupa ce aí termínat ceíe cea 35-50 zííe de învaţare, urmeaza etapa
învaţaríí íntraríí în Al&a şí în aíte pozíţíí. Pentru aceasta aşeaza-te
comod într-un fotoííu sau turceşte sau orícum, dar sa fíe o pozíţíe
íe|era. Pune-ţí mâínííe comod în poaía, dreapta dedesubt, stânga
deasupra, ambeíe mâíní cu paímeíe în sus (stângacíí vor face
ínvers). Nu- ţí íasa capuí sa atârne! Reíaxeaza-ţí corpuí, îndreapta-
ţí atenţía spre creştetuí capuíuí, apoí coboara mentaí încet pe faţa,
pe gât, pe braţe, pe torace, pe abdomen, pe şoídurí, pe pícíoare.
Vreí constata de ía príma încercare, cu surpríndere, cât de
contractat poate sa îţí fíe corpuí! Destínde-1!
Acum uíta-te ía un punct afíat ía cea 45° deasupra orízontaíeí şí
fíxeaza-1 pâna când îţí símţí píeoapeíe îngreunate şí íe íaşí sa se
închída. Numara acum încet de ía 50 ía í foíosínd símuítan
propozíţía pe care de|a o ştíí. Aceasta sa o fací tímp de o
saptamâna, în urmatoarea începí numaratuí de ía 25, apoí de ía 10
şí în fínaí de ía 5. Daca dín príma zí íntrí uşor în Al&a numarând de
ía 50, încearca a doua zí de ía 25; tot o saptamâna! Acest exercíţíu
nemaífíínd íegaí de dímíneaţa, este bíne daca îí exersezí de 2-3 orí
pe zí ía ore díferíte. Astfeí înveţí íntrarea în Al&a în oríce moment aí
zííeí.
11
tapa C ' Intrarea în A"a în orice loc şi în orice po#iţie
Uítíma parte a învaţatuíuí este oríunde. Adíca: în tramvaí, autobuz,
troíeíbuz, metrou, ín tímpuí drumuíuí spre sí de ía serv íc í, reía
numaratuí de ía 50, apoí de !a 2\ apoí de ía 10 şí în fínaí de ía 5 ía í,
câte o saptamâna.
Insuşíndu-ţí toate acestea, veí íí capabíí sa-ţí actívezí Al&a în oríce
moment şí în oríce íoc, íucru foarte utíí pentru actívítatea
uíteríoara. Maí încoío, în carte, îţí voí maí prezenta şí aíte doua
tehnící, maí rapíde, de actívare a zoneí Al&a1 momentan sa
ramânem aící, fíínd sufícíent pentru paşíí de început.
Ma întrebí: ,Bíne, şí ce daca am a|uns în Aífa, ía ce îmí foíoseşte?"
Veí vedea ía urmatoríí paşí!
1.( )i#uali#area în meditaţia contemplativă
Dín príma zí de actívare a zoneí Al&a veí începe şí meditaţia
contemplativă.
Conform *editation +r:oup &or t$e ,e- Age, exísta patru etape
eíementare în medítaţíe: refíectíva, contempíatíva, receptíva sí
emíţí va. în príma etapa staí şí refíectezí asupra unor noţíuní ca:
0ubire. A &ace bine etc. în a doua contempíí un obíect, un fruct, o H
o are etc. în cea de a treía recepţíonezí ce-ţí íransmít aíţíí
(pamântení sau aíte fíínţe gândítoare), íar în cea de a patra ceí
care emíte eştí chíar tu însuţí.
Dar noí vom trece peste príma etapa şí vom exersa dín príma zí
medítaţía contempíatíva, adíca vom exersa vízuaíízarea (reaíízarea
mentaía a uneí ímagíní). Vízuaíízarea este deosebíí de ímportanta
în Al&a. de aceea este bíne sa te straduíeştí pentru a obţíne o
12
ímagíne cât maí perfecta, cromatíca ( o obţíí chíar dín príma zí),
oífactíva, gustatíva, tactíía (acestea íe veí obţíne maí înceí, dar în
oríce caz în tímpuí prímeíor zííe). Cu cât veí vízuaííza maí bíne, cu
atât efecteíe pe care poţí conta în Autocontrol vor fí maí puterníce.
Pentru început, în scopuí vízuaíízaríí trebuíe sa-ţí creezí un
ínstrument utíí, numít de noí ecran mental. Nu este vorba de un
ecran ca ceí de ía cínematograf, opac, cí de o símpía deíímítare în
câmpuí tau, vízuaí a unuí spaţíu dreptunghíuíar (ecran) pe care sa
îţí proíectezí apoí ímagínííe. Nu îí ímagína ímedíat înapoía
píeoapeíor, cí ía cea 2 m în faţa ta! Indíferent care este tema
medítaţíeí, obíectuí respectív sau fíínţa respectíva o proíectezí
întotdeauna pe acest ecran. Maí târzíu veí vedea şí aíte posíbííítaţí
de a-1 foíosí. Dín príma zí proíecteaza pe acest ecran mentaí un
fruct (un mar sau o para) şí încearca sa-1 vízuaíízezí cât maí în
detaííu. Nu schímba tema în cursuí aceíeíaşí zííe! Vízuaíízeaza
ímagínea trídímensíonaía, coíorata, încearca sa-í símţí aroma,
gustuí, desfa-1 în doua, studíaza-í ínteríoruí, muşca dín eí şí símte-í
gustuí. Acum reuneşte ceíe doua |umataţí şí refa întreguí. Aşa aí
învaţat íegea de baza dín Al&a; <n Al&a orice este posibil1 fructuí
reunít nu maí are nící o urma, deşí a fost secţionat!
Se spune despre creíeruí nostru ca este ca o maímuţa beata; face
oríce, în afara de ceea ce trebuíe. Veí fí surpríns cât de puţín poţí
sa-ţí comanzí creíeruí, îţí apar tot feíuí de ímagíní parazíte,
perturbatoare. La început se poate întâmpía ca ecranuí sa fíe
acoperít aproape compíet de para5iţi, în acest caz, fín, încet, fara a
brusca, cu mâna (în Al&a, naturaí, nu &olosim m7na corpului &i5ic, ci
a celui energetic%, împínge íín ecranuí de ía dreapta spre stânga.
13
Veí observa ca eí gííseaza uşor, dísparând dín câmpuí tau vízuaí
doar ímagínííe stân|enítoare, tema de casă ramânând pe ecranuí
ce apare aíaturat. Daca maí reapar ímagíní parazíte, reía, ínsísta!
La un moment dat, ,cíneva" se va pííctísí şí sunt sígur ca nu tu veí
fí aceía, cí para5iţii. Astfeí înveţí sa-ţí ţíí sub controí creíeruí, sa-1
obíígí sa íucreze doar asupra temei pe care í-aí dat-o, sa nu
hoínareasca pe unde vrea eí (asta ceí puţín în Al&a%. Creíeruí are o
forţa prea mare pentru a fí íasat fara controí. Daca vom învaţa sa-í
coordonam actívítatea, atuncí va fí capabíí sa efectueze íucrurí
surprínzatoare în foíosuí nostru, dupa cum veí vedea maí târzíu.
Pâna atuncí însa, efectueaza-ţí exercíţíííe în mod stoíc, sístematíc,
pas cu pas. Exerseaza-ţí creíeruí sa a|unga uşor şí repede, fara
probíeme, în Al&a şí concentreaza-te asupra reaíízaríí unor ímagíní
cât maí reaíe dín punctuí de vedere senzítív aí tuturor organeíor de
símţ. La început vor maí íntra dín când în când şí gândurí straíne în
ímagíne. Fíí toíerant cu eíe, nu íe brusca! împínge-íe încet ía o
parte şí revíno ía síngura ta sarcína dín acest moment:
vízuaíízarea. Daca te enervezí, eştí debarcat ímedíat dín Al&a.
În acest mod, veí învaţa medítaţía practícata de foarte muíţí adepţí
dín íume. Chíar şí daca veí face doar atât şí nímíc maí muít,
organísmuí tau nu va avea decât de câştígat. Masuratorííe facute
de íaboratoareíe /pitalului dín Boston, pendent de =niversitatea
>arvard !2$orndi?e *emorial 9aborator@%, de ceíe aíe Uníversítaţíí
dín 0rving, Cali&ornia (ca sa amíntesc doar câteva díntre eíe), au
aratat ca se manífesta chíar şí ía începatorí o dímínuare sensíbíía a
consumuíuí de oxígen şí a expíraríí bíoxíduíuí de carbon prín
dímínuarea rítmuíuí respírator respectív, a cantítaţíí de aer
schímbata, optímízarea tensíuníí arteríaíe, a níveíuíuí acíduíuí íactíc
dín sânge, ceea ce face trímítere ía níveíuí metaboíísmuíuí
anaerob.
14
Iar toate aceste schímbarí fízíoíogíce nící nu íe sesízezí cât tímp
staí şí medítezí cu ochíí închíşí. Deoarece auzí vocííe ceíor dín |uruí
tau, ştíí unde te afíí şí ce fací; maí muít, te şí gândeştí ía asta şí poţí
chíar crede ca nu s-a înt7mplat nimic.
%$* *tarea de meditaţie ca stare naturală
Starea de medítaţíe este o stare naturaía, ca fundaí aí actívítaţíí
díurne; zííníc eştí acolo, dar maí aíes când te reíaxezí sau vise5i cu
oc$ii desc$işi. Nu este nímíc extraordínar în asta; nu auzí cântece
de sírene şí nící trâmbíţe nu te întâmpína ía íntrarea în Al&a.
Degeaba aí aştepta un comunícat ofícíaí. Totuşí eştí în Al&a şí îţí
atragí tot maí muít sub controí aceasta zona a subconştíentuíuí. Pe
masura ce ştíí sa medítezí tot maí bíne în mod dírí|at, poţí sa
foíoseştí tot maí utíí tehnícííe Autocontrolului în scopuí atíngeríí
ţeíurííor taíe, pe care înca nící nu íe gândeştí.Pare o copííaríe ca
pentru asemenea íucru símpíu sa aí nevoíe de cea 35-50 de zííe,
dar trebuíe sa ţíí cont ca în Al&a oríce rezuítat bun, oríce succes,
reprezínta punctuí de píecare pentru data urmatoare. De aceea
trebuíe ca precedentuí sa fíe aceíaşí întotdeauna - în spaţíu, tímp şí
metoda. Oríce modífícare duce doar ía întârzíerí.
In tímpuí exersaríí apar şí avanta|e fízíoíogíce: toate ceíuíeíe
corpuíuí tau, toate oaseíe, toţí muşchíí, toţí nervíí, partícípa actív ía
reíaxare. Profíta dín píín de aceste momente care îí íípsesc omuíuí
obíşnuít datoríta stresuíuí cotídían. În cazuí în care totuşí veí
contínua şí dupa ceíe cea 35-50 de zííe, va fí o experíenţa
ínteresanta a|ungerea pe níveíeíe profunde aíe sufíetuíuí; cu tímpuí
aceste plimbări vor fí tot maí naturaíe, íar nuanţa de aventură va
díspare. Muíţí parasesc medítaţía în acest moment, uítând ca nu
15
partícípa ía o eAcursie de unuí síngur şí ca este prímuí pas (poate)
aí ceíeí maí ímportante caíatoríí dín víaţa íor!
1.+ C,teva idei pentru apro"undarea stării de meditaţie
Bazate pe experíenţa mea propríe, pe a aítora, dar şí pe cercetarííe
întreprínse de maí muíte zecí de aní, s-au nascut câteva ídeí pentru
a putea aprofunda starea de medítaţíe:
1. Sa nu uíţí să priveşti puţín în sus pe sub píeoape. Datoríta unor
cauze necunoscute înca, rídícarea ochííor uşor în sus - cu cea 20°
deasupra orízontaíeí - duce ía o maríre cantítatíva a ,producţíeí" de
unde Al&a.
2. Pentru un moment sa ne reîmprospatam memoría cu senzaţía
relaAării; închíde-ţí pumnuí! Strânge-1 bíne! Maí tare! Da-í drumuí!
Acesta este momentuí reíaxaríí, momentuí în care poţí símţí fízíc
reíaxarea. Acum contracteaza-ţí muşchíí pícíoareíor! Fa un efort
şí ţíne-í încordaţí! Reíaxeaza-í! Fa ía feí cu muşchíí maxííareíor! Nu-í
aşa ca símţí o senzaţíe píacuta când îí reíaxezí? Çtíí de ce?
,Restabííírea organíca în repaosuí de dupa efort, creându-şí o
ínerţíe în revenírea catre starea íníţíaía, întrece níveíuí organíc
íníţíaí de reíaxare de dínaíntea efortuíuí apíícat, reaíízând astfeí o
supracompensare momentana de reíaxare" (M. Fíru).
3. înaínte de a închíde ochíí pentru medítaţíe, oboseşte-í prívínd fíx
într-un punct sítuat ía cea 45° deasupra orízontaíeí. |íne capuí
drept! încearca sa nu cíípeştí! Daca símţí nevoía de a cíípí (în mod
normaí dupa cea o |umatate de mínut), închíde-ţí ochíí şí contínua
medítaţía dupa moduí învaţat.
4. înaínte de a termína medítaţía prín numararea de ía í ía 5
(revenírea în 'eta%, spune-ţí în gând: de &iecare dată c7nd mă
relaAe5 ast&el, ajung în 5one tot mai pro&unde din Al&a.
16
2. Medítaţía actíva
-.1 De la meditaţia pasivă la cea activă
Daca îţí aducí amínte de prea muíte în tímpuí medítaţíeí. îţí va fí
maí greu sa trecí de ía 'eta la Al&a. Tocmaí de aceea ceí de pâna
acum sunt maí muít decât sufícíente în ceíe 35-50 de zííe de
învaţare, íar rezuítateíe obţímue ía fíecare şedínţa va a|uta în
acceíerarea sí automatízarea íntrarí ín Al&a.
Fíecare repetare reprezínta câte un punct de referínţa pentru
ocazía urmatoare. Cu cât veí avea rnaí muíte asemene a puncte do
referínţa, atât maí facíía şí maí avanta|oasa va fí medítaţía care va
devení pas cu pas un terítoríu cunoscut. Dupa ceíe 35-50 de zííe
când (asemenea aítor oamení ímpíícaţí) nu ţí se maí pare curíos sa
sacrífící câteva mínute zííníc pentru a face nímíc, eştí de|a pregatít
pentru a trece de ía medítaţía pasívía ía cea actíva.
Acum proíecteaza-ţí în fata obíecteíe cunoscute de preferínţa cât
maí coíorate. Pot. sa proíectezí astfeí o portocaía, o íamâíe, o
saíata, o bancnota proaspata íeşíta de ía típar. Orícare ar fí
obíectuí. proíecteaza-í pe ecranuí mentaí câteva secunde. Nu te
consuma daca díspare, Este un obíceí bíne fíxaí în noí de a sarí de
ía o ídee ía aíta. Iţí maí a.mínteştí de maímuţa beata ? Nu-ţí íeşí dín
fíre! Lasa-ţí ídeííe sa apara pe ecran ca actoríí pe scena. Dar,
deoarece tu eştí ceí care scríe píesa, dupa ce actoríí au spus ceea
ce au avut de spus, fa-í sa díspara şí revíno ía ímagínea ta
orígínaía! Daca de|a merge bíne, trecí ía ímagíní maí compíexe
care, în afara cuíorííor, conţín şí míşcare!
Astfeí:
17
º Pe un cer senín píutesc norí aíbí.
º Pícaturí de roua se scurg pe petaíeíe unuí trandafír scaídat în
soare, refíectând în curcubeu razeíe acestuía.
º Pârâuí care curge veseí príntre píetre.
Vízuaíízeaza în afara corpuíuí tau! Imagínea sa fíe acoío, în a&ară.
Vízuaíízarea în afara corpuíuí ţíne de Al&a1 vederea cu ochíí este de
domeníuí íuí 'eta. Vederea normaía reprezínta níveíuí 'eta,
vízuaíízarea reprezínta níveíuí Al&a.
-.- Cum poţi să!ţi măreşti capacitatea de vi#uali#are
De fíecare data când te întínzí comod în pat pentru o noua şedínţa
închíde ochíí, uíta-te puţín în sus pe sub píeoape ía aproxímatív
20°, numara rar de ía 5 ía 1; acuma ca ştíí pasuí, acorda câteva
mínute vízuaíízaríí, íar înaínte de a revení în 'eta, numera rar de ía
í ía 5. Vízuaíízarea şí fantezía sunt doua íucrurí esenţíaíe care
contríbuíe ía creşterea capacítaţíí taíe de cíarvazator. |í se pare ca
este o píerdere de tímp símpía ímagínare a unor obíecte ca şí când
íe-aí vísa? Sau fantezía uneí sítuaţíí sau a unuí aran|ament? Aceste
întrebarí reprezínta concepţíí eronate despre vízuaíízare şí fantezíe,
eíe contríbuínd în mod esenţíaí ía dímínuarea numaruíuí de
cíarvazatorí. Aceíe câteva mínute pe care ţí íe petrecí dímíneaţa cu
reaíízarea ímagínííor mentaíe actíveaza
1
ceíuíeíe nefoíosíte dín
creíer, íe pun ía munca în vederea reaíízaríí scopurííor taíe. Eíe sunt
neuroníí emísfereí drepte (ía dreptací), íar actívarea íor este
esenţíaía în actívítatea ta víítoare. Tocmaí de aceea te rog să
e+erse,i vi,uali,area de "ai "ulte ori pe ,i( în mod símííar ca
dupa trezíre. Adíca: zíua, în tímp ce cíteştí o carte, opreşte-te ía un
cuvânt de care eştí íegat príntr-o actívítate practíca dín trecut şí
formeaza-ţí despre eí o ímagíne mentaía. De exempíu cíteştí
18
despre o casa; opreşte-te dín cítít şí reamínteşte-ţí o casa pe care
aí vazut-o cândva. Vízuaíízeaz-o! Readu-ţí în ímagíne amíntírííe,
despre aceasta casa. Fa aceíaşí íucru când într-o díscuţíe se
amínteşte ceva de care eştí íegat în trecut. Dezvoíta ímagínea,
creând un feí de cínematograf mentaí!
-$. / i"a)ine "entală i"portantă
Medítaţía actíva este creatíva. Ea te programeaza atât pe tíne, cât
şí pe aíţíí. Poţí programa chíar şí evenímente! Imagínííe proíectate
pe ecranuí tau mentaí sunt umbre aíe unor íucrurí dín trecut, aíe
unor evenímente dín víítor!
Sa ne oprím un moment. Nu ţí s-a maí întâmpíat aşa ceva? Toţí
vízuaíízeaza, toţí reaíízeaza ímagíní mentaíe cu ochíí mínţíí. Tu ce
vízuaíízezí? îţí închípuí probíemeíe, te framânta, îţí fací probíeme
cu pozíţía ta, cu partea ta dín câştíg, cu termeneíe, cu píedícííe, cu
moduí de a reaííza o anumíta íucrare, în fond, ce se întâmpía în
reaíítate când te aşezí comod într-un fotoííu sau în pat şí îţí
vízuaíízezí probíemeíe? Eíe se întaresc!
în metoda Autocontrolului pas cu pas nu vízuaíízezí probíemeíe, cí
re,olvarea lor0 Iar schímbarea ce urmeaza este deosebíta! Dar,
deoarece şí tu fígurezí în aceaste ímagíní, este nevoíe ca în cadruí
exercíţíííor să începi să te vi,uali,e,i$
O femeíe se uíta foarte des în ogíínda, de exempíu când îşí
aran|eaza paruí, în fond, ea nu da nící o ímportanţa întregíí ímagíní.
La feí face şí barbatuí când se príveşte în ogíínda în tímpuí
barbíerítuíuí sau píeptanatuíuí, íar ceíe vazute íe recepţíoneaza ca
pe ceva naturaí. Tocmaí de aceea poţí sa-ţí proíectezí muít maí
uşor pe ecranuí mentaí ímagínea uneí portocaíe, decât propría-ţí
19
faţa. Poţí sa îmbunataţeştí sítuaţía: uíta-te în ogíínda, memoreaza-
ţí faţa, închíde ochíí, íntra în Al&a, rídíca-ţí prívírea sub píeoape uşor
în sus şí proíecteaza-ţí ímagínea pe ecranuí mentaí. Deschíde uşor
ochíí şí compara ímagínea obţínuta cu cea dín ogíínda, închíde-í ía
íoc şí refa-ţí ímagínea pe ecran. Repeta exercíţíuí pâna când într-
adevar îţí vízuaíízezí propría ímagíne pe ecranuí mentaí, dupa care
revíno în 'eta.
-.. Ima/inaţia realistă
Uníí reaíízeaza uşor ímagíní mentaíe detaííate. Este un început
perfect pentru un víítor cíarvazator, dar nu şí esenţíaí. Pe masura
ce începí vízuaíízarea cotídíana, aceasta îţí va merge şí ţíe tot maí
bíne.
Esenţíaí este sa aí în cap ídeea, concepţía a ceea ce vreí sa îţí
proíectezí pe ecranuí mentaí. Atuncí ímagínea de|a parca víne de ía
síne. închíde ochíí şí proíecteaza-ţí pe ecran o |umatate depepene
verde, cu ínteríoruí spre tíne. Ce aí maí observat în afara co|íí
verzí? Probabíí puípa roşíe dín ínteríor, semínţeíe negre, coa|a
ínteríoara aíba.
Eu nu te-am rugat sa vízuaíízezí toate aceste detaííí. Le-aí
vízuaíízat în mod automat deoarece noţíunea de ,pepene verde" íe
íncíude şí pe acestea. Daca nu aí fí vazut vreodata acest fruct, aí fí
avut probíeme cu ímagínea. Dar deoarece aí vazut de|a pepení,
detaííííe îţí apar ímedíat în mínte. Dar daca ţí-aş spune acum sa
vízuaíízezí un eíefant în bíkíní roz bonbon, dansând ,Pas de deux"
dín ,Lacuí Lebedeíor"? Te-ar pufní râsuí! Totuşí acum nu ar fí nící
un ímpedíment care sa împíedíce creíeruí tau sa formeze ímagínea,
detaííííe fííndu-ţí cunoscute dínaínte, chíar daca nu şí ansambíuí.
20
Acum încearca sa vízuaíízezí o tran/iscă. Nu apare ímagínea! De
ce? Pentru ca daca habar nu aí ce este trangísca, nu-ţí poţí forma
ímagínea pe ecran. Daca ímagínea obţínuta în cadruí
antrenamenteíor nu este cíara, nu-ţí face probíeme! Fíí reíaxat şí
contínua vízuaíízarea. Contínua exersarea şí totuí va merge dín ce
în ce maí bíne.
-.+ 0u şi ima/inaţia creatoare
Cum te ímagínezí pe tíne în tímpuí medítaţíeí? Aí putea oare sa te
vezí pe ecranuí mentaí în tímp ce te píeptení? în aceste condíţíí
dífícííe ar fí o píerdere de energíe! Aşa încât sa te vízuaíízezí cum
vreí într-adevar sa fíí! Aceasta este deocamdata doar faza de
exercíţíu, dar energía pe care o cedezí în tímpuí vízuaíízaríí în Al&a
are efect creator. Aí vrea sa te schímbí díntr-un punct oarecare de
vedere? Aíege atuncí o ímagíne creatoare, care sa conţína aceasta
schímbare de|a reaíízata.
Sa zícem ca eştí nerabdator cu subaíterníí şí vreí sa te schímbí:
proíecteaza-ţí o ímagíne în care zâmbeştí, eştí ferícít şí rabdator
faţa de eí. Ceí muít dupa o saptamâna va apare şí schímbarea
reaía! Cum? În ceíe ce urmeaza veí afía şí maí muíte despre
ener)ia creatoare( despre moduí cum cucereşte ea terenuí,
despre moduí cum a|unge şí ía aíte mentaíurí, índíferent de Spaţíu
şí Tímp, pentru a rezoíva o probíema sau pentru a-şí atínge scopuí
propus.
Daca momentan nu aí o probíema deosebíta în care aí dorí o
schímbare şí daca nu aí nící un scop bíne defínít pe care aí dorí sa-
1 atíngí, formeaza-ţí o i"a)ine si"1olică despre tine( care sa-ţí
sugereze succesuí:
21
2 3ucre,i la un 1irou "are( ceea ce înseamna un post
ímportant.
2 4răieti într-o locuinţă "ai spaţioasă$
2 Stai la o "asă !estivă aran'ată în onoarea ta$
2 Porţi discuţii cu persoane i"portante$
º Etc.
Aíege ímagínea cu díscernamânt! în tímpuí medítaţíeí, cu fíecare
vízuaíízare eştí tot maí aproape de ţeí.
Eştí gata sa-ţí dezvoíţí capacítaţííe íatente de cíarvazator? Cred ca
da.
(. Meditaţia dinamică
(.1 1eneralităţi
La medítaţía pasíva despre care aí cítít pâna acum poţí a|unge şí
pe aíte caí. Astfeí: te poţí concentra - în íocuí ímagíníí de pe ecranuí
mentaí - asupra unuí sunet pronunţat cu voce tare (sau mentaí),
cum ar fí: OM, AUM, AMIN; te poţí concentra asupra rítmuíuí
respíraţíeí, aşa cum veí vedea ía capítoíuí referítor ía respiraţia
Bigong sau asupra unuí anumít punct dín sau de pe corpuí tau; te
poţí concentra asupra muzícíí auzíte în tímpuí uneí síu|be
reíígíoase. Toate aceste metode, şí nu numaí eíe, te pot conduce
de asemenea într-o stare sufíeteasca de medítaţíe caíma. Totuşí, îţí
recomand metoda numaratuíuí înapoí, rar, pâna ía í, deoarece prín
aceasta îţí íegí atenţía înca dín prímeíe faze. în contínuare, odata
atíns níveíuí Al&a, se fac níşte íegaturí în creíeruí tau între starea
aceasta şí succesuí obţínut sau ímagínea píacuta vízuaíízata, în
22
urma acestuí fapt procesuí devíne treptat automatísm. Dupa cum
ţí-am maí spus de|a, în Autocontrol pas cu pas oríce rezuítat
încununat de succes devíne un punct de referínţa, un níveí de
píecare în etapa urmatoare, în mod conştíent sau nu, revením de
fíecare data ía acesta şí de aící porním maí departe.
Daca aí atíns níveíuí Al&a, nu este sufícíent sa ramâí acoío şí sa
aştepţí sa se întâmpíe ceva$ Drept este ca şí aceasta are un efect
foarte píacut, caímant, de menţínere a sanataţíí, dar în comparaţíe
cu posíbííítaţííe oferíte este doar un rezuítat mínor, íncípíent.
Depaşeşte aceasta faza a medítaţíeí pasíve, dírí|eaza-ţí creíeruí
spre o actívítate dínamíca, organízata, íar rezuítatuí obţínut te va
copíeşí.
Îţí amíntesc asta, deoarece acum aí depaşít faza medítaţíeí pasíve
şí chíar a ceíeí actíve despre care aí cítít şí îţí poţí însuşí de|a
metoda medítaţíeí dínamíce, pe care o veí foíosí în scopuí rezoívaríí
probíemeíor pe care ţí íe-aí pus în faţa. Acum veí înţeíege de ce am
pus atâta ímportanţa în materíaíízarea ímagínara pe ecran a unuí
subíect oarecare.
Acum, înaínte de a íntra în Al&a, gândeşte-te ía ceva píacut, foarte
píacut - poate fí oríce íucru cotídían - ce ţí s-a întâmpíat íerí, azí,
cândva. Reamínteşte-ţí cât maí detaííat evenímentuí, apoí íntra în
Al&a dupa moduí cunoscut şí proíecteaza-1 pe ecran cât maí
detaííat: ce aí vazut atuncí, ce aí símţít, mírosít, gustat? Veí fí
surpríns cât de mare este deosebírea díntre ce símţí în Al&a şí 'etaC
Aproape tot atâta cât între a pronunţa „înot şí ,a înota efectív"!
Ce sens au toate acestea? Reprezínta atât un pas pe un drum care
duce spre reaíízarí maí marí, cât şí ceva foarte utíí. Acum îţí voí
arata cum poţí a|unge ía rezuítate utííe.
23
(.- Meditaţia /ăsirii evenimentului
Gândeşte-te ía un obíect pe care nu ştíí unde 1-aí pus şí pe care ar
trebuí sa-1 cauţí muít tímp pâna sa-1 gaseştí. De exempíu, nu-ţí
gaseştí cheííe de ía maşína. Unde sunt? Pe bírou, în buzunaruí
haíneí pe care aí scos-o aseara, în maşína? Daca nu eştí prea sígur
unde íe-aí íasat, íntra în Al&a, readu-ţí pe ecranulti"ul "o"ent în
care le-ai avut în "ână şí depíaseaza- te treptat în tímp dín aceí
moment spre prezent. La un moment dat veí a|unge ía tímpuí în
care íe-aí íasat undeva; revenínd în 'eta, íe veí gasí exact acoío (cu
excepţía daca aítcíneva nu íe-a íuat între tímp, caz în care dateíe
probíemeí se schímba şí aí nevoíe de o metoda muít maí sensíbíía,
pentru care încă nu eştí pregatít).
,Închípuíeşte-ţí un student care nu maí ştíe exact data ía cate
profesoruí a fíxat examenuí: míercurea asta sau míercurea
víítoare? Intrând în Al&a, dííema este rezoívata de ía síne.
Toate acestea, dar nu numaí, sunt si"ple pro1le"e cotidiene
re,olva1ile printr-o "editaţie la !el de si"plă$
(.( Meditaţia producerii evenimentului
Acum sa facem un pas uria$ Vom ínterconecta un eveníment reaí
cu unuí ímagínar (dar dorít sa se întâmpíe) şí vom observa ce se
întâmpía. Pentru a transforma ceíe doríte în reaíítate, trebuíe sa ţíí
cont neaparat de câteva cerinţe ele"entare5
º Príma cerínţa: Doreşte din tot su"letul ca evenimentul să
se producă în realitate2 Nu te gândí ía íucrurí mínore! Doreşte-ţí
de exempíu ca şefuí tau sa fíe maí príetenos, un anumít cííent sa
24
fíe ínteresat de marfa pe care o oferí, tu sa gaseştí ínteres în
efectuarea unuí íucru anost pe care eştí obíígat sa-1 fací; toate
acestea sunt de|a dorínţe seríoase, íucrurí pe care íe poţí dorí
íntens.
º A doua cerínţa: 0re&uie să "ii convins că evenimentul real
3reali#a&il4 dorit se va produce în realitate2 Daca
cumparatoruí respectív este de|a saturat cu marfa pe care í-o oferí,
nu poţí crede seríos ca eí o va cumpara tocmaí de ía tíne, drept
pentru care creíeruí tau sau va ígnora ídeea de a reuşí vânzarea
sau va íucra tocmaí în dírecţía contrara.
º A treía cerínţa: 0re&uie să aştepţi ca evenimentul să se
producă2 Poate aceasta este cea maí deíícata dín toate cerínţeíe.
Pe când prímeíe doua cerínţe erau pasíve, aceasta este
emínamente actíva. Un eveníment poate fí dorít, poţí crede (în
'eta% ca se va produce, dar fara a aştepta ca eí sa aíba efectív íoc,
efectuí va fí pasív. Aící íntervíne actív Autocontrolul şi vi5uali5area.
D A patra cerínţa: 5u poţi provoca răul2 Nu este vorba doar ca
nu aí voíe, cí pur şí símpíu ca nu poţi$ Aceasta este o íege de baza
atotcuprínzatoare în spírítuaíítate. Lucrând în mod dínamíc în Al&a,
íntrí în íegatura cu 0nteligenţa /uperioară !/pirite /uperioare, +$i5i
/pirituali, îngeri .ă5itori, înţelepţi, *aeştri etc). Dín punct de
vedere aí /piritelor /uperioare, un gând rau este ímateríaíízabíí,
chíar ínterzís. Poţí sa-ţí ,sapí" şefuí cât doreştí, dar asta o fací de
unuí síngur, în 'eta. în Al&a, acest íucru (ca de aítfeí oríce gând
maíefíc) este o ímposíbííítate.
Daca pe níveíuí tau de medítaţíe aí încerca sa te acordezí cu o
ínteíígenţa care sa te a|ute într-un pían maíefíc, ar fí ceva símííar
ca şí când ía aparatuí de radío aí încerca sa prínzí un post
ínexístent.
25
Aící muíţí, foarte muíţí cursanţí zâmbesc. Pe píaneta noastra se
întâmpía atâtea reíe şí noí totuşí afírmam ca în Al"a este
i"posi1il să provoci ceva "ale!ic$ Da! Toate reíeíe se întâmpía
doar în 'eta, nícíodata în Al&a sau în 2eta. Cercetarííe în domeníu
au confírmat asta.
Nícíodata nu recomand o píerdere ínutíía de tímp, dar daca doreştí
neaparat o demonstraţíe, íntra în Al&a şí încearca sa provocí cuíva o
banaía durere de cap. Daca eştí capabíí sa vízuaíízezí evenimentul
într-o masura sufícíenta, rezuítatuí va fí ca suferínţa o veí obţíne tu
însuţí (şí nu persoana vízata) şí/sau ca veí íeşí dín Al&a. în generaí,
ía asemenea gândurí eştí ímedíat debarcat în 'eta.
Dar haí sa íucram maí departe.
Aíege-ţí un eveníment care ar însemna rezoívarea uneí probíeme
doríte, în care poţí crede; aíege-ţí o probíema reaía, care înca nu s-
a rezoívat de ía síne. De exempíu, şefuí tau este morocanos în
uítímuí tímp.
Iata ce aí de facut într-un asemenea caz: íntra în Al&a şí fa urmatoríí
treí paşí:
a) Readu-ţí pe ecranuí mentaí un eveníment recent, íegat de tema;
retraíeşte-1 pentru moment.
b) împínge ímagínea spre stânga ecranuíuí. Fa sa apara în íocuí eí
o aíta scena, care se va întâmpía mâíne! în aceasta scena toţí ceí
dín |uruí şefuíuí sunt seníní şí veseíí, deoarece eí a prímít o veste
buna. Acum, în mod cert ca şí eí a devenít maí zâmbítor. Daca ştíí
concret cauza acesteí schímbarí, vízuaíízeaz-o! Cât maí víu, cu atât
maí muíte detaííí! Savureaza ímagínea câteva mínute.
c) împínge şí aceasta ímagíne încet spre stânga, aducând în íocuí
eí o a treía, în care şefuí este un om píacut, ferícít (aşa cum poate
fí eí dín când în când). Traíeşte cât maí víu acest moment, de parca
s-ar întâmpía în reaíítate. Savureaza-110-15 mínute ceí puţín.
26
în contínuare, numarând în moduí cunoscut, rar, de ía í ía 5, revíno
în 'eta şí te veí símţí maí bíne decât înaínte de exercíţíu. Fíí
convíns ca prín acest exercíţíu aparent símpíu, aí cupíat în |oc Forţe
capabííe de rezoívarea probíemeí.
Funcţíoneaza asta ímedíat? Nu.
Totuşí, cu tímpuí veí observa ca apar coincidenţe care încep sa se
tot înmuíţeasca, íar ía un moment dat va trebuí sa recunoştí ca
rezuítatuí (sau rezuítateíe) obţínut(e) nu se maí pot expííca prín
termenuí de simplă coincidenţă. Se acumuíeaza prea muíte
asemenea simple coincidenţe în tímp. Daca veí întrerupe
Autocontrolul, ímedíat numaruí íor va începe sa scada. Daca reíeí
exercíţíííe, va creşte dín nou numaruí íor!
Treptat, o data cu trecerea tímpuíuí şí cu acumuíarea de tot maí
muíta experíenţa personaía, veí observa ca şí evenímenteíe cu
probabííítate tot maí míca de a se produce íntra în rânduí ceíor
numíte maí sus simple coincidenţe. Pe masura creşteríí experíenţeí
personaíe, rezuítateíe vor fí tot maí surprínzatoare (prívíte de ,ceí
dín 'eta% Dupa cum ţí-am maí spus, în exercíţíííe de Autocontrol
punctuí de píecare aí uneí şedínţe îí reprezínta întotdeauna
evenímentuí anteríor ceí maí reuşít. Daca obţíí un succes mare,
acesta va devení de acum înaínte punctuí de píecare pentru maí
departe. Prín aceasta, rezoívarea probíemeíor merge din bine în şi
mai bine, íar aceasta reprezínta chíar un tnotto în Autocontrolul
pas cu pas.
Înaínte de a încheía acest capítoí, sa-ţí raspund ía întrebarea pe
care, probabíí, ţí-aí pus-o de|a: 3e ce mişcăm imaginile pe ecranul
mental de la dreapta la st7ngaE Pe scurt, íata raspunsuí:
(Aperienţa arată că în 5onele pro&unde ale conştiinţei mişcarea în
timp a &enomenelor este sesi5ată ca un &luA de la dreapta spre
st7nga. Cu aíte cuvínte, víítoruí este tratat ca ceva afíat ía dreapta,
27
íar trecutuí ía stânga (ca pe axa reaía a numereíor: mínus - zero -
píus).
Zíua cea noua este adusa de Soare de ía rasarít şí este dusa spre
apus. Stând cu faţa spre Nord, zíua cea noua víne dínspre dreapta
şí cea veche píeaca spre stânga, íar astfeí ne-am oríentat 6în
e"is!era nordică7 în sensuí scurgeríí tímpuíuí pe Pamânt. Nu ştíu
cât de corecta este afírmaţía, dar stând cu faţa spre Nord, într-
adevar te oríentezí şí te míştí maí uşor în tímp.
În conformítate cu fííosofía antíca chíneza, ,Maestruí sta cu faţa
spre sud, íar discipolul cu faţa spre nord"; noí suntem símpíí
díscípoíí faţa de Eí! Decí, stând cu faţa spre Nord, zíua trece de ía
dreapta spre stân)a$
. 0e6nici de intrare rapidă în Al"a
Dupa cum aí învaţat, în mod normaí o actívare a zoneí Al&a poate
dura cea cíncí secunde. Se poate sa aí nevoíe de o actívare practíc
ínstantanee a zoneí, de exempíu când aí de memorat urgent ceva
(cum ar fí harta unuí oraş*tn care şofezí).
..1 0e6nica celor trei de/ete
Pentru aceasta, tímp de o saptamâna, dupa ce aí íntrat în Al&a, sa
spuí (mentaí): de c,te ori voi împreuna primele trei de/ete
de la oricare m,nă7 să intru imediat în Al"a7 deoarece am
un motiv serios2 Propo,iţia nu este 1ătută în cuie8 o adaptezí
dupa cum îţí convíne, dar odata învaţata íntrarea în Al&a cu un
28
anumít text, modífícarea ar reprezenta o aíta saptamâna de
exercíţíí (adíca o íeí de ía capat).
Prín repetarea propozíţíeí zííníc, în creíer se formeaza o íegatura
care îí permíte acestuía ca, atuncí când uneştí degetuí mare,
aratatoruí şí mí|íocíuí de ía una dín mâíní, sa-í coboare ímedíat
frecvenţeíe sub 10 Hz.
..- 0e6nica privitului în /ol
O a doua modaíítate de íntrare ínstantanee în Al&a (a prívítuíuí în
goí) o înveţí tot într-o saptamâna, spunând (tot în medítaţíe): de
c7te ori voi privi conştient a&ocali5at, să intru imediat în Al&a!
Nu va trece muít tímp pâna când va sosí momentuí în care o sa aí
nevoíe urgenta de o noţíune (de exempíu numeíe cuíva); nu
díspera, reíaxeaza-te! Çtíí noţíunea doríta! Uneşte-ţí ceíe treí
degete sau príveşte în goí, dupa metodeíe învaţate şí aí rezoívat
probíema fara nící un efort.
*$ ( 0e6nica reunită
Când aí învaţat ceíe doua tehnící de íntrare rapída în Al&a şí íe
stapâneştí bíne, nímíc nu este maí símpíu decât sa íe foíoseştí
símuítan. Efectuí va fí şí maí rapíd, deoarece reuneşte efecteíe
ceíor doua tehnící.
Tehníca íntraríí rapíde în Al&a maí are şí muíte aíte utííízarí. Ea
poate fí foíosíta în nenumarate cazurí, care maí de care maí
neobíşnuíte; muíte íe veí afía şí síngur. Aíteíe ţí íe voí arata chíar
eu. Dar despre asta vom vorbí maí târzíu.
Intrareaîn Al&a este foíosíta de secoíe în tehnícííe medítatíve.
Observa daca aí ocazía o ímagíne a unuí înţeíept extrem-oríentaí în
29
tímpuí medítaţíeí (o stampa, o statueta etc.). Marea íor ma|orítate
au împreunate tocmaí aceste treí degete (de obíceí de ía mâna
stânga)!
Metode de învăţare rapidă în Al"a
Prín însuşírea tehnícííor de utííízare maí íntensa a memoríeí
prezentate în capítoíeíe anteríoare,veí avansa cu paşí marí pe
drumuí spre etapa urmatoare, a învaţaríí rapíde. Pe scurt, în
etapeíe parcurse pâna aící aí învaţat sa íntrí uşor în Al&a, ţí-aí
aícatuít aící un ecran mentaí utííízabíí în nenumarate scopurí; aí
depríns schema. Una díntre acestea este readucerea în memoríe a
uneí ínformaţíí oarecare, în contínuare aí învaţat într-o maníera
prescurtata, treí tehnící de íntrare rapída în zona Al&a, care pot fí
utííízate príntre aíteíe şí ía readucerea instantanee în memoríe a
uneí ínformaţíí uitate.
Dupa toate acestea, acum eştí capabíí sa obţíí ínformaţíí pe o aíta
caíe, care face maí uşoara reactívarea memoríeí ía nevoíe. La feí
de ímportant este şí faptuí ca aceste caí noí de învaţare nu numaí
ca facíííteaza readucerea în memoríe a ínformaţíííor stocate, dar
acceíereaza şí totodata adâncesc procesuí de învaţare, de
înţeíegere a ceíor memorate.
Exísta doua metode de învaţare rapída în Al&a;
1.1 Metoda studiului concentrat în Al"a
30
Se reaíízeaza prín foíosírea tehnícíí ceíor treí degete, pe care daca
ţí-aí însuşít-o o poţí foíosí aíaturí de, şí atuncí când studíezí o carte,
un tratat sau când audíezí un curs, o preíegere sau o conferínţa.
Foíosínd aceasta metoda ţí se mareşte în mod consíderabíí
capacítatea de concentrare, íar ínformaţía necesara se fíxeaza maí
bíne. Uíteríor, când aí nevoíe de acea ínformaţíe o veí putea
reactuaííza în Al&a sau chíar şí în 'eta. Studentuí care scríe o
íucrare împreunându-şí ceíe treí degete, practíc are în faţa ochííor
cartea dín care a studíat sau poate auzí vocea profesoruíuí dín
tímpuí cursuíuí.
1.- Metoda audiţiei în Al"a
Cea de a doua tehníca nu este chíar aşa de símpía, dar prín
exersarea Autocontrolului o veí putea foíosí curând. Metoda
combína efectuí de fíxare a ceíor învaţate în 'eta cu efícacítatea
învaţaríí în Al&a. Pentru aceasta însa, aí nevoíe de un magnetofon
sau un casetofon.
Sa presupunem ca aí de învaţat un capítoí díntr-o carte şí în píus
trebuíe sa-1 şí înţeíegí. Pentru asta cíteşte capítoíuí cu voce tare şí
înregístreaza-1 pe banda. Acum íntra în Al&a, da dru"ul la 1andă
i concentrea,ă-te asupra propriei tale voci( ascultând
"aterialul reprodus$
În etapeíe íncípíente aíe Autocontrolului poţí întâmpína o anumíta
dífícuítate în a apasa butonuí START aí aparatuíuí: poţí revení uşor
dín Al&a în 'eta pâna încercí sa-í daí drumuí sau poţí píerde o parte
dín íucrare. Prín exersare, acest perícoí devíne tot maí puţín
amenínţator. Iata câteva ídeí:
a) Intra în Al&a având de|a degetuí pe butonuí START; astfeí nu maí
aí nevoíe sa-ţí deschízí ochíí pentru a-1 cauta.
