PREFA

Pragmatici, trebuie s fim pragmatici n privina controlului pe care l exercitm asupra echilibrului nostru ponderal, adic asupra greutii. De prea multe ori modul de viat este rspunztor pentru rotunjirea noastr progresiv dar sigur i, apoi, pentru obezitatea care se instaleaz treptat. Dac un anumit exces ponderal a fost considerat mult vreme un gaj al cumsecdeniei, acum el e considerat, cel mai adesea, dumanul eficienei i punctul de plecare al unor numeroase boli. De aceea, de ndat ce a atins acest stadiu, fiecare caut s l fac reversibil, adic s slbeasc. !tunci, trebuie s gseasc o cale, trebuie s opteze pentru o "metod# sau $ poate %mai simplu& $ instigat de 'ichel 'ontignac, s devin contient c felul cum se hrnete este esenial i trebuie controlat pe termen lung. (umeroase metode, dei recunoscute din punct de vedere tiinific, se dovedesc eficace pe termen scurt i mediu, dar implic asemenea privaiuni, nc)t devin o serie de constr)ngeri greu de respectat... *i, ncet ncet, ascensiunea ctre nlimea scrii gradate a c)ntarului este reluat. !ceasta este o experien pe care am trit o. +alea pe care ne o propune 'ichel 'ontignac pune de acord dietetica i gastronomia, pstr)nd avantajul unui efect durabil pe termen lung, cu condiia s aderm la principiile acestui nou mod de alimentaie. Prin urmare, trebuie s ne modificm obiceiurile alimentare, s contientizm ceea ce m)ncm, s ne adaptm metabolismului pentru a slbi ntr o prim etap i, apoi, s ne stabilim la nivelul ponderal ales. !ceast cale nu este dec)t un compromis ntre acceptabil i obligatoriu. ,iina uman nu poate fi constr)ns n permanen, ea are nevoie de diversitate, deci de o abordare gastronomic a tiinei de a m)nca. Pun)nd n practic aceast metod, am fost cucerit, cu at)t mai mult cu c)t ea a fost i este eficace. Doctor Philippe ROUGER Confereniar la Universitatea PARIS VI Director ajunct al Institutului Naional e !ransfu"ii

CUVNT NAINTE
Este aproape o #analitate s$ spui c$ tr$i% &ntr'o civili"aie a contra iciilor( )n fiecare "i o%ul &*i e%onstrea"$ +eniul &n o%eniul *tiinific *i sunte% convin*i c$ acest +eniu , ac$ e el este vor#a- nu are li%it$- &ntr'at.t e %ult *i'a e%onstrat puterea e c.teva ecenii &ncoace( Dar aceast$ evoluie *tiinific$ ful+er$toare nu se pro uce &n %o unifor%- eoarece e/ist$ %ulte o%enii un e %entalitatea o%ului se opune oric$rei for%e e pro+res sau , *i %ai r$u , uneori are ten ina e a re+resa( Nutriia este- in nefericire- una intre aceste iscipline r$%ase &n ur%$- un e %ai o%ne*te *i o total$ anarhie( 0iecare consi er$ c$ are reptul e a spune ceva *i toat$ lu%ea se &n ea%n$ s$ spun$ ce $ Du%ne"eu( 1i a*a vor r$%.ne lucrurile- at.t ti%p c.t pro#le%a va fi eschis$- iar soluia efinitiv$ nu va fi acceptat$ e toi( A ev$rul &n privina nutriiei este cunoscut totu*i- ar el r$%.ne privile+iul c.torva oa%eni e *tiin$ *i %e%#ri foarte speciali"ai ai corpului %e ical( A ev$rul *tiinific este ascuns , in rutin$ *i in ultra' conservatoris% , e c$tre cea %ai %are parte a pseu o'profesioni*tilor &n ietetic$( E +reu s$ accepi aceasta realitate- eoarece ea se #a"ea"$ pe patru criterii ce se opun cre inelor tra iionale *i " runcin$ e'a reptul i eile %o*tenite *i practicile curente ce ecur+ in ele( Aceste patru criterii sunt ur%$toarele2 3( , -eoria caloriilor este fals. Aceasta constituie o ipote"$ f$r$ fun a%ent *tiinific- ilu"orie &n %$sura &n care a optarea re+i%urilor hipocalorice uce &ntot eauna la e*ecuri( 4( , Proastele obinuine alimentare *i- &n special- e/cesiva rafinare a unor ali%ente- precu% *i natura lor &n oielnic$- stau la ori+inea ere+l$rii %eta#olis%ului conte%poranilor no*tri( De aceea tre#uie s$ &nv$$% s$ ale+e% #ine &n privina +luci elor( 5( , De ase%enea- este foarte i%portant s$ eose#i% +r$si%ile #inef$c$toare e +r$si%ile $un$toareale+.n u'le pe cele #une( 6( , -rebuie sa ne mbogim alimentaia cu fibrele pe care le conin %ai ales fructele- le+u%ele ver"ile+u%ele uscate *i p.inea inte+ral$( 7Secretele nutriiei7 constituie- &ntruc.tva- a ev$rul &n aceast$ pro#le%$- esenialul a ceea ce tre#uie s$ *ti% espre un su#iect a c$rui i%portan$ este %ai %are ec.t ne i%a+in$%( C$ci aceste taine &i privesc nu nu%ai pe aceia care vor sa sl$#easc$ ori s$'*i sta#ili"e"e +reutatea , f$r$ constr.n+eri *i privaiuni , ci *i pe aceia care vor s$'*i re+$seasc$ vitalitatea fi"ic$ *i intelectuala opti%$(

OBEZITATE I CIVILIZAIE
)n+r$*area , *i ca ur%are o#e"itatea , este un feno%en social( Este- &ntruc.tva- su#'pro usul civili"aiei( Daca o#serv$% ce se petrece &n societ$ile pri%itive- pute% constata c$- &n +eneral- aceast$ pro#le%$ nu e/ist$( De ase%enea- o#e"itatea este ine/istent$ la re+nul ani%al- cel puin la speciile care tr$iesc &n %e iul lor natural- nu%ai ani%alele o%esticite e o% cunosc aceast$ suferin$( Para o/al- toc%ai &n societ$ile cele %ai evoluate se &nt.lne*te cel %ai es e/cesul pon eral( Se pare c$ acesta este corolarul nivelului e via$( De altfel- feno%enul a fost constatat e'a lun+ul &ntre+ului curs al istoriei( Cu unele e/cepii- cei %ai +ra*i in ivi"i se +$seau &ntot eauna la cate+oriile sociale cele %ai #o+ate( Deseori- e/cesul e +reutate era consi erat ca o virtute( Era si%#olul reu*itei sociale- ar *i al s$n$t$ii &nfloritoare( Nu se spunea +ras *i s$n$tos8 Ast$"i %entalit$ile au evoluat- eoarece , &n afara faptului c$ s'au %o ificat canoanele e fru%usee , oa%enii au evenit con*tieni e neajunsurile +reut$ii prea %ari( O#e"itatea este consi erat$ un pericol- eoarece se *tie c$ repre"int$ un %are factor e risc pentru s$n$tate( Dac$ anali"$% pro#le%a o#e"it$ii &n lu%e- sunte% o#li+ai s$ constat$% c$ &n Statele Unite- cea %ai #o+ata ar$ in lu%e- este cea %ai catastrofal$ situaie( Or- ac$ lu$% &n consi eraie %o ul e hran$ al a%ericanilor- este u*or s$ e uce% c$ toc%ai proastele o#i*nuine ali%entare stau la #a"a o#e"it$ii lor( Iar aceast$ realitate se &nr$ut$e*te pe "i ce trece( Contrariu a ceea ce las$ s$ se &nelea+$ unii practicieni- o#e"itatea nu este o fatalitate *i- chiar aca ori+inile sale sunt , &n %ajoritatea ca"urilor , ere itare- nu este %ai puin a ev$rat c$ ele sunt consecina relelor o#i*nuine ali%entare( A a#or a acest su#iect l$s.n &n ur%$ aspectul esenial al pro#le%ei- &nsea%n$ a ne ocupa nu%ai e si%pto%e 9+reutatea:- ne+lij.n cau"a( E*ecul ieteticii tra iionale se atorea"$ toc%ai acestei a#or $ri trunchiate( )n loc s$ c$ut$% s$ sc$p$% e si%pto%e- prin inter%e iul unor re+i%uri e &nfo%etare- a% face %ai #ine s$ anali"$% e ce ne &n+r$*a%( )n loc s$ a opt$% proste*te liste e %eniuri +ata f$cute- nu%$r.n caloriile sau c.nt$rin ali%entele- %ai #ine a% &ncerca s$ &nele+e% cu% ne funcionea"$ or+anis%ul *i &n ce fel va putea el s$ asi%ile"e iferitele cate+orii e ali%ente( Sl$#irea *i sta#ili"area +reut$ii trec- up$ p$rerea %ea- printr'o fa"$ e ucativ$ o#li+atorie *i- &nainte e a &ncepe punerea &n practic$ a %eto ei escrise &n aceasta carte- eu v$ propun s$ str$#atei trei etape- care constituie o a ev$rat$ con*tienti"are a principiilor ei( ;ai &nt.i- con*tienti"area jalnicelor o#i*nuine ali%entare o#.n ite &n c.teva ecenii- asociate cu rafinarea e/cesiv$ a unor ali%ente- care stau la ori+inea esta#ili"$rii pro+resive a %eta#olis%ului nostru( Aceast$ situaie este cea care uce- &n consecina- la o#e"itate *i #oal$( Apoi- o con*tienti"are a %o ului &n care ne funcionea"$ corpul( !re#uie s$ &nv$$% efectiv cu% ne funcionea"$ %eta#olis%ul- ca *i siste%ul i+estiv( )n sf.r*it- o con*tienti"are a naturii ali%entelor- a propriet$ilor lor *i a fa%iliei in care acestea fac parte( )n acest fel- vo% putea construi concret o ietetic$ inteli+ent$- pe #a"a c$reia ne vo% asu%a responsa#ilitatea propriului corp *i vo% reali"a nu nu%ai controlul ali%entaiei- ci *i echili#rul pon eral( Iat$ ce va invit s$ escoperii &n capitolele care ur%ea"$(

INTRODUCERE
)n ulti%ii ani- c.n era% &ntre#at cu% a% sl$#it sau cu% fac s$'%i p$stre" +reutatea- r$spun ea% invaria#il <%.nc.n la restaurant *i lu.n %ese e afaceri=- ceea ce st.rnea ".%#ete- ar nu convin+ea pe ni%eni( 0$r$ &n oial$ c$ *i u%neavoastr$ vi se pare para o/al- %ai ales aca punei e/cesul e +reutate pe sea%a o#li+aiilor fa%iliale- sociale *i- poate- profesionale- care v$ i%pun s$ onorai puin ca% prea es +astrono%ia( )n orice ca"- asta cre ei u%neavoastr$( Cu si+uran$ c$ ai &ncercat eja s$ aplicai un nu%$r incalcula#il e %eto e care circul$ *i fi+urea"$ e%ult printre locurile co%une( Dar &ntot eauna ai constatat c$ , pe l.n+$ faptul c$ sunt eseori contra ictorii *i nu au ec.t re"ultate nule sau efe%ere , aceste principii erau- &n %ajoritatea ca"urilor- i%posi#il e aplicat &ntr'un re+i% e via$ nor%al( Chiar *i acas$- ele i%pun at.tea constr.n+eri- &nc.t te la*i p$+u#a* &n foarte scurt ti%p( Prin ur%are- suntei a"i- ca *i acu% c.iva ani- preocupai e ceea ce- &n %o pu ic- a% putea nu%i exces de greutate. >a &nceputul anilor ?@- pe c.n trecuse% eja e trei"eci *i cinci e ani- c.ntarul &%i ar$ta vreo opt"eci e Ailo+ra%e- a ic$ un plus e *ase Ailo+ra%e faa e +reutatea %ea i eal$( )n fon - nu era ni%ic alar%ant pentru un o% cu &n$li%ea e 3-B3 % *i care %ai avea c.iva ani p.n$ s$ &%plineasc$ patru"eci( P.n$ atunci- avusese% o via$ socio'profesional$ estul e re+ulat$- iar e/cesul %eu pon eral p$rea sta#ili"at( <E/cesele ali%entare=- ac$ putea% vor#i &ntr'a ev$r e e/cese- nu erau ec.t foarte oca"ionale *i aveau- &n %o esenial- un caracter fa%ilial( C.n te tra+i intr'o re+iune in su 'vestul 0ranei- +astrono%ia face o#li+atoriu parte in e ucaie( Ea evine chiar un at cultural fun a%ental( A#an onase% eja- e %ult ti%p- "ah$rul- cel puin &n cafea( Su# prete/tul unei aler+ii- nu %ai %.nca% cartofi *i- cu e/cepia vinului- nu %ai #ea% alcool( Cele *ase Ailo+ra%e &n e/ces le luase% &ntr'o perioa $ e "ece ani- ceea ce repre"enta o cur#$ e pro+resie relativ %o est$( C.n %$ uita% &n jurul %eu- %$ re+$sea% &n li%ite nor%ale- %ai cur.n chiar su# acestea( Apoi- e la o "i la alta- a tre#uit s$'%i e/ercit profesiunea &n con iii cu totul iferite- atunci c.n %i s'a &ncre inat o responsa#ilitate la nivel internaional- &n cartierul +eneral al unei societ$i %ultinaionale a%ericane la care era% an+ajat( Acu% c$l$torea% &n cea %ai %are parte a ti%pului- iar vi"itele f$cute la filialele pe care le controla%&n specialitatea %ea- erau invaria#il &nsoite e reuniuni cu caracter +astrono%ic( )ntors la Paris- tre#uia , &n ca rul funciilor %ele e la serviciul Relaii Pu#lice Interne , s$ &nsoesc vi"itatori- &n %ajoritatea ca"urilor str$ini- la cele %ai #une restaurante in capital$( Asta f$cea parte in o#li+aiile %ele profesionale *i %$rturisesc c$ nu era cea %ai e"a+rea#il$ latur$ a activit$ii( Dar- la trei luni up$ ce &%i asu%ase% noile responsa#ilit$i- nu avea% %ai puin e C A+ &n plus( !re#uie spus c$ &n acea perioa $ f$cuse% un sta+iu e trei s$pt$%.ni &n An+lia- ceea ce nu aranjase eloc lucrurile( Se%nalul e alar%$ fusese tras( Prin ur%are- tre#uia neap$rat s$ fac ceva( >a &nceput- a% &ncercat *i eu- ca toat$ lu%ea- s$ aplic- %ai %ult sau %ai puin- locurile co%une cunoscute- cu re"ultatele tot %ai ecepionante pe care le cunoa*te%( Apoi- foarte repe e , &nt.%plarea potrivin #ine lucrurile , a% &nt.lnit un %e ic +eneralist pasionat e pro#le%ele nutriieiD acesta %i'a at c.teva sfaturi- ale c$ror principii p$reau s$ e%ole"e fun a%entul ieteticii tra iionale( 0oarte cur.n up$ aceea- o#inuse% re"ultate eose#it e pro%i$toare( Atunci- %'a% hot$r.t s$ aprofun e" pro#le%a- ceea ce era estul e u*or- eoarece lucra% &ntr'un +rup far%aceutic *i avea%- astfelacces la infor%aii *tiinifice care %$ interesau( Dup$ c.teva s$pt$%.ni- reu*ise% s$ o#in %ajoritatea pu#licaiilor france"e *i a%ericane in acest o%eniu( Chiar ac$ aplicarea unor re+uli a ucea re"ultate- eu voia% s$ le &nele+ #a"a ( *tiinifica( Dorea% s$ *tiu c.n *i cu% &ncepeau s$ evin$ eficace *i care era li%ita lor e aplicare( De la &nceput &%i i%pusese% s$ nu &nl$tur practic ni%ic in ali%entaie- cu e/cepia "ah$rului( C.n ai ca %isiune s$'i &nsoe*ti pe vi"itatori la restaurante- nici nu poate fi vor#a s$ nu%eri caloriile ori s$ te li%ite"i la <un %$r *i un ou r$scopt=( !re#uia s$ +$sesc altceva( Prin ur%are- a% pier ut treispre"ece Ailo+ra%e lu.n &n fiecare "i %ese e afaceri *i vei afla *i &nele+e- %ai eparte- cu%( Dar enunarea unor principii este un lucru- iar aplicarea lor este alta( Dup$ c.teva luni- a% re actat pentru cei in anturajul %eu- *i la cererea lor- esenialul %eto ei- care &nc$pea pe trei pa+ini actilo+rafiate( )ncerca%- pe c.t posi#il- s$ stau cel puin o or$ cu fiecare persoan$ interesat$- pentru a'i e/plica #a"ele *tiinifice ale %eto ei( Dar nu era &ntot eauna suficient( Gre*elile +rosolane- f$cute involuntar- co%pro%iteau prea a esea

re"ultatele( )n toate ca"urile- fora cultural$ a i eilor %o*tenite- e altfel &n contra icie cu %eto a %ea- era prea puternic$- *i f$cea ca lucrurile s$ fie &nelese &n %o neclar( De aceea- &n %intea %ea s'a e"voltat treptat i eea e a re acta un ocu%ent %ai co%plet( Cartea e fa$ are pretenia e a fi un ghid *i- scriin 'o pentru u%neavoastr$- a% ur%$rit ur%$toarele scopuri2 , s$ e%iti"e" i eile %o*tenite- printr'o ar+u%entaie suficient e convin+$toare- pentru ca acestea s$ fie a#an onateD , s$ pre"int #a"ele *tiinifice fun a%entale- in ispensa#ile pentru &nele+erea feno%enelor nutriieiD , s$ enun re+uli si%ple- .n esenialul fun a%entului lor tehnic *i *tiinificD , s$ &nf$i*e"- &n cele %ai %$runte etalii- toate con iiile e aplicare a acestei %eto eD , s$ au- pe c.t posi#il- o a ev$rat$ %eto olo+ie( S$ reali"e"- &ntruc.tva- un ghid practic ( )n ulti%ii ani- ajutat e sfaturile profesioni*tilor- a% o#servat- cercetat- testat- e/peri%entat *i &ncercat( Ast$"i- a% convin+erea c$ a% escoperit *i ela#orat o %eto $ eficient$ *i u*or e aplicat( Vei &nv$a- in aceast$ carte- c nu te ngrai pentru c$ %$n.nci %ult- ci pentru c$ %$n.nci prost( Vei &nv$a s$ v$ +estionai ali%entaia a*a cu% v$ +estionai #u+etul( Vei &nv$a s$ v$ conciliai o#li+aiile fa%iliale- sociale *i profesionale cu propria pl$cere( Vei &nv$a- &n fine- s m)ncai ntr un mod mai sntos, fr ca s adoptai o alimentaie trist ( Cartea e faa nu este pre"entarea unui <re+i%=( Este e/punerea unei noi %eto e e ali%entaie- care const$ &n a nva s i menii echilibrul ponderal, n timp ce continui s te bucuri de plcerile mesei, in iferent ac$ e*ti acas$- la prieteni sau la restaurant( Dar- ca o consecin$- vei afla cu surprin ere c$- a opt.n aceste noi principii ali%entare- vei re+$si ca prin far%ec o vitalitate fi"ic$ *i intelectual$ pe care le'ai pier ut e %ult( 1i v$ voi e/plica e ce( Vei afla c$ anu%ite o#i*nuine ali%entare stau uneori la ori+inea unei lipse e tonus *i- ca ur%are- a unei perfor%ane sportive sau profesionale %inore( Vei *ti c$- a opt.n anu%ite principii e nutriie fun a%entale- u*or e pus &n aplicare- vei putea eli%ina o#oseala #rusc$ ce v$ afectea"$- pro#a#il- *i vei re+$si o vitalitate opti%$( De aceea- chiar *i &n ca"ul c.n e/cesul u%neavoastr$ pon eral este %o est ori aproape nul&nv$area %eto ei *i a principiilor pe care tre#uie sa le a optai pentru un control eficient al ali%entaiei este e %are i%portan$( Aceasta con uce- &n orice ca"- la o#.n irea unei noi ener+ii- +aranie a unei %ai %ari eficiene &n toate o%eniile vieii personale *i profesionale( Vei constata- pe e alt$ parte- c$ pro#le%ele +astro'intestinale- cu care v'ai rese%nat s$ tr$ii- vor isp$rea total *i efinitiv- eoarece aparatul i+estiv vi se va echili#ra co%plet( Dar- cu toate c$ &n aceasta lucrare fac apolo+ia #unei #uc$t$rii france"e- &n +eneral- *i a vinului *i ciocolatei &n special- intenia %ea nu era c.tu*i e puin ca- scriin 'o- s$ pla+ie" e/celentele +hi uri +astrono%ice pe care le cunoa*tei cu toii( ;$rturisesc totu*i c$ era% tentat s'o fac- fiin c$ &ntot eauna %i'a fost +reu s$ espart %.ncarea e pl$cere *i #uc$t$ria e +astrono%ie( A% avut *ansa- e c.iva ani &ncoace- s$ frecvente" cele %ai #une restaurante in lu%e- iar str.n+erea e %.n$ a unui %are #uc$tar %i'a inspirat at.t respect- c.t *i a %iraie( ;area #uc$t$rie- care- e altfel- este e %ulte ori *i cea %ai si%pl$- a evenit o arta care nu %ai are nevoie e alte confir%$ri( O art$ pe care a* fi tentat- &n ceea ce %$ prive*te- s'o pun &naintea tuturor celorlalte(

CAPITOLUL I MITUL CALORIILOR

!eoria sl$#irii- care se #a"ea"$ pe o a#or are hipocaloric$ a pro#le%ei- va r$%.ne- cu si+uran$- cea %ai %are <+af$ *tiinific$= a secolului EE( Aceasta este o curs$- o p$c$leal$- o <ipote"$= si%plist$ *i periculoas$- f$r$ fun a%ent *tiinific real( 1itotu*i- ea ne irijea"$ co%porta%entul ali%entar e peste o ju%$tate e secol( Privii &n jurul u%neavoastr$ *i o#servai'i pe cei in anturajD vei constata c$ oa%enii- cu c.t sunt %ai rotofei- +ro*i- +ra*i sau chiar o#e"i- cu at.t socotesc %ai &nver*unat caloriile pe care le &n+ur+itea"$(( Cu foarte rare e/cepii- tot ceea ce s'a nu%it <re+i%=- e la &nceputul secolului &ncoace- s'a #a"at &n %o esenial pe teoria caloriilor( ;are +re*eal$F C$ci nu s'a putut o#ine nici un re"ultat serios *i ura#il( 0$r$ s$ %ai vor#i% e efectele secun are cel puin e"astruoase( Voi reveni- la sf.r*itul acestui capitol- asupra <feno%enului socio'cultural=- cu caracter scan alos- care a luat a%ploare- &n %aterie e calorii ali%entare( Pentru c$- &n sta iul la care a ajuns ast$"i- nu este nici o e/a+erare ac$ vor#i% e o a ev$rat$ <con iionare colectiv$=( A. ORIGINEA TEORIEI CALORIILOR Doi %e ici a%ericani- octorul NeG#ur+ *i octorul Hohnston- e la Universitatea in ;ichi+an- au e%is , &ntr'o pu#licaie in 3I5@ , i eea c$ <o#e"itatea ar fi %ai cur.n re"ultatul unei ali%entaii prea <#o+ate= &n calorii- ec.t o eficien$ a %eta#olis%ului=( Stu iul pe care &l f$cuser$ asupra echili#rului ener+etic se #a"a- e fapt pe un nu%$r e o#servaii foarte li%itat- *i , %ai ales , fusese reali"at pe o perioa $ prea scurt$ pentru a avea un fun a%ent *tiinific serios( )n ciu a acestui fapt- chiar e la pu#licare- a fost pri%it ca un a ev$r *tiinific irefuta#il *i- e atunci- a fost consi erat rept <liter$ e evan+helie=( !otu*i- la c.iva ani up$ aceea- cei oi cercet$tori- tul#urai , f$r$ &n oial$ , e tapajul f$cut &n jurul escoperirii lor- au e%is- cu ti%i itate- re"erve serioase asupra conclu"iilor la care ajunseser$( Dar acestea au trecut a#solut neo#servate( !eoria lor era eja &nscris$ &n pro+ra%ul e stu ii %e icale al %ajorit$ii $rilor occi entale un e &*i p$strea"$ un loc e onoare chiar *i &n "ilele noastre( B. TEORIA CALORIILOR 3KJC( Caloria este cantitatea e ener+ie necesar$ pentru a ri ica te%peratura unui +ra% e apa e la 36JC la

Corpul o%enesc are nevoie e ener+ie( )n pri%ul r.n - pentru a'*i %enine te%peratura la apro/i%ativ 5CJC( )ntruc.tva- aceasta este necesitatea pri%ar$( Dar- &n at$ ce corpul intr$ &n aciune- chiar *i nu%ai pentru a'*i p$stra po"iia verticala- pentru a se %i*ca- a scoate sunete etc( apare o nevoie supli%entar$ e ener+ie( Apoi- %ai tre#uie un supli%ent e ener+ie pentru a %.nca- i+era- pentru a &n eplini actele eseniale ale vieii( Dar nevoia coti ian$ e ener+ie varia"$ &n funcie e in ivi - v.rst$ *i se/( Teoria caloriilor es e !r"# oarea$ Dac$ nevoile ener+etice ale unui in ivi sunt e 4K@@ e calorii pe "i *i el nu a#soar#e ec.t 4@@@- se va crea un eficit e K@@ e calorii( Pentru a acoperi acest eficit- or+anis%ul u%an va lua o cantitate e ener+ie echivalent$ in +r$si%ile e re"erv$- ceea ce va uce- &n consecin$- la o sc$ ere &n +reutate( ! contrario- ac$ un in ivi a#soar#e "ilnic 5K@@ e calorii- &n ti%p ce nevoile sale sunt e 4K@@- &*i va crea un e/ce ent e 3@@@ e calorii- care va fi stocat- &n %o auto%at- su# for%$ e +r$si%i e re"erv$( !eoria pleac$ eci e la postulatul confor% c$ruia- nici &ntr'un sens- nici &n cel$lalt- nu e/ist$ pier ere e ener+ie( Este %ate%aticF Iar for%ula re"ult$ intr'o ecuaie inspirat$ irect in teoria lui >avoisier asupra le+ilor ter%o ina%icii( )nc$ in acest sta iu se poate pune &ntre#area2 cu% au reu*it s$ supravieuiasc$ pri"onierii in la+$rele e concentrare ti%p e cinci ani- nu%ai cu C@@'B@@ e calorii pe "i8 Daca teoria caloriilor ar fi avut un fun a%ent- ei ar fi tre#uit s$ %oar$ e &n at$ ce re"ervele e +r$si%e in corp li s'au epui"at- a ic$ up$ c.teva luni( )n acela*i %o - se poate pune &ntre#area e ce oa%enii care %$n.nc$ %ult- a ic$ 6@@@'K@@@ e calorii pe "i- nu sunt %ai +ra*i 9unii r$%.n chiar %ereu sla#i:( Dac$ teoria caloriilor ar fi avut un fun a%ent realace*ti %ari %.nc$i ar fi tre#uit sa c.nt$reasc$- up$ c.iva ani- 6@@'K@@ e Ailo+ra%e( Cu% se e/plic$- pe e o parte- c$ %.nc.n %ai puin , eci re uc.n u'*i cantitatea "ilnic$ e calorii

a#sor#ite , unele persoane continu$ s$ se &n+ra*e8 )n orice ca"- %ii e in ivi"i se &n+ra*$- e*i ra# $ e foa%e( C. E%PLICAIA Pri%a &ntre#are este2 e ce nu se pro uce pier erea &n +reutate- e*i se re uce aportul e calorii8 De fapt- pier erea &n +reutate are loc- ar feno%enul este efe%er( Iar acesta este- &n realitate- %otivul pentru care octorii NeG#ur+ *i Hohnston s'au &n*elat2 o#servaiile lor s'au &ntins pe o perioa a %ult prea scurt$( 0eno%enul este ur%$torul2 S$ ne i%a+in$% c$ nevoile "ilnice ale in ivi ului sunt e 4K@@ e calorii *i c$- ti%p &n elun+ataportul caloric a fost reali"at &n funcie e aceast$ nevoie( Dac$ raia e calorii sca e su#it la 4@@@- se va utili"a- &ntr'a ev$r- o cantitate echivalent$ e +r$si%i e re"erv$- pentru a o co%pensa *i se va constata o pier ere &n +reutate( )n schi%#- ac$ aportul caloric se sta#ile*te- e acu%- la nivelul a 4@@@ e calorii- fa$ e cele 4K@@ inainte- or+anis%ul , eter%inat e instinctul s$u e supravieuire , &*i va ajusta foarte rapi nevoile ener+etice la nivelul aportului( Din %o%ent ce nu i se au ec.t 4@@@ e calorii- nu va consu%a ec.t 4@@@( Prin ur%are- pier erea e +reutate va fi &ntrerupt$ rapi ( Dar or+anis%ul nu se va opri aici( Instinctul e supravieuire &l va &%pin+e la o pru en$ %ai %are( Iar aceast$ pru en$ va fi at.t e i%portant$- &nc.t el &*i va face in nou re"erve( Dac$ nu i se au- e aici &naintea ec.t 4@@@ e calorii- ei #ine- &*i va i%inua *i %ai %ult nevoile ener+etice- p.n$ la- e e/e%plu- 3C@@ *i va stoca iferena e 5@@ e calorii ca +r$si%i e re"erv$( Se ajun+e- astfel- la un re"ultat opus celui scontat- pentru c$ , &n %o para o/al , &n ti%p ce su#iectul %$n.nc$ %ai puin- el &ncepe in nou s$ se &n+ra*e( De fapt- fiina u%an$- ani%at$ per%anent e instinctul e conservare- nu se co%port$ eloc iferit fa$ e c.inele care &*i &n+roap$ osul- e*i %oare e foa%e( Este- &ntr'a ev$r- para o/al- ar c.inele hr$nit foarte nere+ulat recur+e la instinctul s$u ancestral *i &*i &n+roap$ hrana- constituin u'*i- astfel- re"erve pentru c.n va fi &nfo%etat( C.i intre u%neavoastr$ nu ai fost victi%ele &n*elate ale acestei teorii , f$r$ fun a%ent , a caloriilor8 Cu si+uran$ c$ ai &nt.lnit &n anturajul u%neavoastr$ o#e"i care %ureau e foa%e( Acest fapt este eose#it e a ev$rat pentru su#iecii e se/ fe%inin( Ca#inetele psihiatrilor sunt pline e fe%ei a c$ror epresie nervoas$ re"ult$ prea a esea in aplicarea teoriei- caloriilor( De cu% intr$ &n aceast$ hor$ infernal$- ele &i evin foarte repe e sclave- eoarece *tiu c$ orice oprire uce la o nou$ cre*tere &n +reutate- %ai %are ec.t aceea pe care o aveau la &nceput( ;ajoritatea %e%#rilor corpului %e ical se ascun up$ e+et( Ei( &*i au foarte #ine sea%a c$ pacientele lor nu sl$#esc- ar le #$nuiesc- %ai e+ra#$- c$ nu respect$ re+ulile jocului *i c$ %$n.nc$ pe ascuns( Unii ieteticieni profesioni*ti au or+ani"at chiar *e ine e terapie e +rup 3- un e fiecare o#e" vine *i &*i eclar$ pu#lic- &n faa cole+ilor- pier erea &n +reutate- pri%it$ cu aplau"e- ori c.*ti+ul &n +reutate- sancionat cu fluier$turi( Cru"i%ea %ental$ a unor ase%enea practici nu este eparte e cea %e ieval$( O%ul &n halat al# 9cu e/cepia unor anu%ii speciali*ti: &*i va pune cu at.t %ai puine &ntre#$ri asupra cuno*tinelor sale e #a"$ &n acest o%eniu cu c.t acestea in ur%$ sunt %ai cur.n si%#olice( )n afara unor locuri co%une- cultura sa *tiinific$ &n %aterie e nutriie este ca% re us$( De altfel- nutriia nu este un o%eniu care s$'i interese"e &n %o eose#it pe %e ici( A% re%arcat c$printre cei ou$"eci e %e ici cu care a% lucrat &nainte e a scrie aceast$ carte- toi- f$r$ e/cepie- au fost a u*i &n situaia e a se interesa e nutriie- e a face cercetare *i e a reali"a e/peri%ente nu%ai pentru c$- iniialavuseser$ ei &n*i*i +rave pro#le%e e +reutate pe care oreau s$ le re"olve( Ceea ce este consternant- #a chiar scan alos- este faptul c$ , &n r.n urile %arelui pu#lic , a fost l$sat$ s$ se e"volte i eea confor% c$reia teoria caloriilor ar avea o #a"$ *tiinific$ real$( Aceast$ teorie a o#.n itin p$cate- autoritate *i constituie- e acu%- un at cultural esenial al civili"aiei noastre occi entale( !eoria caloriilor este at.t e a .nc ancorat$ &n %entalitatea noastr$- &nc.t nu e/ist$ vreun restaurant al unei colectivit$i- cafenea e cartier sau cantin$ %ilitar$ care s$ nu afi*e"e nu%$rul e calorii al fiec$rui fel e %.ncare- pentru ca oricine s$ poat$ fi &n cuno*tin$ e cau"$( Nu trece o s$pt$%.n$ f$r$ ca vreuna intre nu%eroasele reviste fe%inine s$ nu ai#$ pe pa+ina &nt.i un articol asupra pro#le%elor e sl$#ire- &nf$i*.n ulti%ele %eniuri puse la punct e echipe e speciali*ti &n ietetic$ care- &n lu%ina teoriei caloriilor- propun aproape f$r$ eose#ire- <o %an arin$ la %icul ejun- o ju%$tate intr'un #iscuit la ora 33- un #o# e n$ut la pr.n" *i o %$slin$ seara(((=( !otu*i- se poate pune &ntre#area cu% e a reu*it aceast$ acor are hipocaloric$ a pro#le%ei s$ ne ilu"ione"e at.ta ti%p8 E/ist$ ou$ r$spunsuri( Pri%ul este c$ un re+i% hipocaloric $ &ntot eauna re"ultate( Privarea e hran$ pe care se #a"ea"$ uce o#li+atoriu la o oarecare sl$#ire( Dar acest re"ultat- up$ cu% a% v$"ut- este &ntot eauna efe%er( Revenirea la situaia iniial$ este nu nu%ai siste%atica- ar &n %ajoritatea ca"urilor- Ailo+ra%ele puse ep$*esc pra+ul anterior( Al oilea %otiv este acela c$- &n "ilele noastre- <sc$ erea caloriilor= a evenit o for%i a#il$ %i"$ econo%ic$( E/ploatarea acesteia se reali"ea"$ la un ase%enea nivel- &nc.t ave% e'a face cu un a ev$rat lo##L- ai
3

Acestea sunt eose#it e r$sp.n ite &n Statele Unite( 9n(a(:(

c$rui principali #eneficiari sunt in ustria ali%entar$ *i c.iva #uc$tari 9interesai:- cu co%plicitatea speciali*tilor &n ietetic$( !eoria caloriilor este fals$ *i acu% *tii *i e ce- ar nu &nsea%n$ c$ suntei *i e#arasai e ea( Pentru c$ este at.t e a .nc &nfipt$ &n %intea u%neavoastr$- &nc.t v$ vei surprin e &nc$ %ult ti%p- e aici &nainteco%port.n u'v$ up$ principiile sale( C.n vo% a#or a %eto a e ali%entaie pe care o reco%an &n cartea e fa$- vei fi foarte tul#urai&n %$sura &n care tot ceea ce v$ propun poate ap$rea &n total$ contra icie cu aceast$ fai%oas$ teorie( Dac$ este ca"ul- recitii acest capitol- p.n$ c.n lucrurile vor eveni perfect clare( CA>VARU> CE>UI SUM'A>I;EN!A! SAU ;AR!IRIU> OMENU>UI 9 up$ Dr( H('P( Ruasse: Aceast$ cur#$ arat$ foarte #ine c$ re+i%urile hipocalorice succesive ajun+ s$ cree"e o re"isten$ la sl$#ire( Se ve e- prin ur%are- c$- pe %$sur$ ce se re uce raia caloric$- ran a%entul re+i%ului sca e *i or+anis%ul tin e nu nu%ai s$'*i re+$seasc$ +reutatea iniial$- ci *i s$'*i constituie re"erve supli%entare(

CAPITOLUL II CLA&I'ICAREA ALIMENTELOR

Cre c$ acest capitol este sin+urul puin %ai co%plicat e citit *i %ai ificil e asi%ilat- in cau"a caracterului s$u tehnic- lucru pentru care vei avea #un$voina s$ %$ iertai( Restul c$rii va putea fi citit- ac$ vrei- ca un ro%an( De'a lun+ul &ntre+ii e/puneri- voi %eniona iverse cate+orii e ali%ente( Se cuvine s$ *tii espre ce este vor#a- altfel &nele+erea +lo#al$ a %eto ei risca s$ v$ scape( A% &ncercat s$ re uc capitolul e fa$ la cea %ai si%pl$ e/presie a sa( Prin aceasta- &nele+ c$ nu conine ec.t esenialul a ceea ce tre#uie s$ *tii( Dac$- totu*i- vei &ncepe s$ c$scai *i vei a or%i up$ al "ecelea r.n - trecei repe e la re"u%atul capitolului( Dar &nainte e a a#or a %eto a propriu'"is$- va tre#ui neap$rat s$ va &ntoarcei la el- altfel asi%ilarea acesteia poate fi co%pro%is$( Ali%entele sunt su#stane co%esti#ile care conin un anu%it nu%$r e ele%ente or+anice- ca2 proteinele- lipi ele- +luci ele- precu% *i s$ruri %inerale *i vita%ine( !oto at$- ele sunt co%puse *i in ap$ *i %aterii ne i+era#ile- ca fi#rele( A. PROTEINELE (sa! PROTIDELE) Acestea sunt celulele or+anice ale %ateriei vii- a ic$ ale %u*chilor- or+anelor- ficatului- creieruluioaselor etc( Sunt for%ate in cei %ai si%pli co%poneni- nu%ii a%inoaci"i( Unii intre ace*tia sunt fa#ricai e c$tre or+anis%( ;ajoritatea celorlali a%inoaci"i provin &ns$ intr'un aport e/terior- reali"at prin inter%e iul ali%entaiei- &n care proteinele pot avea o u#l$ ori+ine2 , origine animal. cantit$i %ari se +$sesc &n carne- pe*te- #r.n"$- ou$- lapteD , origine vegetal. &n soia- %i+ ale- alune- cereale inte+rale *i &n unele le+u%inoase( I ealul este e a consu%a at.t proteine e ori+ine ve+etal$- c.t *i proteine e ori+ine ani%al$( Proteinele sunt in ispensa#ile pentru or+anis%2 , pentru construcia structurilor celulare, ca eventual$ surs$ e ener+ie- up$ transfor%area &n +luco"a 9ciclul OREMS:, pentru pro ucerea anu%itor hor%oni *i neuro%e iatori 4, pentru constituirea aci"ilor nucleici 9necesari repro ucerii:( Un re+i% ali%entar cu eficit e proteine poate avea +rave- consecine asupra or+anis%ului2 topirea %u*chilor- ofilirea pielii etc( Raia "ilnic$ e proteine tre#uie s$ fie e circa ?@ +ra%e la copil- *i I@ e +ra%e la a olescent( >a a ult- ea tre#uie s$ repre"inte un +ra% pe Ailo+ra%ul e +reutate- cu un %ini%u% e KK e +ra%e pe "i la fe%eie- *i C@ e +ra%e pe "i la #$r#at( Altfel spus- consu%ul e proteine- pentru un a ult- tre#uie s$ repre"inte cel puin 3KP in aportul ener+etic "ilnic( Dac$ &ns$ consu%ul e proteine este- &ntr'a ev$r- prea %are- iar activitatea fi"ic$ este insuficient$- re"i uurile proteice vor persista &n or+anis% *i se vor transfor%a &n aci uric- su#stan$ responsa#il$ pentru &%#oln$virile e gut. Cu e/cepia oului- proteinele ani%ale sau ve+etale nu a uc cantitatea echili#rat$ e a%inoaci"i necesari or+anis%ului( A#sena unui a%inoaci poate constitui <factorul li%itativ= care s$ st.njeneasc$ asi%ilarea altor a%inoaci"i( De aceea- ali%entaia tre#uie s$ asocie"e proteinele e ori+ine ani%al$ cu cele e ori+ine ve+etal$( O ali%entaie #a"at$ nu%ai pe proteine ve+etale 9ve+etarianis%: ar fi e"echili#rat$- ar fi lipsit$- &n special- e cistein$- ceea- ce ar provoca tul#ur$ri ale cornoaselor 9un+hii- p$r:( )n schi%#- un re+i% ve+etarian- care inclu e ou$ *i lactate poate fi echili#rat( B. GLUCIDELE (sa! *IDRAII DE CARBON) Gluci ele sunt %olecule co%puse in car#on- o/i+en *i hi ro+en( Glice"ia Gluco"a este principalul <car#urant= al or+anis%ului( Ea este stocat$- ca re"erv$- su# for%$ e +luco+en- &n %u*chi *i ficat( Glice%ia repre"int$ procentul e +luco"$ in s.n+e( Pe ne%.ncate- are e o#icei valoarea e un +ra% e +luco"$ la litrul e s.n+e( C.n se a#soar#e , pe ne%.ncate , o +luci $ 9p.ine- %iere- f$inoase- cereale- ulciuri etc(:- se o#serv$ Neuro%e iator- a ic$ su#stan$ chi%ic$ eli#erat$ e celulele nervoase- su# influena unei e/citaii *i care pro uce un efect #iolo+ic a aptat 9n(a(:
4

o variaie a procentului e +luco"$ in s.n+e- up$ cu% ur%ea"$2 , &ntr'un pri% ti%p- +lice%ia cre*te 9%ai %ult sau %ai puin- &n funcie e natura +luci ei:, &ntr'un al oilea ti%p 9 up$ secretarea insulinei- e c$tre pancreas:- +lice%ia sca e- iar +luco"a p$trun e- astfel- &n celule, &ntr'un al treilea ti%p- +lice%ia revine la nor%al 9 vezi schema de mai jos:( ;ult$ vre%e- +luci ele au fost &nca rate &n ou$ cate+orii #ine ifereniate- &n funcie e capacitatea lor e a fi asi%ilate e c$tre or+anis%2 "aharuri rapi e pe e o parte- *i "aharuri lente- e cealalt$( >a ru#rica zaharuri rapide - fi+urau "aharurile si%ple *i "aharurile u#le- ca2 +luco"a *i "aharo"a- care se +$sesc &n "ah$rul rafinat 9 in trestie e "ah$r sau in sfecl$:- %iere *i fructe( Denu%irea e <"aharuri rapi e= se #a"a pe cre ina confor% c$reia , av.n &n ve ere si%plitatea %oleculei e hi rat e car#on , asi%ilarea lor e c$tre or+anis% se f$cea rapi - la puin ti%p up$ in+erare( )n schi%#- se &nca rau &n cate+oria zaharurilor lente toate +luci ele a c$ror %olecul$ co%ple/$ tre#uia s$ fac$ o#iectul unei transfor%$ri chi%ice &n "aharuri si%ple 9+luco"$: &n cursul procesului e i+estie- a*a cu% este- &n special- ca"ul a%i onului in f$inoase- care eli#erea"$ +luco"a &n or+anis%e- &n %o lent *i pro+resiv. Aceast$ clasificare este co%plet epa*it$- &n pre"ent- eoareceD corespun e unei cre ine eronate( E/peri%ente recente ove esc- efectiv- c$ %olecula e hi rat e car#on nu con iionea"$ prin co%ple/itate rapi itatea cu care +luco"a este eli#erat$ *i asi%ilat$ e c$tre or+anis%( Se constat$ c$ v.rful +lice%ic al tuturor +luci elor 9a ic$ a#sor#ia lor %a/i%$:- luat &n %o i"olat- pe ne%.ncate- survine &n acela*i interval e ti%p 9 up$ circa o ju%$tate e or$ e la in+erare:( Astfel c$- &n loc s$ vor#i% e vite"a e asi%ilare- este %ai a ecvat s$ stu ie% +luci ele &n funcie e cre*terea +lice%iei pe care o in uc- a ic$ in funcie e cantitatea e +luco"a pro us$( Este a %is- prin ur%are- e c$tre toi oa%enii e *tiin$ 9ve"i #i#lio+rafia: c$- e acu%- clasificarea +luci elor tre#uie s$ se fac$ &n funcie e puterea lor +lice%ic$- efinit$ prin conceptul e indice glicemic ( Naharuri si%ple 9+luco"a *i fructo"a in fructe *i %iere: Naharuri co%ple/e 9cereale- f$in$- cartofi- le+u%e uscate: Naharuri u#le 9"ah$r al#- %alto"a in #ere- lacto"a in lapte: I+,icele -lice"ic Puterea +lice%ic$ a fiec$rei +luci e este efinit$ prin in icele +lice%ic- care a fost a optat &n anul 3IC?( El corespun e suprafeei triun+hiului e pe cur#a hiper+lice%iei in use e c$tre +luci a in+erat a( Se a ar#itrar +luco"ei in icele 3@@- care repre"inta suprafaa triun+hiului e pe cur#a hiper+lice%iei corespun"$toare( In icele +lice%ic al altor +luci e este- astfel- calculat upa ur%$toarea for%ula2 In icele +lice%ic este cu at.t %ai ri icat- cu c.t hiper+lice%ia in usa e +luci a testata este %ai %are( S$ re%arc$% c$ prelucrarea in ustrial$ a +luci elor %$re*te in icele +lice%ic al acestora 9corn' flaAes Q BK- poru%# Q C@- ful+i e cartofi instant Q IK- cartofi fieri Q C@:( Se *tie- e ase%enea- c$ nu nu%ai cantitatea- ci *i calitatea p$rii fi#roase a +luci ei &i $ acesteia un in ice %ic sau %are 9p.ine foarte al#$ , fran"el$ Q IKD p.ine al#$ , #a+het$ Q C@D p.ine inte+ral$ Q K@D p.ine +raha% Q 5KD ore" al# Q C@D ore" neprelucrat Q K@:( INDICE G>ICE;IC RIDICA! ;alto"$ Gluco"$ P.ine foarte al#$ 0ul+i e cartofi instant ;iere- ulcea$ Corn flaAes ;orcov Naharo"$ 9"ah$r al#: P.ine al#$ Ore" al# Cartofi Poru%# Sfecl$ Miscuii Paste 9f$in$ al#$: Manane Stafi e INDICE G>ICE;IC SCRNU! 0ul+i e ov$" K@ Cereale cu t$r.e K@ Ore" co%plet K@ P.ine e +r.u inte+ral$ K@ Paste in f$in$ , cernut$ 6K P.ine e secar$ co%plet$ 6@ ;a"$re ver e 6@ 0asole al#$ 6@ P.ine inte+ral$ 5K >actate 5K 0ructe proaspete 5K >inte 5@ N$ut 5@ 0asole uscat$ 4K Ciocolat$ a%$ruie 44 0ructo"$ 4@ Arahi e 3K >e+u%e ver"i S 3K

33@ 3@@ IK IK I@ BK BK CK C@ C@ C@ C@ C@ C@ ?K ?@ ?@

Din orina e a si%plifica- propun ca +luci ele s$ fie clasificate &n ou$ cate+orii2 <+luci e #une= 9cu in ice +lice%ic sc$"ut: *i <+luci e rele= 9cu in ice +lice%ic ri icat:- eoarece aceast$ istincie v$ va per%ite s$ escoperii- printre altele- &n capitolele ur%$toare- cau"ele e/ce entului u%neavoastr$ pon eral( Gl!ci,ele rele Acestea sunt +luci ele a c$ror asi%ilare provoac$ o cre*tere %are a +luco"ei in s.n+e 9hiper+lice%ie:( Este ca"ul "ah$rului e %as$- su# toate for%ele sale 9pur sau co%#inat cu alte ali%ente- ca pr$jiturile:ar este *i ca"ul tuturor +luci elor rafinate in ustrial- ca f$ina al#$ *i ore"ul al#- sau al alcoolului 9&n special alcoolul istilat:- precu% *i al cartofului *i al poru%#ului( Gl!ci,ele .!+e Contrar celor pre"entate %ai sus- acestea sunt +luci ele a c$ror asi%ilare e c$tre or+anis% este sla#$ *i provoac$- prin ur%are- o cre*tere re us$ a +luco"ei in s.n+e( Este ca"ul cerealelor #rute 9f$in$ cu t$r.e:- al ore"ului inte+ral *i al unor f$inoase ca lintea *i #o#ular %ai ales ca"ul %ajorit$ii fructelor *i al tuturor le+u%elor- pe care le inclu e% *i &n cate+oria fi#relor ali%entare 9pra"- nap- salat$- fasole ver e: *i care conin- toate- o cantitate re us$ e +luci e( C. LIPIDELE (sa! GR/&IMILE) Acestea sunt %olecule co%ple/e- nu%ite , &n %o o#i*nuit , corpi +ra*i( )n funcie e ori+inea lor- se eose#esc ou$ %ari cate+orii e lipi e2 , lipidele de origine animal sunt lipi ele pe care le conin carnea- pe*tele- untul- #r.n"a- s%.nt.na proasp$t$ etc(D , lipidele de origine vegetal sunt lipi ele in uleiul e arahi e- %ar+arina etc( Se pot clasifica lipi ele *i &n ou$ cate+orii e aci"i +ra*i2 , acizii grai saturai, care se +$sesc &n carne- %e"eluri- ou$ *i lactate 9lapte- unt- s%.nt.n$#r.n"$:D , acizii grai mono nesaturai sau poli nesaturai/ acestea sunt +r$si%ile care r$%.n lichi e la te%peratura a%#iental$ 9uleiul e floarea'soarelui- e rapi$ *i %$sline:- e*i unele pot fi soli ificate prin hi ro+enare 9fa#ricarea %ar+arinei:( !oto at$- &n aceast$ cate+orie tre#uie incluse toate +r$si%ile e pe*te( >ipi ele sunt necesare &n ali%entaie( Pe l.n+$ aceasta ele conin nu%eroase vita%ine 9A- D- E- O: *i aci"i +ra*i eseniali 9aci ul linoleic *i aci ul linolenic: *i servesc la ela#orarea unor hor%oni( Nu%ai +r$si%ile presate la rece , o#inute in pri%a presare , +arantea"$ coninutul e aci"i +ra*i eseniali( Asi%ilarea +r$si%ilor este pertur#at$ c.n acestea sunt a%estecate cu +luci ele rele- ceea ce are rept consecin$ o i%portant$ stocare e ener+ie- su# for%a +r$si%ilor e re"erv$( )n +eneral- %.nc$% prea %ulte +r$si%i( Pr$jelile- +o+o*ile- sosurile inutile *i preparatele cu +r$si%e ne'au inva at ali%entaia- c.n - e fapt- pute% prepara foarte #ine %.nc$rurile cu %ult %ai puine +r$si%i- ar la fel e elicioase- f$r$ a a#u"a e acestea in ur%$( Anu%ite lipi e sunt responsa#ile pentru e/cesul e colesterol- ar , &n realitate , e/ist$ ou$ tipuri e colesterol2 cel <#un= *i cel <r$u=- o#iectivul nostru fiin %eninerea colesterolului total la cel %ai sc$"ut nivel posi#il- prin reunirea tuturor con iiilor pentru ca procentul e colesterol #un s$ fie cel %ai %are 5( !re#uie s$ *ti% c$ nu toate lipi ele favori"ea"$ cre*terea colesterolului <r$u=( Di%potriv$- sunt unele care au ten ina e a'l face s$ sca $ si%itor( De fapt- pentru a fi o#iectivi- +r$si%ile tre#uie &%p$rite &n trei cate+orii2 3( grsimile care mresc colesterolul Acestea sunt +r$si%ile saturate care se re+$sesc &n carne- %e"eluri- unt- #r.n"$- untur$- lactateD 4( grsimile care nu au dec)t o mic influen asupra colesterolului Acestea sunt coninute e crustacee- ou$- carnea e pasare , 9f$r$ piele:D 5( grsimile care scad colesterolul
5

Ve"i capitolul VIII- cu privire la supercolesterol( 9n(a(:

3@

Acestea sunt uleiurile ve+etale2 %$sline- rapi$- floarea'soarelui- poru%# etc( C.t espre pe*te+r$si%ea acestuia nu intervine cu a ev$rat &n %eta#olis%ul colesterolului- ci constituie un %o e prevenire a #olilor car iovasculare- f$c.n s$ sca $ tri+liceri ele *i &%pie ic.n tro%#o"ele( Prin ur%are- tre#uie s$ %.nc$% pe*te +ras 9so%on- ton- scru%#ie- herin+- sar in$:( ;eto a e sl$#ire pe care o propun se #a"ea"$- &n parte- pe ale+erea f$cut$ &ntre +luci ele <#une= *i cele <rele=( De ase%enea- tre#uie s$ ale+ei &ntre +r$si%ile <#une= *i cele <rele=- ac$ avei un colesterol cu ten in$ e cre*tere sau ac$ orii s$ fii asi+urai &%potriva riscului #olilor car io'vasculare 6( D. 'IBRELE ALIMENTARE Acestea sunt su#stanele coninute &n special e le+u%e- le+u%inoase- fructe *i cereale &n stare #rut$( De*i ele nu au nici o valoare ener+etic$ a priori- fi#rele ali%entare joac$ un rol e/tre% e i%portant &n i+estie- &n special atorit$ celulo"ei- li+ninei- pectinei *i a %ucila+iilor pe care le conin( Ele asi+ur$ un #un tran"it intestinal- iar a#sena lor st$ la ori+inea %ajorit$ii ca"urilor e constipaie( 0i#rele fiin - toto at$foarte #o+ate &n vita%ine- oli+oele%enteK *i &n s$ruri %inerale- insuficiena lor poate uce la +rave carene( Ele &%pie ic$ a#sor#ia- pe cale i+estiv$- a lipi elor- i%inu.n astfel riscul e aterosclero"$( Pe e alt$ parte- fi#rele au avantajul e a li%ita efectele to/ice ale anu%itor su#stane chi%ice- cu% sunt a itivii *i coloranii( Dup$ opinia unor %e ici +astro'ener+olo+i- anu%ite fi#re ar avea capacitatea e a proteja colonul &%potriva a nu%eroase riscuri *i- %ai ales- &%potriva cancerelor i+estive( )n ulti%ii ani- cre*terea nivelului e via$ in $rile in ustriali"ate a avut ca ur%are sc$ erea consu%ului e fi#re( 0rance"ii consu%$- actual%ente- su# 4@ e +ra%e e fi#re pe "i- &n vre%e ce aportul "ilnic necesar ar fi e 6@ e +ra%e( )n 3I4K- consu%ul e le+u%e uscate 9 eose#it e #o+ate &n fi#re: era e C-5 A+ anual- pe cap e locuitor( Ast$"i nu %ai este ec.t e 3-5 A+( Ma"a hranei italienilor a fost at$ &ntot eauna e paste f$inoase( Dar acu% 5@ e ani esenialul hranei lor era &nc$ alc$tuit in le+u%e 9#o+ate &n fi#re: *i paste f$cute in f$in$ inte+ral$- a ic$ f$in$ #rut$- care coninea fi#rele e celulo"a in +r.u( Ast$"i- o at$ cu cre*terea nivelului e via$- carnea a &nlocuit &n cea %ai %are %$sur$ le+u%ele- iar pastele sunt fa#ricate cu f$in$ al#$- cernut$- a ic$ f$in$ in care au fost eli%inate fi#rele( )n acest %o e/plic$ autorit$ile %e icale in Italia nu nu%ai frecvena %ai %are a o#e"it$ii- ci- &n special- proliferarea alar%ant$ a cancerelor i+estive(?