31
b) Roaga eventuaí pe cíneva sa-ţí porneasca banda ía un semn pe
care îí veí face.
c) Foíoseşte tehníca ceíor treí degete pentru a íntra în Al&a (sau
daca e nevoíe pentru a revení).
Greutatea poate sa ţí se para maí mare decât este în reaíítate. Pe
masura ce îţí va creşte experíenţa în Al&a, pe masura ce veí capata
rutína, veí afía ca şí semnaíeíe de intrare se pot schímba. Veí avea
tot maí des ímpresía ca eştí în 'eta. Ca un rezuítat aí dezvoítaríí
uíteríoare, pot sa-ţí reapara semnaíeíe de íntrare de ía început, dar
eíe îţí semnaíízeaza de data asta parcurgea unor zone maí
profunde - poate chíar 2eta. Prín Autocontrol poţí vedea adesea
eíeví avansaţí vorbíndu-şí aparent în 'eta, când eí se gasesc în
reaíítate de muít în Al&a. Chíar gíumesc, cu ochíí deschíşí, aparent
ía feí de tre|í cum eştí tu acum. /ă &ii complet trea5, cu capacităţile
spirituale desc$ise în plenitudinea lor -aceasta este semni&icaţia
deosebită a Autocontrolului.
Dar sa revením ía banda înregístrata, în scopuí fíxaríí maí bíne a
ceíor învaţate íasa sa treaca ceva tímp, de preferínţa câteva zííe,
dupa care recíteşte materíaíuí în 'eta1 íntra apoí în Al&a şí ascuíta
dín nou înregístrarea.
Daca înveţí Autocontrolul împreună cu alţii foíosínd acest materíaí,
pentru economísírea tímpuíuí, ca un feí de dívízíune a muncíí, poţí
face schímb de casete cu ceííaíţí. Deşí totuí va merge perfect, veí
avea un anume avanta| daca îţí ascuíţí propría-ţí voce, decât pe
cea a aítora. Ceíe doua metode de învaţare rapída în Al&a aduc o
ímportanta economíe de tímp ceíor ímpíícaţí în Autocontrol,
oamení dín ceíe maí díferíte domeníí (facuítate, învaţamânt,
cercetare, |urísprudenţa, actoríe, management etc).
Naturaí, aceste metode de învaţare rapída sunt de foíos în prímuí
rând eíevííor şí studenţííor. Acesta este şí motívuí pentru care, înca
32
dín 1977, *ind Control-ul (una dín surseíe de baza aíe metodeí de
Autocontrol4 era predata în SUA în 24 de uníversítaţí, 16 íícee şí 8
gímnazíí. Muíţumíta acestor metode muíte míí de eíeví şí studenţí
petrec íncomparabíí maí puţín tímp cu învaţatuí, însuşíndu-şí în
aceíaşí tímp un voíum maí mare de materíe, în comparaţíe cu ceí
neímpíícaţí în Autocontrol.
8 *omnul creativ
8.1 Creativitatea în somn
Câta ííbertate avem în somn! Díspar baríereíe tímpuíuí şí aíe
spaţíuíuí, se spuíbera reguíííe íogícíí, canoaneíe conştíentuíuí. Dr.
Sígmund Freud a consíderat víseíe de o ímportanţa capítaía,
deoarece tot ce vísam este numaí şí numaí aí nostru. Eí spunea ca
înţeíegând víseíe omuíuí, îí înţeíegem pe eí însuşí.
În Autocontrol íuam foarte în seríos víseíe, dar puţín maí aítfeí.
Freud se ocupa de víseíe spontane, în Autocontrol dímpotríva;
scopuí nostru este de a crea vise în "od contient( cu a'utorul
cărora să pute" re,olva anu"ite pro1le"e$ întrucât noí
suntem ceí care stabííím tema acestor víse, tot noí suntem şí ceí
care íe putem ínterpreta, íar ínterpretarea íor o putem face de ceíe
maí muíte orí cu rezuítate spectacuíoase. Este drept ca prín
aceasta îngradím spontaneítatea senzaţíííor dín tímpuí víseíor,
totuşí acţíunea ne facíííteaza o maí mare ííbertate: ne controlă"
într-o "ai "are "ăsură viaţa$
Prín ínterpretarea víseíor programate putem gasí rezoívarea ía o
seríe de probíeme cotídíene care ne framânta. Probíema nu este
noua. Omenírea trage foíoase de secoíe de pe urma víseíor.
33
Pâna în 1869, savantuí rus D. Mendeíeev încercase degeaba
ordonarea într-un sístem fíabíí a eíementeíor chímíce cunoscute
pâna ía acea ora. în aceí an, îhtr-un vís í-a aparut formasístemuíuí
períodíc aí eíementeíor (care îí şí poarta numeíe). Dímíneaţa ía
trezíre a pus pe hârtíe ceíe vísate. A fost nevoíe doar de corecţíí
mínore.
E. Howe íucra ía príncípíuí maşíníí de cusut cu bucía închísa. Se
bíocase, nu putea nícícum rezoíva funcţíonarea buna a acuíuí, într-
o noapte a vísat ca era atacat de aborígení cu níşte íancí gauríte în
vârf. Trezíndu-se a înţeíes ca în vís í s-a dat rezoívarea probíemeí.
Astfeí s-a nascut maşína de cusut /inger.
N. Bohr ía feí, tot díntr-un vís şí-a extras teoría sa atomíca. Teoríííe
muítor savanţí ceíebrí îşí au ízvoareíe de asemenea în víse.
Ce se întâmpía? Când vísam, frecvenţa creíeruíuí urca dín Deíta cu
câţíva hertzí, a|ungând în zona de 10 Hz, adíca tocmaí în zona Al&a
cu care íucram în mod conştíent. Decí, pe acest níveí se poate
a|unge dín ambeíe dírecţíí, atât de |os (dín 3elta sau 2eta%, cât şí
de sus (dín 'eta%.
în starea de veghe, Al&a de|a este sub controíuí tau. Poţí íntra aící
dupa dorínţa, pentru atíngerea orícaruí scop dorít, în somn însa, îţí
poţí coordona maí puţín Al&a1 în aceasta períoada, ía fíecare í 1/2
ora a|ungí în mod automat în Al&a pentru 10-15 mínute, pe tímpuí
cât vísezí. Cu cât íucrezí tot maí muít în Al&a în starea de trezíe, cu
atât maí muít îţí va sta ía díspozíţíe accesíbííítatea acesteí zone în
somn. Víseíe ţí se íeaga tot maí muít de probíeme, capata o
pondere tot maí mare în atíngerea scopurííor.
8.- Controlul viselor
34
Meríta sa-ţí fací un obíceí: sa-ţí notezí dímíneaţa ía trezíre ce aí
vísat noaptea. Pregateşte-ţí ía îndemâna o hârtíe şí un creíon
(eventuaí un reportofon) deoarece ímedíat dupa trezíre ţíí mínte
vísuí cu toate detaííííe saíe; aítfeí maí târzíu eíe se píerd parţíaí sau
totaí.
Víseíe îţí ofera comunícarí ímportante pentru rezoívarea
probíemeíor dín aceí moment, pentru dírí|area sentímenteíor taíe.
Astfeí putem dímínua stresuí, ne putem ameííora sanatatea, ne
putem pregatí pentru o acţíune víítoare.
Decí în príma etapa trebuíe sa înveţí sa-ţí reamínteştí ce aí vísat în
noaptea anteríoara.
Muíţí afírma ca nu víseaza deíoc; fapt ímposíbíí, deoarece víseíe - s-
a demonstrat - sunt o necesítate fízíoíogíca. Fara víse, în câteva
zííe apar tuíburarí fízíoíogíce şí psíhíce deosebít de grave, íar ía
preíungírea staríí - chíar coma şí moartea. Seara, înaínte de
cuícare, íntra în Al&a şí spune-ţí: vreau să îmi amintesc tot ce voi
visa. îmi voi aminti ce am visat în cele mai mici amănunte. Dupa
asta, fara a maí revení în 'eta, adormí. Nu uíta sa îţí pregateştí
dínaínte hârtía şí creíonuí (eventuaí un reportofon). Când te-aí
trezít, fíe chíar şí în míez de noapte, noteaza-ţí ímedíat ceíe ce îţí
amínteştí dín vís. Exerseaza asta zííníc şí veí observa ca pe zí ce
trece îţí amínteştí tot maí muíte detaííí dín vísuí avut anteríor. Daca
eştí muíţumít de rezuítat, trecí ía etapa urmatoare.
9$. )isele pro/ramate
Înaínte de a adormí, gândeşte-te ía probíema pe care o aí de
rezoívat, pentru care aí nevoíe de ínformare sau de sfat. Aíege o
asemenea probíema a careí rezoívare te íncíta într-adevar (ía
întrebarí fara sens, veí obţíne rezuítate tot fara sens). Intra în Al&a
35
şí programeaza-te cu urmatoareíe cuvínte: vreau un vis care să mă
ajute la... !numeşte problema%. Voi avea un asemenea vis, mi-l voi
aminti şi-l voi înţelege. Dupa care adormí dírect.
La trezíre, índíferent de ora, revezí vísuí dín memoríe. Daca sunt
maí muíte, aíege-1 pe ceí maí cíar şí încearca sa-í cauţí sensuí.
Interpretarea acestor víse programate o poate face doar ceí care
íe-a provocat!
Daca ţí-aí programat sa înţeíegí vísuí pe care îí veí avea, veí símţí
un feí de presentiment despre sensuí pe care ţí-1 transmít Eí!
Inconştíentuí nostru de muíte orí comuníca cu noí (conştíentuí) prín
aceste presentimente sau este íntermedíaruí díntre Eí şí noí.
Exersând, veí constata ca pe zí ce trece aí încredere tot maí mare
în aceste presentimente programate. Controíuí víseíor este, ca de
aítfeí o seríe dín tehnícííe Autocontrolului, una din căile de legătură
cu /piritele /uperioare, dar de data aceasta şí o caíe uşoara de
însuşít.
Exersând cu rabdare şí pas cu pas Autocontrolul, ţí se vor dezvaíuí
unuí câte unuí ízvoareíe ceíor maí vaíoroase forţe creatoare de
care díspuí.
Puterea cuvintelor
Închípuíeşte-ţí ca staí în bucataríe şí ţíí în mâna o íamâíe pe care
tocmaí aí scos-o dín frígíder, îí símţí în mâna racoarea. Príveşte-í
coa|a gaíbena! Este gaíben-cerata şí are doua mící excrescenţe
verzuí ía capeteíe díametruíuí maí íung. Apas-o puţín, símte-í
rezístenţa şí eíastícítatea.
Acum rídíca íamâía ía nas şí símte-í aroma. Nu-í aşa ca este o
aroma spíendída? Taíe-o în doua şí míroase-o dín nou! Aroma este
şí maí puterníca. Acum muşc-o şí íasa sa îţí umpíe gura cu aroma
36
sucuíuí. E mínunat acest gust, nu-í aşa? Daca ţí-aí foíosí cum
trebuíe puterea gândurííor, în acest moment ar trebuí sa aí gura
píína de saííva.
Sa prívím însa puţín în culise;
Símpíeíe cuvínte pronunţate maí sus (orí cítíte) au ínfíuenţat
actívítatea gíandeíor saíívare. Dar aceste cuvínte nící macar nu au
refíectat ceva reaí, cí doar ceva generíc, închípuít. Ma|orítatea
díntre noí îşí închípuíe despre cuvínteíe foíosíte ca refíecta sensurí
care pot fí bune sau reíe, adevarate sau faíse, tarí sau síabe. Este
corect, dar numaí pe |umatate. Cuvínteíe nu numaí ca refíecta
reaíítatea, cí o şí creeaza, ca în cazuí de faţa saíívaţí a.
Creíeruí nu este numaí un transíator aí íntenţíííor noastre,.cí şí un
organ de preíucrare şí înmagazínare de ínformaţíí, având în grí|a şí
corpuí nostru. Spune-í de exempíu: măn7nc o lăm7ieşí ímedíat eí
se íanseaza în íucru dând ordíne şí transmíţând ínformaţíí.
A sosít vremea sa facem o curăţenie mentală generală. Pentru
aceasta avem un anume exercíţíu verífícat de practíca. Este o
probíema de decízíe şí voínţa, în sensuí seíectaríí gândurííor
foíosíte în actívarea şí actívítatea creíeruíuí propríu.
Exercíţíuí amíntít maí sus a fost unuí negatív dín punctuí de vedere
aí corpuíuí propríu, eí neaducând nímíc benefíc acestuía (dar spre
norocuí nostru, de data asta nící maíefíc). Cuvínteíe íncorecte sau
foíosíte în mod íncorect pot însa avea ambeíe sensurí sau chíar
efecte pur maíefíce!
în tínereţe deseorí practícam un |oc stupíd în tímpuí meseí: reguía
jocului era sa descríí mâncarea de pe masa ía moduí ceí maí
scârbos posíbíí. Scopuí era sa ne prefacem de parca aceste cuvínte
nu ne-ar ínfíuenţa deíoc, dar în aceíaşí tímp sa învíngem puterea
de prefacere a comesenííor, íucru ce deseorí reuşea; pacientul
trebuínd sa paraseasca în graba masa.
37
Çí noí adulţii, practícam (chíar ínconştíent) acest |oc stupíd.
Foíosínd cuvínte negatíve ne dímínuam po&ta de víaţa, íar aceste
cuvínte foíosíte tot maí des, încep sa capete o forţa vítaía
(negatíva) tot maí mare, datoríta careía treptat începe într-adevar
sa ne scada po&ta.
Astfeí, faptuí ca trebuíe sa gateştí pentru famíííe, ceea ce este
echívaíent cu o cocoaşă pe spate1 ca este curată nebunie sa te poţí
descurca ía saíaríííe şí preţurííe actuaíe; ca te stresea5ă faptuí ca
cea maí míca schímbare meteoroíogíca reprezínta o buna parte dín
,onoraríííe medícííor", constítuíe tot atâtea gândurí negatíve câte
comenzí negatíve îí transmíţí creíeruíuí şí nu uíta, ţí-am maí spus,
creíeruí este un executant fídeí. Eí zíce: ,Domnuí mí-a comandat o
durere de cap? OK! Domnuí este servít!" - íar durerea de cap víne
înrr-o veselie. Sa te vad cum veí scapa de ea!
Naturaí, durerea de cap ne apare orí de câte orí o amíntím. Starea
normaía a corpuíuí este sanatatea, dírecţíe în care creíeruí íupta cu
toate mí|íoaceíe şí energíííe saíe pe care íe are ía díspozíţíe în
proceseíe fízíoíogíce. Cu tímpuí, foíosínd ínadecvat cuvínteíe,
reuşím sa-í síabím şí chíar sa-í dístrugem sístemuí de aparare şí
atuncí eí creea5ă boaía comandată.
Cuvínteíe noastre prímesc o forţa supíímentara în funcţíe de níveíuí
conştíínţeí propríí şí de cât de muít conştíentízam ceea ce
pronunţam. Daca spunem sufícíent de convíngator ,Doamne, asta
ma doare", durerea víne ía noí neîntârzíat. Daca spunem cu o traíre
sufícíent de puterníca ,în aceste condíţíí nu o sa poţí reaííza nící
macar un íucru marunt", afírmaţía devíne reaíítate, íar excepţía
este aparent îndreptaţíta.
Autocontrolul ofera protecţía necesara împotríva proasteíor
obíceíurí pe care íe avem. în Al&a şí 2eta puterea cuvínteíor noastre
creşte extraordínar de muít. în capítoíeíe anteríoare aí putut
38
constata ca, foíosínd cuvínte surprínzator de símpíe, îţí poţí
programa víseíe, íar forţa care te propuíseaza în Al&a o poţí
transfera şí celor trei degete sau privirii în gol.
Emííe Coue a fost tímp de aproape 30 de aní farmacíst în Troyes
(Franţa) şí totuşí eí nu a devenít ceíebru datoríta magnífíceíor saíe
reţete, cí datoríta uneí propozíţíí símpíe, banaí de símpíe: ,Z/ de 5i
mă simt din ce în ce mai bine din toate punctele de vedere (vezí
pentru detaííí, Autocontrolul pe calea autosugestiei, Samueí
Weíser, New York, 1974). Cu aceste cuvínte eí a tratat míí de
pacíenţí de boíí consíderate íncurabííe ía vremea respectíva, uneíe
díntre eíe fíínd înca şí astazí nerezoívate de medícína aíopata. E.
Coue a deschís în 1910 o cííníca gratuíta în Nantes, unde a tratat
muíte míí de pacíenţí de ceíe maí díferíte maíadíí (reumatísm,
durerí acute de cap, astm, pareze, TBC, bâíbâíaía, deformarí aíe
tegumenteíor datorate TBC-uíuí, cancer, uícere etc). „Nici o dată
nu a" tratat pe ni"eni - spunea - ci i-a" învăţat să se
trate,e sin)uri#$ Iata ce facea: îí punea pe pacíenţí sa repete de
20 de orí propozíţía de maí sus înaínte de masa şí de înca 20 de orí
seara, în fíecare zí cât erau ínternaţí. Acteíe dovedesc în mod
íncontestabíí ca pacíenţíí paraseau cííníca într-adevar vindecaţii
Dupa moartea sa, în 1926, metoda a dísparut aproape în totaíítate.
Paradoxaí, daca ar fí fost o metoda compíícata pe care specíaííştíí
sa o poata învaţa şí foíosí, atuncí ea ar maí fí fost utííízata şí azí.
Esenţa metodeí este autosugestia, dar în Autocontrol putem obţíne
aceíeaşí rezuítate cu íncomparabíí maí puţíne eforturí, bazându-ne
pe doua príncípíí:
2 Nu ne pute" )ândi în acelai ti"p decât :a un sin)ur
lucru$
2 Concentrându-ne su!icient de puternic asupra unui )ând(
acesta devine realitate$
39
Deoarece pe níveíeíe Al&a şí 2eta forţa cuvínteíor este muít întaríta,
am adaptat puţín metoda Coue. Actívând Al&a, veí spune: ,Azí mă
simt mai &ine dec,t ieri din toate punctele de vedere". Dupa
care: „*unt prote9at cu a9utorul :uminii " aţă de orice
in"luenţă7 indi"erent de tip7 mod de acţiune şi direcţie de
acţionarei" Chíar şí aceste doua fraze símpíe, veí vedea, vor
produce muíte rezuítate benefíce, îţí recomand ca dupa actívítatea
cotídíana a zoneí Al&a, sa pronunţí aceste propozíţíí ca mantre de
protecţie.
;$ <orţa i"a)inaţiei
Voínţa, pentru a-şí atínge scopuí, are nevoíe de un adversar pe
care sa-1 poata învínge. Se straduíeşte sa fíe dura, dar în
ma|orítatea cazurííor cedeaza înaínte de a-şí atínge scopuí fínaí.
Renunţarea ía uneíe obíşnuínţe reíe se poate face şí príntr-o
metoda maí bíânda dar cu muít maí hotarâta - imaginaţia.
0maginaţia se agaţa dírect de scopuí vízat, nu íucreaza prín
íntermedíarí.
Acesta este un aít motív pentru care am accentuat atât de muít în
capítoíeíe anteríoare învaţarea vízuaíízaríí cât maí reaííste, cu cât
maí muíte detaííí. Daca îţí compíetezí ímagínaţía cu credínţa şí cu
dorínţa de a reaííza, cu aşteptarea hotarâta a reaíízaríí, daca înveţi
să îţi i"a)ine,i cât "ai viu scopurile( sa vezí, sa símţí, sa
guştí, sa pípaí, sa atíngí ţeíuí propus, atuncí veí obţíne tot ce vreí.
,Daca voínţa şí ímagínaţía a|ung ía confííct -spunea E. Coue -
atuncí totdeauna ímagínaţía este cea care íese
40
învíngatoare". Daca aí încerca doar sa te gândeştí sa scapí de un
obíceí prost, probabíí te veí pacaíí. Daca ţí-aí dorí aceasta într-
adevar, atuncí veí şí scapa. Ar trebuí sa-ţí doreştí maí tare
avantajele care ar rezuíta scapând de obíceí, decât abandonarea
ca atare a obíceíuíuí. Daca veí învaţa sa-ţí doreştí cu taríe
sufícíenta acest avanta|, te veí eííbera de obíceíuí ínvoíuntar.
Concentrarea asupra abandonaríí obíceíuíuí, precum şí decízía în
acest sens te íeaga şí maí muít de aceí obíceí. Se aseamana
oarecum cu decízía &ermă ca dín acest moment veí adormí -
decízíe care dímpotríva, te va ţíne treaz.
Sa vedem însa ce avem de facut. Pentru exempíífícare, vom íua
doua díntre ceíe maí soíícítate cazurí de catre cursanţíí ía
Autocontrol; po!ta de "âncare e+a)erată 61uli"ia7 i
!u"atul$
Daca vreí sa îţí dímínuezí pofta de mâncare, pentru început va
trebuí sa revezí probíema prívíta dín exteríor, anaíízând-o detaşat
ca şí cum aí face-o pentru aítcíneva.
Care este probíema: manâncí prea muít de pofta sau de nerví, ía
ore sau íânga persoane nepotrívíte, fací prea puţína míşcare sau
dragoste sau dín toate câte ceva?
Poate ca probíema depínde nu atât de cantítatea, cât de caíítatea
necorespunzatoare a aíímenteíor sau a companíonuíuí sau a oreíor
aíese. Poate ca raspunsuí ar fí schímbarea regímuíuí aíímentar sau
a oreí de masa sau a coechípíeruíuí. Ceí care îţí da raspunsuí poate
fí medícuí, díetetícíanuí sau ,bíoterapeutuí de famíííe" (vezí ,
3íoterapeutuí de famíííe" - M. Fíní şí D. Seracu).
De ce vreí sa síabeştí? Eştí atât de gras încât îţí perícíítezí
sanatatea, orí vreí sa devíí maí atractív, síabínd? Ambeíe motíve
sunt bune pentru a síabí, dar trebuíe sa te decízí asupra ceíuí
adevarat şí puterníc, pentru a ştí ía ce avanta|e sa te aştepţí. Daca
41
aí a|uns sa manâncí un meníu corespunzator cu cantítaţí modeste
de aíímente, daca fací míşcare sufícíenta şí aí doar un uşor píus de
greutate, atuncí (cu excepţía când medícuí îţí recomanda expres sa
síabeştí) parerea mea este sa ramâí aşa cum eştí. Sa îţí modífící
greutatea ar necesíta un efort ínutíí faţa de câştíguí pe care 1-aí
putea obţíne. Probabíí ca aí probíeme
muít maí ímportante în víaţa pentru care sa îţí foíoseştí energíííe
eííberate de Autocontrol, decât de a scapa de câteva kííograme în
píus.
Daca eştí într-adevar decís sa síabeştí şí ştíí şí de ce o fací, atuncí
pasuí urmator este sa anaíízezí prín prísma símţurííor avanta|eíe ce
vor rezuíta în urma síabíríí. Nu íua în socoteaía doar avanta|e
generaíe cum ar fí: ,voí arata maí bíne", cí concret foíosínd în íucru
toate ceíe cíncí símţurí de care díspuí. De exempíu:
2 Vă,ul - cauta o fotografíe maí veche în care eştí atât de síab
pe cât doreştí sa devíí.
2 Au,ul - încearca sa-ţí închípuí ce vor zíce oameníí când te vor
vedea aşa síab cum ţí-aí propus sa fíí.
2 =ustul - închípuíe-ţí aroma gustatíva a aceíor mâncarurí care
pot fígura dín beíşug în nouí meníu adecvat scopuíuí propus.
2 >irosul - gândeşte-te ía aroma acestor mâncarurí.
2 Pipăitul - închípuíe-ţí cât de netede îţí vor fí braţeíe, píeptuí,
abdomenuí, şoídurííe, puípeíe, daca veí síabí.
Çí totuşí nící aceste cíncí símţurí nu sunt sufícíente pentru a putea
vízuaííza profund. Esenţíaíe sunt şí sentímenteíe, închípuíeşte-ţí în
ce vogă şí cât de atíetíc te veí símţí dupa ce veí da |os kííogrameíe
doríte!
Având toate acestea în mínte, íntra în Al&a. Reaíízeaza-ţí ecranuí
mentaí şí proíecteaza-ţí pe eí ímagínea actuaía, cea pe care vreí sa
o schímbí. Lasa sa díspara aceasta ímagíne în trecut (stânga), íar
42
dín dreapta împínge o ímagíne (poate fí o fotografíe maí veche de-
a ta) în care araţí aşa cum doreştí sa devíí dupa cura de síabíre.
Cât tímp te observí (mentaí) în aceasta ípostaza, încearca sa îţí
ímagínezí cu cât maí muíte detaííí cum te veí símţí când veí fí atât
de síab(a)? Cum te veí símţí când te veí apíeca sa îţí íegí şíreturííe?
Dar când urcí scarííe? Dar când veí reuşí sa scapí de aceste haíne?
Când poţí dín nou sa te píímbí pe pía|a? Ce veí símţí faţa de tíne
însuţí daca veí reuşí? Sa nu îţí para rau de tímpuí pe care îí
cheítuíeştí cu toate acestea. Trecí senzaţíííe prín toate ceíe cíncí
organe de símţ, gândíndu-te pe rând ía câte un síngur íucru, aşa
cum am amíntít maí sus şí símte-te cât maí bíne.
Acum, tot mentaí, trecí în revísta meníuí tau obíşnuít - nu numaí
ce, dar şí cât şí cum manâncí de obíceí - şí aíege mâncarurííe ce
pot fí ronţaíte între mese (de exempíu, morcoví). Spune-ţí: ,corpuí
meu nu are nevoíe de maí muíta mâncare, nu va símţí foame şí nu
va trímíte semnaíe sa prímeasca supliment. Fíí atent ca pe tímpuí
medítaţíeí sa nu apara ímagíní aíe mâncarurííor de evítat!
Cu aceasta termína-ţí medítaţía. Sa o fací de doua orí pe zí.
în tímpuí acestuí program de síabíre este de o ímportanţa
deosebíta sa îţí puí un ţeí reaí în faţa. Daca aí un surpíus de 25 de
kííograme, atuncí nu te poţí gândí seríos ca într-o saptamâna sa
scapí de acestea şí sa araţí ca Audre? &ep1urn sau >ar@ Spit,0
Eu unuí ma îndoíesc de rezuítateíe pe care íe veí obţíne.
în prímeíe zííe vechííe mesa|e aíe corpuíuí pot sa maí apara, cum ar
fí: ce bine ar pica o bucăţică de ciocolată. Daca eştí ocupat în
tímpuí zííeí şí nu aí tímp de medítaţíe, efectueaza o ínspíraţíe
adânca, împreuneaza-ţí ceíe treí degete în moduí cunoscut de|a şí
readu-ţí în mínte cuvínteíe foíosíte în Al&a prívínd necesítatea díeteí
43
pentru corpuí tau. Te a|uta daca în acest tímp îţí aruncí o prívíre pe
o fotografíe de a ta maí subţire.
Prín Autocontrol ţí se va îmbunataţí starea sufíeteasca, íar aceasta
va contríbuí într-un mod esenţíaí ía funcţíonarea optíma a corpuíuí
tau. Cu câteva îndemnurí mentaíe, surpíusuí de greutate pe care-1
aí va ceda cu bucuríe.
Metoda are nenumarate varíante. Cauta, aíege şí foíoseşte-o pe
cea care ţí se potríveşte ceí maí bíne.
Ca un exempíu: s-a organízat o întâíníre saptamânaía a unor
cursanţí de Autocontrol. Díntre aceştía, 15 s-au prezentat ía fíecare
curs; eí au síabít în medíe 2,2 kg într-o íuna! Toţí au síabít! Dupa
înca o íuna s-a reíuat cântarírea acestor 15 şí s-a constatat ca 7 dín
eí au maí dorít şí au maí síabít în contínuare, íar ceííaíţí 8 şí-au
menţínut greutatea. Nící unuí nu s-a îngraşat deíoc!
<u"atul este un obíceí perícuíos pentru organísm. Decí: daca
fumezí, cred ca acum a sosít momentuí sa renunţí, în mod símííar
cu síabítuí şí aící vom foíosí în moduí de íucru etape, íasând tímp
berechet corpuíuí sa înveţe sa se supuna compíet noííor
ínstrucţíuní veníte de ía creíer.
Dín punctuí de vedere aí exteríoruíuí nu maí este nevoíe sa
punctam avanta|eíe renunţaríí ía fumat, sunt prea cunoscute: îţí
creşte vítaíítatea, chíar se muítípííca, organeíe de símţ îţí vor
funcţíona maí bíne, ía feí şí víaţa. Probabíí íe ştíí maí bíne decât
míne. Çí atuncí de ce maí staí pe gândurí?
Intra în Al&a, proíecteaza-te pe ecran în pozíţía şí ía ora ía care
fumezí príma ţígara a zííeí. Te vezí caím tímp de o ora. Vezí cât de
muíte aí putea face în aceasta ora în afara fumatuíuí. Daca, sa
zícem, aceasta ora ţíne între 7 1/2 şí 8 1/2, spune-ţí: „încep7nd de
acum, între F GGH şi 8 GIH voi renunţa la &umat. Voi savura &aptul
că în timpul acestei ore nu mai &ume5. *erge uşor, deja m-am
44
obişnuit! Repeta acestea pâna când şí în 'eta va trece într-adevar
uşor príma ora fara fumat! Acum a venít tímpuí urmatoruíuí pas:
câştíga cea de-a doua ora. Forţarea poate reprezenta o pedeapsa
pentru corpuí tau, ceea ce nu ar fí cínstít, deoarece psíhícuí şí nu
corpuí tau este ceí care a început să &ume5e. Lasa decí ca şí acum
psíhícuí sa faca ce are de facut, pe baza ímagínaţíeí. De aítfeí, pe
aceasta tema vom maí revení într-unuí dín capítoíeíe urmatoare.
Câteva ídeí:
a) Schímba cât maí des sortímentuí de ţígarí fumate.
b) în oreíe în care înca nu aí renunţat, de câte orí íntenţíonezí sa-ţí
aprínzí o ţígara, întreabâ-te: 3oresc eu într-adevăr această ţigarăE
Veí fí surpríns de cât de muíte orí veí obţíne: NU! Aşteapta cu
urmatoarea ţígara pâna când raspunsuí va fí dín nou: DA!
c) Daca în ora de|a eííberata de ţígara corpuí totuşí îţí cere una,
împreuneaza-ţí ceíe treí degete în moduí cunoascut, ínspíra adânc
şí - foíosínd aceíeaşí cuvínte dín tímpuí medítaţíeí -spune-ţí ca în
aceasta ora nu fumezí şí nu veí fuma! Legat de aceasta metoda
de baza pentru a renunţa ía fumat, maí exísta o seríe întreaga de
aíte tehnící pe care poţí sa íe cauţí şí síngur.
E drept, trebuíe sa recunosc faptuí ca nu exísta înca atât de muíte
rapoarte prívínd renunţarea ía fumat, ca în síabíre. Totuşí, exísta
sufícíent de muíţí cursanţí de Autocontrol care au renunţat sau au
dímínuat sensíbíí numaruí de ţígarí zííníce, motív (cred) sufícíent
pentru a stímuía şí pe aíţíí ía foíosírea Autocontrolului pas cu pas în
abandonarea fumatuíuí.
; <olosirea su&conştientului în autotratamentul pentru
ameliorarea stării proprii de sănătate
;.1 <orţa su&conştientului
45
Este surprínzator cât de puţíní ştíu sa-şí foíoseasca forţa
subconştíentuíuí pentru ameííorarea staríí de suferínţa a corpuíuí.
Poate tocmaí de aceea exísta atât de muíţí care consídera
tratamentuí pe caíe psíhíca ceva místíc şí ínexpíícabíí. Dar oare
este ceva maí ínexpíícabíí decât pasíunea unor pacíenţí pentru
teancurííe de reţete pííne de medícamente prescríse de medící
pentru cutare sau cutare maíadíe, maí muít sau maí puţín banaía,
medícamente cu efecte secundare, uneíe chíar grave asupra
organísmuíuí? Sa nu íuam decât un síngur exempíu, pe care 1-am
repetat de|a de nenumarate orí în díferíte cercurí: copííuí a început
sa-ţí tuşeasca.
Te ducí ía medíc, de ía eí ía farmacíe, íar de acoío revíí acasa cu o
punga píína cu antíbíotíce. Çí asta în cazuí uneí raceíí banaíe (unde
exísta nenumarate reţete naturíste şí masa|e foarte efícace şí
încercate de secoíe) sau în cazuí uneí tuse banaíe, unde o tot atât
de banaía ínhaíaţíe cu ceaí de muşeţeí sau trasarea unor dungí cu
muştar de masa între baza gâtuíuí şí baza sternuíuí fac mínuní! Çtíí
cumva de unde províne cuvântuí antibiotic! Daca nu, îţí spun eu:
de ía anti şí bios, adíca împotriva vieţii! Nu neg, în cazurííe grave
unde oríce aíta metoda ar fí un eşec totaí, admínístrarea
antíbíotíceíor este necesara. Dar în cazurííe banaíe, care pot fí
tratate pe caíe naturísta sau cu o símpía suífamída, admínístrarea
antíbíotíceíor, dín ce în ce maí puterníce şí în doze tot maí masíve,
nu face aítceva decât sa obííge toata mícrofauna dín organísm sa
îşí produca fracţíí de rezístenţa, íar în momentuí când într-adevar
este nevoíe de un antíbíotíc, pentru a se obţíne un efect cât de cât
sesízabíí trebuíe sa se admínístreze doze astronomíce! Ca sa nu
maí vorbesc de efecteíe secundare! în schímb, nu cunosc sa exíste
în medícaţía aíternatíva (prín asta înţeíegând atât metodeíe
46
naturíste clasice, cât şí ceíe psíhíce de care vorbím aící) asemenea
probíeme.
Cercetarííe medícaíe afía tot maí muíte dín íegaturííe care exísta
între subconştíent şí corpuí fízíc, dar cunoştínţeíe sunt înca destuí
de dísparate. Totuşí, putem trage o concíuzíe foarte ímportanta:
subconştíentuí |oaca un roí deosebít de puterníc, necunoscut înca
pe depíín.
Sunt convíns ca daca tehnícííe şí metodeíe Autocontrolului pas cu
pas ar fí maí bíne cunoscute şí apíícate (chíar daca nu în totaíítate,
deoarece domeníuí este departe de a fí epuízat), aproape toţí am
avea corpurííe în stare de funcţíonare perfecta. Dar, chíar în stadíuí
íncípíent de cunoaştere a Autocontrolului pas cu pas şí a
posíbííítaţííor saíe, avem de|a sufícíente cunoştínţe ca sa putem
acţíona mentaí asupra fízícuíuí pentru a-1 întarí şí pentru a-í
mobíííza forţeíe regeneratoare, reuşínd astfeí sa putem învínge cu
maí muít succes boíííe.
Nu cred ca aí uítat ca ,omuí a fost creat de Eí dupa chípuí şí
asemanarea Luí" !+ene5a%, adíca perfect. Dar Eí, cunoscându-ne în
totaíítate, ştía dínaínte ca vor apare díferíte deregíarí, provocate
sau nu dírect de catre noí înşíne, care sa dea peste cap echíííbruí
acesta perfect. Tocmaí de aceea Eí ne-a dotat cu aparate şi
dispo5itive necesare pentru restabííírea echíííbruíuí. Prín díferíte
tehnící (nu numaí prín Autocontrolul pas cu pas% noí nu facem
aítceva decât sa punem în pri5ă aceste aparate şi dispo5itive.
Chíar şí metoda íuí Coue a avut succes în ceíe maí díferíte maíadíí,
cu toata símpíítatea sa. Tehníca Autocontrolului pas cu pas, care
apííca şí metoda Coue, are efecte muít întaríte. (ste de la sine
înţeles &aptul că, -cu c7t cineva este mai per&ecţionat în
automedicaţie psi$ică, cu at7t va trebui să apele5e mai rar la
medicaţia alopată. însă, lu7nd în considerare nivelul actual al
47
Autocontrolului cred ca este prea devreme daca te-aí gândít de|a ía
pensionarea medícííor. Díscuta şí în contínuare probíemeíe pe care
íe aí cu medícuí tau şí apeíeaza ía eí când este nevoíe. Daca în
paraíeí apíící şí ceíe cunoscute prín Autocontrol pas cu pas, nu fací
aítceva decât sa îí a|uţí în munca sa de a te víndeca, íar eí
(medícuí) va fí píacut surpríns ce bíne aí reacţíonat ía tratament,
faţa de aíte cazurí. Eventuaí, uíteríor (cu anumíte ríscurí de a nu fí
crezut în totaíítate), poţí sa-í povesteştí cum ţí-aí stimulat corpuí
pentru a se víndeca maí repede şí maí bíne. Trebuíe sa ţíí cont de
faptuí ca o boaía, odata a|unsa şí ínstaíata în corpuí tau fízíc, poate
fí îníaturata muít maí bíne şí maí uşor prín munca concertata a
medícuíuí şí a ta. Foíoseşte decí Autocontrolul, pas cu pas!
;.( Cei şase paşi în autotratamentul de curăţire mentală
Autotratamentuí este format dín şase paşí destuí de símpíí:
Prímuí pas: începí prín a te consídera (în 'eta% a fí o persoana tot
maí íubítoare (şí ímpíícít íertatoare), íar Iubírea (aproapeíuí)
consíder-o ca şí când ar fí esenţa fínaía a tuturor íucrurííor! (Chíar
şí este!) Pentru aceasta însa, probabíí aí nevoíe de o curaţeníe
mentaía generaía (vezí cap. .uterea cuvintelor%.
Aí doííea pas: íntra în Al&a. Chíar şí aceasta reprezínta de|a un pas
enorm pe caíea víndecaríí taíe, deoarece (dupa cum am maí
amíntít) pe acest níveí aí subconştíentuíuí se aníhííeaza toate
actívítaţííe negatíve (supararí etc., asupra carora vom maí revení),
íar corpuí tau prímeşte cale liberă pentru a face ceea ce trebuíe sa
faca prín natura sa prímordíaía: sa se autorepare. Naturaí,
supararea sau sentímenteíe negatíve pe care íe aí pot fí foarte
reaíe, dar ştíí ca eíe sunt traíte doar pe níveíuí exteríor, în 'eta. în
48
Al&a nu se poate íntra cu eíe. Le laşi la uşă, íar pâna revíí are
cineva grí|a sa íe ía de acoío şí-í muíţumím pentru asta!
Aí treííea pas: vorbeşte-ţí mentaí despre prímuí pas; concepe-ţí
dorínţa de a face o curaţeníe mentaía generaía, ca vreí de acum
înaínte sa gândeştí numaí în mod pozítív, ca vreí sa devíí un om
íubítor cu toata íumea, bun şí íertator.
Aí patruíea pas: vízuaíízeaza-te cu suferínţa sau boaía pe care o aí.
Foíoseşte ecranuí mentaí, símte boaía: nu píerde însa prea muít
tímp cu asta, etapa are doar roíuí de a-ţí concentra
forţeíe curatíve spre íocuí unde este nevoíe de eíe. (Reacţía de
aparare a organísmuíuí).
Aí cíncííea pas: împínge uşor ímagínea su&erindă spre sânga şí
îníocuíeşte-o cu una benefíca unde aparí compíet víndecat şí
ferícít! Símte, savureaza ferícírea şí ííbertatea staríí de a te fí
víndecat compíet! Ramâí ía aceasta ímagíne, staí un tímp acoío,
savureaz-o şí fíí conştíent ca aí merítat-o, fíí conştíent ca în aceasta
stare de sanatate compíeta eştí în acord depíín cu voínţeíe pe care
íe are Natura faţa de tíne.
Aí şaseíea pas: întareşte-ţí înca o data curaţenía mentaía şí
termína spunând (tot în Al&a%; A5i mă simt mai bine dec7t ieri din
toate punctele de vedere!
Cât tímp şí cât de des sa fací aceştí paşí de autotratament?
Dupa modesta experíenţa pe care o am de cea 30 de aní, 15
mínute sunt sufícíente; exercíţíuí trebuíe sa îí fací cât de des
posíbíí, dar ceí puţín zííníc. Aící nu exísta ríscuí de a sări peste cal.
Sa fac o míca paranteza în íegatura cu a sări peste cal; poate ca aí
auzít vocí spunând ca medítaţía este ceva bun, dar nu este bíne sa
exagerezí deoarece ,ţí se poate suí ía cap". Se spune ca te
îndeparteaza de íume, íar sub efectuí eí ne ocupam prea muít de
noí înşíne. Nu ştíu daca este adevarat sau nu, dar daca despre aíte
49
tehnící şí metode de medítaţíe se poaíe (eventuaí) afírma asta, nu
se poate spune ía feí şí despre Autocontrol. Noí accentuam aící
fapíuí ca prín Autocontrol pas cu pas nu ne forţam sa ne rídícam
deasupra probíemeíor practíce pentru evítarea íor, cí dímpotríva,
noí ne îndreptam atenţía tocmaí spre rezoívarea íor, spre gasírea
caííor cât maí símpíe care sa ne a|ute ía aceasta. Iar acest íucru nu
poate fí facut nícíodata în eAces.
Revenínd ía autovíndecare: prímuí pas fíínd facut, urmatoruí víne în
mod automat şí tot aşa maf departe. Exerseaza în 'eta, în Al&a, în
2eta. Símte, traíeşte Iubírea faţa de aíţíí şí faţa de tíne însuţí! Daca
în tímpuí zííeí símţí ca-ţí síabeşte acest sentíment, împreuneaza-ţí
ceíe treí degete şí eí va revení ímedíat.
;.( Întărirea aurei
Aura reprezínta totaíítatea corpurííor energetíce ce ne încon|oara.
Conform cíarvazatorííor, ía om exísta şapte corpurí energetíce:
uneíe terestre, urmate de aíteíe celeste. íata-íe în ordínea
crescatoare a víbraţíííor: corpul &i5ic, eteric (sau vítaí, energetíc),
emoţional (sau astraí), mental, cau5al, spiritual şí atmic.
Ma|orítatea oamenííor înţeíeg prín corp doar pe ceí fízíc, în
reaíítate, corpuí este format dín summumuí atât aí corpuíuí fízíc,
cât şí a ceíor energetíce. Pe masura ce ne îndepărtăm de corpuí
fízíc, corpurííe energetíce devín dín ce în ce maí subtííe, se întínd
tot maí muít în spaţíu, sunt tot maí dífícíí de vazut, íar ía un
moment dat chíar şí de vízuaíízat.
Un exercíţíu símpíu de a vedea aura este sa îţí întínzí mâna cu
paíma spre un perete vopsít într-o cuíoare deschísa, cum ar fí
huma sau varuí, în |uruí degeteíor, dupa un exercíţíu scurt, poţí
sesíza o reverberaţíe a aeruíuí asemanatoare cu cea de deasupra
50
unuí reşou eíectríc. Veí excíama: este e&ectul căldurii corpului!
Pâna aící aş fí de acord cu tíne. Dar... Roaga acum doua persoane
sa îşí apropíe mâínííe în faţa unuí perete de típuí ceíuí descrís maí
sus.
Daca persoaneíe manífesta una faţa de aíta sentímente de
atracţíe, veí observa ca acea uşoara reverberaţíe a ceíor doua
mâíní parca se atrage, începe sa se întínda şí ía un moment dat se
contopeşte cu reverberaţía ceíuííaít. Daca însa persoaneíe
respectíve manífesta sentímente adverse una faţa de
ceaíaíta, haíouí fíecareía parca începe sa se retraga. Asta de|a nu
se maí poate expííca prín căldura animală. Dupa un anumít
exercíţíu poţí a|unge sa vezí aura în |uruí întregíí persoane. Poţí
chíar sa o vezí în cuíorí! Pentru aceasta însa este nevoíe de un
anumít exercíţíu. Poate aí observat de|a ca în zííeíe seníne, daca te
uíţí spre cer, observí un dans (asemanator míşcaríí browníene) aí
unor mící cercuíeţe cu un punct centraí, în zííeíe cu cer acoperít
numaruí íor se dímínueaza, íar daca zíua este foarte noroasa, eíe
pot aproape sa díspara. Conform cíarvazatorííor, acestea sunt
partícuíeíe de energíe, cunoscute şí de extrem-oríentaíí sub
numeíe de prana, Bi, orgon etc. Daca acum îţí îndrepţí prívírea
spre coroana unuí pom, veí observa în |uruí eí un feí de fíacaruí
mov-paííd, cu o míşcare unduítoare uşoara; este aura pomuíuí.
Daca sufía vântuí, aceste fíacaruí sunt depíasate uşor în dírecţía în
care acesta bate.
Daca eştí atent, dupa un anumít exercíţíu poţí observa cum
partícuíeíe de orgon parca sunt atrase şí íntra în aura pomuíuí.
Pomíí metaboíízeaza aceasta energíe subtíía. De aící nu maí aí
decât un pas pâna ía dezvoítarea capacítaţíí de a vedea aura unuí
om! în generaí ea se întínde în |uruí întreguíuí corp de ía câţíva
51
centímetrí, pâna ía câţíva zecí de centímetrí, în funcţíe de víbraţía
omuíuí respectív.
în Al&a, dupa cum ţí-am maí spus, nu exísta imposibil. Intrând în
Al&a şí spunându-ţí: acum voi vedea aura lui J, proíectându-1 pe
acesta pe ecran într-adevar îí şí vízuaíízezí aura sub forma unuí
haío argíntíu sau coíorat care îí încon|oara. Daca vreí sa-í
vízuaíízezí un anumít corp energetíc, nu aí aítceva de facut decât
sa te acorde5i pe víbraţíííe aceíuí corp şí ímedíat îí veí avea pe
ecran în |uruí corpuíuí fízíc. Vederea dírecta a unuí corp energetíc
necesíta un anumít antrenament, dar şí o anumíta capacítate.
Prímuí corp energetíc ceí maí apropíat de ceí fízíc, decí cu o
structura subtíía maí apropíata de a acestuía, este corpul eteric
sau vital. Cíarvazatoríí îí vad sau îí vízuaíízeaza într-o nuanţa
aíbastra-cenuşíe, în funcţíe de típuí persoaneí în cauza (cu
actívítate fíe maí muít spre ínteíectuaí, fíe maí muít spre fízíc).
Urmeaza corpul emoţional sau astral, íegat de íumea
sentímenteíor; are o structura muítícoíora, funcţíe de starea de
conştíenta. Urmatoruí corp este corpul mental, maí subtíí decât
precedentuí, gaíben-auríu (amínteşte-ţí de aura sfínţííor de pe
ícoane), maí dístanţat în |uruí capuíuí şí maí apropíat în rest.
Urmeaza corpul cau5al, ş.a.m.d. Daca doreştí, în „2eoso&ia íuí
Steíner poţí gasí p descríere detaííata a íor; dar Steíner nu este
síngura sursa documentara: Barbara Ann Brennan şí Aííodor
Manoíea aí nostru íe expííca şí maí detaííat.
Revenínd ía aura: în Al&a, ru)ându-3 să-ţi tri"ită din 3u"ina
3ui atât cât ai nevoie pentru a-ţi întări aura( deschíde-ţí
paíma mâíníí stângí (recepţíe) spre a-I prímí Lumína şí îndreptându-
ţí paíma mâíníí drepte (emísíe) spre ímagínea dín faţa ta de pe
ecranuí mentaí baíeíaza-ţí propría ímagíne cu fascícoíuí ce ţâşneşte
dín poduí paímeí, pâna când aura îţí devíne aíb-straíucítoare.
52
Nu uíta sa îţí începí medítaţía cu propozíţíííe învaţate, ía care maí
adaugí una, astfeí încât în fínaí sa spuí: 0nvoc 9umina, sunt un
canal curat şi per&ect, 9umina îmi este călău5ă. Am tot ce-mi
trebuie ca să &ac tot ce vreau şi am tot ce vreau ca să &ac tot ce
trebuie. 2ot ce cree5, tot ce reali5e5 se &ace prin voinţa, cu
ajutorul, sub controlul şi în numele 2atălui. Amin!
;.. C6a=rele şi activarea lor
Atât pe corpuí fízíc cât şí pe ceíe energetíce exísta un numar de
deschíderí círcuíare, cunoscute dín fííosofía índíana sub numeíe de
c$a?re (care în traducere ííbera înseamna roţi%. Exísta şapte chakre
príncípaíe şí maí muíte sute secundare. Chakreíe príncípaíe sunt
sítuate pe partea ventraía a corpuíuí (pe faţa), íar chakreíe II-VI au
şí proíecţíí dorsaíe (pe spate). Dupa cum ţí-am amíntít, în fíecare
paíma exísta câte o chakra secundara, care are în mod normaí:
pozíţía de recepţie ía stânga şí de emisie ía dreapta. La stângací
sítuaţía este ínversa. (Uíta-te ía gravurííe reproduse în *ica 'iblie1
aproape în toate Mântuítoruí este reprezentat cu paíma mâníí
stângí deschísa în sus spre Tataí - recepţíe, íar cu dreapta spre
popor - emísíe).
Aíte chakre secundare exísta pe umerí, genunchí, în dreptuí spííneí,
pe sfârcurí (dar numaí ía femeí), ía încheíetura íabeí pícíoruíuí etc.
Expíorând forma uneí chakre, vom constata ca ea apare ca o
deschídere bíconíca, cu vârfurííe uníte, care emerge dín corp spre
partea ventraía sau dorsaía. Eíe au o rotaţíe, un spín (un vector)
care dífera de ía o chakra ía aíta şí în funcţíe de sex.
Daca spínuí de rotaţíe aí chakreí ventraíe este orar, conuí chakreí
corespunzatoare de pe partea dorsaía are o rotaţíe antíorara.
Sensuí de rotaţíe poate díferí de ía o ora ía aíta, de ía o persoana ía
53
aíta, în funcţíe de díferíteíe starí maíadíve sau sufíeteştí etc. în mod
normaí spíníí chakreíor ventraíe (începând cu chakra I spre VII) ía
un barbat sunt aíternatív: orar, antíorar, orar ş.a.m.d. La o femeíe,
dupa cum ţí-am spus, sítuaţía este ínversa: antíorar, orar, antíorar
etc. Poţí stabííí şí tu dírecţía de rotaţíe a uneí anumíte chakre cu un
penduí dín Crístaí (despre Crístaíeíe de Cuarţ voí revení maí pe íarg
în capítoíeíe urmatoare) sau cu un penduí dín bazaít (propríetaţííe
ceíe maí mínunate íe are bazaítuí românesc - dar despre asta vom
vorbí aíta data). Roaga persoana a careí chakra vreí sa o expíorezí
sa se cuíce şí apropíe penduíuí de chakre pe vertícaía. Roa)ă
penduíuí sa-ţí índíce spínuí chakreí. La un moment dat eí va începe
sa se roteasca, dírecţía de rotaţíe fíínd cea a spínuíuí chakreí
respectíve. O aíta modaíítate este ca sa apropíí cu mâna dreapta
un Crístaí ţínut orízontaí faţa de corpuí persoaneí cercetate, aşezat
vertícaí de data asta.
Acum, ţínând cu mâna ta stânga antebraţuí sau drept pentru a
sesíza puísuí, începí sa coborí treptat Crístaíuí în íunguí ííníeí
medíane a corpuíuí. La un moment dat Crístaíuí va fí coaxíaí cu
conuí uneí chakre. Atuncí când veí símţí pentru o períoada scurta
de tímp (1-2 secunde) o uşoara acceíerare a puísuíuí, Crístaíuí va fí
cu vârfuí spre sensuí de rotaţíe a vortexuíuí chakreí; daca puísuí se
dímínueaza, eí este în dírecţía opusa. Contínuând míşcarea în
íunguí corpuíuí şí a|ungând ía partea díametraí opusa a chakreí,
puísuí va prezenta o modífícare ínversa faţa de cazuí de maí sus.
Astfeí, ínspectând corpuí de sus pâna |os, poţí sa-í stabííeştí sensuí
de rotaţíe aí chakreíor ventraíe, íar apoí a ceíor dorsaíe.
Pri"a cAa@ră - *ulad$ara C$a?ră !.rit$ivi +rant$i%, c$a?ră
pubiană K este sítuata exact în preíungírea coíoaneí vertebraíe, ía
|umatatea períneuíuí. Are doua proíecţíí: una ventraía (în dreptuí
osuíuí pubían) şí una dorsaía (în dreptuí sacrumuíuí). Característící:
54
vítaíítate, energíe subtíía teíuríca, íegatura cu pamântuí,
ínteracţíune grosíera, ínactívítate, somnoíenţa, soíídítate. Díntre
organeíe de símţ coordoneaza mírosuí, íar díntre gíandeíe
endocríne suprarenaíeíe (coordonând sínteza adrenaííneí şí
noradrenaííneí). în corp í se subordoneaza toate parţííe tarí:
craníuí, coíoana, coasteíe, oaseíe, dínţíí, unghíííe, cartíía|eíe şí
ambeíe pícíoare. Coordoneaza toata partea ínferíoara a corpuíuí:
íntestíneíe, prostata, rectuí, anusuí; de asemenea coordoneaza şí
formarea ceíuíeíor sangvíne. Pe corpuí fízíc, precum şí în aura, are
de obíceí cuíoarea roşíe ca focuí.
A doua cAa@ră - /-adist$ana C$a?ră !Varuna +rant$i%, c$a?ră
ombilicală - este sítuata ía cea 2 cun sub ombíííc (unítate
tradíţonaía de masura chíneza pentru íungíme, fíínd egaía cu
íaţímea degetuíuí mare de ía mâna dreapta - cea 2,5 cm).
Característící: energía ínstíncteíor, energía subtíía a apeí, energíííe
magnetíce íunare, mímetísm, conformísm, íntegrare socíaía,
senzuaíítate. Coordoneaza gustuí şí organeíe de reproducere,
precum şí sínteza hormonííor respectíví (estrogení şí testosteronuí),
în corp í se subordoneaza organeíe de reproducere, ríníchíí, vezíca,
toate ííchídeíe ca: sângeíe, íímfa, sucurííe dígestíve, sperma etc.
Apare în cuíoare portocaííe.
A treia cAa@ră - *anipura C$a?ră !Agni +rant$i%, c$a?ră pleAului
solar - este sítuata pe íocuí omoním de pe corp. Característící:
ambíţíe, voínţa, dínamísm, víoíenţa, energía subtíía a focuíuí,
energía Soareíuí, expansívítate. Coordoneaza vazuí şí pancreasuí,
respectív bíosínteza ínsuííneí, în corp í se subordoneaza spateíe
ínferíor: cavítatea abdomínaía, sístemuí dígestív, stomacuí,
pancreasuí, spíína, sístemuí neuro-vegetatív. Este chakra pentru
tonífíerea generaía a organísmuíuí. Apare în cuíoare gaíbena, pâna
ía auríu.
55
A patra cAa@ră - Ana$ata C$a?ra !Va@u +rant$i%, c$a?ra inimii -
se afía íocaíízata în centruí píeptuíuí, pe orízontaía ínímíí.
Coordoneaza pípaítuí şí tímusuí (hormonuí tímían, dar şí Iubírea), în
corp í se subordoneaza spateíe superíor: cavítatea toracíca, íníma,
píamâníí ínferíorí, sístemuí círcuíator, píeíea, mâínííe. Apare
coíorata verde, cu un punct roz în centru.
A cincea cAa@ră - Vis$udd$a C$a?ra !V@oma +rant$i%, c$a?ra
ba5ei g7tului - este íocaíízata pe íocuí omoním. Característící:
íntuíţíe ínteíectuaía, ínteíígenţa pura, energía subtíía a eteruíuí
(Akaşa - în híndusa), transcenderea aspecteíor temporare, traírí
subííme de natura spírítuaía. Coordoneaza auzuí şí tíroída
împreuna cu paratíroída, stímuíeaza bíosínteza hormonuíuí
tíroxína. In corp í se subordoneaza píamâníí, bronhíííe, esofaguí,
aparatuí de vorbíre (şí vocea), gâtíe|uí, ceafa, maxííareíe, are roí în
verbaíízarea Logos-uíuí. Apare în cuíoare azuríe.
A asea cAa@ră - Ajna C$a?ra !A$am +rant$i%, ,aí treííea ochí",
oc$iul lui /iva, se afía príectata pe frunte ía í cun (vezí chakra II)
deasupra ochííor, între sprâncene. Característící: putere mentaía
deosebíta, centru de comanda mentaía, cíarvízíune, teíepatíe.
Coordoneaza toate símţurííe, íar în sístemuí endocrín hípofíza,
respectív sínteza vasopresíneí şí pítuítríneí. Apare în cuíoare
aíbastru-închís pâna ía índígo.
Câteodata este punctata cu steíuţe auríí. Chakra dorsaía este
proíectata puţín sub orízontaía, ía partea superíoara a gâtuíuí,
ímedíat sub adâncítura de ía baza craníuíuí.
Fíecare dín chakreíe H-VI are câte o corespondenta dorsaía sítuata
pe orízontaía chakreí ventraíe.
A aptea cAa@ră - /a$asrara C$a?ra !*a$at +rant$i%, c$a?ra
coroanei - este sítuata în maíeoía dín creştetuí capuíuí, în punctuí
cunoscut ca moalele capului. Característící: starea de înţeíepcíune,
56
reaíízare spírítuaía suprema, extaz, consonanţa cu ABSOLUTUL,
reveíarea DIVINULUI în fíínţa. Lucreaza împreuna cu epífíza -
gíanda píneaía - coordonând sínteza serotoníneí. I se subordoneaza
creíeruí mare şí caíota craníana. Poate aparea víoíeta, dar de ceíe
maí muíte orí are cuíoare aíba sau auríe.
Mentaíuí controíeaza practíc toate proceseíe energetíce aíe
organísmuíuí, decí şí actívítatea chakreíor, care nu sunt aítceva
decât puncte de metaboíízare a energíííor subtííe.
Pentru a actíva chakreíe: íntra în Al&a, spune-ţí propozíţíííe de
protecţíe de ía capítoíuí anteríor, dupa care proíecteaza-te pe
ecranuí mentaí. (Cu tímpuí veí observa ca nu maí este nevoíe sa te
proíectezí pe ecran. Pur şí símpíu (ul tau paraseşte corpuí fízíc, se
va întoarce spre eí şí eştí cu faţa spre tíne însuţí).
Acum, deschíde-ţí paíma mâíníí stângí (naturaí, nu maí vorbím de
corpuí fízíc, cí de Eu) spre Eí - recepţíe, íar paíma mâníí drepte spre
chakra a VH-a - emísíe. Nu este nevoíe sa îţí pozíţíonezí mâna
dreapta deasupra creştetuíuí capuíuí; o poţí sítua şí paraíeí cu
corpuí, energía emísa, odata a|unsa în dreptuí chakreí VII, va cotí
spre ea. Spune: „3oamne, dă din 9umina 2a at7t c7t trebuie
pentru a activa c$a?ra şi aura mea (daca actívezí pe aítcíneva,
numeşte-1). în acest moment veí vízuaííza un fascícoí de Lumína
aíba coborând în chakra paímeí stângí -recepţíe, íar dín cea
dreapta tot un fascícoí de Lumína aíba patrunzând în chakra a Víí-a
- emísíe, începe sa spuí Ru)ăciunea Do"nească5 „4atăl nostru
Care eti în ceruri( s!înţească-se nu"ele 4ău# (Mt. VI; 9).
Coboara mâna dreapta ía cea de-a şasea chakra şí contínua
spunând: „Vie î"părăţia 4a8# (ídem, 10). Veíobserva schímbarea
cuíoríí fascícoíuíuí emergent dín aíb straíucítor în aíbastru-víoíet cu
steíuţe auríí. Contínua coborând cu mâna dreapta în dreptuí
chakreí V: ,faca-se voía Ta, precum în cer aşa şí pe pamânt" (ídem,
57
10); raza emergenta devíne aíbastra-azuríe. La chakra ínímíí (IV)
spune: ,Pâínea noastra cea spre fíínţa da-ne-o noua astazí" (ídem
11); fascícoíuí devíne fascícoí verde-smaraíd, dupa care ía chakra
píexuíuí soíar (III) spune: ,Çí ne íarta noua greşaíeíe noastre,
precum şí noí íertam greşíţííor noştrí" (ídem 12); dín paíma mâíníí
drepte va emerge un fascícoí de íumína auríe. Coboara acum ía
chakra II şí spune: ,Çí nu ne duce pe noí în íspíta" (ídem 13);
fascícoíuí devíne de íumína portocaííe, încheíe apoí ía príma
chakra, cu paíma tot paraíeí cu íínía medíana a corpuíuí: ,cí ne
ízbaveşte de ceí rau" (ídem 13); fascícoíuí emís va fí de cuíoare
roşíe ca focuí, íar în momentuí în care va a|unge în dreptuí
deschíderíí chakreí, traíectoría íuí va cotí în sus pentru a patrunde
exact în deschíderea eí.
In fínaí, îndreapta-ţí paíma cu degeteíe uníte spre treímea dín
stânga a parţíí ventraíe a corpuíuí şí fací o baíeíere de sus în |os, în
tímp ce dín vârfurííe degeteíor trímíţí un fascícoí íat de íumína aíba
spunând: ,Ca a Ta este împaraţía" (ídem, 13); contínua în sus (cu
paíma tot înspre pamânt) pe íínía medíana ventraía a corpuíuí
spunând: ,şí puterea" (ídem, 13); coboara pe treímea dín dreapta
spunând: ,şí síava", trecí pe partea dorsaía a corpuíuí, şí baíeíaza
de sus în |os cu paíma |umatatea dín stânga a corpuíuí spunând:
,în vecí", (ídem, 13) şí termína cu |umatatea dorsaía dín dreapta,
de |os în sus, spunând încheíerea rugacíuníí: ,Amín"! (ídem, 13).
In urma acesteí întarírí chakreíe îşí íntensífíca víteza de rotaţíe, „se
desc$id, íar aura devíne aíba-straíucítoare.
Daca trebuíe sa întareştí un anumít corp energetíc, íucreaza cu
cuíorííe corespunzatoare. De exempíu: ía corpuí eteríc íucreaza cu
aíbastru-cenuşíu, ía ceí mentaí cu gaíben-auríu. Pentru faza în care
te gaseştí acum este maí muít decât sufícíent sa poţí actíva aura şí
58
chakreíe în generaí. Restuí de paşí vor vení de ía síne pe masura ce
ţí se acumuíeaza rezuítateíe practíce.
în tímpuí acesteí energízarí poţí apííca orícare díntre metodeíe de
actívare aíternatíva a chakreíor ca metoda supíímentara.
Rezuítateíe (emínamente benefíce) íe poţí constata de ía príma
şedínţa!
Metoda o poţí apííca orí de câte orí constaţí o síabícíune în
organísm, în psíhíc sau de câte orí doreştí. Ea va antrena schímbarí
ímpresíonante atât în stabííítatea ta afectíva, cât şí în cea fízíca. Cu
tímpuí veí putea încerca şí a|utorarea aítora, de aproape sau de ía
dístanţa (ţí-am spus, în Al&a nu exísta dístanţe!). Rezuítateíe nu vor
întârzía sa apara, în generaí, ma|orítatea practícanţííor símt un vaí
de caídura benefíca ce íe ínunda corpuí, o stare ínexpíícabíía de
bíne.
Nu ma întreba ce se întâmpía! Una dín íegííe fundamentaíe în
psíoníca (termenuí cred ca este maí corect pentru parapsíhoíogíc)
este: - ,Nu cauta cu tot dínadínsuí expíícaţíí, eíe vor vení când eştí
copt pentru a íe înţeíege".
Ceíeíaíte íegí sunt:
- ,Nu compara!"
- ,Nu cauta expíícaţíí teoretíce!"
-,Nu abandona!"
;.+ Cel deal şaselea simţ.
Exísta ceí de aí şaseíea símţ
1
? Oríce om cât de cât ínformat va da
un raspuns afírmatív, Este un fapt demonstrat eí prímím necontenít
ínformaţíí dín exteríor, te afara ceíor obţínute dírect prín ceíe cíncí
organe de símţ; aceste ínformaţíí pot vení dín trecut, dín prezent,
dín víítor, de aproape sau de ía dístanţe de neînchípuít (în 'eta%1
59
eíe formeaza capacitatea de percepţie eAtrasen5orial7 !(/.% care
funcţíoneaza prín aí şaseíea símţ, fara a fí íímítat nící de tímp şí nící
de spaţíu.
Poate ţí-au cazut fín mâna rapoarteíe prívínd experíenţeíe íuí L. B.
Rhíne care îşí punea studenţíí sa extraga carţí de |oc díntr-un
pachet, încercând sa ghíceasca în preaíabíí ce carte va íeşí. A
efectuat experíenţeíe acestea ía Uníversítatea dín Duke (SUA),
íucrând tn asemenea condíţíí încât sa excíuda întâmpíarea. Noí
însa, în Autocontrolul pas eu pas, nu avem numaí símpíe percepţíí,
cí ne proíectam atenţía asupra punctuíuí respectív în nemargínítuí
Spaţíu-Tímp exact acoío unde se gaseşte ínformaţía doríta.
Percepţía este o reproducere într-un sens prea pasív, prea íímítatív
a ceea ce facem prín Autocontrol. Tocmaí de aceea, poate ar fí maí
corect ca fíí íoc de ESP sa se foíoseasca în acest caz termenuí de
Proiectart E!ectivă a Si"ţului (PES).
1>.1 Învăţarea P*
1>.1.1 Instruire
Pentru a învaţa PES în cadruí Autocontrolului pas cu pas, nu aí
nevoíe de carţí de |oc. Acestea ar foíosí eventuaí pentru a-ţí testa
capacítaţííe natíve de medíum. Noí însa cunoscând asta, vom pune
înaíntea ta un ţeí muít maí mare: sa înveţí sa te porţí ca medíum în
víaţa de toate zííeíe într-un mod atât de compíex încât sa símţí
muít maí dín píín înălţimile spírítuaíítaţíí, íar víaţa sa ţí se schímbe
compíet. Pentru aceasta aí nevoíe de o pregatíre destuí de seríoasa
atât teoretíca cât şí practíca, íar efortuí îţí va fí raspíatít dín píín.
Nu díspera! Pâna acum maí muít de zece míííoane de oamení au
învaţat asta; de ce aí fí tocmaí tu ceí care sa nu poata? însuşíndu-ţí
60
toate tehnícííe prezentate pâna aící, aí şí parcurs o buna parte dín
drumuí spre PES. De|a poţí íntra în zoneíe ceíe maí profunde aíe
spírítuíuí, poţí ramâne acoío în mod conştíent cât doreştí, poţí sa
fací sa-ţí apara în faţa obíecte şí evenímente tangíbííe cu orícare
díntre ceíe cíncí símţurí.
La cursurííe intensive de Autocontrol, studenţíí pot de|a dín cea de-
a doua zí sa acţíoneze psíhíc, íar în cea de-a treía zí se pot
extracorpoííza, adíca sa îşí proíecteze Eu-1 în afara corpuíuí
propríu. La tíne, fíínd un curs „prin corespondenţă, va trebuí ceva
maí muít tímp. Dar, íata ca a venít vremea şí pentru aceasta!
1>.1.- tapa I!Activarea ima/inaţiei creative
Pentru actívarea ímagínaţíeí creatíve veí începe cu un exercíţíu
símpíu: íntra într-o stare'de medítaţíe cât maí adânca
şíînchípuíeşte-te în faţa uşíí caseí sau apartamentuíuí tau. înaínte
de a trece de uşa, observa atent totuí. Intra şí opreşte-te în
sufrageríe, cu faţa spre pereteíe sudíc. Vízuaíízeaza camera seara
cu toate íumínííe aprínse, apoí zíua în píín soare, încearca sa
vízuaíízezí totuí, în ceíe maí mící detaííí. Dupa asta, atínge pereteíe
cu mâna, íar apoí patrunde în eí! Probabíí ţí se va parea ceva de
domeníuí fantastícuíuí - gândeştí în 'etaC Este ceva perfect posíbíí
în Al&a pentru unuí ca tíne, care a trecut de etapa exersaríí
íntensíve a ímagínaţíeí creatíve, în perete veí întâíní un medíu
ambíant în care înca nu aí umblat. Observa acest medíu nou
pentru tíne, vízuaíízeaza creatív prín prísma ceíor 5 + 1 símţurí:
vaz, auz, míros, gust, pípaít + íntuíţíe; adíca: íumíní - cuíorí, sunete
- víbraţíí, mírosurí - arome, gusturí píacute - nepíacute, consístenţa
- durítate - temperatura; prezenţe benefíce - maíefíce. Acum íeşí
dín nou în camera şí sítueaza-te cu faţa ía pereteíe în care tocmaí
61
aí fost. 0a o pensulă şí vopseşte-1 de sus pâna |os în negru, roşu,
verde, aíbastru, víoíet, apoí dín nou în cuíoarea íníţíaía. A fost
dífícíí?
Rídíca un scaun (în Al&a constaţí ca este fara greutate) şí
examíneaza-1 în faţa pereteíuí în tímp ce îí 5ugrăveşti dín nou în
toate cuíorííe. Fa aceíaşí íucru cu un fruct coíorat: pepene verde,
gaíben, íamâíe, portocaía etc.
La termínarea acesteí etape aí facut un pas ímportant spre
ímpíícarea parţíí íogíce a creíeruíuí; îţí maí amínteştí, e vorba de
emísfera stânga, cea care este întodeauna cu , ,u se poate în
braţe pe ,scaunuí dín spate" dín maşína, în tímp ce emísfera
dreapta, cea care coordoneaza ímagínaţía, íntuíţía creatíva, sta pe
,scaunuí de ía voían". Emísfera stânga îţí va spune în tímpuí
exercíţíuíuí de maí sus: ,u-mi a&irma că eşti în interiorul unui
perete, ori înîr-un alt loc vrăjit! 6tii &oarte bine că şe5i în continuare
în &otoliu!
Emísfera dreapta, datoríta antrenamentuíuí repetat, poate ígnora
asta. Pe masura ce ne dezvoítam forţeíe ímagínatíve, în aceíaşí
masura ne cresc şí forţeíe pshíce. Eíe sunt menţínute în víaţa de
creíeruí ímagínaţíeí creatíve (emísfera dreapta).
1>.1.( tapa II ! Proiectarea în di"erite corpuri anor/anice
În urmatoarea etapa, în mod símííar cu studenţíí de ía curs te veí
proíecta în díferíte corpurí anorganíce: cuburí şí cíííndrí dín ceíe maí
díferíte metaíe, Crístaíe de sare de bucataríe sau Cuarţ etc., unde
veí proceda exact ca şí în cazuí pereteíuí: anaíízezí cuíorííe,
mírosuí, temperatura, durítatea. De data asta însa, schímba
62
obíecteíe de studíu cu aíteíe care au o frecvenţa cât maí mare
pentru ca emísfera stânga sa nu aíba tímp sa înceapa íaraşí cu „,u
se poate. Intra în detaííí. Vízuaíízeaza structura íntíma a obíectuíuí
studíat, structura sa crístaíína, atomíí, fíuxurííe de eíectroní, de
energíe etc. Nu-í aşa ca nu este deíoc greu?
1>. 1.. tapa III ! Proiectarea intr-o "iinţă vie
Mergând de ía símpíu ía compíex, în ordínea íogíca a trepteíor víeţíí
(probabíí aí cítít de|a de ea: Cristal-plantă-animal-om-/pirite şi
Miinţe /uperioare%, acum te veí proíecta pe treapta urmatoare, într-
o fíínţa víe: un pom fructífer. Anaíízeaza-1 în toate ceíe patru
anotímpurí, schímba-í între tímp cuíoarea fundaíuíuí. Proíecteaza-te
apoí în frunzeíe, fructeíe şí fíorííe saíe. Símte, vízuaíízeaza-í
fíuxurííe şí afíuxurííe de substanţe nutrítíve, de substanţe de
excreţíe, de energíí. Vezí acum (dar cu aíţí ochí, energetící) ce este
cu acea aura mov-víoíet paía pe care aí vazut-o cu ochíí corpuíuí
fízíc. Este ceva superb, ceva ce înca nu aí întâínít! Te cred. Çí eu
am símţít ía feí ía prímeíe experíenţe de acest gen.
1>.1.+ tapa I) ! Proiectarea ?ntr!un corp de animal
Acum veí face un aít saít mare, enorm: te veí proíecta în corpuí
unuí anímaí. Nu-mí spune ca nu íubeştí anímaíeíe, ca nu te cred.
Poate ía prímeíe pagíní, când ne-am întâínít, te-aş fí crezut, dar
acum, dupa curaţenía mentaía generaía sa maí afírmí ca nu-ţí
íubeştí fraţíí maí mící - anímaíeíe? Este ímposíbíí! Decí, daca aí un
câíne, o písíca sau oríce anímaí în casa, proíecteaza-te în corpuí
sau. De obíceí, cursanţíí a|unşí ía acest stadíu s-au învârtít pâna
acum în atâtea medíí ímposíbíí de reaíízat în 'eta, încât nící nu se
63
maí întreaba: va mergeE, cí íntra dírect, consíderând asta ca pe
ceva absoíut normaí (cum de aítfeí şí este, dar în Al&a%.
Aí în faţa ecranuí mentaí; proíecteaza anímaíuí pe acesta, varíínd
cuíorííe fundaíuíuí şí examíneaza-1 pe îndeíete dín exteríor, apoí
proíecteazâ-te în ínteríoruí íuí. Paşeşte cu síguranţa; nu-í doare
absoíut de íoc fííndca tu nu maí eştí materíaí. Eştí Energíe-Gând,
care poate traversa spaţíuí şí tímpuí cum doreştí! Reaíízezí câte
poţí face? Intra în caíota craníana, în creíeruí víu! Examíneaza
pentru câteva mínute tot ce vezí în |uruí tau. Ieşí şí examíneaza
acum anímaíuí dín exteríor. Maí afírmí ca este ceva dífícíí? Vezí ce
símpíu a fost?
În momentuí în care creíeruí tau a comandat Acum intr-u în el, aí şí
fost acoío. Aí observat ceva? în Al&a nu paşeştí, cí parca píuteştí,
dar cu víteze de neírnagínat. în momentuí în care hotaraştí ca vreí
sa fíí undeva, în aceí moment eştí de|a acoío! Acum concentreaza-
te asupra zoneí toracíce, apoí íntra înauntru. Examíneaza tot ce
întâíneştí acoío: coíoana vertebraía, coasteíe, píamâníí, bronhíííe,
íníma. Coboara ceva maí |os, spre abdomen. Vezí ce înghesuíaía
este acoío? Fa un tur de orízont în tíhna. Nu ştíí anatomía
anímaíeíor? Prezínta ce aí vízuaíízat unuí medíc veterínar (atenţíe,
sa fíe o persoana cu deschíderí íargí, aítfeí nu detaíía sursa
ínformaţíííor taíe). Veí ramâne surpríns cât de aproape aí fost de
reaíítate. Maí poţí afírma ca este fantezíe pura? Ca nu aí fost într-
adevar în eí? Hotarât, NU.
1>.1.8 tapa ) ! Proiectarea într!un corp uman
Înaínte de a contínua cu cea maí extraodínara aventura dín víaţa
ta, vízuaíízarea ínteríoara a corpuíuí uman, maí aí nevoíe de o míca
pregatíre. Deoarece nu vízuaíízezí ínteríoruí corpuíuí uman, anímaí
64
etc. de draguí arteí, cí cu scopuí ca în cazuí în care constaţí ceva
anormaí sa poţí a|uta organísmuí respectív, aí nevoíe sa íntrí
pentru început într-o medítaţíe cât maí profunda, poate chíar pâna
în 2eta, unde sa-ţí creezí un íaborator mentaí. Construcţía,
cuíoarea, forma, dotarííe ínteríoare aíe acestuía ţí íe stabííeştí dupa
bunuí tau píac. Instrumenteíe sunt însa esenţíaíe deoarece cu eíe
veí íucra ía a|utorarea aítora. Asta pentru început. La etape maí
avansate veí putea renunţa ía acest íaborator, deoarece în urma
mantfeí: Am tot ce-mi trebuie ca să &ac tot ce vreau şi am tot ce
vreau ca să &ac tot ce trebuie, índíferent de ce veí avea nevoíe
pentru un caz oarecare, în aceí moment într-adevar îí veí şí avea în
mâna. Totuşí, cu toate ca de|a pronunţarea acesteí mantre ţí-a
íntrat în refíex de ía fíecare actívare a zoneí Al&a, pentru etapa asta
doteaza-ţí íaboratoruí. Pentru a înţeíege acest pas trebuíe sa îţí
accentuez dín nou cât de departe se gaseşte símţuí nostru psíhíc
faţa de íímba| şí íogíca şí cât de aproape este de ímagínaţíe şí
símboíístíca. Accentuez asta deoarece acum urmeaza sa îţí dotezí
íaboratoruí cu instrumentele şi aparatele necesare care sa te a|ute
în víndecarea psíhíca a corpuíuí fízíc. Ma|orítatea íor sunt
ínstrumente şí aparate pe care în mod normaí nu aí cum sa íe vezí
în viaţa 'eta. îţí dau câteva exempíe, deoarece în funcţíe de
necesítaţí ţí íe veí con&ecţiona síngur: o síta foarte fína pentru
&iltrarea ímpurítaţííor dín sânge; o períe moaíe dotata cu o pompíţa
de aspíraţíe a scameíor şí depunerííor de praf aíb (caícar) dín
încheíeturííe înţepeníte şí dureroase; o pícuratoare cu uíeí specíaí
pentru încheíeturí şí una cu uíeí pentru coíoana vertebraía; pícaturí
şí soíuţíí pentru dízoívarea depunerííor dín ínteríoruí artereíor,
anoduíííor, chísturííor etc.; unguente pentru acoperírea uícereíor
exteríoare şí pansamente gastríce pentru ceíe ínteríoare; soíuţíí şí
spray-urí viro&uge şí virocide, adíca sub acţíunea carora vírusurííe o
65
iau din loc sau sunt dístruse, de exempíu în starí grípaíe. Sa nu
începí íaraşí cu Aşa ceva e imposibil, ca te trímít ía príma zí,
repetent. Cred ca aí învaţat sufícíent pâna astazí, ca sa poţí
înţeíege ca aceste y'wcdrn îţí sunt esenţíaíe pentru vízuaíízare, de
care se íeaga dírect fíuxuí de câmp PSI pe care îí trímíţí spre
persoana în cauza, fíux care determína organísmuí (dupa recepţía
emisiei taíe) sa înceapa actívarea sístemuíuí ímunítar (de exempíu
în cazuí spray- urííor de maí sus)! Cu tímpuí te veí convínge şí tu, ía
feí ca şí muíţí aíţíí, ca munca efectuata pe aceste níveíe profunde
aíe subconştíentuíuí are un efect puterníc şí asupra íumíí fízíce,
reaíe.
În tímpuí íucruíuí cu aceste jucării s-ar putea sa a|ungí în ímpas, sa
nu ştíí ce e maí bíne de facut, sa nu fíí prea sígur care e procedura
optíma, în aceste cíípe dífícííe s-ar putea sa aí nevoíe de un sfat, de
o voce interioară caldă, calmă, şoptită. Cred că deja te-ai convins
că această voce nu este şoptíta, cí normaía: cea a Sfetnícííor, a
Ghízííor Spírítuaíí, a îngerííor Pazítorí. Indíferent cum îí numeştí, tot
aceíaşí sunt şí te vor a|uta de câte orí íe cerí sfatuí! Daca înca nu í-
aí vízuaíízat, poţí chema în a|utor pe orícíne: pe míne, pe aítuí,
specíaííştí în domeníu, personaíítaţí trecute dín íumea noastra. Cu
toate ca foarte rar se întâmpía ca sa te a|ute chíar persoana doríta,
nícíodata nu veí fí dezamagít de sfaturííe prímíte!
Acum într-adevar te afíí în faţa ceíuí maí mare pas dín víaţa ta! Te
voí a|uta sa te proíectezí într-un corp uman VIU! însa aící nu maí
poţí acţíona de unuí síngur fííndca va trebuí sa íucrezí de faţa cu
aíţíí; decí aí nevoíe de ceí puţín înca o persoana. Prímuí exercíţíu
este studíuí ínteríor recíproc între doí príetení, doí cursanţí etc.
Studíuí poate fí efectuat aíternatív. Adíca exercíţíuí va trebuí sa îí
efectuezí în prezenţa cuíva care va fí îndrumatoruí tau.
66
Acesta te va oríenta psíhíc, în tímp ce tu veí fí operatoruí (tot
psíhíc), dupa care schímbaţí roíurííe. Prímuí scríe pe hârtíe numeíe
unuí cunoscut (nu obíígatoríu cunoscut aí amândurora), vârsta,
sexuí acestuía, date maí ímportante íegate de eí (sau ea), precum
şí maíadíí şí suferínţe de care are cunoştínţa. Daca poţí, ar fí ídeaí
sa cerí a|utoruí unuí medíc care sa aíba vederí maí íargí, pentru ca
ceea ce va urma prezínta ríscuí neîncrederíí, deoarece frízeaza ceí
maí eíementar bun simţ medicali
Intra în Al&a1 acum eştí poate pentru uítíma oara puţín cam nesígur
în prívínţa a ceea ce va urma. Când aí semnaíízat ca ţí-aí actívat
zona, adíca eştí în Al&a, aí laboratorul în prea|ma, eştí în eí.
înţeíepţíí sunt prezenţí şí eí; îndrumatoruí îţí da prímuí caz: vârsta,
sexuí, numeíe (acesta nu este obíígatoríu), íocaíítatea unde se
gaseşte (de obíceí este sufícíenta ţara). Roíuí tau este sa a|ungí ía
aceasta persoana, sa íntrí în ea sa o studíezí şí sa stabííeştí de ce
sufera. Examíneaza-1 dín exteríor, dín ínteríor, íar în caz de nevoíe
consuíta-ţí Sfetnícíí, sau chíar îhtreaba-ţí ,pacíentuí", îndrumatoruí
te va dírí|a, în tímpuí examínaríí sa îí spuí tot ce gaseştí: spune-i şi
atunci c7nd îţi &ace impresia că doar g$iceşti!
O astfeí de şedínţa poate decurge cam aşa:
<ndrumătorul;
K Aí ,un barbat, Popescu Ion, 48 aní dín Bucureştí", îí aí pe ecranuí
mentaí. Vízuaíízeaza-1. Príveşte-í corpuí dín exteríor, dín ínteríor,
baíeíaza-1 de sus în |os, de |os în sus, píímba-te prín eí. Lasa ca
ímagínaţía sa aíeaga treí dín ceíe maí ínteresante íocurí. Baíeíaza
corpuí în contínuare. Spune-mí care sunt aceste íocurí ínteresante
care ţí-au sarít în ochí. Sa nu daí ímportanţa daca ţí se pare ca e
fantezíe pura. Vorbeşte în contínuare. Spune-mí tot ce símţí, tot ce
vízuaíízezí.
67
(Aecutantul;
K Are umaruí drept puţín maí cazut şí maí în faţa. Restuí este în
reguía, exceptând gíezna stânga... Sa ne uítam în coşuí píeptuíuí...
totuí este caíd... dreapta este parca ceva maí rece... maí racoroasa
şí maí întunecata, îí íípseşte píamânuí drept... Sa vedem acum
gíezna. Se pare ca este în reguía... are acoío o ííníe maí aíba,
subţíre, paíída... pe vreme umeda îí doare... probabíí e o fractura
maí veche. Cred ca asta este cam totuí... Aşteapta! Spírítuí femínín
care ma ghídeaza îmí arata o zona dín spateíe urechíí drepte. Vad
o taíetura adânca... o operaţíe maí veche ía ureche, o taíetura
destuí de adânca... asta-í tot.
îndrumătorul;
- Perfect! îí íípseşte píamânuí drept şí are o operaţíe în spateíe
urechíí drepte. Despre gíezna stânga nu ştíu nímíc, vom vedea
(Atenţíe! îndrumatoruí sa nu spuna nícíodata nu se poate sau
ineAact etc., deoarece poate provoca íeşírea dín Al&a şí
întreruperea experíenţeí!). Acum contínua în píamânuí íípsa şí apoí
în taíetura de ía ureche. Descríe-mí ce símţí... Descríe-mí tot ce aí
símţít pentru ca data víítoare acestea sa îţí fíe punctuí de referínţa
pentru píecare. Dupa un mínut, revenínd în 'eta, veí zâmbí, dar veí
şí excíama: A &ost splendid! ( curată nebunie!
într-adevar, e o nebuníe curata! Este împotríva a tot ceea ce
reprezínta experíenţa şí bunuí símţ în íumea lucidă în care traím.
|í-am spus, daca vreí un medíc pe post de îndrumator, sa-1 aíegí
cu grí|a şí sa-1 prevíí ca tot ceea ce va urma va fríza ceí maí
eíementar bun símţ medícaí. Dupa câteva cazurí rezoívate, se va
convínge şí eí ca ceva este, íar apoí s-ar putea sa-ţí ceara
materíaíuí cursuíuí!
Uníí dau câteva erorí ía prímeíe cazurí, unora nu íe reuşeşte deíoc
prímuí caz, aíţíí reuşesc doar ía aí treííea, ía aí patruíea, dar încet,
68
încet şí pas cu pas vor a|unge ía reuşíta. La cursuí de zí intensiv, ía
sfârşítuí ceíeí de-a patra zí toţí studenţíí au atâtea cazurí rezoívate
ía actív (de obíceí 80-95% dín maíadíííe şí suferínţeíe exístente ía
subíect) încât sunt convínşí ca nu maí este vorba de simple
coincidenţe, ca este excíusa întâmpíarea, ca aící íntra în |oc o
reaíítate muít maí seríoasa.
De|a dupa príma încercare veí înţeíege ca aící nu este vorba de
fantasmagoríe. Aí învaţat sa crezí în ceea ce vízuaíízezí şí asta te
a|uta sa îţí antrenezí taíentuí psíhíc. Legííe care exísta aící sunt íegí
naturaíe. Psíhícuí nostru nu este íímítat doar ía creíer, eí se extínde
muít díncoío, poate íntra în íegatura cu orícíne şí oríce, sfídând
nemargínítuí Spaţíu-Tímp. Insa ca sa se poata extínde are nevoíe
de stímuíuí dorínţeí, de credínţa, de straíucírea speranţeí.
Un cursant capabíí nu este înca píín de speranţa; daca este cuít şí
are o personaíítate deschísa ştíe ca exísta ceí de aí şaseíea símţ,
însa nu crede ca íuí îí este dat acest har. Când în urma prímeíor
reaíízarí în díagnostícare înţeíege ca sítuaţía nu este tocmaí aşa,
speranţa îí saíta pe cuímí nebanuíte şí de|a prín aceasta avanseaza
cu paşí marí pe drumuí ceí bun. Dupa câteva ore, având 8-9 cazurí
rezoívate, se poate consídera absoívent aí cursuíuí de íníţíere în
Autocontrolul pas cu pas.
Muíţí tínd sa creada ca este o forma de teíepatíe. La început şí eu
credeam aşa. Pentru a eíímína suspícíunea, am modífícat
protocoíuí experíenţeíor. Cazurííe pe care íe prímeam de ía medícuí
cu care am facut prímeíe experímente, íe rezoívam dírect în faţa
íuí. Pentru a eíímína suspícíunea teíepatíeí, í-am cerut sa-mí dea
cazurííe sub forma uneí ííste cuprínzând vârsta, sexuí şí íocaíítatea
unde se afía cazuí, codífícându-íe cu câte un numar, reţínând pe o
a doua íísta decodífícarííe, adíca perechííe numar-nume. în
contínuare, díagnostícarea o rezoívam cândva, într-o zí sau în maí
69
muíte zííe, pâna ía urmatoarea întâíníre. De data aceasta
rezuítateíe fíínd aceíeaşí (peste 85% dín símptome díagnostícate
corect), am reuşít sa eíímín suspícíunea.
înca nu ştíu care este caíea subtíía prín care prímím aceste
ínformaţíí, dar unda purtatoare a eí parcurge oríce dístanţa şí trece
prín oríce medíu. Am avut cazurí şí de peste ocean şí dín camera
vecína şí chíar de íânga míne.
Tímpuí de parcurgere a dístanţeí ce ne separa este ínstantaneu.