&UR&ELE DE 'IBRE (CELULOZ/) 0i co+ce+ ra1ia lor la 233 - ,e ali"e+ e

Produse cerealiere !$r.e P.ine inte+ral$ 0$in$ necernut$ Ore" inte+ral Ore" al# P.ine al#$

6@ + 35 + 3I + K+ 3+ 3+

0egume uscase 0asole uscat$ ;a"$re uscat$ >inte N$ut

4K + 45 + 34 + 4+

,ructe uscate oleaginoase Nuc$ e cocos uscat$ 46 + S%ochine uscate 3B + ;i+ ale 36 + Stafi e C+ Cur%ale Arahi e I+ I+

0egume verzi ;a"$re ver e fiart$

34 +

Var"$

6+

,ructe proaspete N%eur$

B+

Un capitol &ntre+ este consacrat hipecolesterolului ca *i influenei sale asupra riscurilor car io'vasculare( V$ reco%an $% s$'l citii cu atenie- pentru a fi si+uri c$ ale+erea ali%entelor pe #a"a acestei %eto e va fi cea a ecvat$( 9n(a(: K Oli+oele%ente , a ic$ %etale sau %etaloi"i aflate &n cantit$i infinite"i%ale &n corpul u%an *i care sunt necesare pentru anu%ite reacii chi%ice in or+anis%- &n eplinin un rol e catali"ator( 9n(a(: ? Ve"i pu#licaiile Profesorului Giacosa- 1eful Serviciului e Nutriie in Centrul Naional e Cercetare a Cancerului- Genova( 9n(a(:
6

33

P$trunjel Spanac fiert 0etic$C An+hinare Pra"

I+ C+ K+ 6+ 6+

Ri ichi Ciuperci ;orcovi Salat$ ver e 9l$ptuc$:

5+ 4-K + 4+ 4+

Pere cu coaj$ ;ere cu coaj$ C$p*uni Piersici

5+ 5+ 4+ 4+

S'a e%onstrat c$ fi#rele 9celulo"a: au o aciune #enefic$ &n ca"ul o#e"it$ii( Intro ucerea lor &n ali%entaie are ca efect sc$ erea +lice%iei- ca *i a insuline%iei 9a ic$ a secreiei e insulin$:- care sunt r$spun"$toare , up$ cu% vo% ve ea &n capitolul ur%$tor , pentru constituirea +r$si%ii e re"erv$( Dintre cele patru %ari fa%ilii e su#stane ali%entare- proteinele sunt a#solut necesare or+anis%uluieoarece conin a%inoaci"i cu at.t %ai in ispensa#ili- cu c.t corpul nostru nu *tie s$'i fa#rice( !ot a*a stau lucrurile &n privina unor anu%ite +r$si%i care conin vita%ine *i a oi aci"i +ra*i eseniali 9aci ul linoleic *i aci ul linolenic:- pe care celulele noastre sunt incapa#ile s$ le sinteti"e"e( Nu%ai +luci ele ar putea fi consi erate cel %ai puin necesare- pentru c$ or+anis%ul *tie s$ pro uc$ +luco"$ in +r$si%ile e re"erv$( Dar tre#uie *tiut c$ lipi ele *i proteinele se +$sesc eseori co%#inate &n acelea*i ali%ente- cu% este ca"ul c$rnii( Pe e alt$ parte- nu%ai +luci ele *i lipi ele au o putere ener+etic$ %are( De aceea , pentru ca e/punerea noastr$ s$ fie clar$ , vo% 9l$sa eoparte- &n %are %$sur$- proteinele( Astfel- e fiecare at$ c.n vo% vor#i e un ali%ent- &l vo% efini prin apartenena sa la oar trei cate+orii2 , +luci e sau hi rai e car#on 9f$c.n preci"area --#une= sau --rele=: , lipide , fibre alimentare C.n un ali%ent va conine- &n acela*i ti%p- *i +luci e *i lipi e- ca &n ca"ul arahi elor- vo% spune c$ este glucido lipidic. REZUMAT Proteinele sunt su#stane care se afl$ &n nu%eroase ali%ente e ori+ine ani%al$ *i ve+etal$2 carnepe*te- ou$- lactate *i le+u%inoase( Sunt in ispensa#ile or+anis%ului *i nu &n+ra*$( 1lucidele sau hidraii de carbon sunt su#stane care sunt transfor%ate &n +luco"$( Se +$sesc &n ali%ente care- la ori+ine- conin fie "ah$r 9fructe- %iere:- fie a%i on 9f$in$- cereale- f$inoase:( A#sor#ia +luci elor se face pe sto%acul +ol- la un interval e ti%p e+al cu in+erarea lor( Sunt clasificate &n funcie e puterea lor +lice%ic$- %$surat$ prin in icele +lice%ic( Se poate face- e ase%enea- iferena &ntre <+luci ele #une=- cu in ice sc$"ut- *i --+luci ele rele=- cu in ice +lice%ic ri icat( 0ipidele sunt su#stane a c$ror ori+ine poate fi at.t ani%al$- c.t *i ve+etal$( Acestea sunt +r$si%i 9carne- %e"eluri- pe*te- unt- ulei- #r.n"eturi:( Unele intre ele pot %$ri colesterolul 9carne- lactate:- altelei%potriv$- contri#uie la sc$ erea lui 9uleiul e %$sline etc(:( ,ibrele alimentare %celuloza&. &n aceast$ cate+orie intr$ toate le+u%ele ver"i 9salate- an ive- pra"spanac- fasole ver e:- ar *i unele le+u%e uscate- fructele *i cerealele &n stare #rut$- care conin fi#re &n %are cantitate( !re#uie s$ fie consu%ate frecvent- eoarece insuficiena lor uce la carene +rave(

CLA&I'ICAREA LIPIDELOR4 GLUCIDELOR4 GLUCIDO5LIPIDELOR I A 'IBRELOR ALIMENTARE >IPIDE B CARNE , OAIE , VACR , VIVE> , CA>
C B

G>UCIDE 0RINR PUINE MISCUIVI OREN CAR!O0I

A>I;EN!E G>UCIDO' >IPIDICE >AP!E NUCI A>UNE ARATIDE ;IGDA>E

0IMRE A>I;EN!AREI SPARANGTE> SA>A!R VERDE SPANAC VINE!E RO1II

0etic$- lat( Valerienella olitoria- plant$ folosit$ pentru salat$( 9n( tr(: !oate ali%entele care fi+urea"$ &n aceast$ coloan$ 9cu e/cepia untului- uleiurilor *i %ar+arinelor: conin *i proteine 9proti e:( 9n(a(: I Conin o foarte sla#$ proporie e +luci e( 9n(a(:

34

, PORC ;ENE>URI PASRRE IEPURE PE1!E CRAM CREVE!E >ANGUS!R >ANGUS!R OU UN! MRUNNE!URI U>EIURI ;ARGARINE

PAS!E GRI1 CU1'CU1 !APIOCA 0ASO>E USCA!R ;ANRRE >IN!E NRU! ;ORCOVI ;IERE A>COO> PORU;M 0RUC!E 0RUC!E USCA!E

CREIER 0ICA! SOIA 9f$in$: GER;ENI DE GRUU PAS!E CU OU NUCR DE CAHOU NUCR DE COCOS CIOCO>A!R NATRR ;RS>INE CAS!ANE CAS!ANE DU>CI SCOICI S!( HAWUES S!RIDII AVOCADO

DOV>ECEI VE>INR VARNR CONOPIDR VARNR ACRR 0ASO>E VERDE PRAN ARATIDE ARDEI GRAS ANDIVE CIUPERCI NAPI SA>ASI0I3@ 0RUC!E >EGU;E USCA!E

CLA&I'ICAREA GLUCIDELOR

GLUCIDE RELE NATRR DIN !RES!IE 9al# sau ro*cat: NATRR DIN S0EC>R NATRR MRUN NERA0INA! ;IERE SIROP DE ARVAR DU>CIURI ;E>ASR DU>CEVURI- HE>EURI )NGTEVA!R DE 0RI1CR MRU!URI DU>CI 9sucuri aci ulate- coca cola: 0RINR RA0INA!R 9pentru #a+hete- fran"el$- pes%ei: PRRHI!URI DIN 0RINR A>MR 1I NATRR 1I NATRR PINNA MRIO1E- CORNURI- MISCUIVI 0OIE!AHE- SU0>EURI PAS!E A>ME 9spa+hete- ravioli etc(: OREN A>M 9rafinat: A;IDON DIN CAR!O0I ;ORCOVI PORU;M A;IDON DIN PORU;M GRI1- CU1'CU1 A;IDON CEREA>E cernute , 0U>GI DE PORU;M , PE!A>E DE PORU;M , OREN SU0>X A>COO> 9&n special istilat:
3@

GLUCIDE BUNE CEREA>E MRU!E 9+r.u- ov$"- or"- %ei etc(: 0AINR MRU!R 9necernut$: PUINE inte+ral$ PUINE e secar$- inte+ral$ PUINE cu t$r.e OREN inte+ral PAS!E in f$in$ inte+ral$ GER;ENE DE GRUU MOM VERDE >IN!E 0RUC!E VE>INR NAP GER;ENI DE SOIA ;UGURI DE MA;MUS INI;R DE PA>;IER SA>SI0I VINE!E DOV>ECEI CAS!RAVEVI RO1II RIDICTI CIUPERCI VARNR CONOPIDR 0ASO>E VERDE PRAN ANGTINARE ARDEI GRAS SA>A!R VERDE SPANAC NRU!

Salsifi- lat( 2corzonera hispanica 9n(tr(:

35

;ANRRE USCA!R 0ASO>E USCA!R CIOCO>A!R cu %ini%u% ?@P cacao

36

CAPITOLUL III CUM &E PRODUC 6ILOGRAMELE N E%CE&7

A% v$"ut &n capitolul I c$ sol ul po"itiv intre <caloriile a#sor#ite= *i <caloriile arse= nu putea e/plica e/cesul pon eral( Cu alte cuvinte- el nu justific$ +r$si%ile e re"erv$( Prin ur%are- e/ist$ o alt$ e/plicaie- pe care o propun spre stu iu &n acest capitol( A. IN&ULINA Procesul e constituire sau e neconstituire a +r$si%ii e re"erv$ fiin le+at irect e secreia e insulin$- este necesar s$ &ncepe% capitolul e fa$ cu c.teva cuvinte asupra acestui hor%on( 3nsulina33 este un hor%on secretat e pancreas- rolul ei fiin vital &n %eta#olis%( 0uncia sa este aceea e a aciona asupra +luco"ei a ic$ asupra "ah$rului: in s.n+e- astfel &nc.t aceasta s$ intre &n esuturile or+anis%ului( )n acest sta iu- +luco"a este folosita fie pentru a satisface nevoile ener+etice i%e iate ale corpului- fie , ac$ e/ist$ &n cantitate %are , s$ constituie re"erve e +r$si%e( Vo% pre"enta- acu%- iverse ipote"e- pentru a eter%ina &n ce con iii- cu ce tip e ali%entaie *i &n ce proporii se constituie re"ervele e +r$si%e( B. INGERAREA UNEI GLUCIDE De e/e%plu- o felie e p.ine- %.ncata singur 9f$r$ alt a aos:( P.inea este o +luci $ al c$rui a%i on transfor%at &n +luco"$ trece irect &n s.n+e( Or+anis%ul se afl$su#it- &n hiper+lice%ie34 9cre*terea procentului e "ah$r in s.n+e:( Pancreasul se eci e- atunci- s$ secrete insulin$( Aceast$ secreie e insulin$ are- e fapt- ou$ o#iective2 3( , S$ fi/e"e +luco"a &n esuturile or+anis%ului- fie pentru a constitui o re"erv$ e ener+ie pe ter%en scurt- folosit$ pentru nevoile vitale i%e iate ale corpului 9+lico+en:- fie pentru a constitui un stoc pe ter%en %ai lun+- ca re"erv$ e +r$si%eD 4( , S$ sca $ procentul e "ah$r in s.n+e 9ve"i capitolul asupra hipo+lice%iei:( C. INGERAREA UNEI GLUCIDE I A UNEI LIPIDE De e/e%plu- o felie e p.ine cu unt( )n ceea ce prive*te feno%enul %eta#olic- ne afla% &n faa unui proces i entic celui escris la para+raful prece ent( Gluci a se transfor%$ in +luco"$D procentul e "ah$r in s.n+e cre*teD pancreasul secret$ insulin$( Diferena fun a%ental$- &ns$- este aceea c$- &n acest ca"- lipi a se re+$se*te &n s.n+e- transfor%at$ in aci +ras( Dac$ pancreasul se afl$ in perfect$ stare- o"a e insulin$ pe care o va secreta va fi e/act &n raport cu cantitatea e +luco"$ ce tre#uie prelucrat$( Dac$ pancreasul are o funcionare efectuoas$- cantitatea e insulin$ pe care o va eli#era va fi %ai %are ec.t cea necesar$ pentru prelucrarea +luco"ei *i- astfel- o parte in ener+ia lipi ei 9care- &n %o nor%al- ar fi fost evacuat$:- va fi stocat$ anor%al- ca re"erv$ e +r$si%e( )nele+ei- acu%- c$ starea pancreasului este aceea care &l eose#e*te pe in ivi ul cu ten in$ la &n+r$*are e cel care poate %.nca orice- f$r$ s$ se &n+ra*e- pri%ul fiin afectat e hiper'insulinis%( D. INGERAREA LIPIDELOR &INGURE De e/e%plu- o #ucat$ e #r.n"$ %.ncata singur 9f$r$ alt- a aos:( ;eta#olis%ul unei lipi e sin+ure nu are nici un efect +lice%ic- a ic$ nu are loc nici un fel e eli#erare e +luco"$ &n s.n+e( )n consecin$- pancreasul nu secret$ practic insulin$( 4n absena insulinei nu exist, prin urmare, stocare de energie. Ceea ce nu &nsea%n$ c$ in+erarea respectivelor lipi e nu folose*te la ni%ic( C$ci- &n cursul procesului e i+estie- or+anis%ul ia in ali%entul &n cau"$ toate su#stanele care sunt necesare %eta#olis%ului s$u ener+etic *i- &n special- vita%inele- aci"ii +ra*i eseniali- precu% *i s$rurile %inerale 9calciul in lactate:( Aceast$ e%onstraie este voit sche%atic$ *i- cu toate c$ %i'a fost f$cut$ e oa%eni e *tiin$ e%ineni- &i face pe %uli s$ ".%#easc$ in cau"a si%plit$ii ei( C$ci realitatea- v$ ai sea%a- f$r$ &n oial$este puin %ai co%plicat$( )n schi%#- ea preci"ea"$ esena feno%enului care ne interesea"$- esena in ceea ce tre#uie cunoscut pentru a &nele+e re+ulile fun a%entale pe #a"a c$rora vo% lucra( Dar- cu toate c$ acest capitol este cel %ai i%portant , up$ p$rerea %ea , pentru c$- efine*te procesul
33 34

Insulina este un hor%on secretat e un %ic +rup e celule in pancreas- nu%ite insulele >an+erhans( 9n(a(: Ve"i capitolul VI asupra hipo+lice%iei( 9n(a(:

3K

fun a%ental al constituirii +r$si%ilor e re"erv$- el este &nc$ insuficient pentru ca s$ &nele+ei e cecontinu.n s$ %.ncai a#solut nor%al- ar <diferit=- putei pier e , &ntr'o pri%$ etap$ , toate Ailo+ra%ele e/ce entare- iar , &ntr'o a oua etap$ , s$ v$ %eninei la un nivel i eal( Not$2 Pancreasul este- &ntruc.tva- *eful e orchestr$ al %eta#olis%ului( Dac$ este &n #un$ stare&*i va &n eplini nor%al funcia care const$ &n sc$ erea +lice%iei prin pro ucerea o"ei a ecvate e insulin$( Dac$ este afectat- eci ac$ sufer$ e hiperinsulin$- va avea ten ina s$ eclan*e"e o stocare anor%al$ e aci"i +ra*i- a ic$ +r$si%i e re"erv$( De aceeapancreasul , prin funcia sa insulinic$ , va fi responsa#il pentru Ailo+ra%ele e/ce entare( Vo% ve ea %ai eparte c$ o ali%entaie hiper+luci ic$ uce- &n ti%p- la o isfuncie pancreatic$(

3?

CAPITOLUL IV GE&TIONAREA DEPOZITELOR DE GR/&IME

)n capitolul prece ent a% pus &n evi en$ cau"a principal$ a for%$rii +r$si%ilor e re"erv$( Acesta este- e fapt- r$spunsul la &ntre#area < e ce ne &n+r$*$%8=( Ai &neles c$ asociaia lipide glucide, n cadrul unei funcionri pancreatice detectuoase, poate sta la originea 5ilogramelor excedentare. )n realitate &n loc s$ vor#esc espre +luci e- ar tre#ui s$ preci"e" c$ %$ refer la <+luci ele rele=- pentru c$- a*a ((cu% a% v$"ut &n Capitolul II- cau"a +r$si%ii ar fi %ai e+ra#$ calitatea- ec.t pre"ena acestora in ur%$ &n ali%entaie( Poate c$ *tii eja acest lucru( Dar ceea ce poate c$ nu cunoa*tei este %ecanis%ul *tiinific al feno%enului( Pro#a#il c$ nu cunoa*tei nici %eto a prin care se pun &n aplicare principiile e #a"$ ale modului de alimentaie special, care v$ poate per%ite re+$sirea *i %eninerea echili#rului pon eral( S$ ne i%a+ina% c$ suntei un #$r#at &n +reutate e BC A+- c.n - e fapt , in.n cont e &n$li%ea pe care o avei , +reutatea u%neavoastr$ i eal$ ar tre#ui s$ fie e C4 e Ailo+ra%e( Avei- prin ur%are- o +reutate e/ce entar$ e 3K Ailo+ra%e( Unii oa%eni au avut intot eauna o corpolen$ *i o +reutate %ai %are ec.t cea <nor%al$=- ar acesta nu este ca"ul cel %ai frecvent( Oricu%- asta nu &nsea%n$ c$ noul %o el ali%entar pe care vi'l propun nu va fi eficace( Di%potriv$F Ca *i &n ca"ul unui %are nu%$r e conte%porani e'ai no*tri- +reutatea u%neavoastr$ era aproape i eal$- pe c.n aveai 4@'4K e ani( Dar- puin c.te puin- f$r$ ca s$ v$ ai sea%a- ai luat c.teva Ailo+ra%e- &n %o pro+resiv( ;otivele se pare c$ sunt aproape acelea*i pentru toat$ lu%ea2 se entaris% *i schi%#area re+i%ului ali%entar( Pri%a schi%#are i%portant$ e re+i% ali%entar are loc up$ c$s$torie *i prin avansarea pe scara social$( Pentru fe%ei- aceasta poate fi *i consecina %aternit$ii( Dar ceea ce %$re*te cel %ai %ult circu%ferina taliei sunt , &n +eneral , o#i*nuinele ali%entare o#.n ite &n ca rul vieii profesionale *i sociale( Deci avei %ai %ulte Ailo+ra%e &n plus *i se pune pro#le%a cu% s$ sc$pai e ele( )n cele ce ur%ea"$ ne vo% %$r+ini s$ lua% &n consi eraie nu%ai aspectul tehnic al feno%enului( Principiul e #a"$ al noului %o e ali%entaie escris &n cartea e fa$ se #a"ea"$- &n parte- pe faptul c$- &n %ajoritatea ca"urilor- se evit$ a%estecarea lipi elor cu +luci ele rele- av.n +rij$ s$ prefer$% lipi ele #une- &n scopul prevenirii #olilor car io'vasculare( >ipi ele vor fi &nsoite e iferite le+u%e- &n special e fi#re 9ceea ce vo% ve ea- %ai eparte- &n etaliu:( Iat$ e/e%ple e %eniuri &n care +luci ele rele nu fi+urea"$2 Nr. 2. 2ardele 6mlet cu ciuperci 2alat verde 7r)nz &a! Nr. 8 +ruditi Pulpa de berbec cu fasole verde 2alat verde 8meur &a! Nr. 9 2alat de roii -on cu vinete 2alat verde 7r)nz 9lipi e #une Y proteine: 9lipi e Y fi#re: 9fi#re: 9lipi e Y proteine: 9fi#re: 9lipi e Y proteine Y fi#re: 9fi#re: 9+luci e #une Y fi#re: 9fi#re: 9lipi e #une Y proteine Y fi#re: 9fi#re: 9lipi e Y proteine:

Nici unul intre aceste trei %eniuri nu conine +luci e rele( Este evi ent c$ fiecare intre aceste feluri va n %.ncat f$r$ p.ine( Atenie la #r.n"eturile e vaci- care conin K + e +luci e la 3@@ e +ra%e( Este %ai #ine sa le consu%ai la %icul ejun sau la +ustare- evit.n s$ le %.ncai la sf.r*itul unei %ese care conine

3C

lipi e(35 S$ ne opri% c.teva clipe la aspectul tehnic- pentru a escoperi Zcu% are loc pier erea &n +reutate( )n capitolul prece ent a% v$"ut c$- ac$ ali%entaia ar fi lipsit$ e +luci e- pancreasul nu ar secreta insulin$ *i c$- &n consecin$- nu s'ar constitui +r$si%i e re"erv$( Deoarece or+anis%ul are nevoie e ener+ie pentru a'*i %enine echili#rul vital 9%eninerea te%peraturii corporale la aproape 5C oC *i consu%ul ener+etic pentru %i*care:- el va recur+e la +r$si%ile e re"erv$ pentru a o#ine ener+ia care &i este necesar$( Astfel- ali%ent.n u'se a#solut nor%al 9aport e vita%ine- s$ruri %inerale etc(:- or+anis%ul &*i va re uce e la sine +r$si%ile e re"erv$- care constituie e/cesul e +reutate( )ntruc.tva- el va ar e- cu prioritatestocurile e +r$si%e acu%ulate &n preala#il( Poate cunoa*tei re+ula e +estionare aplicat$ stocurilor in &ntreprin eri2 <ulti%ul intrat , ulti%ul ie*it- pri%ul intrat , pri%ul ie*it=( )n pre"ena +luci elor rele- re+ula stocurilor nu este nicio at$ respectat$- in %o%ent ce- up$ cu% a% v$"ut &n capitolul prece ent- &n acest ca" se constituie re"erve pe ter%en scurt pentru nevoile i%e iate 9ulti%ul intrat , pri%ul ie*it:- iar ac$ este un surplus- acesta este &n%a+a"inat su# for%$ e +r$si%e e re"erv$- f$r$ nici o speran$ e ie*ire( Eli%in.n +luci ele rele in #olul ali%entar- or+anis%ul &*i re+$se*te eci una intre funciile sale pri%are- care este aceea e a folosi cu prioritate stocurile- pentru a se aprovi"iona cu ener+ie( Dar &ntre#area pe care v'o punei cu si+urana- &n +.n - este2 ce se &nt.%pl$ c.n nu %ai e/ist$ +r$si%i e re"erv$8 Atunci c.n acestea au fost co%plet utili"ate *i ne +$si%- &ntruc.tva- &n <lichi are e stoc=- atunci c.n or+anis%ul *i'a re+$sit practic +reutatea nor%al$- el hot$r$*te s$ p$stre"e un <stoc ta%pon %ini%=- pe care *i'l va ali%enta treptat- el &nsu*i- pe %$sura nevoilor( Or+anis%ul- ase%enea celui %ai perfor%ant or inator- va pune la punct o +estiune opti%$ a stocurilor sale e +r$si%e( 1i aceasta- at.ta ti%p c.t pro+ra%ul nu va fi pertur#at prin interferena +luci elor rele( Dar- e aici- nu ar tre#ui s$ facei e ucia pre%atura c$ aplicarea principiilor noului nostru %o e ali%entaie v$ va inter"ice pe vecie s$ %.ncai cartofi pr$jii- pr$jituri *i alte ulciuri( Gluci ele rele vor putea face parte &ntot eauna in ali%entaie- cu con iia e a nu le in+era ec.t &n %o e/cepional *i- pe c.t posi#il&ntot eauna separat e lipi e- ceea ce va constitui- totu*i- o a#atere e care va tre#ui s$ inei cont &n +estiunea u%neavoastr$ ali%entar$( Vo% ve ea &n capitolul ur%$tor cu% s$ aplicai aceast$ re+ul$ cu u*urin$( Vo% ve ea- %ai ales- c$ , up$ ce surplusul e +r$si%i e re"erv$ a fost resor#it , atunci c.n vei intra &n fa"a e sta#ili"are- vei putea inclu e iar- &n %esele care conin lipi e- o anu%it$ cantitate e +luci e rele( Dar va tre#ui s$ fii prudeni i selectivi ( Deoarece afeciunea e care suferii- pentru a folosi un ter%en %e ical- este o proast toleran la glucoz. Aceasta este sin+ura iferen$ intre u%neavoastr$- care v$ hr$nii nor%al- ar < depunei grsimea= *i vecinul- care este uscat ca un #.- e*i <#a+$ &n el ca &ntr'un spital=( Avei o intoleran$ la "aharuri- poate e natur$ ere itar$- ar suntei- cu si+uran$- una intre %ult' prea'nu%eroasele victi%e ale eplora#ilelor o#i*nuine ali%entare proprii civili"aiei noastre( !otul &ncepe chiar in copil$rie2 apa &n ulcit$- piureurile- pr$jiturelele- #o%#oanele *i aca elele( Apoipastele *i ore"ul( Sunt cu %ult %ai u*or e preparat ec.t o spu%$ e elin$ sau o %.ncare e pra"( Au fostup$ aceea- +ust$rile- tartinele +roase e p.ine cu unt- chiflele cu lapte- #rio*ele- ulceurile *i turta ulce e la #unica( ;ai t.r"iu- la internat *i la ar%at$- &n ca"ul #$r#ailor- au "ai fost cartofii- %acaroanele *i ore"ul( Era nevoie e lucruri hr$nitoare- care s$ u%ple #urta( 1i- &ntot eauna- %ult$ p.ine *i "ah$r( Vi se spunea c$ "ah$rul este #un pentru %u*chi( )n continuare- pe vre%ea stu eniei- era fie <haleala= e la cantina Universit$ii- fie vreun fast'foo ori un san vici %.ncat la #irtul in col( ;icile <chiolhanuri si%patice=- la cole+i acas$- sau or+ani"ate pe neprev$"ute &n <o+eacul= u%neavoastr$- nu erau- &n realitate- ec.t ni*te <hi rai e'car#on'partL=( Iar e c.n ai intrat &n activitate- chiar ac$ ali%entaia u%neavoastr$ este %ult %ai e calitatesuntei %ereu victi%a jalnicelor o#i*nuine ali%entare ale anturajului( 36 Acas$- %.ncai ca #e#elu*ii eternele paste- ore"ul- cartofii- a $u+.n uneori *i un sos al#( Este rapi *i u*or e f$cut- %ai ales c$- &n "ilele noastre- f$ina nu %ai face cocoloa*e( Nici la serviciu nu e %ai #ine( Nu ai &ntot eauna ti%p s$ %er+i la cantin$( Este %ult %ai u*or s$ %$n.nci un san vici( E %ai rapi *i %ult %ai si%plu( 1i- apoi , pro uctivitatea o#li+$ , &ncerci s$ c.*ti+i ti%pul care &i lipse*te &n per%anen$( Pe urata orei e pau"$ pentru %asa &i aranje"i iverse tre#uri- e e/e%plu- te uci la coafor sau profii- 'pur *i si%pluca s$ %er+i la cu%p$raturi( Aceasta &i per%ite s$'i re"olvi unele pro#le%e- ar te o#li+$ s$ sari peste %asa e

;ai %ult- ale+ei e preferin$- #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase- #ine scurs$ 9&n se il$:- pentru a eli%ina "erul care conine +luci e 9lacto"$:( 9n(a: 36 Un stu iu , pu#licat la 45 ianuarie 3IB?- &n <NeG'En+lan Hournal of ;e icine= , f$cut asupra unui nu%$r e K6@ e a uli- toi a optai in copil$rie- arat$ c$ o#e"itatea are- &n pri%ul r.n - o ori+ine ere itar$ 9p$rinii #iolo+ici:( 9n(a:
35

3B

pr.n"( 1i- pentru c$ tre#uie s$ re"i*ti- #ei cafea( 3K Cafea tare- pe c.t posi#il- *i cu %ult "ah$r- #ine&neles- "ah$r nor%al- fiin c$ este #un pentru %u*chi- chiar *i c.n ace*tia nu lucrea"$( S.%#$ta *i u%inica ave% <p$pic$ #un$= sau un <couscous'partL= &%preuna cu prietenii- sau- in nou%esele tra iionale e fa%ilie( Cartofii copi &n spu"$ , la ar$- la %a%[%are , sau +ratinai *i pe care ar fi o cri%$ s$ nu'i %$n.nci cu o pulp$ e #er#ec a*a e #un$( 1i iat$ cu%- &ntoc%ai ca <Mi#en u%=- o%uleul lui ;ichelin- v$ fa#ricai propriul pneu- o roat$ e re"erv$ e care n'o s$ v$ folosii nicio at$ *i care evine cu at.t %ai +reoaie- cu c.t cre*te v$".n cu ochii( Dar- %ai ales- iat$ cu% ai fost sau suntei into/icai cu +luci e e proast$ calitate- a ic$ +luci e care eli#erea"$ +luco"a &n cantitate %ult prea %are( De aceea- va tre#ui s$ facei o cur$ e e"into/icare- ceea ce- e altfel- va coinci e cu pier erea e/ce entului e +r$si%e( )ntruc.tva- va tre#ui s v ridicai pragul de toleran la zaharuri. Pentru c$- pe %o%ent- &l avei foarte sc$"ut( Ceea ce &nsea%n$ c$- e &n at$ ce a#sor#ii cea %ai re us$ cantitate e +luci e , *i- &n special- e +luci e rele , pancreasul u%neavoastr$ se pune pe trea#$ *i pro uce o o"$ anor%al$ e insulin$( Cu alte cuvinte- o"a e insulin$ pro us$ e pancreasul u%neavoastr$ nu se %ai raportea"$ la cantitatea e +luco"$ eli#erata &n s.n+e( 1i- pentru c$ este e/ce entar$- ea are ca efect recuperarea unei p$ri in aci"ii +ra*i pentru a'i stoca su# for%$ e +r$si%i e re"erv$( 0acei pur *i si%plu- hiperinsulinis%( Dar aceste fai%oase o#i*nuine ali%entare $un$toare- care vi s'au i%pri%at sau pe care le'ai a optat in u*urin$- nu au rept sin+ur$ consecin$ +r$si%ea u%neavoastr$( Ele %ai sunt r$spun"$toare *i pentru un %are nu%$r e afeciuni e care ai suferit *i suferii &nc$- intre care- cele %ai i%portante sunt oboseala *i tul#ur$rile i+estive- cu toate i%plicaiile cunoscute( Aceste ou$ aspecte speciale vor fi stu iate etaliat &n capitolele espre hipo+lice%ie *i espre i+estie( )n acest sta iu- in s$'%i lini*tesc i%e iat cititorul( Ori+inalitatea principiilor pe care vi le reco%an nu const$ &n aceea c$ vi se las$ cu% se &nt.%pl$ &n %ajoritatea re+i%urilor tra iionale , un spaiu e %anevr$ nese%nificativ( Di%potriv$( A% preci"at lucrul acesta &nc$ e la intro ucere( Vei putea pune &n practic$- foarte u*orre+ulile enunate &n capitolul ur%$tor eoarece sunt foarte si%ple *i au o latur$ practic$ rar &nt.lnit$( Chiar la &nceput- c.n va tre#ui s$ supri%ai cate+oric unele ali%ente sau co%#inaii- v$ va fi cu at.t %ai u*or s'o facei- cu c.t vei lua %asa &n ora*( Acas$ poate c$ va fi %ai +reu s$ schi%#ai e la o "i la alta principiile o#i*nuite( Pentru c$ nu poi pre+$ti fiec$ruia un %eniu( Dar- c.n +ospo ina casei va &nele+e 9v$".n re"ultatele *i citin aceast$ carte: c$ noile re+uli ali%entare sunt #une *i eficace pentru toat$ lu%ea- inclusiv pentru copii- ea &*i va schi%#a repe e p$rerea *i v$ va &nt.%pina cererile cu %ai %ult entu"ias%( )n +eneral- &n via$- un principiu , oricare ar fi el , este relativ u*or e a %is( Ceea ce ri ic$ &ntot eauna pro#le%e este aplicarea lui( 1i poate c$- e*i unele re+uli pre"entate &n cartea e fa$ nu v$ sunt necunoscute- aceasta este raiunea pentru care %uli intre u%neavoastr$- lipsii e un +hi - nu au putut nicio at$ s$ le aplice &n %o eficient( Prin ur%are- stu iai &n a%$nunt capitolul ur%$tor- pentru c$- %ulu%it$ lui- vei c.*ti+a *i <#$t$lia pneului=- ar vei o#.n i *i o e/celent$ for%$ fi"ic$ *i intelectual$(

Cafeaua- up$ cu% vo% ve ea &n Capitolul V- are ca efect sti%ularea secreiei e insulin$ *i %$re*te- astfelsensi#ilitatea la hi raii e car#on( 9n(a(:
3K

3I

CAPITOLUL V METODA
Iat$'ne ajun*i &n %ie"ul pro#le%ei( Capitolele prece ente vi s'au p$rut- poate- puin ca% lun+i- at$ fiin ner$# area pe care o aveai e a ajun+e la %eto a propriu'"is$- pentru a aplica- f$r$ &nt.r"iere- noile principii care tre#uie s$ v$ &nlesneasc$ reali"area o#iectivului2 pierderea n greutate, fr ca s v mai ngrai vreodat D *i aceasta- continu.n s$ ucei o via$ social$- fa%ilial$ *i profesional$ neschi%#at$( Dar insist foarte %ult , a res.n u'%$ &n special celor care ar avea ten ina s$ nu'i ea i%portan$ , asupra faptului c$ lectura capitolelor prece ente este a#solut in ispensa#il$ pentru ca aplicarea &n practic$ a acestor principii s$ fie #ine &neleas$ *i s$ evin$ un succes( Este- cu a ev$rat- esenial s$ cunoa*tei anu%ite %ecanis%e *i- astfel- s$ v$ scoatei pentru tot eauna in %inte i ei pri%ite e'a +ata- ca aceasta care se refer$ la calorii( A*a cu% a% ar$tat %ai sus- escrierea %eto ei se va face &n ou$ etape2 3( , pierderea propriu zis n greutate/ 4( , meninerea echilibrului ponderal - a ic$ fa"a e sta#ili"are sau <rit%ul e croa"ier$=( A. PIERDEREA N GREUTATE : 'AZA I Pri%ul lucru care tre#uie f$cut c.n &ncepi s$ pui &n aplicare un proiect , care %ai este *i un proiect a%#iios , este s$'i fi/e"i un o#iectiv( Prin ur%are- tre#uie s$ eter%inai care este nu%$rul e Ailo+ra%e pe care le avei &n e/ces- fiin con*tieni e faptul ca fiecare or+anis% are o sensi#ilitate proprie( E/ist$ %ai %uli factori care pot e/plic iferena2 se/ul- v.rsta- trecutul ali%entar- istoricul ietetic- ere itatea( De aceea- este +reu e spus c.te Ailo+ra%e vei putea pier e &ntr'o s$pt$%.n$( Pentru unii- va fi un Ailo+ra%- pentru alii- %ai puin( )n alte nu%eroase ca"uri- s'ar putea o#ine o sc$ ere i%portant$ la &nceput- apoi una %ai lent$( Nu fii nelini*tii ac$pentru u%neavoastr$- acest proces va fi %ai lent ec.t la o alt$ persoan$ in anturaj( Poate c$ v'ai f$cut eja o i ee %ai %ult sau %ai puin precis$ espre Ailo+ra%ele pe care orii s$ le pier ei( 1tiu- e e/e%plu- c$ac$ ai putea sc$pa e 6'K A+ 9 in cele 3@'34- pe care le avei &n e/ces:- ai fi foarte fericii( )n ceea ce %$ prive*te- eu v$ &ncuraje" sa fii %ai e/i+eni( 0$r$ &n oial$ c$ suntei a%#iio*i &n viaa profesional$( 0ii- prin ur%are- *i &n privina +reut$ii u%neavoastr$( a. ALIMENTELE &UB &TRICT/ &UPRAVEG*ERE 1tiu in e/perien$ c$- in punct e ve ere psiholo+ic- nu este #ine s$ &ncepi prin a ne+a( 1i- foarte %ult ti%p- a% &ncercat s$ insist- %ai &nt.i- asupra aceea ce este per%is- &nainte e a se%nala ce nu este( Dar- &n realitate- este estul e co%plicat- eoarece lista lucrurilor per%ise este at.t e lun+$- &nc.t nu s'ar %ai ter%ina( )n schi%#- ce este inter"is se afl$ pe o list$ %ult %ai scurt$- ar %ult %ai i%portant$- a*a c$ este %ai #ine s$ ne ocup$% e ea- &n pri%ul r.n ( a. ZA*/RUL Este ca%pion la toate cate+oriile e +luci e rele( Nah$rul ar tre#ui s$ fie &nsoit &ntot eauna e si%#olul pericolului( Pentru c$ este un produs care poate fi periculos, c.n este consu%at &n cantitate %are- a*a cu% este- in p$cate- ca"ul %ajorit$ii conte%poranilor no*tri *i- %ai ales- al copiilor( I'a% consacrat un capitol &ntre+- pentru c$ este in ispensa#il s$ fii convin*i o at$ pentru tot eauna e rolul s$u nefast &n ali%entaie *i e consecinele sale- nu nu%ai &n privina e/cesului pon eral- ci %ai ales &n privina o#oselii 9ve"i capitolul asupra hipo+lice%iei:- a ia#etului- +astritelor- ulcerelor- cariilor entare *i %ala iilor coronariene( Dar "ah$rul este in ispensa#il- poate c$ v$ +.n ii u%neavoastr$( Ei #ine- nuF nu este in ispensa#il( Dova a este c$- ti%p e "eci e %ii e ani- o%ul nu 3'a avut la ispo"iie *i nu i'a fost r$u in cau"a asta- ci i%potriv$( Nah$rul- cu %ai puin e ou$ secole &n ur%$- era &nc$ un pro us e lu/- puin accesi#il pentru %ajoritatea oa%enilor( Ast$"i- "ah$rul face acelea*i rava+ii c.t alcoolul *i ro+ul la un loc( Dar- vei &ntre#a- ac$ supri%$% "ah$rul &n totalitate- cu% &i vo% putea p$stra procentul %ini% in ispensa#il in s.n+e8 Mun$ &ntre#areF Aflai c$ or+anis%ul nu are ce face cu un aport e/terior e "ah$r 9 e altfel- toc%ai &n acest ca" este pertur#at- la nivelul +lice%ic: c$ci el *tie s$ *i'l fa#rice sin+ur- su# for%$ e +luco"$- c.n are nevoie- *i asta *i prefer$- +luco"a fiin - &ntr'a ev$r- sin+urul car#urant al or+anis%ului(

4@

Pe %$sur$ ce or+anis%ul &*i eter%in$ nevoile e "ah$r- acesta in ur%$ este fa#ricat irect in re"ervele e +r$si%e( Gr$si%ile sunt- pur *i si%plu- transfor%ate &n +luco"$( De aceea- nu %ai consu%ai "ah$rF Din ou$ una2 ori v$ lipsii e el- *i eu v$ felicit- ori &l &nlocuii cu un &n ulcitor e sinte"$ 3?( .. PINEA P.inea ar fi putut face o#iectul unui capitol &ntre+- c$ci sunt %ulte e spus espre ea( De #ine- &n ca"ul <p.inii #une=- at.t e rar$ &n "ilele noastre- ar %ai ales e r$u- &n ca"ul pro usului e proast$ calitate- care este v.n ut &n %area %ajoritate a #rut$riilor( P.inea o#i*nuit$ este fa#ricat$ cu f$ina cernut$ 9f$r$ s$ %ai vor#i% e aluaturile in ustriale con+elate: *i- e aceea- este total lipsit$ e ceea ce este necesar unui %eta#olis% nor%al( Pe plan nutritiv- ea nu a uce ni%ic altceva ec.t ener+ie su# for%$ e +luco"$( Pe plan i+estiv- p.inea nu a uce ec.t tul#ur$ri- at fiin c$ toate ele%entele care ar fi tre#uit s$'i asi+ure o #un$ i+estie au isp$rut &n procesul e rafinare a f$inii( De altfel- cu c.t o p.ine este %ai al#$- cu at.t este %ai <rea=( Pentru c$ al#eaa in ic$ un +ra &nalt e cernere a f$inii( P.inea cu t$r.e 3C sau p.inea inte+ral$- fa#ricat$ up$ %o a veche- cu f$ina necernut$- este %ult %ai accepta#il$- pentru c$ ea conine fi#re 9celulo"$:( Cantitatea e +luco"$ pe care o eli#erea"$ este cu %ult inferioar$ celei in p.inea al#$( Deci <&n+ra*$= %ai puin( Dar- oric.t ar fi e #un$- *i aceast$ p.ine va fi supri%ata e la %as$( )n schi%#- va tre#ui sa %.ncai p.ine- &n cantitate nor%al$- la %icul ejun- a*a cu% vo% ve ea- &n etaliu- %ai t.r"iu( V$ &n+rijorea"$ cu%va supri%area p.inii8 Dac$ a- v$ voi lini*ti i%e iat( Dac$ suntei un consu%ator o#i*nuit cu p.ine al#$ cu% este ca"ul pentru 6KP in populaie- nu avei ni%ic e pier ut- ac$ nu o %ai %.ncai 9cu e/cepia Ailo+ra%elor:( )n schi%#- avei totul e c.*ti+at- pentru c$ este at.t e $un$toare s$n$t$ii u%neavoastr$- &nc.t hot$r.rea luat$ este foarte &neleapt$( Dac$ &ns$ %.ncai exclusiv p.ine nea+r$ sau p.ine inte+ral$- fa#ricat$ in f$in$ necernut$ 9ceea ce ove e*te c$ avei eja o #un$ cultur$ ietetic$:- riscai- &ntr'a ev$r- s$ pier ei ceva- %ai ales la nivelul tran"itului intestinal( Dar fii pe pace- nu nu%ai c$ vei putea s'o %.ncai la %icul ejun- &n continuare- ar v$ vo% reco%an a- &n co%pensaie- consu%ul e le+u%e #o+ate &n fi#re- al c$ror rol &n tran"itul intestinal este la fel sau chiar %ai i%portant( c. '/INOA&ELE 0$inoasele sunt constituite in a%i on( Acestea sunt- &n %ajoritate- +luci e rele- iar unele vor tre#ui s$ fie e/cluse( +artoful Pri%ul intre f$inoase este cartoful( Ca anec ot$- v$ relat$% c$- &n 3K6@- c.n a fost a us in lu%ea nou$- e c$tre navi+atori- france"ii au aruncat cu #un$ *tiin$ aceast$ r$ $cin$ #un$ e at oar la porci( Au consi erat'o at.t e rea- &nc.t au refu"at s'o consu%e- ceea ce- nu s'a petrecut cu popoarele nor ice , +er%aniscan inavi- irlan e"i((( care au a optat'o( !re#uie s$ %$rturisi% c$ nu prea aveau &ncotro- fiin c$ eseori altceva e %.ncare nici nu prea +$seau( 0rance"ii au tratat cu ispre acest <tu#ercul pentru porci=- ti%p e peste ou$ secole( Au tre#uit s$ a*tepte pu#licarea- &n 3CBI- a -ratatului privind cultivarea i folosirea cartofului - scris e Par%entier- pentru ca s$ se eci $ s$ consu%e tu#erculul &n chestiune( ;ai t.r"iu s'a escoperit c$ acesta era plin e vita%ine *i e s$ruri %inerale- ar c$ &*i pier ea %ajoritatea calit$ilor prin fier#ere *i- %ai ales- prin cur$area cojii( E/peri%ente recente e%onstrea"$ c$ +luco"a eli#erat$ e cartof &n ca rul proceselor %eta#olice este foarte %are( Dieteticienii tra iionali clasific$- &n +eneral- cartoful ca <"ah$r lent=- ceea ce este o eroare( )n raport cu un in ice 3@@- care este cel al +luco"ei pure- s'a putut e%onstra c$ in icele cartofului este C@- ceea ce face in el unul intre +luci ele rele- &n ciu a co%ple/it$ii %oleculei sale e hi rat e car#on 9ve"i capitolul II:( )n afar$ e aceasta- s'a putut verifica faptul c$ prelucrarea in ustrial$ a cartofului 9piureul instant: &i face s$ creasc$ in icele +lice%ic la IK( Prin ur%are- uitai'v$ la cartoful a#urin - in farfuria u%neavoastr$- cu cel %ai a .nc ispreF Dar cartoful se poate *i pr$ji- iar aici si%t cu% hot$r.rea u%neavoastr$ se " runcin$( Cartoful pr$jit- &n sine- este un ali%ent +luci o'lipi ic- &ntru'c.tva ca p.inea cu unt( El nu poate fi consu%at f$r$ riscul e a v$ &n+r$*a- eoarece uleiul e pr$jit care &l &%#i#$ va fi stocat su# for%a e +r$si%e
3? 3C

Ve"i capitolul IE- asupra "ah$rului( 9n(a: >a 3@@ + e p.ine- sunt I@ %+ e %a+ne"iu &n p.inea inte+ral$( *i oar 4K %+ &n p.inea al#$( 9n(a(:

43

e re"erv$( 0riptura cu cartofi pr$jii este eci o ere"ieF Alun+ai'v$ in %inte i%a+inea aceasta- care este a celei %ai proaste co%#inaii ali%entareF >ipi ele in carne *i +luci ele rele in cartofii pr$jii constituie un a%estec contra naturii( Eu *tiu c.t v$ cost$ a#an onarea acestui fel <naional=- ar este preul care tre#uie pl$tit pentru a v$ atin+e o#iectivul( C.n vei fi ajuns la re"ultat- nu vei re+reta( Citin capitolul asupra i+estiei- vei &nele+e *i %ai #ine pericolul repre"entat e a%estecul e carne *i +luci e *i v$ vei a sea%a pentru c.t e %ulte tul#ur$ri intestinale *i efecte secun are este r$spun"$tor( Ai putea face *i sin+uri acest joc e cuvinte2 <Nici un cartof- ac$ vrei sa nu fii o cartoaf$=( De vreo ou$ ori pe an- %i se %ai &nt.%pl$- totu*i- nu s$ ce e" &n faa unor cartofi pr$jii- ci s$ hot$r$sc eli#erat s$'i %$n.nc 9atunci c.n nu %ai ai nici un +ra% e at jos- poi hot$r& orice:- ar nu oricu%( Pentru c$- ac$ tot te a#ai- %$car s$ #ei cupa pl$cerii p.n$ la fun *i s$ ale+i tot ce e %ai #un( Dac$ vrei s$ li%itai consi era#il pa+u#a- atunci %.ncai cartofii pr$jii cu salat$( Este e/celent$- ar- %ai ales- fi#rele e celulo"$ in salat$ per%it- &ntr'un fel- captarea a%i onului *i fac in acest a%estec o +luci $ care eli#erea"$ +luco"a &ntr'o cantitate e/tre% e li%itat$( Atunci c.n v$ co%an ai friptura- la restaurant- for%ai'v$ refle/ul e a &ntre#a i%e iat cu ce +arnitur$ este servit$( E/ist$ &ntot eauna *i altceva &n afara cartofilor( >uai fasole ver e- ro*ii- spanac- vineteelin$- conopi $- ovlecei( Iar ac$- in nefericire- nu sunt ec.t +arnituri care conin +luci e releD atunci luai nu%ai salat$ ver e( Acas$- folosii'v$ e acela*i refle/- c.n tre#uie s$ ale+ei le+u%ele cu care vei servi carnea( ,asolea uscat Unii se a*teapt$- esi+ur- s$ con a%n f$r$ re"erve fasolea uscat$- pentru c$ a% spus cele %ai e suscu privire la cartof( Ei #ine- se &n*al$F In pri%a versiune a c$rii e faa- nu cru$% nici fasolea *i nici cel %ai no#il %o e a o prepara2 iahnia( Ast$"i- &%i recunosc +re*eala *i &%i cer iertare e la locuitorii in Castelnau arL- ar- %ai ales- e la fraii Span+hero- pentru i+norana %ea( De atunci- a% escoperit cu surprin ere *i %are satisfacie virtuile #o#ului e fasole( Acesta tre#uie clasificat printre +luci ele #une- at fiin c$ pre"int$ un inci e +lice%ic foarte sc$"ut( 3B !otu*i- v$ reco%an s$ evitai fasolea uscat$ &n 0a"a I- cu e/cepia ca"ului &n care v$ hot$r.i s'o consu%ai &n e/clusivitate- la %icul ejun- &n locul p.inii ne+re( Vo% reveni ulterior asupra acestui ele%ent- care va putea face o#iectul unui consu% , &n li%ite raionale , &n 0a"a II( 6rezul Ore"ul- la ori+ine *i a*a cu% era consu%at- prin tra iie- e c$tre asiatici- este , &n sine , un ali%ent co%plet- eoarece conine toate ele%entele nutritive in ispensa#ile pentru %eninerea vieii( )n schi%#- ore"ul al#- consu%at , &n +eneral , ast$"i- este foarte rafinat( 1i asta &ntr'o ase%enea %$sur$- &nc.t nu'i %ai r$%.ne aproape nici un fel e ele%ente nutritive- cu e/cepia unuia e care te'ai lipsi #ucuros2 a%i onul( Ore"ul o#i*nuit 9 ecorticat: tre#uie- prin ur%are- e/clus- pentru c$ , la fel ca *i f$ina cernut$ , este o +luci $ rea- care eli#erea"$ o %are cantitate e +luco"$( Di%potriv$- ore"ul co%plet *i- chiar %ai #ine- ore"ul s$l#atic cana ian vor putea intra &n %eniul u%neavoastr$- cu con iia e a nu le %.nca &%preun$ cu lipi ele 9unt sau #r.n".:( Asociat cu ro*iile 9sc$"ute prin fier#ere: *i cu ceapa- poate constitui un fel co%plet- #un pentru &ntrea+a fa%ilie *i apreciat e toat$ lu%ea 9ve"i reeta in ane/$:( >a restaurant se &nt.%pl$ s$ +$se*ti foarte rar ore" neprelucrat- ceea ce este- cu a ev$rat- un %are p$cat( Pro#a#il c$ aceast$ a#sen$ se atorea"$ aspectului s$u +ri'%aroniu( Prorumbul Poru%#ul este cultivat e secole *i- totu*i- este %.ncat oar e c.teva ecenii( Acu% patru"eci e ani- nu +$seai o cutie cu poru%# &n toat$ Europa- pentru c$ era un ali%ent re"ervat e/clusiv ani%alelor( )n Statele'Unite- poru%#ul a fost folosit , p.n$ &n 3I4I , la &n+r$*atul ani%alelor( Dar seceta in acel an a eci%at tur%ele *i i'a ruinat pe fer%ierii in ;i le'\est( A ur%at o perioa $ e a ev$rat$ foa%ete *i pentru c$ nu se %ai puteau %.nca vitele- care %uriser$- populaia &nfo%etat$ a %.ncat hrana acestora sau ceea ce %ai r$%$sese in ea(
3B

Ve"i capitolul II 9n(a(:

44

Astfel- A%erica a &nceput s$ consu%e poru%#- o#i*nuin$ care a fost a us$ *i &n Europa- o at$ cu ocupaia a%erican$ e up$ r$"#oi( Cu% s$ te %ai %iri- ast$"i- c$ poru%#ul are un in ice +lice%ic ri icat ceea ce'l clasific$ printre +luci ele rele , e vre%e ce a folosit secole &ntre+i la &n+r$*atul vitelor8 Dar %ai interesant e *tiut este faptul c$ prelucrarea in ustrial$ a poru%#ului &i %$re*te consi era#il in icele +lice%ic- ceea ce face ca pop'corn'ul *i corn'flaAes'urile s$ ai#$ o putere hiper+lice%ic$- altfel spus- e --supra&n+r$*are=( Pastele Chiar ac$ este vor#a e paste f$inoase proaspete- este %ai #ine s$ le e/clu ei in ali%entaie( Prin natura lor- pastele sunt +luci e rele- fa#ricate- aproape &ntot eauna- in f$in$ cernut$- cu a aos e lipi e2 untou$( #r.n"$- uleiuri etc( 1i- s$ ne scu"e creatorii fai%oaselor slo+ane pu#licitare- ar- cu- c.t sunt %ai <#o+ate=cu at.t pastele evin %ai +luci o'lipi ice *i- astfel- contrarii principiilor noastre( V$ &nele+ a%$r$ciunea la +.n ul c$ tre#uie s$ supri%ai pastele- pentru c$ , atunci c.n sunt proaspete *i #ine f$cute , sunt e'a reptul elicioase( !otu*i- ac$ in nefericire suntei servii cu paste proaspete 9pentru c$ celelalte nu %erit$ ec.t un profun ispre:- avei fora e a nu v$ atin+e e ele- c.t ti%p suntei &n 0a"a I- a ic$ &n fa"a e pier ere &n +reutate( Atunci c.n ai atins <rit%ul e croa"ier$= in 0a"a II- +ustai'le- ac$ suntei si+uri c$ %erit$ acest sacrificiu( C.t espre pastele inte+rale- a ic$ acelea fa#ricate in f$in$ necernut$- vor putea face parte in ali%entaia nor%al$ a 0a"ei II *i v$ voi spune %ai t.r"iu &n ce %o%ent al "ilei este %ai convena#il s$ le %.ncai( Pastele co%plete sunt clasificate &n cate+oria +luci elor #une- &n %$sura &n care in icele lor +lice%ic este nu%ai e 6K( !re#uie- totu*i- s$ epl.n+e% faptul c$ acest pro us este clasificat 9&n 0rana:- &n %o a#u"iv- printre pro usele ietetice( Co%ercianii pot- astfel- s$ le v.n $ e 4'5 ori %ai scu%p ec.t pastele nor%ale- ceea ce este cu at.t %ai scan alos- cu c.t preul lor e cost este %ai %ic- at fiin c$ %ateria pri%a sufera %ai puine prelucr$ri in ustriale( )n $rile nor ice- *i %ai ales &n Ger%ania- pastele inte+rale sunt v.n ute la acela*i pre ca *i celelalte( Pute% eci spera c$ eschi erea efinitiva a frontierelor europene s$ re+le%ente"e aceast$ situaie &ntr'un %o fericit( +elelalte "glucide rele# ;'a% e/tins- &n %o eli#erat- asupra celor %ai i%portante- a celor pe care le consu%ai cu re+ularitate *i la care va tre#ui s$ renunai cel puin te%porar( E/ist$ *i alte +luci e rele2 vei +$si o list$ e/haustiv$ la sf.r*itul capitolului II( Este %ai #ine s$ le cunoa*tei- ca s$ le putei evita c.t nu e prea t.r"iu- c.n le &nt.lnii &ntr'un %eniu- &ntr'o %.ncare sau &n farfuria u%neavoastr$( S$ cit$%- la +r$%a $ cu*'cu*ul- ca *i toate celelalte cereale prelucrate *i &%#o+$ite cu +r$si%i- "aharuri *i cara%el- pe care le %.ncai eseori la %icul ejun- ca s$ ave% con*tiina &%p$cat$( C.t espre linte- n$ut- %a"$re uscat$- v'ai fi a*teptat s$ le ve ei fi+ur.n &n aceea*i lista( >e vo% re"erva &ns$ un trata%ent e favoare- pentru c$- e*i sunt f$inoase- au avantajul e a nu eli#era ec.t o cantitate re us$ e +luco"$( Vor fi e/cluse- totu*i- in 0a"a I- ar vor putea fi inte+rate up$ aceea &n %eniu- &n ca rul fa"ei e sta#ili"are( )n afar$ e acestea- %ai e/ista un fel eose#it e +luci e- espre care vreau s$ vor#esc &n continuare2 fructele( ,. 'RUCTELE 0ructul este un su#iect ta#u *i- ac$ , in st.n+$cie , a* &n r$"ni s$ spun c$ este %ai #ine s$'l supri%ai in ali%entaie- %uli intre u%neavoastr$ ar &nchi e cartea la aceast$ pa+in$ *i nu ar %ai continua lectura- at.t ar fi e scan ali"ai e o ase%enea su+estie( Pentru c$- &n cultura noastr$- fructul este un si%#ol( Un si%#ol e via$- e <#o+$ie= *i e s$n$tate( 0ructul este- &nainte e toate- o surs$ e vita%ine- &n orice ca"- a*a se consi er$( ;$ +r$#esc s$ v$ au toate asi+ur$rileD nu vo% supri%a fructele( Ins$ va tre#ui s$ le %.ncai &ntr'un %o iferit *i s$ v$ #ucurai e #inefacerile lor f$r$ a suferi *i inconvenientele lor( Pentru c$ sunt %ult %ai +reu e asi%ilat ec.t ai cre e( 0ructul este alc$tuit in celulo"$- ar este *i o +luci $- eoarece conine <"ah$r= su# for%$ e fructo"$( Iar fructo"a tre#uie s$ fac$ o#iectul unei atenii cu totul speciale- pentru c$ se transfor%$ &n +lico+en 9ener+ie isponi#il$ rapi :( Din fericire- cantitatea e "ah$r in fructe nu este prea %are *i- oricu% este eli#erat$ &n cantitate %ic$- atorit$ fi#relor pe care le conin acestea( Cantitatea e ener+ie transfor%at$ nu constituie o pro#le%$( )n orice ca"- este o ener+ie care va fi folosit$ pentru nevoile i%e iate( Re+ula i%portant$ 9*i ac$ ar tre#ui s$ reinei oar una- atunci pe asta s'o reinei: este c$ fructele , &n +eneral , nu pot fi combinate cu nimic altceva/ nici cu lipi e *i nici cu proteine(

45

Aceast$ o#servaie nu este f$cut$ oar &n lu%ina pier erii &n +reutate care ne interesea"$( Ea se #a"ea"$ pe le+ile chi%iei i+estiei( C.n sunt %.ncate &ntr'o co%#inaie- fructele pertur#$ i+estia altor ali%ente i+erate *i- cu aceea*i oca"ie- &*i pier %ajoritatea propriet$ilor 9vita%ine etc(: pentru care au fost %.ncate( De aceea- cea %ai +rav$ +re*eal$ pe care o putei face este s$ consu%ai fructe la sf.r*itul %esei( Pentru c$ v$ +hicesc sceptici- v$ voi a chiar aici c.teva e/plicaii- e*i acesta este su#iectul capitolului espre i+estie( A%i onul tre#uie obligatoriu , pentru a fi i+erat , s$ fie &nsoit e o en"i%$- nu%ita ptialin$- *i care este secretat$ la nivelul salivei( ;ajoritatea fructelor au proprietatea e a istru+e ptialina( De aici- re"ult$ c$ a%i onul nu %ai este i+era#il &n pre"ena fructelor( Molul ali%entar r$%.ne- prin ur%are- --&n suferin$= &n sto%ac- un e va fer%enta su# aciunea c$l urii *i a u%i it$ii( Consecina irect$ a acestui feno%en va fi o anu%it$ #alonare atorat$ +a"elor precu% *i tul#ur$rile i+estive- &n +eneral( Poate c$ eja &nele+ei %ai #ine unele si%pto%e care v$ sunt fa%iliare( C.n fructele sunt consu%ate &%preun$ cu lipi ele *i proteinele- e e/e%plu carne sau #r.n"eturi- ele r$%.n #locate un ti%p anu%e &n sto%ac- &n loc s$ treac$ , a*a cu% ar tre#ui , &n intestin- un e sunt i+erate nor%al( Dar carnea are proprietatea e a r$%.ne %ai %ult$ vre%e &n sto%ac- un e sufer$ cea %ai i%portant$ fa"$ in i+estia sa- %ulu%it$ unor en"i%e a ecvate( 0ructele vor r$%.ne pri"oniere &n sto%ac- un e- su# efectul c$l urii *i al u%i it$ii- vor fer%entapro uc.n chiar *i alcool( Deci toat$ i+estia va fi pertur#at$( )n acela*i ti%p- fructele &*i vor pier e toate propriet$ile 9vita%ine:- ar , cu% o nenorocire nu vine nicio at$ sin+ur$ , %eta#olis%ul proteinelor va fi *i el tul#urat- e aici ap$r.n #alon$rile atorate putrefaciei anor%ale( ,ructele trebuie deci consumate singure F Iat$ o re+ul$ care ar tre#ui &nv$at$ la *coal$( Copiii no*tri ar avea %ai puine pro#le%e +astrice( Dar- la v.rsta lor- or+anis%ul are alte resurse pentru a reaciona( )n schi%#pentru un a ult , *i &n special- o persoan$ v.rstnic$ , fructele la sf)ritul mesei sunt o adevrat otrav 1i- atunci- c.n tre#uie %.ncate8 De fiecare at$ c.n suntei pe sto%acul +ol( Di%ineaa- e e/e%plu- &nainte e %icul ejun( Darup$ aceea- va tre#ui s$ a*teptai- p.n$ s$ &ncepei s$ %.ncai- astfel2 o ju%$tate e or.- ac$ %icul ejun este +luci ic 9a ic$ pe #a"$ e cereale- e e/e%plu: *i o or$- ac$ este lipi ic 9ou$- *unc$- #r.n"eturi:( De ase%enea- vei putea %.nca fructe seara- t.r"iu- &nainte e culcare( A ic$- la cel puin 4'5 ore up$ ce ai luat cina( Pentru cei care au pro#le%e e inso%nie 9care- e altfel- ar tre#ui s$ se re"olve &n parte atorit$ %eto ei e ali%entaie e/puse &n aceast$ carte:- se reco%an $ s$ nu consu%e portocale la culcare- vita%ina C av.n un efect care sti%ulea"$ starea e tre"ie( Un fruct poate'fi consu%at- eventual- *i la %ijlocul up$'a%ie"ii( Dar va tre#ui s$ v$ asi+urai c$ a trecut suficient ti%p e la pr.n" 9circa trei ore: *i c$ %ai este estul$ vre%e p.n$ la cin$ 9cel puin o or$:( Putei chiar s$ luai %ese co%puse nu%ai in fructe( Cu con iia s$ nu %.ncai ec.t at.ta( >$%.ia aproape c$ nu conine "ah$r- e aceea- putei s$'i #ei sucul 9ne&n ulcit: &n orice %o%ent sau s$'l folosii la %.ncare( !oto at$- evitai pepenele +al#en la &nceputul %esei- pentru c$ el ar provoca o %ic$ secreie e insulin$ suscepti#il$- e a <capta=- up$ aceea- lipi ele in felul principal( Voi &ncheia aceste r.n uri cu privire la fructe printr'o preci"are supli%entar$( Pe c.t posi#il- %.ncai fructul &%preun$ cu coaja( Ea conine celulo"$- ceea ce v$ ajut$ &n tran"itul intestinalD &n coaj$ se afl$ cea %ai %are cantitate e celulo"$ 9*i- uneori- chiar vita%ine:( Coaja fructelor li%itea"$ puterea lor +lice%ic$( Deci vei sl$#i %ai %ult 9sau v$ vei &n+r$*a %ai puin:- ac$ respectai aceast$ re+ul$( Dintre ali%entele pe care tre#uie s$ le suprave+heai cu cea %ai %are strictee- ne'au %ai r$%as e pre"entat #$uturile *i- &n pri%ul r.n - alcoolul( e. ALCOOLUL Alcoolul &n+ra*$F A*a cre ei- pentru c$ a*a vi s'a spus( Poate c$ ai avut *i re%u*c$ri la +.n ul c$ toate Ailo+ra%ele u%neavoastr$ e/ce entare tre#uie puse pe sea%a alcoolului- a*a cu% se insinuea"$( Nu era nevoie s$ c$utai %ai eparte( Vo% &ncerca s$ sta#ili%- cu o#iectivitate- care este situaia &n aceast$ privina( Este a ev$rat c$ alcoolul &n+ra*$( Dar mult mai puin ec.t "ah$rul- p.inea al#$- cartofii *i ore"ul( De aceea- up$ ce ai pier ut Ailo+ra%ele &n e/ces- putei reintro uce rapi vinul- &ntr'o cantitate a#solut accepta#il$ 9circa o ju%$tate e litru pe "i:( Alcoolul &n+ra*$ pentru c$ este o +luci $ rapi %eta#oli"at$ *i pus$ &n re"erv$ i%e iat$- up$ ce a sti%ulat secreia e insulin$( Dar aceasta se &nt.%pl$ &n special c.n suntei pe sto%acul +ol( C.n este eja plin- %ai ales cu proti e'lipi e 9carne- pe*te- #r.n"eturi:- alcoolul se %eta#oli"ea"$ %ai puin rapi - prin co%#inarea sa cu ali%entele- *i pro uce- astfel- o cantitate re us$ e +r$si%i e re"erv$( Cele care tre#uie s$ fie eli%inate hot$r.t sunt #$uturile aperitive( Dac$ nu putei altfel- *i tre#uie s$ inei co%panie invitailor u%neavoastr$- atunci luai o #$utur$ nealcooli"at$- un suc e ro*ii sau un Perrir( Sin+ura #$utur$'aperitiv no#il$- este- up$ p$rerea %ea- *a%pania sau un vin #un- &n special al#( Dar-

46

pentru Du%ne"eu- nu acceptai s$ vi se pun$ &n ea 9&n %ajoritatea ca"urilor- pentru a ascun e calitatea %e iocr$ a *a%paniei sau a vinului: lichiorul e coac$"e sau alt sirop #i"ar- pe care se c$"ne*te c.te unul s$'l invente"e pentru a'*i ove i ori+inalitatea( Dac$ nu putei altfel- acceptai ca aperitiv un pahar e *a%panie #un$- ar &n nici un ca" s nu o bei pe stomacul golF )ncepei- %ai &nt.i- s$ %.ncai niste antreuri( Dar fii ateniF Antreul f$r$ +luci e( Vei &nv$a foarte repe e s$ le recunoa*tei( Sunt accepta#ile2 %$slinele- #r.n"a- %e"elurile 9sala% sau c.rnat uscat- e e/e%plu: sau chiar pe*tele( !otu*i- &n 0a"a I va tre#ui s$ &ncercai s$ supri%ai co%plet #$uturile'aperitiv- eoarece aceasta este o fa"$ ri+uroas$- &n care re+ulile e #a"$ ale %eto ei tre#uie s$ fie aplicate cu a#solut$ strictee- pentru a avea eficien$ &n procesul e sl$#ire( B/UTURILE DIGE&TIVE C.t espre #$uturile i+estive- tre#uie s$ le punei cruce( Coniacurile- ar%a+nacul sau rachiurile e pere sunt elicioase- ar $un$toare in toate punctele e ve ere- pentru echili#rul u%neavoastr$ pon eral( >$sai pro uc$torilor naionali +rija e a'*i vin e pro ucia la e/port( Este #ine pentru #alana 9co%ercial$: a 0ranei- &ns$ r$u pentru a u%neavoastr$( Dar poate c$ suntei a epi ai #$uturilor tari eoarece ai cre"ut c$ v$ ajut$ la i+estie( Ei #ineF n'avei nici o tea%$- up$ ce vei a opta cu succes principiile ali%entare pre"entate &n aceast$ carte- nu vei %ai avea eloc pro#le%e e i+estie- chiar- *i up$ o %as$ copioas$F BEREA Nici &n privina #erii nu a% s$ fiu %ult %ai #l.n ( Pentru c$ eu o consi er o #$utur$ care tre#uie consu%at$ cu foarte %ult$ %o eraie( Dup$ cu% cunoa*tei sl$#$no+i care se &n oap$ cu +luci e rele- f$r$ s$ pun$ pe ei un +ra%- tot a*a ai &nt.lnit , cu si+uran$ , %ari #$utori e #ere al c$ror sto%ac este la fel e uscat <ca o pensie e #$tr.nee= 9acesta este ca"ul soiei unuia intre prietenii %ei cei %ai #uni:( Nu este necesar s$ fi stat %ult &n Ger%ania- pentru a *ti care sunt efectele secun are ale #erii2 #alonare- cre*tere &n +reutate- respiraie ur.t %irositoare- in i+estie- &n ciu a pre"enei iasta"elor- %icile en"i%e a c$ror %enire este toc%ai e a ajuta i+estia( S'o spune% e'a reptul2 f$r$ iasta"e- re"ultatul ar fi catastrofal( Merea conine tot ce e %ai r$u2 alcool 9 esi+ur- &n cantitate %o erat$:- aci - ar- %ai ales- o %are cantitate intr'o +luci $ , %alto"a 96 + la litru: , al c$rei in ice +lice%ic este 33@- a ic$ *i %ai ri icat ec.t al +luco"ei( De altfel- asocierea intre alcool *i "ah$r favori"ea"$ hipo+lice%ia- care st$ la ori+inea o#oselii- eci a perfor%anelor sc$"ute 9ve"i capitolul espre hipo+lice%ie:( Prin ur%are- #erea este o #$utur$ cu o %are putere ener+etic$- ac$ ne referi% la constituirea +r$si%ilor e re"erv$( De aceea- a#an onai #erea- %ai ales &ntre %ese( Dac$ nu putei re"ista- facei ca *i &n ca"ul cartofilor pr$jii( )n eplinii'v$ aceast$ orin$ e vreo ou$ ori pe an- #.n 3'4 hal#e- &ntr'una in cele %ai #une c.rciu%i in ora*ul u%neavoastr$- up$ ce v'ai asi+urat- cel puin- c$ este o #ere e calitate( )n 0a"a I- v'a* reco%an a s$ eli%inai efinitiv #erea( )n 0a"a II- &n schi%#- a*a cu% vei reintro uce o cantitate re"ona#il$ e vin- putei , in ti%p &n ti%p , s$ #ei un pic e #ere la o %as$ 9%a/i%u% 55 e centilitri:( VINUL A% p$strat vinul la ur%$- eoarece este sin+ura #$utur$ alcoolic$ in privina c$reia re"ervele %ele vor r$%.ne %ai nuanate( Nu se face nici o istincie &ntre vinul al# *i vinul ro*u- cu e/cepia %eniunii c$ vinul ro*u- conine , &n +eneral , %ai %ult tanin( !aninul are- &ntr'a ev$r- virtui terapeutice speciale- &n %$sura &n care prociani ina pe care o conine per%ite li%itarea for%$rii e ateroa%e( De aici *i p.n$ la a spune c$ vinurile #o+ate &n tanin contri#uie- &ntr'o oarecare %$sur$- la prevenirea #olilor car iovasculare- nu este ec.t un pas- pe care nu%ero*i oa%eni e *tiin$- ca profesorul ;as]uelier 3I l' au f$cut( )n 3ICI- o anchet$ foarte serioas$- reali"at$ &n An+lia , *i referin u'se la 3B $ri , a evi eniat faptul c$ %ortalitatea prin infarct %iocar ic este eose#it e sc$"ut$ la populaiile care consu%$ e o#icei vin 9 e 5'K ori %ai re us$ &n 0rana *i Italia- ec.t &n Europa e nor :( Prin ur%are- vinul va putea face parte in ali%entaia nor%al$ in ca rul %eto ei- cu con iia e a ra%.ne la o cantitate re"ona#il$ 9circa o ju%$tate e litru pe "i: *i e a fi #$ut- pe c.t posi#il- la sf.r*itul %eseia ic$ atunci c.n sto%acul s'a u%plut eja cu hran$( In 0a"a I- este #ine s$ renunai la vin c.t %ai repe e posi#il( )n 0a"a II- vinul va putea fi consu%at "ilnic- f$r$ preju icii pentru %eninerea +reut$ii( !otu*i- cantitatea #$ut$ va tre#ui s$ fie a %inistrat$ a#il- cu
3I

Ve"i cartea octorului ;aurL- ;e icina cu ajutorul vinului- E itura AR!U>EN( 9n(a(:

4K

celelalte +luci e 9%$ +.n esc &n special la ciocolat$ sau la eserturi- &n +eneral:( Dar acesta va face o#iectul unui para+raf etaliat- puin %ai eparte( C.n vei fi &n 0a"a I- a ic$ aceea &n care tre#uie s$ fii foarte fer%i- poate c$ o s$ v$ fie +reu s$ luai %asa &n fa%ilie sau cu prietenii- f$r$ s$ #ei o pic$tur$ e vin( Pentru c$- ac$ anunai in capul locului c$ nu #ei- ceilali pot fi jenai( Sfatul %eu este acesta2 l$sai s$ vi se u%ple paharul *i luai'l &n %.n$ la fel e es ca *i atunci c.n ai #ea nor%al( )n%uiai'v$ #u"ele- &n loc s$ #ei( A% practicat aceast$ %eto $ %ai %ulte s$pt$%.ni *i v$ ro+ s$ %$ cre ei c$ ni%eni nu a o#servat c$ nu #ea% ni%ic( )n acela*i %o - ni%eni nu a re%arcat vreo at$ c$ nu %.nc$% nici o f$r.%itur$ e p.ine( Pentru a a aceast$ ilu"ie- &%i &ncep &ntot eauna #ucata e p.ine- ar r$%.ne rupt$- pe %as$( Nicio at$ nu %'a% <atins= e ea s'o %$n.nc( ;. CA'EAUA A ev$rata cafea- tare e tot- espresso italienesc- a c$rui o"$ e cofein$ ar scula *i un %ort- tre#uie proscris$( Mei cafea ecofeini"at$ sau cafea ara#ic$ sla#$- care conine %ult %ai puin$ cofein$( Acu%- se +$se*te practic peste tot cafea ecofeini"at$ *i este &n +eneral- #un$( Chiar *i acas$ putei face o cafea ecofeini"at$ foarte #un$( Iar %arii a%atori e cafea nici nu #a+$ e sea%$( Dac$ suntei un #$utor &nr$it e cafea foarte tare- f$r$ &n oial$ c$ si%ii nevoia s'o #ei ca pe un e/citant- pentru a v$ tre"i( Dac$ avei- e o#icei- %o%ente e o#oseal$ #rusc$ *i- %ai ales- spre ora 33 i%ineaa sau pe la %ijlocul up$'a%ie"ii- &n ti%pul i+estiei- aceasta este in pricina hipo+lice%iei 9ve"i capitolul care &i este consacrat:( Cofeina este inter"is$ pentru c$- e*i nu este o +luci $- are ca efect sti%ularea pancreasului *i +enerea"$ o secreie e insulin$( Dac$ ai luat o %as$ f$r$ +luci e rele- a c$rei ener+ie este pe punctul e a fi eli#erat$- ar fi o prostie s$ co%pro%itei aceast$ situaie #un$- provoc.n o secreie e insulin$ <%o#ili"atoare= printr'o cea*c$ e cafea tare( Dac$ suntei #$utori e cafea- nu v$ va fi eloc +reu s$ trecei la cafeaua ecofeini"at$- e &n at$ ce vei &ncepe s$ aplicai %eto a( >a puin ti%p up$ aceea- vei fi surprin*i s$ constatai c$ ai *i uitat e nevoia e cafea( Este i%portant e su#liniat- toto at$- c$ %arii #$utori e cafea 9cu sau f$r$ cofeina: se e/pun unui risc supli%entar2 cre*terea procentului e colesterol in s.n+e 9ve"i capitolul asupra hipercolesterolului:( Atenie- e ase%enea- la ceaiD teina are acelea*i efecte ca *i cofeina *i- &n plus- afectea"$ a#sor#ia fieruluiF -. LIMONADELE I B/TURILE ACIDULATE Aceste #$uturi sunt preparate- &n +eneral- in e/tracte aproape &ntot eauna sintetice e fructe sau e plante *i toate au acela*i efect %ajor2 conin %ult "ah$r( Deci sunt $un$toare *i- ca ur%are- tre#uie total e/cluse- nu nu%ai pentru c$ au &n co%po"iie %ult "ah$r- ci *i pentru c$ aci ul in ele are ca efect iritarea sto%acului- +astrita *i aerofa+ia( Chiar ac$ sunt f$cute pe #a"$ e e/tracte naturale- tre#uie s$ v$ ferii e ele- pentru c$ pot fi to/ice( S'a o#servat c$ e/tractele naturale e citrice conin- &ntr'a ev$r- ur%e i%portante e su#stane nocive- cu% sunt terpenele( C.t espre cele %ai rele intre aceste #$uturi- cele pe #a"$ e cola- ar tre#ui s$ fie ori inter"ise- ori se%nalate printr'o eticheta special$- cu% sunt pachetele e i+$ri &n SUA2 <Acest pro us este periculos(((=( Este- oricu%- re+reta#il c$ &n Europa consu%ul e cola a luat o ase%enea a%ploare( )i las octorului E%ile'Gaston Peeters sarcina e a face co%entariile asupra acestei pro#le%e 4@2 -->a ora actual$- #$uturile nu%ite <pe #a"$ e cola=- pre"entate pe piaa european$- conin- la 3I centilitri 9coninutul %e iu al unei sticle %ici:- circa 43 %+ e cofein$ *i 3@4 %+ e aci fosforic( Cofeina are propriet$i e/citante( Aci ul fosforic este un aci ifiant intens- iar %area lui concentraie e fosfor risc$ s$ e"echili#re"e raportul calciu^fosfor in ali%entaie- cu un +rav pericol e eficit &n privina fi/$rii calciulul &n oase( )n sf.r*it- ar tre#ui s$ e/iste asi+urarea c$ aci ul fosforic utili"at nu conine ur%e prea #$t$toare la ochi e %etale to/ice +rele( Conclu"ia este si%pl$( M$uturile nu%ite <pe #a"$ e cola= , av.n co%po"iia actual$ , trebuie s fie categoric interzise copiilor i adolescenilor ( Ele nu sunt #inef$c$toare pentru ni%eni(= Cre c$ aceast$ eclaraie nu %ai are nevoie e co%entarii( In iferent ac$ este vor#a e copii sau e u%neavoastr$- reco%an area %ea fer%$ este aceea*i2 f$r$ li%ona $- f$r$ #$uturi aci ulate- f$r$ colaF <. LAPTELE
4@

1hidul de dietetic - E itura ;ara#out( 9n(a(:

4?

>aptele natural este un ali%ent +luci o'lipi ic- a ic$ are &n co%po"iie at.t +r$si%i- c.t *i +luci e( Prin ur%are- este %ai #ine s$'l evitai *i s$ nu cu%p$rai ec.t lapte e+resat( Gluci ele se afl$ &n "er *i sunt eli%inate &n %o%entul fa#ric$rii #r.n"eturilor- care nu %ai p$strea"$ ec.t lipi ele *i proteinele 9cu e/cepia #r.n"ei <Cantal= *i a #r.n"eturilor e capr$:( )n #r.n"a e vaci cu @P %aterii +rase- nu %ai r$%.n ec.t proteinele *i puine +luci e 9K + la 3@@ e +ra%e e #r.n"$:( i. &UCURILE DE 'RUCTE Nu %$ voi e/tin e asupra acestui su#iect- eoarece co%entariul +eneral cu- privire la fructe este vala#il- up$ cu% #$nuii- *i &n ca"ul sucurilor e fructe( V$ reco%an - totu*i- s$ preferai fructele pentru a #eneficia- astfel- e celulo"a in pulpa acestora( Mine&neles c$ nu%ai sucurile e fructe pe care le vei face sin+uri in fructele proaspete sunt acceptate( Nu consu%ai nicio at$ a*a'"isele sucuri e fructe in fer%eri- lipsite co%plet e vita%ine- prea aci e *i &n care se a au+$ siste%atic "ah$r(

PUNEREA N APLICARE A 'AZEI I PIERDEREA N GREUTATE 0a"a I a %eto ei noastre nu este- &n %o o#li+atoriu- cea %ai ificil$- pentru c$- &n +eneral- va fi e ajuns s$ supri%ai total oar unele lucruri( Dar- pentru a reu*i cu a ev$rat- va tre#ui- totu*i- s$ v$ &nsu*ii perfect elementele de baz ale sistemului. Dac$ ar fi s$ %$ &ncre &n e/periena %ea- toc%ai la acest nivel se &nre+istrea"$ unele rateuri( Departe e %ine i eea e a %$ &n oi e capacit$ile u%neavoastr$ intelectuale e a asi%ila un nou concept( Dar- &n ca"ul e fa$- tre#uie s$ eli%in$% %ai &nt.i i eile %o*tenite- care sunt cu %ult %ai &nr$ $cinate &n su#con*tientul nostru- cu c.t ele sunt &n e aproape le+ate e <cultura= noastr$( I eile estul e si%ple e/puse aici , al c$ror fun a%ent *tiinific este opera unor %e ici *i a unor cercet$tori 43 , nu au ie*it- in p$cate- intre pereii unor ca#inete( Nu tre#uie eci s$ contai pe cei in anturajul u%neavoastr$ s$ va sprijine &n ceea ce vei &ntreprin e( Va tre#ui- e e/e%plu- s$ &nele+ei c$- ac$ luai o %as$ proteino'lipi ic$ 9co%pus$ in carne sau pe*te cu le+u%e:- vei putea s$ %.ncai- ac$ orii s%.nt.n$ 44 f$r$ a a#u"a *i f$r$ nici un preju iciu pentru noile re+uli ali%entare pe care le respectai( )n schi%#- aca vrei s$ %.ncai #r.n"$ e vaci &n cursul unei %ese pe #a"$ e +luci e- sin+ura #r.n"$ care v$ este &n+$ uit$ este cea cu @P %aterii +rase( Iata- %ai jos- un fel e +hi pentru punerea &n practic$ a 0a"ei I( MICUL DE=UN Mic!l ,e>!+ +r. 2$ Este un %ic ejun glucidic ( , 9n fruct 9%.ncat cu %ini%u% 4@ e %inute &naintea restului e ali%ente: , cereale prelucrate 9ful+i: , p)inea neagr sau integral , br)nz de vaci cu :; materii grase , cafea decofeinizat sau ceai sla# , lapte degresat , ndulcitor sintetic 9la nevoie:( Caracteristica acestui %ic ejun este faptul c$ este alcatuit pe #a"$ e +luci e #une- ceea ce &nsea%n$ o eli#erare e +luco"$ %o erat$ *i- %ai ales- a#sena oricrui lipid ( Prin ur%are- el cuprin e succesiv2 9( ,<9+-2 Acesta poate fi e orice fel( Personal- a* reco%an a %ai e+ra#$ o portocal$- ou$ %an arine sau un AiGi- eoarece- pe ne%.ncate- a#sor#ia vita%inei C este foarte eficace( Dac$ vrei un %$r- %.ncai'l foarte &ncet- cu coaj$( Manana- prea #o+at$ &n +luci e- nu ne interesea"$( Ve"i #i#lio+rafia( Acest fapt fiin vala#il oar &n ipote"a c$ avei un colesterol nor%al 9ve"i capitolele II *i VIII:- o s%.nt.n$ %ai sla#$ e per%is$( 9n(a(:
43 44

4C

Respectai cu strictee cele 4@ e %inute sau %ai %ult e la in+erarea , pe ne%.ncate , a acestui fruct *i p.n$ la &nceputul %icului ejun propriu'"is( Reco%an area %ea este s$ %.ncai fructul la sculare- apoi s$ v$ facei toaleta *i s$ nu luai %icul ejun ec.t up$ ce v'ai &%#r$cat- ceea ce v$ va lua- chiar ac$ suntei foarte rapi"i- cel puin o ju%$tate e or$( A %.nca un fruct la %icul ejun- &n 0a"a I nu este o o#li+aie *i nici o con iie e reu*it$( Este opional( Dac$ nu %.ncai nicio at$ fructe- ceea ce este re+reta#il la ur%a ur%ei- nu le %.ncai siste%atic- oar pentru c$ le %enione" aici( )n schi%#- pentru cei care %$n.nc$ fructe &n fiecare "i *i care ar fi foarte frustrai ac$ ar fi lipsii co%plet e ele- a% in icat- %ai sus- c$ i%ineaa- pe ne%.ncate- este unul intre rarele %o%ente per%ise c.n le pot %.nca( De altfel- putei- ac$ orii- s$ luai un %ic ejun co%pus e/clusiv in fructe( Dac$ ale+ei %icul ejun nr( 4- care este proteino'lipi ic- nu vei putea %.nca fructul ec.t ac$ respectai intervalul e cel puin o or$( P=3(>! (>!1<? 2 Cu%p$rai e la #rut$rie p.ine nea+r$( )n +eneral- se +$se*te peste tot- ar este f$cut$ %ai %ult sau %ai puin #ine- pentru c$- eseori- este pro us$ intr'un a%estec e sorti%ente e f$in$- &n care f$ina co%plet$ nu repre"int$ ec.t 4K'5@P( Pentru a'i recunoa*te calitatea- asi+urai'v$ c$ te/tura ei este relativ +rosier$( 0erii'v$ e p.inea nea+r$ care nu are ec.t nu%ele *i culoarea acesteia( I eal este s$ consu%ai p.ine nea+r$ <inte+ral=- a ic$ av.n toate co%ponentele #o#ului e +r.u 93@@P in fi#rele lui:- ceea ce face in aceast$ o +luci $ #un$- cu in ice +lice%ic foarte sc$"ut( P.inea +er%an$ sau sue e"$ are- &n +eneral- aceste caracteristici- ar tre#uie s$ fii ateni- c$ci i se a au+$ eseori "ah$r sau +r$si%i( P.inea nea+r$ se &%#i#$ %ai rapi cu lichi ele in sto%ac( Deci vei avea %ai repe e sen"aia e saietate( Pentru c$ noi nu vo% %$sura nicio at$ cantitatea- a* fi tentat s$ v$ spun c$ putei %.nca tot ce orii( )n realitate- %'a* %ulu%i s$ spun- &n privina p.inii2 %.ncai'o --raional=( Putei consu%a- e ase%enea- chifle pr$jite 9 eseori e provenien$ sue e"$:- ca si craAeri fa#ricai in f$in$ necernut$( E/ist$ %ai %ulte %$rci- ar este i%portant , &nainte e a ale+e una , s$ o verificai #ine- ca s$ nu conin$ "ah$r sau +r$si%i( >a fel- ac$ luai pes%ei- nu'i ale+ei ec.t pe cei care sunt f$cui in f$in$ necernut$- &n %o inte+ral- *i care nu conin nici "ah$r- nici +r$si%i- lucru eose#it e rar( Dar ce vei pune pe p.ine8 )n 0a"a I este- cu a ev$rat e/clus s$ punei unt sau %ar+arin$- spre eose#ire e ceea ce vei putea face &n 0a"a II( E/clus- toto at$- s$ punei %iere sau ulcea$( ;ierea *i ulceaa sunt +luci e rele- cu o foarte %are concentraie e "ah$r( De aceea- tre#uie eli%inate cu desv)rire. Prin ur%are- v$ propun s$ punei #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase- pe felia e p.ine( Dac$ a%estecul vi se pare ca% fa - putei pres$ra pe easupra un &n ulcitor , ar putei ec.t foarte puin- eoarece puterea sa e a &n ulci este foarte ri icat$ , sau- ac$ preferai- sare( Dar putei s$ ale+ei *i ful+ii e cereale- pentru %icul ejun( Pentru aceasta- ar tre#ui s$'i preferai pe cei +rosieri- care nu conin nici un a aos in e"ira#il- ca "ah$rul- +r$si%ile- cara%elul- %ierea( Verificai #ine co%po"iia- care tre#uie s$ fie %enionat$ pe cutie( Va tre#ui- &n orice ca"- s$ e/clu ei tot ceea ce este pro us pe #a"$ e ore" *i poru%#( +!,>!9! D>+6,>3(38!-? 2!9 +>!390 20!7 452 Nu voi %ai reveni aici asupra necesit$ii i%perative e a nu #ea cafea tare( )n schi%#- ac$ avei o cafea sla#$- %er+e( Dar- ac$ v'ai putea o#i*nui cu cafea ecofeini"at$- a%estecat$- eventual- cu cicoare 9--este e/celent$ pentru s$n$tatea u%neavoastr$=: ar fi *i %ai #ine( Dac$ #ei ceai- nu'l facei prea tare( 1i ceaiul conine cofein$( 0!P->0> D>1<>2!- 2 Dac$ punei lapte &n cafea sau &n ceai- folosii nu%ai lapte e+resat( Chiar *i laptele se%i'+ras este inter"is- pentru c$ are- &n coninut- lipi e( Cel %ai #ine este s$ luai lapte e+resat'prafpentru c$ putei reali"a- &n acest %o - un a%estec %ai concentrat( Mine&neles c$ nu vei %.nca "ah$r o#i*nuit 9 eja vi l'ai alun+at co%plet in %inte:( 0olosii "aharina( Mic!l ,e>!+ +r. 8 ;icul ejun nr( 4- in 0a"a I- este s$rat 9proteino'lipi ic:- a ic$ nu va conine nici un fel e +luci efie ele <#une= sau --rele=( Este cel pe care vi'l reco%an c.n suntei la hotel- eoarece nr( 3 nu este &ntot eauna u*or e luat &n e/terior( 46 Prin ur%are- %icul ejun nr( 4 conine- la ale+ere2 , ou , unc i@sau jambon, c)rnai , br)nz , cafea decofeinizat, cafea sla#$ sau ceai sla# , sm)nt)n sau lapte 9 e preferin$ s%.nt.n$: Dac$ orii s$ #ei cacao- asi+urai'v$ ca aceasta s$ nu conin$ "ah$r( )n ipote"a c$ avei hipercolesterol- acest %ic ejun nu v$ este reco%an at( Pentru cei care nu au astfel e pro#le%e- este necesar s$'*i echili#re"e #ine consu%ul e lipi e 9ve"i cap( II *i VIII:( 9n(a(:
45 46

4B

, zaharin 9la nevoie:( Acesta este- &ntruc.tva- un %ic ejun an+lo'sa/on- cu sin+ura iferen$ c$ nu are nici p)ine prjit, nici fulgi de cereale, nici dulcea *i #ine&neles- nici "ah$r( E/clu erea oric$ror +luci e in acest %ic ejun este capital$( PRNZUL Pr.n"ul- luat acas$ sau &n ora*- va fi &ntot eauna proteino'lipi ic- ceea ce nu &nsea%n$ c$ tre#uie s$ conin$ o %are cantitate e +r$si%i 9ve"i capitolul II- asupra lipi elor <#une= *i <rele=:(V$ voi a &ns$ c.teva e/e%ple- pentru ca s$ fiu si+ur c$- nu vei face nici o +re*eal$( V$ reco%an s$ consultai- %ai ales- lista +luci elor 9ve"i Ane/a nr( 3: *i s'o copiai- ca s'o avei %ereu la u%neavoastr$( Dar o s'o &nv$ai repe e pe inafar$( 'eniul tip pentru pr)nz va fi urmtorul , cru it$i , pe*te *i^sau ca%e , le+u%ele per%ise 9ve"i lista: , salat$ , #r.n"$ , #$utur$2 ap$ neaci ulat$( A+ re!ri Sunt per%ise toate salatele- cu con iia ca printre co%ponentele sale s$ nu fie +luci e( Este- &n specialca"ul salatei <_ la Nisa=( De aceea- asi+urai'v$- &nainte e a co%an a un fel e %.ncare- c$ nu conine nici cartofi- nici poru%#- nici %orcovi- nici sfecl$( Evitai- toto at$ 9nu%ai &n 0a"a I:- ali%entele +luci o'lipi ice- cu% sunt nucile( Daca suntei la restaurant- nu co%an ai salat$ cu nuci- ci %ai e+ra#$- o salat$ cu sl$ninua( !otu*i- fii ateni2 va tre#ui s$ preci"ai foarte #ine- &n %o%entul c.n facei co%an a2 salata s$ nu ai#$ crutoane- pentru c$- e %ulte ori#uc$tarii au supr$toarea %anie e a le a $u+a( 0ii vi+ileniF Nu &ncepei prin a tolera aceste <%ici +re*eli= care sunt- e fapt- enor%e- ac$ avei &n ve ere o#iectivul ur%$rit( Ar$tai'v$ e/i+eni &n faa chelnerilor( Dac$ ai preci"at <f$r$ crutoane= sau --f$r$ poru%#=- nu le acceptai -- e ata asta=- nu%ai pentru c$ au %uli oa%eni e servit( Dac$ orii ca *eful e sal$ sau chelnerul s$ v$ ia &n serios- tre#uie s$ fii convin+$tori- insist.n asupra faptului c este absolut exclus s acceptai chiar i cea mai mic urm din ceea ce nu dorii, n felul care vi se va servi )n ceea ce %$ prive*te- a% +$sit c$ cel %ai #un %o e a %$ face respectat pe acest plan este s$ spun c$ sunt aler+ic( 1i %er+e e fiecare at$( At.ta ti%p c.t vei +$si &n salat$ fasole ver e- pra"- an+hinare- var"$conopi $- ro*ii- an ive- sparan+hel- ciuperci- ri ichi- #r.n"$ sau %e"eluri- %.ncai c.t vrei( Vei e/clu e in aceast$ list$ salata e sfecl$ ro*ie- eoarece conine "ah$r- precu% *i %orcovii( C.t espre ou$- nu e/ist$ , up$ cu% *tii , nici o restricie- chiar ac$ au %aione"$( 4K Ei- aF ;aione"a *i s%.nt.na sunt per%ise la %esele proteino'lipi ice( Dar nu este nici un %otiv s$ facei in asta o or+ie( Dac$ v$ place %aione"a- %.ncai &n %o nor%al( Dar ar fi %ai #ine s'o evitai- &n ca"ul &n care avei ten ina la hipercolesterol 9ve"i capitolele II *i VIII:( Putei lua- ca antreuri- *i ton- sar ele &n ulei- cra#- lan+ustine- so%on afu%at sau %ar%at( Evitaitotu*i- &n 0a"a I- stri iile- scoicile Saint Hac]ues sau pateul e ficat e +.sc$( Acestea conin o cantitate e +luci e *i- astfel- risc$ s$ v$ &nt.r"ie re"ultatele f$r$ a le co%pro%ite( Nu v$ fie tea%$ &ns$- &n 0a"a II le vei putea %.nca up$ cu% orii( 'el!l ?ri+ci?al 0elul principal va putea fi co%pus- &n special in carne sau pe*te( Nu e/ista nici o restricie &n acest o%eniu , poate oar &n privina prepar$rii , e*i ar fi e orit s$ preferai pe*tele( Carnea *i pe*tele nu vor fi preparate panA. Pes%etul face parte intre +luci e( Pe*tele nu va fi at prin f$in$( 0erii'v$ e li%#a' e'%are <%euniere=( Co%an ai &ntot eauna pe*tele la grtar. Evitai- e ase%enea+r$si%ile pentru pr$jit- <saturate= e c$l ur$- nu &ntot eauna u*or e i+erat- *i periculoase in cau"a colesterolului( Atenie la sosuriF Daca suntei a epii <noii #uc$t$rii=- sosurile sunt- &n +eneral- foarte u*oare- &n %$sura &n care nu conin f$in$( )n %ajoritatea ca"urilor- sosul este re"ultat prin co%#inarea cu o s%.nt.n$ av.n coninutul e +r$si%i foarte re us( Dac$ este %aione"$ in tu# sau in #orcan- verificai'i co%po"iia( Pro#a#ilitatea e a conine "ah$r- +luco"$ sau f$in$ este foarte %are( 9n(a(:
4K

4I

C.n %.ncai carne- putei s$ luai- eventual- un sos #earne" 4?- ac$ v$ place *i nu avei pro#le%e e colesterol( Dar evitai mutarul, n ,aza 3. Acesta este f$cut cu f$in$ e/tras$ in planta cu acela*i nu%e *i este o +luci $( )n cantitate %ic$ nu eranjea"$ prea %ult( De aceea- &l reintro uce% &n 0a"a II( )n ceea ce prive*te +arniturile- vei ale+e cu prioritate le+u%ele #o+ate &n fi#re( De la ro*ii la ovleceitrec.n prin fasole ver e- vinete sau conopi a- avei e un e ale+e( Consultai lista in ane/$- pentru ca s$ le cunoa*tei pe toate- eoarece sunt nu%eroase( A*a cu% v'a% reco%an at %ai &nainte- ac$ nu +$sii altceva la restaurant- %.ncai pur *i si%plu salat$ ver e- fetic$- salat$ crea$- cicoare sau p$p$ ie( 1i o putei %.nca at.t c.t orii- ca antreu- fel principalprecu% *i &nainte sau o at$ cu #r.n"a( Br@+Aa De acu%- tre#uie s$ va o#i*nuii s$ %.ncai #r.n"a fr p)ine. Nu este eloc i%posi#il *i vei ve eaup$ aceea- c$ o savurai %ai #ine( De altfel- o vei aprecia cu at.t %ai %ult- cu c.t vei putea , &n cur.n , s$ o &nsoii *i cu puin vin( )n orice ca"- oa%enii #ine crescui %$n.nc$ #r.n"a e/clusiv cu cuitul *i cu furculia( De aceea- nu %ai este loc *i pentru p.ine ca suport( Dac$- totu*i- v$ eranjea"$ prea %ult- &ncercai s$ %.ncai #r.n"a cu salat$( lat$ *i o alt$ tehnic$2 &ntre#uinai ca*cavalul ca suport pentru alte #r.n"eturi( )n 0a"a I- v$ vor fi per%ise aproape toate #r.n"eturile( !otu*i vei fi re"ervai &n privina #r.n"ei e Cantal 4C- ca *i a #r.n"eturilor e capr$- care conin o cantitate %ic$ e +luci e( Este %ai #ine s$ le evitai &n perioa a e &nceput( Deser !rile Unele eserturi pot fi preparate cu "aharin$ &n %$sura &n care prepararea nu i%plic$ %ult ti%p e coacere sau fier#ere , e e/e%plu- tarta cu cre%$ en+le"easc$ 4B sau laptele e pas$re( B#! !rile A% spus eja c$- &n 0a"a I- tre#uie s$ evitai orice #$utur$ alcoolic$- inclusiv vinul( Deci #ei ap$- ceai rusesc sau ceai e plante- ac$ v$ place( Dar evitai apele +a"oase- pentru c$ v$ u%fl$ *i v$ pertur#$ i+estia( Oricu% v$ reco%an s$ nu #ei ec.t foarte puin &n ti%pul %esei- eoarece riscai s$ v$ <&necai= sucurile +astrice *i s$ v$ eranjai i+estia( Dac$- totu*i- tre#uie s'o facei- &ncepei nu%ai up$ a oua ju%$tate a %esei( Nu #ei in %o%entul &n care v$ a*e"ai s$ %.ncai( Acesta este un o#icei $un$tor- pe care &l au prea %uli se%eni ai no*tri( 1i este responsa#il pentru o parte intre tul#ur$rile e %eta#olis% ce se reflect$ asupra i+estiei( 7ei mai bine ntre mese 9%ini%u% un litru e ap$:( Dac$ %er+ei la %ese festive- &n 0a"a I- v$ rea%intesc c$ tre#uie s$ v$ sustra+ei e la consu%area #$uturilor'aperitiv alcoolice( >uai un suc e ro*ii( Dac$ nu avei &ncotro- acceptai o #$utur$ alcoolic$ 9un Air 4Ie e/e%plu- pre+$tit pentru toat$ lu%ea:- pri%ii'o- ar nu o #ei( ;uiai'v$ in c.n &n c.n #u"ele- pentru a <participa=- ar nu o consu%ai( Apoi- o putei <face uitat$= pe un eva- &ntr'un %o%ent &n care ni%eni nu #a+$ e sea%$( )n anu%ite &%prejur$ri- poate o s$ fie %ai +reu s$ v$ e#arasai e ea( Atunci- ai ova $ e i%a+inaie( Punei paharul la &n e%.na a%atorilor e #$utur$- care se aranjea"$ ei- cu%va- s$ ia < in neatenie= paharul altora- %ai ales ac$ este plin2 Dac$ aceast$ Z specie nu %ai e/ist$ &n anturajul u%neavoastr$ apropiat , ceea ce %'ar %ira , atunci v$ r$%.ne posi#ilitatea +hiveciului e flori- a frapierei e *a%panie- a ferestrei- ac$ este var$- sau chiuvetei( Dac suntei n ,aza 3 i v aflai la o recepie, iat c)teva sfaturi. Acceptai paharul e *a%panie care vi se pune &n %.na( Vinei'l &n %.n$ o #ucat$ e vre%e( ;uiai'v$ #u"ele &n el- in c.n &n c.n - ac$ avei si+urana c$ nu'l vei #ea( Apoi- punei'l- cu iscreie- jos( ;.ncarea servit$ la o recepie constituie- &n schi%#- o a ev$rat$ pro#le%$( Dar nu e/ist$ pro#le%$ f$r$ soluie( Este e/clus s$ %.ncai san vi*uri- oric.t ar fi ele e %ici( Dar ce se afl$ pus pe p.ine este foarte #un pentru u%neavoastr$2 o felie e so%on- sala%- o ron el$ e ou- sparan+hel etc( Dac$ suntei estul e iste ca s$ separai partea e easupra e suportul e p.ine- #ravo vou$F Dar la recepii e/ist$ &ntot eauna lucruri confor%e cu re+i%ul nostru ali%entar( +utai br)nzaB &ntot eauna vei +$si *i #r.n"$ su# o for%$ sau alta( ;ai ales &n cu#ulee %ici( Verificai'i co%po"iia( Dac$ suntei la restaurant- e/ist$ *ansa ca sosul s$ fie natural- f$r$ "ah$r ori alt a aus ne orit( 9n(a(: ^ Sos #earne"- a ic$ sos e ou$ cu unt topit( 9n(tr(: 4C Cantal- sort e #r.n"$ cu past$ ur$- o#inut$ in lapte e vac$- nu%it$ astfel up$ locul e ori+ine 9Cantalin provincia Auver+ne:( 9n(tr(: 4B Cre%a en+le"easc$ este o cre%$ e #a"$- fiart$ &n #ain %arie- parfu%at$ cu fructe( 9n(tr(: 4I Oir- a%estec e lichior e coac$"e cu vin sau cu *a%panie 9n(tr(:(
4?