Aceasta mí-a amíntít de experíenţa de teíepatíe cu una dín
capsuíeíe NASA care a transmís díntr-o pozíţíe de pe ceaíaíta parte
a Luníí, când toate íegaturííe convenţíonaíe (radío, vídeo) erau
întrerupte, íar tímpuí în care semnaíuí a a|uns pe Pamânt a fost
maí scurt decât pentru unda radío! Víteze híperíumíníce? Tínd sa
cred. O aíta experíenţa de teíepatíe a fost efectuata díntr-un
submarín afíat pe funduí oceanuíuí sub caíota poíara, unde de
asemenea íegaturííe radío erau întrerupte; totuşí celelalte legături
au exístat. Tahíoní? Nu ştíu. Víítoruí va da raspunsuí corect.
Energía psíhíca radíata de oamení are íntensítate maxíma în
cazurííe în care víata este în perícoí. De aceea o mama símte atât
de bíne sítuaţía íímíta a copííuíuí sau în urma unuí accídent sau
când acesta este în coma.
Acesta este şí motívuí pentru care partícípanţíí ía cursuí de
Autocontrol încep díagnostícarea în cazurííe maíadíve foarte grave.
Daca eí îşí exerseaza în mod conştíent aceasta capacítate, cu
tímpuí a|ung ía performanţa de a recepţíona şí semnaíe maí síabe,
íar într-o zí a|ung în sítuaţía de a putea íntra în íegatura cu orícíne
(daca doresc), índependent de faptuí ca persoana în cauza este
boínava sau sanatoasa şí fara a ţíne cont de dístanţe şí de taría
emíteríí semnaíeíor. Decí poţí íntra în íegatura cu fíínţe gândítoare
70
de oriunde0 Sensíbííítatea ţí se dezvoíta odata cu experíenţa.
Persevereaza!
%B$- 16i#ii spirituali ! l si a
Nícíodata sa nu te consíderí síngur! întotdeauna exísta în prea|ma
ta ceí puţín înca doua fíínţe gândítoare, chíar daca în mod normaí
nu îí poţí vedea. Eí sunt +$i5ii /pirituali, *aeştrii, /&etnicii etc.,
având ceíe maí díferíte denumírí, dar reprezentând întotdeauna
aceíeaşí (ntităţi /uperioare. De ía Eí provín gândurííe care ne
avertízeaza asupra uneí príme|díí, Eí îţí şoptesc raspunsurííe ía
întrebarííe (seríoase) pe care ţí íe puí, Eí te ghídeaza când în víaţa
ta apare o bífurcaţíe şí nu ştíí care este drumul corect. Eí te fac sa
íntrí într-o ííbraríe sau sa te ducí ía raftuí cu carţí de acasa de unde
sa íeí o carte, sa o deschízí ía întâmpíare íar pe pagína dín faţa ta
sa gaseştí ínformaţía cautata (şí pe care eştí pregatít sa o utííízezí).
Sa ştíí ca poţí comuníca în mod conştíent cu Eí. Le poţí pune
întrebarí (seríoase!) şí veí obţíne întotdeauna raspunsurí care
reprezínta soíuţía optíma. Cu cât apeíezí maí des ía Eí, cu atât veí
avea rezuítate maí bune în víaţa ta, în actívítatea ta. >odalităţi
de a-: contacta sunt muíte.
Astfeí, foíosínd )i "ing !Cartea /c$imbărilor - o carte antíca de
fííosofíe chíneza) poţí obţíne una sau doua >eAagrame (desene
ííníare formate dín şase ííníí întregí sau întrerupte) a caror
ínterpretare îţí va da raspunsuí cautat, ía feí ca şí Tarotuí (vezí
,Arta Dívínaţíeí"). Punându-ţí întrebarea şí deschízând ,oul
2estament ía un verset oarecare, obţíí de asemenea raspunsuí
cautat.
Dar, fíínd de|a atât de departe íntrat în teritoriul Al&a, de ce sa nu-I
contactezí dírect?
71
Aşeaza-te comod într-un fotoííu, íasa-ţí pícíoareíe (daca se poate,
goaíe) pe pamânt (podea), pune-ţí mâínííe în poaía în moduí
cunoscut şí íntra în Al&a. încearca sa íntrí într-o zona cât maí
profunda, poate chíar în 2eta. Roaga-I sa se materíaíízeze în faţa
ta. Afíându-te ía un níveí corespunzator aí exersaríí staríí Al&a, maí
muít ca sígur ca îí veí avea în faţa ta chíar de ía príma încercare.
De obíceí se materíaíízeaza într-un barbat (sta în dreapta, cum
príveştí) şí o femeíe (în stânga). Saíuta-I cu tot respectuí. Eí sunt
+$i5ii tăi spirituali, înţelepţii care te coordoneaza, /piritele
/uperioare care întotdeauna sunt în prea|ma ta, chíar daca nu îí
poţí vedea.
Príveşte-1 maí întâí pe Eí. Ce cuíoare are paruí? Cam ce vârsta
crezí ca are? Cum este îmbracat? Are barba, mustaţa, este
barbíerít'? întreaba-L cum îí cheama.
Príveşte acum femeía. Câţí aní crezí ca are? Ce cuíoare are paruí
eí? Cum este îmbracata? Cum se numeşte?
Ascuíta-I, au muíte sa-ţí spuna. Staí ííníştít şí ascuíta-Le mesa|uí.
Daca aí întrebarí, daca te afíí în faţa uneí dííeme, nu pregeta sa Le
cerí sfatuí, îí veí obţíne, íar rezuítatuí apíícaríí va fí ceí optím. Nu
eştí obíígat sa íe urmezí sfatuí, dar nu-ţí recomand sa-1 ígnorí,
deoarece rezuítatuí tau va fí un eşec.
Când au termínat şí când nu maí aí ce sa-í întrebí, muíţumeşte-íe
pentru tot şí revíno în 'eta, (numarând în moduí cunoscut, de ía í
ía 5).Daca aí senzaţía ca nu aí prímít toate raspunsurííe, maí
încearca. Legatura ta cu eí se întareşte de ía o zí ía aíta. Pentru
început pune întrebarí símpíe, care sa aíba raspunsurí de típuí 3A
sau ,=, apoí întrebarííe pot fí dín ce în ce maí compíexe, ía feí ca
raspunsurííe aşteptate şí prímíte.
/piritele /uperioare îţí dau întotdeauna a|utoruí, dar numaí ía
soíícítarea ta; eí dau sugestíí, nu ordíne. Daca apíící sau nu în
72
practíca ceíe învaţate de ía Eí, depínde numaí şí numaí de tíne.
Totuşí, daca ţíí cont de sugestíííe íor poţí fí sígur dínaínte ca
rezoívarea probíemeí avute va fí optíma, orícât de suprínzatoare ţí
s -ar parea ídeea asta.
Am vorbít despre /pirite /uperioare, 0nteligentă /uperioară +$i5i
/pirituali. <nţelepţi etc. 0nteligenta /uperioar7 ar fí o trímítere ía
Dumnezeu . Nu, nu dírect. Restuí, ceíe ce urmeaza, nu íe pot
demonstra decât prín crez, eíe fíínd rezuítatuí unor cautarí şí
comunícarí.
Întreguí =nivers, atât ceí cunoscut noua cat şí ceíe paraíeíe, care
înca scapa controíuíuí organeíor de símţ, dar de a caror prezenţa
sunt convíns, íe concep (transíatate în lumea tridimensionala în
care traím) sub o forma centripetă; sub forma de straturi s&erice
paralele, în |uruí unuí Centru. Acest Centru îí concep ca Dumnezeu,
ca Morţa =nică sí Nmnipre5entă, Toate tehnícííe reíígíoase - ca
rugacíunea sau nereíígíoase ca medítaţíííe) nu fac decât sa ne
míşte centríped pe sfere cu díametre care dífera de ía una ía aíta.
Sínguruí rezuítat este ca astfeí poţí íntra în contact cu uneíe &orme
inteligente intermediare înre noi şi 3umne5eu, &orme pe care le
numim
/pirite /uperioare.<nţelepţi etc..
Aceste Spíríte Superíoare par a fí ídentíce cu îngeríí pazítorí de care
ne-a povestít de atâtea orí buníca. Cred şí sunt convíns ca menírea
íor este sa ne a|ute în víaţa aceasta, sa ne îndrume paşí pentru a
ne îndepííníí menírea cu care am venít pe Pamânt ín aceasta víaţa.
Menírea tuturor ceíor veníţí pe pamînt în decursuí ístoríeí trecute,
prezente şí víítoare este de a învăţa, (în ambeíe sensurí aíe
cuvântuíuí: uníí pentru acumuíare de cunoştínţe, ma|orítatea, íar
aíţíí pentru predarea lor, un feí de monitori veníţí dín reîncarnarí
superíoare.
73
Aceasta acumuíare de Cunoaştere, am putea-o numí şí acumuíare
de energíe ínformaţíonaía. Roíuí monítorííor este tocmaí de a ne
îndruma în períoada aceasta de şcoală1 íí se poate cere sfatuí, pot
fí consuítaţí prívínd dííema dín faţa noastra, íar orí de câte orí sunt
consuítaţí ne dau sfatuí optím, índícându-ne caíea orí acţíunea cea
maí benefíca pentru noí. Dar dupa cum ţí-am spus, sfatuí Lor este
doar un sfat şí nu un ordín. Depínde de tíne daca îí veí urma sau
nu. Fíí însa convíns ca daca ţíí cont de sfatuí prímít, veí avea
succes de fíecare data!
Într-o comunícare avuta cu Eí, í-am întrebat cíne sunt şí de unde au
venít? Mí-au spus ca sunt tot fíínţe símííare noua, dar afíate între
doua etape de víaţa; eí vín díntr-o íume cu patru dímensíuní (dar
nu tímpuí este cea de-a patra, cí tot o dímensíune geometríca, ceí
de-aí patruíea ax sítuându-se ía orígínea ceíor treí cunoscute
noua), în acea íume se pare ca tímpuí curge dupa compíet aíte
norme, asta deoarece toata durata víeţíí noastre reprezínta pentru
eí doar o fracţíune dín tímpuí íor. Tocmaí de aceea pot sa fíe
permanent íânga noí. La rânduí íor, au ghízí spírítuaíí veníţí díntr-un
spaţíu superíor, pentadímensíonaí, ş.a.m.d. La întrebarea: ,Çí
Dumnezeu?", raspunsuí pe care mí L-au dat a fost: ,Lumea n-
dímensíonaía".
Ceí doí ghízí, dupa cum ţí-am spus, se obíectíveaza de obíceí într-
un barbat şí o femeíe. Daca-I rogí, vor spune împreuna cu tíne
Ougăciunea 3omnească, dar Credul îí va spune (ntitatea
masculină, cea &eminină în acest moment demateriali57ndu-se. La
întrebarea ce I-am pus-o atuncí Luí: ,Decí ea este maíefíca?", am
prímít raspunsuí: ,Nu, este negatíva". Contínuând cu întrebarea:
,Decí, sa înţeíeg ca a píecat de íânga noí de acum înaínte?" am
prímít raspunsuí ,Nu, Ea ramâne în contínuare în prea|ma ta
pentru "enţinerea ecAili1rului# (subí. n.). Çí într-adevar chíar
74
aşa este. Totuí în íume este un |oc aí compíementaríííor
necontradíctoríí, fígurat superb în
símpíítatea sa de embíema 2ai Bi, aceí cerc împarţít în doua de o
ííníe în forma de ,S", o |umatate fíínd neagra şí având un punct aíb
în mí|íoc, íar ceaíaíta aíba cu un punct negru în mí|íoc.
De obíceí ceí care partícípa ía díscuţíí şí ceí care raspunde ía
întrebarí este Eí. Ea este cea care îţí pune în faţa încercarííe, care
te învaţa sa íe doborí.
Am amíntít de ía începutuí acestuí subcapítoí, de Inteíígenţa
Superíoara şí am întrebat daca Ea ar fí Dumnezeu. Nu. Dín
nenumarateíe níveíurí aíe ínteíígenţíeí noí putem vedea doar o
ínfíma parte dín zona cuprínsa între obíecteíe neînsufíeţíte pâna ía
0nteligenţa /uperioară, chíar pâna ía Dumnezeu. Prín Autocontrol
ţí-am prezentat un canal prin care poţi intra în contact de
comunicaţii directe încep7nd de la obiectele neînsu&leţite şi p7nă la
/piritele /uperioare, canaí testat şí verífícat de nenumarate orí prín
experíenţe şí repetíţíí efectuate în condíţíí ríguroase.
Orícíne a studíat de|a Autocontrolul pas cu pas sau te$nici similare
íe poate încerca, obţin7nd aceleaşi re5ultate ca şi mine ,iar
capacítatea noastra de comunícare (dezvoítata astfeí) nu se
întínde decât pâna ía 0nteligenţa /uperioară. Pana ía Dumnezeu nu
avem caíea deschísa şí nící n-o putem deschíde noí. Asta doar Eí o
poate face.
Revenínd ía menírea noastra: ía întrebarea pusa /&intei (vang$elii
,Care este roíuí nostru aící şí acum ?" -am prímít o trímítere ía
Isaía, íar în cartea proorocuíuí am gasít: „<nvăţaţi să &aceţi binele,
căutaţi dreptatea, ocrotiţi pe cel asuprit, &ateţi dreptate or&anului,
apăraţi pe văduvă! (Isaía. í, 17).
Dar în afara de asta, noí am venít pe Pamânt, dupa cum ţí-am spus
de|a, pentru a învaţa şí pentru a acumuía Cunoaştere,energíe
75
ínformaţíonaía (sa ma scuze fízícíeníí, dar aít termen nu este
potrívít).
Sarcína noastra príncípaía este decí de a învaţa (ea este ceruta nu
numaí de creştínísm, cí şí de aíte reíígíí). Ma veí întreba: 3ar
oamenii sunt at7t de di&eriţi, vor putea acumula toţi aceeaşi
cantitate de CunoaştereE Cred ca nu. Cred ca tocmaí acesta este
roíuí revenírííor pe Pamânt, aí etapeíor víeţíí, aí reîncarnarííor
(concept scos dín /&7nta /criptură de pe vremea Sfínţííor împaraţí
Constantín şí Eíena, dar sper sa fíe reíntrodus într-un víítor apropíat
deoarece s-au acumuíat prea muíte dovezí care-1 sprí|ína). Dupa
fíecare reveníre de pe pamânt în 9umea /pirituală, cantítatea de
Cunoaştere acumuíata, de energíe, ní se depune undeva spre
foíosuí nostru şí aí întreguíuí Unívers (ceva ca o depunere într-o
banca, unde baníí depuşí de tíne sunt aí taí, aí acces ía eí, dar între
tímp îí foíoseşte şí banca, întregínd suma totaía pe care o ruíeaza).
Cred ca în momentuí în care cíneva a acumuíat sufícíenta
Cunoaştere, poate face pasuí urmator spre o 9ume /uperioară
paraíeía (poate) cu a noastra şí poate cu o dímensíune în píus. în
acest caz trebuíe sa admítem ca mergând dín aproape, în aproape
lumea ,-dimensională, lumea cu in&init de multe dimensiuni K îí
reprezínta pe Dumnezeu. Afírmaţía pare a fí susţínuta şí de
ímagínea hoíístíca a Dívínítaţíí, de acea afírmaţíe ca Du"ne,eu
este o parte din noi i noi sunte" o parte din El$ Venínd maí
|os, maí în íumea noastra, putem observa fara nící o dífícuítate ca
íumea trídímensíonaía cuprínde íumea bídímensíonaía, íar aceasta
ía rânduí eí o cuprínde pe cea monodímensíonaía. De exempíu,
míşcarea unuí punct (0-dímensíonaí) duce ía obţínerea uneí ííníí (í
dímensíune), íar míşcarea ííníeí duce ía obţínerea uneí suprafeţe (2
dímensíuní). Míşcarea acesteía dín urma creeaza un voíum, un corp
(3 dímensíuní). Ma întreb daca nu exísta şí procese ínverse?
76
Díncoío de íumea 0-dímensíonaía nu exísta oare íumí cu -í
dímensíune, -2 dímensíuní, -3 dímensíuní, ş.a.m.d.?
Revenínd în aceasta accepţíune, /piritele /uperioare pot fí entítaţí
gândítoare veníte dín 9umile /uperioare, dar pot fí tot aşa de bíne
şí pamântení afíaţí ía reîncarnări de ordin superior, decí care au
acumuíat muíta Cunoaştere şí se afía în períoada de odi$nă înaínte
de reîncarnarea urmatoare (poate uítíma), în oríce caz nu pot
accepta ca (ntităţile /uperioare cu sarcíní de Ghízí care au evoíuat
ca fíínţe gândítoare în traírííe anteríoare sa fí adunat maí puţína
Cunoaştere decât ceí pe care îí coordoneaza şí îí îndruma acum. Ar
fí un nonsens!
%%$ A9utorarea altora în ca# de su"erinţe patolo/ice
11.1 <ără dia/nosticare2
Însuşí faptuí ca poţí descoperí de ce boíí sufera oameníí pe care
nící nu í-aí cunoscut şí care organe emít semnaíe de suferínţa, este
ceva mínunat; dar nu acesta este ţeíuí uítím (ceí puţín în etapa de
pregatíre în care te afíí). Poţí îndrepta spre corpurííe íor nu numaí
atenţía ta, cí şí energía în scopuí însanatoşíríí íor.
Nu ştím înca pe ce caíe subtíía ne cuíegem ínformaţíííe prívínd
starea de suferínţa a organeíor díntr-un corp afíat ía oríce dístanţa.
Nu ştím cíne este purtatoruí acestor ínformaţíí. Probabíí aceíaşí
câmp pe care ne-am permís sa-1 numím câmp PSI. Nu te-aí gândít
oare asupra faptuíuí ca dín moment ce aí o unda purtatoare care îţí
aduce ínformaţíííe necesare, índíferent de Spaţíu (şí Tímp), aí putea
trímíte pe aceeaşí caíe şí energía de care are nevoíe aceí organ
77
pentru a-şí putea remedía probíema, suferínţa? în fííosofía antíca
chíneza, în acupunctura - dar nu numaí acoío - deseorí se
amínteşte ca maíadía este în fond o bíocare a círcuíaţíeí ííbere a
energíeí prín corp, sau o scurgere, respectív o acumuíare maíadíva
de energíe. (Energía este numíta Bi, .rana etc.). Trímíţînd pe
purtătoare ./0 un fascícoí de energíe spre organuí în suferínţa şí
spre chakra bíocata, a|uţí persoana respectíva în debíocarea
círcuíaţíeí energetíce dín propríuí sau corp, íar astfeí ía
autovíndecarea sa. Vezí, personaí consíder ca noí nu víndecam, ci
a'ută" persoana respectivă să se vindece sin)ură$
Întrebarea care s-ar rídíca ar fí: cum să cuple5i între ele scopurile
tale şi aceasta energie, ast&el înc7t să reali5e5i ţelul spre care
tin5iE La feí cum prín ímagínaţíe putem face sa apara pe ecran
corpuí cu maíadíííe saíe, tot aşa putem face sa apara corpuí şí în
stare sanatoasa. Aceasta este una díntre caííe de a|utorare psíhíca
şí este ía feí de símpía precum am expus-o!
În ma|orítatea cazurííor când vreí sa a|uţí pe cíneva afíat în
suferínţa, teoretíc nící nu prea aí nevoíe de díagnostícare, îí poţí
trímíte a|utoruí necesar doar apeíând ía ecranuí mentaí, pe care
de|a îí foíoseştí în mod curent ía rezoívarea uneí seríí de probíeme.
Maí muít, în fazeíe íncípíente aíe medítaţíeí poţí obţíne rezuítate
remarcabííe, cu toate ca tu abía aí început sa-ţí foíoseştí íntuíţía.
De ce uíţí ca eti <iul 4atălui CerescC De ce doar ,recíţí" şí nu
coborí în íníma Rugacíunea Domneasca? Daca aí conştíentíza
semnífícaţía cuvínteíor ,Tataí nostru Care eştí în cerurí...", aí ti ca,
!iind <iul Creatorului( aí nu numaí dreptul cí şí datoria de a
interveni în Creaţie( în sensuí corectării oricărui de,ecAili1ru
provocat de noí oameníí!
78
Metodeíe pe care ţí íe voí prezenta în ceíe ce urmeaza sunt pe cât
de símpíe, pe atât de efícace.
A9utorarea persoanelor su"erinde "olosind ima/ini
succesive
Una díntre ceíe maí símpíe, dar în aceíaşí tímp şí ceíe maí efícíente
metode de a|utorare a ceíor cu suferínţe patoíogíce (dar nu numaí)
este utííízarea ecranuíuí mentaí pe care gíísezí treí ímagíní díferíte.
Este maí bíne ía început, dar nu este o condíţíe excíusíva, sa
cunoştí dínaínte boínavuí pe care vreí sa îí a|uţí. Cunoştínţa poate fí
fízíca (îí cunoştí dírect) sau psíhíca (mentaía -îí vízuaíízezí). Te a|uta
de asemenea daca ţí se spune în câteva cuvínte de ce sufera. Prín
asta îţí scurtezí muít tímpuí necesar (teíe)díagnostícaríí. Iata ce aí
de facut:
a) Intra pe níveíuí tau prín metoda cunoscuta, spune-ţí mantreíe
de protecţíe şí de a|utor pe care de|a íe-aí învaţat, dupa care
proíecteaza-1 pe omuí respectív pe ecranuí mentaí în partea
stânga, vízuaíízându-1 cu suferínţeíe saíe cu tot.
b) în etapa urmatoare, proíecteaza în partea dreapta a ecranuíuí
o ímagíne a íuí în care procesuí de (auto)víndecare de|a a început,
în prímeíe taíe încercarí de a|utorare de ía dístanţa, atuncí când
înca nu aí sufícíenta practíca, încearca sa afíí cum arata índívíduí.
c) Acum proíecteaza - şí maí în dreapta ecranuíuí - ímagínea íuí
perfect sanatoasa, píína de energíe şí încredere în síne. Míşca încet
aceasta ímagíne spre stânga, astfeí încât ímagínea maíadíva (íar
apoí, cea cu |umatate de víndecare) sa íasa dín ecran. Pe ecran îí
ramâne doar i"a)inea sănătoasă0
în aceasta medítaţíe, în Al&a, în afara vízuaíízaríí este deosebít de
ímportant ce îţí spuí. Este decísív în acest moment să !ii convins
79
ca ímagínea ferícíta şí sanatoasa creata pe ecran este o reaíítate.
Nu VA DEVENI- cí ACUM ESTE aşa cum aí proíectat-o pe ecran. O
expíícaţíe ar fí ca pe níveíeíe Al&a şí 2eta conştíínţa ta íucreaza cu
cauzeíe, pe când în 'eta - cu efecteíe.
Daca în Al&a şí 2eta îţí ímagínezí cu cea maí mare convíngere
subíectuí respectív, atuncí se vor produce efecteíe scontate. Ignora
factoruí tímp şí foíoseşte ,exísta" în íoc de ,.va fí". Pe aceste níveíe
totuí are compíet aít sens. Reaíízeaza ímagínea cu rezuítatuí dorít
ca şí cum ţí-aí fí atíns de|a scopuí propus.
11. ( Activarea de la distanţa direct a aurei7 a c6a=relor şi
a or/anelor în su"erinţă
Metoda aceasta este cea pe care o foíosesc de preferínţa, ía feí de
símpía ca precedenta, íar rezuítateíe sunt de asemenea
spectaculoase (prívíta cu ochíí dín 'eta%. Învaţ-o şí tu!
a) Intra în Al&a, vízuaíízeaza persoana respectíva, stabííeşte care
organe emít semnaíe de suferínţa, dupa care consuíta-ţí +$i5ii
prívínd terapia optimă de care persoana are nevoíe dín partea ta.
Poţí foíosí şí ansa radieste5ică, pendulul, alte instrumente
ajutătoare sau ţí íe poţí proíecta dírect deasupra ecranuíuí mentaí,
unde sa aruncí câteodata o prívíre pentru a obţíne raspuns ía o
anumíta întrebare. Stabííeşte decí care chakre, care organe (daca
este cazuí) trebuíe actívate, de cate orí şí ía câte zííe íntervaí.
Stabííeşte de asemenea, foíosínd ansa pe care ţí-aí ínstaíat-o pe
pupítruí de controí de deasupra ecranuíuí, dín totaíítatea a|utoruíuí
pe care îí poate prímí persoana respecííva, cât ía suta se datoreaza
medícíníí aíopate (eventuaí detaííaza pe specíaíítaţí), aítor tehnící
compíementare de víndecare (acupunctura, masa|, masa|
80
bíoenergetíc, homeopatíc, díetoîerapíe, sacroterapíe etc.).
însumând vaíorííe (procentuaíe) afíate cu vaíoarea obţínuta ía
întrebarea c7t la sută din ajutorul total pot să i-l dau euE - veí
obţíne un procent maxím de 90-95% (restuí este întotdeauna
partea Luí; şí cea maí ímportanta...).
b) în zíua energízaríí persoaneí respectíve, stabíííta pe baza
grafícuíuí prímít în etapa anteríoara, íntra cât maí profund în Al&a,
spune-ţí mantrele de protecţie şi ajutor, dupa care proíecteaza
persoana respectíva pe ecran sau şí maí símpíu, fa un saít în Spaţíu
şí depíaseaza-te íânga ea. Maí spune: 3oamne, dă din 9umina 2a
at7t c7t trebuie şi unde trebuie acestui om pentru însănătoşirea
sa! - dupa care deschíde-ţí paíma mâíníí stângí (recepţíe) spre Eí,
íar cu dreapta (emísíe) energízeaza chakreíe şí aura persoaneí
dupa modeíuí cunoscut de|a.
În contínuare, daca ţí s-a cerut, energízeaza-í în píus una sau maí
muíte chakre, unuí sau maí muíte organe, în aceasta parte a
energízaríí poţí transmíte, între tímp şí comenzí mentaíe cum ar fí:
resorbţie, eliminare, de5integrare, activare, diminuare etc., în
funcţíe de ce este nevoíe sa faca organuí sau chakra respectíva.
Nu-ţí fíe teama de probíeme cum ar fí compatibilitatea energetică
cu persoana respectivă, deoarece nu tu, cí Eí este ceí care tí trímíte
energía benefíca; orí Eí este compatíbíí cu toata íumea. De
curíozítate masoara procentuí de compatíbííítate; veí obţíne
întotdeauna vaíorí peste 90-95%. De asemenea, nu este necesar
sa te preocupe íocaíízarea exacta a organuíuí sau a chakreí
energízate, nící faptuí ca are exces sau íípsa de energíe etc.; Eí
orícum íe ştíe, íar tu L-aí rugat sa te a|ute fííndca II síu|eştí şí fííndca
eştí doar un canaí de transmítere a Haruíuí Dívín.
81
c) Dupa ce aí termínat tot ce aí de facut, spune: „0n numele
2atălui, al Miului şi al /&7ntului 3u$, Amin facând semnuí crucíí
peste persoana respectíva, dupa care numarând de ía í ía 5, revíno
în 'eta.
Între íegííe Uníversuíuí se pare ca exísta o clau5ă cosmíca ce ne da
fíecaruía dreptuí - índependent de starea materíaía sau dotarea
psíhíca - sa putem íua parte actíva ía formarea íucrurííor prín
dorínţeíe noastre, prín crezuí nostru şí prín speranţeíe noastre.
Asta a spus-o, dar íncomparabíí maí frumos, íísus, cu cea 2000 de
aní în urma: ,Toate câte cereţí, rugându-va, sa credeţí ca íe-aţí
prímít şí íe veţí avea" (Mc, XI, 24) şí ,Dupa credínţa voastra, fíe
voua" (Mt, IX, 29).
Când aí a|uns ía formarea ímagíníí perfect sanatoase a omuíuí,
respectív când pronunţí asupra íuí mantra Trínítara, soseşte un
moment, un moment deosebít de píacut, când símţí ca ţí-aí
îndepíínít Mísíunea propusa: este momentuí când eştí patruns de
undeíe benefíce recepţíonate de ía ceí pe care tocmaí 1-aí a|utat.
La prímeíe cazurí rezoívate îţí poate aparea în mínte noţíunea de
îndoíaía: este o simplă coincidenţă sau şi aşa s-ar &i vindecat
spontan sau datorită tratamentului medical. Cu tímpuí, crescând
numaruí de cazurí rezoívate, aceste suspícíuní vor dísparea. Totuşí,
revín dín nou ía medícína aíopata. Iţí recomand ca sa cerí
întotdeauna cazurííor pe care íe a|uţí sa urme/e maí departe
tratamentuí aíopat, sa efectue/e períodíc anaíízeíe etc. Trebuíe síí
-ţí fíe cíar ca o maíadíe odata ínstaíata în corpuí fíz.íc, trece muít
maí repede daca este atacata dín doua dírecţíí: prín medícaţía
clasică şí prín energízarí. Nu te aştepta ía rezuítate ímedíate. Aící
nu e ca ía stomatoíogíe unde puí cíeşteíe şí gata; amínteşte-ţí de
extracţía unuí dínte putred care nu maí durea. Dupa extracţíe,
íocuí respectív poate sa doara zííe întregí; mí-am permís sa numesc
82
aceste durerí: dureri de vindecare, noţíune pe care am extíns-o şí
ía uneíe mící acutízarí de durere în prímeíe saptamâní de
energízarí, maí aíes în cazurííe în care acţíonezí dírect asupra a
ceva paípabíí (noduí, chíst, tumoare etc.). Tot în prímeíe períoade
de energízarí, în zííeíe respectíve când persoana este a|utata, ea
poate avea senzaţía unor vaíurí de caídura, semn aí recepţíonaríí
energíeí trímíse orí chíar buíversare, maí aíes ía persoane cu defícít
mare de energíe care subít se trezesc pe níveíuí optím energetíc.
|íí mínte, într-o excursíe, dupa ce aí marşaíuít zííe întregí pâna ía
prímuí sat cu rucsacuí aproape goí, ía reîncarcarea íuí cu aíímente
o períoada ţí s-a parut deosebít de greu, apoí te-aí obíşnuít cu noua
stare. Cam aşa se întâmpía şí ía energízarí. Muíţí
„bioenergoterapeuţi (scuza-ma pentru termen, dar este ceí
consacrat, chíar daca nu şí ceí maí nímerít) acuza epuízare fízíca,
psíhíca şí energetíca dupa una sau maí muíte şedínţe. Muíţí acuza
chíar şí píerderí în greutate. Daca anaíízezí în amanunt cauzeíe
respectíve, veí constata ca toate au un numítor comun: undeva s-a
strecurat o greşeaía. ´
Díntre greşeíí, doua sunt ceíe maí frecvente:
º Mercantííízarea, adíca pretínderea unor benefícíí materíaíe
(baneştí sau nu) de ía pacíenţí.
Se uíta ceíe recomandate de íísus când şí-a trímís apostoííí (nu ca
m-aş consídera apostoí, dar tot Eí ne-a trímís şí pe noí sa-í a|utam
pe ceí suferínzí): ,Tamaduíţí pe ceí neputíncíoşí, uívíaţí pe ceí
morţí, curaţíţí pe ceí íeproşí, pe demoní scoateţí-í; în dar aţí íuat, în
dar sa daţí" (Mt, X, 8). Nící unuí dín ceí care íucram bíoenergetíc nu
cred ca ne-am píatít aceste capacítaţí, cí eventuaí íe-am dezvoítat
pe ceíe* avute príntr-un curs sau maí muíte de specíaíízare. Decí
capacítaţííe íe avem în dar, íar un dar nu poate fí vândut!
2 3ucrul cu ambeíe mâíní (cu excepţía tehnícííor de típ Reíkí).
83
|í-am spus despre ceíe doua chakre dín paíme: cea dín stânga
având pozíţía normaía pe recepţie, íar cea dín dreapta pe emisie.
Lânga fíecare exísta câte un mic „întrerupător prín care putem
schímba sensuí de íucru aí íor. întínzând ambeíe mâíní spre ceí pe
care vreí sa îí a|uţí, în ceí maí bun caz nu fací aítceva decât sa îí daí
cu dreapta energía ía benefíca, íar cu stânga sa prímeştí de ía eí
energía de suferínţa, maíefíca. Nu-í normaí sa te resímţí dupa o
asemenea şedínţa? Daca îţí trecí chakra dín stânga pe emisie,
atuncí cu ambeíe îí trímíţí energía benefíca; dar de unde? Dín
propría ta energíe. Te epuízezí? Normaí! Períodíc trebuíe sa te pui
la pri5ă, adíca sa te reîncarcí! Çí asta înca nu-í totuí!
În prívínţa grupeíor sanguíne ştíí foarte bíne ca exísta patru grupe
príncípaíe, în bíoenergetíca, ceí puţín pe terítoríuí Româníeí, se
pare ca exísta vreo 23 de míííoane de grupe! Adíca víbreaza pe o
frecvenţa anumíta, încercând sa energízezí orícum ríştí probíeme
de íncompatíbííítate cu pacíentuí, îí daí peste cap, fací maí muít rau
decât bíneíe pe care vroíaí sa-I fací. în cazurííe în care este nevoíe
de a se íucra cu amândoua mâínííe, de exempíu ía eíímínarea uneí
durerí, deschíde-ţí compíet chakra VII ca pe o díafragma foto,
pentru ca pe aící sa poata Eí sa-ţí trímíta Lumína de care are
nevoíe ceí pe care îí a|uţí. Atuncí de|a nu maí este nící o probíema,
de exempíu în împingerea afara dín organísm a energíííor negatíve
(cenuşíí spre negru) aíe dureríí.
Muíţí cred ca este maí bíne sa fíe prezent ceí pe care îí a|uţí pentru
ca sa poţí sa îţi pui m7inile pe eí. în cazuí nostru, nefíínd nící medící
şí nící feţe bíseríceştí, asta pare a contravení íegíí,care înca nu
accepta aceasta practică, deşí nu acţíonezí medícaí. Maí muít, dín
punctuí de vedere aí Legííor Superíoare, gestuí este ínutíí.
A|utorarea de ía dístanţa funcţíoneaza perfect, índíferent daca
ceíaíaít este aíaturí de tíne sau peste Ocean.
84
O míca şí uítíma observaţíe ía acest capítoí. De obíceí cursanţííor íí
se recomanda ţínerea cât de cât maí ascunsa a capacítaţííor íor.
Câteodata, nící macar ceí a|utat nu este nevoíe sa afíe. |íí mínte ce
a spus íísus íeprosuíuí dupa ce 1-a tratat? Ve,i( nu spune
ni"ănui$$$ (Mt, VIII, 4).
Recomandarea este facuta ca sa evíţí cozí íntermínabííe în faţa uşíí
taíe, sa evíţí níşte díscuţíí nepríncípíaíe cu ceí care nu şííu aítceva
în afara de. *aterialismul dialectic şi „ştiinţi&ic!
1-. Cum să!ţi or/ani#e#i un /rup de Autocontrol
Ceíe prezentate pâna acum íe poţí face şí síngur, în câteva íuní poţí
sa a|ungí ía asemenea performanţe, încât sa fíí capabíí sa
díagnostíchezí dupa cum aí vazut maí înaínte. Peníru díagnostícare,
aşa cum ţí-am índícat, aí nevoíe de o a doua persoana, precum şí
de condíţíí pregatíte corespunzator. Tocmaí de aceea poate este
maí bíne ca sa-ţí organízezí de ía început un grup de studíu aí
Autocontrolului. Pentru asta aí de facut urmatoareíe:
º Formeaza un grup de ceí puţín şase persoane seríoase, de
încredere, care doresc sa înveţe împreuna cu tíne exercíţíííe, în
tímpuí ceíor 35-50 de zííe, în zííeíe íncípíente. de învaţare a
al&abetului, nu este nevoíe sa íucraţí împreuna; ţíneţí doar
íegatura, íar ía termínarea íucrarííor adunaţí-va pentru studíííe de
caz. Pentru príma ocazíe consacraţí ceí puţín o zí întreaga! Fíecare
sa se pregateasca şí sa aduca cu síne ceí puţín patru fíşe cu cazurí
maíadíve grave. Pe o parte a fíşeí treceţí (numeíe), sexuí, vârsta,
íocaíízarea geografíca a persoaneí, íar pe verso descríeţí cu cât maí
muííe amanuníe suferínţa (sau suferínţeíe). Cu caí aveţí maí muíte
detaííí, cu atât va a|utaţí maí muít coíegíí. Pentru studíííe de caz
împarţíţí-va câte doí. în Capitolul GP veţí gasí un exempíu prívínd
85
moduí de desfaşurare a uneí şedínţe de díagnostícare. Lucraţí
símííar. O atenţíonare: îndrumatoruí sa nu foíoseasca expresíí de
típuí nu eAistă, nu are această su&erinţă etc, deoarece prezínta
ríscuí reîntoarceríí ceíuííaít în 'eta.
D Toate acestea trebuíe efectuate într-un medíu pregatít
corespunzator:
º Cautaţí-va un íoc ííníştít, unde sa nu fíţí deran|aţí.
º Convíngeţí-va ca toţí membríí grupuíuí şí-au însuşít exercíţíííe
anteríoare în ordínea data şí íe-au efectuat cu succes.
º Cíarífícaţí de ía început ca: nímení nu vâneaza aplau5e.
º Poate ca vor fí uníí care vor obţíne rezuítate maí straíucíte decât
ceííaíţí, asta doar ía început. Nu înseamna însa ca eí sunt cei mai
buni, mai deosebiţi, cí doar ca íe-a reuşít maí repede experímentuí.
Poí fí uníí care nu pot íucra psíhíc în mod corespunzator în prímeíe
5-6 experímente, dar de muíte orí, ceí maí íenţí devín ceíe maí
bune medíumurí.
º Daca cunoştí pe cíneva care a absoívít un curs de Autocontrol,
roaga-1 sa se aíature grupuíuí vostru.
º Daca eí (ea) contínua antrenamenteíe, va poate oferí un a|utor
de neînchípuít. Daca a întrerupt, reíuând cursuí íânga voí sau cu
a|utoruí acestuí materíaí, îşí poate reîmprospata foarte repede
cunoştínţeíe.
º Când tu eştí aceía care fací díagnoza, íasa-ţí deoparte toate
dubíííe şí arunca-te cu capul înainte în ceea ce fací!
º Lasa-te condus de símţurí, de presentímente, de íntuíţíe şí,
înaínte de toate: ,u încerca să dai eAplicaţii la ce găseşti!
Nícíodata sa nu spuí: imposibil! În ma|orítatea cazurííor, príma
ímpresíe, príma íntuíţíe este cea corecta. Nu te oprí, vorbeşte fara
întrerupere ! Baíeíaza corpuí fara opríre şí spune ce gândeştí.
º Daca tu eştí îndrumatoruí, nu ínfíuenţa executantuí!
86
Desígur ca aí dorí ca sa reuşeasca cât maí bíne, dar nu îí maí afuta
daca îí spuí: 0a ve5i în spatele lui. /igur nu este nimic acolo E Nu îí
spune executantuíuí ca greşeşte!
În etapeíe íncípíente, erorííe îşí au orígínea în faptuí ca medíumuí
(executantuíuí) se potícneşte de aíte cazurí în íoc sa íe examíneze
prín practíca. Amínteşte-ţí de ímagínííe parazíte de pe ecranuí
mentaí, dín prímeíe şedínţe de vízuaíízare ! O expresíe punítíva dín
partea îndrumatoruíuí poate provoca trecerea experímentuíuí într-
un punct mort. Eventuaí spune doar atâta: /e poate !dar eu nu ştiu
nimic despre asta%.
º Aí rabdare! Daca treaba astaíe-a reuşít aítor míííoane de
oamení, îţí va reuşí şí ţíe!
º Poate veí avansa ceva maí încet, maí aíes daca te-aí aíípít unuí
grup necunoscut dínaínte. Dar de ce te-aí grabí ?
º Dupa ce toţí rezoíva bíne cazurííe de díagnostífícare, ţíneţí
íegatura în contínuare, întâíníţí-va períodíc şí rezoívaţí cazurííe în
síne.
º Va merge dín ce în ce maí bíne pâna când veí símţí ca poţí face
asta şí síngur. Cu cât devíí maí sensíbíí, cu atât maí fíne vor fí
semnaíeíe pe care íe veí recepţíona, chíar şí pe ceíe dín víaţa
cotídíana (nu doar pe ceíe provenínd de ía oamení sau organe în
stare de suferínţa).
º Nícíodata nu foíosíţí persoaneíe prezente pentru a fí cazurí de
íuat în studíu!
º Este o díferenţa esenţíaía dín punct de vedere |urídíc între
aceasta şí examínarea de ía dístanţa a cuíva. Dia)nosti!icare şí
atuncí ar fí treaba excíusíva a cadreíor medícaíe. În ceí de-aí doííea
caz este vorba de percepţie psiAică şí nu contravíne nící uneí
íegí!
87
º Daca sesízezí ceva rau, nu te grabí sa aducí asta ía cunoştínţa
boínavuíuí! Numaí medícuí poate face asta.
º Treaba ta este sa îţí dezvoíţí capacítaţííe psíhíce în aşa masura
încât sa-í poţí a|uta pe aceasta caíe psíhíca (care în aceíaşí tímp
este şí íegaía!). Daca maíadía o sesízezí pe caíe psíhíca, a|uta-í pe
boínav sa scape de ea tot pe aceasta caíe!
Partea a II!a
Pai în Autocontrolul pentru avansaţi
Ce am vă5ut şi am au5it, vă vestim şi vouă, ca şi voi să aveţi
împărtăşire ca noi, iar împărtăşirea noastră este cu 2atăl şi cu Miul
/ău, lisus >ristos. 6i acestea noi vi le scriem, ca bucuria voastră să
&ie deplină.
!loan, 0, Q-R%
1(. @ecapitulare
1(.1 @epetitio mater studiorum est
Chíar şí pentru a foíosí în mod síncron ceíe doua mâní aí nevoíe de
exercíţíí, deşí Ie foíoseştí înca dín prímuí tau an de víaţa! Cu atât
maí muít aí nevoíe de exercíţíí pentru a obíşnuí ceíe doua emísfere
sa íucreze síncron ía comanda ta: emísfera obíectíva - stânga, cu
cea subíectíva (de obíceí şomera) -dreapta.
Poate aí observat muncítorí íucrând ía banda ruíanta. Mâínííe íe
merg precís ía montarea exacta a píeseíor; ţínând scuíe în mâíní
efectueaza faze aíe muncíí cu precízíe. Toate astea íe-au putut
învaţa doar prín practíca şí exersare.
88
Capacítatea subíectíva trebuíe şí ea învaţata şí foíosíta. Aceasta
recíama practíca şí sístem de íucru. Aşa cum muncítoruí de ía
banda a învaţat de ía şefíí saí şí de ía muncítoríí maí vârstnící sa-şí
practíce mesería, tot aşa veí asímíía metodologia de învaţare a
dezvoítaríí capacítaţííor subíectíve. Tí-am maí spus, aceste
capacítaţí íe au toţí în stare íatenta, conservata; trebuíe sa înveţí
sa íe actívezí şí sa practící ceíe învaţate în masura în care ţí se
permíte, dar fara a face astfeí rau aítora. Tocmaí în acest sens, aí
repetaríí, aní ínserat în acest paragraf o recapítuíare a ceíe
studíate pâna aící, dar şí cu aíteíe dín víítor:
a) Numarând rar de ía 5 (sau 10) ía í actívezí Al&a. Spuí mantreíe
de protecţíe şí a|utor.
b) Vízuaíízezí cazurííe prímíte, a|uţí energetíc cazurííe în íucru.
c) Soíícíţí a|utor /&etnicilor în cazurííe şí probíemeíe maí dífícííe.
d) Intrí în comunícare cu aíţíí. Te plimbi înaínte şí înapoí în Tímp
vízuaíízând evenímente, spaţíí etc.
e) Spuí o scurta rugacíune de muíţumíre şí, dupa mantra de
reveníre, numarând de ía í ía 5, revíí în 'eta pentru programare.
f) La trezírea de ía ora optíma, te vízuaíízezí în funcţíe de
necesítaţí.
g) Intrí în Al&a, îţí daí sugestíí pozítíve.
h) Foíoseştí ímagíní mentaíe pentru dezvoítarea memoríeí.
í) Te programezí pentru tehníca ceíor treí degete.
|) Te programezí pentru tehníca privitului în gol.
k) Foíoseştí înregístrarí magnetíce în Al&a pentru programare şí
întarírea programaríí exístente.
1) Foíoseştí experíenţa /&etnicilor chemaţí.
m) Programezí repetarea condíţíííor optíme de munca dín trecut.
n) Foíoseştí comunícarea subíectíva cu aíţíí, cu Sfetnící etc.
o) Foíoseştí seíectarea rezoívaríí optíme.
89
p) Foíoseştí dezactívarea stresuíuí în câteva mínute.
r) Foíoseştí un caíendar mentaí pentru programarea în tímp a unor
evenímente.
s) La nevoíe combíní orícare díntre puncteíe de maí sus şí nu
numaí..
1A.- Cine eşti tuB
Dín nou pentru díversítate îţí propun o míca pauza, íar pentru a
foíosí în mod corespunzator tímpuí pe care îí aí ía díspozíţíe îţí pun
întrebarea: ,Cíne eştí tu?"
Dín ceíe învaţate pâna acum probabíí ca aí o forma sau aíta de
raspuns ía aceasía eterna întrebare a fííosofííor. Haí sa încercam o
sínteza. Când eştí capabíí sa-ţí proíectezí ínteíígenţa ía o dístanţa
arbítrara, nu este aítceva decât o faţa a Infínítuíuí, Míşcându-íe
dupa dorínţa înaínte şí înapoí în Tímp, aí una dín formeíe
Imortaíítaţíí. Când íeí cunoştínţa despre ceva de care în mod
normal nu aí de unde sa ştíí, te apropíí de Cunoaşterea Absoíuta.
Când eşíí capabíí sa rezoíví practíc oríce probíema, sa aducí în
ordíne normaía íucrurííe ímposíbííe, eştí omnípotent. Atuncí nu este
normaí ca de|a în aceasta faza sa te întrebí: „/unt oare in&init,
nemuritor, am cunoaşterea absolută, sunt omnipotentE în &ond,
cine sunt euE Raspunsuí este o ííníşte absoíuta...
Orícíne aí fí, eştí în íegatura aproape permanenta cu 0nteligenţa
/uperioară. Toate carţííe sfínte spun, fíecare în moduí sau, ca 2atăl
şi cu tine sunteţi !sau ar 2rebui sa &iţi% o singură persoană.
D Buddhísmuí spune: =ită-te la tine, eşti înţelepciunea lui 'udd$a.
90
D Hínduísmuí spune: Atman !cunoaşterea individuală% şi 'ra$man
!cunoaşterea universală% sunt una.
D Creştínatatea spune: 9umea cerului este în sine.
D Mahomed spune: Cine se cunoaşte pe sine, îşi cunoaşte
stăp7nul.
D în Upaníşade cítím: înţeleg7ndu-ne pe noi înşine,
cunoaştem universul.
Poate ceí maí ímportant íucru este sa te símţí onorat ca te-aí
cunoscut pe tíne însuţí: îţí stímezí propríuí corp, famííía, pe ceí
aproape de tíne, íocuí de munca, ţara, íumea.
Aş dorí sa stímezí acea 0nteligenţă /uperioară care te a|uta.
Punându-mí aceeaşí întrebare am avut urmatoruí raspuns:,Voí
sunteţí príeteníí Meí, daca faceţí ceea ce va poruncesc. De acum
nu va maí zíc síugí, ca síuga nu ştíe ce face stapânuí sau, cí v-am
numít pe voí príetení, pentru ca toate câte am auzít de ía Tataí
Meu ví íe-am facut cunoscute". (Ioan, XV, 14- 15).
Lumea este píína de íucrurí netermínate. Trebuíe sa ne straduím sa
íe termínam, sa aparam medíuí încon|urator (íncíusív faţa de
poíuarea mentaía şí spírítuaía), sa controíam armeíe nucíeare, sa
íuptam împotríva foameteí, sa prote|am fauna pe caíe de dísparíţíe;
íar íísta o poţí contínua ía nesfârşít. Reamínteşte-ţí ceíe spuse de
proorocuí Isaía: ,învaţaţí sa faceţí bíneíe... (Isaía, 1,14) sau ceíe
spuse de Sfântuí Apostoí Ioan: ,Iubítuíe, nu urma rauí, cí bíneíe. Ceí
ce face bíne dín Dumnezeu este; ceí ce face rau n-a vazut pe
Dumnezeu", (III Ioan, I, 11).
1(.( A&ecedarul muncii în Al"a
Dupa cum observí, de ía un capítoí ía aítuí îţí prezínt íucrurí tot maí
surprínzatoare (în Al&a%, şí având în vedere ca înca înveţí, dín când
91
în când îţí maí ínserez câte o reveníre ía íemeíe eíementare ca o
recapítuíare; o pauza de respiro.
Ceíuíeíe cerebraíe sunt capabííe sa se acordeze cu aíte ceíuíe
cerebraíe sau chíar cu matería anorganíca. Este muít maí uşor sa
íucrezí pe níveí uman decât pe níveí anímaí orí vegetaí. Acoío însa
unde míza este supravíeţuírea, neuroníí sunt capabííí sa învínga
oríce greutate, eí fíínd programaţí cu predííecţíe pentru
supravíeţuíre.Sa-ţí dau un exempíu:
Un specíaííst defectoíog de ía o fabríca de motoare de avíoane (sa
zícem) care trebuíe sa fíe un ,bun" în mesería sa ca sa poata
rezísta pe post, daca este conştíentízat puterníc în Al&a poate
detecta defecteíe exístente privind în gol spre motoruí care tocmaí
se apropíe pe banda, fapt confírmat apoí de ínstrumenteíe
eíectroníce. Va víne sa credeţí? încercaţí şí veţí vedea!
2e$nica privitului în gol o poţí foíosí orícând în tímpuí zííeí. Daca
însa íucrezí cu obíecte neînsufíeţíte, este maí bíne- pentru început,
ceí puţín- sa fací ínvestígaţía noaptea. Iata ce aí de facut daca te-aí
trezít ía ora optíma:
a) Vízuaíízeaza care este probíema: motoruí nu
funcţíoneaza, nu aí semnaí de raspuns de díncoío de ocean eíc.,
decí care este sítuaţía nevie care trebuíe corectata.
b) Muta ímagínea puţín spre stânga. Vízuaíízeaza corecţía într-o
faza íncípíenta.
c) împínge ímagínea şí maí spre stânga. Sítuaţía acum este
normaía! Toate sunt în reguía.
Rezuítateíe, probabíí, te vor surprínde. Nu este o treaba íogíca. Nu
este ,ştíínţífíca". Nu se poate expííca prín metodeíe cíasíce.
Cum poţí expííca daca:
92
º Un motor grípat croníc începe sa-şí dea drumuí, íar apoí
símptomuí díspare compíet?
: Dín íocuí ceí maí ímposíbíí posíbíí apare cíneva cu píesa de
schímb íípsa?
º Corespondenţa pierdută apare totuşí a doua zí
dímíneaţa?
º Un straín apare exact cu obíectuí de care aí nevoíe?
º în urma uneí ídeí ce ţí-a fuígerat prín mínte, schímbí tactíca şí
aí succes într-o probíema nerezoívata?
Sa începem íaraşí cu... o simplă coincidenţăE
Dupa parerea mea, defíníţía accidentalului este: acea acţiune în
care m7na ajutătoare a 0nteligenţei /uperioare intervine, dar uita
să semne5e că (l a &ost acela care te-a ajutat.
%*$ ner/ii creatoare
%*$ l *ursa7 creativităţii
Cu cât efectuam maí muíte cercetarí prívínd funcţíonarea ceíor
doua emísfere cerebraíe, cu atât maí muít începem sa înţeíegem
proceseíe de creaţíe.
Creaţía, íuata în sensuí clasic, este o actívítate prímordíaía a
emísfereí stângí. Aşa numítuí brainstorming este o actívítate de
asemenea a emísfereí stângí. Líteratura de specíaíítate bazata pe
asemanarí, díferenţe, anaííze, concíuzíí, íasa în afara atenţíeí
strafuígerarí ínstínctíve aíe presentímentuíuí, factoruí: ,Aha!"şí
,Evríca!".
93
Deoarece se pare ca prín emísfera dreapta ne cupíam ía
0nteligenţa /uperioară, ía 'anca =niversală de 3ate D nmneşte-
o cum vreí - şí deoarece în Al&a ambeíe emísfere íucreaza ía feí, se
pare ca în Al&a se reaíízeaza íegatura díntre noí şí aceasta
inteligenţă supremă.
Çí în urma cercetarííor de fízíca s-a a|uns ía concíuzíí
asemanatoare. Optíca apuseana de pâna acum prívea Uníversuí ca
pe íumea gaíaxíííor, sístemeíor soíare, píaneteíor, organísmeíor şí
íucrurííor separate. Acum fízícíeníí încep sa descopere íumea
subatomíca. Ea este íumea energíeí, a reíaţíííor recíproce, a
ínterdependenţeí.
F. Capra, fízícían ía Uníversítatea Berkeíey dín Caíífornía, autoruí
carţíí 2$e 2ao o& p$@sics !2ao&i5ica, Edítura Tehníca, 1995) afírma:
„=nitatea de ba5a a =niversului nu este doar caracteristica
principală a eAistenţei mistice, ci şi cea mai importantă
descoperire a &i5icii moderne.
Daca şí fízíca moderna a descoperít ca nu suntem tocmaí atât de
ízoíaţí cum credeam, atuncí va descoperí cât de curând şí sursa
ídeííor creatíve. Aceasta sursa províne în mod íegíc şí íogíc, dín
unitatea de ba5ă.
Aceasta unítate o consíder şí o numesc inteligenţă superioară1 şí
întrucât noţíunea înca maí aparţíne concepteíor reíígíoase, maí
bíne sa o scríem cu ma|uscuíe: 0nteligenţa /uperioară. Decí, când
vorbesc de 0nteligenţa /uperioară, trebuíe sa ţíí cont ca nu este
vorba de ceva dín afara noastra, cí maí degraba de acea unítate
dín care facem şí noí parte (vezí imaginea $olistică a 3ivinităţii%,
dín care putem scoate ínformaţíííe necesare şí ía care ne putem
cupía în mod conştíent în Al&a, când ambeíe emísfere cerebraíe
íucreaza în mod síncron.
Puterea dorinţei( credinţei şi aşteptării
94
Dorinţa( credinţa şí ateptarea sunt cuvínte care refíecta
sentímente. Sentímenteíe sunt subíectíve; nu pot fí fotografíate
sau masurate. De aceea nící nu sunt reaíe. Oare?
Dorínţa a nascut toate creaţíííe umane de pe acest pamânt.
Credínţa şí aşteptarea au dat forţa dorínţeí, de parca ar reprezenta
energíí reaíe; şí aşa pare a fí în reaíítate! Nenumaraţí cercetatorí se
ocupa cu studíerea acestor sentímente, cauta sa íe cuantífíce, sa íe
masoare ímpactuí în reaíízarííe cotídíene. Sa nu amíntesc decât
întâínírííe bíanuaíe aíe /ocietăţii de cercetări psi$otronice
!Association &or .s@c$otronic Oesearc$% dín SUA sau cercetarííe
efectuate ía 0nstitutul pentru ştiinţe noetice S0nstitute &or ,oetic
/ciences%, fondat de cosmonautuí E. Mítcheíí sau 0nstitutul /Ol (de
data asta este acronímuí de ía /tan&ord Oesearc$ 0nstitute% cu
sedíuí îh Paío Aíto - Caíífornía sau Instítutuí dín Freíburg (Germanía)
etc. în toate aceste ínstítute şí nu numaí în eíe se fac cercetarí prín
care se încearca cuantífícarea prín metode fízíce a energíeí
mentaíe.
Orícum aí numí aceasta energíe - şí are o muíţíme de denumírí - ea
ramâne tot aceeaşí. Este o energíe creatoare.
E+presii ca5 ,u doresc asta. 5u cred etc$( o ţin decuplată$
Expresía doresc o cupíeaza, aştept o întareşte, o ampíífíca, íar cred
îí da puterea necesara.
Prín Autocontrol nu fací decât sa íe dat puterí maríte, dar ţínute
sub controí.
1..( "ecte "ăsura1ile ale ima/inilor mentale
Îţí propun un exercíţíu símpíu: întínde mâínííe în íata, orízontaí,
închíde ochíí, în mâna dreapta ţíí o sacoşa de cumparaturí cu
95
aíímente (nu „coşul 5ilnic%. Símte-í greutatea! De încheíetura
mâníí stângí leagă-ţi un baíon roşu píín cu heííu. Símte cum te
trage în sus! Dupa un mínut deschíde-ţí ochíí şí príveşte-ţí braţeíe.
Pune acum cartea |os şí încearca experímentuí! Când îţí deschízí
ochíí, unuí dín braţe este de obíceí maí |os decât ceíaíaít, de obíceí
dreptuí, deoarece (faţa de stânguí) a reacţíonat ía greutatea
coşuíuí meníaíízat. Câteodata corectam aceasía míşcare fara sa
vrem, drept pentru care braţuí drept a|unge maí sus decât ceí
stâng.
Intra în Al&a şi mentaí pune-ţí mâna dreapta într-un vas cu apa şí
gheaţa, íar stânga într-unuí cu apa caída. Dupa câteva mínute
revíno şí compara temperaturííe ceíor doua mâíní. Dreapta, sub
ínfíuenţa apeí cu gheaţa mentaíízate, va fí maí rece decât stânga.
>entali,area( antrenamentul în Al&a este tot maí des foíosí! de
sportívíí de per!or"anţă$ :ată un e+e"plu5 într-un ííceu s-a
facut un test de apíícare a mentaíízaríí asupra antrenamentuíuí de
baschet prívínd numaruí de coşurí marcate dín íovíturí de
pedeapsa. O cíasa a fost împarţíta în doua grupe: príma s-a
antrenat fízíc ía saía aruncând ía coş, íar cea de-a doua acasa
stând în fotoííu, DAR íntrând în starea Al&a şí vízuaíízând numaí
íovíturí perfecte. Dupa un tímp ceíe doua grupe au fost testate ía
saía. Ambeíe grupe au dat aceíeaşí rezuítate, cu toate ca cea de a
doua nu a pus mâna deíoc pe mínge în aceasta períoada!!!
%*$* *"aturile a9utătorilor de#interesaţi
|í-am prezeníat de|a exempíe unde a fost índícat sa chemí în a|utor
specíaííştí care sa îţí raspunda întrebarííor puse în pían subíectív.
Lísta poate contínua ía nesfârşít. Sute de ajutoare de5interesate
96
aşteapta sa íe contactezí, sa íe cerí sfatuí, sa-ţí devína consuítanţí.
Nu-ţí vor înaínta nící o nota de píata!
Tehnícííe „Autocontrolului pas cu pas te a|uta sa-ţí învíngí
programarea neuronííor taí spre separatísmuí caruía îí suntem
victime în íumea materíaía. /pecialiştii (consíííeríí) reprezínta una
díntre posíbííítaţííe ca prín eí sa putem íntra în íegatura cu
0nteligenţa /uperioară unde sunt stocate toate cunoştínţeíe şí toate
rezoívarííe probíemeíor prezente şí víítoare. Síngura probíema este
ca deseorí uítam aceasta posíbííítate deosebíta. Tragem síngurí în
|ug, ne chínuím síngurí pentru rezoívarea probíemeí, deoarece
uítam de aceştía.
Orícând daca aí nevoíe poţí face sa-ţí apara ímagínea uneí
persoane pe care o stímezí, un specíaííst pe care îí respecţí, un
consíííer de aí caruí sfat aí nevoíe în domeníuí respectív. Pe pían
subíectív aí posíbííítatea sa-í cerí sfatuí în probíema specíaía pe
care o aí.
Aceasta o obţíí punându-í întrebarea mentaí, goííndu-ţí míntea
pentru un moment, íar când revíí asupra probíemeí soseşte şí
raspunsuí.
Poţí avea senzaţía ca parca tu aí ínventat, ca parca tu aí pus în
gura íuí raspunsuí, ca parca acesta ar fí raspunsuí dat de tíne. Este
un sentíment corect. Accepta-1! Totdeauna însa muíţumeşte-í
înaínte de a parasí Al&a.
Poţí reaííza ímagínea unuí coíeg, a unuí savant, a unuí consíííer
superíor, chíar a unuí persona| dín ístoríe.
în cadruí studíííor pentru doctorantura cautam posíbííítatea
reaíízaríí unuí díspozítív care sa proíecteze ímagínea cromatíca în
cuíorí a unuí câmp acoperít cu o anumíta cuítura, aíaturí de
ímagínea unuí cataíog cu etaíoane de cuíorí, pentru a putea obţíne
o comparaţíe a acestora dín urma cu cuíoarea câmpuíuí. Ma
97
chínuíam cu tot feíuí de ogíínzí, prísme, díafragme, în scheme
optíce care maí de care maí compíícate. Aproape uítasem de „ei.
La un moment dat, din senin, mí-au venít în a|utor íansându-mí o
întrebare símpía: ,De ce nu modífící Dubosq-uí?". Coíorímetruí
Dubosq este un comparator foíosít înca de prín aníí 50 în
determínarí coíorímetríce; azí, aproape uítat, îí aveam sub masa, în
cutía íuí, ţínut pentru un eventuaí muzeu aí aparateíor de
íaborator. Schema optíca a aparatuíuí modífícat am trasat-o în ceí
muít o |umatate de ora, íar ateííeruí a íucrat ía modífícarea
aparatuíuí înca o |umatate de ora! Çí aşa am reuşít! Muíţumíta íor!
încearca şí tu!
%*$D Nimic nu este imposi&il 2
|í-am maí spus, în Al&a oríce este posíbíí. Va trebuí sa eíímíní dín
gândírea ta termenuí de imposibil. Nu exísta maíadíe în care sa nu
poţí a|uta, dar nu uíta: împreuna cu medícína aíopata şí cu voía
Tataíuí!
Un exempíu dín practíca: este vorba de o femeíe, 26 de aní, cu un
cancer ovarían şí metastaze muítípíe generaíízate în tot
organísmuí, metastaze care í-au atíns şí coíoana. Ce aí spune în
'eta E Maí muít ca sígur: imposibil de ajutat. Totuşí, dupa cea 40
de energízarí (nu zííníc, cí ía un anumít íntervaí de tímp) când
medícíí au deschís-o, au gasít doar ceíe doua tumorí bíne
deíímítate! Metastazeíe dísparusera!
Un aít caz; barbat, 50 de aní, cancer de íntestín gros, propus
pentru operaţíe de anus contra naturíí. Iaraşí aí tínde sa zící aceíaşí
imposibil de re5olvai. Çí totuşí, dupa o seríe de energízarí starea s-
a ameííorat muít, íar dupa o a doua seríe medícíí í-au facut doua
bíopsíí, neveníndu-íe sa-şí creada ochííor: &ără celule canceroase!
98
Tangenţíaí îţí maí menţíonez ca persoana respectíva íua în tímp
cítostatíce, dar abía de ía începerea energízarííor íe suporta
perfect! Sa-ţí maí povestesc? Ar fí foarte muíte. Ma opresc totuşí
aící, fíínd convíns ca este sufícíent sa schímbí defínítív în concepţía
ta imposibil în posibil, cu voia 2atălui Ceresc.
%*$9 )eselia terapeutică
Nu este greu sa se observe íegatura díntre o atítudíne negatíva, un
sentíment negatív şí efecteíe negatíve aíe saíe asupra corpuíuí.
Daca accepţí ca un păcat atrage dupa síne o pedeapsă, atuncí
sentímentuí negatív reprezínta pacatuí, íar boaía - pedeapsa. De
aící poţí trage o concíuzíe ímportanta prívínd fíecare típ de gândurí
şí ce feí de efecte pot provoca în corp. Treptat, pe masura ce devíí
tot maí rutínat în Al&a poţí constata şí dírect, atât în cazuí tau, cât şí
aí aítora, care gândurí provoaca efecte pozítíve în organísm.
Ascuítarea uneí muzící píacute (Vívaídí, Beeíhoven, Líszt, Schubert,
Chopín etc) poate fí de asemenea drumuí spre sanatate (drum
cunoscut de aítfeí prín termenuí de meloterapie - vezí S| tabeíuí).
La feí sí bucuría, respectív râsuí. Exísta şí terapía prín umor,
foíosíta chíar în cazuí unor maíadíí greíe. Numaí un caz sa-ţí dau,
dar concíudent: N. Cousíns dín SUA a parasít spítaíuí deoarece
medícuí nu îí dadea nící o şansa de víndecare. Era redactoruí şef aí
revísteí /aturda@ Oevie-. S-a tratat compíet cítínd carţí comíce,
audíínd înregístrarí de spectacoíe comíce, dígerând tot feíuí de
asemenea materíaíe înír-o camera de hoteí. Puţín aítfeí
ínterpretata, o íege a íuí Murphy îşí gaseşte şí aící adevaruí: ,Râzí,
píângí şí rezuítatuí este aceíaşí? Maí bíne râzí!"
1..C De#voltarea personalităţii prin Autocontrol
99
O tehníca de o asemenea putere ca Autocontrolul nu ne permíte sa
píerdem dín vedere schímbarííe sufíeteştí pe care íe aduce dupa
síne. Testându-se doua grupe de copíí díntre care una ímpíícata
într-o tehníca apropíata de cea pe care o studíezí !*ind-Control%, s-
au constatat urmatoareíe:
º Practíc toţí ceí care au studíat *ind-Control-ul au avut
dímínuata íabííítatea, întaríndu-íí-se puterea ego-uíuí.
º Toţí practícanţíí au devenít maí caímí, maí ííníştíţí.
Iata, în ceíe ce urmeaza, o íísta sumara a caíítaţííor ce se poí
modífíca prín Autocontrol.
Cíteşte íísta dín stânga. Te-aí bucura sa fíí aşa? Nu cred. Acum
cíteşte-o pe cea dín dreapta. Asta aduce maí muít cu ceea ce dorí
sa devíí.
Calităţi diminuate
(motivitate
,ervo5itate
Autoacu5are
Ouşine !timiditate%
/ensibilitatea 0a atenţionare
Crispare
Agitaţie
Oeţinere
înc$idere în sine
Oivalitate
.esimism
3uşmănie
(goism
100
Calităţi accentuate
*aturitate
Calm
/iguranţă de sine
3esc$idere
îndră5neală în societate
OelaAare
Calm
Amabilitate
/ociabilitate
întrajutorare
'ună dispo5iţie
Compasiune
+enero5itate
Prín exercíţíí cotídíene tímp de 35-50 de zííe, şí tu veí începe sa
tínzí tot maí muít spre coíoana dín dreapta. Cu cât îţí foíoseştí maí
des zona Al&a, cu atât maí muít acestea devín característící
cotídíene.
1+. 0e6nici avansate în Autocontrol
1+.1 Pro/ramări de noapte
1+.1.1 @e#olvarea unor pro1le"e cotidiene
Sígur te veí întâíní cu probíeme generaíe, cotídíene. Acum aí
posíbííítatea sa te autoprograme5i pentru rezoívarea tor.Pentru ca
te întâíneştí pentru príma data cu termenuí programare, sa ţí-í
detaííez; programarea este acţíunea psíhíca pe care o índucí unuí
101
subíect (chíar de ía dístanţa), ce urmeaza sa se decíanşeze ía un
anumít moment prestabííít, în cazuí de faţa este vorba de acţíunea
în care înaínte de a adormí íntrí în Al&a şí comanzí subconştíentuíuí
sa te trezeasca noaptea ía ora cea maí potrívíta pentru
programarea íuí prívínd rezoívarea şí în víííor a aceíeíaşí probíeme,
dupa care adormí ramânând în Al&a, unde subconştíentuí íucreaza
maí actív. Trezírea te va readuce în 'eta. Noaptea când te trezeştí,
íntra dín nou în Al&a şí reía mentaí probíema care te framânta şí
cauta-í rezoívarea. Pentru o rezoívare cu succes este ímportanta
funcţíonarea creíeruíuí într-o dímensíune corespunzatoare: pentru
uneíe probíeme este maí propíce actívítatea emísfereí stângí,
pentru aíteíe actívítatea emísfereí dreapte sau coníucrarea
amândurora.
Ca sa obţíí asía îţí programezí ca ía unírea ceíor treí degete de ía
orícare mâna, creíeruí sa înceapa sa funcţíoneze optím pentru
rezoívarea probíemeí aparute. Spune mentaí: 3acă pe viitor mă
mai înt7lnesc cu o asemenea problemă, doar at7t am de &ăcut; să
unesc cele trei degete de. la oricare din m7ini, în acest mod îmi voi
cupla capacităţile interioare. Voi deveni deosebit de sensibil pentru
înţelegerea in&ormaţiei şi o voi putea utili5a imediat pentru
re5olvarea problemei apărute, în contínuare,
adormí dírect dín Al&a.
Decí, pe puncte, asta trebuíe sa fací:
º A) Pentru programarea símpía momentana.
º înaínte de a adormí íntra în Al&a şí comanda-ţí ca sa te trezeştí
ía ora optíma pentru programarea rezoívaríí probíemeíor cotídíene.
º Adormí dírect dín Al&a.
D Când îe trezeştí ía ora programata întra dín nou în Al&a şí reía
probíema spre rezoívare.
º B) Pentru programarea optíma (cu ceíe treí degete) pe víítor.
102
º Uneşte-ţí ceíe treí degete de ía orícare dín mâíní.
º Spune în tíne textuí de maí sus sau unuí símííar adaptat
probíemeí.
º Readormí dírect dín Al&a.
: C) Cupíarea ínstantanee, de|a programata a capacítaţííor
ínteríoare (cerebraíe).
º Când îţí maí apare o probíema de típuí amíntít, atuncí, pentru
gasírea rezoívaríí optíme, doar uneşte-ţí ceíe treí degete!
%D$%$- Re,olvarea unor pro1le"e speciale
Pentru rezoívarea unor probíeme specíaíe, de o deosebíta
ímportanţa, probíeme ce pot aparea maí rar, procedeaza símííar cu
ceíe descríse ía paragrafuí anteríor. Decí, înaínte de a adormí seara
íntra în Al&a şí programeaza-te sa te trezeştí ía ora cea maí
potrívíta dín noapte pentru rezoívarea aceíeí probíemeí specíaíe. La
trezíre, íntra dín nou în Al&a şí, foíosínd tehníca ceíor treí degete,
programeaza-te. De asemenea, programeaza-te sa fací
urmatoareíe:
În tímpuí zííeí îţí sacrífící câteva mínute în bírou sau într-un aít íoc
ííníştít pentru a íntra în Al&a şí a te programa ca pentru rezoívarea
probíemeí sa gaseştí pe caíea comunícaríí subíectíve, soíuţíonarea
recíproc-optíma. Asupra comunícaríí subíectíve vom maí revení în
paragrafeíe urmatoare.
în contínuare, adormí dírect dín Al&a.
A doua zí sau ía sosírea zííeí crítíce, retrage-te într-un íoc ííníştít,
íntra în Al&a dupa modeíuí cunoscut {numarând de ía 5 sau de ía
10 ía 1). Anaíízeaza probíema pe care o aí. Ce provoaca
compíícaţía? Pe cíne maí poate a|uta? Cheama-í pe ceí ímpíícaţí în
103
probíema şí ,díscuta" probíema cu eí pe níveí subíectív. Anaíízeaza
probíema şí dín punctuí de vedere aí ceíuííaít!
Acum reía în tíne ca atuncí când va sosí momentuí (de exempíu aí
convorbíríí), unírea ceíor treí degete va aduce dupa síne faptuí ca
toate capacítaţííe taíe vor coníucra pentru obţínerea soíuţíeí optíme
pe care o veí expríma în cuvínte corespunzatoare Ia momentuí
potrívít.
Revíno în 'eta şí contínua-ţí munca. La sosírea momentuíuí
díscuţíeí (de exempíu), reuneşte-ţí ceíe treí degete. Fíí sígur ca
ínformaţíííe necesare vor a|unge ía tíne ía momentuí oportun, íar
probíema se va rezoíva într-un mod avanta|os pentru toţí.
%D$%$. Re,olvarea pro1le"elor unice printr-o respiraţie cu
inspiraţia ad,ncă
Daca înaíntea díscutaríí probíemeí nu aí tímp sa íntrí în Al&a sau nící
un eveníment concret nu se íeaga de probíema, comunícaţía
subíectíva poate fí negíí|ata, íar în íocuí eí foíoseşte o aíta tehníca
de actívare a mecanísmuíuí. De data asta, dupa modeíuí cunoscut
dínaínte (seara, în Al&a%, programeaza-te sa obţíí rezoívarea facând
o ínspíraţíe adânca, reţínând í -2 secunde aeruí în píamâní şí
uníndu-ţí ceíe treí degete.
Prín asta îţí cupíezí capacítaţííe de símţ, subíectíve şí obíectíve,
care te vor a|uta în íuarea decízíeí corecte, adíca ía pronunţarea
hotarâríí corecte, ía momentuí potrívít şí în avanta|uí tuturor.
%D$%$* Cel mai important lucru în re#olvarea pro1le"elor
În decursuí víeţíí muíţí oamení se straduíesc sa îşí dezvoíte
cunoştínţeíe, sa acumuíeze experíenţa. Dín pacate aíţíí procedeaza
de aşa maníera de parca víaţa ar fí o pauza de cafea
104
de cea 70 de aní. Pentru rezoívarea probíemeíor ce ţí íe pune víaţa
în faţa aí nevoíe de tot maí muíte cunoştínţe, de ínformaţíe. Cu cât
eştí maí documentat, cu atât maí uşor poţí rezoíva aceste
probíeme.
Cea maí ímportanta învaţatura pe care trebuíe sa ţí-o însuşeştí
este aceea a capacítaţíí cu care poţí sa obţíí ínstantaneu
cunoaşterea, ínformaţía, rezoíuţía, pe care apoí sa o foíoseştí ía
rezoívarea reaía a probíemeí.
Prín apíícarea Autocontrolul pas cu pas se dezvoíta actívííatea
ambeíor emísfere cerebraíe, devenínd astfeí capabííí sa putem
reíua orícând o ínformaţíe stocata, respectív o ínformaţíe necesara,
pe care însa nu am învaţat sa o putem culege şí &olosi în scopuí
rezoívaríí probíemeí pe care o avem.
1+.1.+ Activarea /eneratorului de idei
Lucrezí undeva unde încontínuu este nevoíe de ídeí creatíve, cum
este cazuí cercetaríí sau a concurenţeí între fírme unde mereu
trebuíe sa íupţí pentru menţínerea prímuíuí íoc.
Seara înaínte de a adormí íntra în Al&a şí programeaza-íe sa íe
trezeştí ía ora optíma pentru programarea generatoruíuí de ídeí.
Adormí dírect, fara a maí revení în 'eta. Cerínţa de maí sus poţí sa
o compíetezí cu oríce ídee íegata de tema care te framânta.
Noaptea când te-aí trezít íntra cât maí profund în Al&a, aíege-ţí o
personaíítate dín domeníu şí roag-o sa ţí se aíature ca sfetníc.
Cum? Astfeí: Spune-í ce te framânta, ce píanífící sa obţíí. Díscuta
cu eí ídeííe pe care íe aí. Nu-î vorbí fara opríre! Lasa-í şí íuí tímp sa-
ţí raspunda. Asta o poţí obţíne punând deoparte (într-un aít senar
GHT
105
aí creíeruíuí) ídeea care te framânta, dupa care revíí dín nou ía ea:
Ce să &ac pentru a avansa în temăE ,Ce-ţí trece acum prín mínte",
este raspunsuí specíaíístuíuí.
Daca apar maí muíte ídeí, seíecteaza-íe. Numeroteaza-íe şí
compara-íe doua câte doua. Compara pe príma cu a doua şí
întreaba-ţí sfetnícuí care este maí buna. Apoí decupíeaza-te câteva
secunde, íar când revíí ía tema raspunsuí optím va fí ceí prímít.
Daca aí şí o a treía varíanta, compar-o cu cea íeşíta dín seíecţía
anteríoara; ş.a.m.d. pâna când epuízezí íoate varíanteíe.
În fond, expíícaţía este deosebít de símpía. Pe pían subíectív îţí
cupíezí câmpuí ínformaţíonaí cu ceí aí specíaíístuíuí aíes, íar ceea
ce recepţíonezí este sfatuí. Foíoseşte metoda pentru programarea
ta sístematíca.
O data ía doua-treí zííe íntra seara în Al&a şí programeaza-te sa te
trezeştí ía ora optimă comunicării cit /&etnicul aíes. Când te-aí
trezít, reíntra în Al&a, muíţumeşte-í pentru a|utoruí dat, dupa care
(daca e cazuí), cere-í dín nou sfatuí.
%D$%$9 Pro)ra"are în ca# de pericol
Se poate întâmpía sa a|ungí într-o sítuaţíe neprevazuta de perícoí.
Tot Autocontrolul te poate scoate ía ííman. Pentru asta trebuíe sa
te programezí dín tímp sau prín metoda ceíor treí degete sau prín
privitul în gol.
Seara, înaínte de a adormí, programeaza-te prín metoda cunoscuta
sa te trezeştí ía ora optíma pentru preprogramare. La ora
respectíva, íntra în Al&a şí uneşte-ţí ceíe treí degete.
Acumspune-ţí: în viitor, ori de c7te ori voi &i într-o situaţie de
pericol, va &i su&icient să privesc în gol (sau să-mi împreune5 cele
trei degete aíe orícareí mâíní - în funcţíe de care tehníca doreştí sa
106
o apíící), ca să ajung instantaneu în Al&a. Ast&el îmi voi putea &olosi
mai bine capacităţile pentru ca, din orice situaţie de pericol, să pot
ieşi în starea cea mai bună de sănătate. Dupa asta adormí dírect
fara a maí íeşí dín Al&a.
1+.- Pro/ramări de #i
1+.-. l Pro/ramării cu oc6ii desc6işi
Dupa ce programarea de noapte merge corespunzator poţí trece ía
etapa unnatoare, aceea a programaríí cu ochíí deschíşí prín
metoda privitului în gol.
Seara, înaínte de a adormí, íntra în Al&a şí programeaza-te ca sa te
trezeştí ía cea maí potrívíta ora dín noapte pentru a te programa în
rezoívarea probíemeí pe care o aí în faţa. De exempíu, aí un coíeg
într-o groapă energetica sau care nu da randamentuí aşteptat.
Adormí, fara a maí íeşí din Al&a.
Noaptea ía trezíre íntra dín nou în Al&a şí programeaza-te ca de
câte orí apare probíema respectíva să priveşti în gol şí sa-ţí
proíectezí pe ecran treí ímagíní succesíve íegate de tema. în cazuí
exempíuíuí dat, în príma ímagíne coíeguí îşí face munca în mod
negíí|ent, îşí píerde tímpuí cu fumatuí sau cu bautura în tímpuí
servícíuíuí, în cea de-a doua ímagíne pe care o' puí în dreapta
prímeía şí pe care o împíngí puţín spre stânga, proíecteaza o
ímagíne a íuí când, deşí bând dín bautura preferata, í se trezeşte
dorínţa de a se apuca de íucru. In cea de-a treía ímagíne, aparuta
tot dín dreapta şí împíngând-o compíet pe príma díncoío de ecran
prín stânga, nu se maí rídíca probíeme de munca, íar coíeguí
íucreaza muít maí bíne decât ţí-aí fí putut închípuí vreodata.
107
O data efectuata aceasta programare, orí de câte orí apare
probíema în cauza nu maí este nevoíe sa íntrí în Al&a, cí este
sufícíent doar sa priveşti în gol şí ímedíat încep sa se perínde pe
ecranuí mentaí ímagínííe programate.
%D$-$- Prepro)ra"area tonusului de dimineaţă
Iata o tehníca prín care, înaínte de programarea efectíva pe care
de|a aí învaţat-o, te poţí preprograma pentru a învínge ínapetenţa
de dímíneaţa şí anume zâmbínd şí actívând tímusuí conform ceíor
de maí sus. Metoda însa presupune ca aí de|a sufícíenta practíca în
actívarea zoneí Al&a;
a) înaínte de a adormí íntra în Al&a şí programeaza-te ca sa te
trezeştí ía ora optíma preprogramaríí împotríva íípseí de chef de
dímíneaţa. Adormí dírect în Al&a.
b) La ora trezíríí íntra dín nou în Al&a şí afírma: 3acă mă simt
abătut, plictisit, în toane rele, &ără c$e&, indi&erent, am doar at7ta
de &ăcut; să încep să 57mbesc, să-mi unesc cele trei degete de la
m7nă şí să-mi ciocănesc pentru c7teva secunde sternul. 3e la asta
mi se corectea5ă instantaneu tonusul, c$e&ul de viaţă!
c) Readormí dírect în Al&a,
înca de a doua zí poţí sa te a|uţí actívând metoda preprogramaríí
dín noaptea precedenta. Retrage-te într-un íoc maí ízoíat şí maí
ííníştít, zâmbeşte, uneşte-ţí ceíe treí degete şí cíocaneşte-ţí ceí
muít un mínut zona sternuíuí. Imedíat
acumulatorii ţí se vor reîncarca!
108
1+.-.( Învin/erea o1stacolelor ascunse
În ceíe ce urmeaza voí încerca sa îţí dau posíbííítatea de a smuíge
dín radacíní stresuí care îţí da peste cap sanatatea. Dímíneaţa ía
fíneíe exercíţíuíuí cotídían când te-aí reíaxat, înaínte de a te vedea
perfect sanatos, pune-ţí întrebarea: 3e ce am această su&erinţă a
corpuluiE Lasa-ţí gândurííe sa zburde ííbere, îţí va apare ímagínea
cuíva, un membru aí famíííeí, un cunoscut etc.
Practíc toate starííe de stres provín dín reíaţíí ínterumane
íncorecte. Daca poţí afía care este reíaţía tensíonata care „te
b757ie, atuncí poţí sa te cupíezí pe cauza sí respectív pe
rezoívarea eí.
Dupa ce aí gasít cauza da mâna cu persoana respectíva,
îmbraţíşeaz-o! Símte cum ţí se normali5ea5ă íegatura cu ea; prín
amândoí trece acum un sentíment de íertare recíproca şí de Iubíre.
În fond, prín íertare nu fací aítceva decât sa învíngí obstacoíeíe
ascunse dín faţa sanataţíí taíe. Soíuţíoneaza prín ímagíní mentaíe
„&recuşul, íar soíuţíonarea „&recuşului sufíetesc va aduce dupa
síne soíuţíonarea ceíuí fízíc.
Abía acum pronunţa mantra de protecţíe: a5i mă simt mai bine
dec7t ieri din toate punctele de vedere.
Decí, de acum înaínte, dupa actívarea zoneí Al&a prín numarare de
ía 5 ía í şí dupa pronunţarea mantreíor de protecţíe şí de a|utor,
pune-ţí întrebarea: 3e ce am această su&erinţă în corpE Dupa care,
íasa-ţí gândurííe ííbere.
Daca îţí apare o persoana în faţa ochííor mínţíí, proíecteaz-o pe
ecran. Faceţí pace între voí! Îmbraţíşaţí-va! Zâmbíţí-va! Toate
acestea te vor umpíe de mí sentíment píacut. Acum pronunţa
restuí de mantre învaţate începând cu cea amíntíta maí sus. Este
ínteresant ca reíaţía ta cu persoana respectíva va începe sa se
109
normaíízeze şí în reaíítate. Aí provocat o schímbare, aí dízoívat un
obstacoí în drumuí sanataţíí taíe.
1+.-.. Activarea timusului în pro/ramarea pentru
eliminarea /reutăţilor viitoare
Paşíí mící aduc schímbarea (vezí díctonuí chínez antíc: ,Oríce drum
de o míe de íí începe cu un pas"). Dar pentru ca aceştí paşí sa te
duca cu succes spre o schímbare trebuíe sa te programezí în Al&a,
íar schímbarea va íntervení. Asta o mutam programare.
Se poate obţíne aceasta schímbare chíar şí în 'eta, actívând
tímusuí, însa un rezuítat maí bun obţíí daca programezí în Al&a prín
tehníca ceíor treí degete sau o aíta tehníca símííara. O rezoívare de
excepţíe, de exempíu, se poate obţíne în cazuí senzaţíeí de succes
garantat, pentru care toate acestea trebuíe sa ţí íe programezí:
întâí zâmbeşíí, îţí uneştí ceíe treí degete şí cíocaneştí uşor cu eíe
zona tímusuíuí pentru câteva secunde; veí devení maí energíc, maí
píín de eían. Programarea o poţí face în íegatura cu oríce
eveníment posíbíí sa se întâmpíe în víítor, dar şí preventív faţa de
starí nenomínaíízate, care pot sa-ţí provoace stres.
Câteva cuvínte despre tímus. Este o gíanda cunoscuta şí sub
numeíe de glanda copilăriei, care îşí înceteaza actívítatea dupa
trecerea adoíescenţeí (conform medícíníí cíasíce). Se gaseşte în
dosuí sternuíuí, ía cea 4 cm sub capatuí superíor aí acestuía. Prín
cíocanírea sternuíuí provocí víbraţíí în tímus şí ÎI actívezí.
Pâna azí nu prea se cunoaşte cu exactítate roíuí acesteí gíande,
dar se pare ca |oaca un roí coordonator. Se pare ca are un roí şí în
regíarea aítor gíande şí organe. Toate semneíe duc ía întarírea
supozíţíeí ca prín cíocanírea sternuíuí stímuíarea tímusuíuí duce ía
110
normaíízearea funcţíeí unor organe, íar prín aceasta se
normaíízeaza şí un níveí energetíc maíadív de scazut.
%D$-$D Eos durerile de cap 2
D Aí o durere de cap, te-a apucat o mígrena rebela, în mod normaí
te-aí întínde spre o fíoía de aígocaímín sau aít caímant. Dar de ce?
Aí Al&a ía îndemâna, este muít maí íeftína şí nu are contraíndícaţíí
sau efecte secundare! Iata ce aí de facut:
a) Intra în Al&a prín metoda cunoscuta.
b) Ramâí reíaxat aící 3-5 mínute.
c) Acest tímp poţí sa îí foíoseştí şí pentru rezoívarea unor
probíeme pe care Ie maí aí.
d) Chíar daca eventuaí ţí-a maí ramas o b757ială în cap, revíno în
'eta prín metoda cunscuta şí te veí símţí muít maí bíne decât
înaínte!
Dupa ce-aí acumuíat sufícíenta experíenţa poţí actíva Al&a şí cu
ochíí deschíşí. Ceí care se plimbă numaí ín 'eta ar aprecía aceste
câteva mínute de visare ca o píerdere ínutíía de tímp. Noí însa ştím
prea bíne ca dímpotríva, a actíva Al&a este cea maí creatíva foíosíre
a tímpuíuí ííber de care díspuí!
º Ca sa poţí a|uta ía îníaturarea durerííor de cap aíe aítora.
a) Intra în Al&a şí spune-ţí mantreíe de protecţíe şí a|utor.
b) Roaga-L pe Ceí de sus sa-ţí dea dín Lumína Luí atât cât are
nevoíe ceí în cauza şí deschíde-ţí paíma mâíníí stângí (a Euíuí) -
recepţíe spre Eí.
c) Cu a|utoruí Lumíníí care íese dín paíma mâíníí taíe drepte -
emísíe, împínge durerea (cenuşíe-neagra) afara dín capuí ceíuí în
cauza şí canaíízeaz-o spre pamânt.
d) Muíţumeşte-1 pentru a|utor şí revíno în 'eta.
111
D în cazuí durerííor rebeíe poţí acţíona astfeí:
a) Intra în Al&a şí spuneţí mantreíe de protecţíe şt a|utor.
b) Roaga-L pe Ceí de Sus sa-ţí dea dín Lumína Luí atât cât are
nevoíe ceí în cauza şí deschíde-ţí chakra VII compíet.
c) Cupíeaza-ţí întrerupatoruí dín paíma stânga pe pozíţía emisie,
mâna dreapta fíínd prín defíníţíe pe emísíe, pune-ţí mâínííe
díametraí opus ía baza craníuíuí ceíuí în cauza, cu paímeíe uşor în
sus şí împínge durerea afara, în sus. Repeta míşcarea dín înca
doua unghíurí, astfeí încât în fínaí sa cuprínzí întreaga
círcumferínţa a capuíuí. Aduna durerea (cenuşíe) de deasupra
capuíuí şí dírí|eaz-o spre pamânt.
d) Muíţumeşte-í pentru a|utor şí revíno în 'eta.