5@

+utai i c)rnciorulB A* fi foarte surprins s$ nu fie( C.rn$ciorii %ici- pentru cocAtail- sunt %ereu pre"eni la cere%onii( Profitai ca s$ %.ncai c.i orii- &n %$sura &n care suntei convin*i c$ nu conin f$in$( )ns$ atenie la %u*tarF Dac$ vei consi era c$ facei parte intre oa%enii care nu re"ist$ &n faa %.nc$rurilor e/puse- ac$ v$ te%ei c$ vei ce a- inevita#il- pentru c$ nu v$ putei o%ina atunci c.n v$ este foa%e- iat$ o soluie2 &nainte e a %er+e la recepie- ron$ii ceva per%is- c$ s$ v$ asi+urai sto%acul( Pe la ju%$tatea secolului EIE- str$'str$#unicul %eu- care avea *ase copii( era invitat- o at$ pe an&%preun$ cu fa%ilia- s$ ia %asa la irectorul co%paniei la care lucra( Str$'str$#unica %ea- up$ cu% %i s'a povestit- avea %are +rij$ s$ le ea copiilor s$ %$n.nce- &n preala#il- o sup$ foarte eas$( Cu #urta #ine <pus$ la cale=- &nc.nt$torii copila*i ar$tau un entu"ias% %ai puin e/cesiv &n faa %.nc$rurilor +ro"ave- pe care nu le aveau nicio at$ acas$( Astfel c$ str$'str$#unicii %ei au o#.n it repe e reputaia e a avea ni*te copii e/tre% e #ine e ucai( Dac$ v$ este tea%$ c$ nu vei re"ista- %.ncai- &nainte e a %er+e la recepie- 3'4 ou$ tari sau o #ucat$ e #r.n"$( De altfel- o#i*nuii'v$ s$ avei &ntot eauna la u%neavoastr$ #uc$ele e #r.n"$ <Ma#L#el= sau <Vache ]ui rit=( 5@ Dac$ avei <un %ic +ol= % sto%ac- &n orice %o%ent al "ilei- putei s$ u"ai *i chiar s$ a#u"ai e acest su#terfu+iu( )n +eneral- &n aceste %o%ente putei %.nca orice- e pe lista ali%entelor per%ise( Atenie oar s$ nu in+erai prea %ulte lipi e- up$ ce ai luat o %as$ +luci ic$( De e/e%plu- nu %.ncai o #ucat$ e #r.n"$ la ora I i%ineaa- ac$ ai luat %icul ejun la ora B( 4n ipoteza c vei fi invitai acas la prieteni, situaia va fi , prin efiniie , %ai ificil$- &n %$sura &n care posi#ilitatea e %anevr$ v$ va fi consi era#il re us$( S$ e/a%in$% situaia su# toate un+hiurile( Poate c$ ace*ti prieteni sunt oa%eni pe care &i cunoa*tei #ine( Poate sunt chiar %e%#ri ai fa%iliei u%neavoastr$( Atunci- profitai e li#ertatea raporturilor cu ei *i <vin ei'le pontul= &n %o iscret( )ntre#ai'i inainte ce va fi e %.ncare *i nu v$ fie tea%$ s$ le ai su+estii( )n ipote"a c$ suntei foarte puin inti%i cu +a" ele- va tre#ui s$ reflectai *i s$ i%provi"ai( Dac$ invitaia are un caracter <e/cepional=- nivelul %.nc$rurilor va fi pe %$sur$( De aceea- a* fi foarte surprins s$ vi se serveasc$ ore"- paste sau cartofi( Dac$ este pateu e ficat e +.sca- %.ncai'l- cu toate c$ nu este reco%an at &n 0a"a I ca ali%ent pe care s$'l %$n.nci &n voie( Dar o at$- in c.n &n c.n - nu are nici o i%portan$( !otu*i- pentru Du%ne"eu- nu m)ncai i p)inea prjit cu care a fost servit. Ni%eni nu v$ o#li+$( Nici %$car #una cre*tere( Dac$ vi se ofer$ un %inunat sufleu e #r.n"$- %.ncai'l- a*a cu% face toat$ lu%ea- e*i conine f$in$( Dar nu v$ l$sai u*i e val- su# prete/t c$ <%er+e=( 1i nu v$ a+ravai situaia accept.n s$ luai e trei ori( Dac$ avei ca antreu i% pateu &n aluat- %.ncai oar %ie"ul- care este , &n +eneral , proteino'lipi ic *i l$sai restul- iscret- pe %ar+inea farfuriei( C.n nu suntei % co%pania unor persoane apropiate- ni%eni nu va face i%politeea s$ v$ spun$2 <ia uite- ai l$sat ce era %ai #unF= Chiar ac$ &*i pune &ntre#$ri &n sinea ei- st$p.na casei se va a#ine s$ &ntre#e < e ce nu i'a pl$cut cojia8= )n ceea ce prive*te felul principal- cre c$ nu vei avea nici o pro#le%$- eoarece +arniturile sunt- e o#icei- la iscreie( Putei lua- si%#olic( puin ore" sau paste- ar ni%eni nu v$ o#li+$ s$ le %.ncai( Dac$- up$ aceea- continua*i s$ %urii e foa%e- scoatei'v$ p.rleala cu salat$ *i- %ai ales- cu #r.n"$( Dac$ %.ncai %ult$ #r.n"$- st$p.na casei va aprecia faptul *i v$ va ierta %ai u*or pentru c$ i'ai l$sat eoparte coaja pateului( Un platou cu #r.n"eturi este fru%os c.n este #ine +arnisit cu o rnare varietate e sorturi( De o#icei- invitaii nu prea iau in ele eoarece- up$ toat$ p.inea pe care au %.ncat'o- nu %ai au loc *i pentru #r.n"$( Prin ur%are- onorai platoulF Evi ent c$ %o%entul critic este cel al esertului- fiin c$ este &ntot eauna +reu sa spui <nu- %ulu%escnu oresc=( Atunci- insistai s$ nu vi se ea ec.t o bucic mic de tot *i facei ca cei c$rora nu le %ai este foa%e2 l$sai'o- &n #un$ parte- &n farfurie( )n sf.r*it- a*teptai c.t %ai %ult- p.n$ c.n vei &ncepe s$ #ei( ;ai &nt.i- #ei vinul ro*u- &n special cu #r.n"$( Dar- ac$ situaia a fost %ai rea ec.t v'ai a*teptat- ac$ nu ai putut a#solut eloc s$ avei i%a+inaie &n faa a+resiunii +luci elor rele- *i asta chiar la %ijlocul 0a"ei I- nu v$ r$%.ne ec.t s$ fii %ai vi+ileni- pe viitor- &n aplicarea noilor u%neavoastr$ principii ali%entare( !re#uie s$ *tii c$- &n 0a"a I- suntei &nc$ foarte sensi#ili la +luco"$( ;eto a e fa$ vi"ea"$ ri icarea pra+ului u%neavoastr$ e toleran$- ar at.t ti%p c.t acesta nu a atins nivelul #un- sensibilitatea la glucoz v rm)ne mare. 1i este a#solut evi ent c$- ac$ a ucei &n or+anis% , e a"i pe %.ine , o %are cantitate e +luci e rele- up$ ce fusese privat e ele c.tva ti%p- acesta o s$ le asi%ile"e cu %are #ucurie( 1i vei capitali"a- &ntr'o sin+ur$ sear$- toate +r$si%ile e re"erv$ pe care le'ai pier ut &ntr'o s$pt$%.n$ sau ou$( Cu c.t vei fi %ai avansai &n 0a"a I 9care tre#uie s$ se &ntin $ pe 4'5 luni:- cu at.t rec.*ti+area &n +reutate va fi %ai puin catastrofal$( )n schi%#- ac$ facei <un %are e/ces=- la 4'5 s$pt$%.ni up$ ce ai &nceput 0a"a I- riscai s$ revenii )nc$ o at$- aceste reco%an $ri sunt vala#ile oar pentru cei ce nu au pro#le%e e colesterol( Cine are hipercolesterol- ar face #ine s$ %$n.nce fi#re 9%ere sau AiGi:( 9n(a(:
5@

53

su#it la un nivel foarte apropiat celui la care v$ aflai la &nceput( Acest fapt v$ poate escuraja co%plet( !otu*ispunei'v$- ca *i &n alte &%prejur$ri- c$ o #$t$lie pier ut$ nu v$ co%pro%ite *ansele e a c.*ti+a r$"#oiul( CINA Cina va fi ori proteino'Iipi ic$ ori pe #a"$ e <+luci e #une=( Ci+a +r. 2$ Dac$ este proteino'lipi ic$- cina va se%$na- ca o sor$- cu pr.n"ul( Diferena re"ult$ in faptul c$- &n %ajoritatea ca"urilor- aceast$ %as$ este luat$ acas$( 1i- acas$- ale+erea este &ntot eauna %ai li%itat$( Dar ac$ ai *tiut s$ v$ convin+ei fa%ilia *i s$ ai reco%an aiile care v$ convin- nu ar tre#ui s$ &nt.%pinai nici o ificultate( I ealul ar fi s$ &ncepei %asa e sear$ sup$ eas$( )n ea vei putea pune napi- pra"- elin$- var"$ etc( Va fi co%pus$- &n e/clusivitate- in le+u%ele in Ane/a nr( 3( Atenie- e/ist$ riscul ca #uc$t$reasa s$ fie tentat$ s$ pun$ *i cartofi( C$ci- pentru ea- supa e le+u%e f$r$ cartofi nu este posi#il$( Cartoful are- &ntr'a ev$rcapacitatea e a <le+a= supa( Dar acest rol poate fi jucat *i e elin$( E/ist$ *i un alt %ijloc e a le+a o sup$ e le+u%e2 a $u+ai un +$l#enu* sau c.teva ciuperci pasate cu %i/erul *i transfor%ate &n piureu( Pentru a &%#un$t$i +ustul supei e le+u%e- putei s$'i a $u+ai- &n %o%entul % care o servii la %as$o #uc$ic$ e unt c.t o nuc$ sau o lin+uri$ e s%.nt.n$- #ine&neles- ac$ nu tre#uie s$ v$ suprave+heai cu strictee colesterolul( Dac$ orii- putei %.nca la cina orice fel e carne( Reco%an area f$cut$ persoanelor v.rstnice- e a nu consu%a carne seara- re"ult$ in faptul c$ eli%inarea to/inelor in carne se face %ai ificil atunci c.n - &n cursul aceleia*i %ese- s'au in+erat *i +luci e( Di+estia *i- ca ur%are- so%nul risc$ s$ fie- astfel- pertur#ate( >a tineri- to/inele- %o#ili"ate cu concursul +luci elor- se evaluea"$ %ai u*or- atorit$ activit$ii fi"ice( Iat$ un %otiv supli%entar pentru ca se entarul care suntei- cu si+urana- s$ nu a%estecai +luci ele cu carneachiar ac$ avei puine Ailo+ra%e e pier utF )n afar$ e carne- e/ista ou$le- care se pot prepara &n iverse %o uri( ;.ncai o%lete cu salat$( Sunt elicioaseF !otu*i- seara preferai pe*tele- este %ai u*or *i v$ protejea"$ pe plan vascular( >a capitolul #r.n"eturi- pe l.n+$ faptul c$ nu avei restricii- profitai c$ suntei acas$ *i %.ncai iaurt 53( Acesta este e/celent pentru i+estie- eoarece conine ele%ente ce reconstituie'flora intestinal$( Dar fii ateniF Nu %.ncai ec.t iaurturi #une- f$r$ aro%e sau fructe( Verificai ca fer%entul lactic s$ fie natural( Vei fi si+ur c$ nu v$ &n*elai ac$ vei cu%p$ra iaurt e fer%$ sau cu stan ar &nalt( Dac$ luai %asa acas$- profitai- &n orice ca"- pentru a %.nca lucruri per%ise- si%ple- *i care v$ placca rasolul( ;.ncai lucruri pe care nu le vei +$si nicio at$ la restaurant- ca an+hinarea fiart$( Este elicioas$plin$ e vita%ine *i e s$ruri %inerale- are %ulte fi#re ceea ce v$ ajut$ %ult % privina tran"itului intestinal *i sca e +lice%ia( Nu uitai- %ai ales- s$ %.ncai le+u%e2 ro*ii- spanac- an ive- vinete- conopi $- pra"- ovleceiciuperci( Ci+a +r. 8$ Cina nr( 4 va fi +luci ic$( )n afar$ e ele%entele care v$ sunt inter"ise &n toate ca"urile 9"ah$rul- cartofii etc(:- va tre#ui s$ evitai- cu strictee- s$ %.ncai lipi e la o %as$ +luci ic$( 0$r$ lipi e &nsea%n$ f$r$ carne- pe*te- ulei- unt- ou$- #r.n"$ 9cu e/cepia #r.n"ei e vaci cu @P +r$si%i- cu% este aceea pe care o %.ncai la %icul ejun:( R$%.n- prin ur%are- toate le+u%ele ver"i *i ore"ul neprelucrat- fasolea *i lintea( Dar- atenie- f$r$ unt%ar+arin$- ulei sau alte +r$si%i ani%ale( A% putea inclu e &n aceast$ list$ pastele f$cute in f$in$ necernut$nu%ai c$ sunt +reu e +$sit( Dac$- totu*i- avei *ansa e a le fi o#inut- va tre#ui neap$rat s$ le verificai- ca s$ nu conin$- su# nici un %otiv- %aterii +rase( C.n le vei %.nca f$r$ unt *i f$r$ #r.n"$- vei evita jalea care v' ar cuprin e &ncuraj.n u'v$ cu un sos e #usuioc sau e ro*ii- a%#ele reco%an ate la ore"ul neprelucrat 9ve"i ore"ul- la Capitolul IV- espre f$inoase:( Pentru a &ncheia- iat$ o i ee pentru cina nr( 42 , 2up de legume 9f$r$ unt sau s%.nt.n$: , orez neprelucrat cu sos tomat , salat , br)nz de vaci cu :; grsimi. V'a% at ca e/e%plu aceast$ %as$ +luci ic$ pentru a fi c.t %ai e/haustiv posi#il( )l reco%an nu%ai e/clusivi*tilor- care sunt si+uri c$ nu vor face nici o +re*eal$( Pentru c$- ac$ facei cea %ai %ic$ eroare- totul va fi co%pro%is( Iaurtul este- totu*i- un a%estec +luci o'lipi ic( De aceea- nu se reco%an $ s$ %.ncai %ai %ult e unul la o %as$( 9n(a(:
53

54

V$ reco%an - prin ur%are- s$ luai la cin$- ca *i la pr.n"- o %as$ proteino'Iipi ic$ pe #a"$ e ou$carne f$r$ +r$si%e , ca pas$rea sau pe*tele , &nsoit$ e nu%eroasele le+u%e per%ise( GU&TAREA (PICNICUL) Vi se &nt.%pla uneori- cu si+uran$- in iverse %otive- s$ nu avei ti%p s$ %.ncai( )n +eneral- e/ist$ ten ina e a s$ri peste %asa e pr.n" *i , pentru a v$ si%plifica viaa , in ou$ una2 ori renunai la %as$ ori v$ %ulu%ii s$ &nfulecai repe e un san vi*( N! s#ri1i +icio,a # ?es e Breo "as#. Este una intre re+ulile e aur ale ieteticii( >a li%it$- %.ncai e 6'K ori pe "i- ac$ v$ face pl$cere- ar nu renunai nicio at$ la una intre cele trei %ese principale( Este cea %ai +rav$ eroare pe care o putei face( Este cel %ai #un %ijloc e a v$ esta#ili"a &ntre+ul %eta#olis%( Inter"icei'v$ aceast$ practica *i #la%ai'i pe toi cei care o a opt$( Dac$ proce ai &n acest fel- or+anis%ul u%neavoastr$ se va +$si &n situaia c.inelui hr$nit &n %o nere+ulat care &*i face re"erve- e cu% +$se*te ceva e ros( )n sta iul la care ne afl$%- sunt convins c$ ai i"+onit efinitiv in %inte i eea san vi*ului cu unt *i *unc$- %.ncat &n localul u%neavoastr$ preferat- sau a chiflei infa%e cu <#ur+er= tocat( )n &ncheierea c$rii e fa$ v$ voi spune tot r$ul pe care &l cre espre +roa"nicele o#i*nuine ali%entare care ne vin irect in ara pe care o consi er$% cea %ai civili"at$ in lu%e- cu toate c$ a %iraia *i sti%a pe care ni le insufl$ sunt &n anu%ite privine 9care nu au ni%ic e'a face cu +astrono%ia sau ietetica: pe eplin &n rept$ite( Prin ce vo% &nlocui toate astea8 Dup$ tot ce ai &nv$at p.n$ acu%- este e ajuns oar puin$ i%a+inaie( Iat$- la +r$%a $- tot ce putei cu%p$ra pentru a lua co%o o <+ust$ric$= la locul e %unc$ sau &n ti%pul unei c$l$torii- oricare ar fi con iiile2 , unc de Praga, &ntot eauna t$iat$ &n felii foarte su#iri- care pot fi %.ncate cu %.naD , salam54. aici vei avea nevoie e cuit( Un coupe'papier poate folosi foarte #ineD , ou tari. le putei cere *i &n localuriD , roii. ac$ avei +rij$ s$ avei &n per%anen$ la &n e%.n$ ni*te *erveele- ro*ia este i eal$( Poate fi %.ncat$- efectiv- ca un fructD , br)nzeturi. toate %er+- ar , pentru c$ tre#uie s$ fi%- &nainte e toate- practici $ voi e/clu e in oficiu #r.n"eturile e tip ca%e%#ert- ale c$ror %anifest$ri e si%patie risc$ s$ nu fie eloc apreciate e vecinii apropiai- %ai ales ac$ suntei &n tren( Ale+ei- intre ele- tipul <Ma#L#el= sau <Vache ]ui rit=( Dar ac$ suntei a#solut lipsit e %erin e- putei- a*a cu% v'a% %ai se%nalat- s$ luai o +ustare alc$tuit$ nu%ai in fructe( ;.ncai c.t orii- p.n$ v$ s$turai( Neca"ul- &n privina fructelor- este c$ sunt i+erate rapi ( De aceea- up$ vreo ou$ ore- v$ putei po%eni cu o --fo%ic$= pe care o vei potoli u*or- cu ajutorul unui %$r- e e/e%plu( Chiar *i &n ca"uri li%it$- nu recur+ei nicio at$ la +luci ele rele cu% sunt pr$jiturile uscate- care v$ sunt inter"ise- sau- *i %ai puin- la napolitane ori altele ase%enea- ca s$ v$ taie foa%ea( Ajun+e%- acu%- la sf.r*itul 0a"ei I( Dac$ &nainte e a a opta aceste principii ali%entare %.ncai "ah$r &n %o nor%al sau erai un %are a%ator e ulciuri *i pr$jituri- vei putea sl$#i 4'5 A+ &nc$ in pri%a s$pt$%.n$( )n nici un ca" s$ nu v$ oprii &n acest %o%ent- eoarece vei avea toate *ansele s$ punei la loc- &n ou$ "ile- tot ceea ce ai pier ut &n opt( Dup$ aceast$ pri%$ perioa $- sl$#irea va eveni %ai pro+resiv$ *i- &n %$sura &n care vei aplica cu scrupulo"itate reco%an $rile %ele- pier erea &n +reutate va fi nere+ulat$( Aceast$ pier ere &n +reutate ar tre#ui eci s$ ai#$ un rit% susinut- e*i se face &n %o a#solut in ivi ual- a*a up$ cu% a% preci"at %ai &nainte( E/periena arat$ c$ re"ultatele se o#in %ai u*or la #$r#ai ec.t la fe%ei- cu e/cepia- poate- a hiperan/io*ilor sau a celor care fac trata%ente %e ica%entoase eose#ite 9unele %e ica%ente favori"ea"$ efectiv cre*terea &n +reutate:( 0e%eile &ns$ rein %ult %ai %ult$ ap$ 9&n %o%entul ciclului sau ca reacie la stres *i la pro#le%ele afective:- ceea ce poate infir%a calculele- pentru o scurt$ perioa $( Dar asta nu &nsea%n$ c$ nu vor o#ine re"ultate la fel e #une- ci i%potriv$( S'a re%arcat c$ unii su#ieci e se/ fe%inin aveau- c.teo at$- %ai %ulte ificult$i ec.t alii- &n o#inerea re"ultatelor( Au fost i entificate patru cau"e posi#ile2 , an/ietatea- care sti%ulea"$ &ntr'un %o anor%al secreia e insulin$D , ere+l$rile hor%onale in %o%entul a olescenei sau al %enopau"eiD , pro#le%ele tiroi iene- estul e rare- e altfelD , o anu%it$ for%$ e re"isten$- proprie or+anis%ului fe%inin respectiv- %anifestat$ cel puin la &nceput *i e/plicat$ prin %ultiplele privaiuni la care a fost supus- ca ur%are a re+i%urilor hipocalorice a#u"ive *i succesive( Dac$ &nainte ai avut unele pro#le%e &n privina procentului e colesterol- e acu% nu %ai avei nici cel %al %ic %otiv e tea%$( Pentru c$- &n %$sura &n care ai *tiut s$ v$ +estionai cu inteli+en$ consu%ul e
54

Nu se reco%an $ &n ca" e hipercolesterol( )n locul lor putei %.nca pe*te sau cra#( 9n(a(:

55

lipi e- &n foarte scurt ti%p ar tre#ui s$ v$ e#arasai e aceast$ +rij$( 0u+ii e +r$si%i- nu %.ncai prea +ras *i- %ai ales- evitai +r$si%ile saturate care v$ %$resc colesterolulD ale+ei +r$si%ile care sca colesterolul r$u- f$c.n u'l s$ creasc$ pe cel #un( Aceste noiuni au fost efinitiv a %ise e c$tre toi speciali*tii in lu%e- iar nu%$rul e pu#licaii *tiinifice in acest o%eniu este i%presionant 9ve"i Capitolul VIII asupra hipercolesterolului:( De*i este i%pro#a#il- s'ar putea ca %e icul u%neavoastr$ s$ nu fie cu totul e acor &n privina acestei noi a#or $ri a pro#le%ei- care nu corespun e cu ceea ce a fost &nv$at el( Evoluia %entalit$ilor se face&n acest o%eniu- ca *i &n %ulte altele- cu o anu%it$ &ncetineal$- chiar *i atunci c.n se &nf$i*ea"$ fapte *tiinifice irefuta#ile( )n %o nor%al- ac$ respectai re+ulile 0a"ei I- este i%posi#il s$ nu o#inei re"ultate( Dac$ lucrurile stau altfel sau ac$ sl$#irea se o#ine up$ o perioa $ anor%al e lun+$- &nsea%n$ c$ e/ist$ un lucru pe care nu l'ai &n eplinit corect( De fapt- ar tre#ui s$ facei- c.tva ti%p- o list$ e/haustiv$ cu tot ceea ce %.ncai e i%inea$ *i p.n$ seara( )n lu%ina acestei c$ri- vei +$si- cu si+uran$- ceea ce nu %er+e( S'ar putea- e e/e%plu- s$ consu%ai prea %ult iaurt sau prea %ult$ #r.n"$ e vaci nor%al$ 9+luci o' lipi ic$: ori s$ %.ncai cu re+ularitate supe care- up$ spusele celor in fa%ilie- nu conin ec.t le+u%e <per%ise=- ca2 ro*ii- %$cri*- pra" etc( 0ii %ai circu%speci *i verificai sursa( Ai putea- e e/e%plu- escoperi c$ fai%oasele supe sunt in pachet sau in cutie( Or- ac$ suntei ateni la co%po"iia &nscris$ o#li+atoriu pe a%#alaj- vei re%arca ui%ii c$- pe l.n+$ le+u%ele per%ise- e/ist$ *i +luci e rele- su# for%$ e a%i on"aharuri- e/tro"$- precu% *i a+eni e &n+ro*are sau colorani( Prin ur%are- fii +rijuliiF Chiar ac$ aceste principii ali%entare nu sunt +reu e pus &n practic$- ele cer , cel puin &n pri%$ fa"$ , unele eforturi *i- hai s$ recunoa*te%- unele sacrificii( Dar nu le co%pro%itei proste*te( AtenieF Dac$ inei- &n pre"ent- un re+i% hipocaloric- nu trecei #rusc la aplicarea acestei %eto e( Or+anis%ul u%neavoastr$ se afl$ &ntr'o perioa $ e frustrare- iar o cantitate %ai %are e hran$- survenit$ #rutal- l'ar putea eter%ina s$'*i fac$ re"erve( Vei risca s$ luai 4'5 A+- &nainte e a sl$#i( Pentru a evita aceste Ailo+ra%e inutile- &ncepei s$ aplicai %eto a socotin caloriile ti%p e c.teva "ile- &n continuare *i %$rin pro+resiv raia cu c.te 3@@ e calorii pe "i( DURATA 'AZEI I )ntre#area le+iti%$ care se pune- f$r$ &n oial$- o at$ ajun*i la sf.r*itul acestui capitol este2 C.t ti%p tre#uie s$ stai &n 0a"a I8 Cu riscul e a v$ face s$ ".%#ii- voi r$spun e cu o for%ul$ ra+$ unuia intre %arii no*tri co%iciast$"i isp$rut2 <c.tva ti%pF=( Pentru c$ aceasta epin e e un %are nu%$r e para%etri( A% putea r$spun e c$ fa"a I tre#uie s$ ure"e at.t c.t este nevoie pentru a sc$pa e e/cesul pon eral*tiin c$ pro+resia sl$#irii se face- &n +eneral- up$ criterii in ivi uale( Dar a% putea enuna- ca re+ul$- c$ sf.r*itul fa"ei I corespun e %o%entului &n care ai atins +reutatea i eal$( 1i- pentru a o calcula- este e ajuns s$ citii Capitolul EIII( )n loc s$ vor#i% e +reutatea i eal$- ar tre#ui s$ vor#i%- %ai cur.n - e +reutatea e for%$ sau e echili#ru- o noiune foarte in ivi ual$- ce corespun e atin+erii unui pra+ incolo e care or+anis%ul &nsu*i eci e s$ nu %ai sl$#easc$- sta#ili".n u'se( Dac$ avei e sl$#it 3@'3K A+- 0a"a I ar putea ura e la c.teva s$pt$%.ni la c.teva luni( Dac$ nu avei e pier ut ec.t 6'K- putei fi tentat s'o scurtai- e &n at$ ce v'ai atins o#iectivul( Or- v$ rea%intesc c$ scopul 0a"ei I- &n afar$ e a va sc$pa e Ailo+ra%ele &n e/ces este- &n specialacela e a o ihni pancreasul- pentru a'i per%ite s$'*i ri ice pra+ul e tolerana la +luco"$( )n consecin$- ac$ scurtai pre%atur 0a"a I- riscai , cu toate c$ eventualele Ailo+ra%e au isp$rut , s$ nu'i fi acor at pancreasului ti%pul necesar pentru a'*i rec$p$ta s$n$tatea( )n ipote"a c$ nu ai avea e sl$#it *i c$ ai aplica %eto a nu%ai pentru a re o#.n i o vitalitate fi"ic$ *i intelectual$ %ai %are- pro#le%a ar fi- esi+ur- aceea*i( Avei interesul s$ prelun+ii c.t %ai %ult posi#il fa"a Ipentru a v$ reechili#ra &n %o efinitiv toate funciile %eta#olice *i i+estive( )n realitate- pro#le%a uratei fa"ei I nu ar tre#ui pus$- eoarece trecerea &n fa"a II nu se va face e a"i pe %.ine- ci pro+resiv( 1i- apoi- vei constata c$ fa"a I nu v$ supune eloc la constr.n+eri- pentru c$ nu face o#iectul unor privaiuni( De altfel- vei ve ea c$ v$ vei si%i at.t e #ine &n cursul ei- &nc.t o s$ v$ vin$ +reu s'o p$r$sii( &/ REZUM/M PRINCIPIILE DE BAZ/ ALE 'AZEI I (u amestecai niciodat glucidele rele 9p.inea al#$- f$ina- f$inoasele: cu lipidele 9carnea- +r$si%ileuleiurile: &n cursul aceleia*i %ese( >vitai toate elementele glucido lipidice 9ciocolata- avoca o- ficatul- alunele:( >liminai n totalitate zahrul in ali%entaie( (u m)ncai dec)t fin necernut.

56

(u m)ncai dec)t p)ine neagr cu tr)e sau integral, fabricat cu fin necernut 9o %.ncai nu%ai la %icul ejun:( 9itai cartofii i, mai ales, pe cei prjii. 9itai orezul alb. ')ncai numai orez neprelucrat sau slbatic 9cu %o eraie:( (u m)ncai niciodat paste finoase fcute cu fin cernut. <enunai provizoriu la alcool, sub toate formele. aperitiv- vin- #ere- i+estiv( Este o %$sur$ esenial$- &n 0a"a I( Dup$ aceea- vinul va putea fi reintro us- &n o"e re"ona#ile( >vitai cafeaua prea tare. O#i*nuii'v$ s$ #ei cafea ecofeini"at$( (u srii niciodat peste o mas. Reparti"ai ali%entele &n trei %ese- luate , pe c.t posi#il , la aceea*i or$( 0imitai consumul de "lipide rele#, prefer)ndu le pe cele "bune#, pentru a preveni #olile car io' vasculare 9ve"i Capitolul II:( 4ncercai s bei c)t mai puin c)nd m)ncai, pentru a evita iluarea sucurilor +astrice( Nu #ei nicio at$ la &nceputul %esei( (u m)ncai n grab. 'estecai bine i evitai orice ncordare n timpul mesei. Preparai v singuri sucurile de fructe. >vitai buturile acidulate i sucurile de fructe fabricate industrial, care conin zahr. !teptai C ore dup o mas glucidic 9 e e/e%plu- up$ %icul ejun: nainte de a ingera lipide. !teptai D ore dup o mas lipidic, pentru a ingera glucide. ')ncai multe fibre alimentare %celuloz&, salate- le+u%e ver"i- fructe 9ve"i ta#elul in Capitolul II:( !vertisment. cele enunate %ai sus nu constituie ec.t re"u%atul c.torva principii pre"entate &n te/t( )n nici un ca" nu tre#uie s$ le consi erai ca pe %eto a &ns$*i- su# for%$ con ensat$( Aplicaia anarhic$ a acestora- e c$tre cineva care nu ar fi luat cuno*tin$ e capitolele anterioare *i ur%$toare- ar putea uce la un e"echili#ru ali%entar ce ar risca s$ evin$ periculos atorit$ unei proaste +estiuni a lipi elor( (ot. )n cursul acestei pri%e p$ri a% escoperit- &n %o pro+resiv- ou$ noi cate+orii e +luci e2 cele <#une=- pe care le vo% putea consu%a f$r$ a pune &n pericol pier erea &n +reutate- *i cele <rele=- pe care va tre#ui sa le control$% *i s$ le evit$% siste%atic( Diferena intre ele nu este #a"at$ oar pe %$ri%ea procentului e +luci e- ci- &n special- pe %o ul &n care &*i eli#erea"$ +luco"a potenial$ &n ti%pul i+estiei( Cu c.t f$ina va fi %ai prelucrat$- cu at.t va fi consi erat$ %ai <rea=- ca +luci $( Cu c.t p.inea va conine %ai %ulte cereale #rute- va fi inte+ral$ , eci cu c.t va conine %ai %ult$ celulo"$ , cu at.t va fi %ai <#un$=- in punct e ve ere +luci ic 9ve"i Capitolul II:( ECe"?le ,e "e+i!ri ?e+ r! 0ANA I99 Me+i!ri ?e+ r! ?r@+A$ Salata e ro*ii Iepure cu p$trunjel 0asole ver e Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante Ri ichi cu unt Escalop e curc$ An ive &n$#u*ite Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante Salat$ e ciuperci Pui fript Dovlecei +ratinai Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante Pra" cu soS vine+ret$ Rinichi la +r$tar
55

Salat$ e castravei 0ileu e %orun 9cu sos to%at: Spanac Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante Scru%#ie cu vin al# Miftec tocat la +r$tar Mroccoli Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante Salat$ e ini%$ e pal%ier Cotlet e porc Piureu e elina Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante Velin$ cu sos r`%oula e Pulp$ e %iel

)n ca" e hipercolesterol- #r.n"a va fi eli%inat$ sau &nlocuit$ cu salat$ ver e- ori cu o #r.n"a ietetic$ 9coninut e +r$si%i re us:( 9n(a(:

5K

Salsifi56 Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante Sar ine &n ulei C.rnai francfurter Var"$ Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante Salata ver e crea$ cu sl$ninu$ Pui la +r$tar ;a"$re ver e Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante So%on afu%at Ra$ Ciuperci cu p$trunjel Salat$ Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante Var"$ ro*ie Calcan cu capere Piureu e fasole ver e Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante Mr.n"$ ;o""arella Escalop e viel Var"$ e Mru/elles Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante

Dovlecei +ratinai Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante Sparan+hel Calta#o* la +r$tar Piureu e conopi $ Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante Sup$ e carne Rasol Napi , pra" , var"$ Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante !on &n ulei Miftec tartar Salat$ ver e Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante 1unc$ e Pra+a So%on afu%at Spanac Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante Ou$ <%i%o"a= 9cu %aione"$: Antricot Vinete Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante

Me+i!ri ?e+ r! ci+# (?ro ei+o5Ii?i,ice) Sup$ e le+u%e 9f$cut$ &n cas$: Ochiuri Nacusc$ Iaurt natur 9unul sin+ur: M$uturi2 ap$- ceai e plante Sup$ e le+u%e Ro*ii u%plute 9ve"i reeta in ane/$: Salat$ ver e Iaurt natur 9unul sin+ur: M$uturi2 ap$- ceai e plante Sup$ e ceap$ 0lan e ton 9ve"i reeta in ane/$: Salat$ ver e Mr.n"$ e vaci sla#$ M$uturi2 ap$- ceai e plante Salat$ cu #r.n"$ ;o"arella- ro*ii *i #usuioc Vinete +ratinate 9ve"i reeta in ane/$: Salat$ e an ive
56

Sup$ e pe*te 1unca e Pra+a 9sla#$: Salat$ ver e Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai e plante An+hinare cu sos vine+ret$ Ou$ ju%$ri cu ro*ii Salat$ ver e M$uturi2 ap$- ceai e plante Sup$ e le+u%e Piept e pui rece- cu %aione"$ Salat$ ver e Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai e plante Salat$ e ciuperci Vinete u%plute Salat$ ver e Mr.n"$ e vaci 9scurs$: M$uturi2 ap$- ceai e plante

Salsifi- r$ $cinoase ase%$n$toare cu p$st.rnacul 9Scor"onera hispanica:( 9n(tr(:

5?

M$uturi2 ap$- ceai e plante Castravei cu s%.nt.n$ ietetic$ 9cu coninut e +r$si%e re us: O%let$ cu %$cri* Salat$ ver e M$uturi2 ap$- ceai e plante

Sparan+hel 0ileu e pe*te al#- &n$#u*it Spanac Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai e plante

DiBerse "e+i!ri -l!ci,ice ?er"ise D+ ;aAa I4 ,ar reco"a+,a e4 D+ s?ecial4 ?e+ r! ;aAa II Sup$ e le+u%e 9f$cut$ &n cas$: Ore" neprelucrat sau s$l#atic- cu ro*ii Un iaurt cu @P +r$si%i Pepene ver e ;.ncare e linte 9cu sos e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase: Salat$ cu l$%.ie Un iaurt cu @P +r$si%i Cu*'cu* cu le+u%e 9f$r$ carne *i f$r$ +r$si%i: Sos e #r.n"$ e vaci cu @P +r$si%i *i sos <harissa= 5K Sup$ e le+u%e 9f$cut$ in cas$: Paste f$inoase inte+rale- cu ro*ii Mr.n"$ e vaci cu @P +r$si%i !o%ate cu p$trunjel la cuptor ;.ncare e fasole uscat$ 9cu sos e #r.n"$ e vaci cu @P +r$si%i: Un iaurt cu @P +r$si%i Grapefrut Vinete u%plute cu piureu e ciuperci *i #r.n"$ e vaci cu @P +r$si%i Un iaurt cu @P +r$si%i

(ot. Este absolut interzis consu%ul +r$si%ilor &n aceste %eniuri +luci ice(

B. 'AZA II$ MENINEREA EC*ILIBRULUI PONDERAL Iat$'ne &n pra+ul <re+i%ului e croa"ier$= 9re+i% e &ntreinere:( V'ai &nsu*it perfect principiile noului %o e ali%entaie( Ai eli%inat pentru tot eauna unele ali%ente <periculoase=( Ai a optat- e c.teva s$pt$%.ni- o#i*nuine ali%entare noi( Ai pier ut nu%$rul e Ailo+ra%e care constituise o#iectivul u%neavoastr$ *i suntei pre+$tii s$ trecei &n 0a"a II( Spre eose#ire e 0a"a I- care nu putea ec.t s$ fie li%itat$ &n ti%p- 0a"a II se va prelun+i- cu si+uran$- p.n$ la sf.r*itul "ilelor u%neavoastr$( )n ceea ce %$ prive*te- %$ aflu e "eci e ani &n 0a"a II *i nu %'a% %ai &n+r$*at nici cu un +ra%( 1i- totu*i- nu &%i i%pun nici o privaiune.E 0a"a II- up$ cu% o in ic$ titlul- este fa"a meninerii echilibrului ponderal. De'a#ia in acest sta iu vo% &nv$a- cu a ev$rat- s$ ne gestionm alimentaia. )n 0a"a I ai supri%at- &n special- unele ali%ente espre care v'a% spus c$ &n anu%ite ca"uri , sunt inter"ise( )n 0a"a II- ni%ic sau aproape ni%ic nu %ai constituie o inter icie total$( Vor fi oar unele lucruri pe care le vei evita, ar nu%ai &n unele con iii( )n 0a"a II- principiile vi se vor p$rea %ai puin stricte- %ai nuanate( Aceasta este latura proprie oric$rei +estiuni( Gestiune nu &nsea%n$ oar aplicarea- &n sens strict- a unor re+uli perfect efinite o at$ pentru tot eauna- ci *i arta e a le aplica( Orice i%#ecil este capa#il s$ aplice ni*te re+uli( 1i asta &ncerc$% pe pielea noastr$ atunci c.n ave% e'a face cu o or+ani"aie a %inistrativ$- fie ea pu#lic$ sau privat$( Pentru a %inistraie e/ist$ re+ulile- toate re+ulile- *i ni%ic altceva ec.t re+ulile( Dac$ acu% nu v$ %ai propun o a %inistrare a ali%entaiei- a*a cu% ai f$cut'o &n 0a"a I- este pentru c$ ar eveni inutil$ *i o#ositoare( 1i toc%ai &n aceast$ su#tilitate- proprie arteire"i $ toat$ iferena Spa+3@4'3@5a &n e%.n$- ca &n ca"ul unei c$l$torii- putei %.nca , &n %o e/cepional , s%.nt.n$ sau lapte +ras- &n cantitate foarte %o erat$( ;icul ejun +luci ic- a*a cu% v$ este el reco%an at &n 0a"a I- nu v$ supune la constr.n+eri( Or+ani"ai'v$- e aceea- &n consecin$- pentru a a opta efinitiv aceste re+uli( ;i se &nt.%pl$- in c.n &n c.n - s$ iau c.te un %ic ejun e lucru- &ntr'unul in %arile hoteluri pari"iene( )n ase%enea &%prejur$ri- nu %$ pot &%pie ica s$ nu +ust in elicioasele #rio*e ori in %inunatele cornuri care %ustesc e untul cel %ai #un( C.n ies e la un astfel e %ic ejun- &n %inte &nscriu auto%at aceast$ abatere la pasivul echili#rului %eu ali%entar(
5K

Tarissa- sos picant cu #oia *i ulei- specialitate nor 'african$( 9n(tr(:

5C

Ceea ce &nsea%n$- cu alte cuvinte- c$ voi ine cont e ea &n %o%entul ale+erii pr.n"ului *i a cinei( Este pro#a#il c$- &n acea "i- nu voi lua un esert cu ciocolat$ la pr.n" sau %$ voi a#ine- pe c.t posi#il- s$ #eau vin la cin$( Ai &neles eja c$ secretul unei #une +estiuni este repartizarea armonioas a abaterilor. S$ spune% c$ e/ist$ o anu%it$ toleran$ &n privina a%estecului e lipi e'+luci e( 1i c$- at.t ti%p c.t nu vei ep$*i li%ita re"ona#il$- v$ vei %enine echili#rul pon eral( Nu v$ pot spune care este aceast$ li%it$- pentru c$ ifer$ e la in ivi la in ivi ( Ea epin e e sensi#ilitatea la +luco"$ *i- %ai ales- e felul &n care va reaciona pancreasul fiec$ruia( Dac$ s'a %$rit pra+ul e toleran$ la +luco"$- up$ o fa"$ I us$ la cap$t cu serio"itate- este pro#a#il c$ pro ucia e insulin$ va fi %ai #ine controlat$ *i secretat$ e/act &n cantitatea necesar$ pentru a eli%ina e/ce entul e "ah$r in s.n+e( Dar fii pe pace- vei escoperi sin+ur- cu u*urin$- care este aceast$ li%it$- c.nt$rin u'v$ cu foarte %are re+ularitate( Pentru c$- natural- va tre#ui , ca orice #un +estionar , s$ stai &n per%anen$ cu ochii pe c.ntar *i s$ v$ suprave+heai +reutatea a*a cu% v$ suprave+heai #u+etul personal( 1tii- f$r$ &n oial$- c$ a#aterile sunt u*or e co%pensat ac$ acionai la ti%p( 0a pr)nz, fie c$ luai acas$- la cantina &ntreprin erii ori &ntr'un %are restaurant- vei respecta una intre re+ulile e aur2 fr p)ineB Dac$ ai co%an at stri ii- %ai #ine cerei 5'6 &n plus- e*i acestea sunt +luci o'lipi ice- ec.t s$ %.ncai o felie e p.ine cu unt( Dac$ suntei &n restaurant- nu %.ncai p.inea pr$jit$ care v'a fost servit$ &%preun$ cu so%onul afu%at( Co%an ai- %ai #ine- so%on proasp$t %arinat cu %$rar( Este %inunat *i nu va fi &nsoit e p.ine pr$jit$( Deci nu vei fi tentat( Dac$ %.ncai ficat e +.sc$- p.inea pr$jit$ este cate+oric inter"is$( Cu at.t %ai %ult- cu c.t ficatul este ca% +luci o'lipi ic( Acesta este unul intre %otivele pentru care nu era pe lista ali%entelor per%ise &n 0a"a I( Renun.n la p.ine , cu e/cepia %icului ejun , v$ vei o#i*nui treptat s$ savurai %ai %ult %.nc$rurile rafinate cu care vei fi servii( Acest fapt este eose#it e a ev$rat &n ca"ul ficatului e +.sc$- %ai ales ac$ este proasp$t- *i pe care vi'l reco%an cu prioritate la restaurant( Pentru c$ ficat pr$jit putei %.nca &ntot eauna *i acas$( Iar aici este vor#a e o alt$ re+ul$- care are prea puin e'a face cu o#iectul c$rii e fa$at fiin c$ se refer$ la principii le+ate %ai e+ra#$ e +astrono%ie &n +eneral( Re+ula este ur%$toarea2 la restaurant, m)ncai ceea ce nu putei m)nca acas. Deseori- sunt uluit &n faa conservatoris%ului e care fac ova $ cei ce %$ &nsoesc la restaurant- fie c$ sunt france"i- fie c$ sunt str$ini( C.n se uit$ &n lista e %.nc$ruri- ale+ ne+re*it ceea ce este %ai co%un *i %ai clasic- a ic$ ceea ce %$n.nc$ &n fiecare "i- in iferent ac$ se afl$ acas$ ori &n str$in$tate( Este nevoie e toat$ iplo%aia *efului e sal$ pentru a'i convin+e s$ renune la friptura #anal$ care sea%$n$ cel %ai #ine cu hrana lor o#i*nuit$( Dac$ au ova $ e tot at.t e puin$ i%a+inaie *i creativitate &n activitate- atunci &i pl.n+ pe patronii sau pe acionarii lor( >a restaurant- co%an ai %ai ales pe*te( !oc%ai &n prepararea pe*telui *i'au e%onstrat %arii #uc$tari france"i talentul( 0rana este una intre puinele $ri in lu%e un e , chiar *i la K@@ e Ailo%etri e $r% , se +$se*te &ntot eauna pe*te( Profitai *i &ncurajai aceast$ e/cepional$ stare e fapt( Pentru a reveni la p.ine- voi face o concesie oar c.n o %.ncai cu #r.n"$( Dac$ suntei &ntr'unul in locurile rare- un e se serve*te p.ine nea+r$- voi &nchi e ochii- nu%ai &n ca"ul &n care nu ai avut nici o a#atere i%portant$ p.n$ atunci- *i v$ voi &n+$ ui e/cepionala co%#inaie intre #r.n"$ e capr$- p.inea nea+r$ *i un vin e ;` oc- vechi e c.iva ani( c. '#i+oasele Chiar *i &n 0a"a II- persist s$ trate" cu ispre cartofii- ore"ul prelucrat- pastele al#e *i poru%#ul( Ai &neles- esi+ur- &n 0a"a I- c$ acestea sunt- al$turi e p.inea al#$- principalele vinovate pentru cre*terea &n +reutate *i c$- e fiecare at$ c.n sunt a%estecate cu lipi ele- creea"$ con iii favora#ile epunerii Ailo+ra%elor &n e/ces( Ca *i &n ca"ul p.inii- este %ai #ine s$ le eli%inai e la %asa e pr.n" *i e sear$- cu e/cepia &%prejur$rii c.n luai- &n %o eli#erat- o alt$ eci"ie( Dac$- e e/e%plu- v'ai hot$r.t s$ v$ &n eplinii pofta e cartofi pr$jii- nu pier ei in ve ere s$'i %.ncai cu o salat$ %are- ale c$rei fi#re vor %ic*ora efectul acestei a#ateri( Uneori- poate vei fi &n situaia e a nu putea refu"a a#aterea( Dar nu &nsea%n$ c$ tre#uie s$ ce ai cu u*urin$( Prin aceasta &nele+ c$ tre#uie s$ v$ <pro+ra%ai= &ntr'un ase%enea %o - &nc.t , in instinct , s$ reacionai ne+ativ- respin+.n 'o in oficiu( Dar fii lini*tii- chiar ac$ vei ajun+e la o ase%enea perfor%an$- vor e/ista suficiente &%prejur$ri c.n vei fi o#li+ai s$ facei e/cepii e la re+ul$- pentru ca s$ v$ satisfacei o poft$( )n --#uc$t$ria %o ern$= un e %.nc$rurile sunt servite cu farfuria- e/ist$- &n +eneral- 5'6 le+u%e oferite rept +arnitur$( Dac$ in patru l$sai una- nu va o#serva ni%eni( Nu%ai c$- se poate &nt.%pla s$ fii invitai la vreo vecin$ e palier ori la vreo %$tu*$ #$tr.n$ *i acr$( 1i- ac$ ai l$sa &n farfurie cea %ai %ic$ f$r.%i$ e cartof +ratinat ori vreun #o# e ore" care nu s'a e"lipitrelaiile u%neavoastr$ socio'fa%iliale ar avea e suferit( Atunci- va tre#ui s$ a %itei o a#atere &n plus- cu at.t %ai sup$r$toare- cu c.t nu v$ a uce nici o pl$cere &n co%pensaie(