1+.( 0e6nici de rela%are
1+.(.1 Două minute pentru învin/erea stresului
Metoda poţí sa o încercí în bírou, în parcare, oríunde ştíí ca nu veí fí
deran|at. Ia-o în seríos! Efectucaz-o de parca víaţa ta ar depínde de
ea (câteodata chíar aşa şí este!) O poţí încerca chíar daca înca nu
aí avansat prea muít în Al&a; Aşeaza-te comod pe scaun,
eííbereaza-te de tot ce ţí-ar putea stân|ení respíraţía, íncíusív de
şíreturííe de ía pantofí. Strânge-ţí pumníí. Maí tare! Reíaxeaza-í.
Reaíízeaza ce símţí în tímpuí acesteí reíaxarí. Strânge-ţí dínţíí.
Pregateşte-te pentru conştíentízarea a ceea ce símţí ía reíaxarea
faícííor. Reíaxeaza-íe! Fa aceíaşí íucru cu gíezneíe. Inspíra acum
adânc şí în tímpuí cât daí drumuí încet ía aer, sub píeoapeíe închíse
príveşte uşor în sus. Símte reíaxarea píeííí capuíuí, a frunţíí,
îndreapta-ţí sprânceneíe! Símte- reíaxarea píeoapeíor, a feţeí, a
maxííareíor. îndreapta-ţí atenţía spre gât, umerí, píept, abdomen!
112
Reíaxeaza-ţí pe rând toate parţííe corpuíuí. Trecí acum pe spate.
Reíaxeaza-1 de sus în |os. Acum pícíoareíe, de ía puípe pâna ía
degete! Exercíţíuí pâna aící nu îţí ía maí muít de un mínut.
Acum, numara rar de ía 25 ía 1. închípuíeşte-te într-un íoc paşníc
ce îţí aduce o amíntíre píacuta: gradína, fotoííuí preferat, paíuí, un
câmp înfíorít, un munte, maíuí uneí ape - orícare íoc ííníştít de c-u-
e-ţí poţí amíntí. Staí câteva momente aící! Acum spune-ţí: „3e
&iecare dată c7nd mă relaAe5 ast&el, ajung pe un nivel tot mai
ad7nc al subconştientului. 2impul este prietenul meu. 9ucrea5ă
pentru mine. Acum număr de la G la T. C7nd voi ajunge la T îmi voi
desc$ide oc$ii, voi &i per&ect trea5, relaAat, mă voi simţi bine şi mai
sigur pe mine. !=nu, doi, trei. C7nd voi ajunge la 5 desc$id oc$ii,
voi &i per&ect trea5, mă voi simţi bine 6i sigur de mine. .atru, cinci
(deschíde-ţí ochíí!) /uni per&ect trea5, mă simt bine şi sunt sigur de
mine, !in lucrurile în m7nă. Agentul stresant nu mai are nici o
putere asupra mea! Întreguí exercíţíu nu dureaza maí muít de
doua mínute. Dar ce efect are! Încearca-í!
%D$.$- Dpt minute care îţi sc6im&ă #iua
Iata un text care poate fí reprodus de pe o caseta sau poate fí cítít
de aítcíneva (cu excepţía parantezeíor):
a) ,Întínde-te comod în pat. Închíde-ţí ochíí, întoarce-ţí prívírea în
sus, sub píeoape. Numara rar de ía 5 ía í íntra în Al&a şí reíaxeaza-
te; ía í eştí perfect reíaxat: 5... 4... 3... 2... 1.
Reíaxarea o adânceştí ímagínând scene caíme: o poíana verde
íumínata de soare, noríşorí aíbí pe ceruí aíbastru. Auzí círípítuí
pasarííor!... (pauza)... Acum ímagíneaza-ţí vaíurí care matura maíuí
apeí cíípocínd! Le auzí sunetuí!... (pauza).. Acum eştí într-un parc
cu fíorí! Vezí fíorííe! Ia una în mâna! Observa cât de catífeíate îí
113
sunt petaíeíe! Símte-í parfumuí! Vezí pícaturííe de roua pe petaíeíe
eí; ca níşte díamante în soare - refíecta curcubeuí în toate cuíorííe
saíe.
Acum vor urma câteva afírmaţíí cu efect benefíc pentru tíne.
Repeta-íe mentaí dupa míne: 3e c7te ori eAerse5 ast&el ajung tor
mai repede şi mai pro&und în subconştient... !pau5a%... .e acest
nivel al conştiinţei ideile po5itive păstrate în &aţa oc$ilor mei
su&leteşti sunt bene&ice... !pau5ă%... 3evin tot mai bun în domeniul
clarvi5iunii... !pau5a%... îmi păstre5 totdeauna calmul şi po5iţia
corectă. Nri de c7te ori îmi unesc trei degete de la oricare din
m7ini, conştiinţa va &uncţiona pe un nivel tot mai pro&und.
b) Poţí a|unge ía un níveí maí profund aí conştíentuíuí numarând de
ía 25 ía í: ,Numara mentaí cu míne! Vízuaíízeaza numereíe şí símte
cum a|ungí pe níveíurí tot maí profunde, cum te reíaxezí tot maí
bíne! Când aí a|uns ía í, eştí compíet reíaxat. Numara rar: 25... 24...
23... 22... 21... 20... 19... 18... 17... 16... 15... 14... 13... 12... 11...
10... 9... 8... 7...6... 5... 4...3...2... 1.
Vízuaíízeaza-ţí în faţa zíua de azí. Vezí cum trec oţeíe, vezí cum
economíseştí tímp, deoarece toate merg íín, armoníc, productív,
închípuíe-ţí cum avansezí de ía o ora ía aíta, împíngând ímagínííe
de ía dreapta spre sânga:
Acum este ora... (da ora reaía), îţí íeí mícuí de|un cu famííía, cu
príeteníí, síngur. Eştí treaz şí píín de víaţa! Radíezí! îí vezí şí pe
ceííaíţí, se bucura de prezenţa ta!
împínge uşor ímagínea spre stânga. Acum este ora... (da un tímp
cu 2-3 ore maí târzíu). Eştí ía íocuí tau de munca. Toate sunt bíne
pregatíte dín tímp, toţí íucreaza efícace. Deţíí în mâna toţí factoríí
de decízíe. Reíaţíííe taíe cu ceííaíţí sunt de înţeíegere şí armoníe.
Acum este ora... (da un tímp cu o ora-doua maí târzíu). Vezí un
ceas în faţa ta care índíca aceasta ora şí împínge ímagínea spre
114
stânga. (Spune cu cuvínteíe taíe ce trebuíe sa fací ía aceasta ora).
Toate se deruíeaza în reguía, economíseştí tímp. (Contínua în
paşí de o ora-doua, míşca ímagínííe spre stânga şí da condíţíííe
ídeaíe).
A trecut zíua de munca. (Vezí un ceas índícând aceasía ora.
împínge ímagínea şí maí spre stânga). Te símţí bíne, energíc! |í-aí
încheíat zíua de munca reaíízându-ţí toate câte tí íe-aí propus
pentru azí.
Radíezí recunoaştere, sprí|ín - spre ceí dín |ur. Pregateşte-te pentru
termínarea medítaţíeí ştíínd ca eştí în faţa uneí zííe creatíve, care
sa îţí îndepííneasca ţeíurííe, eştí un conducator capabíí, care
învínge toate greutaţííe, rezoíva toate probíemeíe şí a|unge ía oríce
ţeí. Aşa sa fíe!
Revíno în 'eta. Numara de ía í ía 5. Când a|ungí ía 5 deschíde-ţí
ochíí şí te veí símţí treaz, odíhnít, reíaxat, perfect sanatos, muít maí
bíne decât înaíntea exercíţíuíuí - í... 2... 3. Când aí a|uns ía 5 eştí
compíet treaz, te símţí bíne şí sanatos, muít maí bíne decât maí
înaínte - 4... 5. Ochíí sunt deschíşí, eştí treaz, te símţí exceíent!"
%D$.$. Ad,ncirea stării Al"a prin rela%are musculară
Unora íe merge maí repede íntrarea în Al&a, aítora maí încet.
Acest ímpedíment însa nu-1 doreşte nímení. Nící nu e nevoíe de eí.
Iţí voí prezenta acum un exercíţíu símpíu care îţí va acceíera
reíaxarea, înca înaínte de numaratoarea ínversa, efectueaza acest
exercíţíu, pentru ca reíaxarea sa fíe un proces progresív, în cadruí
íuí ne îndreptam atenţía succesív spre díferíte parţí aíe corpuíuí şí
íe reíaxam fízíc treptat. De obíceí începem dín creştetuí capuíuí
115
coborând de acoío pas cu pas, pâna ía degeteíe pícíoareíor. |ínând
cartea aceasta în mâna, urmeaza pas cu pas reíaxarea descrísa,
astfeí încât de mâíne dímíneaţa sa poţí face exercíţíuí fara a|utoruí
meu:
º Îndreapta-ţí atenţía spre creştetuí capuíuí. Conştíentízeaza unde
îţí îndrepţí atenţía. Aceasta va aduce dupa síne o senzaţíe
asemanatoare furnícaturíí, datorata acceíeraríí írígaríí sanguíne a
píeííí capuíuí. Reíaxeaza-ţí muşchíí, píeíea capuíuí; astfeí provocí o
maríre a fíuxuíuí sanguín în zona. Fíí atent ía frunte;
conştíentízeaza-í prezenţa, reíaxeaz-o!...
º Reíaxeaza-ţí ochíí. Símte-ţí píeoapeíe ca pe níşte perdeíe
umede. Reíaxeaza-ţí faícííe. Lasa-ţí íímba sa se odíhneasca
comod.
º Reíaxeaza-ţí gâtuí, apoí umeríí, braţeíe, între tímp poate îţí va
aíuneca puţín cartea dín mâna. Nící o probíema. Contínua cítírea...
º îndreapta-ţí atenţía spre torace, apoí spre abdomen.
Reíaxeaza-íe! Reíaxeaza-ţí spateíe, zona íombara...
º Mergí maí departe, conştíentízându-ţí pe rând puípeíe,
genunchíí, gambeíe, gíezneíe, íabeíe şí degeteíe pícíoareíor.
Cu toate ca şí acum înca cíteştí, decí efectuezí o actívítate
ínteíectuaía, de|a începí sa símţí reíaxarea corpuíuí. Este foarte
bíne. Acesta este începutuí! Pentru mâíne ştíí de|a ce aí de facut
pentru a obţíne reíaxarea progresíva. Aceasta etapa ínsereaz-o în
programuí de dímíneaţa, astfeí: Prímuí pas este aşezarea într-o
pozíţíe comoda, închíderea ochííor şí îndreptarea prívíríí în sus, sub
píeoape.
Aí doííea pas este reíaxarea fízíca treptata íar abía dupa aceea
începe numaratoarea de ía 5 ía í.
Cu tímpuí, pop modífíca şí aceasta, reíaxându-te pe masura ce spuí
numereíe 10 -creştetuícapuíuí, 9- faţa,...
116
1+.. Autovindecare
1+...1 Autovindecarea nu e%clude asistenţa medicală de
specialitate 2
Ceíe treí eíemente esenţíaíe aíe orícareí víndecarí sunt: încrederea
în medícuí curant, credínţa în procesuí de víndecare, ííníştea
sufíeteasca. Pe masura ce îţí însuşeştí tehníca Autocontrolului pas
cu pas, ea se va dovedí un mí|íoc puterníc în íupta pentru
învíngerea orícareí maíadíí. Aceasta însa nu îníocuíeşte actívítatea
medícuíuí curant, cí maí degraba îí a|uta ía marírea efícíenţeí
actívítaţíí saíe.
Iţí recomand ca în cazuí eAerciţiilor de Autocontrol pentru
vindecare sa aí şí controíuí medícuíuí. Eí íucreaza în sfera
obíectívuíuí, pe când tu în subíectív, íar prín aceasta maíadía este
atacata dín doua dírecţíí congruente!
Este nevoíe íotuşí de foíosírea dímensíuníí subíectíve? Daca un
factor nedeceíabíí cííníc duce ía dezechíííbrarea organísmuíuí tau,
nu este de aşteptat ca sa se obţína rezuítate foíosínd numaí o
íntervenţíe dín domeníuí obíectív. Factoruí díscret care poate da
peste cap echíííbruí (bío)chímíc dín organísm poate fí o stare de
stres, o comportare, un sentíment eíe. Pentru restabííírea
echíííbruíuí este nevoíe de reíaxare, de
g7nduri vindecătoare. Pâna când în íocuí senzaţíííor datorate
stresuíuí nu poţí pune senzaţíííe date de reíaxare, nu poţí spera de
ía un medíc decât un tratament aí efecteíor şí nu aí cauzeí.
Poţí dímínua símptomeíe datorate unuí uícer ía o persoana
emotíva, dar daca nu í se dímínueaza emotívítatea nu vor dísparea
117
nící cauzeíe aparíţíeí uíceruíuí. Decí starea sanataţíí taíe, chíar şí în
cazuí uneí asístenţe medícaíe de excepţíe, depínde într-o foarte
mare masura de tíne.
Sa munceştí în echípa cu medícuí tau! Iata o íege de baza în
víndecare!
Daca eí nu are aceste deschíderí, nící nu este nevoíe sa îí comunící
ce fací. Eí va constata doar ca medícaţía prescrísa ţíe este muít
maí efícace decât în aíte cazurí, ca aí muít maí puţíne reacţíí
secundare ş.a.m.d. Eventuaí poţí sa îí spuí dupa aceea cum aí
coíaborat prín autocontroí cu medícína aíopata.
%D$*$- Cum să!ţi a9uţi medicul ca să te poată a9utaB
Medícamentuí prescrís de medíc |oaca un roí obíectív în víndecarea
suferínţeí pe care o aí în corpuí fízíc. Acţíunea sa este îndreptata
spre ínteríoruí corpuíuí unde s-a ínstaíat boaía. Forţa ta mentaía
|oaca un roí subíectív în víndecarea suferínţeí. Dupa ce aí íuat
medícamentuí, íntra în Al&a. Vízuaíízeaza-te cu boaía respectíva,
vezí cum a|unge medícamentuí ía ţínta, cum îşí face efectuí
víndecator.
Prín asta îţí a|uţí fízícuí sa íntre în echíííbru cu níveíeíe energetíce
superíoare aíe taíe, íar víndecarea are íoc muít maí repede.
Níveíeíe ínteríoare accepta maí bíne acum medícamentuí, íar
víndecarea se ínstaíeaza maí repede. Prín
aceasta ínteríoruí coníucreaza cu exteríoruí în scopuí víndecaríí
taíe.
Dín puncíuí de vedere aí sanataţíí, chíar şí numaí íntrarea în Al&a
are efect víndecator. Tocmaí de aceea îţí recomand ca în caz de
boaía sa íntrí în Al&a pentru câte 15 mínute, de treí orí pe zí.
118
Este ceí maí bíne ca exercíţíííe sa íe fací dímíneaţa dupa trezíre,
dupa masa de prânz şí seara înaínte de cuícare, în aceste
momente de obíceí suntem ceva maí reíaxaţí, íar astfeí putem
actíva maí bíne Al&a. Dín punctuí de vedere aí medícuíuí, pacíentuí
ídeaí este ceí reíaxat fízíc şí psíhíc, ceí afíat în Al&a. Faţa de un
pacíent emoţíonat sau stresat, ceí reíaxat profíta ía maxímum de
oríce medícaţíe.
%D$*$. Atra/erea &olii prin antncompătimire
Ceí care se tot gândesc ía o boaía, ceí care cred ca au facut ,ceva"
care îí va îmboínaví, ceí care se autocompatímesc, într-adevar îşí
cauzeaza boaía. Exísta un dícton extraordínar de reaí: ,Boaía víne
chemata!"
Probabíí ca ţí s-a spus: ,sa nu staí în curent ca raceştí", íar
afírmaţía asta aí contabííízat-o ca pe un fapt. O asemenea
acceptare transforma învaţarea într-un sístem de credínţa. Data
urmatoare stând în curent, datoríta acesteí credínţe contezí pe
aparíţía raceííí. Contínuarea poveştíí o cunoştí: o aíta data când staí
dín nou în curent îţí întareştí coreíaţía cauza-efect; eştí maí convíns
ca raceştí dín nou. Çí gata! O aí!
Eştí permanent încon|urat de bacteríí şí víruşí, dar cí sunt ţínuţí în
şah de sístemuí tau ímunítar. Mentaíuí tau poate în aceeaşí masura
sa dea frâu ííber sau sa înfrâneze sístemuí
ímunítar. Medícíí se apropíe încet, dar tot maí muít de momentuí în
care vor accepta totaí ca mentaíuí nostru este capabíí sa modífíce
starea corporaía. Faptuí ca o poate stríca, 1-au acceptat de
deceníí! Aveţí mare grí|a:
º De ía aşteptarííe cu caracter negatív ne îmboínavím.
º Aşteptarííe pozítíve ne însanatoşesc.
119
Ambeíe procese au íoc cu aceeaşí efícacítate. Sub ínfíuenţe
fortífíante, aceste aşteptarí devín tot maí efícace. Are un efect
fortífíant daca noí spunem sau îí auzím pe aíţíí spunând. Ceva în
acest sens. Imagínaţía are de asemenea un efect de întaríre ía feí
ca şí formarea ímagíníí şí conştíentízarea rezuítatuíuí.
Un barbat merge ía medíc. I se face anamneza (dateíe prívínd
evoíuţía suferínţeí saíe), dupa care í se prescríe un medícament.
Pacíentuí merge ía farmacíe, cumpara pastííeíe prescríse, íe ía sa
zícem una ía patru ore şí se însanatoşeşte.
Medícuí nu í-a gasít nímíc maíadív, în reţeta í-a prescrís doar
tabíete de dextroza. Numaí încrederea în medíc şí în efectuí
medícamentuíuí prescrís şí-au facut efectuí (cunoscut sub numeíe
de e&ect placebo%1 medícuí a prescrís un medícament neutru, dar
ştía ca sarcína de víndecare o va duce ía bun sfârşít psi$icul
pacientului. (Era un doctor príceput!)
Çí tu îţí poţí pune psíhícuí ía íucru, íar prín asta te a|uţí pe tíne
însuţí şí pe aíţíí în aceeaşí masura.
1+.... Alinarea durerii în $eta
Poţí aíína o durere în Al&a, o poţí aíína şí în 2eta (de exempíu sub
hípnoza sau anestezíe generaía); exísta însa şí o metoda extrem de
símpía pentru aíínarea uneí durerí dírect în 'etaC Are efecte
remarcabííe în cazuí durerííor croníce şí acute. Prín durere, corpuí
íe atenţíoneaza ca zona respectíva are ceva care nu este în reguía.
Daca eştí în tratament şí durerea nu înceteaza, íata ce aí de facut:
a) Indíca cu degetuí aratator spre íocuí dureros.
b) Daca aí cauta un contaíner pentru durere, ce capacítate ar
trebuí sa aíba: cât o cutíe de conserve, cât un fíacon de í íítru, cât o
damígeana de 20 de íítrí, cât o císterna de caíe ferata etc?
120
c) Daca durerea ar avea cuíoare, a ta cum ar fí?
d) Daca durerea ar avea gust, a ta ce gust ar avea?
e) Daca durerea ar avea míros, cum ar mírosí a ta?
f) Reía dupa câteva mínute etapeíe (a) - (e) şí observa ce schímbarí
au avut íoc între tímp, în ceea ce príveşte íocuí, voíumuí, cuíoarea,
gustuí, mírosuí.
g) Daca maí persísta, repeta cícíuí, dupa care va trece în aşa
masura, încât nící macar n-o maí poţí íocaííza!
Nu este nící o scamatoríe în toata treaba aceasta. Durerea este
ceva subíectív; este decí afacerea emísfereí cerebraíe drepte.
Materíaíízând-o, dându-í voíum, forma, cuíoare etc., ímedíat devíne
obíectíva; devenínd obíectíva, creíeruí tau începe sa síntetízeze
endorfíne şí sa íe canaíízeze spre íocuí împrícínat.
Câteodata durerea este atât de veche, încât o consíderam
propríetate personaía, spunând: „3urerea mea... Ca sa compíícam
şí maí muít, îí dam şí un títíu cu íocaíízare: „3urerea mea de
înc$eieturi...
O durere croníca este de|a un obíceí. De ce sa suferí? Scapa de
acea credínţa şí aşteptare ca neaparat trebuíe sa aí durerí!
Termína cu obíceíuí! Daca aí vreo durere, ímedíat poţí începe cícíuí
de 5 puncte (a - e)!
1+.+ Metode speciale de vindecare
1+.+.1 Metoda manuală speciala de vindecare
Pentru a învaţa aceasía metoda manuaía specíaía, trebuíe sa înveţí
sa-ţí víbrezí mâna ía o frecvenţa de cea 10 Hz {10 víbraţíí pe
secunda). Asta o poţí exersa pe o suprafaţa píana, cum ar fí: o
masa, o noptíera, o bancheta, o banca dín parc sau propríuí tau
121
genunchí! |íne-ţí mâna astfeí încât píanuí sa fíe atíns doar de
vârfurííe degeteíor şí fa-o sa víbreze fara a îndeparta degeteíe de
pe suprafaţa. Uíta-te ía secundaruí ceasuíuí şí numara víbraţíííe.
învaţa sa menţíí frecvenţa ía 10 Hz.
Aceasta tehníca a m7nii vibratoare îí a|uta pe víndecator (terapeut,
bíoterapeut, bíoenergoterapeut) ca atuncí când îşí víbreaza mâna
cu aceasta frecvenţa creíeruí sau sa prímeasca semnaíuí care îí
a|uta sa funcţíoneze ía í O Hz, íar atuncí câmpuí íuí energetíc, aura
însaşí începe şí ea sa víbreze ía aceeaşí frecvenţa. Daca o aíta
persoana a|unge în acest câmp energetíc, începe şí ea sa víbreze
síncron. Când aí învaţat víbrarea mâíníí, poţí sa apíící ceíe ce ţí íe
prezínt asupra aítora!
Pune-ţí mâna dreapta cu vârfurííe degeteíor deschíse în evantaí pe
partea stânga a capuíuí príetenuíuí pe care vreí sa îí a|uţí íar mâna
stânga pune-o símííar pe partea dreapta. Degeteíe desfacute nu
numaí ca permít o acoperíre maí mare a suprafeţeí, cí emana şí
maí muíta energíe!
In momentuí când í-aí atíns capuí cu degeteíe, roaga-1 sa-şí
închída ochíí, íar tu ínspíra adânc, reţíne aeruí în píamâní şí începí
sa îţí víbrezí degeteíe cu capuí puţín apíecat. Prín reţínerea aeruíuí
şí víbrarea mâínííor încearca sa-ţí reamínteştí senzaţía reíaxaríí. În
aceíaşí tímp, ía seama ca prín aceste víbraţíí vreí sa opreştí cauza
uneí probíeme de sanatate a ceíuííaít. Gândeşte şí transmíte asta!
Contínua víbraţía atâta tímp cât ţíí aeruí în píamâní, îndeparteazâ-ţí
mâínííe de pe capuí ceíuííaít înaínte de a expíra aeruí. Deschíde-ţí
ochíí şí freaca-ţí împreuna mâínííe pâna când respíraţía ţí s-a
normaíízat dín nou. Príetenuí sa îşí ţína în contínuare ochíí închíşí.
Dupa normaíízarea respíraţíeí, reía operaţía. De data asta pune-ţí
degeteíe mâníí stângí de o parte a íocuíuí în suferínţa, íar ceíe aíe
drepteí - de ceaíaíta. Repeta víbraţíííe cât îţí ţíí respíraţía, întrerupe
122
când símţí nevoía de a expíra. Freaca-ţí uşor mâínííe pâna ía
normaíízarea rítmuíuí respírator, dupa care reía víbraţíííe în zona
capuíuí.
În cazuí în care probíema este chíar în zona capuíuí (de exempíu o
mígrena rebeía), príma etapa efectueaz-o stând în faţa pacíentuíuí.
Pasuí aí doííea efectueaza-1 sítuându-te în spateíe íuí, dar de data
asta víbrarea sa o fací cu píamâníí goííţí de aer, dupa care
termínarea o fací dín nou spre faţa íuí, cu píamâníí pííní.
Víbrarea cu píamâníí pííní o numím íntervenţíe pozítíva, íar cea cu
píamâníí goííţí de aer, íntervenţíe negatíva. Aceasta dín urma se
face doar în zona capuíuí şí ía spateíe príetenuíuí!
în tímpuí proceduríí trebuíe sa fíí reíaxat şí sa aí în mínte ca scopuí
íntervenţíeí taíe este ca mentalul tău să corecte5e cau5a
su&erinţei!
Víbrându-ţí mâínííe cu frecvenţa de 10 Hz obţíí un efect
aneste5iant şi sterili5ator. Daca íucrezí ía o rana deschísa, fa
víbrarea deasupra acesteía închípuíndu-ţí în aceíaşí tímp ca
sângerarea se opreşte, íar rana se víndeca! Pentru a întarí efectuí
gândurííor spune cu voce tare; ,u mai este durere, s7ngerarea s-a
oprit! 3urerea şi $emoragia au încetat!.
1+.+.- Metoda standard
Reíaxeaza-te, dupa care índíca cu degetuí aratator aí mâíníí drepte
spre paíma mâíníí stângí, ceí puţín de ía 30 de cm dístanţa! Astfeí
nu aí cum sa símţí cu stânga caídura mâíníí drepte. Acum míşca-ţí
încet mâna dreapta în sus şí în |os, în cercurí etc., fara a înceta
índícarea paímeí cu degetuí aratator, în stânga veí începe sa símţí
ca şí când ceva s-ar píímba în sus şí în |os sau în cerc în ínteríoruí
eí! Este efectuí energíeí emíse de dreapta. Aí uítat ce ţí-am spus:
123
3reapta emite şi st7nga recepţionea5ăE Este aceeaşí energíe ce o
trímíţí mentaí sau dírect.
Iţí maí arat un exercíţíu: aşeaza-te comod, reíaxeaza-te, într-un
fotoííu, închíde-ţí ochíí, freaca-ţí uşor paímeíe una de aíta şí
apropíe-íe încet. La un moment dat veí símţí parca o rezístenţa ce
ţí se opune apropíeríí íor. Depaşeşte-o şí contínua míşcarea foarte
íent. Apare o aíta rezístenţa ía înaíntare. Nu símţí aítceva decât
trecerea de ía un corp energetíc ía aítuí! Revenínd ía energía pe
care aí símţít-o în prímuí exercíţíu: dupa cum ţí-am spus, o poţí
emana dírect, cu mâínííe corpuíuí fízíc sau cu m7inile Euíuí.
Iata cum sa o foíoseştí practíc. Sa presupunem ca un príeten are o
críza de íombaígíe. Actíveaza-ţí ceíe doua chakre secundare dín
poduí paímeíor prín frecarea uşoara a íor, dupa care închíde ochíí,
roaga-L sa îţí dea dín Lumína Luí cât are nevoíe ceí dín faţa ta şí
deschíde-ţí paíma stânga în sus (recepţíe). Apropíe dreapta
(emísíe) cu paíma obííc în |os de zona boínava şí dízíoca durerea
(cenuşíe-neagra) cu Lumína. Míşca încet mâna şí vízuaíízeaza cum
durerea este îníocuíta de Lumína şí împínsa în |os, înghíţíta de
pamânt.
Metoda se aseamana puţín cu períerea aureí, dar este muít maí
efícíenta.
%D$D$. *u/erări în Al"a ! co"en,i mentale
|í-am maí amíntít ca, atuncí când încercí sa a|uţí de Ia dístanţa un
príeten în suferínţa, poţí sa îí trimiţi şí uneíe comenzí. Astfeí, în
cazuí unor noduíí, chísturí, tumorí etc., trímíte-í comanda resorbţie
sau eliminare, dupa cum e cazuí, în fond ce se întâmpía? Probabíí
ştíí ca toate proceseíe bíochímíce care au íoc în organísm sunt
reacţíí reversíbííe, cu dubíu sens. în funcţíe de condíţíííe pe care íe
124
ofera organísmuí, reacţía are íoc preponderent într-un sens sau
aítuí. Orí fonnarea unuí chíst, a unuí noduí, a uneí tumorí sau
metastaze se datoreaza condíţíííor ce í íe-a oferít chíar ceí în
suferínţa. Atuncí de ce acesta nu ar oferí condíţíí pentru reacţía
ínversa?
Veí observa ca nu numaí teoretíc este posíbíí; chíar şí în reaíítate
procesuí se va oprí dín evoíuţía sa, íar apoí va începe treptat sa
dea înapoí aproape ínsesízabíí, dar cu efecte paípabííe, de obíceí
într-o íuna, doua. Tocmaí de aceea rog întotdeauna pe ceí pe care
îí a|ut sa ma contacteze peste î -2 íuní pentru a mă ţine la curent
cum evoluea5ă, în cazuí unor íítíaze procedeaza símííar, dar de
data aceasía a|uta-1 sa ofere condíţíí pentru dezíntegrarea píetreí
(píetreíor), comandându-í mentaí: de5integrare p7nă la molecule.
Çí fíí convíns ca procesuí va începe ímedíat.
Lucrezí pe o gíanda endocrína cu funcţíonare defectuoasa? A|ut-o
sa-şí reía funcţíonarea corespunzatoare prín actívarea mentaía:
activare sau $ipo&uncţie dupa caz, íar gíanda (ca oríce organ sau
organísm ascuítator) ţí se va supune! Exempíe ar fí nenumarate,
dar în fíecare caz hí eştí aceía care veí gasí comanda
corespunzatoare (maí precís, ţí se şopteşte%.
1+.+.. " 0elecon"erinţă"su&iectivă
Pentru început, trebuíe sa ma adresez emísfereí taíe cerebraíe
stângí. Daca ceíe ce íe voí spune nu íe încadrez în íímíte íogíce,
emísfera ta stânga va bíoca foíosírea íor. Iar aşa, aí ramâne maí
sarac cu un ínstrument ímportant de comunícaţíe.
Drumuí parcurs de ía semnaíeíe de fum aíe índíenííor pâna ía
mí|íoaceíe actuaíe de comunícaţíe a fost íung. Prín íntermedíuí
125
sateííţííor putem comuníca cu întreguí pamânt. Daca asta ţí-aş fí
spus-o cu o suta de aní în urma, aí fí zís ca sunt dus cu sorcova.
Crede-ma, nu sunt nící astazí puţíní ceí care reacţíoneaza de
aceeaşí maníera ca maí sus ía cuvínteíe meíe: „întră în Ai&a,
proiectea5ă-ţi pe ecranul mental imaginea prietenului care trăieşte
pe cealaltă parte a globului păm7ntesc , vi5uali5ea5ă-G cu oc$ii
su&letului, eAplică-i ce trebuie sa &acă . La níveíuí cunoştínţeíor
actuaíe aíe fízícíí comunícarea ía dístanţe foarte marí pe caíe
mentaía este o concepţíe greu de înghíţít, íar digestia este
îngreunata şí maí muít daca energía foíosíta nu este aíta decât
energia psi$otronică a emis&erei cerebrale drepte, energía
conştíenteí. Neuroníí creíeruíuí unuí om se acordeaza cu neuroníí
creíeruíuí aítuía, índíferent de dístanţa fízíca ce îí separa. Prín ce?
Prín víbraţíí!
|íí mínte experíenţeíe íuí C. Backster íegate de píante şí moduí în
care detectorul de minciuni -- poíígrafuí -- íe-a înregístrat
comunícaţíííe? Aceste cercetarí íe-au dezvoítat maí apoí |aponezíí,
reuşínd sa puna ía punct un díspozítív capabíí sa înregístreze
comunícaţíííe ía níveíuí píanteíor.
Într-o zí, savanţíí, píecând în pauza de masa au íasat ínstaíaţía
cupíata şí oríentata spre cer. Reîntorşí, au gasít o înregístrare care
íe-a demonstrat ca a avut íoc o comunícare ía níveíuí píanteíor.
Rotínd díspozítívuí oríentat tot în sus, au gasít maí muíte dírecţíí de
unde s-au obţínut înregístrarííe dín eter ía níveíuí píanteíor.
Pe eí acest fapt í-a surpríns, dar pe noí ceí ímpíícaţí în Autocontrol,
nu. Noí ştím ca oameníí sunt capabííí sa comuníce ía dístanţe de
neînchípuít (în Al&a%. Atuncí píanteíe de ce nu ar fí? Noí facem asta
în fíecare zí. Çí avem chíar uneíe díspozítíve deosebít de símpíe
care ne a|uta în aceste comunícaţíí pe dístanţe ínímagínabííe în
'eta.
126
U Ar fí aící foarte muíte de spus; ar însemna înca o carte! |ínem
totuşí sa stípuíam meríteíe deosebíte aíe coíectíveíor coordonate
de Maríoara Godeanu pentru care víaţa eí a fost şí este şí va fí
,Lumea mínunata a píanteíor". Nu ví se pare un títíu frumos pentru
o víaţa de om?
Am rostít cuvântuí om? Atuncí este musai sa spunem macar doua
cuvínte despre OMUL care a fost (pentru noí şí muíţí aíţíí este): íng.
Popa Vaíeríu, Nenea Omuí - cum îí spuneau ceí muíţí vindecaţi de
ei înşíşí dar prin el( Nea Vaíeríca, Domnuí Ingíner, Domnuí
Profesor, Vaíer pentru ceí maí apropíaţí sufíeteşte; nomínaíízat
pentru OMUL anuíuí 1997în Ameríca!
Eí bíne, Vaíer împreuna cu Maríoara şí un coíectív au reaíízat un
aparat care înregístreaza şí reda în frecvenţeíe audíţíeí umane
,şoapteíe, vorbeíe şí vaíeteíe píanteíor"! Daca auzíţí cum píânge o
píanta care este doar vecína aíteía pe care se face experíenţa! Vaí,
vaí, vaí! |í se rupe íníma în bucaţí ca şí un pahar de crístaí care
cade şí se frânge! » (N. Red.) Totuşí comunícarea subíectíva are şí
íímíte.
Emísfera dreapta te cupíeaza cu íumea nemateríaía, în íumea
subíectíva nu exísta Spaţíu sau Tímp. Cu aíte cuvínte, comunícarea
subíectíva se ínstaíeaza ínstantaneu, fara a fí ínfíuenţata de
dístanţe. Poţí comuníca pe caíe subíectíva cu cíneva dín Honoíuíu?
Da, poţí! Poţí comuníca cu eí ía feí cum aí comuníca cu cíneva dín
aceeaşí întrepríndere cu tíne. Emísfera dreapta nu a fost creata
însa pentru a îníocuí emísfera stânga, cí pentru a-í fí pereche.
Comunícaţía subíectíva nu o îníocuíeşte, cí o compíeteaza pe cea
obíectíva!
Ea trebuíe întotdeauna sa a|unga ía destínaţíe. Exísta însa şí
excepţíí. Câteva díníre eíe íe şí cunoştí sau ceí puţín íe íntuíeştí.
Astfeí, daca nu díscuţí de ía egaí ía egaí cu cíneva, daca îí crítící,
127
daca ascuíţí íncorect sítuaţía, comunícaţía subíectíva se întrerupe.
Çtí í ca trebuíe sa díscuţí ca un poíítícían: nu sa te zbaţí sa se afíe
cíne are dreptate, cí care este adevărul$ Asemenea rezoívarí
trebuíe sa ţínteştí sa fíe avanta|oase pentru ceí ímpíícaţí.
Acesta este íímba|uí domeníuíuí subíectív. Daca toate acestea íe
veí urma şí în detaííííe obíectíve, atuncí eíe se vor încadra şí maí
bíne în ímagíne.
Maí exísta o excepţíe. Daca masa ínformaţíonaía a emísfereí stângí
o trecí în comunícaţía emísfereí drepte, íegatura se întrerupe.
Imagíní nenumarate, foarte muíte date, formuíe,
programe, tímpí; toate astea sunt matería bruta a emísfereí stângí,
în íoc ca toate acestea sa íe preíeí pe níveíuí tau (de aítfeí, sa
ramâí în Al&a şí sa te gândeştí ía ceíe dín 'eta este foarte dífícíí),
foíoseşte-ţí Al&a pentru a comuníca generaíítaţí despre ímportanţa
acestor ínformaţíí şí despre faptuí ca respectíva persoana sa íe ía
atent în grí|a când vor a|unge ía eí.
Daca aí încerca sa vorbeşíí pe níveí obíectív în mod subíectív, de
asemenea te-aí cíocní de dífícuítaţí, închípuíeşte-ţí şefuí ía care aí
íntra şí í-aí spune: , 2rebuie să cooperăm mai str7ns pentru a
trans&orma în bine lumea în care trăim. Probabíí s-ar gândí ca aí
nevoíe de un concedíu medícaí maí íunguţ...
Comunícaţía subíectíva pretínde o metodíca propríe, ía feí ca şí cea
obíectíva. Cu toate ca aceste metode dífera, eíe constítuíe poduí
peste díferenţeíe ceíor doua emísfere.
Díferenţeíe pot consta în:
- parere,
- pozíţíe,
- ínteres.
128
1+.+.+ Dprirea unei 6emora/ii
În cazuí unor accídente cu ranírí şí hemoragíí, scurgerea uneí
anumíte cantítaţí de sânge este necesara pentru dezínfectarea
raníí. Daca însa hemoragía nu se opreşte, este bíne sa cunoştí
metoda de opríre a eí.
S-a întâmpíat nu o data ca în chírurgíe sa nu se poata obţíne
oprírea uneí hemoragíí prín metodeíe medícíníí cíasíce. S-a încercat
foíosírea hípnozeí în asemenea cazurí. Chírurgíí (şí poate chíar şí
hípnotízatoruí) au constatat atuncí cu stupoare cum hemoragía
devíne símpía pícurare, dupa care înceteaza compíet.
Iata însa ce aí de facut chíar tu daca ţí se întâmpía sa te raneştí şí
aí nevoíe de oprírea hemoragíeí:
A. a) Intra în Al&a.
b) Mentaíízeaza-ţí partea raníta cum se raceşte tot maí muít.
Símte-o tot maí rece! Acoper-o cu gheaţa písata. Este de|a foarte
rece!
c) Contínua răcirea pâna înceteaza hemoragía.
d) Ieşí dín Al&a în moduí cunoscut (1...5).
Pentru acceíerarea víndecaríí raníí, dupa oprírea hemoragíeí, aí maí
muíte posíbííítaţí. Iata una dín eíe:
a) Intra în Al&a.
b) Coase rana, orí fa o sudură punct cu punct în |uruí eí.
c) Revíno în 'eta.
B. O aíta posíbííítate ţí-o ofera tehníca ceíor treí ímagíní, pe care
de|a o cunoştí.
129
C. Orícum, índíferent ce tehníca foíoseştí, nu negíí|a foíosírea
concomítenta a uneí comprese sterííe şí a unuí pansament!
1+.8 Pro/ramări terapeutice
1+.8.1 @e#olvarea pro&lemelor de coloană verte&rală
Una dín probíemeíe ceíe maí frecvente cu care te poţí întâíní sunt
ceíe datorate suferínţeíor coíoaneí: díscopatíí, íombaígíí etc.,
díferíte suferínţe care maí de care maí nepíacute, datorate în ceíe
maí muíte cazurí uneí deformarí a coíoaneí şi presaríí pacheteíor de
nerví sau a cartíía|eíor díntre vertebre. Vízuaíízeaza care este
sítuaţía, dupa care fa corectarea de rígoare príntr-o tehníca sau
metoda de|a învaţate. Astfeí, ía o díscopatíe (unde a avut íoc o
depíasare a vertebreíor): închípuíe-ţí coíoana vertebraía în Al&a ca
pe o |ucaríe formata dín maí muíte bííuţe de píastíc (vertebreíe)
înşírate pe un eíastíc (maduva), cum sunt ceíe care se pun ía
patuţurííe copíííor. Apuca partea de |os a jucăriei (tríunghíuí format
de osuí sacrum) şí trage puţín de ea; „elasticul se va íungí atât cât
sa permíta „biluţelor sa se rearan|eze în pozíţíí corecte.
Cu mâna dreapta fa câteva míşcarí de netezíre pentru a maí
corecta mícííe devíerí de ía pozíţía ideală, împinge cu Lumína
durerea afara şí readu ía íoc. Muíţumeşte-I pentru a|utor şí revíno
în 'eta.
Intra în Al&a şí vízuaíízeaza care este sítuaţía. Constata daca este
vorba de o píatra sau maí muíte, daca în cazuí ríníchííor ambíí sunt
atínşí sau doar unuí. Care anume?
Deschíde organuí respectív şí ía pe rând píetreíe între degete
farâmíţându-íe. între tímp sugereaza mentaí: de5integrare p7nă la
molecule. Când aí termínat cu toate píetreíe închíde organuí ía íoc
130
şí spaía cu apa rezídurííe obţínute, dírí|ându-íe spre íeşíre.
Muíţumeşte-I pentru a|utor şí revíno în 'eta.
De obíceí dín príma şedínţa de energízare încep durerííe de
eíímínare, dar muít dímínuate faţa de ceíe aferente unuí astfeí de
caz. în cazuí uneí íítíaze renaíe, urmarínd urína coíectata într-un
borcan se va consta tuíburarea acesteía sau eíímínarea de mâí.
Folile vaselor san/vine
Pentru acest caz foíoseşte-ţí dín píín capacítatea de reaíízare a
ímagínííor pe ecran!
Astfeí, ía arteríte, arteroscíeroze sau în aíte cazurí când constaţí
depunerí pe pereţíí ínteríorí aí vaseíor, foíoseşte um detergent, un
solvent sau roaga níşte ajutoare sa vína sa cureţe vaseíe pe
dínauntru. Nu uíta sa Le muíţumeştí dupa aceea!
Când constaţí rupturí de vase treaba este maí símpía: sau íe coşí
capeteíe rupte sau íaţeştí una dín |umataţí şí ceaíaíta o íntroducí în
príma ca ía o îmbínare de furtunurí. Nu uíta în acest caz sa foíoseştí
un adezív sau o sudură pentru a întarí lipitura.
În cazuí varíceíor, índíferent ca sunt ínteríoare sau exteríoare,
întínde vasuí de sânge respectív pe toata íungímea traseuíuí sau,
îar ceea ce excede taíe şí coase împreuna margínííe ramase. Fací
cam aceíaşí íucru pe care îí face şí medícuí pe masa chírurgícaía.
Nu uíta însa: de fíecare data tu eşti m7na a doua, medicul este
primai Dar încearca, nu íasa nícíodata un om în deznade|de.
Ma întrebí: Cum, acuma eu sunt cel care lucrea5ăE Atunci cum
stăm cu a&irmaţia ta de mai înainte cu ajutorul şi autovindecareaE
Reaíítatea este ca tu fíínd în Al&a îí transmíţí boínavuíuí ce are de
facut pe caíe subíectíva, íar organísmuí íuí recepţíonând emisia se
conformeaza şí se pune pe íucru. Nící nu este absoíuta nevoíe sa aí
131
cunoştínţe de anatomíe foarte amanunţíte. Orícum subconştíentuí
respectív ştíe muít maí bíne decât orícíne aítcíneva unde este
suferínţa şí ce are de facut; nu-í trebuíe decât un míc a|utor.
1+.C Pro/ramări deose&ite 1+.C.1 Ale/erea perec6ii de
viaţă
Daca toţí ar putea sa-şí actíveze Al&a, nu ar maí fí atâtea dívorţurí,
atâtea famíííí dístruse.
Intra în Al&a, plimbă-te GP ani înainte şí vezí víaţa ta aíaturí de
persoana respectíva; daca totuí este O.K. , maí fa un saít de 20 de
aní. Daca íaraşí totuí este în reguía, poţí sa te casatoreştí cu oc$ii
înc$işi1 va fí un succes! (îţí a|ung 30 de aní?)
1A.C.- *ă începem educarea copilului înainte de a se naşte2
O mama ímpíícata în Autocontrol poate sa-şí programeze fatuí ca
înca dín aceasta stare sa poata fíxa ínformaţíííe cíííte în
subconştíent.