5B

)n orice ca"- tre#uie s$ *tii c$- up$ ce v'ai %.ncat , cu pl$cere sau nu , farfuria e +luci e rele- va tre#ui s$ le sc$ ei in alt$ parte- fie in #$utur$- fie in esert( Dac$- in nefericire- suntei o#li+ai s$ &n+hiii nu nu%ai ore"ul- ci *i pr$jitura &nec$cioas$- cu stafi e *i ro%- pe care +a" a a preparat'o special pentru u%neavoastr$- v$ vei &n+reuna consi era#il pasivul( 1i poate c$ vei fi nevoii- &n funcie e +ravitatea a#aterii- s$ v$ &ntoarcei vreo ou$ "ile la 0a"a I- pentru a resta#ili echili#rul( )n schi%#- tre#uie s$ v$ pun &n +ar $ &n privina unei ten ine naturale e a consi era , &n ca"urile isperate , c$- ac$ tot s'a us totul e r.p$- %$car s$ nu v$ %ai facei +riji( 1i e a v$ spune- l$s.n u'v$ p$+u#a*- c$ --o s$ ve ei u%neavoastr$ cu% o s$ v$ escurcai cu pa+u#ele=( Acesta este un pericol care v pate i trebuie, cu orice pre, s nu cedai n faa luiB Nu &ncetai nicio at$ s$ aplicai principiile &nv$ate- su# prete/tul c$ -- e Cr$ciun este i%posi#il s$ le aplici=( 1tiu asta- pentru c$ este o situaie &n care %'a% aflat e %ulte ori2 chiar *i &n &%prejur$rile cele %ai critice este posi#il s$'i +estione"i #ine ali%entaia( Ai f$cut o a#atere in o#li+aie- e acor - ar tre#uie s$ *tii cu% s$ o co%pensai- at.t &n pre"ent( c.t *i &n perioa a ur%$toare- evit.n , cel puin , ceea ce este posi#il e evitat( Dac$ &ncepei s$ punei &n practic$ reco%an aiile %ele < up$ ureche=D atunci nu vei reu*i nicio at$ s$ ie*ii la li%an( Ceea ce tre#uie , *i ai &neles acest lucru , este s$ v$ ri icai c.t %ai %ult pra+ul e toleran$ la +luco"$( Dac$ revenii &n 0a"a I ori e c.te ori ai luat &n +reutate 5'6 Ailo+ra%e- nu vei avea chiar o reu*it$( V$ pot spune- in e/perien$- c$ up$ "ece ani- &n care %i'a% +estionat #ine 0a"a II ,pra+ul %eu e toleran$ la +luco"a este e/tre% e ri icat( Aceasta &nse%n.n c$- cu c.t e*ti %ai vi+ilent &n pri%ii ani- cu at.t poi s$ supori %ai #ine- up$ aceea- a#aterile %ari( ;eto a pe care o propun are ca scop s$ v$ scoat de sub dependena fa$ e proastele o#i*nuine ali%entare pe care le avei in copil$rie( Una intre cheile succesului este adaptarea unor obinuine pozitive. Dac$ acestea sunt #ine &nsu*ite &n 0a"a I- nu vei %ai avea practic nici un efort e f$cut &n 0a"a II( Prin aceasta &nele+ c$ vei o#.n i o serie e refle/e care vor in uce- &n per%anen$- ale+erea cea #un$- &n ca rul +estiunii u%neavoastr$( Dac$- &ntr'un restaurant- ve ei pe lista e %.nc$ruri c$ au ni*te spa+hete care v$ fac poft$co%an ai'le( Dar facei asta &n cuno*tin$ e cau"$( Profitai la %a/i%u% e pl$cerea e a le %.nca- ar inei'le #ine %inte- pentru a co%pensa ulterior efectele ne+ative( )n ipote"a c$ v$ eci ei- &n cursul unei %ese- s$ %.ncai pateu e ficat e +.sc$- stri ii *i scoici Saint Hac]ues , f$r$ s$ v$ lipsii e sticla e MrouillL- care %er+e a*a e #ine la crustacee , *i &nt.lnii &n felul principal un cartof- puin ore" sau ni*te paste- evitai le cu orice pre. Nu suntei chiar a*a e sla#i- ce nai#a- ca s$ nu fii &n stare s$ re"istaiF Citin aceste r.n uri- *tiu c$ nu suntei total convin*i c$ vei fi capa#ili s$ facei fa$ *i s$ avei estul$ voin$ pentru a l$sa &n farfurie- cu hot$r.re- ceva ce v$ place( Ei #ineF vei ve ea c$- e fapt- va fi %ai u*or ec.t v$ i%a+inai( C.n vei constata- cu #ucuriere"ultatele spectaculoase la care ai ajuns &n 0a"a I- cu%p$tarea va veni e la sine( )n %o incon*tient- vei avea %ari ificult$i e a ce a &n faa tentaiilor( Vei ajun+e- treptat- la o auto're+lare( )ntr'un fel- v$ vei auto'+estiona( ,. 'r!c ele )n ceea ce prive*te fructele- re+ulile pe care vi le'a% at &n capitolul consacrat 0a"ei I vor fi aplicate % continuare( Prin ur%are- tre#uie s$ continuai s$ %.ncai fructele pe sto%acul +ol( Cu si+uran$- ai &neles c$ aceast$ re+ul$ &*i are ori+inea nu at.t &n cantitatea foarte relativ$ e +luci e 9fructo"$ *i +luco"a: in fructe- c.t , %ai ales , &n faptul c$ acestea in ur%$- in+erate o at$ cu alt$ %.ncare- sunt prost i+erate( Citii #ine capitolul asupra i+estiei *i vei afla %ai %ulte( E/ist$ &ns$ anu%ite fructe- al c$ror procent e +luci e este at.t e %ic- &nc.t nu este nici un inconvenient aca le %.ncai &n 0a"a II- chiar *i &n fiecare "i- ac$ v$ plac( Acestea sunt c$p*unile- "%eura *i %urele( >a pr.n" *i la cin$- la restaurant *i acas$- %.ncai c$p*uni *i "%eur$( Dac$ %asa u%neavoastr$ este autentic una proteino'lipi ic$- le putei a $u+a s%.nt.n$( Dar fii ateni- f$r$ "ah$r praf- ci ,la nevoie , cu "aharin$( Dac$ nu ai avut nici un fel e a#ateri 9&n afara vinului: sau ac$ acestea au fost %ici- putei cere chiar *i fri*c$- e*i conine puin "ah$r( Acas$- putei prepara fri*ca folosin "aharin$( ;ai e/ist$ un fruct pe care &l putei %.nca f$r$ +rij$ &n 0a"a II- la &nceputul %esei- #ine&neles2 acesta este pepenele +al#en( )n ca"ul &n care &l %.ncai ca antreu- a*teptai- ac$ este posi#il- un sfert e or$ &nainte e a in+era altceva- %ai ales c.n ur%ea"$ pe*te sau carne( Aceasta se &nt.%pl$ &n +eneral- la %esele luate la restaurant( Dac$ pepenele se +$se*te printre antreuri- &l putei a%esteca f$r$ pro#le%e cu toate salatele- &n afara e cele f$cute cu ou- %aione"$- sau %e"eluri( Dar *i aici- reco%an area nu are &n ve ere ec.t eventualele pro#le%e e i+estie( Pentru c$- &n privina pepenelui +al#en- riscurile e &n+r$*are sunt foarte %ici( Nu%ero*i cititori ai e iiilor prece ente %i'au scris- &ntre#.n u'%$ ac$ tre#uie s$ consi ere fructele fierte la fel ca fructele cru e( A* fi tentat s$ r$spun afir%ativ- cu unele nuane( 0ructele fierte fer%entea"$ %ai puin ec.t cele cru e( Deci tul#ur$rile +astrice ar fi %ai re use( Un co%pot- o par$ coapt$ sau o piersic$

5I

<%el#a= nu repre"int$- prin ur%are- ec.t o a#atere foarte %ic$( )n schi%#- tre#uie s$ *tii c$ fi#rele fructelor fierte &*i pier &n cea %ai %are parte propriet$ile- %ai ales &n ceea ce prive*te puterea lor hipo+lice%ic$( C.t espre fructele &n sirop- tre#uie s$ le e/clu ei &n totalitate in pricina coninutului %are e "ah$r( 0ructele uscate al c$ror in ice +lice%ic este %e iu- care conin- &n %ajoritate- fi#re #inef$c$toare- vor putea fi incluse &n ali%entaie- pentru a susine un efort fi"ic %are( S%ochinele uscate sunt- esi+ur- cele %ai #une intre ele- iar #ananele cele %ai rele( e. Deser !rile Acest su#capitol- ca *i cel consacrat vinului- este cel %ai apropiat e sufletul %eu- pentru c$- e felul %eu- &%i plac < ulciurile= &n +eneral- *i la sf.r*itul %esei- &n special( 0iecare are punctul s$u sla#( Dar este suficient s$ *tie s$ *i'l controle"e( )n ceea ce %$ prive*te- %'a* putea lipsi e cartofi toat$ viaa- e paste ca% vreun an- ar f$r$ ciocolat$ n'a* re"ista %ai %ult e o s$pt$%.n$( <Noua #uc$t$rie= inclu e *i <o noua cofet$rie= *i tre#uie s$ recunoa*te% c$- e peste "ece ani- %arii no*tri #uc$tari- care sunt toi *i %ari cofetari- au f$cut pro+rese consi era#ile &n o%eniul creativit$ii *i al in+enio"it$ii( Cofetarii france"i au evenit- e la istan$- cei %ai #uni in lu%e- prin ori+inalitatea- fru%useeaparfu%ul natural *i- %ai ales- prin ietetica pro uselor lor ,Gaston >enbtre 5? este- cu si+uran$ unul intre cei %ai %ari %ae*tri &n %aterie *i este fericit c$ *i'a f$cut at.ia iscipoli- care nu sunt eparte e a'*i e+ala profesorul( Chiar *i cofet$ria <0ra%#oisier= 5C in cartierul nostru- %erit$ s$ fie recunoscut$ ca un %o el al +enului- at.t sunt e e/traor inare spu%ele e acolo- unele %ai u*oare *i %ai in+enioase ec.t altele( )n 0a"a II vei putea aprecia aceste elicii- &n li%itele siste%ului nostru( Dac$ v$ plac pr$jiturile- nu le %.ncai ec.t pe cele %ai u*oare- care sunt *i cele %ai #une( Cele %ai co%pati#ile cu %eto a noastr$ suntnatural- cele care conin cea %ai puin$ f$in$ *i cel %ai puin "ah$r( Dup$ cu% sosurile <noii #uc$t$rii= nu cuprin f$in$- nici <noile pr$jituri= , *i- %ai ales- spu%ele , nu o conin 9 ec.t &n cantitate %ic$ sau eloc:- iar "ah$rul este- &ntot eauna- foarte puin( Cre%a fon ant$ e ciocolat$ a%$ruie- a c$rei reet$ o vei +$si &n ane/$nu conine ec.t K@ +ra%e e f$in$- la o +reutate total$ a pr$jiturii e circa 3 A+- a ic$ KP. C.t espre "ah$rnici %$car nu a fost prev$"ut( Puinul pe care &l conine ciocolata a%$ruie folosit$ este suficient( Iat$ eci o pr$jitur$ cu care v$ putei electa- &nscriin oar o a#atere %o est$ &n pasivul u%neavoastr$ coti ian( V$ reco%an - toto at$- spu%a e ciocolat$- eoarece aceasta nu conine aproape eloc +luci e- cu e/cepia puinului care se +$se*te &n ciocolata a%$ruie( Iar ac$ nu este suficient e ulce- up$ +ustul u%neavoastr$- ceea ce %'ar %ira- a $u+ai puin$ "aharin$ 9ve"i reeta in ane/$:( A% &nceput cu ciocolata pentru c$ este pasiunea %ea( )%i place foarte %ult *i- ac$ este e cea %ai #un$ calitate 9cu coninut %are e cacao:- nu are ec.t puine +luci e- iar in icele s$u +lice%ic , e+al cu 4@ , este sc$"ut( 5B Dar e/ist$ *i alte lucruri la fel e #une printre <noile eserturi=( Mavare"a- e e/e%plu- este o spu%$ e fructe 9luai- e preferin$ #avare"a cu c$p*uni sau cu "%eur$:- care are consistena unei tarte( Conine estul "ah$r *i c.teva +luci e rele- ar &n cantitate re"ona#il$( S$ spune%- totu*i- f$r$ a c$ ea &n pati%a calculelor- c$ felia e #avare"$ conine %ai puine +luci e rele ec.t o furculi$ e cartofi pr$jii- o felie e p.ine pr$jit$ sau 4'5 fursecuri( )n afar$ e #avare"$- %ai e/ist$ *arlota- espre care a* putea spune c$ este un fel e #avare"$ &%#r$cat$ &n aluat( ;.ncai interiorul- care este- eseori- o &n+heat$- *i l$sai &n farfurie aluatul- care nu pre"int$ nici un fel e interes +astrono%ic *i care- &n schi%#- este for%at in +luci e rele cu concentraie %are( Dac$ v$ place &n+heata- nu v$ lipsii e ea- pentru c$ in icele s$u +lice%ic este sc$"ut 95K:( Cantitatea e "ah$r pe care o conine este relativ %ic$ 9la &n+heata e #un$ calitate:- &ns$ in icele +lice%ic al &n+heatei e fructe- f$r$ fri*c$- este e ?K( !re#uie s$ %ai *tii c$ r$ceala &n+heatei , contrariu a ceea ce se cre e , nu contri#uie la u*urarea i+estiei( !otu*i- asta tin oa%enii s$ crea $- atorit$ i%presiei foarte fu+itive pe care o +enerea"$ r$ceala( 1i- ac$ v$ place &n+heata- poate c$ preferai s'o %.ncai cu sos e ciocolat$ cal $- *i cu un %unte e fri*c$- pus elicat su# o u%#relu$ japone"$( Nu &n+hiii &n sec( Ca a#atere- nu repre"int$ nici %$car echivalentul unui nesuferit e cartof( C.t espre tarte- fie ele preparate in ustrial- fie &n cas$- au , atorit$ cantit$ii e f$in$ *i e "ah$r un coninut , un procent e +luci e rele care ar tre#ui s$ v$ ea e +.n it( Dar- &nc$ o at$ totul este o chestiune e ale+ere( Pentru c$ #ucata e tart$ nu este %ai rea ec.t un cartof copt &n spu"$ sau ec.t ou$ lin+uri e ore" al#( Dac$ nu v'ai a#$tut ec.t puin sau eloc toat$ "iua- hot$r.i sin+uri( Dar- ca *i &n toate celelalte privine- nu ale+ei s$ %.ncai ceva ec.t ac$ suntei si+uri c$ %icul sacrificiu pe care va tre#ui s$'l facei Gaston >enbtre- rue Auteuil 66- Paris 3?( 0ra%#oisier- Avenue Colonel Monnet 33- Paris 3?( 5B Confor% lucr$rii Firtuile terapeutice ale ciocolatei e Dr( Terv` ROMER!- E ( Artulen- Paris( 9n(a(:
5? 5C

6@

up$ aceea este justificat e calitatea %.nc$rii( ;. Alcool!l !oate #$uturile alcoolice ar tre#ui s$ fac$ o#iectul unei +estiuni separate( )n 0a"a II- a*a cu% v'a% at e &neles- vei putea #ea iar #$uturi alcoolice- ar &n anu%ite li%ite( )nsea%n$ c$ va tre#ui- *i &n ca"ul lor- s$ facei o ale+ere( V$ previn c$ nu vei putea s$ inclu ei in oficiu , chiar ac$ este unul intre vechile o#iceiuri , #$uturile'aperitiv- vinul al#- vinul ro*u *i i+estivele( Chiar ac$ suntei e/cepional$- care , prin efiniie &nsea%n$ *i alte a#ateri- nu este &nelept s'o facei( Va tre#ui s$ v$ +estionai #$utura- up$ cu% v$ +estionai %.ncarea( <. B#! !rile5a?eri iB Ca aperitiv- luai %ai cur.n un pahar e vin sau e *a%panie #un$- ec.t GhisAL sau +in- chiar ac$ le a $u+ai ap$ sau sifon5I- pentru c$ a#aterea este %ai %ic$( Un GhisAL repre"int$ echivalentul- &n alcool- al unei ju%$t$i e litru e vin ro*u( Personal- prefer s$ %$ re"erv pentru vin( Acesta este %otivul pentru care nu #eau nicio at$ aperitive la restaurant- iar acas$ cu totul e/cepional( )n chip e aperitiv- *i pentru <a ciocni= cu co%esenii- cer- e preferin$- un pahar e vin( De altfel- &n %ajoritatea ca"urilor- &i cer chelnerului s$ a uc$ i%e iat vinul pe care &l vo% #ea la %as$( Dac$ este un Mor eau/ t.n$r sau un Meaujolais e calitate superioar$ 9MrouillL- 0Ieurie:- %er+e cu orice( De aceea- nu este nevoie- s$ a*teptai p.n$ co%an ai toate felurile- pentru a *ti ce vei #ea( 1i- apoi- putei co%an a &ntot eauna altceva &n ti%pul %esei- ac$ e necesar- chiar ac$ nu luai ec.t o ju%$tate e sticl$( Vinul #$ut ca aperitiv este- para o/al- o practic$ venit$ in str$in$tate( >a NeG corA- Merlin sau Sin+apore putei cere un pahar e vin- ca aperitiv- f$r$ ca *eful e sal$ s$ v$ consi ere , a*a cu% se &nt.%pl$ e %ulte ori &n 0rana , rept un $ran in creierii %unilor Corre"e sau un %uncitor e la Renault( Cre c$ este e prisos s$ v$ %ai reco%an s$ nu #ei ec.t un sin+ur aperitiv( ;ai ales c.n este GhisAL sau ceva echivalent( Dac$ nu putei altfel- ceea ce %'ar %ira- %ai #ine luai &nc$ un pahar e vin sau e *a%panie( )n +eneral- %o%entul aperitivului este cel %ai +reu e ep$*it- atunci c.n e*ti preocupat e #una +estiune a ali%entaiei tale( Dac$ v$ aflai la ni*te prieteni- acesta este %o%entul cel %ai trenant eoarece +a" a &i a*teapt$- e %ulte ori- pe ulti%ii invitai- pentru a ter%ina prepararea unor anu%ite %.nc$ruri- care poate ura %ai %ult e o or$( Dac$ suntei printre cei care au politeea e a fi punctuali- putei fi pu*i &n situaia e a suporta vreo ou$ ore un aperitiv( Este prea %ult- c.n nu ai e ron$it ec.t +luci e rele *i c.n e*ti hot$r.t s$'i p$stre"i a#aterile pentru vinul ro*u- pus cu ra+oste la &nvechit- &n pivni$- e c$tre prietenul u%neavoastr$ sau pentru cre%a e "%eur$ pe care +a" a o reu*e*te- e o#icei- la perfecie( ;esele care- pentru %ine- au evenit un a ev$rat co*%ar sunt cele or+ani"ate e an+lo'sa/oni( E*ti ru+at s$ fii acolo la *ase *i ju%$tate- ar- chiar ac$ ajun+i cu o ju%$tate e or$ %ai t.r"iu- s$ nu'i faci ilu"ii c$ ai putea %.nca ceva %ai evre%e e ora opt sau nou$( ;ai p$stre"- &nc$ vie- trista a%intire a unei seri petrecute la ni*te en+le"i- care toc%ai se instalaser$ &ntr'o su#ur#ie a Parisului- *i- un e- la ou$spre"ece f$r$ un sfert- o pereche e france"i s'a ri icat s$ plece( Nu %ic$ le'a fost surpri"a- c.n st$p.na casei le'a spus cu un accent &nc.nt$tor2 <Vai- oar nu vrei s$ plecai chiar acu%- c.n vo% servi cina8= Ace*tia veniser$- cu scrupulo"itate- la ora *apte- +.n in u'se c$ en+le"ii %$n.nc$ foarte evre%e( Patru ore up$ aceea- r$sti%p &n care nu acceptaser$ ec.t un sin+ur < rinA=- ajutai *i e hipo+lice%ie- ajunseser$ la li%itele isper$rii( Dac$ avei e/periena unor ase%enea serate- ai r$%as- cu si+uran$- uluii v$".n ce cantitate e alcool pot &n+hii- pe sto%acul +ol- an+lo'sa/onii( Poate ai re%arcat *i c$ cea %ai %are +rij$ a st$p.nului casei este s$ <rea uc$= &n per%anent$ la acela*i nivel lichi ul in p$h$rele invitailor( Aceast$ practic$- pe l.n+$ faptul c$ nu'i per%ite s$ *tii c.t #ei , lucru care constituie ulti%a intre +rijile lor , &i eter%in$ pe an+lo' sa/oni s$'*i ia paharul cu aperitiv atunci c.n sunt ru+ai s$ treac$ la %as$( A*a ceva poate p$rea lo+ic- in %o%ent ce $ pe inafar$ 9nu preci"e" cine anu%e(((:( A% acor at %ai %ult$ atenie aperitivului- pentru a su#linia c$ acesta constituie- eseori- o capcan, fapt care &l va face cu at.t %ai +reu e controlat( Dar- ac$ %$ +hi e" up$ e/periena %ea- e/ist$ &ntot eauna %o alitatea e a evita pericolul( Este e ajuns s$ vrei( Oricu%- a%intii'v$ #ine re+ula e #a"$- &n aceast$ privin$2 %.ncai &n preala#il proteine'lipi e 9#r.n"$- sala%- pe*te etc(:- pentru c$ #$utura pe sto%acul +ol este nu nu%ai o ere"ie- ci *i &nceputul unei catastrofe %eta#olice( Finul )n capitolele prece ente a% pre"entat &n c.teva repri"e su#iectul respectiv *i ai putut tra+e conclu"ia
5I

!onicul #$ut sin+ur sau cu un alcool este o #$utur$ care conine "ah$r( Nu'l %ai #eiF 9n(a(:

63

c$ preferina %ea se &n reapt$ %ai ales spre vinul ro*u- &n +eneral- *i spre Mor eau/- &n special( Este a ev$rat *i %$ voi e/plica aici- ar asta nu &nsea%n$ c$ %'a* lep$ a e vinurile al#e sau e alte vinuri ro*ii( Preci"e" &nc$ o at$2 totul este o chestiune e ale+ere- &n ca rul +estiunii fiec$ruia( Recunosc c$ cel %ai #un vin- care %er+e cu un e/celent pateu e ficat e +.sc$- este vinul e Sauterne( 1i- ac$ avei norocul e a avea &n farfurie un ficat e +.sc$ e/cepional- cel %ai #un %o e a'l aprecia este s$' l &nsoii cu un pahar e Sauterne( Dar gestiunea este arta compromisurilorB 0icatul- up$ cu% *tii- este +luci o'lipi ic- ceea ce &nsea%n$ , chiar *i pentru cantit$ile si%#olice , c$ a'l %.nca este o %ic$ a#atere( Sauterne'ul este ulce *i constituie eci o %ic$ a#atere potenial$- &n plus( 1iac$ v$ folosii toi <joAerii= chiar e la &nceputul %esei- cu% vei %ai +estiona restul8 Dar suntei li#eri s$ v$ hot$r.i pentru Sauterne- cu con iia s$ v$ li%itai strict la un %ini%u%- a ic$ at.t c.t este necesar ca s$ v$ savurai ficatul e +.sc$( S$ *tii &ns$ c$ un pahar e Sauterne echivalea"$ cu trei pahare e ;e oc( Din %o%ent ce pute% #ea %ai %ulte pahare e vin , la o %as$ nor%al$ , f$r$ a ne co%pro%ite echili#rul +luci o'lipi ic- atunci s$ #e% un vin %ai puin ulce- ceea ce constituie o foarte %ic$ a#atere( Vinul ro*u *i vinurile al#e seci pre"int$- &n +eneral acest avantaj. Dar cu toate c$ v$ reco%an &n special vinul ro*u- tre#uie s$ preci"$% anu%ite nuane- e %are i%portan$( Sta#ilin o ierarhie a vinurilor- pe pri%ul loc a* plasa vinul ro*u t.n$r- al c$rui coninut e alcool se situea"$ &ntre I *i 34( )n aceast$ cate+orie vei +$si vinurile e Meaujolais- e Ga%aL- e >oara , ca ChinonMour+ueil- Anjou- Sau%ur- Cha%pi+nL , *i %ulte alte vinuri e re+iune- care se #eau tinere- cu% este cel e Savoia( Este evi ent c$- pe %$sur$ ce co#ori %ai &n su - coninutul e alcool cre*te( Dar asta nu este un %otiv e a le a la o parte( 0rance"ul- &n +eneral- *i pari"ianul- &n special- au ten ina prea pronunat$ e a consi era c$ un vin ro*u e Mor eau/ nu tre#uie #$ut ec.t up$ ce s'a &nvechit c.iva ani( Este falsF 1i &i felicit pe speciali*tii- ca *i pe re actorii revistelor e +astrono%ie- care pro%ovea"$ i eea c$ foarte %ulte vinuri e Mor eau/ pot fi #$ute tinere( De aceea +$si%- &n pre"ent- &n %ajoritatea celor %ai #une restaurante france"e- o +a%$ vast$ e e/celente <vini*oare e Mor eau/=( Criticii +astrono%ici nu uit$- e altfel- s$ preci"e"e acest lucru &n co%entariile lor *i o fac cu at.t %ai convin+$tor- cu c.t raportul intre calitate *i pre este &ntot eauna satisf$c$tor( !otu*i- asta nu &nsea%n$ c$ ar tre#ui s$ trat$% cu in iferen$ %arile soiuri care %o$ie &n str$fun urile pivnielor cunoscute- ci i%potriv$( Dar tre#uie s$ *tii c$ vinurile vechi- fie ele e Mour+o+ne ori e Mor eau/- nu se #eau- ci se e+ust$( )nv$ai s$ facei acest lucru- care tre#uie neap$rat s$ fie o parte co%ponent$ a culturii oric$rui france"( Din p$cate- %i s'a &nt.%plat e %ai %ulte ori s$ constat- &n cursul unor %ese la care participau str$ini *i france"i- c$ ace*tia in ur%$ erau ru*inos e inculi &ntr'un o%eniu &n care nu%ero*i str$ini se puteau %.n ri cu ni*te cuno*tine i%presionante( A% re%arcat &ntot eauna c$ acest tip e cuno*tine poate fi e %are ajutor &n ca rul relaiilor pu#lice&n +eneral- *i la %esele e afaceri- &n special( Chiar ac$ iscuia se &nnoa $ cu +reu- chiar ac$ interlocutorii sunt str$ini- v$ +arante"- in e/perien$- ca acesta este un su#iect eose#it e pl$cut *i preferat conversailor cu privire la vre%e sau chiar la cursul olarului( )ntorc.n u'ne la reco%an $rile cu privire la vin- cre c$ &n 0a"a II putei #ea trei pahare e vin ro*u f$r$ s$ tul#urai echili#rul +eneral al noului %o e ali%entaie( Iat$- ca e/e%plu- o %as$ perfect echili#rat$2 +iuperci G la grecHue limb de mare la grtar, zacusc salat zmeur cafea decofeinizat !rei pahare e vin ro*u #$ute la aceast$ %as$ nu v$ vor &n+r$*a- cu con iia s$ nu &ncepei s$ #ei ec.t la sf.r*itul pri%ului fel- a ic$ up$ ce ai avut +rij$ s$ in+erai o cantitate e hran$ suficient$ pentru a neutrali"a- &ntr'o anu%ita %$sur$- efectul alcoolului( 1i- contrariu a ceea ce ai putea cre e- vinul nu va avea ca efect secun ar so%nolena e up$'a%ia"$( Daca avei o reuniune e lucru up$ %as$- vei constata c$ para o/al- toc%ai cei care au %.ncat +luci e rele , &n special p.ine al#a , *i nu au #$ut- poate- ec.t ap$- vor avea o puternic$ ten in$ e a %o$i( Este a#solut evi ent c$- ac$ nu ai #ea eloc vin- ar fi *i %ai- #ine( Dar scopul acestei c$ri este e a v$ ar$ta c$- respect.n anu%ite re+uli fun a%entale- v$ putei per%ite- totu*i- s$ v$ satisfacei *i o#li+aiile socio'profesionale- *i pl$cerea personal$( )n schi%#- seara- la cina e acas$ #ei ap$- c$ci nu este e orit s$ ep$*ii o ju%$tate e litru e vin pe "i( A% preci"at eja c$ un principiu eose#it e i%portant este acela e a nu #ea pe ne%.ncate( Aceasta este practica pe care v'a% &ncurajat s'o a optai( Daca in+erai alcool pe sto%acul +ol- acesta trece i%e iat &n s.n+e *i este- astfel- %eta#oli"at- cu efectele pe care le cunoa*tei e acu%2 secreie e insulin$- stocare e ener+ie *i e +r$si%i e re"erv$- precu% *i stare e a%eeal$- atunci c.n nu suntei o#i*nuii cu #$utura( Daca alcoolul &nt.lne*te ali%entele in sto%ac- are loc o co%#inaie- iar %eta#oli"area lui va fi

64

&ncetinit$( Cu c.t aceasta va fii %ai lent$- cu at.t va eclan*a %ai puin efecte secun are ne+ative- cu% sunt cele e %ai sus( Pute% e uce c$ ave% tot interesul s ncepem s bem c)t mai t)rziu posibil, put)nd s ne scoatem p)rleala la sf)ritul mesei. !oto at$- v$ reco%an s$ nu #ei nicio at$ ap$ &n cursul %esei( Poate vi se pare para o/al- ar v$ voi spune care sunt %otivele acestei afir%ai( C.n #ei vin pe sto%acul eja plin- %eta#oli"area vinului este , up$ cu% ai &neles- &nt.r"iat$eoarece alcoolul este a#sor#it %ai &nt.i e c$tre ali%ente( Deci va fi i+erat o at$ cu ele( 1i- ac$ aceste ali%ente sunt proteine sau lipi e 9carne- pe*te:- care , prin efiniie , se i+er$ foarte &ncet %eta#oli"area alcoolului va fi- *i ea- cu at.t %ai &nt.r"iat$( Or- se *tie c$- cu c.t aceasta este %ai &nt.r"iat$- cu at.t vinul <&n+ra*$= %ai puin( Dac$ #ei ap$ &n alternan$ cu vinul- nu facei ec.t s$ iluai alcoolul cu apa- iar acest a%estec- &n loc s$ se co%#ine cu celelalte ali%ente- atorit$ saturaiei- va fi %eta#oli"at rapi *i va trece &n s.n+e- ca *i cu% ai fi fost cu sto%acul +ol( !oat$ lu%ea v$ reco%an $ s$ #ei %ult$ ap$ spre a per%ite eli%inarea e*eurilor or+anice( Este a ev$rat- ar a #ea ap$ &n ti%pul %esei este o ere"ie- cu e/cepia ca"ului c.n o #ei foarte %o erat( ;ai &nt.ipentru c$ $unea"$ i+estiei- sucurile +astrice fiin &n %are %$sur$ iluate- iar apoi pentru c$ este cel %ai #un %ijloc e a %eta#oli"a i%e iat alcoolul pe care l'ai #$ut( De aceea, obinuii v s bei c)t mai puin n timpul mesei si, mai ales, s nu bei ap atunci c)nd bei vin. i. B#! !ri ,i-es iBe Pentru c$ ai &neles prea #ine c$ alcoolul este cu at.t mai bine %eta#oli"at cu c.t este #$ut %ai spre sf.r*itul %esei- poate v$ a*teptai s$ v$ spun c$- ac$ #ei ceva alcoolic up$ ce ai %.ncat- este %ai inofensiv ec.t un pahar cu ap$ %ineral$ e Vichi( Cre &ns$ c$ v$ voi e"a%$+i( <P$h$relul= #$ut la sf.r*itul %esei poate s$ ajute- totu*i- la i+estie( De un e *i nu%ele e < i+estiv=( Pentru c$ alcoolul are proprietatea e a i"olva +r$si%ile( Dac$ %asa a fost #o+at$ &n lipi e- alcoolul poate ajuta &n procesul i+estiv( Munica %ea 9n$scut$ &n re+iunea Mor eau/:- care s'a stins cu &ncetul la v.rsta e 3@4 ani- nu ter%ina nicio at$ o %as$ 9 up$ a%intirile celor ce au cunoscut'o in cea %ai fra+e $ tineree:- f$r$ s$ #ea un pahar intr'un cele#ru lichior( De altfel- la %as$ nu a #$ut nicio at$ altceva ec.t Mor eau/( Eu &nsu%i nu a% v$"ut' o #.n vreo at$ ap$ &n cursul %esei( Cealalt$ #unic$ 9ori+inar$ in Gers- re+iunea Ar%a+nac: a %urit %ult %ai t.n$r$2 la II e ani( 1i ea #ea c.te o pic$tur$ up$ %as$- ar nu cu re+ularitate( De aici *i p.n$ la a e uce c$ a%.n ou$ escoperiser$ &n <p$h$rel= secretul lon+evit$ii- este un pas pe care nu %$ ha"ar e" s$'l fac( Dar tre#uie s$ recunoa*tei c$ acesta este un feno%en tul#ur$tor( Din punct e ve ere tehnic- a* spune c$- ac$ %asa nu a fost ec.t foarte %o est <stropit$=- alcoolul #$ut la sf.r*it nu poate avea un efect catastrofal- %ai ales c.n a fost #$ut &n cantitate foarte %ic$( )n schi%#- ac$ vrei s$ #ei un coniac intr'un pahar at.t e %are &nc.t v$ intr$ &n el *i capul- n'a* r$spun e pentru ur%$ri- %ai ales ac$ ai #$ut eja 6'K pahare e vin &n ti%pul %esei( Un pahar plin ochi cu alcool repre"int$ echivalentul a 5'6 pahare e vin( 0acei totalul *i <Vin'te- P.rleoF= V$ las s$ tra+ei sin+uri conclu"ia( Ca;ea!a )n 0a"a II- v$ reco%an s$ p$strai #unele o#iceiuri pe care le'ai eprins &n 0a"a I- a ic$ s$ nu consu%ai ec.t cafea ecofeini"at$( )n %$sura &n care ai reu*it s$ eli%inai o#oseala #rusc$ atorat$ hipo+lice%iei *i sto%acului &n+reuiat- nevoia e cafea va isp$rea co%plet( Renunarea la cofein$ este la fel e salutar$ ca *i renunarea la nicotin$( !otu*i- ac$ ai reu*it s$ v$ ri icai pra+ul e toleran$ incolo e care are loc secreia e insulin$eventuala a#sor#ie a unei %ici cantit$i e cofein$ nu va constitui o a%eninare pentru echili#rul u%neavoastr$ re+$sit( >. Celelal e .#! !ri Cu privire la celelalte #$uturi pe care le'a% anali"at &n 0a"a I , li%ona ele- sucurile aci ulate- laptele *i sucul e fructe , nu a% nu%ic e a $u+at( Respectai *i &n 0a"a II toate reco%an $rile pe care vi le'a% at %ai &nainte( Co+cl!Aie

65

0a"a II este cel %ai u*or *i- toto at$- cel %ai +reu e respectat( Este %ai u*oar$ ec.t 0a"a I- eoarece nu i%plic$ ec.t foarte puine restricii- iar inter iciile sunt *i %ai puine( )n schi%#- este %ai ificil$ pentru c$ cere o +estiune &n e%.natic$ *i su#til$- ale c$rei principale caracteristici sunt per%anena *i ri+oarea( Prin ur%are- fii vi+ileni *i &ntot eauna ateni- pentru c$ va tre#ui s$ evitai riscurile( Pri%ul risc pe care tre#uie s$'l ocolii este eroarea de gestiune. Aceasta const$ &n +estionarea ali%entaiei in.n cont e un sin+ur factor &n acela*i ti%p( E/e%plu2 #ei un GhisAL &nainte e %as$ *i apoi a*teptai felul principal- pentru ca s$ &ncepei unul intre cele Ztrei pahare e vin per%ise( Dac$ ai reinut #ine c$ aciunea alcoolului este %ai re us$ atunci c.n avei sto%acul plin- s$ nu a*teptai un efect spectaculos al acestei practici- c.n ai #$ut- %ai &nainte- un aperitiv pe ne%.ncate( >a sf.r*itul capitolului v'a% re"u%at re+ulile e aur ale 0a"ei II( Stu iai'le #ine- pentru a le aplica &n %o ar%onios( Dar riscul cel %ai %are este acela e a v$ +estiona ali%entaia altern.n perioa ele e <total$ ne+lijen$= cu revenirea la stricteea 0a"ei I- ca s$ salvai <ce %ai putei=( Dac$ v$ l$sai u*i e o ase%enea practic$- nu cre c$ vei re"ista %ai %ult e trei luni- up$ care vei a#an ona totul *i vei reveni proste*te &n punctul e plecare- a ic$ la acelea*i Ailo+ra%e( O#iectivul pe care tre#uie s$ vi'l fi/ai- *i care este scopul %eto ei %ele- este s$ ajun+ei s$ v$ sta#ili"ai( 1i nu vei reu*i ec.t +estion.n #ine 0a"a II- care tre#uie s$ ure"e toat$ viaa( Dac$- la &nceput0a"a II v$ %ai i%pune c.teva constr.n+eri- pe "i ce trece va fi tot %ai u*or e aplicat( Pentru c$- pe %$sur$ ce o practicai- +estionarea ali%entaiei va eveni o o#i*nuin$ *i un refle/( Atunci- vei fi ajuns la un nou %o e a tr$i( Nu v$ l$sai i%presionai *i escurajai e anturajul u%neavoastr$( Nu &ncercai nici s$'i convin+ei cu orice pre pe cei care n'au nici un chef s$'*i schi%#e eprin erile( Eu a% f$cut +re*eala- la &nceput- e a &ncerca s$ convertesc pe toat$ lu%ea la noua %ea <reli+ie=( Ocupai'v$ e/clusiv e u%neavoastr$( Gestionai'v$ ali%entaia f$r$ ca s$ *tie *i vecinii e %as$( Chiar ac$ +re*elile a#erante pe care ei le fac &n faa u%neavoastr$ v$ tre"esc instinctul e Saint'Mernar - nu &ncercai s$'i ajutai ac$ nu v'o cer( Dorin s$'i ajutai f$r$ voia lor- riscai s$'i ve ei evenin a+resivi- pentru c$ &i facei s$ se si%t$ prost( C$ci %uli intre ei *tiu c$ +re*esc- ar nu au nici o voin$ s$ ias$ in aceast$ stare( V'a% spus eja c$ 0a"a II &nsea%n$ o %are li#ertate- %ai ales- &n ale+ereD ar aceasta este o <li#ertate su# suprave+here=- o li#ertate con iionat$( Suprave+heai'v$ &n per%anen$( Nu fii pri"onierul +reut$ii- ci o#servai oar ceea ce arat$ c.ntarul( !re#uie s$ avei un c.ntar suficient e sensi#il pentru a pune &n evi en$ cu preci"ie re"ultatul a#aterilor( Prin taton$ri- ur%$rin &ntot eauna o#iectivul e a atin+e +reutatea i eal$- vei reu*i s$ v$ p$strai echili#rul( Dac$in nefericire- vei &ncepe s$ v$ a#atei- nu schi%#ai irecia aleas$( 0acei- pur *i si%plu- corecia necesar$ pentru a o lua in nou pe ru%ul cel #un( !reptat- vei ve ea c$ ai &nceput s$ fii con u*i pe nesi%ite e <pilotul auto%at=( REZUMATUL PRINCIPIILOR 'AZEI II +ontinuai s nu amestecai glucidele rele cu lipidele. Dac$ suntei constr.n*i- &ncercai s$ nu le a#sor#ii ec.t &n cantitate %ini%$- &nsoin u'le cu %ulte fi#re 9 e e/e%plu- salat$:( (u m)ncai niciodat nici zahr buci, nici tos, nici miere, nici dulcea, nici bomboane, ,olosii, n continuare, zaharin dac este necesar. (u m)ncai deloc $ sau doar n cazuri excepionale $ finoase %excepie fac orezul neprelucrat sau slbatic, pastele complete i legumele uscate&. +ontinuai s nu m)ncai p)ine la pr)nz i la cin ( Nu %.ncai ec.t la %icul ejun p.ine nea+r$ sau inte+ral$( ,erii v de sosuri. !sigurai v c nu conin fin ( 4nlocuii de fiecare dat, c)nd este posibil, untul cu margarina de floarea soarelui 9&n special la %icul ejun:( (u consumai dec)t lapte degresat ( ')ncai mai ales pete i preferai lipidele "bune#, pentru a preveni bolile cardio vasculare ( ,ii ateni la deserturi. Nu %.ncai ec.t c$p*uni- "%eur$ *i %ure( ;.ncai cu %o eraie ciocolat$- &n+heat$ 9 e fructe: *i fri*c$( Evitai- pe c.t posi#il- pr$jiturile pe #a"$ e f$in$- +r$si%i *i "ah$r( Ale+ei %ai e+ra#$ spu%ele e fructe cu ou$ sau cre%ele cu "ah$r puin 9lapte e pas$re- cre%$ en+le"easc$:( 7ei c)t mai puin la mas( (u bei niciodat buturi alcoolice pe stomacul gol. >vitai s bei aperitive i digestive. Acestea nu tre#uie s$ fie #$ute ec.t &n %o cu totul e/cepional( 7ei, de preferin, ampanie i vin, ca aperitiv - ar %.ncai &n preala#il cru it$i- #r.n"$- %e"eluri sau #uc$ele e cra#. 0a mas, bei de preferin ap 9nu +a"oas$: sau vin 9nu %ai %ult e o ju%$tate e litru pe "i: . (u bei ap, duc bei vin.

66

7ei apa n rstimpul dintre mese 9circa un litru *i ju%$tate pe "i:( !teptai s m)ncai suficient, nainte de a ncepe s bei vin. (u bei niciodat buturi acidulate, cola i limonade. +ontinuai s bei numai cafea decofeinizat ori cafea i ceai slabe. <epartizai v n mod echilibrat abaterile, pe parcursul mai multor mese.

6K

E%EMPLE DE MENIURI ZILNICE DIN 'AZA II4 PENTRU P/&TRAREA EC*ILIBRULUI PONDERAL I ATENUAREA ABATERILOR
Pri"a Ai ;icul ejun Un fruct P.ine nea+r$ ;ar+arin$ ietetic$6@ Cafea ecofeini"at$ >apte e+resat Avoca o cu sos vine+ret$ 0riptur$ cu fasole ver e Cre%$ cara%el M$uturi2 4 pahare e vin63 Sup$ e le+u%e O%let$ cu ciuperci Salat$ ver e Mr.n"$ e vaci 9#ine scurs$:

Pr.n"

Cin$

A ,o!a Ai ;icul ejun Suc e portocale Cornuri *i #rio*e64 Unt Cafea cu lapte65 Cru it$i 9ro*ii Y castravei: 0ileu e pe*te sla# la +r$tar Spanac Mr.n"$ M$uturi2 un sin+ur pahar e vin An+hinare cu sos vine+ret$ Ou$ ju%$ri cu ro*ii Salat$ ver e M$uturi2 ap$

Pr.n"

Cin$

A reia Ai ;icul ejun Un fruct P.ine nea+r$ ;ar+arin$ ietetic$66 Cafea ecofeini"at$ >apte s%.nt.nit Aperitiv2 un pahar e vin al#d Y cu#ulee e #r.n"$ So%on afu%at Pulp$ e oaie cu fasole pitic$ Salat$ ver e Mr.n"$ Spu%$ e ciocolat$6K M$uturi2 5 pahare e vin6? Sup$ e le+u%e Ro*ii u%plute 9ve"i reeta:

Pr.n"

Cin$ A#atere %ic$( A#atere %are( 64 A#atere %are( 65 A#atere %ic$( 66 A#atere %ic$( 6K A#atere %ic$( 6? A#atere %are(
6@ 63

6?

Salat$ ver e Mr.n"$ e vaci cu @P +r$si%i M$uturi2 ap$ A ?a ra Ai ;icul ejun Ou$ ju%$ri 1unc$ C.rnat Cafea sau cafea ecofeini"at$ Y lapte 3 u"in$ e stri ii !on la +r$tar cu ro*ii !art$ cu c$p*uni 6C M$uturi2 4 pahare e vin6B Sup$ e le+u%e Conopi $ +ratinat$ Salat$ ver e Iaurt M$uturi2 ap$

Pr.n"

Cin$

A ci+cea AiEF ;icul ejun Pr.n" Suc e portocale 0ul+i e cereale cu #r.n"$ e vaci cu @P +r$si%i Cafea sau cafea ecofeini"at$ Y lapte e+resat 0icat e +.sc$K@ So%on la +r$tar cu spanac Cre%$ fon ant$ e ciocolat$ a%$ruie K3 M$uturi2 5 pahare e vinK4 Sufleu e #r.n"$ Mer#ec cu linteK5 Mr.n"$ >apte e pas$re K6 M$utur$2 5 pahare e vinKK

Cin$

(ot. A cincea "i este at$ nu%ai cu titlu e e/e%plu( )n nici un ca" nu constituie o reco%an are- %ai ales &n privina cantit$ii e vin- care este e/cesiv$- eoarece *ase pahare e vin ep$*esc cu %ult ju%$tatea e litru consi erat$ ca un %a/i%u% ce nu tre#uie ep$*it &n cursul unei "ile( Prin ur%are- acest tip e a#atere va tre#ui s$ fie a#solut e/cepional( A 0asea Ai : ReBe+ire co"?le # la ;aAa I. ;icul ejun Pr.n" P.ine nea+r$ Mr.n"$ e vaci cu @P +r$si%i Cafea sau cafea ecofeini"at$ Y lapte e+resat Cru it$i 9castravei- ciuperci- ri ichi: Pe*te &n$#u*it cu sos to%at Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sau ceai e plante Sup$ e le+u%e 1unc$ sla#$ Salat$ ver e 3 iaurt

Cina

A#atere %ic$( A#atere %are( 6I A#atere %ic$( K@ A#atere %are( K3 A#atere %ic$( K4 A#atere %ic$( K5 A#atere %ic$( K6 A#atere %are( KK A#atere %ic$(
6C 6B

6C

A 0a? ea Ai ;icul ejun P.ine nea+r$ Mr.n"$ e vaci Cafea sau cafea ecofeini"at$ >apte e+resat Salat$ e an ive Antricot cu fasole ver e C$p*uni M$uturi2 3 pahar e vinK? 0ructe2 3 portocal$ 3 %$r 3 par$ 3K@ +ra%e e "%eur$ M$uturi2 ap$

Pr.n"

Cin$

A o? a Ai ;icul ejun P.ine nea+r$ ;ar+arin$ ietetic$ Cafea sau cafea ecofeni"at$ >apte e+resat CocAtail e crevei !on cu vinete Salat$ ver e Mr.n"$ M$uturi2 4 pahare e vinKC Sup$ e le+u%e ;.ncare e linte C$p*uni M$uturi2 3 pahar e vinKB

Pr.n"

Cin$

A#atere %ic$( A#atere %ic$( KB A#atere %ic$(

K? KC

6B

CAPITOLUL VI *IPOGLICEMIA : BOALA &ECOLULUI

A% v$"ut eja c$ %eta#olis%ul este procesul e transfor%are a ali%entelor &n ele%ente vitale pentru corpul u%an( C.n vor#i%- e e/e%plu- espre %eta#olis%ul lipi elor- prin aceasta &nele+e% procesul e transfor%are a +r$si%ilor( Scopul principal al c$rii e fa$ este- &n realitate- stu ierea %eta#olis%ului +luci elor *i a consecinelor acestuia( A% v$"ut- &n capitolele prece ente- c$ insulina 9hor%onul secretat e pancreas: joac$ un rol eter%inant &n %eta#oli"area +luci elor( 0uncia e #a"$ a insulinei este- e fapt- aceea e a funciona asupra +luco"ei in s.n+e- astfel &nc.t s'o fac$ s$ penetre"e &n celule- asi+ur.n - &n acest %o - for%area +lico+enului in %u*chi *i in ficat *i- uneori- epunerea e +r$si%i e re"erv$( Insulina +one*te eci +luco"a 9"ah$rul: in s.n+e- ceea ce are ca efect sc$ erea procentului e "ah$r coninut e acesta 9+lice%ie:( Dac$ pancreasul pro uce o cantitate e insulin$ prea %are *i pe care o eli#erea"$ prea es- eci ac$ aceasta este- e fapt- isproporionat$ &n raport cu +luco"a pe care o are e %eta#oli"at- procentul e "ah$r in s.n+e va sc$ ea la un nivel anor%al e %ic( )n acest ca"- ne afl$% &n stare e hipo+lice%ie( Prin ur%are- hipo+lice%ia nu este atorat$ &ntot eauna unei carene e "ah$r &n ali%entaie- ci unei prea %ari secreii e insulin$ 9hiperinsulinis%:- ur%are a unui a#u" anterior e "ah$r( Dac$- e e/e%plu- v$ si%ii intr'o at$ o#osii- pe la ora 33 i%ineaa- aceasta arat$- &n %ajoritatea ca"urilor- c$ procentul e "ah$r in s.n+ele u%neavoastr$ este %ai %ic ec.t nor%al( V$ aflai &n stare e hipo+lice%ie( Dac$ in+erai o +luci $ rea- su# for%a unui fursec sau a unor ulciuri oarecare- aceasta va fi transfor%at$ foarte repe e &n +luco"$( Pre"ena +luco"ei &n s.n+e va face s$ creasc$ procentul e "ah$r *i vei si%i- efectiv- o anu%it$ a%eliorare( Dar +luco"a in s.n+e va eclan*a auto%at o secreie e insulin$- care o va face s$ ispar$- restituin u'ne hipo+lice%ia cu un procent e "ah$r *i %ai sc$"ut ec.t la &nceput( Acesta este- e fapt- feno%enul care va eclan*a cursul vicios ce uce ne+re*it la a#u"uri( Un %are nu%$r e oa%eni e *tiin$ e/plic$- e altfel- alcoolis%ul ca fiin consecina unei hipo+lice%ii cronice( De &n at$ ce alcoolicului &i sca e procentul e "ah$r in s.n+e- acesta se si%te r$u *i este &ncercat e orina e a #ea( Alcoolul este foarte repe e transfor%at &n +luco"$- procentul e "ah$r in s.n+e se %$re*te- iar #$utorul si%te o %are u*urare( Din nefericire- sen"aia e #ine va isp$rea foarte rapi - c$ci insulina va face s$ sca $ *i %ai %ult procentul e "ah$r in s.n+e( >a c.teva %inute up$ ce *i'a ter%inat pri%ul pahar- alcoolicul resi%te o nevoie *i %ai %are e a #ea altul- pentru a face s$ ispar$ , in nefericire- pentru un ti%p prea scurt , efectele insuporta#ile ale hipo+lice%iei( Astfel- &nele+e% %ai #ine feno%enul e <lips$=( A olescenii- %ari consu%atori ai #$uturilor foarte ulci- au o cur#$ +lice%ic$ a c$rei confi+uraie sea%$n$ cu inii e fer$str$u- aproape ca la alcoolici( De aceea , %e icii a%ericani au constatat acest fapt , situaia respectiv$ &i pre ispune pe tineri la alcoolis%ul care #.ntuie- e altfel- in ce &n ce %ai %ult &n ca%pusurile universitare( Or+anis%ul lor este- &ntruc.tva- pre+$tit *i aproape pro+ra%at pentru a trece e la #$uturile r$coritoare la alcool( Acesta este un %otiv &n plus pentru a atra+e atenia p$rinilor asupra riscurilor poteniale ale a#u"ului e +luci e rele( Si%pto%ele e hipo+lice%ie sunt ur%$toarele2 , o#oseal$ #rusc$, irita#ilitate, nervo"itate, a+resivitate, ner$# are, nelini*te, c$scat- lips$ e concentrare, ureri e cap, transpiraie e/cesiv$, pal%e u%e e, ran a%ent *colar sc$"ut , tul#ur$ri i+estive, +reuri, ificult$i &n e/pri%are( >ista nu este e/haustiv$ *i- totu*i- este i%presionant$( Dar a fi &n stare e hipo+lice%ie nu &nsea%n$ c$ ai toate aceste si%pto%e( 1i nu &nsea%n$ nici c$ aceste si%pto%e apar &n %o per%anent( Unele sunt foarte efe%ere *i pot isp$rea up$ ce %$n.nci ceva( Ai o#servat- e e/e%plu- c$ unele persoane evin treptat

6I

nervoase- insta#ile- chiar a+resive- pe %$sur$ ce se apropie ora la care iau %asa( Printre aceste si%pto%e este unul- totu*i- %ai frecvent ec.t- celelalte- pe care l'ai re%arcat- pro#a#ilchiar la u%neavoastr$ *i la cei in jur2 este oboseala. O caracteristic$ a epocii noastre este- &ntr'a ev$r- +enerali"area o#oselii( Cu c.t or%- se istrea"$ *i au %ai %ult ti%p li#er- cu at.t oa%enii sunt %ai o#osii( Di%ineaa- c.n se scoal$- sunt eja <istovii=- la sf.r*itul i%ineii- nu %ai pot s$ re"iste( )n pri%ele ore ale up$'a%ie"ii or% cu capul pe #irou( Este o#oseala #rusc$ e up$ %asa e pr.n"( >a sf.r*itul "ilei e lucru- &*i epui"ea"$ ulti%ele resurse pentru a se &ntoarce acas$( Se t.r$sc- literal%ente( Seara nu fac ni%ic- %o$ie &n faa televi"orului( Noaptea- &*i caut$ so%nul( C.n l'au +$sit- a venit ti%pul s$ se scoale *i un nou ciclu re&ncepe( Atunci- &nvinov$esc stresul vieii %o erne- "+o%otul- transportul- poluarea- lipsa e %a+ne"iu- iar pentru a lupta &%potriva acestui feno%en- nu *tiu ce s$ fac$ altceva ec.t s$ #ea cafea tare- s$ ia vita%ine *i s$ruri %inerale sau s$ fac$ Lo+a( )n %ajoritatea ca"urilor- o#oseala este o pro#le%$ e +lice%ie *i e e"echili#ru ali%entar( Procentul e "ah$r in s.n+ele conte%poranilor no*tri este- &n %o cronic- anor%al e sc$"ut( Iar aceast$ situaie este consecin$ irect$ a unei ali%entaii e/cesiv e #o+ate &n +luci e rele( Prea %ult "ah$rprea %ulte #$uturi ulci- prea %ult$ p.ine al#$- prea %uli cartofi- paste- ore" al# *i #iscuii care +enerea"$ o secreie e/cesiv$ e insulin$( ;ult ti%p a e/istat convin+erea c$ nu%ai su#iecii care au ten ina e a se &n+r$*a cu u*urin$ pot fi hipo+lice%ici( Dar stu ii recente efectuate &n special &n Statele Unite- au ar$tat , &n ulti%ii 3@ ani , c$ *i foarte %uli oa%eni sla#i sunt afectai e hipo+lice%ie- in cau"a consu%ului e/cesiv e "ah$r *i e +luci e rele( Diferena intre cele ou$ cate+orii se afl$ la nivelul %eta#olis%ului2 pri%ii se &n+ra*$- pe c.n cei in ur%$ nu2 !otu*i- &n ceea ce prive*te procentul e "ah$r in s.n+e- feno%enul *i consecinele sale sunt acelea*i( Stu iile pun &n evi en$ *i faptul c$ fe%eile sunt eose#it e sensi#ile la variaiile +lice%ice( Se cre e c$ aceasta ar fi o e/plicaie pentru frecventele lor schi%#$ri e ispo"iie( )n orice ca"- s'a ove it c$ epresiile post'natale sunt o consecin$ irect$ a st$rii hipo+lice%ice le+ate e na*tere( Dac$ vei pune cu serio"itate &n practic$ %eto a pre"entat$ &n capitolul prece ent- vei putea constata rapi - &n afar$ e pier erea &n +reutate- *i alte consecine po"itive( Fei regsi, efectiv, mai mult bucurie de a tri, mai mult optimism i vitalitate. Dac$ aveai st$ri e o#oseal$ #rusc$- nu le vei %ai avea( Vei fi ca noi- in punct e ve ere fi"ic *i %ental( Supri%.n consu%ul e "ah$r *i li%it.n u'l pe cel e +luci e rele- eci supri%.n orice secreie e/cesiv$ e insulin$- procentul e "ah$r in s.n+e se fi/ea"$ la nivelul s$u i eal( 6rganismul i regsete treptat instinctul de a fabrica el nsui zahrul de care are nevoie, din grsimile de rezerv. Nu%ai cu aceast$ sin+ur$ con iie procentul opti% este asi+urat( Dup$ opinia %e icilor *i a oa%enilor e *tiin$ cu care a% cola#orat- hipo+lice%ia este una intre afeciunile cele %ai prost ia+nosticate( C$ci si%pto%ele sunt at.t e nu%eroase *i variate- &nc.t %e icii +enerali*ti nu o a %it ec.t foarte rar( Unul intre %otive ar fi- se pare- o proast$ infor%aie asupra su#iectului- e care &nv$$%.ntul %e ical se ocup$ oar c.teva ore- &n toi anii e stu iu( Dar cel %ai #un %o e a *ti ac$ suntei sau nu hipo+lice%ici este e a pune &n practic$ re+ulile ali%entare enunate &n capitolul prece ent( >a %ai puin e o s$pt$%.n$ up$ ce ai &nceput- vei constata- cu entu"ias% o feno%enal$ a%eliorare a <for%ei=( Vei escoperi <aceast$ vitalitate pe care o aveai &n u%neavoastr$= *i care , &n ciu a consu%ului e ap$ %ineral$ %e icinal$ , nu s'a e/teriori"at p.n$ acu%( De %ulte ori- o#oseala ine/plica#il$ &*i poate +$si ori+inea &n carena e vita%ine- s$ruri %inerale *i oli+o'ele%ente( A epii re+i%urilor hipocalorice sunt lipsii e aceste ele%ente- atorit$ cantit$ilor %ici e ali%ente in+erate( 0eno%enul este accentuat *i e faptul c$ solul- prea solicitat- este s$r$cit e aceste su#stane( De aceea- pentru a fi &n for%$- tre#uie s$ %.ncai fructe- le+u%e- cereale neprelucrate- p.ine inte+ral$ *i s$ consu%ai uleiuri ve+etale &n cantitate %ic$( Astfel- vei avea asi+urat$ raia corectat$ e %icronutri%ente- ceea ce v$ +arantea"$ o funcionare opti%$ a or+anis%ului(

K@

CAPITOLUL VII DIGE&TIA

Poate vei fi tentai s$ trecei cu ve erea lectura acestui capitol cre".n c$ esenialul pe care oreai s$' l aflai in cartea e fa$ a fost pre"entat &n pa+inile anterioare( Dac$ aceasta v$ este intenia- vreau s$ v$ convin+ c$ riscai s$ pier ei infor%aii e/tre% e interesante( Nu nu%ai c$ vei escoperi- &n sf.r*it- %otivul pentru care avei unele pro#le%e +astro'intestinale- ar vei *ti , %ai ales , cu% s$ le evitai &n viitor( Este a ev$rat c$ i+estia este un su#iect e specialitate- ceea ce ar putea s$ v$ &n ep$rte"e e el a priori. Dar %$ voi li%ita la o pre"entare si%plificat$- respect.n - totu*i- esenialul pe care tre#uie s$'l *tii pentru a &nele+e perfect %ecanis%ele i+estive( A&PECTUL TE*NIC AL PROBLEMEI DIGE&TIEI Di+estia este procesul fi"iolo+ic care uce la %eta#oli"area ali%entelor( Acesta are un aspect fi"ic sau %ecanic *i- %ai ales , pentru c$ aceasta ne interesea"$ aici , un aspect chi%ic( )n i+estie se istin+ patru etape principale- le+ate e2 3( , +ura 4(, sto%ac 5(, intestinul su#ire 6( , intestinul +ros 9colonul: 2. G!ra e Rolul %ecanic , %asticaia , e+lutiia e Rolul chi%ic , secreia salivar$ Saliva conine o en"i%$ KI foarte i%portant$- nu%it$ ptialina- ce are proprietatea e a transfor%a a%i onul &n maltoz- a ic$ &ntr'un "ah$r co%ple/- a c$rui i+estie se va prelun+i p.n$ &n intestin( De fapt- &n cavitatea #ucal$- nu are loc ni%ic %ai i%portant ec.t for%area #olului ali%entar( Sin+urul care &*i &ncepe transfor%area aici- su# efectul ptialinei- este a%i onul( De un e re"ult$ i%portana unei %asticaii suficiente *i a unei entiii s$n$toase( 8. & o"ac!l e <olul mecanic Ca *i &n ca"ul intestinului- acest rol este pur peristaltic( A ic$ sto%acul este ani%at , &n %o%entul i+estiei , e contracii %usculare al c$ror scop este evacuarea coninutului s$u &n intestin( e Rolul chi%ic Sto%acul va secreta- %ai &nt.i sucuri i+estive 9aci clorhi ric- %ucin$: pentru a crea un %e iu aci per%i.n - astfel- pepsinei 9en"i%a iasta"$ in sto%ac: s$'*i &n eplineasc$ %isiunea( Pepsina va ataca proteinele 9carnea *i pe*tele: *i va &ncepe transfor%area acestora( >ipi ele 9+r$si%ile: fac o#iectul unui &nceput e hi roli"$ care va continua &n intestin( 9. I+ es i+!l s!.1ire e !ciunea mecanic , peristaltic$ e !ciunea chimic A%i onul- evenit %alto"$- se transfor%$ , %ulu%it$ en"i%elor in secreia pancreatic$ , &n +luco"$ 9"ah$r si%plu:( >ipi ele sunt transfor%ate &n aci"i +ra*i( Proteinele sunt transfor%ate &n a%inoaci"i( O en"i%$ este un catali"ator( Se *tie c$ nu%eroase su#stane nu se a%estec$ &ntre ele( De aceea- tre#uie folosit$ o a treia su#stant$- a c$rei pre"en$ eclan*ea"$ co%#inaia sau reacia( Aceasta a treia su#stan$ se nu%e*te catali"ator( 9n(a(:
KI

K3

Dac$ totul s'a petrecut #ine &n intestinul su#ire- su#stanele nutritive prelucrate vor putea fi irect asi%ilate e c$tre or+anis%( Gluco"a 9fost$ +luci $:- a%inoaci"ii 9anterior proteine: *i aci"ii +ra*i 9anterior lipi e: vor fi asi%ilai prin eli#erare &n s.n+e( E( I+ es i+!l -ros 9colonul rept- ascen ent- transversal- st.n+ *i escen ent: e !ciunea mecanic. , peristaltic$ e !ciunea chimic Macteriile in intestinul +ros au %isiunea esenial$ e a aciona prin inter%e iul fermentaiei - asupra resturilor e a%i on *i e celulo"$- iar prin inter%e iul putrefaciei acionea"$ asupra re"i uurilor proti ice( )n acest sta iu- are loc a#sor#ia ele%entelor asi%ila#ile *i for%area %ateriilor fecale- cu o eventual$ pro ucie e +a"e( AME&TECURILE ALIMENTARE C.n o%ul cavernelor pleca la v.n$toare- el se hr$nea toat$ "iua cu fructele s$l#atice pe care le cule+ea pe parcurs( )ntors la a $postul lui- consu%a carnea v.natului pe care &l ucisese( )n perioa ele ificile sau &n ca"ul penuriei e carne- supravieuia %.nc.n anu%ite r$ $cini( Dac$ vei o#serva %o ul &n care se hr$nesc ani%alele &n stare e li#ertateD in s.nul naturii- vei putea re%arca faptul c$ nici ele nu a%estec$ nicio at$ iferitele ali%ente pe care le consu%$( P$s$rile- e e/e%plu- %$n.nc$ r.%ele *i insectele &ntr'un %o%ent al "ilei- iar +r$unele &n altul( O%ul este sin+ura fiin$ vie care consu%$ ali%entele up$ ce le'a a%estecat( Se pare c$ acesta este unul intre %otivele eseniale pentru care sufer$ at.t e es e tul#ur$ri intestinale( !ul#ur$rile intestinale atorate unei i+estii pertur#ate &n %o constant stau , e altfel , eseori la ori+inea unui %are nu%$r e #oli- f$r$ ca le+$tura clar$ intre cau"$ *i efect s$ poat$ fi sta#ilit$( Nu voi pre"enta aici o anali"$ etaliat$ a tuturor co%#inaiilor ali%entare posi#ile *i nici nu voi ar$ta consecinele lor eventuale- pentru fiecare ca" &n parte- eoarece nu constituie o#iectul c$rii- a*a c$ las aceast$ sarcin$ unor speciali*ti &n fi"iolo+ie( ;$ voi li%ita- pur *i si%plu- s$ v$ ajut- pentru ca s$ v$ facei o i ee suficient e cuprin"$toare &n privina feno%enului *i pentru ca s$ &nele+ei %ai #ine anu%ite efecte secun are po"itive pe care le vei constata up$ punerea &n aplicare a %eto ei e +estiune ali%entar$ propus$ &n cartea e fa$( Cu si+uran$- v$ a%intii una intre reco%an $rile %ele 9ve"i Capitolul V:2 <&n +eneral- fructele nu tre#uie co%#inate cu alt ali%ent=( C.n sunt asociate cu o alt$ hran$- fructele pertur#$ efectiv i+estia &ntre+ului *i- cu aceea*i oca"ie- &*i pier propriet$ile #enefice 9vita%ine etc(: pentru care au fost in+erate( Dar pentru ca cele e %ai sus s$ nu r$%.n$ o afir%aie +ratuit$ in partea %ea *i pentru c$- e acu% cunoa*tei- &n %o esenial- procesul e i+estie- v$ invit s$ citii &n continuare( Co".i+a1ia ;r!c e5a"i,o+ 0ructul care conine fructo"$ 9%ono"ahari $ sau "ah$r si%plu:- r$%.ne foarte puin &n sto%aceoarece este i+erat- aproape &n &ntre+i%e- &n intestinul su#ire( )n schi%#- a%i onul 9f$in$- f$inoase etc(: &ncepe s$ fie %eta#oli"at &nc$ in cavitatea #ucal$- un e%ulu%it$ aciunii ptialinei- en"i%a in saliv$- se transfor%$ % %alto"$( Apoi- st$ c.tva ti%p &n sto%acpentru a fi up$ aceea < i+erat= co%plet &n intestinul su#ire( Se *tie c$ atorit$ %alta"ei 9en"i%a in secreia pancreatic$:- %alto"a se transfor%$ &n +luco"$ care este asi%ilat$ irect e s.n+e( Dac$ fructul este %.ncat o at$ cu a%i onul- se pro uce feno%enul ur%$tor2 aci itatea fructului va istru+e ptialina care- in aceast$ cau"$- nu'*i va %ai &n eplini rolul e catali"ator pentru a%i on( )n loc e a trece irect &n intestin- fructul va r$%.ne &%preun$ cu a%i onul &n sto%ac( C$l ura *i u%i itatea e aici vor face ca fructul , care conine un "ah$r si%plu , s$ &nceap$ s$ fer%ente"e( Aceast$ fer%entaie va continua &n intestin- antren.n 'o *i pe cea a a%i onului- care- &n ciu a aciunii a%ila"ei 9alt$ en"i%$ in secreia pancreatic$:- nu se va transfor%a ec.t foarte puin &n %alto"$ 9*i apoi &n +luco"$:( A%i onul neprelucrat va &ncepe- la r.n ul s$u- s$ fer%ente"e p.n$ &n colon( Consecinele tuturor acestor feno%ene2 , #alonare, +a"e, iritaia intestinelor, eteriorarea vita%inelor in fruct, risc e constipaie etc( Co".i+a1ia ;r!c e5?ro ei+e (car+e4 ?e0 e)

K4

Pri%a fa"$ a i+estiei proteinelor are loc &n sto%ac- atorit$ rolului activ al en"i%ei nu%it$ pepsin, care se e"volt$ &n %e iul aci creat e sucurile +astrice( Ai fi &n rept$ii s$ cre ei c$- ac$ pepsina nu se e"volt$ ec.t &n %e iul aci - atunci in+estia fructelor aci e ar tre#ui s$ fie &n ar%onic cu proteinele( Ei #ine- nu este eloc a*aF Pentru c$- e- &n at$ ce aci itatea proprie fructului se e"volt$ &n cavitatea #ucal$- se petrece o pertur#are a con iiilor e ela#orare a pepsinei- a c$rei secreie este oprit$( )n consecin$- ac$ fructele *i proteinele sunt in+erate &%preun$- fructul 9ca *i &n pri%ul e/e%plu: va fi i%o#ili"at , *i %ai %ult ti%p ec.t cu a%i onul , &n sto%ac- un e va fer%enta( )n a#sena pepsineisto%acul nu va &ncepe i+erarea proteinelor *i- ca ur%are a acestei insuficiente %eta#oli"$ri- ele vor intra , o at$ ajunse &n intestinul +ros , &ntr'o putrefacie anor%al$- ale c$rei re"i uuri to/ice vor tre#ui s$ fie eli%inate e c$tre or+anis%( Una intre re+ulile e #a"$ ale %eto ei e ali%entaie e/puse &n cartea e fa$ 9al c$rei o#iectiv este pier erea Ailo+ra%elor e/ce entare *i p$strarea pentru tot eauna a +reut$ii i eale: este aceasta2 evitai s$ %.ncai +luci ele rele &%preun$ cu carnea 9proteine Y lipi e:( Eu &nsu%i a% suferit- %ai %ulte "eci e ani- e tul#ur$ri +astrointestinale( Pentru asta- a% %ers la cei %ai %ari speciali*ti in ar$( De fiecare at$- a% ie*it in ca#inetul lor cu o list$ i%presionant$ e %e ica%ente care nu nu%ai c$ nu'%i a uceau nici o a%eliorare- ar unele &%i provocau efecte secun are %ai rele ec.t #oala e care suferea%( Interlocutorii %ei- la care &%i fi/a% cu %ulte luni &nainte o consultaie- erau foarte &ncurcai c.n le e/plica% c$ &%i c$ ea Zp$rul e la optspre"ece ani- &n ti%p ce &n fa%ilia %ea nu avusese ni%eni chelie- *i , %ai ales , c$- i%e iat cu% &ncepea% s$ #eau Zsau s$ %$n.nc- transpira% in a#un en$ &n cap( )n cele in ur%$- a% renunat s$ %ai +$sesc o soluie- at.t e eni+%atic$ era pro#le%a %ea pentru o%nii e la 0acultate( Cu puin$ voin$ *i %ult$ filosofie ajun+i s$ te o#i*nuie*ti cu toate( Dar apoi- ca prin far%ec- si%pto%ele acestea au isp$rut su#it acu% c.iva ani( 1tii e ce8 De'a#ia %ai t.r"iu- atunci c.n a% stu iat &n profun"i%e nutriia- spre %area %ea ui%ire- a% f$cut le+$tura intre noile re+uli e ali%entaie pe care le a optase% *i dispariia total a relelor e care suferise%( Pe e alt$ parte- in cea %ai fra+e $ copil$rie- suferea% e an+in$ cronic$( Cel %ai %ic curent- cea %ai %ic$ iferen$ e te%peratur$ erau invaria#il ur%ate e o an+in$( Nu trecea nici o lun$ in an- f$r$ ca +.tul s$ nu'%i ea e lucru( 0iin ca% aler+ic la penicilin$- recur+ea%- &n %o o#li+atoriu- la %e ica%ente %ai puin eficace *i- &n special- la leacurile #$#e*ti( !re#uie s$ fi avut vreo "ece' oispre"ece ani c.n - &ntr'o %inunat$ "i e var$- &n ti%p ce "$cea% &n fun ul patului- un #$tr.n %e ic e ar$ %i'a spus- v.r.n u'%i e+etele lui +roase &n +ur$2 <Cel %ai #un leac al an+inei este s$ %$n.nci #r.n"$ ca%e%#ert #ine f$cut$ *i s$'i cl$te*ti +.tul in a#un en$ cu Mor eau/ vechi=( A% ciulit #ine urechile la vor#ele lui( Cole+ii %ei in stu enie &*i %ai a%intesc- cu si+uran$- c$ nu pleca% la ru% ec.t rareori f$r$ #r.n"a *i sticla %ea e vin ro*u( Era un %e ica%ent cu a ev$rat eficace( ?@ 1icu toate c$ Asi+ur$rile sociale nu %i l'au ra%#ursat pl$cerea trata%entului a fost- la ur%a ur%ei- o co%pensaie accepta#il$( >a foarte scurt$ vre%e up$ ce &ncepuse% s$ aplic cu serio"itate principiile ali%entare care fac o#iectul acestei c$ri- cei in jur au o#servat c$ nu %ai avusese% e %ult$ vre%e an+in$( Dar era &nc$ prea evre%e ca s$ fac o le+$tur$ &ntre cau"e *i efect( )ns$- la c.iva ani up$ aceea- pentru %ine evenise evi ent faptul c$ an+ina cronic$ &%i isp$ruse co%plet- ceea ce nu &nsea%n$ , up$ cu% ai &neles , c$ #r.n"a ca%e%#ert *i vechiul Mor eau/ au fost l$sate pentru tot eauna &n ulapul cu %e ica%ente( A.!A!l ,e -r#si"i C.n %.ncarea p$trun e &n sto%ac- orificul s$u e ie*ire- pilorul- se &nchi e pentru a'i l$sa i+estiei ti%p s$ se esf$*oare &n lini*te( Deschi erea pilorului va avea loc cu at.t %ai t.r"iu- cu c.t %asa a fost %ai #o+at$ &n lipi e( Astfel- uneori va fi nevoie e K'C ore pentru ca o %.ncare prea #o+at$ &n +r$si%i s$ fie i+erat$- ceea ce poate +enera o sen"aie e +reutate nepl$cut$( Iat$ un %otiv &n plus pentru ca s$ nu ne cople*i% ali%entaia cu +r$si%i inutile( De aceea- va tre#ui s$ ale+e% c.t %ai es posi#il %o urile e preparare care nu necesit$ un aport e +r$si%i( Pute% pre+$ti ali%entele f$r$ a utili"a siste%atic uleiul sau %ar+arina( C.t espre unt- s$ ne rea%inti% c$ nu tre#uie nicio at$ &ncins- eoarece se for%ea"$ rapi acroleina- o su#stan$ canceri+en$( A'i ale+e +luci ele nu &nsea%n$ s$ le co%pense"i cu un consu% e/cesiv e lipi eD tre#uie s$ folosii alternativa pe care o constituie fi#rele( Este necesar s$ fii con*tieni c$ %ulte ali%ente conin +r$si%i ascunse 9pes%ei- pr$jituri- #iscuii etc(: care- asociate cu +luci ele rele- nu cer altceva ec.t s$ fie stocate(

?@

Ve"i volu%ul 'edicina vinului e Dr( ;aurL- E ( AR!U>EN- Paris( 9n(a(:

K5

CAPITOLUL VIII *IPERCOLE&TEROLUL$ BOLILE CARDIO5VA&CULARE I DIETETICA

Principalul scop al c$rii e fa$ este acela e a v$ &nv$a cu% s$ v$ schi%#ai o#i*nuinele ali%entarepentru a pier e e/cesul e Ailo+ra%e pe care &l putei avea *i pentru a face &n a*a fel &nc.t s$ v$ sta#ili"ai efinitiv +reutatea- %.nc.n orice- f$r$ nici o restricie( )n capitolele prece ente ai v$"ut c$ lipi ele consu%ate nu sunt r$spun"$toare pentru constituirea +r$si%ilor e re"erv$ ec.t atunci c.n le %.ncai &n acela*i ti%p cu +luci ele *i- &n special- cu +luci ele rele( Unii s'ar putea +.n i c$ au voie s$ %$n.nce , f$r$ a suferi nici un fel e ur%$ri , toate +r$si%ile pe care le vor- cu con iia s$ nu fie &ntr'o co%#inaie ali%entar$ inter"is$( Mine&neles c$ nu este eloc a*a *i a% avut +rij$ s$ preci"e" acest lucru- ori e c.te ori s'a ivit oca"ia( Schi%#area o#i*nuinelor ali%entare- pentru ca s$ sl$#ii- este un lucru #un- ar la fel e i%portant este s'o facei &n scop preventiv cu perspectiva supli%entara e a v$ a%eliora starea e s$n$tate( ;i s'a repro*at c$ &n pri%a versiune a c$rii %ele a% trecut su# t$cere pro#le%a colesterolului( !otu*iavea% &nc$ e la &nceput intenia s$ vor#esc espre el *i- e aceea- a% luat le+$tura cu %ai %uli speciali*ti( Nici unul intre ei nu %i'a vor#it ri+uros e/act &n aceia*i ter%eni espre colesterol *i , cu% eu nu sunt %e ic , nu %i s'a p$rut &nelept s$ ale+ intre aceste r$spunsuri unul anu%e chiar ac$ e/periena personal$ %i'a per%is s$'%i fac o p$rere &n acest o%eniu( Ast$"i- a ic$ up$ cinci ani- pro#le%a colesterolului face o#iectul unui consens- iar nu%$rul e pu#licaii care se ocup$ e el este i%presionant( Colesterolul a evenit una intre %arile preocup$ri ale epocii noastre- at$ fiin i%plicarea sa &n #olile car io'vasculare( De aceea- %$ voi opri asupra lui- &n cele ce ur%ea"$( U+ ;als i+ r!s Colesterolul nu este un intrus( El este chiar in ispensa#il pentru pro ucerea unor anu%ii hor%oni( Corpul conine circa 3@@ +ra%e e colesterol- reparti"at &ntre esuturile siste%ului nervos- nervi *i iferite celule( El este- &n %are parte- pro us e c$tre or+anis% 9C@P:- &n special e #il$- care &l eversea"$- &n cantitate e B@@'34@@ %+^"i- &n intestinul su#ire( Colesterolul care ne preocup$- &n +eneral- este cel e ori+ine ali%entar$- e*i aflat &n %inoritate 95@P:( COLE&TEROLUL BUN I COLE&TEROLUL R/U Colesterolul nu se +$se*te i"olat &n s.n+e- eoarece este fi/at pe proteine( Acestea sunt e ou$ cate+orii2 2 lipo'proteinele cu ensitate %ic$ sau >D> 9>oG DensitL >ipoproteins:- ce istri#uie colesterolul la celule *i- %ai ales la celulele pereilor arteriali- care evin victi%ele acestor epo"ite +r$soase( De aceea- >D> , colesterolul a fost #ote"at <colesterol r$u=- fiin c$- &n ti%p- el se epune pe pereii vaselor e s.n+e *i le astup$( Aceast$ opturare a arterelor poate uce la un acci ent vascular2 arterit$ a %e%#relor inferioare o an+in$ pectoral$ sau un infarct %iocar ic un acci ent vascular cere#ral- ur%at- eventual- e o parali"ie( 8 lipo'proteinele cu ensitate %are sau TD> 9Ti+h DensitL >ipoproteins:- care con uce colesterolul &n ficat- pentru a fi eli%inat( TD> , colesterolul se nu%e*te <colesterol #un=- pentru c$ el nu +enerea"$ nici un epo"it pe pereii vaselor( Di%potriv$- el are proprietatea e a cur$a arterele e epo"itele lor atero%atoase( De( aici- se e uce c$ riscul e acci ent car io'vascular este cu at.t %ai re us- cu c.t procentul e TD> este %ai %are( DOZA=UL &ANGUIN Nor%ele actuale sunt %ult %ai puin lar+i ec.t cele care au fost luate &n consi eraie ani e'a r.n ul( !re#uie s$ reinei trei noiuni2 , colesterolul total 9TD> Y >D>: tre#uie s$ fie %ai %ic sau e+al cu 4 +ra%e la litrul e s.n+e, >D> , colesterolul tre#uie s$ fie %ai %ic e 3-5@ +^l, TD> , colesterolul tre#uie s$ fie %ai %are e @-6K +^l- la #$r#ai- *i @-KK +^l- la fe%ei(

K6

RI&CURILE CARDIO5VA&CULARE Riscurile car io'vasculare sunt e ou$ ori %ai %ari- ac$ procentul e colesterol este e 4-4 +^l *i e patru ori- ac$ este %ai %are e 4-? +^l( Dar s'a putut o#serva c$ 3KP intre infarcturi surveneau la su#ieci care aveau un procent e colesterol total inferior valorii e 4 +^l( De aceea- aceast$ noiune nu %ai are ec.t o se%nificaie relativ$( Cel %ai i%portant este o"ajul >D> *i TD> *i- %ai ales- raportul intre colesterolul total *i TD>acesta tre#uin s$ fie &n %o i%perativ %ai %ic e 6-K( 6KP intre france"i au procente %ai %ari ec.t nor%al- iar circa B %ilioane au un colesterol %ai %are e 4-K@ +^3( Or- *tiin c$ sc$ erea procentului e colesterol cu 34-KP per%ite re ucerea cu 3IP a nu%$rului e infarcturi e %iocar - ave% tot interesul s$'l lu$% &n serios aceast$ pro#le%$( TRATAMENTUL DIETETIC )n ca"ul hipercolesterolului- %e icul va putea prescrie anu%ite %e ica%ente- ar acest lucru ar tre#ui f$cut oar &n ulti%$ instan$( O #un$ +estiune a ali%entaiei va fi- &n %ajoritatea ca"urilor- suficient$( Iat$ reco%an $rile pe care le putei ur%a- at.t pentru sc$ erea colesterolului- ac$ este prea %are- c.t *i pentru prevenirea lui( 2. : Pier,erea D+ -re! a e S'a constatat c$ sl$#irea uce- &n cele %ai %ulte ca"uri- la o a%eliorare a tuturor para%etrilor #iolo+ici( Sc$ erea procentului e colesterol este- cu si+uran$- cea care va apare cel %ai repe e- cu con iia s$ nu facei +re*eala e a consu%a &n e/ces lipi ele rele( 8. : Li"i area a?or !l!i ,e coles erol ,i+ ali"e+ a1ie Ali%entele conin un procent e colesterol varia#il( G$l#enu*ul e ou- or+anele *i roj ia e #ere &l au &n cantitate %are( Or+ani"aia ;on ial$ a S$n$t$ii a preconi"at- o lun+$ perioa $- s$ nu se ep$*easc$ un aport "ilnic e 5@@ %+( Or- lucr$rile recente au ar$tat- para o/al- c$ acest aspect al ieteticii era foarte secun ar( Un aport ali%entar e 3@@@ %+ e colesterol pe "i nu ar uce ec.t la o %$rire a colesterolului cu circa KP( De aceea- se va putea ne+lija cantitatea e colesterol in ali%ente( )n schi%#- va tre#ui s$ se in$ cont e +ra ul e saturaie a aci"ilor +ra*i in+erai( 9.5 Li?i,ele re.!ie alese )n capitolul II- espre clasificarea ali%entelor- a% v$"ut eja c$ +r$si%ile se &%part &n trei cate+orii2 , 1rsimile saturate, care se +$sesc &n carne- %e"eluri- pas$re- ou$- lapte- #r.n"eturi( Aceste +r$si%i %$resc procentul e colesterol total *i %ai ales pe cel e >D> , colesterol care se epune pe pereii arterelor- favori".n - astfel- acci entele vasculare( Pu#licaii recente arat$- totu*i- c$ ou$le ar avea un efect %ult %ai puin i%portant ec.t s'a cre"ut %ult$ vre%e( C.t espre pas$re- ac$ i se &n ep$rtea"$ pielea- procentul e +r$si%e saturat$ este %ic( Deci consu%ul acestora ar avea efect re us asupra cre*terii colesterolului( AciAii -ra0i ?oli5+esa !ra1i4 ,e ori-i+e a+i"al# Ace*tia sunt- &n %o esenial- aci"ii +ra*i coninui &n +r$si%ea e pe*te( S'a cre"ut %ult ti%p c$ eschi%o*ii- care consu%$ o hran$ co%pusa &n procent e IBP in +r$si%e e pe*te- nu sufer$ e #oli car iovasculare atorit$ unor %otive +enetice( Apoi- s'a ajuns la conclu"ia c$ toc%ai natura hranei lor era cel %ai #un factor e prevenire( Consu%ul +r$si%ii e pe*te uce- &ntr'a ev$r- la o i%portant$ sc$ ere a tri+liceri elor *i previne tro%#o"ele( Se &nele+e- atunci , contrariu a ceea ce s'a cre"ut %ult$ vre%e , c$ pe*tele- cu c.t este %ai +ras- cu at.t are o influen$ %ai #un$ pe plan car io'vascular( De aceea- tre#uie &ncurajat consu%ul e so%on- tonsar ine- scru%#ie- an*oa *i herin+i( AciAii -ra0i "o+o5+esa !ra1i Pri%ul intre ace*tia este aci ul oleic- care se +$se*te &n special &n uleiul e %$sline(

KK

Se poate spune c$ uleiul e %$sline este ca%pionul la toate cate+oriile e +r$si%i care au influen$ #enefic$ asupra colesterolului( El este sin+urul care face s$ sca $ efectiv colesterolul r$u 9>D>: *i s$ creasc$ cel #un 9TD>:( Unii au &neles- e acu%- c$ tonul cu ulei e %$sline evine- astfel- o a ev$rat$ <pav$"$= &%potriva pro#le%elor circulatorii( E. : Tre.!ie "#ri # ra1ia ,e ;i.re ali"e+ are Pre"ena fi#relor &n tu#ul i+estiv a%eliorea"$ %eta#olis%ul lipi elor( S'a o#servat- &n special- c$ procentul e colesterol sca e si%itor ac$ se consu%$ pectin$ 9%.nc.n %ere:- ceea ce se petrece *i &n ca"ul tuturor celorlalte fi#re solu#ile coninute e ov$" *i le+u%inoase 9fasole uscat$- linte:( G. : Tre.!ie li"i a co+s!"!l ,e ca;ea Stu ii f$cute &n SUA *i &n Norve+ia au ar$tat c$- la peste *ase cafele pe "i- colesterolul total cre*te si%itor- iar TD> sca e u*or( Acest efect ne+ativ nu se atorea"$ cofeinei- e aceea- chiar ac$ #ei cafea ecofeini"at$ nu vei &%#un$t$i valorile( H. : &e ?oa e .ea ?!1i+ Bi+ Profesorul ;a]uelier a i"olat- in vin- o %olecul$- <prociani ina=- care are avantajul e a sc$ ea colesterolul total( Insula Creta- a c$rei populaie consu%$ vin *i %ult ulei e %$sline- este re+iunea european$ cu cel %ai sc$"ut procent e #oli car io'vasculare( !otu*i- nu tre#uie s$ ep$*ii trei pahare pe "i- c.n vinul este #o+at &n tanin( I. : Tre.!ie a"eliora # i-ie+a ,e Bia1# Stresul- ta#a+is%ul *i se entaris%ul au- *i ele- o aciune ne+ativ$ asupra colesterolului( O %ai #un$ i+iena e via$ se i%pune nu nu%ai ca %$sur$ curativ$- ci *i preventiv$( REZUMATUL M/&URILOR CARE TREBUIE PU&E N PRACTIC/ DE CEI CARE AU *IPERCOLE&TEROL , Dac$ suntei o#e"i- tre#uie s$ sl$#ii( , Di%inuai'v$ consu%ul e carne 9%a/i%u% lK@ +^"i:( , Ale+ei carne f$r$ +r$si%e 9cal- vac$ sla#$:( , )nlocuii uneori carnea cu pas$re 9f$r$ piele:( , Evitai %e"elurile *i or+anele( , Preferai pe*tele 9%ini%u% 5@@ +^s$pt$%.n$:( , ;.ncai unt puin 9%a/i%u% 3@ +^"i:( , >i%itai'v$ consu%ul e #r.n"eturi( , ;.ncai lapte e+resat *i lactate cu @P %aterii +rase( , ;$rii'v$ consu%ul e fi#re 9fructe- cereale- le+u%e:( , ;$rii'v$ consu%ul e aci"i +ra*i %ono *i poli'nesaturai ve+etali 9ulei e %$sline- floarea soarelui- rapi$:( , Asi+urai'v$ un aport suficient e vita%ina A *i E- e seleniu *i cro%( , Nu a#u"ai e cafea( , Mei 9eventual: vin #o+at &n tanin 9%a/i%u% 3^4 sticl$^"i:( , Do%inai'v$ stresul( , Practicai- eventual- un sport e re"isten$( , )ncetai s$ fu%ai(

K?

CAPITOLUL I% ZA*/RUL E&TE OTRAV/

Nah$rul este otrav$F Nocivitatea sa asupra o%ului in secolul EE este la fel e %are ca cea a alcoolului *i a tutunului la un loc( !oat$ lu%ea o *tie( !oi %e icii in lu%e o enun$( Nu e/ist$ colocviu al pe iatrilor- car iolo+ilor- psihiatrilor *i enti*tilor care s$ nu %enione"e pericolul "ah$rului *i- %ai alespericolul unui consu% care cre*te &n rit% e/ponenial( )n Antichitate- "ah$rul- ca atare- nu e/ist$( Astfel c$ +recii nici %$car nu aveau un ter%en pentru a'l enu%i( Ale/an ru cel ;are care- c$tre 54K )(C(- &*i &%pinsese cuceririle p.n$ &n c.%pia In ului- &l escria ca pe <un fel e %iere ce se +$se*te &n trestiile crescute pe %ar+inea apei=( Plinius cel M$tr.n &l %eniona- &n secolul I al erei noastre- tot ca pe o <%iere e trestie=( A tre#uit s$ vin$ epoca lui Nero- pentru ca s$ fie creat ter%enul saccharu%- prin care era ese%nat acest pro us e/otic( A#ia &n secolul VII au &nceput s$ apar$ culturile e trestie e "ah$r in Persia *i Sicilia( !reptat- *i $rile ara#e i'au prins +ustul( Un savant +er%an- octorul RauGolf- re%arca &n jurnalul s$u- in 3KC5- c$ <turcii *i %aurii nu%ai sunt r$"#oinicii &n r$"nei e a alt$ at$- e c.n %$n.nc$ "ah$r=( !restia e "ah$r a fost escoperit$ e Occi ent cu oca"ia Crucia elor( Spaniolii au &ncercat s'o cultive &n su ul $rii lor( A#ia up$ cucerirea >u%ii Noi- co%erul e "ah$r evine i%portant in punct e ve ere econo%ic( Portu+alia- Spania *i An+lia se &%#o+$esc schi%#.n %ateria pri%$ pe sclavii a c$ror %unc$ avea s$ contri#uie toc%ai la e"voltarea culturilor e trestie e "ah$r( )n 3C@@- 0rana avea eja nu%eroase rafin$rii( Dar &nfr.n+erea e la !rafal+ar- in 3B@K- *i #loca a continental$- care se instalea"$ up$ aceea- l'au eter%inat pe Napoleon , contrariu reco%an $rilor oa%enilor e *tiin$ in acea epoc$ , s$ e"volte pro ucia e sfecl$( Acest lucru nu a fost cu a ev$rat posi#il ec.t up$ escoperirea proce eului e e/tracie a "ah$ruluif$cut$ e Menja%in Delessert- &n 3B34( C.teva "eci e ani %ai t.r"iu- &n 0rana e/ista eja o suprapro ucie e "ah$r- ar consu%ul s$u nu era- totu*i- at.t e e"voltat- &n raport cu ceea ce cunoa*te% noi ast$"i( )n 3BB@- consu%ul e "ah$r era e B A+?3 pe an- pentru o persoan$- ceea ce repre"ent$ circa cinci #uc$i pe "i( Dou$"eci e ani up$ aceea- &n 3I@@- consu%ul s'a u#lat- ajun+.n la 3C A+( )n 3I?@- acesta a ajuns la 5@ A+- iar &n 3IC4 la 5B A+( )n ou$ sute e ani- consu%ul e "ah$r al france"ilor a crescut e la su# 3 A+ la aproape 6@( Nicio at$- &n trei %ilioane e ani- o%ul nu a cunoscut o transfor%are at.t e #rutal$ a ali%entaiei sale- &ntr'un interval e ti%p at.t e scurt( 1i- totu*i- france"ii sunt eparte e a avea cea %ai proast$ po"iie- &n acest o%eniu( V$rile an+lo' sa/one cunosc o situaie *i %ai ra%atic$- eoarece consu%ul lor , &n special &n Statele Unite , se &nv.rte*te &n jurul a ?4 A+ pe locuitor( Dup$ statisticile cele %ai recente- consu%ul e "ah$r se &nscrie- &n ciu a se%nalelor e alar%$- pe o pant$ ascen ent$( ?4 Dar faptul cel %ai &n+rijor$tor este c$ proporia e <"ah$r ascuns= ?5 in consu%ul total cre*te %ult %ai rapi ( )n 3IC@- proporia e "ah$r in+erat in irect 9#$uturi- ulciuri- conserve etc(: era e K@P( )n 3IC@- aceasta a evenit e ?5P( Statistica pune &n evi en$ o situaie- e fapt- &n*el$toare( C$ci- o at$ cu intro ucerea &n ulcitoarelor e sinte"$ *i cu atitu inea foarte fer%$ a corpului %e ical- consu%ul irect e "ah$r 9#uc$i sau tos: tin e s$ sta+ne"e *i chiar s$ sca $( )n schi%#- a*a cu% a% ar$tat %ai sus- cel care tre#uie s$ ne preocupe este consu%ul in irectD acesta afectea"$ &n special copiii *i a olescenii( 1tiai- e e/e%plu- c$ un pahar e 3K@ %l cu suc sau cu cola repre"int$ 6 #uc$i e "ah$r8 1i %ai *tii c$ +ustul ulce este perceput cu at.t %ai +reu- cu c.t lichi ul este %ai rece8 Atracia pentru #$uturile ulci 9sucuri- li%ona e- cola: este- e acu%- inte+rat$ perfect &n co%porta%entul nostru ali%entar( Societ$ile care le fa#ric$ sunt trusturi %ultinaionale foarte puternice- iar i%pactul lor pu#licitar este feno%enal( Este chiar &nsp$i%.nt$tor s$ ve"i cu% s'au instalat &n $ri su# e"voltateun e nevoile ali%entare pri%are ale populaiei uneori nici nu sunt satisf$cute( Consu%ul e felurite &n+heate care- pe ti%puri- erau cu%p$rate &n %o e/cepional- cu oca"ia unei s$r#$tori sau a unei pli%#$ri- a fost #anali"at prin +enerali"area con+elatorului( Instalarea istri#uitoarelor auto%ate e ulciuri &n toate locurile pu#lice repre"int$- e ase%enea- o incitare per%anent$ la consu%( Iar )n 3CBI- cu un secol &nainte- consu%ul era &nc$ foarte re us2 su# 3 A+ pe an- pentru o persoan$ 9n(a(: Nu este ca"ul 0ranei care- &n ulti%ii ani- a f$cut nu%eroase eforturi &n acest sens( )n 3ICB- consu%ul ajunsese la 5C A+ pe locuitor( S$ sper$% c$ aceast$ lent$ sc$ ere se va confir%a( 9n(a(: ?5 Nah$rul ascuns este cel a $u+at &n #$uturile *i ali%entele v.n ute &n co%er( 9n(a(:
?3 ?4

KC

achi"iionarea acestor ulciuri este cu at.t %ai u*oar$ *i tentant$- cu c.t este relativ ieftin$( )ntr'un super%a+a"in poi cu%p$ra- ast$"i- o pun+$ e 3 A+ e #o%#oane care cost$ c.iva franci( Solicitarea consu%atorului potenial este- astfel- o%nipre"ent$ *i per%anent$( A'i re"ista &nsea%n$ aproape un act e erois%( Este #anal s$ spui c$ "ah$rul este vinovat pentru un %are nu%$r e #oli( Se pare c$ toi *ti% acest lucru- ceea ce nu &nsea%n$ c$ ne schi%#$% co%porta%entul ali%entar- iar copiii no*tri cu at.t %ar puin( Nah$rul este principalul vinovat pentru #olile car io'vasculare( Doctorul cutAin citea"$ ca"ul tri#urilor masai *i samburu in estul Africii- a c$ror ali%entaie , e altfel foarte #o+at$ &n +r$si%i , este efectiv lipsit$ e "ah$r( Procentul #olilor coronariene in aceste tri#uri este practic ine/istent( )n schi%#locuitorii insulei Sf.nta Elena- care consu%$ %ult "ah$r *i puine +r$si%i- au un procent e %ala ii coronariene foarte ri icat( Caria entar$ , str.ns le+at$ e consu%ul e/cesiv e "ah$r este at.t e r$sp.n it$ &n $rile occi entale&nc.t O;S a*ea"$ #olile #uco' entare &n al treilea r.n al fla+elurilor care afectea"$ s$n$tatea oa%enilor in $rile in ustriali"ate- up$ #olile car io'vasculare *i cancer( C.n asocie% ter%enii <"ah$r= *i <#oal$=- ne +.n i%- #ine&neles- la ia#et( Dar +re*i% ac$ cre e% c$ ia#etul nu'i atin+e ec.t pe cei care au factori ere itari favora#ili( Nu toi ia#eticii a uli sunt o#e"i- e*i&n +eneral- a*a stau lucrurile( Dac$ vei %er+e &ntr'un loc pu#lic in Statele Unite- v$ vei &n+ro"i e <%onstruo"it$ile= pe care le vei ve ea( Astfel- v$ putei face o i ee e ceea ce vor eveni- peste ou$"eci e ani- copiii no*tri e ast$"i( Stu iile *tiinifice e%onstrea"$- e ase%enea- c$ la ori+inea nu%eroaselor #oli %intale st$ consu%ul e/cesiv e "ah$r( )n lu%ina capitolelor prece ente- vei &nele+e u*or c$ "ah$rul- care este- e fapt- un pro us chi%ic pur- poate +enera hipo+lice%ia- pertur#$ %eta#olis%ul- &n +eneral- *i provoac$- astfel- nu%eroase tul#ur$ri i+estive( )n sf.r*it- pentru a &ncheia aceast$ list$ nea+r$- tre#uie s$ *tii c$ "ah$rul provoac$ un eficit e vita%ina M- care este necesar$ , &n %are cantitate , pentru asi%ilarea tuturor +luci elor( Nah$rul- ca *i orice fel e a%i on rafinat 9f$in$ al#$- ore" al# etc(: este co%plet lipsit e vita%ina M( De aceea- el va o#li+a or+anis%ul s$ *i'o ia in re"ervele e care ispune- cre.n - astfel- un eficit ale c$rui consecine sunt- &n +eneral2 nevro"ao#oseala- epresia- ificult$ile e concentrare- e %e%orie *i e percepie( Iat$- &n orice ca"- un o%eniu care ar tre#ui s$ fie %ai es e/plorat- c.n copiii au ificult$i la *coal$( NDULCITOARE &INTETICE V'a% reco%an at eja s$ supri%ai "ah$rul( Este foarte evi ent c$ nu vei putea nicio at$ s$'l evitaiatunci c.n este ascuns- ca &n ca"ul eserturilor( Dar ac$ vei reu*i s$ eli%inai "ah$rul tos *i cu#ic- vei reali"a un %are pas( Din ou$ una- ori v$ lipsii e el ori &l &nlocuii cu un &n ulcitor e sinte"$( E/ist$ patru tipuri principale e e ulcorani e sinte"$( !oi- cu e/cepia poliolilor, au proprietatea e a nu pose a nici un fel e putere ener+etic$( Deci nu au nici o valoare nutritiv$( 2. : Za<ari+a Este cel %ai vechi &nlocuitor al "ah$rului- eoarece a fost escoperit &n 3BCI( Nu este eloc asi%ilat$ e or+anis%ul u%an *i are o putere e &n ulcire e 5K@ e ori %ai %are ec.t a "aharo"ei in "ah$r( Unele sorti%ente e "aharin$ au avantajul e a fi foarte sta#ile &n %e iul aci *i e a putea suporta o te%peratur$ %e ie( A fost cel %ai co%erciali"at e ulcorant e sinte"$- p.n$ la apariia asparta%ului( 8. : Cicla"a !l Este %ai puin cunoscut ec.t prece enta- e*i a fost escoperit in 3I5C( Este sinteti"at in #en"en *i are o putere e &n ulcire %ai %ic$ ec.t a "aharinei- iar uneori este acu"at c$ las$ un +ust nepl$cut &n +ur$( Cicla%atul pre"int$- totu*i- avantajul e a fi co%plet ter%osta#il- a ic$ re"ist$ la te%peraturi foarte &nalte( Din fa%ilia cicla%atului- cel %ai utili"at este cicla%atul e so iu- ar e/ist$ *i cicla%atul e calciu *i aci ul cicla%ic( 9. : As?ar a"!l A fost escoperit &n 3I?K- la Chica+o- e c$tre Ha%es Schlatter- un cercet$tor al >a#oratoarelor Searle( Asparta%ul este asociaia a oi a%inoaci"i naturali2 aci ul aspartic *i fenilalanina( Asparta%ul are o putere e &n ulcire e 3B@'4@@ e ori %ai %are ec.t cea a "aharo"ei( El nu las$ un +ust nepl$cut *i a%ar- iar- &n ti%pul testelor +ustative savoarea lui a fost consi erat$ ca pur$( ;ai %ult e *ai"eci e $ri &l folosesc la fa#ricarea pro uselor ali%entare *i a #$uturilor- iar noua le+islaie france"$ per%ite utili"area sa ca a itiv ali%entar(

KB

)n ulcitorii e sinte"$ au f$cut o#iectul unei enor%e pole%ici- ti%p e %uli ani( )n special "aharinacare a fost %ult$ vre%e suspectat$ e a fi canceri+en$( Or- ea nu pare s$ pre"inte vreo to/icitate- &n o"a "ilnic$ e 4-K %+^A+- ceea ce ar corespun e cantit$ii e ?@'B@ A+ e "ah$r pentru un a ult( Unele $ri au inter"istotu*i- folosirea ei 9 e e/e%plu- Cana a:( 1i cicla%atul a fost %ult suspectat- iar &n 3I?I a *i fost inter"is &n Statele Unite( C.t espre asparta%- a f$cut- chiar e la apariie- o#iectul aceleia*i pole%ici- ar toate stu iile efectuate asupra lui au ove it c$ este lipsit e orice fel e to/icitate- chiar *i &n o"e %ari- fapt recunoscut oficial &n SUA- e 0DA 90oo an Dru+ A %inistration:( ?6 Asparta%ul se pre"int$ su# ou$ for%e2 , co%pri%ate- care se i"olv$ rapi &n #$uturile cal e *i reciD , pu r$- eose#it e reco%an at$ pentru eserturi *i preparate culinare( Un co%pri%at are puterea e &n ulcire a unei #uc$i e "ah$r e K +ra%e *i conine @-@C + e +luci e asi%ila#ile( O lin+uri$ e pu r$ e asparta% are puterea e &n ulcire a unei lin+uri e "ah$r pu r$ *i conine @-K e +luci e asi%ila#ile( )n 3IB@- O;S preconi"a o o"$ "ilnic$ a %isi#il$ e 4 co%pri%ate^A+( Asta &nsea%n$ c$ o persoan$ cu +reutatea e ?@ A+ ar putea consu%a p.n$ la 34@ e co%pri%ate pe "i- f$r$ a se constata- &n ti%p- vreo to/icitate a pro usului( Aceast$ o"$ a fost confir%at$- &n 3IB6 *i &n 3IBC- e c$tre Co%itetul 1tiinific pentru Ali%entaia U%an$ in Co%isia European$( Dar atenie la e ulcorani2 ac$ e/ist$ certitu inea c$ sunt lipsii e to/icitate- &n schi%# ei ar puteacu ti%pul- s$ pertur#e %eta#olis%ul( C$ci or+anis%ul percepe un +ust ulce- se prepar$ pentru a i+era ni*te +luci e- ar acestea nu apar( Dup$ o utili"are &n elun+$ a pro usului- aceast$ isociere ar putea eteriora siste%ele noastre e re+lare a %eta#olis%ului( Cu at.t %ai %ult- cu c.t in ustria a+ro'ali%entar$ ne prepar$- &n acela*i ti%p- proteine cu +ust e lipi e- estinate s$ &nlocuiasc$ +r$si%ile in ali%entaieF )n faa acestor false %esaje- corpul nostru risc$ s$ nu %ai *tie ce s$ crea $F Astfel- folosirea unui e ulcorant ar tre#ui s$ fie oar te%porar$- c$ci- la ur%a ur%ei- este e orit s$ ne e"o#i*nui% pro+resiv e +ustul "ah$rului( E. : Poliolii )n +a%a <"ah$rului fals= au ap$rut *i poliolii sau e ulcoranii &n %as$- care sunt folosii la prepararea anu%itor pro use 9ciocolat$ +u%$ e %estecat- #o%#oane:- eoarece ace*tia au +ust ulce nu%ai cu c.teva +ra%e e su#stan$( Din nefericire- poliolii nu pre"int$- &n raport cu "ah$rul- ec.t un interes2 nu pro uc carii( Ei au aproape aceea*i valoare ener+etic$ pe care o are "ah$rul- iar &n colon eli#erea"$ aci"i +ra*i care sunt rea#sor#ii( In icele lor +lice%ic este varia#il- &ntre 4K *i ?K( Ei pot furni"a- atorit$ fer%entaiei in colonchiar #alon$rile *i iareea( Cu alte cuvinte- spre eose#ire e ceea ce ni se spune prea a esea- &ntre#uinarea lor nu ne poate &%pie ica s$ ne &n+r$*$% *i cu at.t %ai puin- nu ne poate ajuta s$ sl$#i%((( ;eniunea <f$r$ "ah$r= ascun e- e %ulte ori- astfel e polioli2 sor#itol- %annitol- /Llitol- %altitollactitol- lLcasin- poli e/tro"$ etc(

?6

0DA este A %inistraia pentru Ali%entaie *i ;e ica%ente( 9n(tr(:

KI

CAPITOLUL % CUM PUTEI REDOBNDI UN ABDOMEN PLAT

;area %ajoritatea fe%eilor &*i face +riji &n privina +reut$ii *i toate se preocup$ e #alon$rile prea frecvente ale a# o%enului lor( A# o%enul este- &n ca"ul fe%eilor- o "on$ anato%ic$ eose#it e e/tensi#il$ *i e o foarte %are sensi#ilitate( ;anifest$rile fi"iolo+ice interne- al c$ror se iu este a# o%enul- se tra uc &n e/terior prin variaii e volu% i"+raioase- in cau"a c$rora- cele interesate sunt- &n %o le+iti%- preocupate( 0eno%enul este pus- &n cele %ai %ulte ca"uri- pe sea%a funcion$rii aparatului +enital( Este a ev$rat c$- &naintea ciclului- or+anis%ul fe%inin are ten ina , a*a cu% a% %ai se%nalat- e altfel , s$ rein$ apa( Dar- chiar ac$ aceast$ retenie e ap$ este %ai %are la nivelul picioarelor *i a %icului #a"in- &n ansa%#lul corpului ea este- totu*i- ifu"$( )n schi%#- repartiia +inoi $ a +r$si%ii- care se acu%ulea"$ la nivelul #a"inului *i al coapselor- corespun e- in punct e ve ere <antropolo+ic=- unei re"erve ener+etice care s$ per%it$ asi+urarea al$pt$rii- chiar *i &n perioa e e foa%ete- a*a cu% o%enirea a cunoscut eseori &n ecursul %iilor e ani( )ns$ retenia e ap$ nu e/plic$- ea sin+ur$- u%flarea per%anent$ a a# o%enului( P.ntecul u%flat nu este- nici %ai %ult nici %ai puin- ec.t %anifestarea evi ent$ a unor tul#ur$ri i+estive per%anente- le+ate e proastele o#i*nuine ali%entare( C.n ai citit capitolul consacrat i+estiei- ai putut o#serva c$ tul#ur$rile i+estive le+ate e proastele co%#inaii ali%entare sunt pre"ente chiar *i f$r$ ca +r$si%ile e re"erv$ s$ fie pro use siste%atic( V'ai at sea%a- cu si+uran$- c$ proastele co%#inaii ali%entare nu +enerea"$ o#li+atoriu- la cei care le practic$- toate afeciunile , intre care- unele +rave , pe care le'a% enu%erat( Eu a% c$utat s$ v$ fac s$ &nele+ei c$- ac$ una intre aceste #oli se %anifest$- cau"a acesteia este pro#a#il str.ns le+at$ e proastele co%#inaii ali%entare( In iferent ac$ avei sau nu Ailo+ra%e e pier ut- ac$ suntei fe%eie *i avei ten ina e <a face #urt$=- va tre#ui s$ punei &n aplicare un anu%it nu%$r e re+uli pe care le'a% pre"entat eja &n capitolele prece ente- ar pe care le voi rea%inti pentru cele ce au fost interesate nu%ai e acest aspect *i- prin ur%arenu au citit- cu atenie tot ce este scris &n carte( Dac$ v$ nu%$rai *i u%neavoastr$ printre ele- v$ sf$tuiesctotu*i- s$ citii neap$rat capitolele ur%$toare2 --Clasificarea ali%entelor=( <Tipo+lice%ia=( <Nah$rul este otrav$=( <Di+estia=( MNCAI 'RUCTELE PE &TOMACUL GOL 0ructele sunt e/celente pentru s$n$tatea u%neavoastr$- ar cu o sin+ur$ con iie2 s nu fie amestecate cu nimic altceva. V'a% e/plicat eja c$- ac$ fructul , &n +eneral aci , este a%estecat cu carne- provoac$ serioase tul#ur$ri i+estive( Dar a fi suferin e tul#ur$ri i+estive nu &nsea%n$ s$ fii *i con*tient e acest lucru( Unele persoane au o foarte %are sensi#ilitate *i reu*esc s$ eter%ine rapi ceea ce le este contrain icat- eoarece au %anifest$ri e/terioare violente 9colite- cri"e e ficat- iaree:( >a %ajoritatea in ivi"ilor &ns$- aceste afeciuni nu sunt puse i%e iat &n evi en$ e eventuale si%pto%e alar%ante- fiin c$ or+anis%ul lor- av.n o %are re"isten$- acionea"$ prin %$suri e co%pensaie( Ceea ce nu &nsea%n$ c$ nu sunt *i efecte ne+ative pe un eva( R$ul se petrece &n profun"i%e *i- &ntr'o "i- va ie*i la suprafa$ su# for%a unui si%pto% eose#it( ( Anu%ite persoane au o sen"aie insuporta#il$ e #alonare- atunci c.n %$n.nc$ fructe up$ %as$( Mine&neles c$- atorit$- %anifest$rilor evi ente- ele vor supri%a e la sine practica respectiv$( Dac$ nu v$ nu%$rai printre aceste persoane- nu ai avut nici un %otiv ca s$ renunai la un o#icei ali%entar pe care &l consi erai &nte%eiat( )ns$ ac$ ast$"i avei #urt$- aflai c$ unul intre %otivele pro#a#ile ale acestei #alon$ri anor%ale estetotu*i- faptul c$ %.ncai fructele up$ %as$( Dup$ cu% v'a% e/plicat &n capitolul consacrat i+estiei- %eta#oli"area fructului este foarte rapi $ceea ce &nsea%n$ c$ este i+erat &n circa ou$"eci e %inute( Prin ur%are- up$ ce a fost in+erat- fructul tre#uie s$ se afle ,&ntr'un interval e ti%p foarte scurt , &n intestinul su#ire- un e este asi%ilat( Vita%inele pe care le conine sunt trans%ise or+anis%ului e/act &n acest %o%ent( )nele+ei- acu%- e ce , ac$ ai %.ncat fructul la sf.r*itul %esei , %eta#oli"area lui va fi oprit$2 pentru c$ el va fi o#li+at ,&ntruc.tva- s$ stea la coa $ ca s$ ajun+$- &n etapa final$- la nivelul intestinului

?@

su#ire( Pro#le%a este c$ fructul- prin natura lui- e ner$# $tor *i nu poate accepta lini*tit s$ fie #locat &ntr'un a%#uteiaj i+estiv( 1i- &n loc s$'*i a*tepte fru%os r.n ul- se va transfor%a &ntr'un .fnos care va provoca o %are "$p$ceal$( ;ai &nt.i- va &ncepe prin a afecta *i chiar a istru+e %e iul en"i%atic necesar *i eseori in ispensa#il unei #une i+estii , eci unei #une pro+resii &n circuitul i+estiv , a ali%entelor care se +$sesc &ntr'o staionare provi"orie &n sto%ac( Astfel- va &%pie ica pro ucerea pepsinei- en"i%$ esenial$ pentru %eta#oli"area c$rnii( )ntre+ul coninut al sto%acului va fi- intr'o at$- co%plet pertur#at e sosirea inte%pestiv$ a fructului( Iar aceast$ pertur#are se va tra uce printr'o &ncetinire +eneral$ a procesului e i+estie ale c$rei efecte vor fi ur%$toarele2 , a%i onul *i carnea vor fi insuficient i+erate &n sto%ac( !ransfor%area lor chi%ic$ va fi eci i%perfect$- &n acest sta iu- *i va contri#ui la pertur#area- &n continuare- a procesului i+estivD , fructul care- &n %o natural- tre#uie s$ traverse"e foarte rapi sto%acul- va fi pri"onierul acestuiaatorit$ pre"enei celorlalte ali%ente cu pro+resie i+estiv$ lent$( 1i- &n aceast$ a%#ian$ u%e $ *i cal $- fructul se va %eta%orfo"a( Va &ncepe- %ai ales- s$ fer%ente"eeoarece conine +luci e care se transfor%$ rapi &n alcool( Este citat ca"ul %arilor %.nc$tori e fructe- care au fost victi%ele ciro"ei- e*i toat$ viaa lor nu puseser$ &n +ur$ o pic$tur$ e alcool( Acu% &nele+ei e ceF Dar cel %ai %are neca" se va pro uce- e fapt- la nivelul intestinului su#ire- eoarece <%arfa= livrat$ e sto%ac nu va fi confor%$ <caietului e sarcini=( Iar %otivul este acesta2 carnea a fost i+erat$ insuficient &n sto%ac- iar fructul , care este co%plet %eta%orfo"at prin fer%entaie , *i'a pier ut toate vita%inele( Pri%in aceste <%$rfuri= neconfor%e- intestinul su#ire va fi ca% e"orientat( ;ai &nt.i va &ncerca s$ repare c.t poate el e #ine pa+u#ele( Pentru asta- va fi tentat s$ pun$ &n aplicare proce uri e e/cepie ,&n ceea ce prive*te %eta#olis%ul , care vor avea inconvenientul e a &ncetini&nc$ o at$- procesul i+estiv( Astfel pertur#at- intestinul se irit$ *i se u%fl$( 1i toc%ai repetarea prea frecvent$ a acestor ano%alii face ca un a# o%en e fe%eie- av.n &n ve ere sensi#ilitatea lui- s$'*i %anifeste pro+resiv proe%inena( Dup$ cu% ai v$"ut &n capitolul consacrat i+estiei- pertur#$rile procesului i+estiv uc la o activitate anor%ala a intestinului +ros- eoarece e*eurile care ajun+ % el sunt inco%plet i+erate( Intestinul +ros va tre#ui- *i el- s$ foloseasc$ proce uri e e/cepie- al c$ror principal o#iectiv va fi istru+erea e*eurilor ali%entare prin fer%entaie *i putrefacie- &n funcie e natura acestora( Aceste proce uri i+estive e e/cepie- folosite prea frecvent sau &n per%anen$- vor +enera o continu$ pertur#are a intestinului +ros- a c$rui funcie va fi constant esta#ili"at$- &n raport cu activitatea nor%al$( Nu tre#uie s$ c$ut$% %ai eparte cau"a tul#ur$rilor funcionale ale colonului( Unele intre %anifest$rile evi ente ale acestora sunt- &n orice ca"- %$rirea &n volu% a a# o%enului *i #alon$rile per%anente( CUM TREBUIE MNCATE 'RUCTELE7 Pentru c$ fructele nu se pot co%#ina cu nici un alt ali%ent- f$r$ a pertur#a &ntre+ul proces i+estivtre#uie s$ fie %.ncate , up$ cu% a% %enionat , sin+ure- *i %ai ales- pe sto%acul +ol( )n loc s$ %.ncai fructele up$ %as$- ar tre#ui s$ le %.ncai &nainte( I eal ar fi s'o facei cu cel puin o or$ &nainte e aceasta( Dar ar tre#ui s$ proce ai &n a*a fel- &nc.t ulti%a %as$ fie co%plet i+erat$- a ic$ s$ %.ncai fructul la circa trei ore up$ pr.n" sau cin$( Prin ur%are- e/ista trei %o%ente ale "ilei- c.n putei %.nca fructe2 , i%ineaa- la sculare- cu cel puin o ju%$tate e or$ &nainte e %icul ejunD , la %ijlocul up$'a%ie"ii 9ora 3C-5@:- a ic$ la cel puin patru ore up$ ce ai ter%inat pr.n"ulD , seara- &nainte e culcare- cu con iia ca intervalul e patru ore e up$ cin$ s$ fie apro/i%ativ respectat( V$ rea%intesc c$ este %ai #ine s$ evitai citricele 9portocale- +rapefruit- %an arine: &nainte e culcarec$ci vita%ina C pe care o conin risc$ s$ v$ tul#ure so%nul( Deci sunt a#solut in icate i%ineaa- la scularesau la %ijlocul up$'a%ie"ii- pentru a v$ #iciui puin %ole*eala( ATENIE LA &UCUL DE 'RUCTE A ev$raii speciali*ti &n nutriie se str.%#$ &ntot eauna c.n au e sucul e fructe( Deoarece ei cre &n %o para o/al- c$ sucul e fructe [nu este o #$utur$ natural$( ;.nc$% fructe pentru c$ sunte% &ncre inai c$ acestea conin e/celente su#stane nutritivein ispensa#ile s$n$t$ii noastre( 1i sunt citate- &n +eneral- vita%inele *i s$rurile %inerale( M.n un <concentrat e fructe=- su# for%a unui suc- unii au convin+erea c$ a#sor# o cantitate %ai %are e vita%ine( Din nefericire- nu este cu totul a ev$rat- c$ci %ajoritatea vita%inelor care fac parte inte+rant$ in

?3

fruct sunt istruse la nivelul sucului e fructe( P$strarea vita%inelor- &n afara %e iului lor natural- care e fructul- este e/tre% e efe%er$( Pe e alt$ parte- cea %ai %are parte a su#stanei vitale in fruct r$%.ne &n pulpa care este aruncat$ up$ ce sucul a fost e/tras( )n sf.r*it- c.n este separat e pulp$- sucului &i cre*te foarte %ult *i rapi aci itatea- astfel &nc.t sunte% o#li+ai s$'l &n ulci% a $u+.n u'i "ah$r( Cu riscul e a v$ surprin e- nu v'a* reco%an a s$ #ei sucuri e fructe- chiar ac$ le facei u%neavoastr$( Pentru c$- &n afar$ e aciunea lor asupra celorlalte ali%ente *i &ntoc%ai ca fructul &ntre+- in+erat &n cursul unei %ese- sucurile e fructe irit$ c$ile i+estive prin %area lui aci itate 9aci itatea care va istru+e alte vita%ine- a*a cu% ar face'o oetul:( Evitai- &n orice ca"- s$ #ei %ai %ult suc e fructe ec.t ai face'o %.nc.n fructele in care este e/trasD a $u+ai'i puin$ ap$ *i un e ulcorant e sinte"$- ac$ vrei s$ fie %ai ulce( REG/&II5V/ ABDOMENUL PLAT Dac$ a# o%enul v$ este u%flat- ac$ suntei #alonai &n per%anen$- v$ sf$tuiesc , pentru a v$ re+$si p.ntecul plat e la optspre"ece ani 4 s$ punei &n practic$ ur%$toarele re+uli2 , m)ncai fructele exclusiv pe stomacul gol, , nu amestecai niciodat proteino lipidele cu glucidele, , nu bei niciodat buturi gazoase 9#ere- ap$ %ineral$- sucuri etc(:, facei puin gimnastic abdominal pentru a v ntri muchii 93^6 or$ &n fiecare i%inea$:, combatei constipaia m)nc)nd p)ine integral, complet sau cu tr)e i multe fibre alimentare, , n sf)rit practicai relaxarea 9sofrolo+ia:( Anu%ite afeciuni &nru ite cu #alon$rile- ca aerofa+ia- sunt e ori+ine nervoas$ 9 ar nu e/clusiv:( Rela/area v$ va ajuta s$ v$ re+$sii a# o%enul plat- ar nu va reu*i nicio at$ s$ r$"#easc$ e una sin+ur$ %uli%ea e a%estecuri ali%entare &%potriva naturii- pe care le'ai %.ncat p.n$ &n %o%entul respectiv(

?4

CAPITOLUL %I CUM TREBUIE *R/NII COPIII7

Ali%entaia unui copil %ic- %ai ales c.n este &nc$ su+ar- este principala preocupare a %a%ei( )n ti%pul pri%elor luni e via$- %o ul &n care copilul &*i va accepta hrana &i va con iiona acestuia starea e s$n$tate- a ic$ *ansele e supravieuire( Dac$ &n cursul acestei perioa e intervine o pro#le%$2 lipsa poftei e %.ncare- vo%$- iaree- aler+ie etc(- specialistul consultat- anali".n situaia- va pune ne&n oios aceste %anifest$ri pe sea%a ali%entaiei copilului *i o va schi%#a &n consecin$( ;e icii *tiu perfect c$- la un copil %ic- pro#le%ele e s$n$tate au aproape &ntot eauna cau"e ali%entare( Schi%#.n ali%entaia- ajut.n 'o- ei au %ai %ulte *anse e a +$si o soluie eficace- ec.t prescriin un %e ica%ent( )n schi%#- c.n copilul este %ai %are *i- %ai ales- e &n at$ ce &ncepe s$ fie hr$nit <nor%al= 9a ic$ &ntr'un %o %ai %ult sau %ai puin ase%$n$tor a ultului- %$n.nc$ e toate:- nu le %ai vine &n %inte nici p$rinilor *i nici %e icilor s$'i schi%#e %o ul e ali%entaie- ac$ se &%#oln$ve*te( Este un fapt re+reta#il- eoarece %ajoritatea pro#le%elor e s$n$tate ar putea fi re"olvate astfel( Apariia #olii la un copil- ca *i la oricare alt in ivi - este %ai &nt.i un se%n e sl$#iciune fi"ic$( Or+anis%ul u%an este otat- &n %o nor%al- cu un siste% natural e ap$rare &%potriva tuturor a+resiunilor %icro#iene in %e iul &nconjur$tor( Despre un copil %ic- care uce orice o#iect la +ur$- se spune c$ <este i%uni"at &%potriv$ %icro#ilor=( Prin aceasta se su#&nele+e c$ ispune e un siste% e ap$rare care &l &nar%ea"$ &%potriva atacurilor %icro#iene( Dar nu nu%ai #e#elu*ii au privile+iul unei ap$r$ri i%unitareD *i copilul care a crescut 9ca *i a ultul: &*i p$strea"$ aceast$ capacitate- iar or+anis%ul s$u o pune &n aplicare &n fiecare %o%ent- pentru a'i asi+ura supravieuirea &n %e iul %icro#ian care &l &nconjoar$( !otu*i- c.n or+anis%ul este sl$#it- %ijloacele naturale e ap$rare evin %ai puin eficiente- eci %ai vulnera#ile( Molile- cu e/cepia celor e ori+ine viral$- tre#uie puse pe sea%a unei sl$#iciuni trec$toarea or+anis%ului( Or- sl$#iciunea or+anis%ului are rept cau"$- &n %ajoritatea ca"urilor- o pro#le%$ ali%entar$( De aceea- %o ul e hran$ al copiilor tre#uie s$ r$%.n$ &n per%anen$ preocuparea p$rinilor( Din p$cate- copilul in $rile noastre in ustriali"ate- ac$ este #ine hr$nit cantitativ- este in ce &n ce %ai prost hr$nit in punct e ve ere calitativ( Pe e alt$ parte- anu%ite co%#inaii ali%entare sunt prost tolerate e c$tre copii *i- &n anu%ite ca"uriar tre#ui %ai #ine s$ fie evitate( O ALIMENTAIE DE O CALITATE DEPLORABIL/ Evoc.n %o ul &n care sunt hr$nii copiii in "ilele noastre- nu %$ pot &%pie ica s$ nu %$ +.n esc la cel &n care sunt hr$nite ani%alele o%estice( Cu c.iva ani &n ur%$- <f$ceai supa pentru c.ine= sau <%.ncarea pentru pisic$=( A"i- eschi"i o cutie( Este cu %ult %ai practicF C$ci vre% s$ ave% ani%ale- cu con iia s$ nu tre#uiasc$ s$ ne ocup$% e ele( Iat$ &nc$ o ilustrare a caracteristicii fun a%entale a epocii noastre( Dori% toate avantajele f$r$ a avea *i inconvenientele( Cu alte cuvinte- *i up$ e/presia e acu% cele#r$- <vre% *i untul *i #anii pentru unt=( !oate fe%eile aspir$ s$ ai#$ copii- ni%ic %ai naturalF Dar &n epoca noastr$ vre% s$ ave% copii- cu con iia s$ nu tre#uiasc$ s$ ne ocup$% prea %ult e ei( Pentru a r$spun e acestei ten ine- a tre#uit s$ or+ani"$% un fel e cresc$torii in ustriale estinate %inunailor no*tri copila*i2 cre*e- c$%ine- +r$ inie( 1i- ca *i &n ca"ul ani%alelor- s'au +$sit soluii in ustriale practice- pentru ca "+.%#oii s$ fie hr$nii cu u*urin$( Este e ajuns s$ eschi"i o cutie sau <un #orc$nel=( 0ii lini*tii- nu sunt at.t e &nvechit &nc.t s$ refu" orice conserv$- fiin c$ unele sunt foarte #une- ar eu %$ revolt &%potriva +enerali"$rii lor( Iat$ eci principiile e ali%entaie a copiilor- pe care vi le reco%an - cu scopul principal e a le asi+ura acestora o #un$ stare e s$n$tate- consecin$ natural$ a unei hrane s$n$toase( ALIMENTE &UB &TRICT/ &UPRAVEG*ERE P@i+ea Ca *i a ultul- nici copilul nu ar tre#ui s$ %$n.nce p.ine <al#$=- p.ine o#i*nuit$- fa#ricat$ cu f$in$

?5

cernut$( V'a% preci"at- e altfel- c$ s$rurile %inerale- *i %ai ales %a+ne"iul- ispar % ti%pul rafin$rii( Vita%ina M este *i ea- istrus$ prin acest proce eu( Or- se *tie c$ aceast$ vita%ina este in ispensa#il$ pentru %eta#olis%ul +luci elor( O caren$ e vita%ina M i%plic$ eci un risc e tul#ur$ri i+estive *i e o#oseal$( '#i+oasele C.n copilul are o corpolen$ nor%al$- ceea ce &nsea%n$ c$ are o #un$ toleran$ la +luci e- nu e/ist$ nici un %otiv ca s$'l privai total e f$inoase( Dar nici nu tre#uie ca acestea ,a*a cu% se &nt.%pl$ a esea , s$ evin$ #a"a ali%entaiei( Recur+erea siste%atic$ la +luci ele rele *i- &n special- la cartofi- ore" *i paste f$inoase- este- &n %ajoritatea ca"urilor- consecina unei lipse e i%a+inaie( )n realitate- felurile pot fi foarte variate- f$r$ o cheltuial$ &n plus( Recitii ta#elul in ane/a nr( 5 *i vei ve ea c$ e/ist$ o cantitate i%presionant$ e le+u%e- la care nu v$ +.n ii nicio at$( Este a#solut necesar s$'i &nv$ai pe copii s$ %$n.nce altceva ec.t +luci e rele( C$ci- ac$ ei le tolerea"$- up$ toate aparenele- la v.rsta pe care o au- s'ar putea ca pro#le%a s$ nu se %ai pun$ &n aceia*i ter%eni c.n &*i vor ter%ina cre*terea( De aceea- tre#uie s$'i facei s$ aprecie"e e foarte ti%puriu *i altceva%ai ales le+u%ele e care a% vor#it eja( )n privina pastelor- ar fi e orit s$ fie fa#ricate cu f$in$ nerafinat$- ar se +$sesc +reu &n co%er( Va tre#ui s$ nu le ai copiilor prea frecvent- eoarece- ca *i p.inea- risc$ s$ le provoace un eficit e vita%ina M( C.t espre ore"- cel %ai #ine ar fi s$ le ai ore" ne ecorticat- pre+$tit up$ reeta in ane/$( Ore"ul natural- cu ro*ii- constituie- up$ cu% *tii- un fel e sine st$t$tor( C.n le vei a copiilor f$inoase- facei &n a*a fel- &nc.t s$ evitai- pe c.t posi#il- s$ le %$n.nce &n acela*i ti%p cu carnea( Aceast$ re+ul$ va fi u*or e aplicat la paste *i ore"- ar %ai ificil &n ca"ul cartofilor( !re#uie s$ *tii c$ unele f$inoase fac parte in cate+oria +luci elor #une( Este ca"ul fasolei uscate *i a lintei( Deci nu e"itai s$ le preparai cu re+ularitate( 'r!c ele Or+anis%ul copiilor are resurse pe care a ultul le'a pier ut e %ult( Astfel- el %eta#oli"ea"$- f$r$ prea %ulte pro#le%e vi"i#ile- a%estecurile ali%entare care inclu fructe( De aceea- la copii- se poate %enine- eventual- consu%ul unui fruct up$ %as$( Dar e &n at$ ce se va constata o anu%it$ fra+ilitate pe plan i+estiv 9#alonare- ureri e #urt$- +a"e:va fi %ai #ine s$ supri%ai fructele &n cursul %esei( Ca *i a ultul- copilul va consu%a fructe pe sto%acul +ol sau la +ustare- cu con iia s$ nu %$n.nce ec.t at.t( B#! !rile Apa este *i r$%.ne sin+ura #$utur$ care convine copilului( !ot ce sea%$n$- %ai %ult sau %ai puincu sucul e fructe fa#ricat in ustrial- cu li%ona a sau cu cola tre#uie s$ fie supri%ate- pentru c$ este o a ev$rat$ otrav$ pentru copil( )n %o e/cepional- la o aniversare sau o s$r#$toare % fa%ilie- &l putei l$sa pe copii s$ #ea c.teva pahare in aceste #$uturi- ar spunei'v$ c$ este la fel e r$u ca *i c.n i'ai a s$ #ea alcool( Iar &n ceea ce prive*te #$uturile cu cola- s'ar putea spune c$- pentru copil- este *i %ai r$u ec.t ac$ ar #ea alcool( Siropurile iluate cu ap$ nu sunt nici ele reco%an a#ile- pentru c$ au o concentraie prea %are e "ah$r( Deci &l o#i*nuiesc pe copil cu +ustul ulce- cre.n u'io a ev$rat$ epen en$( Nici laptele nu este reco%an at &n ti%pul %esei( Ai v$"ut- &n capitolul espre i+estie- c$ este o %are +re*eal$ s$ #ei lapte la %as$- pentru c$- ajuns &n sto%ac- acesta se coa+ulea"$- for%.n cocoloa*e care &%#rac$apoi- particulele e ali%ente- pe care le i"olea"$ astfel e sucurile +astrice( >aptele #$ut la %as$ v$ asi+ur$ ni*te tul#ur$ri i+estive( Copiii pot s$ #ea- totu*i- lapte &n cursul "ilei- ar va tre#ui s$ verificai ac$ o fac pe sto%acul +ol( >a %icul ejun- pro#le%a se pune iferit- pentru c$ laptele cal este %ult %ai i+era#il- iar feno%enele pre"entate %ai sus nu se %ai petrec &n acela*i %o ( Za<#r!l 0i ,!lci!rile N'a% s$ %er+ p.n$ acolo- &nc.t s$ reco%an eli%inarea total$ a ulciurilor *i- totu*i- aceasta ar fi cea %ai re"ona#il$ %$sur$( A* insista- totu*i- asupra unei %ari ri+ori &n consu%ul lor( )n afar$ e "ah$rul e la %icul ejun- e cel a $u+at la #r.n"a e vaci sau la iaurt ori e cel pe care &l conin eserturile 9pr$jiturile- &n+heatele:- ceea ce &nsea%n$ eja o cantitate %are- nu'i l$sai pe copii s$ %$n.nce "ah$r- su# orice for%$ s'ar pre"enta el(

?6

!re#uie eci inter"ise toate ulciurile- #o%#oanele- pastele e fructe ori <ta#letele cara%eli"ate acoperite cu ciocolat$= 9acestea in ur%$ conin aproape B@P "ah$r:( Recitii- ac$ este necesar- capitolul consacrat acestui su#iect 9Capitolul IE: pentru a v$ convin+e o at$ pentru tot eauna c$- ac$ "ah$rul este otrav$- el este la fel- *i %ai ales- pentru copii( Pe e alt$ parte- este i%portant s$ ferii copiii e a eveni epen eni e +ustul ulce( Este necesar pentru s$n$tatea lor i%e iat$ *i in ispensa#il pentru s$n$tatea lor viitoare( Eu *tiu- totu*i- c$ este +reu s$'i fore"i pe copii s$ se co%porte- ca ni*te consu%atori %ar+inali- &n ti%p ce tr$iesc &ntr'un %e iu care'i solicit$ per%anent( Dar acesta nu este un %otiv pentru a a# ica- eclar.n c$ n' avei ce s$ le facei( Ceea ce putei face- &n orice ca"- este s$ sta#ilii un control ri+uros- cel puin acas$- *i s$'i p$"ii pe copii- e la cea %ai fra+e $ v.rst$- e o#i*nuina cu +ustul ulce- pentru a evita s$ evin$- cu ti%pul- sclavii acestuia( De aceea- contrariu spuselor unor %e ici- nu este reco%an at s$ le ai su+arilor ap$ "aharat$( )i putei o#i*nui foarte #ine cu apa curat$( C.n copiii u%neavoastr$ pri%esc ca ouri su# for%$ I e ulciuri 9pachete e #o%#oane- cara%ele etc(:- facei &n a*a fel &nc.t s$ ispar$ cea %ai %are parte- pe care o vei eli%ina e tot- ulterior( !oto at$- chiar *i ac$ ulciurile sunt consu%ate &n cantitate %o est$- tre#uie s$ le inter"icei cu es$v.r*ire &naintea %esei( )n acest ca"- "ah$rul nu nu%ai c$ le taie copiilor foa%ea- ar contri#uie *i la pertur#area %eta#oli"$rii puinei hranei pe care ar putea'o- totu*i- %.nca( !re#uie s$ v$ a%inti% &nc$ o at$ c$ "ah$rul consu%at provoac$ un eficit e vita%ina M( Aceastaa*a cu% a% su#liniat eja- este in ispensa#il$ pentru %eta#olis%ul +luci elor( O caren$ e vita%ina M o#li+$prin ur%are- or+anis%ul s$ ia in re"ervele sale- cre.n astfel un eficit- ale c$rui consecine sunt oboseala, dificultile de concentrare, de atenie, de memorie - a ic$ o anu%it$ for%$ e epresie( Este evi ent c$ activitatea *colar$ va avea- in aceast$ pricin$- %ult e suferit( TREBUIE NLOCUIT ZA*/RUL COPIILOR CU NDULCITORI7 Dac$ a ulilor li se reco%an $ s$ &nlocuiasc$ "ah$rul cu un e ulcorant e sinte"$- e ce nu li s'ar reco%an a *i copiilor8 Aceasta este- &ntr'a ev$r- o &ntre#are #un$( )n ca"ul &n care copilul este prea +ras pentru v.rsta lui- aceast$ %$sur$ ar fi necesar$( )n schi%#- ac$ are o corpolen$ nor%al$- nu e/ist$ nici un %otiv pentru a'i supri%a cate+oric cele c.teva #uc$ele e "ah$r e la %icul ejun sau lin+ura e "ah$r pu r$ pe care i'o punei peste iaurt ?K( Dar- pentru a li%ita consu%ul "ilnic 9aceast$ reco%an are prive*te toata fa%ilia:- putei prepara eserturile cu e ulcorani( Acestea fiin "ise- s$ ve e% cu% pute% or+ani"a cele patru %ese ale copiilor( ME&ELE C.n alc$tuii %eniurile copiilor tre#uie s$ ur%$rii2 , evitarea suprancrcrii hranei cu glucide rele, pentru a nu destabiliza metabolismul, , evitarea combinaiilor alimentare contra naturii, care slbesc organismul i genereaz numeroase probleme de sntate. )n privina ali%entaiei- toat$ lu%ea v$ va spune cu cea %ai %are convin+ere , pentru c$ este un lucru ce ine a priori e #unul si% , c$ %esele tre#uie s$ fie <echili#rate=( Prin aceasta- se &nele+- &n +eneral- %esele &n co%po"iia c$rora fi+urea"$ al$turi proteine- +luci e *i lipi e( !ceast opinie este complet falsB )ntr'a ev$r- tre#uie s$ %.nc$% proteine- +luci e *i lipi e- pentru a fi si+uri c$ a#sor#i% toate su#stanele e care are nevoie or+anis%ul( 1i asta- &n special pentru copii- al c$ror corp este &n for%are( Eroarea co%un$ pe care o face%- al$turi e corpul %e ical- este aceea e a cre e c$ echili#rul ali%entar tre#uie s$ se %anifeste la nivelul unei sin+ure %ese( C.n vor#i% e o %as$ echili#rat$ ar tre#ui s$ %enion$% c$ acest echilibru trebuie s se refere la mai multe mese i nu la una singur ( Aici este toat$ iferena( 1i este esenialul a ceea ce tre#uie s$ *ti% *i s$ respect$%- pentru a evita tul#ur$rile e %eta#olis% pe care le'a% evocat pe lar+- &nc$ e la &nceputul acestei c$ri( Altfel spus- avei +rij$ s$ alc$tuii pentru copiii u%neavoastr$ %eniuri &n care vor o%ina fie proti o' lipi ele- fie +luci ele( Dar nu &ncercai s$ co%#inai siste%atic a%#ele cate+orii la o sin+ur$ %as$- i%potriv$evitai acest lucru( MICUL DE=UN Putei- e ase%enea- &nlocui "ah$rul al# 9"aharo"a: cu fructo"$- care se +$se*te &n co%er *i al c$rei in ice +lice%ic este %ult %ai sc$"ut( 9n(a(:
?K

?K

An+lo'sa/onii au reptate c.n pretin c$ %icul ejun tre#uie s$ fie cea %ai consistent$ %as$ a "ilei( 1i asta- &n special pentru copii( )n schi%#- ei +re*esc c.n vor s$'l fac$ <echili#rat=- alc$tuin u'l in +luci e 9cereale: *i proteine'lipi e 9ou$- %e"eluri- *i carne:( Reco%an area %ea este e a face in %icul ejun al copiilor o %as$ &n care o%in$ glucidele ( Deci le vei putea a conco%itent2 , p.ine- e preferin$ nea+r$, cereale 9pe c.t posi#il #ruteD evitai'le pe cele care conin ore" ecorticat- poru%#- "ah$r- %iere sau cara%el:, fructe 9 ar vor tre#ui neap$rat s$ &nceap$ cu ele:( )n %$sura &n care +luci ele <#une= tre#uie s$ o%ine clar- la aceast$ %as$- este e preferat pentru copil s$ nu consu%e ec.t lapte s%.nt.nit sau se%i's%.nt.nit- ca *i +r$si%i ve+etale 9%ar+arin$ e %as$- %ai e+ra#$ ec.t unt:( Dac$ ore*te s$ %$n.nce *i #r.n"$ e vaci sau un iaurt- acestea vor tre#ui neap$rat s$ conin$ @P +r$si%i( ;$ opun cate+oric consu%ului e %iere sau ulcea$- eoarece concentraia e "ah$r 9chiar ac$ este natural$- la %iere: este %ult prea %are( Dulceaa tre#uie s$ fie %.ncat$ cu totul e/cepional- &n afara ca"ului &n care este preparat$ cu un &n ulcitor e sinte"$( PRNZUL Pr.n"ul va fi o%inat- %ai ales- e proteine *i lipide ( Deci va conine carne sau pe*te( Dar ar fi i eal s$ evitai s$ servii- la carne *i la pe*te- cartofi- ore" sau paste( >e+u%ele pentru +arnitur$ ar tre#ui s$ fie alese- &n special- intre fasole ver e- elin$- conopi $ sau ciuperci: ve"i lista co%plet$ &n ane/a nr( 5:( Dac$ felul principal este pe #a"$ e proteine *i e lipi e 9carne- pe*te- %e"eluri:- ar fi e orit s$ li%itai esertul la #r.n"eturi sau lactate 9%.ncate &n cantitatea orit$:( Din p$cate- copilul , %ai ales ac$ este e v.rst$ *colar$ &*i va lua- poate- %asa e pr.n" &n afara casei *i- cel %ai pro#a#il- la cantina *colii( )n acest ca"- p$rinii &i vor sc$pa ali%entaia e su# control( Dar ac$ nu este <prea +ras=- situaia copilului nu va fi ra%atic$- oar pentru at.ta( Dup$ aceea- lucrurile se vor repara *i la %asa e sear$( Dac$ acas$ s'a eprins eja cu o#i*nuina e a nu %.nca p.ine sau e a nu %.nca fructele ec.t pe sto%acul +ol- copilul va putea li%ita- &ntr'o %$sur$- neajunsurile( GU&TAREA Pentru toat$ lu%ea- &n +eneral- *i pentru copii- &n special- este %ai #ine ca nu%$rul e %ese s$ fie %ai %are- ec.t %ai %ic( Ca *i %icul ejun- +ustarea va fi &n %o esenial +luci ic$( Dac$ le ai p.ine- ar tre#ui s$ fie nea+r$ sau f$cut$ cu f$in$ necernut$( Pe p.ine le putei pune %ar+arin$ e %as$ 9se va evita ulceaa:( )n sf.r*it- le (putei a ciocolat$- cu con iia s$ fie e #un$ calitate- a ic$ av.n un procent e cacao ri icat 9%ini%u% ?@P:( CINA Cina copilului va putea fi o%inat$ fie e proteino'lipi e 9carne- pe*te- ou$:- fie e o +luci $ <#un$=care s$ constituie- ea &ns$*i- un fel e %.ncare2 linte- ore" co%plet- paste co%plete( Dar oricare ar fi opiunea- pri%ul fel al cinei copilului tre#uie s$ fie o sup$ eas$ e le+u%e 9pra"ro*ii- elin$ etc(:( )n +eneral- copiii nu %$n.nc$ suficiente le+u%e ver"i- pentru c$ nu le placD acestea conin- totu*iup$ cu% *tii- fi#rele ali%entare in ispensa#ile unei #une ina%ici a tran"itului intestinal *i sunt #o+ate &n vita%ine- s$ruri %inerale *i oli+o'ele%ente( De aceea- cel %ai #un %ijloc e a'i face s$ le %$n.nce este s$ le ai o sup$ #un$ e le+u%e- pe care le'ai pasat cu %i/erul( O alt$ cate+orie e %.nc$ruri ce convin perfect copiilor- care nu %ai pot up$ ele- sunt le+u%ele u%plute- ca ro*iile- vinetele- ovleceii- an+hinarea *i var"a( Acesta este un %o foarte si%plu e a prepara le+u%ele cu fi#re- ceea ce per%ite l$r+irea +a%ei e %.nc$ruri incolo e nelipsitele paste- ore" *i cartofi( >a cin$- ai copiilor ca esert lactate f$cute in lapte se%i's%.nt.nit- ca2 +elatinele- cre%ele cara%elpe care le putei prepara &nlocuin "ah$rul cu fructo"a sau cu un &n ulcitor e sinte"$( E/ist$ un tip e hran$ pe care v$ sf$tuiesc s'o e/clu ei- &n orice ca"- acas$2 san viciul- ha%#ur+erul *i hot' o+ul( Nu'l vei &%pie ica pe copil s$'i plac$ ha%#ur+erul- a*a cu% &i plac *i sucurile sau cola( !otu*iacesta nu este un %otiv pentru a i'l pre+$ti *i acas$( Este un tip e hran$ a#solut contrain icat pentru s$n$tatea lui- eoarece conine o cantitate prea %are e +luci e rele asociate cu carnea( Re"ervai acest +en e %.ncare pentru oca"iile &n care va constitui un %o practic e ali%entaie-

??

a ic$ atunci c.n nu suntei acas$( Tot' o+ul *i ha%#ur+erul au fost inventate &n SUA- pentru Z o ali%entare rapi $- fie la locul e %unc$- c.n lucre"i toat$ "iua- fie &n eplas$rile- &ntot eauna lun+i- &ntr'o ar$ i%ens$ cu% este A%erica( A %.nca la tine acas$ un hot' o+ sau un ha%#ur+er este %ai cara+hios ec.t a te culca &n sacul e or%it pe un pat cu #al achin- f$r$ s$ %ai vor#i% espre influena sa asupra s$n$t$ii( De aceea- evitai s$ c$ ei- atorit$ co%o it$ii- &n aceast$ jalnic$ e/tre%$- a*a cu%- in p$cate- este ca"ul %ajorit$ii oa%enilor in nu%eroase $ri- intre cele %ai civili"ate- un e unii copii nici nu *tiu ce &nsea%n$ o %as$ nor%al$( >uai'v$ copiii- c.te o at$- in c.n &n c.n - la ;cDonal s sau la Mur+er Oin+- ac$ le face pl$ceresau pentru a c.*ti+a ti%p- c.n suntei &n eplasare- ar aceste oca"ii tre#uie s$ r$%.n$ e/cepionale( 0erii'v$ s$'i %ai%u$rii pe an+lo'sa/oni- a opt.n u'le proastele o#iceiuri( CAZURI PARTICULARE Co?iii ?rea -ra0i Unii copii au e foarte ti%puriu ni*te Ailo+ra%e e/ce entare- f$r$ ca p$rinii lor s$ fie estul e &n+rijorai pentru a consulta un %e ic( Dac$ se hot$r$sc s'o fac$- octorul le va spune- &n %ajoritatea ca"urilor- c$- pentru c.teva Ailo+ra%e &n plus- nu &nsea%n$ c$ au un copil o#e"( El va aprecia- toto at$- pe #un$ reptate- c$- la un copil &n plin$ cre*tere- nu poate fi vor#a e vreun re+i% cu calorii re use( )n nou$ ca"uri in "ece- &i va lini*ti pe p$rinispun.n u'le c$- atunci c.n copilul va fi %ai %are- &n special &n perioa a a olescenei- &*i va re+$si +reutatea nor%al$ pentru v.rsta lui( !re#uie s$ *tii- totu*i- c$ e/cesul e +reutate la un copil este- &n toate ca"urile- un se%n evi ent e tul#urare a %eta#olis%ului( Deci tratai cu serio"itate un copil ur uliu- pentru c$ ac$ pro#le%a este e/a%inat$ in ti%pechili#rul va fi %ai u*or e resta#ilit( >a copil- ca *i la a ult- +r$si%ile e re"erv$ a ic$ o proast$ toleran$ la +luco"$( Principiile ali%entare enunate &n capitolul V vor tre#ui s$ fie aplicate cu ri+oare( C.n copilul &*i va re+$si +reutatea nor%al$- &n ali%entaia lui va fi posi#il$ , ca *i la a ult , reinte+rarea pro+resiv$ a c.torva +luci e rele care constituie a#ateri ce vor tre#ui s$ fie +estionate ca atare( Este e/act c$- o at$ cu pu#ertatea- unii #$iei prea +ra*i &*i pier pro+resiv e/cesul e +reutate- f$r$ a' *i schi%#a re+i%ul ali%entar( A olescentul cunoa*te- &n aceast$ perioa $ a vieii- o transfor%are fi"ic$ care +enerea"$ un %are consu% e ener+ie( Este o perioa $ e intens$ activitate fi"ic$( Atenie- totu*i- pentru c$ a olescentul care a fost prea +ras &n ti%pul copil$riei- este &n %o invaria#il un can i at la o#e"itate- c.n va ajun+e la v.rsta a ult$( Pentru fete- situaia este- &n +eneral opus$( Riscul e a c.*ti+a &n +reutate apare %ai cur.n &n ti%pul pu#ert$ii- c.n corpul ei evine cel al unei fe%ei( A*a cu% a% v$"ut &n capitolul prece ent- or+anis%ul fe%eii este e o %are sensi#ilitate *i orice variaie a siste%ului hor%onal 9la pu#ertate- sarcin$ sau la %enopau"$: este un factor e risc pentru echili#rul %eta#olis%ului s$u( 0etele *i fe%eile sunt perfect con*tiente e acest fapt- ar &n +rija lor e a'*i %enine <silueta=- a opt$in p$cate- re+i%uri ali%entare care le fac sa fie %oarte e foa%e *i le uc invaria#il c$tre epresii( !inerele- pe care pu#ertatea le face- &n +eneral- s$ se &n+ra*e- ar putea s$ a opte- f$r$ nici un fel e contrain icaie- principiile ali%entare in aceast$ carte( Nu nu%ai c$'*i vor putea p$stra <linia=- ar &*i vor escoperi- &n plus- o vitalitate nou$- care ar putea s$ le ajute la <cucerirea= lu%ii( Co?il!l o.osi Nu v$ frapea"$ s$ constatai c.i copii *i a olesceni , in ce &n ce %ai nu%ero*i , sunt o#osiili%fatici- t.r.n u'*i +reoi corpul e la pat la fotoliu8 A%intii'v$ c$ un e/ces e +luci e rele la %icul ejun va favori"a o hipo+lice%ie- spre ora 33- cu so%nolen$- lips$ e concentrare- c$scat- apatie sau a+resivitate- se%ne pe care profesorii le re%arc$ %ai ales &n orele e la sf.r*itul i%ineii( Acest feno%en risc$ s$ se repete peste "i- ac$ la %asa e pr.n" copilul a#u"ea"$ e cartofi- p.ine al#$ *i #$uturi ulci( Gustarea pe #a"$ e "ah$r asociat cu +r$si%i 9p.ine sau ciocolat$- cornuri: va accentua *i %ai %ult feno%enul( Apoi- copilul &ntors acas$ se instalea"$ prea frecvent &n faa televi"orului- up$ cu% a% %ai ar$tatD este o oca"ie propice pentru ron$it- care incit$ aceste tinere fiine %alea#ile *i prea puin for%ate pentru a avea spirit critic- s$ consu%e ulciuri sau #iscuii( Un sta ion ar fi %ai #inevent ec.t acest <sport e salon=( A#sena unei iversific$ri precoce a ali%entaiei reu*e*te eseori s$ eclan*e"e la copil e"+ustul pentru fi#re 9fructe- le+u%e *i le+u%inoase:- care sunt at.t e #o+ate &n vita%ine- s$ruri %inerale *i oli+oele%ente(

?C

!oate aceste carene repre"int$ un factor supli%entar e o#oseal$(

?B

CAPITOLUL %II &L/BII '/R/ A 'ACE &PORT

)n c.ntecul s$u- <!e'ai el$sat=- Charles A"navour &i reco%an $ soiei lui care- se pare- are aerul unei sperietoare2 <Ca s$ sl$#e*ti- f$ *i tu un pic e sportF= Iat$ &nc$ o i ee pri%it$ e'a +ataD iar %.n ria noastr$ naional$- A"navour- nu a avut- cu si+uran$nicio at$ pro#le%e e +reutate- fiin c$ altfel *i'ar fi at sea%a c$- spre eose#ire e ceea ce cre e lu%easportul nu a fcut niciodat pe nimeni s slbeasc. C.n ai &nceput s$ fii preocupai e e/cesul u%neavoastr$ pon eral- presupun c$ v'ai hot$r.t , ca %uli alii , s$ facei sau %ai e+ra#$- s$ v$ apucai in nou e sport( 1i pentru asta ai ales fie #icicleta- fie jo++in+'ul- fie- e %ulte ori- pe a%.n ou$( 0iin c$ le'a% &ncercat pe a%.n ou$- v$ pot +aranta c$ re"ultatul este nul( Poi face sport pentru a te %i*ca- a te estin e- a te efula- a te o/i+ena- pentru a'i &nt.lni prietenii sau pentru a avea un prete/t %ai #un ca s$ nu r$%.i acas$( !oate o#iectivele sunt #une( Cu e/cepia unuia2 sl$#itul( Nu vei sl$#i f$c.n sport- ac$ v$ p$strai proastele o#i*nuine ali%entare- care sunt acelea*i ca ale conte%poranilor no*tri( A face sport pentru a sl$#i sea%$n$ %ai %ult cu teoria caloriilor( )ns$*i i eea e #a"$ este i entic$( C.n &ncepi s$ faci un sport pentru ca s$ pier"i &n +reutate- ai ten ina s$ %$sori re"ultatele efortului epus e corpul t$u up$ cantitatea e su oare pe care o faci s$ cur+$( Ceea ce pier"i este- e fapt- apa( Iar ac$ <&i ar"i caloriile=- aceasta este o cheltuial$ ener+etic$ pe care o vei sustra+e in re"ervele te%porare 9+lico+enul:- cele care sunt ali%entate %ai ales e consu%ul e +luci e( >a &nceput- c.n facei sport putei s$ constatai- &ntr'a ev$r 9 ar nu%ai cu un c.ntar e foarte %are preci"ie:- c$ au isp$rut 4@@'5@@ e +ra%e( Dar up$ ce v$ o#i*nuii s$ facei cu re+ularitate acest efort %uscular- e e/e%plu s.%#$taor+anis%ul &ncepe s$'*i reajuste"e treptat <oferta= up$ noua <cerere=( Dac$ &i cerei %ai %ult- ei #ine- el se va escurca astfel &nc.t s$ stoche"e suficient +lico+en pentru a v$ satisface cererea( 0oarte repe e- vei putea constata nu nu%ai c$ nu %ai sl$#ii eloc- ci *i c$ v'ai rec.*ti+at +reutatea iniial$( A%intii'v$ e c.inele &nfo%etat- care &i &n+roap$ osul( Dac$ &i cerei eforturi supli%entare or+anis%ului- acesta nu nu%ai c$ va pro uce puin %ai %ult- ar- in pru en$- se va hot$r& s$ *i stoche"e puin %ai %ult( 1i a*a &ncepe spirala infernal$( Pentru a ejuca capriciile propriei naturi- v$ hot$r.i- in refle/- s$ a $u+ai &nc$ cinci Ailo%etri la parcursul ciclist( 1i- at fiin c$ %icul u%neavoastr$ or inator cunoa*te #ine le+ea cererii *i a ofertei- face o ajustare( Iat$ cu%- pentru c.teva +ra%e &n %inus- &ncasai c.teva +ra%e &n plus- cu riscuri serioase &n privina s$n$t$ii( Pentru c$ &n sport e/ist$ o re+ul$ e aur- pe care tre#uie s'o respectai &ntot eauna <s$ nu fore"i nicio at$ %a*ina=( Nu v'ar trece nicio at$ prin %inte s$ facei circuitul celor 46 e ore e la >e ;ans- cu o %a*in$ e oi cai putere( !otu*i- a*a proce ai c.n v$ i%punei parcursuri prea a%#iioase pentru v.rstacon iia fi"ic$ *i nivelul u%neavoastr$ e antrena%ent( ,acei sport pentru toate motivele care sunt invocate de obicei sau numai de plcere, dar nu contai c vei gsi n el soluia pentru problema greutii dumneavoastr, dac nu v hotr)i s schimbai obinuinele alimentare. A opt.n principiile %eto ei e ali%entaie care face o#iectul acestei c$ri- vei putea accelera sl$#irea &n 0a"a I- iar eforturile fi"ice pe care le vei epune vor contri#ui la reechili#rarea funciilor u%neavoastr$ %eta#olice( )n 0a"a I- +lico+enul este pro us- % %o esenial- prin transfor%area +r$si%ilor e re"erv$( Dac$ s'ar %$ri necesit$ile e +lico+en- %asa +r$soas$ ar tre#ui s$ ispar$ %ai rapi ( S'a o#servat- e ase%enea- c$ eforturile fi"ice sunt eose#it e #enefice pentru o#e"i- ale c$ror celule +rase recunosc &n %o efectuos insulina 9insulino're"isten$:- ceea ce eter%in$ pancreasul s$ o fa#rice % cantitate prea %are 9hiperinsulinis%:( !re#uie *tiut *i c$ o#e"itatea pertur#$ ter%o+ene"a- a ic$- &n %o para o/al- cu c.t e*ti %ai +ras- cu at.t cheltuie*ti %ai puin$ ener+ie c.n faci un efort( A optarea principiilor ali%entare ale acestei %eto e *i un consu% re"ona#il e ener+ie sunt eci co%ple%entare *i pot contri#ui- astfel- la o %ai #un$ reu*it$ &n re o#.n irea unui echili#ru pon eral nor%aleoarece , &nvin+.n %ai repe e insulino're"istena , v$ vei pune e acor cu propriul corp- cu at.t %ai %ultcu c.t acesta va c$p$ta for%e %ai ar%onioase(

?I

CAPITOLUL %III GREUTATEA IDEAL/

C.n ne c.nt$ri%- ce evalu$%8 Greutatea +lo#al$ a unui corp alc$tuit in oase- %u*chi- %as$ +ras$or+ane- viscere- nervi *i ap$( ;asa +ras$ constituie 3KP in +reutatea #$r#atului *i 44P in +reutatea fe%eii( O#e"itatea se efine*te ca un e/ces e %as$ +ras$ *i repre"int$ un procent %ai %are e 4@P fa$ e valorile %e ii( Dar cu% s$ aprecie% cantitatea e/act$ e %as$ +ras$ a unui in ivi 8 ;$surarea- cu co%pasul- a +rosi%ii pliului cutanat este o posi#ilitate- printre altele- ar r$%.ne foarte i%precis$( Sunte% nevoii s$ asocie% o#e"itatea *i e/cesul e +reutate- chiar ac$ pe c.ntar nu ni se $ raportul intre %asa +ras$ *i %asa activ$ 9%u*chi- or+ane etc(:( Pentru a ne putea apropia e noiunea e +reutate i eale- este %ai si%plu s$ folosi% for%ula lui >orent" 9&n care &n$li%ea este e/pri%at$ &n c%- iar +reutatea &n A+:- ec.t s$ recur+e% la ta#elele e +reutate&ntoc%ite cu severitate e societ$ile e asi+ur$ri a%ericane2 Dar acest calcul nu ine cont nici e v.rst$ *i nici e %$ri%ea osaturii( )n pre"ent- pe plan internional se folose*te in icele Wuetelet sau M;I 9Mo L ;ass In e/:- care efine*te raportul intre +reutate *i &n.li%ea la p$trat( Valoarea nor%al$ a in e/ului este e 4@'4K- la #$r#at- *i 3I'46- la fe%eie( P.n$ la 5@- vor#i% espre o suprasarcin$ pon eral$- incolo e 5@ este o#e"itate- iar ac$ in e/ul trece e 6@- ne afl$% &n pre"ena unei o#e"it$i +rave- care tre#uie s$ fac$ o#iectul unor serioase &n+rijiri %e icale( Aceast$ efiniie are o i%portan$ %e ical$ *i nu estetic$- ar in e/ul are avantajul e a fi #ine corelat cu valoarea %asei +rase( In e/ul se poate calcula foarte si%plu- cu ajutorul ur%$torului ta#el2 In e/ul se situea"$ pe o linie care lea+$ +reutatea *i &n$li%ea Repartiia topo+rafic$ a +r$si%ii ne per%ite s$ aprecie% pronosticul e o#e"itate- prin inter%e iul raportului2 Valoarea nor%al$ a acestuia este e @-BK'3 la #$r#at *i e @-?K'@-BK la fe%eie( )n o#e"itatea android. +r$si%ea se acu%ulea"$ %ai ales &n partea superioar$ a corpului 9fa$- +.t *i a# o%en- easupra #uricului:( )n acest ca"- raportul este &ntot eauna %ai %are ec.t 3( Co%plicaiile sunt precoce *i frecvente2 ia#et- hipercolesterol- hipertensiune arterial$- risc car io'vascular( )n o#e"itatea ginoid. %asa +ras$ pre o%in$ &n re+iunea in%ferioar$ a corpului 9*ol uri- fese- coapse *i partea e jos a a# o%enului:( Riscurile e #oli sunt %ai re use- preju iciul este %ai %ult estetic- cu at.t %ai %ult cu c.t- &n acest ca"- fe%eile pot fi afectate *i e celulit$( Dincolo e cifrele %e icilor- care &ncearc$ s$ cuantifice &n %o *tiinific ceea ce ine %ai %ult e o i%presie estetic$ sau e o stare <nepl$cut$=- +reutatea cea %ai i%portant$ , pe care o va preci"a pacientul , este cea orit$ e acesta- cea cu care se si%te #ine((( la ur%a ur%ei- toc%ai <+reutatea e for%$=- care constituie scopul ce tre#uie atins( Uneori- aceast$ +reutate este %ai %are ec.t &n nor%ele teoretice- ar e ce s$ fi% %ai strici ec.t &nsu*i o#e"ul8 Dac$ cifra i se pare un o#iectiv posi#il e atins- &nsea%n$ c$ este %ai realist$ ec.t nor%a teoretic$ i%pus$ e corpul %e ical- nor%$ care , ac$ este prea ri+i $ , poate fi un %otiv e escurajare chiar in plecare( Pe e alt$ parte- unele fe%ei , a%eite e i%a+inile pre"entate e %ass'%e ia , tre#uie s$ fie atente c.n &*i fi/ea"$ ca o#iectiv o +reutate %itic$ *i ireal$- care nu este eloc justificat$- *i pe care or+anis%ulprotejat e ni*te siste%e e re+lare &nelepte- nu va accepta nicio at$ s$ o atin+$( Greutatea i eal$- ac$ e/ist$- va tre#ui s$ fie un su#iect e anali"$ luci $- pe care o va face o#e"ul cu el &nsu*i- *i- uneori- o ne+ociere critic$ &ntre el *i %e ic(

CONCLUZIE
>ectura c$rii e fa$ , &n r$"nesc s$ cre , v'a oferit r$spunsul la &ntre#$rile pe care vi le'ai pus( Sper- &n orice ca"- c$ v'a pl$cut( )n ceea ce %$ prive*te- %i'a f$cut %ult$ pl$cere s'o scriu- pentru c$ %i'a per%is s$'%i li%pe"esc *i s$' %i or one" &n %inte lucruri pe care le &n%a+a"inase% claie peste +r$%a $- ti%p e %uli ani( Aceast$ lucrare e sinte"$ %i'a &nt$rit i eea care se esprinsese treptat in cercet$rile %ele *i careast$"i- a evenit o profun $ convin+ere2 "suntem ceea ce m)ncm#.

C@

Altfel spus- capitalul fi"ic pe care &l ave% sau ceea ce r$%.ne in el- este re"ultatul ali%entaiei noastre in trecut( S$n$tatea *i urata vieii noastre sunt consecina ali%entaiei in trecut( 1i pot afir%a , ar u%neavoastr$ ai &neles eja acest lucru , c forma, tonusul, vitalitatea, eficiena, dinamismul depind n str)ns msur de modul de alimentaie. Dac$ vei reu*i s$ *tii cu% s$ v$ +estionai ali%entaia v$ vei +estiona- e fapt- <propria via$=( O%ul %o ern nu %ai este , in p$cate ,o fiin$ raional$- pentru c$ *i'a pier ut toat$ &nelepciunea( )n "iua e a"i- este &n stare s$ %ear+$ pe lun$- ar nu %ai *tie s$ se hr$neasc$( Cea %ai i%portant$ activitate a "oolo+ilor este le+at$ e preocuparea pentru hrana ani%aleloreoarece ei *tiu c$ toc%ai la acest nivel se +$se*te cheia supravieuirii speciilor( De &n at$ ce o %ai%u$ nu %ai este fecun $- e &n at$ ce #lana unui urs n$p.rle*te- e &n at$ ce leul evine #l.n - iar elefantul &*i pier e %e%oria(((- "oolo+ul &ncepe prin a le verifica *i a le %o ifica %.ncarea( C.n o%ul e r.n in secolul EE se scoal$- &ntr'o i%inea$- cu o erupie pe fa$- cu o %i+ren$ e'i vine s$ se ea cu capul e perei sau cu o respiraie %ai ur.t %irositoare ec.t o +ur$ e canal- este foarte pro#a#il c$ %e icul care &l va consulta nici %$car nu'l va &ntre#a cu% se hr$ne*te( Ani%alele *i %a*inile au reptul s$ pri%easc$ toat$ atenia- fiina u%an$ nici una( Dac$ la #en"in$rie vi s'ar pune- in +re*eal$- #en"in$ or inar$ &n M;\- ai face scan al( Pentru c$ *tii ceea ce i se potrive*te %a*inii u%neavoastr$( Dac$ &i vei servi un antricot unei +irafe- e/ist$ toate *ansele s$ fii refu"at- chiar ac$ nu a %.ncat e opt "ile( Pentru c$ ani%alele *tiu in instinct ceea ce le convine( O%ul- acest %a%ifer superior- otat cu inteli+en$ *i li%#aj articulat- este , e fapt , sin+ura fiin$ vie care poate fi hr$nit$ cu orice sau aproape cu orice- f$r$ ca s$'*i ea sea%a *i f$r$ s$'*i %anifeste reinerea ori e"apro#area( O#i*nuinele ali%entare care s'au statornicit &n $rile in ustriali"ate e c.teva ecenii , ar fi tre#uit s$ fie e %ult principala preocupare a +uvernanilor lor( ;$ +$sea%- cu c.tva ti%p &n ur%$- la DisneL'\orl - &n 0lori a- *i- &n %ijlocul acestei %uli%i repre"entative pentru populaia a%erican$- a% fost cuprins in nou e un profun senti%ent e spai%$- v$".n c.t este e %are nu%$rul o#e"ilor in Statele Unite( Circa 3BP in locuitorii acestei $ri sunt o#e"i sau pe cale e a eveni o#e"i- ceea ce &nsea%n$ un a%erican in cinci( O#e"itatea in SUA a evenit &n ase%enea %$sur$ un feno%en social- &nc.t este perfect inte+rat$ % viaa e toate "ilele- lucru ilustrat e faptul c$- la intrarea &n <DisneL'\orl =- e/ist$ un nu%$r e scaune rulante pentru invali"i- e+al cu cel al c$rucioarelor e copii puse la ispo"iia pu#licului( Naiunea a%erican$- care este cea %ai puternic$ in lu%e- para o/al- se afl$ e'a #inelea &ntr'un proces e e+enerescen$( Dac$ pro+resul tre#uie pl$tit cu un ase%enea pre- atunci &i poi pune &ntre#$ri foarte serioase &n privina valorii lui( Aceast$ situaie- up$ cu% o enun$ unii rari e/peri- este re"ultatul unei into/icaii colective prin a#sor#ia e +luci e rele *i e +r$si%i &n e/ces( Iar lucrul cel %ai nelini*titor este c$ cea %ai %are proporie e o#e"i in SUA se +$se*te &n r.n ul tinerilor( Aceasta ove e*te c.t se poate e #ine c$ feno%enul este le+at e jalnicele o#i*nuine ali%entare a optate up$ al oilea r$"#oi %on ial( )n 0rana- slav$ Do%nului- &nc$ nu a% ajuns acolo *i cre c$- %ulu%it$ resurselor noastre culturale *i tra iiilor noastre culinare- ave% %ijloacele e a re"ista( !otu*i- chiar ac$ ast$"i acest feno%en este &nc$ &n fa"$ e%#rionar$ &n ara noastr$- el tin e s$ se e"volte( 1i pentru a ne convin+e- este e ajuns s$ not$% nu%$rul i%presionant e localuri <fast'foo = care s' au instalat- &n ulti%ii ani- &n %arile noastre ora*e( !oto at$- c.n prive*ti statisticile consu%ului naional e #$uturi ulci *i- %ai ales- cur#a lor ascen ent$- ai toate %otivele s$ cre"i c$ procesul e into/icaie colectiv$in p$cate- a &nceput e'a #inelea( Ce .n la &n e%nurile pu#licit$ii *i- %ai ales- ale superficialit$ii- ne &ncuraj$%- f$r$ s$ vre%- copiii s$ a opte o#i*nuine ali%entare pe care nu le'a% accepta pentru noi &n*ine( Peste c.iva ani- poate c$ va fi prea t.r"iu ca s$ %ai pute% aciona( Unii or fi *tiin s$ v$ e/plice- cu su%e enie e etalii- cu% s$ p$stre"i %otorul %a*inii p.n$ la 4@@(@@@ A%( Dar p.n$ la ce v.rst$ vor *ti s$ lun+easc$ viaa copiilor lor8 Dra%a este c$ nici %$car nu le st$ %intea la asta( Or+anis%ul u%an este o --%a*in$= e/traor inar$- capa#il$ s$ suporte at.tea e/cese- &nc.t o%ul nu *tie nicio at$ &n ce %o%ent a ep$*it linia ro*ie( 0e%eile sunt %ai re"istente ec.t #$r#aii- pentru c$ sunt &n"estrate cu o sensi#ilitate %ai %are( 1i nu vor#esc aici espre sensi#ilitatea fi"ic$( Ele pot- prin ur%are- s$ a opte %ai u*or o con uit$ re"ona#il$ *iastfel- s$'*i %enaje"e or+anis%ul pe toat$ urata vieii( S8aM$r#atul pe urata vieii sale- nu'*i cunoa*te propriile li%ite( De aceea- are ten ina s$ &ntin $ coar a la %a/i%u%- at.t c.t re"ist$ aceasta( El suport$- cu re"istena unei st.nci- toate e/cesele e care se face vinovat( 1i- apoi- &ntr'o #un$ "i- se pr$#u*e*te &ntoc%ai ca un colos cu picioarele e lut( !oate +re*elile ali%entare pe care le'ai f$cut &ncep.n in copil$rie- au fost &nre+istrate e or+anis%care- e fiecare at$- a pus &n %i*care o proce ur$ e/cepional$- pentru a le trata( Deseori- ai v$"ut ap$r.n efectele secun are ale <trata%entului=- su# for%a unor si%pto%e iverse

C3

ureri e cap- tul#ur$ri +astrice- tul#ur$ri intestinale etc(:( Acesta este un se%n e saturaie- in partea or+anis%ului- ar *i e sl$#iciune- care se tra uce printr'o sensi#ilitate crescut$( !ul#ur$rile- eci si%pto%ele- sunt iferite e la un in ivi la altul( Dar cau"a este %ereu aceea*ia ic$ proasta +estiune a ali%entaiei( 0ii #ucuro*i- pentru c$- &n nefericirea voastr$- avei totu*i- o *ans$( Prin aceasta &nele+ c$- &ncerc.n s$ re"olvai- poate- pro#le%a +reut$ii &n e/ces- ai +$sit *i soluia tuturor celorlalte afeciuni e care ai putea suferi( Este e/act ceea ce %i s'a &nt.%plat %ie acu% c.iva ani( C.n era% stu ent- era% &nscris la un Institut al c$rui pro+ra% e &nv$$%.nt %$ &n ru%a- prin natura iui- c$tre &nalta a %inistraie- a ic$ spre politic$D ceea ce nu s'a &nt.%plat- &n ca"ul %eu( )n pri%a "i e curs- irectorul ne'a a unat ca s$ ne co%unice ur%$torul %esaj2 <Ca irector al acestui institut- nu a% , &n ceea ce prive*te toat$ perioa a u%neavoastr$ e stu ii , ec.t o a%#iie2 s v nv s citii, s scriei i s vorbii.# Scriin aceast$ carte- eu nu a% avut- &n ceea ce %$ prive*te- alt$ a%#iie ec.t s v nv s m)ncai.

C4

ANE%E ANE%A Nr. 2 CLA&I'ICAREA ALIMENTELOR PERMI&E 'AZA I$ PIERDERE N GREUTATE

AN!REURI OUR ;ENE>URI SA>A!E2 , RO1II , 0ASO>E VERDE , ANDIVE , CAS!RAVEVI , CONOPIDR RIDICTI PRAN SA>A!R VERDE VE>INR CIUPERCI SPARANGTE> SO;ON A0U;A! !ON SO;ON PROASPR! SARDE>E SCOICI CRAM TO;AR >ANGUS!R 0E>U> PRINCIPA> CARNE 9f$r$ ficat: ;ENE>URI PE1!E 9orice fel: PASRRE IEPURE TO;AR >ANGUS!R OUR ' PEN!RU GARNI!URI2 UN! U>EI DE ;RS>INE U>EI DE ARATIDE ;ARGARINR ;AIONENR SOS MEARNEN SARE- PIPER CEAPR- US!UROI CEAPR VERDE 9ARMAGIC: VERDEVURI >EGU;E RO1II SPANAC ANDIVE SA>A!R VERDE CRESON 0E!ICR PRPRDIE VINE!E VE>INR VARNR CONOPIDR VARNR ACRR 0ASO>E VERDE NAP PRAN ARDEI GRAS DOV>ECEI MROCCO>I MU>M DE ;RRAR ;RCRI1 CIUPERCI DESER!URI IAUR! MRUNNE!URI CRE;R ENG>ENEASCR >AP!E DE PASRRE >AP!E DE PASRRE PASRRE 0>AN

NO!R2 Consultai cu atenie te/tul capitolului 0a"a I- pentru ca s$ putei folosi cat %ai #ine acest ta#el( Atenie la <PARANIVII= inter"i*i care s'ar putea afla &n salate 9ore"- poru%#- crutoane etc(:( Atenie- e ase%enea- la %e"eluri- #r.n"eturi *i la e/cesul e carne- ac$ avei pro#le%e e colesterol( Deserturile vor fi preparate f$r$ "ah$r- ar cu un &n ulcitor(

C5

ANE%A Nr. 8 CLA&I'ICAREA ALIMENTELOR PERMI&E 'AZA II$ MENINEREA EC*ILIBRULUI PONDERAL
AN!REURI 9PA!EU DE: 0ICA! DE GUSCR OUR ;ENE>URI SA>A!E2 , RO1II ,0ASO>EVERDE ,ANDIVE , NUCI , CAS!RAVEVI , CONOPIDR , CIUPERCI RIDICTI PRAN SA>A!R VERDE ;ORCOVI VE>INR INI;R DE PA>;IER AVOCADO !ON SO;ON PROASPR! SO;ON A0U;A! SARDE>E SCOICI CRAM CREVEVI >ANGUS!INE TO;AR >ANGUS!R S!RIDIId SCOICI SAIN!' HACWUESd 0E>U> PRINCIPA> CARNE 9orice fel: ;ENE>URI PE1!E 9orice fel: PASRRE IEPURE TO;AR >ANGUS!R OUR PEN!RU GARNI!URI2VARNR UN! U>EI DE ;RS>INE U>EI DE ARATIDE ;ARGARINR ;AIONENR SOS MEARNEN SARE PIPER ;U1!AR CEAPR US!UROI CEAPR VERDE 9ARMAGIC: VERDEVURI >EGU;E RO1II SPANAC ANDIVE SA>A!R VERDE CRESON 0E!ICR PRPRDIE VINE!E VE>INR CONOP IDR VARNR ACRR 0ASO>E VERDE NAP PRAN ;ORCOVI ARDEI GRAS DOV>ECEI MROCCO>I MU>M DE ;RRAR ;RCRI1 CIUPERCI SA>SI0I >IN!E MOM ;ANRRE 0ASO>E USCA!R NRU! DESER!URI N;EURR CRP1UNI PEPENE GA>MEN IAUR! MRUNNR DE VACI MRUNNE!URI MRUNNR DE CAPRR MRUNNR CAN!A> MAVARENR 1AR>O!R SPU;R DE CIOCO>A!R )NGTEVA!R DE 0RUC!E SU0>EU DE2 , N;EURR , CRP1UNI , ;URE , COACRNE

NO!R2 !oate ali%entele care au asterisc sunt per%ise oar ac$ sunt %.ncate &ntr'o cantitate %o erat$(

C6

ANE%A Nr. 9 REETE CU CIOCOLAT/

&PUM/ DE CIOCOLAT/ Pentru ?'B persoane2 I+-re,ie+ e , 6@@ + e ciocolat$ a%ar$ <superioar$= 94 #atoane:-cu coninutul e cacao ?@'C@P , B ou$ , 3^4 pahar e ro% 9C cl: , 3 portocal$ , 6 lin+urie e cafea solu#il$ 9NESS: , 3 v.rf e cuit e sare U ila> , 3 %i/er electric , 3 crati$ %are , 3 r$"$toare[ , 4 salatiere %ari , 3 spatul$ !$iai ciocolata &n #uc$ele( Punei'le &n crati$( 0acei 3^4 cea*c$ e cafea foarte tare *i turnai'o&%preun$ cu ro%ul- &n crati$( Punei pe foc cratia- fie &n #ain'%arie- fie pe o plac$- la flac$r$ foarte %ic$( >$sai ciocolata la topit( A%estecai cu spatula- pentru ca s$ se le+e co%po"iia( Dac$ aceasta este prea +roas$a $u+ai'i puin$ ap$( )n ti%p ce se tope*te ciocolata- ra ei coaja portocalei 9nu%ai partea superficial$ a acesteia:( Punei ju%$tate in coaj$ &n crati$ *i a%estecai( Spar+ei ou$le- pun.n +$l#enu*urile &ntr'o salatier$ *i al#u*urile &n cealalt$( Matei al#u*urile spu%$ 9 up$ ce le'ai pus sare:- pan$ c.n seD &nt$resc #ine( !urnai ciocolata &n pri%a salatier$- &n care se afl$ ou$le( A%estecai #ine- p.n$ c.n o#inei o cre%$ foarte o%o+en$( !urnai- apoi- aceast$ cre%$ peste al#u*uri *i a%estecai cu spatula- p.n$ c.n co%po"iia evine perfect o%o+en$( Verificai #ine- s$ nu r$%.n$ particule e al#u*- sau s$ nu fi r$%as la fun ul vasului ciocolat$ nea%estecat$( Putei l$sa spu%a &n salatier$ , up$ ce &i *ter+ei %ar+inile , sau o putei r$sturna &ntr'un castron %are- e co%pot( )nainte e'a o #$+a &n fri+i er- pu rai'o pe easupra cu restul e coaj$ e portocal$( Pre+$tii spu%a cu K ore , cel puin , &nainte e'a o servi( I ealul este s'o facei in ajun( CREMA 'ONDANT/ CU CIOCOLAT/ AM/RUIE I+-re,ie+ e , 6@@ + e ciocolat$ a%ar$ <superioar$= 94 #atoane:- cu coninutul e ?@'C@P cacao , 5@@ + e unt , K'C cl e coniac , C ou$ , 3 portocal$ , 6 lin+urie e cafea solu#il$ , K@ + e f$in$ ?? U ila> , 3 %i/er electric , 3 crati$ mare , 3 for%$ e chec , 3 r$"$toare , 3 spatul$ , 3 salatier$ !$iai ciocolata &n #uc$ele *i punei'le &n crati$( 0acei 3^4 cea*c$ e cafea foarte tare *i turnai'o&%preun$ cu coniacul- &n crati$( !$iai untul cu#ulee *i a $u+ai'le &n crati$( Punei cratia &n #ain'%arie sau pe o plac$- la foc foarte %ic( >$sai totul la topit- &n ti%p ce a%estecai cu spatula- p.n$ c.n o#inei o past$ )n raport cu +reutatea total$ a pr$jiturii 9circa 3 A+:- aceste K@ + e f$in$ nu repre"int$ ec.t KP +luci e- ceea ce poate fi consi erat rept ne+lija#il(
??

CK

foarte cre%oas$( Spar+ei ou$le &n salatier$( Matei ou$le- turn.n treptat f$ina( Verificai s$ nu r$%.n$ cocoloa*e( Ra ei coaja e portocal$ *i punei ju%$tate in ce ai ras &n crati$ 9 e fapt- portocala este opional$( Dac$ nu v$ place ciocolata parfu%at$ cu portocal$ , care este- totu*i- o co%#inaie re%arca#il$ , nu o puneiD &n ca" contrar- &ntre#uinai oar partea superficial$ a cojii e portocala *i &n cantitate foarte %o erat$:( 0olosii- e preferin$- o for%$ e teflon( Dac$ aceasta este prea %ic$ 9atenie2 pr$jitura cre*te cu 4@P in volu%- &n ti%pul- coacerii:- utili"ai o folie e alu%iniu- #ine uns$ cu unt- ale c$rei %ar+ini s$ ep$*easc$ %ult %ar+inea for%ei( Pentru ca s$ fii si+uri c$ ai &ntins #ine untul- topii'l *i aplicai'l cu o pensul$( !urnai coninutul cratiei &n salatier$ *i a%estecai #ine ou$le *i ciocolata c$l u$- p.n$ o#inei o spu%$ perfect o%o+en$( U%plei for%a( Pres$rai'i easupra restul e coaj$ e portocal$( M$+ai'o &n cuptor la 3K@J- ti%p e 5K e %inute( Dup$ ce o scoatei in cuptor- l$sai'o s$ se r$ceasc$ e tot- la te%peratura ca%erei 95^6 or$:( C.n servii- t$iai felii e %a/i%u% 3 c%- pe care le punei cu elicatee pe o farfurie &n care ai a $u+at 4'5 lin+uri e cre%$ en+le"easc$( Cre%a en+le"easc$ la plicule poate fi o soluie rapi $( Dar tre#uie s$ *tii c$ are "ah$r *i a%i on( De aceea- ar fi %ai #ine s$ o facei acas$- &nlocuin "ah$rul cu un &n ulcitor( Un ulti% sfat2 ac$ punei restul e pr$jitur$ la p$strare- &n fri+i er- scoatei'o cu cel puin I ore &nainte e a o consu%a- pentru c$ fri+ul o face s$'*i piar $ toat$ %oliciunea(

C?

ANE%A Nr. E REETE DIVER&E

O#iectivul acestei c$ri nu este acela e a v$ a o list$ i%presionant$ e reete- &n raport cu coninutul s$u( ;eto a pe care a% a optat'o const$ toc%ai &n a v$ face s$ escoperii- &n %o concret- care sunt principiile ali%entare e #a"$- pentru a v$ putea &n eplini o#iectivul ur%$rit( Re"u%.n la %a/i%u% %eto a %ea- s'ar putea spune c$ ea se sprijin$ pe *ase principii( 3( , !eoria caloriilor este fals$( !re#uie s$ v$ e#arasai e aceast$ i ee pri%it$ e'a +ata( 4( , Echili#rul ali%entar nu tre#uie s$ se reali"e"e &n cursul unei sin+ure %ese- ci pe parcursul tuturor %eselor unei "ile( 5( , Pentru a sl$#i- tre#uie s$ fie evitate anu%ite a%estecuri ali%entare inco%pati#ile 9+luci ele cu lipi ele:( 6( , !re#uie s$ v$ %$rii consu%ul e fi#re ali%entare( K( , !re#uie s$ supri%ai <+luci ele rele= *i s$ nu acceptai ec.t <+luci ele #une=( ?( , !re#uie s$ +estionai cu ri+uro"itate +r$si%ile- privile+iin <lipi ele #une=- astfel &nc.t s$ prevenii %ala iile car io'vasculare( Dac$ p$strai %ereu &n %inte aceste principii- v$ va fi u*or s$ v$ or+ani"ai fiecare %as$- in iferent ac$ %.ncai la restaurant sau acas$- up$ cu% v$ va fi u*or s$ ale+ei- in orice carte e #ucate reetele care v$ convin( Prin ur%are- &n acest capitol nu avei ec.t e/e%pleD up$ aceea- vei putea face propria u%neavoastr$ selecie( OREZ NEPRELUCRAT CU ROII Pe+ r! E ?ersoa+e$ , 3 A+ e ro*ii 9sau o cutie %are e ro*ii &ntre+i: , 5'6 cepe %ari , 4K@ + e ore" neprelucrat !$iai ceapa foarte fin *i c$lii'o- la foc %ic- &n puin$ %ar+arin$ 9sau ulei e %$sline:( Punei ro*iile &ntr'o crati$ %are- up$ ce le'ai t$iat &n #uc$ele %ici- ca s$ sca $( C.n ceapa a evenit aurie- poate fi a%estecat$ cu ro*iile( >$sai totul s$ sca $ la foc foarte %ic- p.n$ ce se o#ine un sos puin consistent( De ase%enea- fier#ei ore"ul 3'3-6 ore- &n ap$ cu sare- a*a cu% proce ai cu ore"ul o#i*nuit( Servii'l fie &%preun$ cu sosul- fie separat( Aceast$ %.ncare e ore" neprelucrat poate constitui felul e #a"$ al unei %ese( )nainte- vei putea servi o sup$ e le+u%e( Dar fii ateni la esert2 ac$ orii #r.n"$- ale+erea se va li%ita la #r.n"$ e vaci sau la iaurtul cu @P %aterii +rase( Sin+urele fructe per%ise2 c$p*unile sau "%eura( VINETE GRATINATE Pe+ r! H ?ersoa+e$ , 6'K vinete foarte %ari , K@@ + u%plutur$ e c&rnai , K@@ + ro*ii , 4@@ + ca*caval ras , ulei e %$sline , tarhon !$iai vinetele &n cu#ulee( >$sai'le la &n$#u*it- pe foc %ic- &ntr'o crati$ sau ou$- stropin u'le u*or cu ulei e %$sline( A%estecai %ereu- pentru ca vinetele s$ fie p$trunse unifor%( Dup$ ce culoarea vinetelor s'a schi%#at co%plet- s$rai- piperai *i punei totul &ntr'un vas %are( M$+ai'l &n cuptor *i l$sai'l circa 6@ e %inute la 3K@J( )ntre ti%p- l$sai ro*iile la &n$#u*it- ca &n reeta prece ent$( Punei carnea pentru c.rnai pe focsepar.n #ine toate #uc$ile- &n ti%pul prepar$rii( C.n vinetele sunt aproape +ata- a $u+ai carnea e c.rnai *i sosul e ro*ii- o#in.n un a%estec unifor%( Pres$rai ca*caval ras *i tarhon pe easupra( M$+ai in nou la cuptor- ti%p e 3K %inute- pe +r$tarul %e iu( Vinetele +ratinate sunt un fel e %.ncare care poate constitui esenialul unei %ese( Deoarece are carne 9lipi e'proti e:- vei putea &ncheia cu #r.n"$ sau un pro us lactat(

CC

Evitai fructele- cu e/cepia pepenelui +al#en *i a c$p*unilor( Ur%$toarele ou$ reete sunt %ai rafinate- ar la fel e u*or e preparat( Ele sunt un #un e/e%plu e ceea ce se chea%$ <noua #uc$t$rie=- u*or e pre+$tit acas$( Pot fi un re%arca#il antreu la o %as$ %ai eose#it$ 9recepie- o reuniune &n fa%ilie etc(:( 'LAN DE TON CU &O& DE PRAZ Pe+ r! E5H ?ersoa+e$ , 4@@ + e ton la cutie- &n suc propriu , 4@@ + e s%.nt.n$ , 6 ou$ , 4 lin+uri e p$trunjel tocat Pe+ r! sos$ , 6 fire e pra" 9partea al#$: , 4@@ + e s%.nt.n$ , 4@ + e untD sare *i piper( Un+ei cu unt o for%$ e chec( Pasai tonul cu %i/erul- #atei ou$le *i a $u+ai'le- &%preun$ cu s%.nt.na- &n vas( S$rai- piperaipunei p$trunjelul( )nc$l"ii cuptorul- &n preala#il- la 3B@ 9!er%ostat C:( !urnai co%po"iia &n for%$ *i #$+ai'o la cuptor- &n #ain'%arie- ti%p e 5K e %inute( Prepararea sosului e pra"2 Sp$lai pra"ul( )n$#u*ii'i partea al#$ &n unt- la foc foarte %ic- *i acoperii'l ti%p e 4@ e %inuteup$ ce l'ai s$rat *i piperat( Pasai'l cu %i/erul( A $u+ai s%.nt.na- apoi- &nainte e a'l servi- &nc$l"ii'l la foc foarte %ic- pe o plac$( Servii flanul scos in for%$- cal - cu sosul( Not$2 Pentru variaie- putei &nlocui tonul cu alt pe*te 9so%on etc(:( PATEU DE MI*AL Pe+ r! G ?ersoa+e$ , 3 A+ e pe*te 9%ihal:- socotin 4@@ + e persoan$ , ? ou$ , 3 cutie %ic$ e paste e to%ate , 4 l$%.i 0ier#ei pe*tele &n ap$ cu "ar"avat e sup$( Nu punei pe*tele &n$untru ec.t atunci c.n apa a &nceput s$ #ol#oroseasc$( A $u+ai sucul celor ou$ l$%.i *i coaja lor- &n ti%pul fier#erii( >$sai'l s$ fiar#$ &ncet 4@ e %inute( Scur+ei *i presai pe*tele cu %.na- pentru ca s$ nu %ai r$%.n$ eloc ap$( Scoatei'i *ira spin$rii( Apoi- punei'l &ntr'o for%$ e pr$jituri sau e sufleu- #ine uns$ cu unt( Matei ou$le o%let$- a $u+ai pasta e to%ate- s$rai- piperai- turnai totul peste pe*te( >$sai'l &n cuptor ti%p e 5@ e %inute- la foc potrivit 93K@:( Servii'l la rece- cu %aione"$- up$ ce l' ai scos in for%$( Pentru a <spori= %aione"a- a $u+ai'i un al#u* #$tut spu%$( Not$2 Acest fel se prepar$ in ajun *i tre#uie s$ r$%.n$ la fri+i er %ini%u% o ju%$tate e "i( &U'LEU '/R/ '/IN/ Pe+ r! E5G ?ersoa+e$ , 5@@ + e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase , 3K@ + e ca*caval ras , 6 +$l#enu*uri , 6 al#u*uri #$tute spu%$ , sare- piper 3( , A%estecai #r.n"a- ca*cavalul ras *i +$l#enu*urile( S$rai *i piperai( 4( , Matei al#u*urile spu%$ foarte tare( A%estecai cele ou$ co%po"iii *i punei'le &ntr'o for%$ e sufleu cu ia%etrul e 4@ c% %ini%u%( Coacei &n cuptorul &nc$l"it 944K sau ter%ostat C: ti%p e 5@'6@ %inute( ;.ncai'l f$r$ &nt.r"iere( Variant$2 Putei a $u+a- &n co%po"iia Nr( 3-3@@ + e *unc$ sla#$ sau 33K + e ciuperci pasate cu

CB

%i/erul( ROII UMPLUTE 9Se poate prepara *i cu vinete- ovlecei- ar ei +ra*i etc(: Pe+ r! E5G ?ersoa+e$ , ? ro*ii %ari , 6@@ + e ca%e 9u%plutur$ e c.rnai: , 5@@ + e ciuperci , 3 ceap$ , 4 lin+uri e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase , sare- piper , opional2 usturoi *i p$trunjel Pr$jii carnea &ntr'o ti+aie- eventual s$rai *i piperai( !$iai ceapa %$runt *i pasai'o cu %i/erul( 0acei acela*i lucru cu ciupercile- up$ ce le'ai sp$lat- pentru a o#ine un piureu( A%estecai ceapa cu ciupercile *i &n$#u*ii'le la foc %oale- &ntr'o ti+aie uns$ u*or cu ulei e %$sline( S$rai foarte puin( !$iai &n ou$ ro*iile- pe l$i%e( A*e"ai'le &ntr'un vas uns cu puin ulei e %$sline( Coacei'le &n cuptorul &nc$l"it- ti%p e 5@ e %inute( 0acei un a%estec o%o+en in carnea pentru c.rnai *i 4^5 in piureul e ciuperci( Reparti"ai unifor% a%estecul peste ro*iile scoase in cuptor( 0olosii 3^5 in piureul e ciuperci pentru a'l pune peste ro*ii- ca *i cu% ar fi pes%et( Dac$ vei oriputei a $u+a usturoi *i 2p$trunjel fin tocat( M$+ai'le &n cuptorul foarte &ncins- ti%p e 5@'6@ %inute( Coacei- eventual- pe +r$tar- plas.n platoul la %ijlocul cuptorului- pentru ca s$ nu se ar $ co%po"iia( MU&ACA Pe+ r! H ?ersoa+e$ , 4 A+ e vinete %ijlocii , 3 ceap$ %are tocat$ , 3 A+ e ca%e tocat$ 9vac$ sau %iel: , 3^4 pahar e vin al# , 3 A+ ro*ii cur$ate e coaj$ *i t$iate , p$trunjel tocat , ulei e %$sline !$iai vinetele &n ron ele su#iri- s$rai'le *i l$sai'le s$ stea ti%p e o or$( )n$#u*ii ceapa cu 4 lin+uri e ulei e %$sline apoi a $u+ai carnea tocat$( Separai carnea- cu furculia- &n ti%p ce se ru%ene*te( A $u+ai ro*iile- vinul- p$trunjelul( S$rai *i piperai( >$sai totul la &n$#u*it ti%p e 6K e %inute( Cl$tii vinetele *i scur+ei'le( Pr$jii'le u*or pe a%#ele p$ri- &n uleiul e %$sline( Un+ei un vas ter%ore"istent( Punei straturi alternative e vinete *i e carne cu ro*ii( Pres$rai easupra #r.n"$ ras$( M$+ai %usacaua &n cuptor- la foc potrivit- ti%p e 6K e %inute( &PUM/ DE TON N A&PIC Pe+ r! H5J ?ersoa+e$ , 3@@ + e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase , 3 cutie e ton natur 96@@ + net: , 3 plic e +elatin$ , 4K cl e vin al# , 3 lin+ur$ e ulei e %$sline presat la rece , 3 lin+ur$ e p$trunjel tocat , 3 lin+uri$ ras$- e sare , piper , %u*tar Pe+ r! or+a"e+ are$ , ron ele e ou fiert , ron ele e ro*ii , salat$ ver e- p$trunjel

CI

Preparai aspicul confor% %o ului e folosire &nscris pe cutie- &nlocuii ju%$tatea e pahar e ap$ cu vin al#( Scur+ei tonul *i f$r.%iai'l 9folosii- eventual- un toc$tor:( A%estecai #ine tonul- %u*tarul- uleiul- p$trunjelul- sarea- piperul- oetul( C.n +elatina ajun+e la te%peratura ca%erei 9 up$ circa 3^4 or$:- a $u+ai tonul *i #r.n"a- apoi a%estecai'le( !urnai co%po"iia &ntr'o for%$ e chec uns$ u*or cu ulei( >$sai'o 4'5(ore la fri+i er- ca s$ se &nche+e( Scoatei'o in for%$ si servii'o pe foi e salat$- orna%entat$ cu ro*u- ou$ fierte *i p$trunjel( A $u+ai un sos la ale+ere 9sos ver e sau %aione"$:( TURT/ DE CA&TRAVEI CU BRNZ/ DE VACI Pe+ r! J ?ersoa+e$ , 4 castravei e circa K@@ + fiecare , CK@ + e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase- #ine scurs$ , 3@ foi e +elatin$ , sucul e la o ju%$tate e l$%.ie , K@ cl e ap$ , 3 ceapa ras$ foarte fin sau pasat$ cu %i/erul , 3^6 c$el e usturoi ras foarte fin , sare- piper- corian ru Ra ei fin cei oi castravei *i p$strai 3^6 intr'unul- pentru orna%entare( S$rai'i- l$sai'i s$ se scur+$ &ntr'o strecur$toare- ti%p e 6@ e %inute- sv.ntai'i #ine cu h.rtie a#sor#ant$( )n%uiai +elatina % ap$ rece apoi i"olvai'o treptat- la cal - &n cei K@ cl e ap$( A%estecai #r.n"a e vaci- castraveii- +elatina topit$- ceapa- l$%.ia- usturoiul *i con i%entele( Un+ei u*or- cu ulei e %$sline- pereii unei for%e &nc$p$toare( !apisai'o cu felii fine e castravei( !urnai &n ea co%po"iia( Acoperii'o cu feliile r$%ase( >$sai'o s$ se &nche+e- la rece- %ini%u% ou$ ore *i ju%$tate( Scoatei'o in for%$ *i ter%inai ornarea cu felii e ro*ii- foi e salat$ etc( Servii'o- ac$ vrei- cu un sos %ai %ult sau %ai puin con i%entat- &n funcie e +ustul u%neavoastr$( TURTA DE CONOPID/ Pe+ r! J523 ?ersoa+e$ , 3 conopi $ %are , 3@@ + e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase , 3^4 pahar e lapte praf s%.nt.nit- foarte onctuos- aproape ca o cre%$- *i foarte o%o+en , ? ou$ , sare- piper Punei conopi a 9 up$ ce ai rupt'o &n #ucheele- ai sp$lat cu ap$ *i oet *i ai scurs'o: &n ap$ clocotit$( S$rai'o( >$sai'o s$ %ai fiar#$ K %inute up$ ce apa a &nceput in nou s$ clocoteasc$( Scoatei'o *i scur+ei'o( 0acei in ea un piureu 9eventual pasai conopi a cu %i/erul:( A%estecai'o cu #r.n"a- laptele- ou$lesarea *i piperul( A%estecai #ine totul *i turnai co%po"iia &ntr'o for%$ uns$- &n preala#il- cu unt( >$sai'o la copt circa 3 or$- &n #ain'%arieD te%peratura cuptorului este e 4@@ 9!er%ostat K^?:( Scoatei'o in for%$ la un sfert e or$ up$ ce ai luat'o in cuptor( Servii'o cu un sos e ro*ii( Acest fel se poate %.nca rece sau c$l u 9la te%peratura ca%erei:( C/PUNI GLACK Pe+ r! J523 ?ersoa+e$ , K@@ + e c$p*uni , 3@@ + e #r.n"$ e vaci cu @P %aterii +rase- #ine scurs$ , K al#u*uri , 4 lin+uri e suc e l$%.ie , K'? lin+uri e &n ulcitor 9praf: Pasai c$p*unile cu %i/erul sau facei un piureu- cu ajutorul unui toc$tor( Matei al#u*urile spu%$( A%estecai c$p*unile- al#u*ul- #r.n"a e vaci *i e ulcorantul- p.n$ ce co%po"iia este aproape o%o+en$( A $u+ai sucul e l$%.ie *i turnai a%estecul &ntr'o for%$ uns$- &n preala#il- cu ulei(

B@

Punei totul &n con+elator- ti%p e ?'C ore- apro/i%ativ( Scoatei c$p*unile cu 3^4 or$ &nainte e a fi consu%ate( Pentru a ie*i %ai u*or- trecei for%a pe su# un curent e ap$ c$l u$( Servii'le cu un sosD ecorai cu c$p*uni t$iate &n ou$( Sosul2 a%estecai cu %i/erul 5@@ + e c$p*uni- &%preun$ cu 4 lin+uri e e ulcorant praf *i cu sucul e la 3^4 l$%.ie( BAVAREZ/ DE ZMEUR/ CU &O& Pe+ r! G5H ?ersoa+e$ , K@@ + e "%eur$ , 6 +$l#enu*uri , 5@ cl e lapte , ? lin+uri e e ulcorant praf , 5 foi e +elatin$ ali%entar$ )n%uiai foile e +elatin$ &n ap$ rece( )ntr'o crati$- #atei +$l#enu*urile *i a $u+ai laptele( Punei co%po"iia pe foc %oale *i l$sai'o s$ se &n+roa*e- p.n$ c.n se ia pe spatul$( >uai'o e pe foc( A%estecai cu %i/erul "%eura- pentru a o#ine un piureuD a $u+ai &n ulcitorul( Scur+ei +elatina *i i"olvai'o &n cre%a cal $( A%estecai "%eura cu cre%a( !urnai a%estecul &n for%a uns$ u*or cu ulei *i l$sai'l s$ se &nche+e- la fri+i er- ti%p e cel puin 34 ore( Servii'l rece cu sos e "%eur$( Sosul2 pasai cu %i/erul 5@@ + e "%eur$- a $u+ai sucul' e l$%.ie *i 5^6 lin+ur$ e e ulcorant(

B3

Ta.la ,e "a erii

Pa+ina

PRE0AVR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3 CUVUN! )NAIN!E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3 OMENI!A!E 1I CIVI>INAVIE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4 IN!RODUCERE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5 CAPI!O>U> I(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K ;I!U> CA>ORII>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K A( ORIGINEA !EORIEI CA>ORII>OR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K M( !EORIA CA>ORII>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K C( EEP>ICAVIA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((? CAPI!O>U> II((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B C>ASI0ICAREA A>I;EN!E>OR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B A( PRO!EINE>E 9sau PRO!IDE>E:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B M( G>UCIDE>E 9sau TIDRAVII DE CARMON:((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B C( >IPIDE>E 9sau GRRSI;I>E:((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3@ D( 0IMRE>E A>I;EN!ARE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((33 SURSE>E DE 0IMRE 9CE>U>ONR: *i concentraia lor la 3@@ + e ali%ente(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((33 RENU;A!(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((34 C>ASI0ICAREA >IPIDE>OR- G>UCIDE>OR- G>UCIDO'>IPIDE>OR 1I A 0IMRE>OR A>I;EN!ARE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((34 C>ASI0ICAREA G>UCIDE>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((35 CAPI!O>U> III(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3K CU; SE PRODUC OI>OGRA;E>E )N EECES8((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3K A( INSU>INA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3K M( INGERAREA UNEI G>UCIDE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3K C( INGERAREA UNEI G>UCIDE 1I A UNEI >IPIDE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3K D( INGERAREA >IPIDE>OR SINGURE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3K CAPI!O>U> IV(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3C GES!IONAREA DEPONI!E>OR DE GRRSI;E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3C CAPI!O>U> V((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4@ ;E!ODA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4@ A( PIERDEREA )N GREU!A!E , 0ANA I((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4@ a( NATRRU>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4@ #( PUINEA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((43 c( 0RINOASE>E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((43 ( 0RUC!E>E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((45 e( A>COO>U>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((46 MRU!URI>E DIGES!IVE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4K MEREA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4K VINU>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4K f( CA0EAUA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4? +( >I;ONADE>E 1I MR!URI>E ACIDU>A!E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4? h( >AP!E>E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4? i( SUCURI>E DE 0RUC!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4C PUNEREA )N AP>ICARE A 0ANEI I((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4C ;ICU> DEHUN((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4C PRUNNU>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4I 0elul principal(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4I CINA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((54 GUS!AREA 9PICNICU>:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((55 DURA!A 0ANEI I(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((56 SR RENU;R; PRINCIPII>E DE MANR A>E 0ANEI I(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((56 ;eniuri pentru cin$ 9proteino'Iipi ice:((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5?

B4

Diverse %eniuri +luci ice per%ise &n fa"a I- ar reco%an ate- &n special- pentru fa"a II(((((((((((((((((((5C M( 0ANA II2 ;ENVINEREA ECTI>IMRU>UI PONDERA>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5C RENU;A!U> PRINCIPII>OR 0ANEI II(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((66 EEE;P>E DE ;ENIURI NI>NICE DIN 0ANA II- PEN!RU PRS!RAREA ECTI>IMRU>UI PONDERA> 1I A!ENUAREA AMA!ERI>OR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6? Pri%a "i((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6? A oua "i(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6? CAPI!O>U> VI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6I TIPOG>ICE;IA , MOA>A SECO>U>UI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6I CAPI!O>U> VII(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K3 DIGES!IA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K3 ASPEC!U> !ETNIC A> PROM>E;EI DIGES!IEI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K3 3( Gura((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K3 4( Sto%acul(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K3 5( Intestinul su#ire(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K3 6( Intestinul +ros 9colonul rept- ascen ent- transversal- st.n+ *i escen ent:(((((((((((((((((((((((((((((((((((K4 A;ES!ECURI>E A>I;EN!ARE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K4 CAPI!O>U> VIII((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K6 TIPERCO>ES!ERO>U>2 MO>I>E CARDIO'VASCU>ARE 1I DIE!E!ICA(((((((((((((((((((((((((((((((((K6 CO>ES!ERO>U> MUN 1I CO>ES!ERO>U> RRU(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K6 DONAHU> SANGUIN((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K6 RISCURI>E CARDIO'VASCU>ARE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KK !RA!A;EN!U> DIE!E!IC(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KK RENU;A!U> ;RSURI>OR CARE !REMUIE PUSE )N PRAC!ICR DE CEI CARE AU TIPERCO>ES!ERO>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K? CAPI!O>U> IE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KC NATRRU> ES!E O!RAVR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KC )NDU>CI!OARE SIN!E!ICE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KB CAPI!O>U> E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?@ CU; PU!EVI REDOMUNDI UN AMDO;EN P>A!((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?@ ;UNCAVI 0RUC!E>E PE S!O;ACU> GO>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?@ CU; !REMUIE ;UNCA!E 0RUC!E>E8((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?3 A!ENVIE >A SUCU> DE 0RUC!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?3 REGRSIVI'VR AMDO;ENU> P>A!((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?4 CAPI!O>U> EI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?5 CU; !REMUIE TRRNIVI COPIII8((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?5 O A>I;EN!AVIE DE O CA>I!A!E DEP>ORAMI>R(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?5 A>I;EN!E SUM S!RIC!R SUPRAVEGTERE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?5 !REMUIE )N>OCUI! NATRRU> COPII>OR CU )NDU>CI!ORI8((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?K ;ESE>E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?K ;ICU> DEHUN((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?K PRUNNU>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?? GUS!AREA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?? CINA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?? CANURI PAR!ICU>ARE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?C CAPI!O>U> EII(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?I S>RMIVI 0RRR A 0ACE SPOR!(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?I CAPI!O>U> EIII((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C@ GREU!A!EA IDEA>R(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C@ CONC>UNIE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C@ ANEEE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C5 ANEEA Nr( 3(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C5 C>ASI0ICAREA A>I;EN!E>OR PER;ISE 0ANA I2 PIERDERE )N GREU!A!E(((((((((((((((((((((C5 ANEEA Nr( 4(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C6 C>ASI0ICAREA A>I;EN!E>OR PER;ISE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C6 0ANA II2 ;ENVINEREA ECTI>IMRU>UI PONDERA>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C6 ANEEA Nr( 5(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CK B5

REVE!E CU CIOCO>A!R(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CK SPU;R DE CIOCO>A!R((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CK CRE;A 0ONDAN!R CU CIOCO>A!R A;RRUIE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CK ANEEA Nr( 6(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CC REVE!E DIVERSE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CC OREN NEPRE>UCRA! CU RO1II((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CC VINE!E GRA!INA!E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CC 0>AN DE !ON CU SOS DE PRAN((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CB PA!EU DE ;ITA>V(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CB SU0>EU 0RRR 0RINR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CB RO1II U;P>U!E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CI ;USACA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CI SPU;R DE !ON )N ASPIC(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CI !UR!R DE CAS!RAVEVI CU MRUNNR DE VACI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B@ !UR!A DE CONOPIDR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B@ CRP1UNI G>ACX(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B@ MAVARENR DE N;EURR CU SOS((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B3 !a#la e %aterii((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B4

B6