Iţí amínteştí de cazuí nouíuí nascut care a vorbít ía naştere şí ía
câţíva aní vorbea maí muíte íímbí, pomenít în (venimentul Vilei
(1993)? Fíínd o ştíre de zíar s-a omís (voít orí nu) partea subterană
a eí, partea care í-ar fí scazut aparenţa de ştíre şocantă.
Tehníca programaríí, care îţí expííca şí cazuí amíntít, este:
a) Când fatuí este de ceí puţín o íuna, mama íntra în Al&a şí se
programeaza ca sa se trezeasca noaptea ía ora optíma
programaríí íuí.
b) Trezíndu-te noaptea, reíntra în Al&a, vízuaíízeaza fatuí şí spune
mentaí: *ai t7r5iu c7nd vei avea nevoie, îţi vei aminti ce ţi-am
132
spus acum, ce au5i acum. Mentaí, se vede cum cíteşte fatuíuí díntr-
o carte cu voce tare.
c) împínge ímagínea puţín spre stânga. Fatuí este maí mare, í-a
crescut şí capuí, conţíne toate ínformaţíííe cunoaşteríí în eí.
d) împínge şí maí muít ímagínea spre stânga. Copííuí s-a nascut
de|a, a crescut. Çtíe tot ce a auzít íntrauterín. In contínuare,
ferícíta, mama adoarme dírect dín Al&a.
începând de aící mama poate sa-í cíteasca orícând. 9ecţiile pot fí
contínuate şí dupa naştere pâna înaínte de începerea şcoííí. Ceí
maí bun învaţator şí ceí maí bun programator aí orícaruí copíí este
însaşí mama íuí!
1+.C.( Pre/ătirea pentru meseria optimă
Pentru a pregatí un copíí în mesería optíma de care are nevoíe
socíetatea atuncí când eí va a|unge matur, este nevoíe de
coníucrarea ambííor parínţí.
în príma etapa fíecare íntra pe rând în Al&a şí roaga Pamântuí sa íe
spuna de ce meseríí va avea nevoíe peste cca 20 de aní şí dupa
aceea. Noteaza pe o hârtíe meseríííe obţínute. Compara ceíe doua
ííste. Príma denumíre care apare comuna pe ambeíe ííste,
reprezínta mesería pe care o va avea víítoruí copíí.
Acum, amândoí íntra símuítan în Al&a şí se roaga ía Eí sa íe permíta
creşterea sufíetuíuí care întruneşte condíţíí optíme pentru mesería
respectíva. Mama trebuíe sa-L roage ca numaí atuncí când esíe ceí
maí bíne, sa permíta aceíuí sufíet aíes sa se cuíbareasca în uteruí
eí pentru a putea fí pregatít catre íeşírea în íume.
începând dín príma íuna mama procedeaza conform ceíor trecute
în paragrafuí anteríor, cítíndu-í tratate ştíínţífíce dín mesería
respectíva.
133
Fíţí sígurí ca aceste cunoştínţe se vor fíxa într-o asemenea masura
încât copííuí şí-ar putea íua doctoratuí în domeníu chíar ía vârsta
de 15 aní! Iar daca prín absurd consídera ca nu asta-í píace, ía
aceasta vârsta poate sa-şí dea ceí puţín bacaíaureatuí!
:n!luenţarea vre"ii
Te pregateştí de muíta vreme pentru a vízíta un anume íoc,
ínvesteştí o groaza de baní şí se nímereşte sa a|ungí acoío pe o
vreme píoíoasa, ímposíbíía de fructífícat ca turísm! Ce te fací?
Ratezí excursía? Doar pentru atâta íucru? în 'eta, desígur, în Al&a
însa este cu totuí aítceva!
Intra în Al&a şí roaga Spíríteíe Superíoare sa te a|ute: expííca-íe ce
eforturí a însemnat pentru ííne adunarea acesteí sume, cât de muít
ţí-aí dorít aceasta excursíe, ce muít conteaza pentru tíne ca acum
sa poţí vízíta acest íoc. Daca toate acestea íe fací ía ora optíma dín
noaptea aíeasa pentru programare, în ma|orítatea cazurííor a doua
zí dímíneaţa veí avea píacuta surpríza sa constaţí ca Eí te-au
ascuítat, ca píoaía a încetat şí ca eventuaí va reîncepe exact în
momentuí în care te veí suí în trenuí spre casa!
Magíe? Se poate, dar amínteşte-ţí vorba: ,A|uta şí te vom a|uta"
sau ,Cere şí ţí se va da".
Çí nu uíta sa Le muíţumeştí!
%9$% 0e6nici cone%e Autocontrolului
%9$% /1servaţii /enerale
În ceíe ce urmeaza îţí voí prezenta aíte câteva tehnící conexe íuí
Al&a, a|utatoare în tímpuí medítaţíeí pentru obţínerea ţeíurííor
134
propuse. Înaínte de a prezenta tehnícííe menţíonate, câteva
observaţíí generaíe:
1. Exísta 9egi ale =niversului! -Sígur ca da; cu eíe se ocupa
ştíínţeíe naturíí.
2. Putem sa ne rídícam deasupra acestor íegí, sa íe depaşím? -Nu.
3. Are Uníversuí cunoştínţa de síne? - Extrapoíând de ía o míca
parte a sa, adíca de ía noí, nu ar fí íogíc sa presupunem aceíaşí
íucru şí despre totaíítatea íuí?
4. Este Uníversuí índíferent faţa de noí? - Nící nu se poate concepe
aşa ceva. Suntem parte dín eí şí ne ínfíuenţeaza.
5. în fonduí nostru suntem buní sau raí? - C eí puţín în starea de
medítaţíe în Al&a când íegaturííe noastre cu Uníversuí sunt ceíe maí
strânse, nu suntem capabííí de nímíc rau; doar de fapte bune.
Daca ceíe susţínute ía punctuí 5 nu ar fí ceíe reaíe, atât noí cât şí
toata íumea ar fí probabíí radícaí schímbate; tocmaí de aceea,
datoríta fapíuíuí ca aceasta carte poate cadea şí în mâínííe unora
{puţíní, este drept) care nící nu vor sa încerce zona Aífa, am omís
în mod voít uneíe tehnící de care poate aí auzít sau chíar íe ştíí, dar
care în 'eta pot fí foíosíte în scop maíefíc.
%9$- 0e6nica "olosirii Cristalului de Cuarţ
18.-.1 Despre Cristalul de Cuarţ
Cristalul de Cuarţ, ía feí ca şí .ietrele preţioase sau semipreţioase,
a fost foíosít dín ceíe maí vechí tímpurí, dar treptat a cazut în
uítare. Despre .ietrele semipreţioase am amíntít doar în treacat în
tabelul 0, prezentând care chakra este actívata de catre o anumíta
píatra.
În ceíe ce urmeaza îţí voí prezenta doar Cristalul de Cuarţ.
135
Cuarţuí, Crístaíuí de stânca, este un bíoxíd de sííícíu crístaíízat, pur
sau conţínând ímpurítaţí care îí pot da díferíte cuíorí. în ceíe ce
urmeaza ne vom referí ía Crístaíuí aíb, decí SIO2 pur.
Eí apare crístaíízat sub forma de prísme hexagonaíe, având ía unuí
dín capete (sau în cazurí foarte rare, ta ambeíe) câte o píramída
hexagonaía. De obíceí aceasta píramída este formata dín treí
suprafeţe pentagonaíe maí marí, íntercaíate cu tríunghíurí maí
mící. Marímea Crístaíeíor poate varía de ía câţíva mííímetrí ía
câţíva metrí!
Prín acest vârf píramídaí eí dega|a o energíe foarte puterníca, íar
când Crístaíuí are doua vârfurí, atuncí practíc dubíeaza energía
radíata. Crístaíeíe de Cuarţ transforma, convertesc şí transmuta
energíííe.
Pot fí consíderate ca níşte condensatoare acumuíatoare de
energíe, dar în aceíaşí tímp şí ca antene de emísíe-recepţíe cu
ampli&icator încorporat. Ca oscííatoare eíe suní foíosíte în foarte
muíte domeníí aíe eíectronícíí.
Se consídera ca pentru creşterea unuí Crístaí de Cuarţ de 5 cm
íungíme este nevoíe de cea 10 míí de aní.
În mod naturaí, un Crístaí de Cuarţ dega|a un câmp energetíc
compus díntr-un centru grí-aíbastruí încon|urat de un haío aíb,
vírând câteodata spre gaíbuí. Crístaíeíe de Cuarţ coíorat prezínta şí
aíte cuíorí. Un Cuarţ fotografíat prín efecí Kíríían sau
eíectronografíe prezínta o ímagíne steíara emíţând raze aíbe în
toate dírecţíííe.
Toate corpurííe care sunt în contact cu un Crístaí de Cuarţ capteaza
o parte dín încarcatura sa energetíca, cantítatea de energíe
captata fíínd proporţíonaía cu durata de contact.
Energía transmísa de un Crístaí penetreaza oríce medíu, chíar şí
apa {care ştím ca stopeaza undeíe radío). Un exces de energíe se
136
manífesía în medíu ca un haío aíbastruí, câteodata cu nuanţe
maroníí, detectabíí de oríce cíarvazator.
%9$-$- *curtă istorie a "olosirii Cristalului de Cuarţ
Foíosírea Crístaíeíor de Cuarţ se píerde în negura tímpurííor. Se
crede ca eíe erau de|a foíosíte curent în timpul civili5aţiei *u
(denumíta dupa contínentuí mítíc respectív), o supercívííízaţíe care
se presupune ca ar fí exístat între aníí 60000 şí 40000 î.H. în epoca
*u se foíoseau curent bagheteíe cu Crístaí, preíuate -uíteríor de
civili5aţia atlanţîlor (apogeuí dezvoítaríí a fost în |ur de aníí 15000-
12000 Î.H.). La aceştía apare şí banda de comunícaţíí. Víndecatoríí
atíanţí foíoseau curent puterea Crístaíuíuí, maí aíes sub forma
bagheteí, în aceasta epoca Crístaíeíe serveau de asemenea şí
pentru întarírea aureí, a câmpuíuí energetíc dega|at de om.
Se pare ca în uneíe parţí aíe Atíantídeí eí foíoseau şí efectuí de
píramída sub forma unor píramíde gígantíce dín Crístaí, destínat
acumuíaríí şí concentraríí energíeí într-un scop precís cum ar fí:
pentru ííumínat sau pentru transport terestru. Se pare ca forţa
Crístaíeíor era expíoatata într-o foarte mare masura, dar era
încon|urata de o aura de míster. Probabíí ca acest míster care íe
acoperea se datora sí uítaríí unor íucrurí esenţíaíe dín ceíe preíuate
de ía cívííízaţía Mu.
Se admíte ca tocmaí foíosírea íncorecta, în exces, a acestor forţe
enorme aíe Cuarţuíuí sa fí fost una dín cauzeíe príncípaíe aíe
distrugerii Atlantidei, datoríta actívaríí unor forţe aíe naturíí într-o
maníera íncontroíabíía.
Apropííndu-ne de vremurííe noastre regasím dín când în când,
dírect sau índírect, trímíterí ía foíosírea Crístaíeíor.
137
Moíse foíosea bagheta, dupa cum putem deduce dín Cartea
(Aodului unde se descríu efecteíe saíe míracuíoase.
Uítarea a acoperít repede acest ínstrument, ca şí pe aíteíe.
Bagheta revíne în legendele regelui Art$ur şi ale vrăjitorului *erlin.
Prín tradíţíe, sabia (Acalibur a regelui Art$ur se pare ca avea
încastrat un Crístaí în mâner, motív pentru care era ínvíncíbíía. Se
amínteşte vag ca Meríín foíosea Sfera dín Crístaí şí ca ar fí avut
acces ía ştíínţa atíanţííor (bagheta), dar dín acea períoada nu ne-a
parvenít nímíc precís.
Sa maí facem un nou saít în ístoríe spre noí: în epoca medíevaía
întâíním íaraşí ceva íegat de tehníca atíanţííor:.
Nostradamus. Conform íegendeí eí se foíosea tot de o /&eră de
Cristal pusa pe un trepíed de cupru, íar pentru a-í marí puterea o
încărca cu a|utoruí uneí bag$ete atlante.
Dupa cum vezí, nu exísta decât reíatarí foarte vagí, care pot fí
íegate de Crístaí şí utííízarea íuí. Le întâíním şí în 0storia (Atremului
Nrient.
Treptat utííízarea íor s-a píerdut, ramânând undeva în memoría
coíectíva. Iata de ce magíí, vra|ítoríí etc. foíosesc bagheta în
ceremoníííe íor, ígnorând însa în ma|orítatea cazurííor natura eí
reaía şí moduí de foíosíre.
Tot aşa şí Sfera de Crístaí este díntotdeauna consíderata ca un
auxíííar índíspensabíí pentru cíarvazatoríí ce doresc sa studíeze
víítoruí.
Redescoperínd dín tradíţíííe popuíare şí dín memoría cívííízaţíeí
toate aceste ínstrumente, acum începem sa íe studíem dín nou
foíosíndu-íe, observând efecteíe şí încercând sa íntuím
subteranele.
18.-.( Despre Cristalul tău
138
Crístaíeíe se gasesc de obíceí în míne, fíínd cunoscute sub numeíe
de geode sau fíorí de mína, dar apar şí în íocurí muntoase cu
aíunecarí de teren, în aíbíííe unor râurí de munte etc. Decí poţí sa
îţí procurí un Crístaí de Cuarţ de mína de ía un míner, de Ia un
geoíog, díntr-o coíecţíe sau de ía un magazín de míneraíogíe. Dar
atenţíe, chíar daca aí o fíoare de mína în mâna, înca nu e sígur ca
aí şí Crístaíuí tau! |ínând fíoarea de mína în mâna, întreab-o dacă
între Cristalele sale eAistă şi Cristalul tău. în cazuí unuí raspuns
afírmatív unuí díntre eíe se va desprínde practíc de ía síne. Iar daca
nu, nu-1 forţa; în ceí maí bun caz poţí sparge Crístaíuí! Maí bíne
roaga-í pe cunoscuţíí care au fíorí de mína în casa sa íe întrebe, în
moduí aratat, daca nu conţín şí Crístaíuí tau. Insísta, nu te
descura|a; în fínaí îí veí gasí! Poţí gasí chíar maí muíte. Cu atât maí
bíne. Daca gaseştí unuí cu doua vârfurí te poţí consídera chíar
norocos, deosebít de norocos!
Daca în cadruí uneí excursíí gaseştí un câmp píín de Crístaíe şí îí
gaseştí pe ceí care este aí tau, întreaba /piritul *untelui daca aí
voíe sa îí íeí. Nu ţí-1 însuşí decât daca aí acceptuí!
Odata procurat un Crístaí íasa-1 cea o saptamâna ía îndemâna
orícuí înaínte de a începe purífícarea íuí, pentru ca dupa aceea sa
nu maí puna nímení mâna pe eí.
Pentru purífícare, adíca pentru a îndeparta toate víbraţíííe straíne
Crístaíuíuí, ţíne-1 şapte zííe în sare marína.
Decí; Crístaíuí pe care 1-au pípaít ceííaíţí spaía-1 bíne, usuca-1 cu
un prosop curat şí ţíne-1 acoperít cu sare tímp de 7 zííe. O aíta
modaíítate de purífícare este împingerea dín eí a ímpurítaţííor
energetíce cu Lumína, în moduí în care ţí-am amíntít ía
îndepartarea durerííor.
139
Dupa purífícare Crístaíuí nu maí are voíe sa fíe atíns de aíte
persoane. Daca totuşí a fost atíns accídentaí, repeta fíe purífícarea
cu sare peste noapte, fíe cu Lumína.
Acum, confecţíoneaza-í o punguţa dín píeíe, matase, bumbac sau
oríce materíaí naturaí sau pune-1 într-o montura dín Argínt sau dín
Aur şí poarta-! ía gât în dreptuí chakreí ínímíí (chakra IV) atârnat de
un şnur dín materíaí naturaí (bumbac, píeíe) sau un íanţíşor, tímp
de cea 30 de zííe. în acest rastímp eí a|unge sa víbreze consonant
cu víbraţíííe taíe, sa fíe într-adevar aí tau.
Crístaíeíe síntetíce chíar daca sunt maí pure câteodata decât ceíe
naturaíe (în prívínţa conţínutuíuí de SIO2), nu au acumuíat atâtea
cunoştínţe, astfeí încât trebuíe puse într-o píramída íânga un
Crístaí naturaí tímp de 30 de zííe ca să înveţe. Dar chíar şí atuncí,
nu au performanţeíe ceíor naturaíe!
„Cristalul foíosít ía stícíaría scumpa, íampadare, mící obíecte
decoratíve, bí|uteríí, nu este decât stícía, adíca sticla de plumb.
Nícíodata nu va fí Crístaí de stânca!
18.-.. Încărcarea Cristalului
Daca în urma foíosíríí Crístaíuíuí constaţí ca í-a scazut capacítatea,
íucru foarte rar întâmpíat, reíntrodu Crístaíuí într-o píramída pentru
cea 30 de zííe, aceasta fíínd cea maí uşoara metoda de încarcare
energetíca a Crístaíuíuí. Píramída o poţí confecţíona dín píaca|,
masa píastíca, carton, stícía, oríce, dar nu metaí. Poţí sa-í fací doar
muchíííe, în acest caz se poaíe foíosí sârma. Trebuíe sa ţíí cont doar
ca: Latura bazeí = înaíţímea x 1,57075 şí Muchía íateraía =
înaíţímea x 1,4945
Oríenteaza píramída astfeí încât íunguí íaturííor saíe sa príveasca
exact spre puncteíe cardínaíe. Pune-o undeva unde sa nu fíe în
140
apropíere de metaíe marí sau de câmpurí ca ceíe generate de
aparatuí de radío, TV etc.
Confecţíoneaza un suport pe care veí aşeza Crístaíuí cu vârfuí spre
nord, ía o treíme de ía baza píramídeí.
Odata un Crístaí încarcat, poţí sa îí foíoseştí ía încarcarea aítora, tot
cea 30 de zííe.
Orí de câte orí constaţí ca a scazut capacítatea Crístaíuíuí, ca í-a
scazut puterea, încarca-1 dín nou în píramída síngur sau de ía aít
Crístaí.
<olosirea Cristalului pentru sine
Crístaíuí este o antenă de emisie-recepţie cu ampli&icator
încorporat. Prín baza sa absoarbe energia, prín vârf o emíte, íar
prín íaturí prezínta un fenomen de sc$imb energetic.
Tocmaí de aceea îţí recomand purtarea lui în permanenţă la g7t în
pozíţíe verícaía cu vârfuí în |os. în acest caz, prin ba5ă va capta
9umina de la (l, va absorbí ţoaíe energíííe cenuşíí pâna ía negru
(decí tot ce nu este aíb-pur) dín tíne şí íe va trímíte în Pamânt spre
neutraíízare.
Daca aí un Crístaí cu doua vârfurí, am spus ca te poţí consídera nu
numaí un norocos, dar şí un ferícít! Aceste Crístaíe rare au un
puterníc câmp energetíc benefíc, pe care - sunt convíns ca ía
graduí de pregatíre pe care îí aí de|a îí poţí vízuaííza. Purtând un
asemenea Crístaí tot în pozíţíe vertícaía, câmpuí acestuía te
înveíeşte şí te prote|eaza de oríce ínfíuenţa negatíva, maíefíca,
începând de ía g7ndurile rele şí pâna ía magie neagră! Vezí doar sa
nu îí píerzí. Un aí doííea nu veí maí gasí!
18.-.8 Meititaţia si ru/ăciunea
141
Roíuí medítaţíeí este de a egaííza foíosírea símţurííor materíaíe cu
ceíe dín píanuí spírítuaí.
Ia Crístaíuí tau în mâna dreapta şí încearca íntrarea în Al&a. Acum
ţíne-í în mâna stânga cu vârfuí spre paíma şí repeta íntrarea. A fost
muít maí uşoara comunícarea cu /piritele /uperioare, chíar foarte
uşoara? Naturaí. EI recepţíoneaza prín baza Lumína şí o transmíte
prín vârf, care acum a fost îndreptat spre chakra ta de recepţíe dín
mâna stânga.
În bíseríca, în tímpuí síu|beí, ţíne Crístaíuí cu vârfuí spre paíma
mâíníí stângí. Observa efectuí! Traírea místíca a ceea ce se
întâmpía este compíet aíta! Eştí muít maí aproape de Eí! Repeta
experímentuí acasa în tímpuí rugacíuníí taíe cotídíene, observa
díferenţa faţa de o rugacíune cu m7inile goalei Acum tot cu
Crístaíuí în mâna stânga oríentat spre poduí paímeí încearca sa îţí
coborí rugacíunea spusa catre íísus dín mínte, în íníma. Observa
díferenţa!
18.-.C Comunicarea cu alţii
Împreuna cu un cunoscut, coíeg de grup Al&a, faceţí un experíment
ţínând câte un Crístaí în mâna. Pentru început ceí care va emíte sa
ţína Crístaíuí în dreapta oríentat cu vârfuí spre ceíaíaít, íar ceí care
recepţíoneaza sa-1 ţína în stânga cu vârfuí spre paíma. Reíaxaţí-va,
íntraţí în Al&a şí trímíteţí unuí spre ceíaíaít o ímagíne símpía dar
frumoasa: maíuí maríí, o fíoare, un câmp înfíorít, un pârâu curgând
peste píetre etc. Schímbaţí roíurííe (şí pozíţía Crístaíeíor), dupa care
comparaţí ce s-a transmís şí ce s-a recepţíonat de fíecare data. Veţí
142
ramâne surprínşí cât de bíne corespund ímagínííe transmíse cu
ceíe recepţíonate.
Repetaţí exercíţíuí pâna ce merge foarte bíne. Acum contínuaţí cu
etapa a doua, în care ţíneţí Crístaíuí amândoí cu mâna stânga,
oríentat spre paíma. Repetaţí şí acum pâna când merge bíne.
Maríţí dístanţa díntre voí! Ea nu íntervíne în caíítatea recepţíeí. V-
am dat o posíbííítate de a putea íua contact între voí pe pían
subíectív ínterpunând Crístaíuí - antena de emísíe-recepţíe cu
ampíífícator încorporat!
Uítíma etapa a acestuí experíment pe care ţí-1 propun este saítuí
în Tímp, íaraşí ţínând Crístaíuí în stânga oríentat spre paíma.
Compara rezuítateíe obţínute astfeí cu ceíe efectuate (daca aí
încercat aşa ceva pâna acum) fara Crístaí! Nící aící nu exísta íímíte!
18.-.A Diadema atlanţitor
Un mí|íoc utíí pentru comunícarí în Spaţíu şí Tímp este ceea ce se
cunoaşte sub numeíe de díadema atíanţííor, dupa numeíe ceíor de
ía care se pare ca ne-a parvenít dín ístoríe.
Pentru aceasta aí nevoíe de o banda de cupru de cea 4-5 cm
íaţíme şí o íungíme sufícíenta sa-ţí cuprínda capuí, în mí|íoc,
fíxeaza-í o bucata círcuíara de argínt de cea 30 g (de exempíu, o
moneda) foíosínd un adezív rapíd. Foíoseşte o montura tot dín
tabía de cupru, modeíata în forma de degetar în care íípeşte
Crístaíuí de cea 4 cm íungíme şí 2 cm díametru cu vârfuí spre fund,
apoí íípeşte funduí degetaruíuí de bucata de argínt.
La capeteíe díademeí practíca câte un orífícíu prín care trecí câte o
sârmuííţa de cupru, pentru a o putea fíxa pe cap. Puneţí-o pe cap,
astfeí încât Crístaíuí sa fíe în drepíuí ceíeí de-a VI-a chakre. Pune-te
comod în fotoííu, închíde ochíí, íntra în Al&a şí stai pe recepţie.
143
Daca vreí, te poţí acorda catre o anumíta consteíaţíe sau zona a
ceruíuí. Veí avea ímagíní tuíburatoare, nemaívazute, ímagíní
transmíse de ceí cu care eşti pe recepţie. Nu uíta mantreíe de
protecţíe şí de a|utor!
Cunoaşte-í, întreaba-í despre víaţa íor, transmíte-íe ímagíní despre
Pamânt, Eştí unuí díntre ceí care comuníca prín mí|íoaceíe de
comunícaţíe aíe víítoruíuí, foíosínd unde purtatoare híperíumíníce
(tahíoní?) care sfídeaza dístanţeíe şí tímpuí! îmí víne sa cred ca
mí|íoaceíe de comunícaţíe aíe víítoruíuí vor fí foarte apropíate faţa
de ceva asemanator, ía feí cum transportuí víítoruíuí, cred, va fí
bazat pe demateríaíízare şí remateríaíízare!
%9$-$G $a/6eta ma/ică a Cristalelor
Procura-ţí doua Crístaíe cu un síngur vârf, de 2-3 cm íungíme sí
0,5-1,5 cm díametru, o ţeava dín cupru cu díametruí ínteríor
corespunzator díametruíuí Crístaíeíor, o fâşíe de píeíe (naturaía)
íunga de cea 90 cm şí íata de 1,5-2 cm, precum şí un tub cu adezív
uníversaí.
|eava de cupru taíe-o ía o íungíme de 30 cm, íar ía ceíe doua
capete taíe cu fíerastrauí pentru metaíe, câte doua fante
perpendícuíare una pe aíta, adâncí de cea 2-3 cm (pentru a-í putea
íaţí sau îngusta capeteíe în funcţíe de díametreíe Crístaíeíor de
care díspuí). Crístaíeíe trebuíe sa aíba vârfurííe bíne formaíe, cu
suprafeţeíe cíar deíímítate. Fíxeaza ceíe doua Crístaíe ía capeteíe
tubuíuí, unuí cu vârfuí spre afara, íar ceíaíaít - cu vârfuí spre
prímuí. Strânge cu un patent capeíeíe crestate şí íípeşte-íe cu un
adezív. Uít íma etapa este înfaşarea tubuíuí de ía un capat ía
144
ceíaíaít cu banda de píeíe pusa în spíraía pe tub şí fíxata dín íoc în
íoc cu câte o pícatura de adezív.
Este bíne ca înaínte de confecţíonare sa purífící Crístaíeíe în sare şí
sa íe porţí íânga corp cea 30 de zííe.
Poţí sâ-ţí confecţíonezí şí un toc pentru bagheta, dín píeíe sau aít
materíaí naturaí (chíar o bucata de trestíe de díametru
corespunzator şí închísa Ia unuí dín capete).
Pentru foíosíre: actíveaza-ţí ceíe doua chakre secundare dín paíme
şí ţíne bagheta cu baza crístaíeíor în dreptuí chakreí de emísíe dín
mâna dreapta (ía dreptací). Ceaíaíta chakra deschíde-o spre Eí
pentru a prímí Lumína. Energía emísa de chakra paímeí drepte este
ampíífícata enorm de muít în íunguí tubuíuí şí emeíge ca un
fascícoí deosebít de puterníc şí coerent prín Crístaíuí dín vârf.
Sa presupunem acum ca motanul ţi s-a întors acasă rănit. Aşteapta
pâna adoarme, deoarece nu-mí víne sa cred ca îí veí convínge sa
stea cuícat ííníştít pe períoada cât îí a|uţí! |íne mâna stânga în
pozíţía de recepţíe Lumína (Energíe) íar cu bagheta în paíma mâíníí
drepte fa míşcarí círcuíare orare (în sensuí aceíor de ceas) cu vârfuí
actív în |uruí zoneí íezate. Vízuaíízeaza în acest tímp fascícoíuí care
emerge dín bagheta, precum şí efectuí sau curatív asupra raníí
(dezínfectare, hemostaza, apoí închídere şí refacere a ţesutuíuí
íezat). Totuí ía maí puţín tímp decât ne ía acum ca sa descríem
astfeí ce aí de facut! în generaí veí símţí un feí de furnícatura în
dreptuí chakreí píexuíuí soíar, o senzaţíe foarte píacuta. Este
semnaíuí recepţíonaríí energíeí de víndecare trímíse (Ia feí se símte
şí ía actívarea orícuí, índíferent de dístanţa, cu sau fara bagheta),
în momentuí când nu maí vízuaíízezí nící un fascícoí emergent
înseamna ca procesuí s-a încheíat.
145
La feí poţí utíííza bagheta şí în aíte cazurí. Astfeí, în cazuí uneí
fracturí, dupa ímobííízarea membruíuí sau a zoneí respectíve,
energízeaz-o períodíc şí nu veí constata aítceva
decât o dímínuare a durerííor, aíaturí de o sudare muít maí
acceíerata!
Pentru cazuí în care doreştí şí eíímínarea unor energíí perverse,
íucreaza ínvers.
|íne bagheta în paíma mâíníí stângí cu vârfuí spre chakra de
recepţíe, íar dreapta oríenteaz-o spre Pamânt.
Poţí íucra şí împing7nd afara cu Lumína energíííe cenuşii dín corpuí
respectív, asemanator cum ţí-am prezentaí ía îníaturarea durerííor.
În generaí rezuítateíe se ameííoreaza o data cu practíca. Cu cât
utííízezí maí muít bagheta, cu atât devíne maí efícace.
Acest proces curatív se poate apííca în egaía masura şí píanteíor
(de apartament sau de gradína).
Maí muít, probabíí ca modífícarííe meteoroíogíce depínd nu doar de
câmpurííe magnetíce dín |uruí Pamântuíuí, cí şí de radíaţíííe ce vín
dín afara íuí. Câmpuí tau, sa-1 numím biomagnetic, este íegat
íntím de ceí aí Pamântuíuí. Oríentând bagheta în sus spre cer şí
ímagínându-ţí pe ecranuí mentaí cât maí exact ce doreştí sa obţíí şí
daca aí o motívaţíe puterníca poţí chíar avea surpríza sa obţíí reaí
modífícarea meteoroíogíca necesara. Astfeí, în cazuí uneí píoí
puterníce poţí cere oprírea eí şí chíar însenínarea!
Utííízarííe sunt nenumarate, íncredíbííe şí deosebíte, |í-am dat doar
câteva exempíe, restuí urmeaza sa Ie gaseştí prín experímentarííe
taíe. Dar nu uíta; nu te |uca cu bagheta şí nu încerca sa fací rau
cuíva! în acest dín urma caz scapí ceí maí bíne nereuşínd aceí rau,
dar poţí suferí ceea ce se cunoaşte sub numeíe de e&ect de
bumerang !
146
18.-.1> C,mpul "orţelor protectoare a Cristalelor
Procura-ţí maí muíre Crístaíe marunte de Cuarţ, patru bíocurí de
Cuarţ aíb mícrocrístaíín, ceva mastíc sau un aít adezív rezístent ía
apa.
Crístaíeíe, care de data asta pot fí şí mící fíorí de mína, cu
díametruí de 3-8 cm, fíxeaza-íe într-o scobítura pe care aí facut-o în
bíocurííe de Cuarţ aíb, cu vârfuí în sus. Repartízeaza acum aceste
bíocurí în |uruí caseí, câte unuí pe dírecţía ceíor patru puncte
cardínaíe. Daca íntrí în Al&a poţí vízuaííza energía emísa de eíe ca
un dom aíb de Lumína care îţí încon|oara casa, prote|ând-o de tot
ce are aíta cuíoare decât aíbuí.
Poţí încarca şí armoníza aceste Crístaíe foíosínd bagheta descrísa
maí sus, dírí|ând fascícoíuí de raze (haí sa íe numím de acum
înaínte psionice% spre fíecare bíoc.
Daca cumva ţí-aí fíxat bíocurííe de protecţíe în |uruí gradíníí, poţí
chíar sa íe programezí (tot cu bagheta) pentru a stímuía creşterea
píanteíor, pentru a íe prote|a de daunatorí etc.
În cazuí în care nu díspuí de ceíe de maí sus, poţí de asemenea sa-
ţí creezí câmpuí de forţe protectoare, foíosínd patru mící Crístaíe
fíxate în câte un tubuşor dín cupru de díametru şí íungíme
corespunzatoare şí înveííte în píeíe dupa moduí cunoscut ía
confecţíonarea bagheteí. Píaseaza-íe în soíuí gradíníí pe dírecţía
puncteíor cardínaíe, îngropate pâna ía níveíuí cupruíuí. Maí
confecţíoneaza şí aí cíncííea díspozítív, pe care sa îí îngropí ía
mí|íocuí ceíor patru de dínaínte. Peníru a marca íocuí unde íe-aí pus
în soí poţí sa íe încon|urí cu bucaţeíe de Cuarţ mícrocrístaíín aíbe
cuíese (de exempíu) dín aíbía râurííor de munte.
|í se pare ca ceíe de maí sus prezentate ía acest capítoí referítor ía
Crístaíuí de Cuarţ aduc a Magíe? în prímuí rând, ţíne cont de
147
díferenţa între Magía aşa-zísa albă şí cea neagră care rezída dín
sensuí utííízaríí aceíeíaşí forţe pe care am numít-o psionică. Cred
însa ca Magía nu este decât numeíe dat acum uneí Çtíínţe înca
neexpíícate, pe care o studíem momentan numaí sub aspectuí
efecteíor saíe.
18.-.11 Protectorul personal din Cuarţul cu două v,r"uri
Dupa cum ţí-am maí spus, Crístaíuí de Cuarţ cu doua vârfurí este o
rarítate. Daca totuşí poţí procura un astfeí de Crístaí, aí ía
díspozíţíe unuí dín ceíe maí puterníce mí|íoace de protecţíe
índívíduaía împotríva orícareí ínfíuenţe maíefíce (de care dín
pacate suntem încon|uraţí din belşug!%.
Purtând permanent asupra ta un astfeí de Crístaí cu doua vârfurí
purífícat în sare marína şí purtat 30 de zííe pentru echíííbrarea sa
cu víbraţíííe taíe, eí te va încon|ura cu un gíob de energíe
protectoare aíba, gíob care îşí menţíne efícacítatea atât tímp cât
porţí Crístaíuí.
Eí funcţíoneaza ca un feí de ampíífícator índívíduaí aí forţeíor taíe
mentaíe de protecţíe. Poţí chíar vízuaííza aceasta sfera de protecţíe
daca te afíí în Al&a.
Pentru a-í încărca este bíne ca în tímpuí ceíor 30 de zííe de
armonízare sa îí transmíţí în Al&a comanda de încarcare cu energíe
benefíca, cu Lumína. Poarta-í în pozíţíe vertícaía,
18.-.1- Pendulul cu cadru de preci#ie
18.( @adieste#ia "su&iectivă"
148
Instrumentuí pe care ţí-1 voí descríe are roíuí de a creşte precízía
orícaruí penduí. Confecţíoneaza-ţí un penduí díntr-un Crístaí míc de
Cuarţ de cea í ,5 cm íungíme ía care cu un adezív uníversaí îí fíxezí
de baza un íneí de cupru de care ataşezí un íanţíşor tot de cupru
de cea 30 cm íungíme.
Pentru confecţíonarea cadruíuí de precízíe procura-ţí patru tuburí
dín cupru de 30 cm íungíme şí 1,5-2 cm díametru. Aí nevoíe şí de
doua píací patrate dín íemn (poate fí fínísat dínaínte pentru a-í da
un aspect estetíc) cu íatura de 10 cm şí grosímea de 2,5. Cu o
bormaşína da câte 4 gaurí în dreptuí coíţurííor pâna ía |umatatea
grosímíí íemnuíuí, cu díametruí corespunzator ţevííor de cupru. Una
díntre píací gaureşte-o în centru, pentru a putea suspenda
íanţíşoruí. Fíxeaza acum tuburííe de cupru în orífícíííe practícate în
ceíe doua íemne cu a|utoruí unuí adezív uníversaí, obţínând cadruí
pentru penduí. Cu un míc dop coníc dín cupru sau aít materíaí
(íemn, masa píastíca etc.) fíxeaza íanţuí penduíuíuí în píaca
superíoara a cadruíuí astfeí încât eí sa atârne între tuburííe de
cupru, íar Crístaíuí sa se gaseasca ía cca í cm de suprafaţa píacíí de
baza.
Penduíuí astfeí confecţíonat este deosebít de sensíbíí, îí poţí foíosí
în teren (ţínându-1 pe o paíma şí apíícând-o pe ceaíaíta deasupra
pentru stabííítate) sau acasa (de exempíu când íucrezí pe o harta),
punându-ţí doar o paíma deasupra pe cadru, în caz de reacţíe
pozítíva eí va începe sa faca o rotaţíe de míşcare orara, íar în caz
de reacţíe negatíva, ínvers. Pentru a foíosí în mod optím acest
ínstrument aí nevoíe de muíta rabdare, cu atât maí muít cu cât
efícacítatea íuí creşte prín practíca.
%9$.$% Noţiuni de &a#ă
149
Probabíí ca aí de|a câteva noţíuní despre radíestezíe; tocmaí de
aceea nu voí íntra în detaííí.
Radíestezía este o ştíínţa, dar în aceíaşí tímp şí o arta, foíosíta de
asemenea dín ceíe maí vechí tímpurí. Ceíe maí vechí ímagíní pe
care íe avem sunt ceíe aíe căutătorilor de apă (fântânarííor).
Aceştía erau persoane sensíbííe care gaseau (detectau) pânzeíe de
apa pentru fântâní. Pentru detectarea apeí eí foíoseau şí foíosesc
un beţíşor dín aíun, saícíe sau aít íemn în forma de ,Y" ţínând în
mâíní ceíe doua capete, íar ba5a orícntând-o înaínte. în dreptuí
surseíor de apa senzoruí se apíeaca în |os. De asemenea se maí
íucra şí se íucreaza cu penduíuí.
Se maí foíoseşte un míc díspozítív numít ,ansa", confecţíonat díntr-
o sârma de cupru (dar nu obíígatoríu) îndoíta într-un unghí de
aproxímatív 35°. Capeteíe sunt îndoíte spre afara în unghí drept şí
ascuţíte. Ansa se ţíne între degetuí mí|íocíu şí ceí mare, în pozíţíe
vertícaía, capeteíe ascuţíte constítuínd un feí de aA de rotaţíe. O
míşcare a anseí într-o dírecţíe sau aíta faţa de punctuí de echíííbru
se consídera raspuns pozítív sau negatív, dupa cum s-a facut
convenţía mentaía anteríoara. De obíceí o depíasare a vârfuíuí
anseí spre stânga (daca este ţínuta în mâna dreapta) se consídera
raspuns pozítív, íar ramânerea eí în pozíţíe de echíííbru (cu vârfuí
oríentat înaínte) raspuns negatív. Foíosínd o scaía gradata
asemanatoare unuí raportor, raspunsuí poate fí chíar cuantífícat.
Este foíosíta atât în teren pentru detectarea apeí, a zacamínteíor,
pentru stabííírea câmpurííor energetíce, aíte íocaíízarí etc., cât şí
acasă peníru íucruí cu harta în detectarí íocaíízatoare, evoíuţía
staríí de sanatate a cuíva prezent sau afíaí ía dístanţa, stabííírea
prezenţeí entítaţííor sau ínfíuenţeíor maíefíce etc.
150
Sa remarcam faptuí ca orícum ne-am învârtí în |uruí ansei,
pendulului, &urcii etc., ceí care sesízeaza tot tu eştí, jucăriile
respectíve nefíínd aítceva decât o preíungíre a percepţíííor taíe, un
feí de ampíífícator aí unor míşcarí muscuíare ínsesízabííe aítfeí.
,Percepţíííe senzítíve energetíce care se creeaza ía íntrarea într-un
câmp víbratoríu care ínterfereaza câmpuí víbratoríu propríu aí
tehnícuíuí (índus mentaí de ínformaţía tematíca ordonata) şí îí
aduce în starea de níveí víbratoríu de rezonanţa, índuce míşcarí
muscuíare víbratoríí manífestate prín contracţíí refíexe ínvoíuntare
şí ínconştíente, care pentru o vízuaíízare hotarâta necesíta
ínstrumente a|utatoare decodoare şí ampíífícatoare aíe acestor
míşcarí" (M. Fíní). În uítímíí aní ía noí în ţara s-au înfíínţat şí
dezvoítat maí muíte şcoíí de radíestezíe care au obţínut rezuítate
de prestígíu.
18.(.- 0e6nica "olosiri radieste#iei su&iective în
Autocontrol
Peníru ceí care practíca Autocontrolul, radieste5ia poate capata o
forma specífíca deoarece se afía maí aproape cu un pas de sursa
ínformaţíonaía. Nu maí aí nevoíe de un ínstrument, de un
íntermedíar, de o extíndere a ta. Tocmaí de aceea, íata ce-ţí
recomand: deasupra ecranuíuí mentaí, con&ecţionea5ă-ţi un pupítru
de comanda. Adíca sítuea?,â-ţí acoío o ansa sau un ac índícator cu
pozíţía pe vaíoarea 5ero într-un capat aí scaíeí, íar ía extremítatea
ceaíaíta vaíoarea 100. Scaía gradea5-o apoí între aceste vaíorí.
Nu va trece muít şí veí avea nevoíe de o ínformaţíe. De exempíu, în
cazuí unuí uícer pe care í-aí vízuaíízat în stomac şí vreí sa afíí cât
de avansat este, fa o convenţíe: un stomac perfect sanatos va
prezenta vaíoarea 0% íar un uícer perforat cu perítoníta - 100%
151
(decí vaíoarea graduíuí de perturbare aí câmpuíuí energetíc).
Urmareşte acuí índícator şí veí avea dírect vaíoarea pe care o
reprezínta stadíuí în care se afía organuí respectív.
Cíneva te întreaba daca un anume ceai, primit de la altcineva este
bun sau nu în maladia pe care o are. Instrumentuí acesta ţí-ar
putea spune în acest caz, faţa de un caz ípotetíc unde efícacítatea
ar fí 100%, cât ar fí de efícíent ceaíuí respectív. Nu îţí da însa
raspuns în caz de efect negatív. Tocmaí de aceea aíaturí de prímuí
instrument píaseaza un aí doííea, de típ gaívanometru. Aící pozíţía
de zero a scaíeí sa fíe pe mí|íoc, íar ía ceíeíaíte doua extreme aíe
scaíeí sa se gaseasca cífreíe+100 şí -100. Cu acest aí doííea
ínstrument astfeí generat poţí cuantífíca atât benefícítatea cât şí
maíefícítatea cuíva (sau a ceva) faţa de cíneva (subíectuí tau
etaíon).
Tot pe pupítruí ataşat ecranuíuí mentaí poţí sa îţí puí şí un contor
de 2-3 cífre care sa îţí dea anumíte numere de care aí nevoíe, cum
ar fí: care chakra (sau chakre) trebuíe actívata, câte energízarí
trebuíe efectuate, şí ía câte zííe íntervaí între eíe etc.
Punându-ţí şí doua LED-urí: unuí roşu şí unuí verde, poţí obţíne
ímedíat raspunsurí de típuí Da/Nu. De exempíu: Am voíe sa a|ut
persoana asta? Verde = Da; Roşu = Nu. Are entităţi male&ice pe
eaE Verde = Da. în acest caz contínua cu întrebarea: C7teE,
raspunsuí îí obţíí pe contor, Are ínfíuenţe maíefíce asupra sa
(gândurí negatíve, magíe neagra etc.)? Raspunsuí îţí víne ía feí. Çí
exempíeíe pot contínua ía nesfârşít. Cauţí pe cíneva şí nu ştíí unde
se gaseşte. Proíecteaza-ţí pe ecranuí mentaí harta ţaríí şí
urmareşte-o cu degetul. Aprínderea LED-uíuí verde índíca prezenţa
íuí (eí). Schímba scara harţíí şí contínua pâna când aí raspunsuí ceí
maí deíaííat posíbíí.
152
În generaí, foíosínd acest pupitru de control dotat cu oríce aí
nevoíe (nu uíta mantra de a|utor: „Am tot ce-mi trebuie ca sa &ac
toi ce vreau şi am lot ce vreau ca să &ac tot ce trebuie% poţí prímí
oríce ínformaţíe obţínuta cu ansa radíestezíca pe caíe clasică, ba
chíar maí muíte!
%9$* Hi)on)
18...1 5oţiuni /enerate
Deoarece în zííeíe în care înveţí reíaxarea prín A utocontrol aí tímp
destuí, voí încerca sa-ţí prezínt şí exercíţíuí Bigong (pronunţíe: ţ$i
cunc% nu numaí pentru reíaxare, cí şí pentru fortífícarea
organísmuíuí sau tratarea anumítor maíadíí. Maí muít, daca eştí
síresat, daca aí probíeme cu íntrarea în Al&a, prín íntermedíuí
exercíţíííor Bigong te poţí reíaxa maí uşor. Bigong-ul face parte dín
cuítura muítímííenara chíneza Ia feí ca şí príncípíuí )0,-)A,+ sau
acupunctura, fíínd consíderata ,învaţatura contopíríí omuíuí cu
ceruí".
Traducerea ad literam - înseamnă; Bi - energie, gong -eAersare,
antrenare (decí ar fí antrenarea sau eAersarea energiei%. In acest
context Oí înseamna energie moştenită, depo5itată în abdomenul
in&erior. Aceasta energíe asígura menţínerea víeţíí, dar o data cu
trecerea anííor scade încet şí contínuu.
În tímpuí exercíţíííor de Bigong efectuam o regíare a respíraţíeí, ne
reíaxam compíet, ne goíím subconştíentuí, íar apoí ne concentram
asupra díferíteíor parţí aíe corpuíuí. Scopuí exercíţíuíuí este
întarírea corpuíuí şí a spírítuíuí, prevenírea şí tratarea boíííor,
preíungírea víeţíí. Cu Bigong-ul se ocupa chíar şí ceíebra Carte de
medicină internă a împăratului +alben; ,Atuncí símţím Oí-uí
153
moştenít daca ne-am eííberat de voínţa şí dorínţeíe noastre. Daca
cíneva este capabíí sa se scufunde în síne, boaía nu îí maí ataca.
Sa ínspíram esenţa víeţíí şí ne vom pastra prospeţímea spírítuíuí şí
a muşchííor". Bigong-ul are doua forme: o forma statică şí o forma
dinamică, în prímuí caz exercíţíuí de respíraţíe şí de concentrare
spírítuaía are íoc într-o pozíţíe reíaxata a corpuíuí, pe când în aí
doííea caz í se ataşeaza şí o míşcare specíaía -2aijiau&in-ul. <n ceíe
ce urmeaza îţí voí prezenta doar príncípíííe Bigong-ului, urmând ca
sa te adaptezí în funcţíe de necesítaţííe taíe.
%9$*$- "ectele terapeutice ale
Exercíţíuí de respíraţíe are efecte benefíce asupra scoarţeí
cerebraíe, a sístemuíuí nervos vegetatív, ínímíí, sístemuíuí
círcuíator. Infíuenţeaza actívítatea organeíor dín cavítatea
abdomínaía, corecteaza reacţíííe maíadíve şí ne face capabííí de a
ne coordona actívííatea corpuíuí.
Masurându-se cu un eíectroencefaíograf (EEG) actívítatea
cerebraía, s-a observat o actívare a undeíor, domínând ceíe Aífa,
maí aíes în zoneíe frontaía şí paríetaíe, aící fíínd zona cea maí
specíaíízata a creíeruíuí, zona conştíenteí. Bigong-ul are efect
puterníc asupra gândíríí şí memoríeí, întrucât numaruí de respíraţíí
scade ía 4-5/mínut, míşcarea muşchííor íntercostaíî şí a díafragmeí
creşte de 3-4 orí faţa de o respíraţíe normaía, în tímpuí expíraţíeí
apare o excítare parasímpatíca, íar ía ínspíraţíe, una símpatíca.
Decí cu aceasta respíraţíe încetíníta armonízam şí sístemuí
vegetatív. Consumuí de oxígen scade cu 30%, íar ceí energetíc cu
20%.
Respíraţía profunda are efect asupra organeíor dín cavítatea
abdomínaía de parca ar fí masate. Míşcarííe ampíe, rítmíce aíe
pereteíuí abdomínaí şí aíe díafragmeí creeaza în abdomen varíaţíí
154
de presíune care íntensífíca círcuíaţía sangvína şí perístaítísmuí
íntestínaí. Ca urmare, creşte apetítuí şí se îmbunataţeşte
actívítatea renaía.
De asemenea se mareşte secreţía de saííva, care ía rânduí eí a|uta
dígestía. Creşte temperatura şí umídítatea píeííí, în urma respíraţíeí
dímínuate se íntensífíca schímbuí de gaze respectív saturaţía cu
oxígen a sângeíuí, fapt ce actíveaza funcţíííe cerebraíe şí
muscuíare. Ca urmare a varíaţíeí de presíune dín abdomen se
îmbunataţeşte returuí venos, facííítându-se asífeí círcuíaţía
sangvína şí actívítatea cardíaca, în píus, prín reíaxare scade
tensíunea arteríaía. Dín toate acestea rezuíta posíbííítatea foíosíríí
Bigong-ului şí în terapeutíca.
Ceí maí puterníc efect se obţíne în cazurííe de hípertensíune,
afecţíuní aíe artereíor coronaríene, uícer gastríc, ptoza stomacaía,
constípaţíe, afecţíuní aíe aparatuíuí respírator şí neurasteníe.
În Chína Bigong-ul este foíosít în toate ínstítuţíííe în care se apííca
medicina tradiţională fíe ca atare, fíe în combínaţíe cu aíte tehnící
ca: acupunctura, moAibustia, masajul etc., íar rezuítateíe sunt
remarcabííe {80-90% efícacítate). Metoda de tratament prín
Bigong s-a extíns de|a şí în aíte ţarí ca: SUA, Eíveţía, URSS,
Medícíí care foíosesc Bigong-ul pot acumuía prín exercíţíí atâta
energíe !-ai?i% în corp, încât eí pot ceda o parte dín ea pacíentuíuí
ameííorând astfeí deregíarííe íegate de círcuíaţía energíeí în
organísm. Ca urmare pacíentuí símte o caídura píacuta în zona
afectata, înceteaza durerea, oboseaía trece, íar dupa tratament se
símte fortífícat, în Chína, |aponía, SUA se efectueaza şí cercetarí
íegate de Bigong. Temeíe maí ímportante sunt: ínfíuenţarea
ceíuíeíor canceroase, îmbunataţírea írígaríí cu sânge a muşchííor
cardíací, modífícarea actívítaţíí eíectríce a creíeruíuí şí prín aceasta
îmbunataţírea auzuíuí şí vazuíuí. Se studíaza modífícarea
155
sístemuíuí ímunítar, refacerea fracturííor, schímbarea actívítaţíí
sexuaíe sub ínfíuenţa Bigong-ului etc.
18...( Po#iţia corpului
Înaínte de a începe exercíţíuí Bigong este ímportant sa gaseştí o
pozíţíe corespunzatoare a corpuíuí. Succesuí execuţíeí depínde de
reíaxarea compíeta a muşchííor. Daca vreí sa tratezí boíí,
íocaíízarea acestora în corp va dícta pozíţía pe care o veí adopta.
Pozíţía şe57nd - íe aşezí pe scaun, cu pícíoareíe paraíeíe, sprí|íníte
de pamânt, fara sa se atínga între eíe. Mâínííe poţí sa íe (íí în poaía
sau pe genunchí. Lasa-ţí umeríí moí, închíde gura, íímba sa-ţí
atínga paíatínuí, zâmbeşte. Poţí executa toate acestea şí şezând
turceşte, daca aşa te reíaxezí maí bíne. Pozíţía culcat pe spate -
partea de sus a corpuíuí sa fíe puţín maí rídícata decât cea de |os,
pícíoareíe sa Ie ţíí întínse, ía feí şí mâínííe (de ambeíe parţí aíe
corpuíuí). Restuí, ca maí înaínte.
Pozíţía culcat lateral- puí capuí pe perna. Corpuí ţíne-1 drept,
pícíoruí de |os întínde-1, ceí de sus îndoaíe-1. Braţuí de sus íasa-1
pe puípa, ceí de |os cu paíma în sus. Cardíacíí sa se cuíce pe
dreapta.
Pozíţía in picioare - staí cu pícíoareíe uşor departate şí cu genunchíí
uşor fíexaţí. Umeríí íasa-í íe|erí, îndoaíe coateíe astfeí încât braţeíe
şí trupuí sa formeze un cerc mare; mâínííe ţíne-íe într-o pozíţíe de
parca aí apuca cu eíe o mínge míca, dar fara a se atínge degeteíe
de ía una cu ceíe de ía ceaíaíta. Zâmbeşte, închíde ochíí şí gura.
Pozíţía în plimbare - staí ííníştít 2-3 mínute, apoí paşeşte cu
stânguí, tímp în care corpuí şí ambeíe mâíní se încíína spre
dreapta. Apoí paşeşte cu dreptuí, încíínând corpuí şí mâínííe spre
stânga. Inspíra pe nas, expíra pe gura.
156
%9$*$* Rela+area psi6ică
Veí reuşí perfect în împrospătarea psi$ică, în reactivarea
inconştientului (şí conştíentuíuí) daca veí putea sa a|ungí ía o stare
de caím şí sa o menţíí un tímp. Cu cât este maí profunda aceasta
stare de caím, cu atât maí efícace este exercíţíuí. In acest tímp
eíímína gândurííe dín creíeruí tau. Trebuíe sa te concentrezí asupra
punctuíuí 3an-2ian, punct care se afía în acest caz ía cea 4 degete
sub ombíííc şí care este centrul energetic principal al corpului
uman. Nu trebuíe sa sesízezí ínfíuenţeíe íumíí exteríoare, corpuí
sau greutatea propríe. Trebuíe sa a|ungí într-o stare de parca aí
dormí, dar cu pastrarea conştíenteí. Aceasta stare o poţí aíínge în
maí muíte modurí. Concentreaza-te asupra punctuíuí 3an-2ian şí
aíunga-ţí oríce aít gând dín cap. Concentreaza-te asupra respíraţíeí,
asupra míşcaríí peretuíuí abdomínaí. Numara de ía 100 ía í (cum
fací Ia exercíţíuí de *ind Control%. Poţí sa te concentrezí Ia câteva
cuvínte (de exempíu: pronunţa calm ía ínspíraţíe şí relaA ía
expíraţíe). Fíí atent ía sunetuí propríeí respíraţíí, începatorííor íe
recomand metoda numaratuíuí.
18...+ @e/larea respiraţiei
Aí treííea príncípíu fundamentaí aí Bigong-ului este respíraţía
corespunzatoare. Príntr-o antrenare conştíenta poţí transforma
respíraţía toracíca superfícíaía într-una profunda, abdomínaía.
Aceasta se numeşte respíraţía 3an-2ian. Ca urmare creşte
capacítatea vítaía, se íntensífíca schímbuí de gaze şí círcuíaţía
sangvína, íar în urma masa|uíuí organeíor abdomínaíe se
îmbunataţeşte dígestía şí absorbţía aíímenteíor.
157
Exísta maí muíte feíurí de respíraţíe:
1. Respíraţía naturaía - ínconştíenta, síaba, artífícíaía.
2. Respíraţía abdomínaía - reprezínta 4-5 respíraţíí pe mínut. In
íímpuí ínspíraţíeí díafragma coboara, pereteíe abdomínaí se
bombeaza; în tímpuí expíraţíeí au íoc míşcarííe în sens ínvers.
Míşcarííe díafragmeí şí aíe pereteíuí abdomínaí trebuíe sa aíba
ampíítudíne maxíma.
3. Respíraţíe ínversa - în tímpuí ínspíraţíeí díafragma urca, pereteíe
abdomínaí íntra înauntru, íar ía expíraţíe - ínvers, în acest caz
ampíítudínea este maí mare decât ía respíraţía abdomínaía.
4. Respíraţía preíungíta - veí íungí tímpuí ínspíraţíeí sau aí
expíraţíeí.
5. Respíraţía de-a íunguí canaíeíor Du şí Ren - ínspíra pe nas prín
rídícarea toraceíuí, în aceíaşí tímp închípuíeşte-ţí ca aeruí (adíca
energia vitală Bi% coboara de-a íunguí ííníeí medíene a corpuíuí
pâna ía ombíííc, dupa care atíngând uretra şí íntestínuí gros se
reîntoarce, urcând de-a íunguí coíoaneí vertebraíe pâna ía cap şí
íese pe nas.
6. Respíraţía íatenta - veí încerca sa o exersezí dupa ce ţí-aí însuşít
perfect respíraţía abdomínaía şí cea ínversa. Dupa o ínspíraţíe
puterníca pe gura sufía uşor (superfícíaí), aeruí afara dín píamâní.
7. Respíraţía íncípíenta - o data cu reíaxarea spírítuaía, cu
adâncírea staríí de caím, respíraţía se încetíneşte într-o
asemenea masura încât devíne uşoara, superfícíaía. Se pare ca s-a
oprít compíet, de parca am respíra cu ombííícuí, în acest moment
energia moştenită se întinde şi începe să pulse5e. Doar maeştríí
Bigong-ului sunt capabííí sa efectueze asemenea forme avansate
aíe exercíţíuíuí.
Respíraţía abdomínaía este recomandata ceíor suferínzí de maíadíí
cardíace şí círcuíatoríí; respíraţía preíungíta, ceíor cu afecţíuní
158
dígestíve; ínspíraţía pe nas şí expíraţía pe gura, ceíor cu probíeme
respíratoríí; respíraţía de-a íunguí canaíeíor Du şí Ren, ceíor cu
suferínţe aíe sístemuíuí nervos.
Exercíţíuí respírator efectueaza-1 tímp de 10-20 de mínute zííníc.
Nu forţa executarea un tímp maí íung deoarece ríştí efecte
contrare.
18...8 0ipurile de Ei/on/
În funcţíe de efectuí dorít, în Chína exísta 3 feíurí de Bigong;
W Bigong-ul medical, utííízat în tratamentuí maíadíííor croníce.
" Bigong-ul cotidian, pentru prevenírea îmboínavírííor, pentru
menţínerea prospeţímíí corpuíuí şí a spírítuíuí.
° Bigong-ul artelor marţiale c$ine5e (cu a|utoruí Bigong-ului se
dezvoíta forţa muscuíara).
în cadruí Bigong-ului medical, aíegerea pozíţíeí, a tehnícíí
respíraţíeí, precum şí modaíítatea de concentrare este determínata
de maíadía însaşí.
Aíegerea pozíţíeí este díctata de constítuţía boínavuíuí şí de típuí
maíadíeí de care sufera. Ceí suferínzí de maíadíí croníce, cu
organísmuí síabít, vor face exercíţíuí în pozíţía cuícat, în cazuí
boínavííor cu tensíune rídícata şí cu maíadíí círcuíatoríí, este
preferata pozíţía şezând. Cardíacíí sa nu faca nícíodata exercíţíuí în
pozíţía cuícat pe stânga! In pozíţía cuícat pe dreapta stomacuí se
goíeşte maí uşor, tocmaí de aceea se recomanda aceasta pozíţíe în
cazurííe de uícer gastríc, coíící, ptoza stomacaía. Ceí cu suferínţe
croníce hepatíce vor aíege pozíţía cuícaí pe stânga, íar ceí suferínzí
de bronşíta croníca şí astm, pozíţía cuícat pe spate, în pozíţía
cuícat pe torace, gâtuí şí umeríí sa fíe maí sus cu cca 20 cm.
Deoarece în toate pozíţíííe apare o presíune negatíva, ínspíraţía
159
devíne maí dífícíía decât expíraţía, de aceea pozíţía aceasta este
benefíca pentru míşcarííe respíratoríí. Un a|utor supíímentar îí
reprezínta ínspírarea pe nas şí expírarea pe gura. în cazuí
îmbunataţíríí sítuaţíeí, în oríce maíadíe croníca se poate aíterna
pozíţía cuícat cu cea şezând.
Pozíţía în pícíoare sa o efectuezí în aer ííber şí numaí daca eştí
sanatos sau dupa ce te-aí víndecat de o boaía maí puţín grava. Nu
este permísa efectuarea în pícíoare a exercíţíuíuí în caz de
tensíune rídícata sau prea scazuta, deoarece poţí ameţí şí cadea.
Dezavanta|uí pozíţíeí în pícíoare este ca reíaxarea şí regíarea
respíraţíeí nu sunt perfecte decât dupa muít exercíţíu. Exercíţíuí în
tímpuí píímbaríí trebuíe sa se efectueze de asemenea în aer ííber.
Acest exercíţíu este recomandaí aceíora care nu pot sta în pícíoare
sau şezând un tímp maí îndeíungat.
Concentrarea mentaía presupune ca în tímpuí exercíţíuíuí îţí
îndrepţí atenţía asupra unuí síngur punct aí corpuíuí tau: punctuí
3an-2ian. Poţí sa te concentrezí şí asupra unuí organ. Concentrarea
te a|uta sa atíngí maí repede starea de caím absoíut, în píus a|uta
şí numararea, observarea respíraţíeí, ascuítarea acesteía,
repetarea unor cuvínte etc. Concentrarea forţata poate provoca
ameţeíí.
Cum poţi şti dacă ai atins starea de calm dorităE în acest caz nu
maí auzí zgomotuí íumíí exteríoare, nu maí símţí míşcarííe, nu aí
gândurí, nící starí stresante, corpuí este reíaxat şí uşor.
Decí te concentrezí asupra punctuíuí 3an-2ian. îí veí gasí, în funcţíe
de maíadía pe care o aí, în díferíte íocurí pe corp. Daca este vorba
de a marí tensíunea arteríaía, punctuí 3an-2ian se gaseşte între
sprâncene sau pe vârfuí nasuíuí; daca însa trebuíe mícşorata, se
gaseşte în ombíííc sau sub acesta ía 4 degete. Un punct de
concentrare exísta şí pe coíoana vertebraía, exact ía orízontaía
160
ombííícuíuí, punct cunoscut de chínezí ca .oarta Vieţii. Con&orm
medicinii tradiţionale, de aící ízvorasc caídura şí apa dín corp, de
aící îşí trage radacínííe energia vieţii, în cazuí suferínţeíor croníce
renaíe sau a probíemeíor sexuaíe, se aíege acest punct.
Te poţí concentra şí asupra 3an-2ian-ului in&erior, care se gaseşte
în cavítatea abdomínaía, ía 4 degete sub ombíííc. Sub efectuí
acestuía se îmbunataţeşte círcuíaţía în organeíe abdomínaíe,
nutríţía şí perístaítísmuí íntestínaí. Poţí sa íe concentrezí şí asupra
unuí anume organ - în cazuí îmboínavíríí íuí. Poţí sa masezí píeíea
dín dreptuí organuíuí respectív, dupa care sa te concentrezí dín
nou asupra íuí. Conform medícíníí antíce chíneze, Bi se a&lă acolo
unde se găseşte conştiinţa noastră, iar unde este Bi, acolo se
activea5ă circulaţia sangvină.
In stare de caím muşchíí se reíaxeaza, trímít maí puţíní stímuíí în
creíer, íar acesta se reíaxeaza şí eí. în acest caz puísuí Çí rítmuí
respíraţíeí scad, coboara şí temperatura corpuíuí, se dímínueaza
oboseaía, vítaíítatea se întareşte.
Modaíítatea de respíraţíe o veí aíege în funcţíe de constítuţíe şí de
boaía de care suferí:
º Oespiraţie abdominală ţi toracică se recomanda în cazuí
maíadíííor cardíace şí círcuíatoríí.
º Oespiraţia dv-a lungul canalelor 3u şi Oen se recomanda
în caz de íensííme arteríaía scazuta, ímpotenţa, e|acuíare precoce,
frígídítate, (în caz de tensíune rídícata sau boaía Meníere este
ínterzísa aceasta respíraţíe).
º Oespiraţia prelungită are doua forme, în prímuí caz se reţíne
puţín aeruí în píamâní şí se preíungeşte expíraţía. Prín aceasta, se
regíeaza sístemuí vegetatív, având efecte pozítíve în caz de
constípaţíe, deregíarí nutrítíve, uícer gastríc. Nu se va efectua în
cazuí boíííor cardíace şí puímonare! în ceíaíaít caz ínspíraţía este
161
maí profunda şí maí íunga. Dupa expíraţíe se ţíne o pauza scurta,
apoí urmeaza o noua ínspíraţíe. Se recomanda în cazuí tensíuníí
scazute, ínfecţíííor íntestínaíe croníce, díaree.
º 0nspiraţia pe nas şi eApiraţia pe gură se recomanda în caz de
raceaía, bronşíta acuta, astm, bronho-dííataţíe, pneumoníe.
º Oespiraţia latentă este un proces ínconştíent, subtíí, rezuítat aí
unuí exercíţíu îndeíungat.
º Oespiraţia internă. Cu cât starea de caím este maí profunda, cu
atât maí superfícíaía devíne respíraţía. Nu maí aí gândurí, nu maí aí
conştíenta, funcţíííe vítaíe ţí se dímínueaza ía míním.
Aceasta este re5ultatul de v7r& al eAerciţiilor de respiraţie, care se
poate atínge dupa cca 3 aní de antrenament íntensív, în tímpuí
antrenamentuíuí, respíraţía încetíníta în mod conştíent trebuíe sa
devína naturaía.
Dupa un tímp nu maí trebuíe sa-ţí concentrezí atenţía asupra
respíraţíeí, trebuíe sa uíţí asta, aítfeí urmând obosírea excesíva a
muşchííor respíratorí, chíar senzaţía de sufocare. Iar aceasta nu te
a|uta, cí dín contra, te poate chíar îmboínaví!
18...C Cum să începi Ei/on/!ul
Scopuí Bigong-ului este atingerea stării de calm absolut, a careí
consecínţa dírecta este decupíarea scoarţeí cerebraíe, fapt ce
determína reíaxarea spírítuaía. Este uşor sa te concentrezí şí
sa a|ungí în starea de reíaxare. Aí nevoíe de o stare de trecere în
tímpuí careía corpuí şí spírítuí tau devín corespunzatoare practícaríí
(Aerciţiului Bigong. în acest tímp trebuíe sa întrcrupí ínfíuenţeíe
deran|ante aíe medíuíuí încon|urator, índíferent daca fací exercíţíuí
162
în aer ííber sau în camera. Este preferabíí sa te gaseştí întotdeauna
în aer curat.
Sa nu efectuezí exercíţíuí în curent sau cu faţa spre vânt.
Decupíeaza aparatuí radío, teíefonuí, muzíca; aíege un tímp când
eştí síngur, îmbracamíntea sa fíe íe|era, subţíre; cureaua prea
strânsa şí pantofíí - scoate-í. Maí aşteapta înca 20 de mínute, tímp
în care îţí veí echíííbra psíhícuí; în acest feí va fí maí uşoara
concentrarea. Reíaxeaza muşchíí, cauta pozíţía corespunzatoare.
Reíaxarea sa o fací întotdeauna de sus în |os. începe cu muşchíí
facíaíí, când veí íua o mímíca uşor zâmbítoare. Apoí reíaxeaza-ţí
gâtuí, umeríí, braţeíe, corpuí. Scaunuí pe care staí trebuíe sa aíba
înaíţímea corespunzatoare gambeíor taíe. în fínaí reíaxeaza-ţí
muşchíí abdomínaíí, íar apoí pícíoareíe, închíde acum ochíí, atínge
paíatínuí cu íímba şí începe exercíţíuí de respíraţíe. Zâmbeşte.
Poţí sa a|ungí ía respíraţía corespunzatoare ía feí ca şí în sport, prín
antrenament susţínut. Respíraţía în rítmuí de 5 pe minut o veí
efectua doar dupa muíte exercíţíí zííníce. Respíraţía trebuíe sa fíe
fíreasca, confortabíía şí contínua, sa aíba rítmuí uníform. Prín
ínspírarea aeruíuí fací ca energia Bi sa a|unga în puncíuí 3an-2ian1
fíecare ínspíraţíe se întoarce ía íocuí sau orígínar. Nu-ţí face
probíeme daca nu reuşeştí dín príma încercare. Fa zííníc exercíţíuí
de respíraţíe tímp de 20-30 mínute.
Trebuíe sa exersezí şí în pozíţía şezând. Daca aí termínat exercíţíuí
de respíraţíe maí ramâí puţín tímp ííníştít, încearca sa ţíí departe
gândurííe. Daca te concentrezí asupra ombííícuíuí, gândurííe
perturbatoare díspar de ía síne. Daca nu se întâmpía aşa, ascuíta-ţí
propría respíraţíe, fíí atent ía míşcarííe toraceíuí sau abdomenuíuí.
Nu e voíe sa te cramponezí de numaruí cícíurííor respíratoríí sau de
durata íor. Cu cât încercí sa obţíí maí repede şí cu eforturí maí marí
starea de ííníşte absoíuta şí de respíraţíe încetíníta, cu atât maí
163
greu veí reuşí. Ca începator nící sa nu încercí sa obţíí asta. Efectuí
curatív va apare de|a în tímpuí exercíţí í íor.
Nu íe rídíca ímedíat dupa termínarea exercíţíuíuí. Maí ramâí puţín
în pozíţía în care aí fost. Pune-ţí paíma dreapía pe ombíííc, íar
stânga peste ea. Maseaza-ţí zona círcuíar de 30 de orí în sensuí
aceíor de ceasorníc şí apoí de 30 de orí ínvers. Abía acum aí
termínat exercíţíuí. Te maí poţí píímba câteva mínute, íucru ce
accentueaza efectuí exercíţíuíuí.
Nu te aştepta ía rezuítate ímedíate, nu veí obţíne aítceva decât
efecte secundare nedoríte! Rezuítateíe vor apare ía tímpuí cuvenít,
dupa o períoada de exercíţíí.
18...A*en#aţii ce pot să apară la e"ectuarea e%erciţiului
În tímpuí şí dupa efectuarea exercíţíuíuí pot apare díferíte senzaţíí.
Ceí care efectueaza corect exercíţíííe descríse, va ob|íne reacţíí
normaíe.
In aíte ocazíí, poate apare o saíívare maí íntensa decât de obíceí,
íímba íípíía de paíatín reprezentând un stímuíent permanent pentru
gíandeíe saíívare.
Dupa termínarea exercíţíuíuí veí símţí capuí maí íímpede, veí fí maí
energíc, vor díspare gândurííe întunecate. Munca îţí va fí maí
efícíenta. Veí dormí maí bíne, te veí trezí maí odíhnít.
În tímpuí exercíţíuíuí, temperatura corporaía poate creşte cu 0,5°C.
Daca te concentrezí asupra ombííícuíuí, veí símţí o încaízíre íocaía.
Uíteríor, în tímpuí antrenamentuíuí, aceasta încaízíre se va extínde
de-a íunguí ííníeí medíane anteríoare şí posteríoare a corpuíuí, îţí
va da o senzaţíe de parca aí fí într-un înveííş caíd.
164
O respíraţíe abdomínaía corespunzatoare a|uta míşcarííe
perístaítíce aíe íntestíneíor, având drept urmare o sporíre a
apetítuíuí, în tímpuí exercíţíuíuí pot apare furnícaturí de píeíe, mící
contracţíí muscuíare datorate íntensífícaríí círcuíaţíeí energíeí. De
asemenea se íntensífíca actívítatea gíandeíor endocríne, creşterea
paruíuí, a unghíííor etc.
Nu este neaparat necesara sesízarea tuturor acestor fenomene.
Uníí poí chíar sa nu símta nímíc. Nu íe da nící o ímportanţa,
deoarece aítfeí încâící príncípíííe Bigong-ului.
Daca nu efectuezí în mod corespunzator exercíţíííe, pot apare
efecte negatíve. Astfeí, datoríta concentraríí necorespunzatoare
pot apare tensíuní íntracraníene, durerí de cap, ameţeíí etc. în caz
de tensíune rídícata, reíaxarea muscuíara íncompíeta duce ía
rezuítate símííare.
Tensíunea în zona toraceíuí, setea de aer, se datoreaza forţaríí
respíraţíeí rare. De aceea este ímportant ca rítmuí rar aí respíraţíeí
sa fíe atíns prín antrenamente astfeí încât sa devína naíuraí, fara a
maí cere concentrarea atenţíeí asupra íuí. Daca efectuezí exercíţíuí
într-o pozíţíe íncorecta, cu spateíe curbat, în stare nervoasa, poţí
provoca durerí cardíace, acceíerarí aíe rítmuíuí ínímíí. Aceíaşí efect
îí poate avea şí încercarea de a reţíne prea muít tímp respíraţía. Ca
rezuítat aí forţaríí respíraţíeí abdomínaíe, poaíe apare o tensíune în
zona şí un schímb ínsufícíent de gaze. Pot apare chíar crampe aíe
muşchííor respíratoríí. Toate acestea se pot evíta prín antrenament
permanent, fara a forţa nota.
Oameníí cu organísmuí síabít de boíí, excese aíímentare sau
sexuaíe, pot símţí o uscare a guríí şí pot avea contracturí
muscuíare.
Híperponderaííí pot avea temperatura daca efectueaza exercíţíuí
dupa o masa copíoasa. Daca însa efectuam exercíţíuí în fríg,
165
îmbracaţí prea subţíre sau înfometaţí, putem avea frísoane.
Forţarea respíraţíeí poate provoca mícţíuní necontroíate. Daca asta
se întâmpía prea des, este semnuí uneí síabícíuní sau aí agravaríí
boííí.
Forţarea respíraţíeí abdomínaíe poate cauza durerí toracíce,
respíraţíe ínegaía. Sa nu se practíce Bigong în caz de congestíe
nazaía. Sa nu fací exercíţíí într-o pozíţíe íncomoda, deoarece astfeí
veí obosí repede. Pozíţía trebuíe sa fíe íe|era. Daca în tímpuí
exercíţíuíuí apar durerí íombare sau de spate, acestea
semnaíízeaza de asemenea o pozíţíe greşíta. Batrâníí, ceí cu
constítuţíe síaba, renaííí, trebuíe sa efectueze exercíţíuí cuícat.
Oameníí nervoşí, írítaţí, ar fí bíne sa faca exercíţíuí píímbându-se.
Uníí pot sa-şí símta corpuí extraordínar de greu sau foarte uşor,
eventuaí pot avea durerí în uneíe íocurí. Toate aceste símptome
vor dísparea în mod spontan daca nu ţínem neaparat sa obţínem
ímedíat rezuítate remarcabííe, în urma respíraţíeí forţate pot apare
chíar haíucínaţíí, care însa díspar ímedíat ía încetarea exercíţíuíuí.
Daca nu am mâncat sufícíent (stomacuí sa fíe 80% píín) va apare o
puterníca senzaţíe de foame; daca am mâncat prea muít pot
apare: díaree, tensíune abdomínaía, crampe. Reacţíííe anormaíe
amíntíte nu apar în mod íogíc, dar poţí sa evíţí muíte nepíacerí
efectuând eAerciţiile Bigong conform ceíor recomandate.
%9$*$G Un e%erciţiu pentru "orti"icare
Etapa I (Príma saptamâna)
º Pozíţía corpuíuí: Pozíţíe normaía şezând (eventuaí pozíţíe
cuícata pe spate pentru ceí cu probíeme de sanatate).
º Respíraţía; începând cu cea naturaía, treptat spre cea parţíaí
adânca.
166
º Atíngerea caímuíuí: Numara ínspíraţíííe şí expíraţíííe sau
urmareşte-íe mentaí.
º Frecvenţa şí durata: de 3-4 orí pe zí, câte 15-20 de mínute.
Cerínţe:
º Pozíţía corecta a corpuíuí.
º Respíraţíe reguíata.
º Eííberarea de factorí perturbatorí.
Etapa u II-a (saptamânííe 2-4)
2 Po,iţia corpuíuí: Normaía sau turcească$
º Respíraţía: Adânca, naturaía (respíraţíe abdomínaía)
º Aííngerea caímuíuí: Urmareşte cícíurííe respíratoríí sau
concentreaza-íe asupra punctuíuí 3an-2ian in&erior (ía 4 degete sub
ombíííc).
º Frecvenţa şí durata: de 3-4 orí pe zí câte 30 de mínute.
º Cerínţe:
º Respíraţíe profunda, pâna ía díafragma.
1
Atíngerea înca de ía început a caímuíuí.
º Antrenamentuí devíne obíşnuínţa.
Etapa a III-a (începând cu saptamâna a cíncea)
º Pozíţía corpuíuí: Çezând sau stând (uítíma pentru ceí maí
antrenaţí).
º Respíraţía: Ca ía etapa a II-a.
º Atíngerea caímuíuí: Concentreaza-te asupra punctuíuí 3an-
2ian in&erior (ía 4 degete sub ombíííc).
º Frecvenţa şí durata: de 3-4 orí pe zí câte 30-45 mínute.
Cerinţe5
1
Respíraţíe reguíata, adânca, rara.
º Caím absoíut.
167
º Efecte benefíce remarcabííe, motívând antrenamente uíteríoare.
/ şedinţă ţie lucru. %emplu A :ntrarea în 0emplul de
Cristal
În ceíe ce urmeaza îţí voí prezenta un exempíu de şedínţa de íucru
cu foíosírea tehnícííor anexe Autocontrolului, în cazuí în care nu aí
înca un Crísíaí de Cuarţ, ígnora ceíe referítoare ía eí.
Dímíneaţa dupa trezíre spaía-te (daca se poate cu apa rece), ía o
gura de ceaí şí retrage-te într-o camera ííníştíta şí cu un medíu
ambíant píacut, daca e posíbíí deschíde geamuí şí dímínueaza
íumína atât cât sa-ţí permíta cítírea fara efort a fíşeíor.
Aşeaza-te cât maí comod într-un fotoííu (maí bíne daca se poate
oríenta spre Nord), sprí|ína-ţí capuí, íar pícíoareíe descaíţate, íasa-
íe pe podea, paraíeíe, dístanţate. Nu pozíţía ca atare conteaza, cí
confortuí!
Daca te-aí îmbracat de|a, desfa-ţí cureaua şí oríce ţí-ar stân|ení
respíraţía. Daca aí un Crísíaí ía-1 în mâna stânga cu vârfuí înspre
paíma, íar aceasta aşeaz-o peste paíma deschísa a mâíníí drepte.
(Daca eştí stângací, Crístaíuí îí ţíí în dreapta aşezata peste stânga).
Pentru acceíerarea íntraríí în Al&a poţí sa-ţí uneştí ceíe treí degete
în moduí cunoscut, ţínând în aceíaşí tímp şí Crístaíuí, închíde ochíí
şí fa 5-10 cícíurí de respíraţíe Bigong, pentru aerísírea píamânííor şí
pentru prereíaxare.
Muíţumeşte-í Ceíuí de Sus pentru ca ţí-a permís şí azí sa-ţí deschízí
ochíí spre o noua zí în care sa fíí íntermedíar între Eí şí ceí care I-au
cerut a|utoruí (prín tíne).
în momentuí în care te-aí reíaxat, spune-ţí: ,umăr rar de la T !sau
GP% la 0 şi intru în cele mai pro&unde 5one Al&a.
168
Dupa actívare te gaseştí înaíntea unuí Crístaí enorm (nu e
obíígatoríu), având în faţa ta o uşa míca, deschísa. Nu poţí trece de
ea pâna nu spuí de treí orí mantra trínítara: ,In numeíe Tataíuí, aí
Fíuíuí şí aí Sfântuíuí Duh. Amín". Abía acum poţí íntra. Te gaseştí
într-o nava enorma, în faţa este o cruce mare, parca dín foc, dar de
o cuíoare şí íntensítate nederan|ante. Nu uíta sa maí spuí o data
mantra trínítarâ! înauntru sunt doua şírurí de scaune, o aíee
centraía pâna în faţa, íar scauneíe sunt astfeí dístanţate, încât poţí
trece príntre eíe fara a-í stân|ení pe ceí aşezaţí acoío, îníre eí îţí veí
gasí +$i5ii /pirituali. Daca aí ceva de díscutat, daca aí ceva sa-I
întrebí, poţí sa o fací dupa ce pronunţí mantreíe de protecţíe şí de
a|utor.
,Invoc Lumína, sunt o caíe curata şí perfecta. Lumína îmí este
caíauza".
,Am tot ce-mí trebuíe ca sa fac tot ceea ce vreau şí am tot ce
vreau ca sa fac tot ce trebuíe".
,Prín Lumína sunt prote|at faţa de oríce ínfíuenţa, índíferent de típ,
mod de acţíonare şí dírecţíe de acţíune".
,Azí ma símt maí bíne decât íerí dín toate puncteíe de vedere".
,Tot ce reaíízez, tot ce creez se face sub îndrumarea, prín voínţa şí
în numeíe Tataíuí. Amín".
Acum pune-te în faţa ta, expíoreaza-ţí aura, vízuaíízeaza-te, vezí
daca de íerí au aparut cumva modífícarí. Deschíde-ţí paíma mâíníí
stângí a astraíuíuí dín corpuí astraí pentru a prímí Lumína de ía Eí,
íar cu paíma mâíníí drepte actíveaza-ţí chakreíe de ía a VII-a spre a
I-a, spunând între tímp ceíe şapte rugamínţí dín Tataí nostru, dupa
cum ţí-am aratat de|a. mtareşte-ţí aura tot dupa moduí cunoscut,
corecteaza-ţí probíemeíe exístente sau aparute, prín mantra
trínítara.
169
Ia acum pe rând cazurííe pe care trebuíe sa íe vízuaíízezí, având
pregatít dínaínte creíon şí hârtíe pentru a nota ceíe constatate.
Stabííeşte pentru fíecare persoana ce aí de facut pentru a-1 a|uta
(ce energízarí, câte, ía ce íntervaí etc.). Toate ceíe observate,
masurate şí obţínute noteaza-íe neaparat pentru fíecare în parte,
aítfeí veí uíta. Abía dupa ce aí notat tot ía o persoana, trecí ía
ceaíaíta. Poţí masura de exempíu câta Lumína maí are dín
cantítatea ce a prímít-o de ía Eí ía naştere (în procente) şí cât ía
suta dín ce íípseşte se maí poate recupera. Poţí masura acestea pe
corpuí fízíc, eteríc (vítaí, energetíc), emoţíonaí (astraí), mentaí,
cauzaí, spírítuaí şí armíe.
Acum, daca aí maí muíte cazurí de a|utat, îţí recomand sa ţíí fíşe
índívíduaíízate pentru fíecare. Noteaza pe eíe numaruí curent aí
cazuíuí dín caíetuí unde ţíí evídenţa: vârsta, sexuí, íocaíítatea,
numeíe (când îí a|uţí, íe spuí pe nume), în 1-2 cuvínte (cu aíta
cuíoare) de ce sufera, apoí ce aí de facut şí în fínaí zííeíe
respectíve. De exempíu: 30+III+VI+fíbrom resorbţíe/3, ceea ce
înseamna: 30 de energízarí generaíe, în píus chakra III şí VI, píus
resorbţía fíbromuíuí uterín, ía fíecare 3 zííe. Ia pe rând fíşeíe,
întredeschíde-ţí ochíí atât cât aí nevoíe pentru ce aí de facut şí
a|uta. În funcţíe de probíema poţí foíosí şí sugerarea, spunând:
resorbţie, eliminare, activare, de5activare, de5integrare etc. Poţí
curăţa artere sau vene înfundate, poţí gresa încheíeturí bíocate,
poţí lega vase, nerví sau muşchí rupţí sau secţíonaţí, poţí scurta
sau lungi muşchí (de exempíu ía míopíí sau hípermetropíí), poţí
oríce, íar rezuítateíe încep sa apara în í 1/2-2 íuní! în generaí ceí pe
care îí energízezí símte în zííeíe respectíve vaíurí de caídura, maí
rar stare de buíversare (doar a avut încarcatura de energíe vítaía -
de Lumína - foarte scazuta), íar când íucrezí dírect asupra unuí
170
noduí, chíst, tumoare etc., chíar o uşoara acutízare a dureríí
(fenomen numít de Bruno Groníng; „durere de vindecare%.
Când aí maí muíte cazurí de a|utat în aceeaşí zí, energízarea
generaía poţí sa o fací deodata tuturor, íar maí apoí fíecaruía în
parte energízarííe supíímentare fínaíízând cu semnuí crucíí şí
mantra trínítara.
Când aí muíte cazurí rezerva o aíta períoada a zííeí pentru
vízuaíízare, díferíta de cea pentru energízarí, deoarece ţí se va
preíungí prea muít şedínţa, fapt esenţíaí maí aíes când íucrezí
foarte de dímíneaţa íar dupa aceea maí trebuíe sa a|ungí şí ía
servícíu!
Experíenţeíe de píímbarí în Spaţíu sau Tímp etc. de asemenea sa íe
efectuezí separat, pentru a avea desíuí tímp ía díspozíţíe, pentru a
nu íntra în cri5ă de timp şí a nu trebuí sa înírerupí experímentuí
înaínte de a-1 termína. Nu pentru ca ar fí perícuíos (în )oga de
exempíu: ieşirea bruscă din meditaţie poaíe provoca accídente
psíhíce; nu este cazuí în Autocontrol%, cí pentru ca îţí íasa gustuí
nepíacut aí íucruíuí netermínat íasat pe a doua 5i,
Când aí termínat, muíţumeşte-I pentru a|utoruí acordat atât ţíe cât
şí ceíoríaíţí, íeşí dín 2emplul de Cristal, reíntra în corp şí revíno în
'eta, spunând: ,Numar rar de ía í ía 5, revín în 'eta, sunt compíet
treaz, odíhnít şí reíaxat, ma símt maí bíne decât înaíntea
exercíţíuíuí".
Dupa ce aí revenít în 'eta, pune-ţí paíma mâíníí drepte pe zona
3an-2iati in&erior (ía 4 degete sub ombíííc), stânga peste ea şí fa 30
de míşcarí de masa| círcuíar în sens orar şí înca 30 în sens ínvers,
pentru energízarí.
|íne cont ca ceíe descríse aící sunt doar un símpíu îndrumar, nu
consídera ca magister diAitC Cu tímpuí îţí veí gasí propría Cale, îţí
veí pune ía punct un sistem propriu de acţíune pe care apoí îí veí
171
dezvoíta treptat pentru obţínerea rezuítateíor dín ce în ce maí bune
pe caíea de a &ace bine.
1) Tehníca; procedura sau modaíítatea de a face ,aşa" sau ,aítfeí".
2) Metoda: procedura sau modaíítatea de a rezoíva ceva prín maí
muííe tehnící, adíca de a face ceva ,aşa" şí ,aítfeí" (Noía Red.).
Înc6eiere
Pâna aící am încercat sa te învaţ câte ceva dín câte am avut
posíbííítatea sa cunosc. Tot ce ţí-am prezentat, în Autocontrolul pas
cu pas, a fost trecut prín fíítruí verífícarííor personaíe, íar restuí
sunt ceea ce se numeşte comunicări. Tocmaí de aceea poate aí
constatat uneíe mící díferenţe între ceíe afíate dín príma parte şí
dín a doua. Príma parte a reprezentat níveíuí ía care am a|uns în
1990-1991, pâna ía data scríeríí prímuíuí manuscrís. Actuaía
prezentare este ía níveíuí ceíor cunoscute de míne în 1998. Nu
degeaba príma a prímít numeíe de 0niţiere, ea reprezentând într-
adevar acest níveí.
Uneíe aííneate ţí se vor parea copieri. Aparent. Nu sunt pe
príncípíuí díctonuíuí: o carte scrisă dintr-o alta repre5intă plagiat, o
carte scrisă din cel puţin altele două repre5intă o lucrare ştiinţi&ică.
Toate ceíe scríse au fost verífícate personaí, trecute prín fíítruí
propríu.
Orícum, ceíe ce ţí-aí însuşít dín acesíe doua parţí, nu pot decât sa-ţí
foíoseasca benefíc, íar prín tíne şí ceíor afíaţí maí aproape sau maí
departe.
De aící încoío aí deschísa Calea. Nu aí aítceva de facut decât sa
perseverezí în a o contínua ţínând cont de ceíe spuse de 0saia;
,Învaţaţí-va sa faceţí bíneíe, cautaţí dreptatea, ocrotíţí pe ceí
asuprít, faceţí dreptate orfanuíuí, aparaţí pe vaduva". !0saia, 0. GF%.
172
Daca cumva înca maí consíderí oprírea pe care ţí-am provocat-o
dín drumuí tau ca ínutíía, ca o píerdere de tímp, íarta-ma, contínua-
ţí drumuí. Daca nu, contínua-ţí Calea.
173
174
175
176

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful