Sempronia Filipoi

Basme terapeutice
pentru copii şi părinţi

Fundaţia Culturală Forum
Cluj-Napoca 1998

Semproaia Filipoi

Basme terapeutice pentru copii şi părinţi

Cum trebuie înţeles basmul cu mesaj terapeutic
"Soldăţelul ăcea aruncat la !unoi" trist şi speriat# Simţea că ce$a în interiorul lui %usese montat !reşit" dar nu ştia ce putea să %acă" pentru că nu era %oarte si!ur ce anume era !reşit# în noaptea aceea" cum stătea aşa bietul soldăţel în întuneric" i s-a arătat deodată ce$a luminos# &e măsură ce arătarea se apropia" se do$edea a %i o înă minunată şi plină de strălucire# Cînd s-a apropiat destul de mult" îna s-a pre entat icînd' "(u sunt ina $isurilor distruse"# ")isuri distruse* Ce înseamnă asta*" a întrebat încetişor soldăţelul de jucărie# "Nimeni nu mă poate repara pentru că nici c+iar eu nu ştiu ce mi s-a stricat#"# "&ăi nici nu este ne$oie să ştii tu asta" i-a răspuns cu dră!ălăşenie ina cea strălucitoare# ,poi 1-a ridicat uşurel pe soldăţel şi a burat cu el la meşterul de jucări# -îna 1-a ru!at pe meşter să repare părţile stricate ale soldăţelului şi să-1 %acă să se mişte aşa cum era de aşteptat de la oricare altă jucărie# .eşterul a %ost %oarte %ericit să repare la loc pe soldăţel### "/"Soldăţelul de jucărie"01 "#####Fetiţa nu mai putea de ruşine# )iaţa i se părea un c+in# 2e neca " tot !îndindu-se la ce i se în%impla" obosită şi ruşinată %etiţa s-a oprit pe mar!inea drumului să se odi+nească# Cum plîn!ea aşa încetişor" nici n-a obser$at că s-a apropiat de ea o bătrînică cu oc+i buni şi înţelepţi" care s-a oprit şi a pri$it-o# )ă înd cît de supărată era %etiţa" a întrebat-o' "&entru ce eşti supăraţi*" "&entru că nu înţele! ce se întîmplă cu le!umele pe care le în!rijesc şi le duc la piaţă să le $înd# 2eşi muncesc aşa de mult cu ele" deşi le împac+ete pe %iecare în lădiţe" cînd ajun! la piaţă am %oarte mari emoţii# 2esc+id lădiţele şi nu !ăsesc în ele decît %run e $eştede" cotoare putrede" din care nu mai pot să $înd absolut nimic# Nu mai ştiu ce să mă %ac###"# "3" doar aste te necăjeşte*" a întrebat-o bătrînica# ,poi" plină de bună$oinţă a adău!at' "4u nu ai au it încă de !îndacii in$i ibili *" "Nu" nu am au it şi nu i-am $ă ut niciodată"" a răspuns %etiţa ridic5nd oc+ii# "&ăi nici nu a$eai cum să-i $e i " pentru că sunt in$i ibili# (i apar atunci cînd ai emoţii şi-ţi distru! munca pe loc#" "2ar cum aş putea să mă apăr de ei*"" a întrebat-o %etiţa# Bătrînica a pri$it-o pe %etiţă în oc+i şi a adău!at' ",m s5-ţi dau o c+eiţă %ermecată# 2e cîte ori te $ei strădui şi $ei munci pentru ca le!umele şi ar a$aturile tale să iasă %rumoase ca să le poţi $inde" după ce le-ai împac+etat" încuie capacul %iecărei lădiţe cu aceasta c+eiţă# Cînd $ei ajun!e la piaţă nu $ei mai a$ea emoţii" pentru că $erdeţurile pe care

le-ai culti$at nu $or mai %i atacate de !îndacii in$i ibili"# -icînd acestea" bătrînica i-a întins %etiţei o c+eie mică" deosebită de toate c+eile pe care %etiţa le $ă use $reodată####"/"6îndacii in$i ibili"1 ,proape indi%erent de $îrstă" a$antajele %olosirii conştiente" intenţionate a basmului cu mesaj terapeutic sunt aceleaşi# 1# Basmul terapeutic iluminează. Se adresea ă intuiţiei şi %ante iei" nu raţiunii şi nici lo!icii# &rin aceasta" la %el ca mitul" parabola sau %abula" introducînd iraţionalul" basmul terapeutic lărgeşte spaţiul interior al pacientului# (7tinderea des%iinţea ă unilateralitatea po iţiei iniţiale" liniaritatea !îndirii lo!ice /care nu totdeauna conduce la re ol$area con%lictului1 şi aruncă asupra stării pato!ene o lumină nouă# Comparati$ cu realitatea" basmul repre intă o lecţie de $iaţă care spar!e $ec+iul tipar al con%lictului insurmontabil cu care era %amiliari at pacientul# &rin intermediul mesajului terapeutic cele mai amare lecţii de $iaţă sunt uşor îndulcite a%ecti$# 8# ,daosul de %ante ie" de intuiţie" permite descoperirea şi re ol$area unor con%licte" din cau ă că basmul cu mesaj terapeutic este un vehicol foarte potrivit pentru modele comportamentale şi valori morale. &acientul absoarbe mesajul terapeutic" îl incorporea ă propriilor sale !înduri" în timp ce compre+ensiunea este alimentată de ima!inea $erbală" de naraţiunea propriu- isă# Sc+imbarea de po iţie îl este doar su!erată şi are mai mult un caracter de joc# 9# .esajul terapeutic nu este impus printr-o conclu ie morală %inală" ca la %abule" ci ajun!e să %ie identi%icat de pacient şi rămîne ancorat în conşti inţa lui" poate unde$a la limita cu subconştientul# &entru că nu este le!at direct de e7perienţa $ieţii reale" mesajul terapeutic este preluat la fel ca mesajul unui vis. :# Nici o con%runtare directă nu are loc cu terapeutul# 2in această cau ă basmul nu ajunge să fie un "trigger" pentru declanşarea rezistenţei la terapie. (l contribuie la de $oltarea unei noi atitudini %aţă de starea pato!enă# Comunicarea îmbrăcă prin intermediul basmului" o %ormă "%iltrată"pe care pacientul nu o are de obicei la dispo iţie# ;# Basmul aduce soluţii cu totul neaşteptate, cu efect emoţional po zitiv. Contra ice lo!ica şi obişnuinţa# ,cestea" îl ţin de obicei pe pacient în cuşca con%lictelor care" c+iar dacă uneori sunt minore" îl tulbură şi-1 $ulnerabili ea ă prin repetiţie# <# Pacientul are posibilitatea să lărgească sensul original al mesaju lui terapeutic. în ca uri di%erite" mesajul este interpretabil di%erit" în %uncţie de situaţia pacientului" pentru că basmul transmite un anumit tip de creati$itate# =# Mesajul terapeutic se tezaurizează. (l poate %i imediat aparent# de!+i at sau ascuns# >n%ormaţia din naraţiune este de cele mai multe ori plasată într-o manieră ambi!uă într-un conte7t care oscilea ă de la ce$a %amiliar la ce$a cu totul neaşteptat# ,mbi!uitatea %a$ori ea ă e%ectul "retard" şi %ace ca mesajul terapeutic să poată %i reacti$at în alte situaţii" %ără ca dependenţa %aţă de terapeut să crească# 8# Basmul cu mesaj terapeutic poate fi folosit n combinaţie cu orice altă tehnică şi la orice nivel al procesului terapeutic. 4rebuie pri$it ca un

instrument de comunicare" pentru că el crea ă pacientului o ba ă de identi%i-

Sempronia Filipoi

Basme terapeutice pentru copii şi părinţi

care" protejîndu-1 /%ără să-1 atace a7iolo!ic1# îl în$aţă pe pacient să se autoînţelea!ă" să se aprecie e po iti$" să-şi descopere propria putere interioară de a se "auto$indeca"# Basmul terapeutic îndeplineşte cîte$a %uncţii care aruncă o lumină teoretică asupra unui ade$ăr simplu' în terapie" ca şi în educaţie nu poţi da prea mult" sau prea puţin# 2o a bine "calculată" are e%ect remarcabil dacă mesajul terapeutic îl trans%ormă pe pacient dintr-un receptor pasi$ în unul care îşi asumă acti$ responsabilitatea propriei sc+imbări# Funcţia de "o!lindă" pe care se proiectea ă trebuinţele emoţionale ale pacientului# Basmul acti$ea ă o bo!ăţie neaşteptată de ima!ini# ,st%el este posibilă modelarea mesajului său con%orm structurii pacientului" iar aceasta este o primă reacţie %a$orabilă procesului terapeutic# ,l doilea pas %a$orabil se datorea ă %aptului că ima!inea din o!lindă separă" distanţea ă pacientul de con%lict şi de e7perienţa sa de $iaţă# (l încetea ă să %ie o $ictimă a con%lictului" %aţă de care i se su!erea ă că e7istă opo iţie# Funcţia de model rele$ă e7istenţa soluţiilor posibile# (le nu sunt preci ate ri!id# Sunt cu totul neobişnuite şi lasă loc opţiunilor pentru ca să stimule e căi acti$e de în$ăţare a modelelor proprii# ,plicarea soluţiilor %antastice este un model e7perimental cu totul inedit pentru pacient# Funcţia de mediator între re istenţa pacientului la terapie şi atacul %rontal asupra concepţiilor !reşite şi a mecanismelor sale de apărare# (roul basmului este subiectul în cau ă" nu pacientul# 2e aceea este necesară atitudinea creati$ă a terapeutului %aţă de %iecare basm pe care să-1 modi%ice con%orm datelor anamnestice ale ca ului# Ca şi +ipno a de tip (ri?son" basmul cu mesaj terpeutic $i ea ă subconştientul pentru a %acilita modi%icarea comportamentului subiectului# Citind colecţia de basme în$ăţăm să le înţele!em şi să le utili ăm e%icient în sens terapeutic' în do ă adec$ată ca ului sau momentului" pe un ton sincer şi bineînţeles %ără nuanţe morali atoare sau pilduitoare#

Cum se %oloseşte basmul cu mesaj terapeutic
Basmul cu mesaj terapeutic nu este un panaceu uni$ersal în psi+oterapia copilului# în puţine ca uri este su%icient ca mijloc de re ol$are terapeutică# &oate" şi se recomandă" să %ie asociat cu alte te+nici# &entru ca basmul cu mesaj terapeutic să de$ină totuşi un punct central al e%ortului de $indecare" este absolut necesar să %ie %olosit la timpul potri$it şi în %orma /$arianta1 potri$ită# - &si+oterapeutul îşi începe demersul în !eneral numai după ce are o in%ormaţie anamnestică bună# în ca ul utili ării basmului cu mesaj terapeutic" este absolut necesar să cunoaştem moti$ul consultaţiei psi+olo!ice" istoria ca u lui" a %amiliei" incidenţa tulburărilor psi+ice la rudele apropiate" e$enimentele principale" /mai ales traumele din $iaţa copilului1" descrierea cîl mai amănunţită a simptomelor sale# ,r %i utilă inclusi$ in%ormaţia dintr-o caracteri are şcolară sau din oricare altă sursă pe care ne putem ba a# - Se recomandă să in$esti!ăm tipul de simboluri si meta%ore pe care le cunoaşte si le acceptă pacientul" con%orm educaţiei şi ni$elului său de de $oltare# 4estele proiecti$e" cele !ra%ice /@orsc+ac+" respecti$ desenul omuleţu lui" casei" pomului1 sau $isele" sunt utile nainte de introducerea basmelor" pen tru că sondăm cu ajutorul lor ni$elul subconştient căruia se adresea ă de %apt mesajul terapeutic# ,plicarea aceloraşi teste după introducerea basmelor" sem nali ea ă modi%icările produse şi de$in ast%el un mijloc de control al e%icienţei# - Basmele trebuie alese cu multă !rijă# ,bea după ce ne-am %amiliari at cu întrea!a colecţie /sau am în$ăţat-o pe de rost1" suntem în măsură să ale!em po$eştile care se potri$esc cel mai bine ca ului# 2acă ne pripim" ale!erea neadec$at5 îl $a determina pe copil să asculte %ără interes" să i!nore relaţia cu terapeutul" sau să se plictisească# 2emersul terapeutic este ast%el de%init$ compromis# 2impotri$ă" cînd ale!erea a %ost reuşită" pacientul doreşte curi+d să asculte bas mul din nou" ori a%irmă spontan că i-a plăcut# în asemenea situaţie an7ietatea scade" iar copilul $a cere să asculte basmul înainte de a adormi# An alt a$antaj al ale!erii corecte este că părintele care ascultă sau citeşte el însuşi basmul bene%icia ă la rîndul său# Bi el simte uneori ne$oia de a-şi %orti%ica eul# Conte7tul neobişnuit" neaşteptat" mesajul de!+i at" %antasticul în care situaţii %ără ieşire primesc cele mai surprin ătoare re ol$ări" diminuea ă şi la adult dis%uncţiile emoţionale şi ameliorea ă capacitatea de a-şi înţele!e copilul cu mai multă %le7ibilitate# 4otuşi ne putem aştepta ca uneori părintele să nu aibă capacitatea de a identi%ica şi de a recunoaşte calităţile terapeutice ale basmului# (l $a relata după un timp doar sc+imbările în simptomatolo!ia copilului" %ără să le pună pe seama terapiei#

Sempronia Filipoi

Basme terapeutice pentru copii şi părinţi

.esajele po iti$e pre ente în basme sunt utile tuturor membrilor de %amilie care-1 ascultă /mai ales mesajele de desc+idere" de dra!oste" de înţele!ere" de încredere1# 4rebuie semnali at %aptul că atunci cînd pacientul se a%lă în plin e$eniment traumati ant" basmele terapeutice sunt ine%iciente# Ca %el se întîmplă în ca ul copiilor enuretici" encopretici /cu e7cepţia situaţiei cand aceste su%erinţe sunt consecinţe ale unor %orme de comportament abu i$ asupra copilului1" încă nu a$em su%iciente date e7perimentale pentru a %i în măsură să preci ăm toate tipurile de patolo!ie n care mesajele terapeutice din basme nu sunt efi! ciente. - 2upă ce am selecţionat setul de basme pe care le consideram adec$ate" a doua piatra de încercare pentru terapeut este adaptarea anumitor elemente %le7ibile la ca ul concret# Basmele care sunt notate cu asteri7 îşi $or sc+imba c+iar şi tilul" în %uncţie de se7ul copilului căruia îi sunt po$estite# Cunoaşterea amănunţită a datelor anamnestice /asupra cărora insistăm din nou1" permite modi%icarea detaliilor în aşa %el încît personajele basmului să aibă însuşiri cît mai apropiate de cele cunoscute de copilD ,st%el pesonajul principal trebuie să aibă acelaăi se7 cu pacientul" să e7iste acelaăi anturaj %amilial" cu aceleaăi păreri" în%ăţişări ăi stil de a $orbi# ,proape %iecare ca solicită anumite trans%ormări# @eali area lor conduce la o!lindirea în simboluri şi meta%ore proprii" care să ceară cel mai mic e%ort de acceptare din partea pacientului# (le constituie $e+icolul optim pentru mesajul terapeutic# &acientul $a înţele!e mai uşor situaăii concrete de $iaţă care nu i-au %ost e7plicate niciodată# 2atele din testele proiecti$e aplicate iniţial sunt o bună sursă de inspiraţie pentru aceste trans%ormări# (ste important ca pacientul să înţelea!ă cu$intele %olosite# &entru copiii mai mari e7presiile $erbale simple pot %i înlocuite cu altele mai so%isticate# - >ntroducem basmele într-un mod cît mai lejeră si directă' ")reau săţi spun o po$este despre ### /un iepuraşE o prinţesăE un băiat etc#1 .ă interesea ă cum o să-ţi placă"# Sau' ",m !ăsit cîte$a po$eşti %rumoase" care parcă îţi mîn!îie su%letul şi te ajută să te simţi mai bine"# Sau' "Btiu că îţi plac po$eştile %rumoase# ,m să-ţi spun cîte$a# 4u să mă ajuţi să o ale!em pe cea mai %ru moasă#" 2acă suntem %amiliari aţi cu toată colecţia de basme şi cu anamne ă" $om reuşi să pre entăm basmele în cea mai potri$ită %ormulă de introducere# - Basmele trebuie po$estite într-o manieră naturală" de!ajată" susţi nută si nuanţată emoţional# - Se recomandă e$itarea a două tipuri de capcane' a1 încărcarea listei cu cît mai multe basme de spus într-o sin!ură şedinţăF b1 tentaţia de a pune întrebări pacientului despre %elul în care a înţeles mesajul" respecti$ de a răspunde la întrebările sale despre semni%icaţia basmului# Nu se recomandă ca lista să %ie prea lun!ă pentru a nu banali a e%ortul de ascultare şi a nu obosi# Copilul trebuie să rămînă la s%%eşit cu sen aţia că ar mai putea asculta măcar încă o po$este# Ca orice întrebare pe care o pune pacientul răspunsul $a %i ce$a de !enul ' "4u ce cre i*" &entru că mesajul trebuie să alunece în ona subcon-

#ştientului nu $om căuta dacă pacientul 1-a înţeles sau nu şi nu $om %orţa această e7plorare" această descoperire# Cel mai important lucru este că pacientul are capacitatea internă de a se e"pune acestui mesaj, de a-1 înţele!e în ritmul său propriu şi în acelaşi timp este incapabil să reziste influenţei pe care mesajul o are asupra lui. - &acientul poate %i încurajat să in$ente e el însuşi un basm# - Ca să %ie e%icient în aplicarea te+nicii basmului cu mesaj $indecător" ter apeutul trebuie să aibă cîte$a calităţi' să rie în mod ec+ilibrat creati$" intuiti$" cu o capacitate empatică e7celentă" să descopere şi să simtă %armecul basmului" să se centre e pe pacient" să %ie un bun obser$ator al realităţii şi să nu se !răbească# Notele de la s%5rşitul basmelor marcate cu asteri7 semnalea ă necesitatea modi %icării titlului şi a personajului principal în %uncţie de se7ul pacientului# ,lte mod i%icări rămîn la latitudinea terapeutului#

$eţi !rijă să trans%ormaţi titlul şi conţinutul basmului în aşa %el ca $îrsta" se7ul" situaţia" anturajul personajului principal să %ie cît mai asemănătoare cu cea a copilului pe care doriţi să-1 ajutaţi# Iineţi cont de nota e7plicati$ă de la s%îrşitul %iecărui basm# F# Se recomandă" deşi nu este absolut necesar" să în$ăţaţi basmele pe de rost" pentru a le putea pre enta cît mai natural şi mai nuanţat din punct de $edere emoţional# 6# &ro%itaţi de orice moment adec$at" în care copilul $ă poate ascul ta cu atenţie# J# Armăriţi reacţia imediată a copilului" /%aţa" !esturile" tresăririle" comentariile" atenţia" tăcerile1# .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi @ecomandări pentru părinţii care doresc să %olosească basmul cu mesaj terapeutic# între %elul de a !îndi al adultului şi cel al copilului este o di%erenţă importantă" cu consecinţe emoţionale' în timp ce copilul crede %oarte uşor că totul este posibil" adultul este con$ins că totul este imposibil" cu cîte$a 1 mici e7cepţii# Se ştie că basmul este o istorisire" o naraţiune în care %iinţe sau obiecte în estrate cu %orţe supranaturale" simboli înd binele şi răul" luptă pentru" sau împotri$a %ericirii unor pesonaje# Spre deosebire de basmul obişnuit" cel cu mesaj $indecător" terapeutic#este un basm special conceput ca să conţină o idee" mascată" e7primată indirect" şi menită să su!ere e #nu să te forţeze să nveţi cu tot dinadinsul$ o sc+imbare de atitudine sau de comportament# .)(@4>S.intonaţia naturală" caldă" nuanţată emoţional# Basmele din această colecţie nu sunt aranjate într-o anumită ordine# G 2e aceea este bine să se ţină cont de cîte$a indicaţii' .(N4' 1# Nu comentaţi în nici un %el mesajul basmului în %ata copiluluiD (l îl $a descoperi sin!ur# 8# Nu puneţi întrebări despre %elul în care a %ost înţeles basmul# Nu siliţi copilul să-i "stoarcă" sensul cerîndu-i să repo$estească sau să tra!ă con clu ia morali atoare" în$ăţătura care se desprinde# Basmul cu mesaj terapeutic nu este o lecţie de în$ăţat prin constrîn!ereD 2aţi timp de !îndire şi de "aşe are" a sensului $indecător" care este mai aproape de $is şi de subconştient decît de raţionalitate# (l poate "pluti" un timp în mintea copilului" %ără să capete de la început rădăcini# @itmul de "înrădăcinare" $aria ă de la copil la copil" în %uncţie de comple7ul emoţional implicat# 9# Nu-1 comparaţi pe copil cu eroul din basm# în mod direct" dar %aceţi ca datele lor să coincidă# Cu cît copilul este mai mic" cu atît această coincidenţă are o in%luenţă mai mare# :# Se recomandă să nu lun!iţi "lista" basmelor pe care le-aţi selecţionat din colecţie pentru o sin!ură pre entare# în sc+imb reluaţi-le de cît mai multe ori pentru a le creşte e%icienţa şi pentru a nu-1 nemulţumi pe copil# .ceastă idee este pre entată într-un conte7t neobişnuit" neaşteptat" care îl ia prin surprindere pe copil" %urîndu-1 din realitate în lumea basmului" în care absolut totul este cu putinţă" cu ajutorul %ante iei# Copilul alunecă destul de uşor în această direcţie care coincide cu opinia lui despre lume" mai ales dacă se crea ă o ambianţă mai deosebită" liniştită şi se ale!e un moment potri$it pentru po$estirea basmului# (%icienţa acestei %orme de terapie" atît de apropiată de relaţia tradiţională de intimitate dintre părinte şi copil" depinde mult de iscusinţa celui ce istoriseşte" adică de' .cest lucru $ă ajută să intuiţi care basm i s-a părut mai semni%icati$# (ste posibil ca părerile părintelui să nu coincidă cu cele ale copilului# (ste util ca părintele să accepte di%erenţa şi să o înţelea!ă# ># Nu uitaţi să urmăriţi şi n timp e%icienţa pe care o are basmul terapeutic /modi%icările părerii pe care copilul o are despre sine" sau sc+imbarea comportamentului său1# K# @eluaţi basmele care i-au plăcut mai mult copilului şi repetaţi-le printre alte po$eşti" după un inter$al de timp care să nu depăşească o săptămînă pentru copiii mai mici şi trei săptămîni pentru cei mai mari# Bineînţeles" la cererea copilului reluaţi basmul ori de cîte ori este ne$oie# (ste un indiciu semni%icati$ %aptul că anumite basme din colecţie sunt resolicitate# L# în anumite situaţii speciale este posibil să nu $ă simţiţi su%icient de de!ajaţi ca să puteţi utili a cu e%ect bun aceste basme# &entru ca să $ă măriţi e%icienţa" apelaţi la un specialist psi+olo!" sau scrieţi autoarei despre nelămuririle pe care le a$eţi# .le!eţi 1-8 basme al căror mesaj poate %i de e7emplu creşterea încrederii în sine" autoe$aluarea po iti$ă /"&lăntuţa cea perse$erentă"" "Fluturele din plasa paianjenului0=0Brotăcelul şi cutremurul de părtinit"1# Selecţionaţi apoi un basm potri$it cu problema emoţională a copilului" adică un basm de al cărui mesaj $indecător copilul să aibă ne$oie# (# .#2acă %aceţi !reşelile de mai sus" basmele sunt i!norate de copil" au e%ecte contrare" sau c+iar de$in periculoase# ($itaţi să %aceţi aceste !reşeliD 1H .modul cum intuieşte tipul mesajului $indecător de care are ne$oie copilulF -capacitatea de a ale!e momentul potri$itF .# &entru a ale!e mesajul cel mai potri$it" citiţi cu atenţie toate bas mele căutînd să desci%raţi mesajele emoţionale pe care le su!erea ă# B# Con%runtaţi părerile la care aţi ajuns cu interpretările o%erite în ane7a de la s%îrşitul cărţii# C# Selecţionaţi basmele în care $i se pare că aţi !ăsit un sprijin pen tru ca să $ă înţele!eţi mai bine copilul" situaţia lui emoţională# (le $ă $or ajuta să a$eţi %aţă de copil cea mai potri$ită şi mai utilă atitudine# 2# .

11 .

m să-ti dau o c+eită %ermecată# 2e cîte ori te $ei strădui şi $ei 18 13 .poi" plină de bună$oinţă a adău!at' " 04u nu ai au it încă de !îndacii in$i ibili *" "Nu" nu am au it şi nu i-am $ă ut niciodată"" a răspuns %etiţa ridicînd oc+ii# "&ăi nici nu a$eai cum să-i $e i" pentru că sunt in$i ibili# (i apar atunci cînd ai emoţii şi-ţi distru! munca pe loc#" "2ar cum aş putea să mă apăr de ei*"" a întrebat-o %etiţa# Bătrînică a pri$it-o pe %etiţă în oc+i şi a adău!at' ".$ea şi ea cîte$a straturi" pe care tatăl ei i le încredinţase să le în!rijească sin!ură# Sădea" săpa" pli$ea buruienile" cu un cu$înt muncea destul de mult şi se străduia din răsputeri ca le!umele şi ar a$aturile de pe straturile ei să %ie %rumoase şi sănătoase# în %iecare dimineaţă %etiţa punea în lădiţe salată" %asole $erde" $ar ă" morco$i" do$lecei" spanac" tot ce cule!ea în acea i şi mer!ea la piaţă cu ele" încercînd să le $îndă pe un preţ cît mai bun# .$ea mari emoţii" dar mar%a ei era proaspătă" aşa că şe%ul pieţei îi arăta totdeauna un loc bun unde să se aşe e şi o ajuta să le $îndă# Cei din jurul ei o pri$eau cu simpatie" deşi era o %etiţă cam temătoare şi tăcută din %ire# 4atăl ei se bucura şi o lăuda pentru această treabă pe care o %ăcea destul de bine# (l nu ştia ce emoţii mari a$ea %etiţa în %iecare i# 2in păcate însă" de un timp încoace" se întîmpla ce$a %oarte ciudat# Cînd ajun!ea la piaţă" %etiţa nu mai !ăsea în lădiţele ei ceea ce pusese acasă# în locul le!umelor proaspete" acolo nu era decît o în$ălmăşeală de %run e mi erabile" şi%onate" o%ilite şi cotoare putre ite" la care dacă pri$eai" cu !reu puteai să-ţi dai seama dacă %useseră morco$i sau pătrunjei# Fetiţei nu-i $enea să-şi creadă oc+ilor# Se uita în lădiţe" se uita în jur la oamenii care se strîn!eau în jurul ei" apoi iarăşi se uita în lădiţe" dar acolo nu mai !ăsea nimic demn de a $inde" Be%ul pieţei a iertat-o o dată" de două ori dar apoi a c+emat-o la el şi a întrebat-o ce s-a întîmplat că $ine la piaţă cu mar%ă aşa de proastă* Fetiţei i s-a %ăcut %oarte ruşine" a lăsat capul în C pămînt" s-a roşit la %aţă şi abea aştepta să se termine orele de piaţă ca să se ducă acasă# 2upă aceea" i de i %etiţa a %ost tot mai atentă ce pune în lădiţe# Se apropia de piaţă cu emoţii tot mai mari# Bi pe bună dreptate" pentru că în lădiţele ei nu se !ăseau din nou decît %run e o%ilite şi putrede# Cei din jur o %i7au cu pri$irile" rîdeauMpe seama ei" îi întorceau spatele" aşa că nu putea să mai $îndă nimic# Bi nu mai a$ea nici un prieten la piaţă# Ca început %etiţa n-a spus nimic tatălui ei# Se !îndea că" poate" cine$a îi încurcase coşurile din !reşeală sau din !lumă# Cînd a $ă ut însă că nu mai# reuşeşte să $îndă nimic" plină de neca " cu oc+ii în lacrimi i-a mărturisit tatălui ce păţeşte# 6rădinarul cel $estit s-a supărat şi el" însă pentru că a$ea mare încredere în %etiţă" n-a certat-o prea tare pentru ne!lijenţă şi a început să împac+ete e împreună cu ea le!umele şi ar a$aturile proaspete în lădiţele de dus la piaţă# Făceau împreună această muncă" dar de!eaba# 2eşi tatăl său o ajuta" în iua următoare" la piaţă lădiţele erau din nou pline de !unoi în loc de $erdeţuri proaspete# Be%ul pieţii a început să o pri$ească plin de milă pe %etiţă" dar nu a$ea ce %ace" decît să o aşe e mai în spate" unde nu trecea multă lume" pentru că mar%a ei strica tot aspectul pieţii# Fetiţa nu mai putea de ruşine# )iaţa i se părea un c+in# 2e neca " tot !îndindu-se la ce i se întîmpla" obosită şi ruşinată %etiţa s-a oprit pe mar!inea drumului să se odi+nească# Cum plîn!ea ea aşa încetişor" nici n-a obser$at că s-a apropiat de ea o bătrînică cu oc+i buni şi înţelepţi" care s-a oprit şi a pri$it-o# )ă înd cît de supărată era %etiţa" a întrebat-o' "&entru ce eşti supărată*" "&entru că nu înţele! ce se întîmpla cu le!umele pe care le în!rijesc şi le duc la piaţă să le $înd# 2eşi muncesc aşa de mult cu ele" deşi le împac+ete pe %iecare în lădiţe" cînd ajun! la piaţă am %oarte mari emoţii# 2esc+id lădiţele şi nu !ăsesc în ele decît %run e $eştede" cotoare putrede" din care nu mai pot să $înd absolut nimic# Nu mai ştiu ce să mă %ac###"# "3" doar asta te necăjeşte*" a întrebat-o bătrînică# .S.Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi B.( Gîndacii invizibili /po$estea nr# 11 a mar!inea unui oraş îndepărtat" trăia un !rădinar cu %amilia lui# (ra %oarte $estit datorită pasiunii pentru !rădinărit" aşa că multă lume $enea la el să-i ceară s%aturi# 2ar cel mai mult stătea pe lîn!ă el %etiţa lui" căreia îi plăcea de asemenea !rădinăritul# .

icul cerb se !îndea' "Cred că eu am %ăcut ce$a rău şi din această cau ă $remea s-a sc+imbat atît de mult"# .şa că stătea ascuns sub un copac cit era iua de lun!ă" cre înd că dacă $a rămîne acolo nemişcat" $a putea %ace din nou $remea să de$ină la %el de bună şi %rumoasă ca înainte# în timp ce ăcea acolo !ribulit" simţindu-se %oarte sin!ur" iată că s-a apropiat de el un şoricel bătrîn şi înţelept# C-a pri$it pe puiul de cerb" 1-a tot pri$it şi $ă înd că nu se mişcă de acolo i-a spus' ")ai Cerbuleţule" ce tare tremuriD Bi arăţi aşa de supăratD" &uiul de cerb i-a răspuns' "BşştD 4aci" nu %ace !omotD Aite" din cau a mea $remea s-a răcit# .ai tîr iu" cînd puiul de cerb a crescut mai mare" mai puternic" primă$ara s-a trans%ormat într-o $ară caldă şi plăcută# .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi munci pentru ca le!umele şi ar a$aturile tale să iasă %rumoase ca să le poţi $inde" după ce le-ai împac+etat" încuie capacul %iecărei lădiţe cu această c+eiţă# Cînd $ei ajun!e la piaţă nu $ei mai a$ea emoţii" pentru că $erdeţurile pe care le-ai culti$at nu $or mai %i atacate de !îndacii in$iibili"# -icînd acestea" bătrînica i-a întins %etiţei o c+eie mică" deosebită de toate c+eile pe care %etiţa le $ă use $reodată# .şa se !îndea şi era tare" tare trist# 2in păcate ninsoarea continua să cadă" iar aerul era tot mai rece# &uiul de cerb era tot mai supărat# Continua să creadă că el era $ino$at pentru că primă$ara dispăruse şi pentru că $enise iarna# îi era %oarte teamă că într-o i el însuşi ar putea %i trans%ormat în ce$a rece şi pustiu" la %el cum iarna trans%ormase pădurea# . smuls buruienile de pe straturi" a curăţit plantele de %run e uscate şi a cules $ar a" salata" ardeii" morco$ii" roşiile " cu un cu$înt tot ce trebuia dus la piaţă a doua i# Ce-a aşe at cu !rijă în lădiţe" a încuiat capacele cu c+eiţa %ermecată şi s-a culcat liniştită# >n dimineaţa următoare a plecat la piaţă# Be%ul pieţei s-a apropiat de ea şi a întrebat-o' "(i" ai mar%ă bună astă i*" "2a" $ino şi $e i"" i-a răspuns %etiţa si!ură de ea şi %ără nici o emoţie# Cînd a $enit lîn!ă ea" %etiţa a descuiat lădiţele" rînd pe rînd" %ără -să-i %ie deloc %rică sau ruşine# . $enit %ri!ul# (u cred că dacă o să stau aici nemişcat pot trans%orma la loc $remea ca să %ie iarăşi %rumoasă# Sunt %oarte trist că am %ost aşa de rău#" An timp" şoricelul cel înţelept s-a uitat la el în tăcere" minunînduse cum o %i ajuns oare cerbuleţul să se creadă $ino$at de sc+imbarea anotimpurilor# > se părea %oarte important şoricelului să-1 ajute pe micul cerb să înţelea!ă cum stau lucrurile în acesta lume în care trăim" aşa că i-a 14 15 .cum era %oarte si!ură pe ea şi nu-i mai era deloc ruşine de nimeni# Cu timpul a reuşit să se ducă la piaţă absolut %ără nici o emoţie" aşa că n-a mai %ost ne$oie să %olosească acea c+eiţă %ermecată" pe care o păstra totuşi ascunsă într-un loc secret ştiut numai de ea# N34N' 2acă spunem po$estea unui băiat.u ieşit la i$eală e7act $erdeţurile proaspete" pline de rouă" %rumoase şi sănătoase pe care ea le împac+etase cu !rijă# Be%ul pieţei a admirat mar%a# >mediat s-au strîns toţi cei din jur# Ce!umele şi ar a$aturile %etiţei erau cele mai %rumoase din piaţă aşa încît au %ost cumpărate la cel mai bun preţ# Fetiţa nu mai putea de bucurie# S-a dus acasă %oarte mîndră" iar tatăl ei a lăudat-o cu dra!oste# Fetiţa nu a spus nimănui despre !îndacii in$i ibili care i-au distrus munca atunci cînd a$ea emoţii# . Puiul de cerb şi anotimpurile /po$estea nr# 81 ntr-o i de primă$ară minunată" în mijlocul unei păduri s-a născut un O pui de cerb# (ra %oarte norocos puiul" pentru că se născuse e7act cînd toate %lorile în%loreau" iar $remea era tot mai caldă şi mai %rumoasă# Cu %iecare i care trecea" odată cu micul cerb creştea totul în jur' şi copacii şi iarba" şi %lorile# .ulţumindu-i" %etiţa a plecat mai bine dispusă spre casă# S-a apucat imediat de treabă# . eroul principal $a %i un băiat.poi a $enit toamna# 3dată cu ea" %run ele din copaci s-au colorat %rumos" iar după aceea una după alta au că ut" lăsînd cren!ile complet !oale# .ai tîr iu toamna s-a trans%ormat în iarnă" cerul s-a %ăcut cenuşiu şi din nori a început să nin!ă# &uiul de cerb se uita la ăpadă şi tremura de %ri!# (l se născuse cînd era atît de cald şi de bine# Nimeni nu-i e7plicase de ce copacii îşi sc+imbă culoarea din $erde în maro şi de ce căldura se trans%ormă în %ri!# .

poi" după un timp "$întul alun!ă norii şi te lasă să $e i că soarele a rămas tot acolo unde era dintotdeauna# Cîteodată $ara" obser$i cu părere de rău că o %loare minunat în%lorită" se usca în scurt timp" iar seminţele ei sunt luate şi împrăştiate de $înt# în acea clipă este !reu să-ţi dai seama că din acele seminţe $or creşte alte %lori# 2ar atunci cînd în anul următor re$ine primă$ara" poţi $edea cum din seminţe cresc plante noi care în%loresc la %el de %rumos ca cele din anul trecut"# Cerbuleţul asculta %oarte atent ce spunea şoricelul# > se părea că $orbele noului său prieten au un înţeles special" care mer!ea drept spre inima lui# 2ar mai erau atîtea de spus şi de a%lat###" 2ra!ă Boricelule" iama este aşa de rea pentru mine" pentru că mă %ace să simt un %el de %ri! în su%let" la %el cu %ri!ul de a%ară"# 2ar Boricelul 1-a s%ătuit prietenos pe puiul de cerb' " 3rice %iinţă are propriul său i $or de putere şi de căldură în ea însăşi" c+iar dacă este rece a%ară# Caută propria ta căldură năuntrul tău şi încearcă să o +răneşti ca să crească continuu# . Poarta de fier * /po$estea nr# 91 P 1= dată demult" într-o ţară îndepărtată era un prinţ" care trăia într-un palat %oarte mare" cu multe" multe încăperi# 2e jur împrejurul palatului se ridica un id înalt de piatră cu o poartă uriaşă de %ier# Nici un $i itator nedorit nu putea să treacă pe acolo# 2in păcate" pentru că trăia într-un ast%el de palat" prinţul nu a$ea nici o oca ie să se apropie de altcine$a cu care să po$estească despre !în- 16 .jută-mă să înţele!" te ro!D" "Aneori norii ascund soarele de pe cer# .poi şi-a mai dat seama de ce$a %oarte important' că acea căldură dinăuntrul său trebuie +rănită şi antrenată să crească ast%el îneît c+iar şi în cea mai %ri!uroasă i" înăuntrul lui să e7iste totuşi propria lui căldură specială şi puternică# 2in acea i" cerbuleţul a început să $orbească despre anotimpuri cu ceilalţi pui de cerb din pădure# 4oţi şi-au dat seama cît de cald şi prietenos era el şi ce multe ştia# N34N' 2acă spuneţi po$estea unei %etiţe" atunci titlul ei $a %i " Căprioara cea mică şi anotimpurile"" iar eroina po$eştii $a %i bineînţeles o căprioară.şa este $iaţa# în %iecare an după primă$ară urmea ă $ara# . început să simtă c+iar înăuntrul lui căldura misterioasă şi minunată# -ilele de iarnă care au mai urmat au trecut uşor" iar cînd a $enit primă$ara în anul următor Cerbuleţul s-a simţit %oarte di%erit pe dinăuntru" înţele!ea în cu totul alt %el lucrurile# 2e e7emplu de data aceasta pricepea că el nu putea deloc să controle e sau să sc+imbe ordinea anotimpurilor" pentru că ele urmea ă unele după altele în ordinea dată de natură" indi%erent de ceea ce ar %i dorit el# .cesta este e7act anotimpul care te %ace să te simţi aşa de în%ri!urat cum te simţi acum# >arna este !er" iar pădurea este !oală şi pustie# Numai că din %ericire iama se $a termina în curînd# 2upă ea $a $eni iarăşi primă$ara# în %iecare an" anotimpurile $in şi trec în aceeaşi ordine# Se poate întîmpla ca iarna să $ină ce$a mai repede decît $remea +otărîtă" iar %ri!ul să înceapă mult mai curînd decît ar trebui# .tunci ea te $a ajuta să te simţi încăl it c+iar dacă a%ară este cel mai %ri!#" .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi spus' "Nu eşti tu de $ină că se sc+imbă $remeaD .tunci este %oarte !reu de !ăsit +rană în pădure# 2ar tu să ţii minte că întotdeauna după iarnă urmea ă din nou primă$ara" pentru că aşa a %ost %ăcută lumea aceasta# C+iar şi acum" în timpul iernii reci" cînd îţi este %oarte !reu să cre i că $a mai %i din nou primă$ară" trebuie să !ăseşti în inima ta puterea de a înţele!e acest ade$ăr#" "2ar de ce nu pot să $ăd că $ine c+iar acum primă$ara*" a întrebat %oarte curios cerbuleţul# ".poi $ine anotimpul numit toamnă" cînd %run ele se colorea ă aşa de %rumos" iar după aceea cad din copaci" lăsîndu-le cren!ile !oale# 2upă toamnă urmea ă iarna# .tît primă$ara" $ara" toamna" cît şi iarna" sunt numai nişte anotimpuri care $in şi trec unul după altul# &rimă$ara este anotimpul în care în pădure toate înmu!uresc" în%loresc" cresc din nou" iar $ara este %oarte cald# .tunci aproape nu-ţi mai $ine să cre i că soarele e7istă totuşi în spatele lor# .cesta este un lucru %oarte %iresc# .poi" promiţînd că se $a întoarce pe-acolo Boricelul şi-a luat rămas bun# &uiul de cerb a lăsat cu$intele Boricelului să pătrundă pînă adînc în mintea şi în inima sa# Ce ciudat i se păreaD 3are la ce s-o %i !îndit Boricelul atunci cînd spunea "propria ta căldură dinăuntrul tău%" Cerbuleţul a păstrat %oarte bine în minte aceste cun$inte şi se tot !îndea la ele în timpul plimbărilor sale prin pădure# &înă într-o i obişnuită" cînd plimbîndu-se a!ale" dintr-odată Cerbuleţul şi-a dat seama de sensul acelor cu$inte# .

ai ales prinţul era aşa de mulţumit că putea po$esti şi el cu cine$a apropiat despre tot ce i se întîm-pla i de i# (ra %ericit pentru că în %iecare i mica $ietate $enea la el" îl asculta cu atenţie şi-i păsa de tot ce spunea el# &rinţul îi dădea de mîncare îi mîn!îia blăniţa şi %ăcea în aşa %el ca micul animal să se simtă cît se poate de bine în acel palat în care tuturor le era %rică să intre# . eroina po$eştii va fi o prinţesă. /po$estea nr# :1 Brotăcelul * şi cutremurul de pămînt J 18 u demult" pe malul unui lac din inima munţilor trăia %ericit un brotăcel# Cît era iua de lun!ă se bron a la soare" prindea muşte" iar seara orăcăia din toate puterile încît toate animalele din pădure îl au eau de departe# Brotăcelul nu ştia multe despre această lume şi se bucura trăindu-şi $iaţa de la o i la alta# (ra norocos pentru că $enise pe lume într-un loc atît de %rumos" plin de soare şi +rană după plac# 2in păcate" într-o i /întunecoasă şi ne%ericită s-a produs pe neaşteptate un cutremur de pămînt# Stînci mari şi pietre multe au început să se clatine şi să se mişte de la locul lor# în în$ălmăşeala de ţarină răscolită" pietre prăbuşite şi copaci răsturnaţi" bietul brotăcel a că ut şi el pe neaşteptate într-o crăpătură de pămînt nea!ră şi %oarte adîncă# &rintre bul!ării mari şi !rei nici $orbă nu mai era să poată $edea soarele# Cutremurul de pămînt îl luase absolut pe nepre!ătite" aşa că brotăcelul ăcea acoperit de întuneric şi ţarină" %ără să ştie ce să mai %acă" %ără să poată reacţiona# 3rele treceau şi abea putea 19 .cum nu mai pot ajun!e la tine#" &rinţul a rămas %oarte uimit de aceste cu$inte" pe care nu le-a priceput imediat# 2upă un timp de cu!etare" prinţul şi-a dat seama că era $orba de un alt %el de a înţele!e $iaţa şi dra!ostea pierdută# &rinţul s-a !îndit toată noaptea la $isul lui# 2imineaţa abea a aşteptat să-i întîlnească pe re!e şi pe re!ină la dejun" după multe săptamîni de cînd nu mai luaseră masa împreună# (l i-a cerut re!elui să dea imediat ordin să %ie demontată uriaşa poartă de lemn# @e!ele" la rîndul lui mirat de această dorinţă" dar iubindu-şi nemăsurat %iul" a %ost de acord să se scoată poarta# 2upă un timp" prinţul a $enit din nou la părinţii săi cu o altă ru!ăminte' cît se poate de curind să desc+idă şi poarta de %ier şi să or!ani e e o petrecere" un carna$al cu nenumăraţi in$itaţi# .ica $ietate $enea tot mereu în $i ită" iar prinţul a îndră!it-o atît de mult încît a de$enit o parte a $ieţii lui# 4oate mer!eau ca pe roate şi cei doi erau tare %ericiţi# &înă cînd într-o i" întorcîndu-se în camera sa" prinţul a !ăsit micul animal ăcînd tară $iaţă pe duşumea# >mediat a c+emat toţi doctorii din palat ca să-1 în$ie pe micul său prieten" dar" din păcate era prea tîr iu#4oţi medicii erau neputincioşi# -drobit de durere prinţul a or!ani at o înmormîntare re!ească pentru micul animal cu care se împrietenise aşa de tare# Bietul prinţ" ascun înd în su%letul lui ceea ce simţea" a de$enit %oarte trist şi tot mai supărat şi mai însin!urat pe i ce trecea# @e!ele a obser$at această sc+imbare şi s-a în!rijorat de %elul în care se purta prinţul din cau a tristeţii sale# 2e aceea a dat ordin dul!+erilor şi tîmplarilor să construiască peste poarta de %ier încă o poartă" !roasă şi re istentă" ast%el încît nici un alt animal să nu mai poată $reodată să se strecoare şi să rănească din nou atît de tare inima prinţului# >mediat ce poarta a %ost terminată" într-o noapte" în timp ce prinţul se %rămînta în somn" mica creatură îmblănită a $enit din nou la el în $is şi i-a spus' "4u nu m-ai înţeles deloc" dra!ul meu prieten# @ostul meu a %ost ca să te în$eselesc" să te %ac să rî i" iar tu m-ai înc+is a%ară# .st%el" după multă $reme" mu ica şi cîntecele $esele au putut %i iarăşi au ite de-a lun!ul şi de-a latul împărăţiei# Q N34N' 2acă spuneţi po$estea unei fetiţe.Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi durile" dorinţele sau $isele pe care el le a$ea# Celor din palat" de care ar %i putut să se apropie" nici nu le trecea prin cap că el ar %i a$ut ne$oie să se împrietenească cu ei# îşi înc+ipuiau că şi aşa" %iind prinţ" a$ea tot ce-şi dorea# @e!ele şi re!ina erau %oarte ocupaţi cu treburile lor re!ale" aşa că prinţul" deşi $orbea cu multă lume" în su%letul său se simţea %oarte sin!ur# >nsă într-o noapte" s-a întîmplat că o $ietate mică şi îmblănită %urişîndu-se tiptil" s-a strecurat de a%ară printre !ratiile porţii de %ier şi şi-a croit drum spre camera prinţului# N-a trecut mult timp pînă cînd prinţul şi micul său $i itator s-au împrietenit %oarte tare# .

şa că mai departe" maimuţica se lăsa le!ănată în $înt odată cu copacul# 2ormea în copac şi se +rănea cu %run uliţele %ra!ede de pe cren!ile mai subţiri# &e scurt maimuţica creştea an după an cre înd în continuare că era şi ea un copac# în pădurea aceea nu se !ăsea nici o o!lindă" aşa că nu era nici o posibilitate pentru ca maimuţica să-şi dea seama că ea arăta cu totul alt%el decît un copac# &ărea mulţumită că stă în copac" însă totuşi" pe unde$a în adîncul su%letului ei" parcă simţea că-i lipseşte ce$a şi că $iaţa ei era prea le!ată de copac într-un %el ciudat şi c+iar nepotri$it# într-o bună i s-a întîmplat să treacă pe acolo un iepuraş# S-a uitat sus în copac şi $ă înd-o pe maimuţica a stri!at' " Jei" tu de coloD 2ă-te jos şi +ai să ne jucămD Sunt tare sin!ur şi mi-ar place să !ăsesc pe cine$a cu care să mă împrietenesc şi să mă jocD" .cum putea să $adă clar urmările !roa nice ale cutremurului de pămînt# @înd pe rînd a început să simtă cum ra ele soarelui îi încăl eau din nou corpul" a reînceput să simtă mirosul ierbii şi 1-a cuprins o în$iorare plăcută# 2e necre ut" dar ţopăind de colo-colo a simţit c+iar că se poate bucura iarăşi de $iaţă aşa ca înainte# Bineînţeles brotăcelul nu a uitat niciodată cutremurul de pămînt" pentru care a păstrat o amintire deosebită în su%letul lui# (ra acolo un locşor special din inima lui unde se a%la această amintire# 2ar acum brotăcelul petrecea mult timp ascultînd cu mai mare atenţie de $ocea misterioasă din interiorul lui" care îl îndemnase să !ăsească sin!ur calea de a se elibera şi de a ieşi iar la lumină# Q N34N' 2acă spuneţi po$estea unei fetiţe.>.1 dată demult" o maimuţă $ieţuia într-un copac unde se obişnuise aşa de bine" încît a ajuns să creadă c+iar ea însăşi că este un copac# 4are ciudat şi de necre ut părea acest lucruD .şa că brotăcelul şi-a adunat ultimele puteri" s-a scuturat de pămînt şi a început să sape cu lăbuţele în sus# Săpa mai slab la început" dar apoi din ce în ce mai spornic# .AIN# 2e unde ţi-a $enit ideea asta cara!+ioasă că eşti copac*" .cest !las a tre it treptat în brotăcei $ec+ea lui dorinţă de a $edea din nou soarele şi de a se ben!ui prin iarbă# . Maimuţa * care se credea copac /po$estea nr# .proape că uitase de soare" de iarba $erde şi plină de %lori" de muştele pe care le prindea atît de uşor# Aitase de ceilalţi brotăcei cu care se scălda în lac" de păsările care ciripeau în pădure" întunericul care-1 înconjura era aşa de adînc" încît brotăcelul se simţea complet neputincios şi s-a +otărît să rămînă acolo pentru totdeauna# "Nimeni n-o să obser$e şi n-o să-i pese" îşi spunea trist brotăcelul" !îndindu-se că nu $a mai putea re ista multă $reme" din cau a întunericului care îl copleşea şi din care începea să simtă că %ăcea parcă şi el parte# (ra cît pe-aci să renunţe la tot# Numai că mai era ce$a# &înă atunci nu dăduse deloc atenţie unei $oci %oarte adînci din su%letul lui# Se părea că acea $oce nu era de acord cu !îndurile lui şi parcă îl îndemna dinpotri$ă" să încerce să se elibere e sin!ur din !aura în care se a%la# "Caută să !ăseşti o cale să ieşi de aici din nou la soare" îi şoptea $ocea %oarte lăuntrică# "6îndeşte-te că de %apt asta $rei şi tu în realitate"# Ca început brotăcelul n-a ascultat-o" pentru că $ocea era mult prea slabă# 2ar treptat $ocea a de$enit tot mai puternică" mai insistentă şi el nu se mai putea %ace că nu o aude# .aimuţica stătea în copac cît era iulica de lun!ă şi nu cobora de acolo nici noaptea# -i şi noapte stătea în copac şi nimeni nu i-a spus niciodată că ea nu era de %apt copac# Nici copacul nu i-a şoptit niciodată că ea nu era copac" pentru că şi pe el îl amu a şi i se părea c+iar un compliment plăcut %aptul că această maimuţica se credea copac# .u ind aceste cu$inte" maimuţica şi-a dat seama că de %apt nu ştia si!ur de unde-i $enise ideca# .4N nu mai $ă use o maimuţă care să se creadă copacD & Aitî+du-se la el cum rîde de ea" maimuţica s-a în%uriat şi a ţipat' "&entru ce rî i aşa*" 4ot c+icotind " iepuraşul i-a răspuns' " &ăi nu eşti copac# (şti .>N( mă stri!i* 2ar eu sunt copac"# >epuraşului i s-a părut %oarte comic răspunsul" ca o !lumă bună" aşa că a început să c+icotească" iar apoi s-a apucat să rîdă de-a binelea" de se tă$ălea pe jos de ris# N>C>32. titlul ei $a %i " Broscuţa şi cutremurul de păm nt"iai eroina po$eştii $a %i bineînţeles o broscuţă.Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi mişca din lăbuţe# 2in cînd în cînd cîte o lacrimă îi ume ea oc+ii# 6aura în care că use era aşa de întunecoasă şi rece# .cum ar %i $rut să se dea jos din copac" dar nu era deloc si!ură pe ea şi se temea#4otuşi" pentru că iepuraşul o tot P 20 81 .aimuţica nu $orbise pînă atunci aproape cu nimeni" aşa că nu prea a$ea $oce# 4otuşi i-a răspuns' " &e ..işcările l-au ajutat să se strecoare printre pietre şi bul!ării de pămînt" aşa încît la un moment dat c+iar a ărit o ra ă de lumină# 2eşi oc+ii lui nu mai erau obişnuiţi cu lumina" aceasta i-a dat putere şi în curînd brotăcelul a ieşit iarăşi la supra%aţă# .

2()N@.%laţi că am o $este bună pentru $oi# .cum îi $enea c+iar să îmbească de cîte ori îşi amintea că înainte putuse să creadă că este un copac# QN34N' 2acă spuneţi po$estea unui băiat" titlul ei $a %i " Maimuţoiul care se credea copac".m să $ă pot despărţi unul de altul" în aşa %el încît să %iţi două persoane complet di%erite"# 6eamănului cel mare nu i-a con$enit deloc propunerea doctorului pentru că lui îi plăcea să-1 conducă pe cel mic după cum a$ea c+e%# .şa că a spus doctorului' " Bine" bineD Jai" te ro! despărţeşte-neD"# 6eamănul cel marc insista ca doctorul să nu-i separe# Cu răbdare" doctorul i-a ascultat pe %iecare în parte şi pentru că a$eau păreri atît de di%erite" a or!ani at o mare con%erinţă la care au participat toţi ceilalţi doctori" 2upă ce au discutat despre ce credea %iecare" au ajuns la conclu ia că !eamănul cel mare nu a$ea dreptul să ia sin!ur +ot5rîrea ca !eamănul cel mic să rămînă pentru totdeauna lipit de el# .4 şi se bucura c+iar că este atît de di%erită de un copac" Se bucura %oarte mult pentru că i de i descoperea lucruri noi despre ea însăşi" aşa că îşi dădea tot mai mult seama ce %iinţă deosebită era ea# . iar eroul principal $a %i bineînţeles un maimuţoi.sta îl %ăcea să se simtă mai puternic şi mai important# 2ar !eamănul cel mic" s-a !îndit un pic # 2eşi nu putea şti cum $or sta lucrurile cînd $or %i despărţiţi" se săturase să tot %ie le!at de !eamănul cel mare şi $oia să încerce ce$a nou# .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi îndemna cu binişorul" a reuşit să coboare şi apoi şi-a petrecut tot restul ilei jucîndu-se şi distrîndu-se aşa de bine cum nu i se mai întîmplase niciodată în $iaţă pînă atunci# Seara" după ce %ăcuse o mulţime de descoperiri amu ante şi se ben!uise cu po%tă toată iua" s-a întors în copacul ei ca să se culce" în copac era %oarte bine şi plăcut" însă" pe i ce trecea" maimuţicii i se părea tot mai uşor să renunţe la acest con%ort şi cobora ca să se distre e jucîndu-se# Curînd" părerea de rău după copac a dispărut de tot şi maimuţica a ajuns să se simtă cu totul alt%el în su%letul ei# &entru prima oară în $iaţă maimuţica simţea cine este ea CA .cum lucrurile erau aşa de di%eriteD 2acă nu-1 $a mai putea conduce pe cel mic" cum se $a descurca el* )a şti ce trebuie să %acă" şi ce nu* Cum $a mai a$ea oare putere asupra lui* 2upă cum ne putem uşor înc+ipui" !eamănul cel mic bănuia această problemă# (l nu dorea deloc ca !eamănul cel mare să se simtă ne%ericit# 4otuşi ce putea %ace ca să înlăture ne%ericirea lui* 2octorul a $orbit atunci cu cel mic şi i-a e7plicat că despărţirea lor era un cadou pentru 22 23 . /po$estea nr# <1 6emenii Q siame i demult" unde$a" trăia o perec+e de !emeni siame i# 2eşi !emenii Pdată siame i sunt aproape totdeauna absolut la %el" aceştia doi nu erau deloc# Anul din ei era %oarte mare" iar celălalt era %oarte mic# Cu toate acestea ei trăiau a!ăţaţi unul de altul" ast%el încît orice %ăceau" puteau %ace numai împreună# însă pentru că unul dintre !emeni era mai mare decît celălalt" totdeauna %ăceau numai ce dorea el şi nu ce dorea cel mic# 2e e7emplu cînd cel mare $oia să se uite la tele$i or" dar cel mic nu $oia" se uitau totuşi la tele$i orF cînd cel mare dorea să stea liniştit sau să doarmă" ei amîndoi stăteau liniştiţi şi dormeau# în acest %el" !eamănul mare era totdeauna cel care +otăra după bunul său plac ce să %acă sau încotro ia" cărîndu-1 după el oriunde pe !eamănul mic# Bietul !eamăn mic era tare obosit şi sătul să %acă numai pe $oia celui mare" dar pe de altă parte" nu se simţea si!ur de el" nu prea ştia ce ar putea %ace şi nici nu a$ea curajul să-şi spună părerea cu $oce tare# (ra atît de ataşat de %ratele cel mare" încît se temea c+iar că# dacă ar spune ce$a" %ratele mare s-ar supăra %oarte tare pe el şi i-ar putea %ace ce$a r5u# 2eşi nu-i con$enea deloc cum stăteau lucrurile" !eamănul cel mic nu putea decît să tacă din !ură# .st%el ei au de$enit două %iinţe cu totul di%erite# 3dată separaţi !eamănul cel mic era cît se poate de bucuros# în s%îrşit putea şi el să %u!ă sau să mear!ă încet" după cum a$ea c+e%# &utea să %acă tot ce $oia# (ra minunat că se simţea liber# în sc+imb !eamănul cel mare era %oarte ne%ericit" pra morocănos şi bombănea pentru că în inima lui se temea# .ceşti doi !emeni erau aşa o ciudăţenie" încît au $enit doctori din alte părţi ca să-i obser$e şi să le %acă %oto!ra%ii# într-o bună i a $enit la ei un doctor $estit şi după ce i-a studiat întoreîndu-i pe toate părţile" i-a anunţat' ".şa că împotri$a $oinţei celui mare" doctorii i-au despărţit# .

Prinţul* şi mama sa re ina /po$estea nr# =1 dată" demult" într-o ţărişoară %oarte mică" trăiau un re!e" o re!ină şi %iul lor 2orando# 4oată lumea spunea că prinţul semăna %oarte bine cu re!ina c+iar şi în %elul său de a %i# Se spunea că atunci cînd $a %i mare" cu si!uranţă" prinţul $a conduce re!atul e7act în acelaşi %el cum %ăcea mama lui acum# &rinţul 2orando au ea %ără încetare că bunicul său" pro%esorii săi" şi toţi prietenii îşi tot dădeau cu părerea cît de mult semăna el cu mama sa# 4rebuie să ştiţi că re!ina mama era o %emeie %oarte deosebită" care se !îndea deseori că micul său re!at $a %i atacat de duşmani# (ra c+iar obsedată de această idee" aşa că supra$e!+ea mereu uitîndu-se pe ecranul radarului special instalat ca să detecte e din timp dacă micul re!at urma să %ie atacat# într-o i" pe cînd tocmai %ăcea acest lucru" a obser$at o mică $ir!uliţă pe ecran /care putea %oarte bine să semnale e pre enţa unei păsări" ori poate ca era numai un %ir de pra%1" @e!ina mama a dat însă imediat alarma' ")in duşmaniiD" 2rept urmare a cerut pe loc tuturor ostaşilor care 3 pă eau să %ie !ata de apărare pentru că re!atul era atacat# 2in ne%ericire" re!ina interpreta !reşit semnele de pe radar atît de des" încît ostaşii de !ardă au început să se plictisească tot pre!ătindu-se de!eaba pentru atacurile pe care şi le ima!ina re!ina# în plus" re!inei ajunsese să i se pară că aude şi unele sunete suspecte pe care bineînţeles că nimeni altcine$a nu le au ea# (a credea că duşmanul se strecurase pînă în camera ei" unde %ăcea anumite !omote" sau îi deranja instalaţia de tele%on# Sau i se părea ca noaptea duşmanul %ăcea !ălă!ie la etaj# Con$insă că toate acestea erau ade$ărate" re!ina se apuca să stri!e' "SăriţiD SăriţiD SăriţiD" c+emînd !ăr ile în ajutor# 2e %iecare dată cînd re!ina începea să stri!e" soldaţii de pa ă se uitau unul la altul şi o%tau' ".u i" @e!ina a început iar cu ba aconiile ei"" însă pentru ca re!ina era totuşi şe%a lor" aler!au deîndata la ea" pre%acînduse că îi caută pe duşmăni# Se străduiau din răsputeri să %acă tot ce ordona re!ina" pentru că ştiau %oarte bine că în .is lup îl urmărea" mai ales cînd se ducea la culcare# (ra si!ur că $ă use aşa.tîta a $orbit şi 1-a s%ătuit pe prinţul 2orando" pînă cînd acesta a înţeles în s%5rşit că totul era doar în înc+ipuirea lui care îi juca %este %ăcîndu-1 să $adă sau să audă ceea ce de %apt nu e7ista# .ai este important de ştiut că în acel mic re!at soldaţii care pă eau primeau această slujbă pe toată $iaţa lor" %ără să poată renunţa la ea# .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi amîndoi şi că ei trebuiau să aştepte un timp pînă se $or obişnui cu libertatea şi îşi $or da seama %iecare în ce %el $or putea de$eni amîndoi puternici# .şa că de cîte ori !eamănul cel mare încerca iar şi iar să-1 %acă pe cel mic să-i îndeplinească $oia" acesta din urmă re%u a# Cel mic a înţeles că acum putea %i stăpîn pe el însuşi pentru că nu mai era le!at de cel mare# &utea să +otărască sin!ur încotro să mear!ă" sau nu" unde a$ea c+e% să mănînce sau să se culce# 2acă !eamănul cel mare se arăta nemulţumit de asta" cel mic se !îndea în sinea lui' "(i %răţioare" se pare că tu mai ai ne$oie de un pic de timp ca să-ţi dai seama cum să de$ii puternic prin tine însuţi"# Bi !eamănul cel mic a$ea dreptate# RN34N' 2acă spuneţi po$estea unei fetiţe.tunci se spuca şi el să stri!e' "SăriţiD SăriţiD SăriţiD"# Soldaţii de pa ă se !răbeau să $ină şi la el" dar îşi %ăceau unul altuia cu oc+iul şi comentau în!rijoraţi'" 2orando a început să %ie e7act ca mama lui"# . titlul $a %i "'emenele siameze".şa că înţeleptul s-a dus la prinţul 2orando şi 1-a ajutat să priceapă că nu era pe-acolo absolut nici un lup care să încerce să-i %acă rău# .isul lup" care nu era niciodată nicăieri# 4ot discutînd" soldaţii s-au +otărît să îl roa!e pe un om bătrîn şi %oarte înţelept din re!at să stea de $orbă cu prinţul# 2in %ericire acesta a %ost de acord să-i sprijine pe soldaţi" pentru că la rîndul său se săturase să-i tot audă pe prinţ şi pe re!ină stri!înd# .poi bătrînul a continuat să-1 în$eţe pe prinţ să $adă lumea aşa cum este ea în realitate# .şa că" într-o i" sătui de atîtea %alse alarme" ei s-au +otărît să discute despre prinţul 2orando#)oiau să !ăsească o soluţie pentru ca nu cum$a el să crească" ajun!înd e7act ca mama lui# &ur şi simplu nu mai suportau să se pre%acă de %iecare dată că îi caută pe duşmani sau pe aşa.isul lup la %ereastră" ba i se părea că-1 au ise la uşă" ba i se părea că-1 aude circulînd la etaj# .C(C re!at" dacă cine$a nu i-ar %i %ăcut pe plac" ea ar %i putut oricînd să ordone să le taie capul# &rinţul 2orando creştea imitînd-o pe re!ină# (l a început să creadă că un aşa.scultîndu-l pe înţelept prinţul 24 25 .

(@.işi lupi ima!inari# Cînd a mai crescut şi a de$enit adolescent" n-a mai lăsat-o pe mama lui să-1 păcălească %ăcîndu-1 să creadă că $in duşmanii# (l %i spunea' ")ai" dra!ă mamă" doar ştii că-i numai o pasăre pe ecranul radaruluiD &entru ce $rei să ne purtăm de parcă ar $eni duşmanii*" 2upă mai mulţi ani a $enit şi timpul ca 2orando să de$ină re!e# 4rebuie să ştiţi că el a condus ţara cu totul alt%el decît %ăcuse mama lui# în primul rînd pentru că el $edea lucrurile .A ON @(.şa că" is şi %ăcut" în iua următoare a a QN34N' 2acă spuneţi po$estea unei %etiţe" titlul po$eştii $a %i "Prinţesa şi mama ei regina" iar eroina principală $a %i o prinţesă al cărei nume ar putea %i (oranda .colo au %ost aduşi şi trăiau toate %elurile de peşti din ocean" c+iar şi cei mai mari şi mai răi# Băiatul care îi în!rijea $oia să-şi %acă treaba cît mai bine" aşa că s-a străduit să strîn!ă cît mai multe in%ormaţii despre %iecare peşte oceanic# 2in această cau ă băiatul trebuia să îşi amintească tot timpul o mulţime de lucruri# 2ar el a$ea noroc pentru că $iaţa peştilor îl interesa %oarte mult" aşa că ţinea minte tot ce citise# într-unui din ac$arii trăia un mare rec+in alb" care a$ea cele mai în%ricoşătoare şi mai puternice %ălci şi era cel mai mare şi mai rău dintre toţi peştii de acolo# Băiatul în!rijitor a a%lat de unde$a că era necesar să intre şi el în apă împreună cu rec+inul pentru a-1 +răni #. Celelalte date ale po$eştii rămîn nesc+imbate# 8< 27 .m citit unde$a în manualul de în!rijire a peştilor că trebuie să intri în apă ca să +răneşti un rec+in"# "Cred că n-ai citit din cea mai bună carte# Sau probabil n-ai înţeles corect" i-a răspuns $i itatorul# Cel mai potri$it mod de a te purta cu un rec+in este să stai cît mai departe de mar!inea ba inului în care se a%lă el# Cînd $rei să-1 +răneşti trebuie să-i arunci mîncarea în apă# în %elul ăsta nu poate să-ţi %acă nici un rău"# Băiatul în!rijitor a început să se !îndească la acest lucru şi ideea i s-a părut a %i bună# Se săturase peste poate de %rica pe care o încerca ilnic" mai ales cînd rec+inul reuşea să-şi în%i!ă cîte un colţ în braţul sau piciorul lui" umplîndu-1 de sîn!e# .ultă $reme după aceea soldaţii de !ardă încă îşi mai aminteau discutînd între ei despre cele întîmplate şi se %elicitau că a$useseră ideea de a trimite pe bătrînul înţelept să-i $orbească lui 2orando cu atîta %olos pentru toţi# Cum se +răneşte un rec+in /po$estea nr# 81 nde$a departe" trăia un băiat care s-a an!ajat ca în!rijitor la un del%inarium adică la un %el de !rădină oolo!ică pentru peşti" unde se a%lau mai multe ba ine şi ac$arii cu apă de mare# .4(# Se simţea si!ur pe el" era un om sensibil şi drept" bun cu toţi supuşii lui" mai ales cu soldaţii de !ardă# .C>4. CA.Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi 2orando şi-a dat seama ce lucru important este ca el să crescă în %elul său propriu şi să de$ină un re!e cît se poate de bun# înţeleptul 1-a mai ajutat pe 2orando să priceapă că el nu era deloc obli!at să crească pentru a de$eni e7act ca mama lui re!ina# &rinţul 2orando şi bătrînul au stat de $orbă îndelun!# Niciodată nu s-a ştiut e7act tot ce au discutat ei# 2ar ceea ce s-a putut obser$a a %ost că de la acea dată 2orando a început să se comporte %oarte di%erit# N-a mai stri!at niciodată să sară !ăr ile să-1 apere de aşa.B.cest lucru era o problemă %oarte serioasă pentru în!rijitor" pentru că odată intrat în apă cu rec+inul" se puteau întîmpla oricînd nişte lucruri !roa nice" @ec+inul se repe ea la în!rijitor" încereînd să-1 atace şi în%ricoşîndu-1 tare de %iecare dată# Bietul băiat se străduia din răsputeri să se %erească de dinţii rec+inului" înotînd" sărind în di%erite direcţii ca să nu %ie muşcat# Cînd termina de +rănit rec+inul era mort de oboseală din cau a e%ortului %ăcut# într-o i a $enit la ac$ariu un $i itator care a pri$it îndelun! %elul în care era +rănit rec+inul# (ra de-a dreptul uimit de ce $edea că se petrece" în s%îrşit" cînd în!rijitorul a reuşit să iasă a%ară din ac$ariu" bucuros că mai scăpase încă odată cu $iaţă" $i itatorul s-a apropiat de el şi 1-a întrebat' "&entru ce intri în apă cînd e timpul să-i dai mîncare rec+inului *"în!rijitorul i-a răspuns'" .

Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi stat cît s-a putut de departe de ba inul în care înota rec+inul cel %ioros şi ia aruncat de acolo mîncarea în apă# @ec+inul a de$enit %oarte %urios $ă înd că băiatul nu mai intră în apă# &entru că el se distra de minune încercînd să1 atace şi să-1 muşte de picior# în sinea lui rec+inul spera că într-o i băiatul nici nu $a mai %i în stare să iasă a%ară din ba8in şi că $a rămîne pentru totdeauna acolo cu el# Numai că în!rijitorul era destul de deştept ca s5-şi dea seama că e7istă mai multe %eluri de a te purta cu un rec+in %ioros şi că de %apt nici nu conta ce credea rec+inul despre el# Ceea ce conta cu ade$ărat era numai propria lui si!uranţă# începînd din acea i" el 1-a +rănit pe rec+in numai de la distanţă" ba c+iar le-a dat $oie şi altor în!rijitori să-1 +rănească# Băiatul a înţeles că în $iaţă unele lucruri sunt mai importante decît altele şi că trăind în$ăţăm ce$a nou în %iecare i# QN34N' 2acă spuneţi po$estea unei %etiţe" eroina principală $a %i o ngrijitoare. eroul principat $a %i un băiat. doua i dimineaţa" cînd s-a tre it" Corela a sărit din pat şi a %u!it în %aţa o!lin ii în care se putea $edea din cap pîn5 în picioare# . absolut deloc o păpuşă# Se pare că părinţii %ăcuseră ce$a oc+ilor ei" în aşa %el încît ea nu se mai $edea deloc aşa cum era în realitate" însă în $isul pe care tocmai 1-a a$ut" Corela a reuşit să se $adă e7act aşa cum era ea de %apt" adică o %ată care a$ea propriile ei dorinţe" propriile ei păreri şi care ştia ce să %acă pentru a reali a ceea ce $oia# S . Păpuşa !orela * /po$estea nr# 91 3 dată demult s-a întîmplat că un bărbat şi o %emeie căsătoriţi" dar ce$a mai în $îrstă" au dat naştere unei %etiţe" minunat de %rumoase# (ra un copil e7traordinar şi au +otărît ca numele ei să %ie Corela# Fetiţa ştia să %acă tot ce ştie să %acă un bebeluş obişnuit" adică !în-!urea" dădea din mîini şi din picioare" %ăcea pipi în scutece şi urla cînd îi era %oame# Nu-i lăsa pe părinţii ei să doarmă noaptea" iar iua nu-i lăsa în pace de e7emplu să mănînce în linişte# îşi murdărea +ainele şi era teribil de !ălă!ioasă# 2in cau a tutuor acestor %apte" părinţii ei şi-au dat seama că %ăcuseră o mare !reşeală" pentru că ei de %apt nu-şi doriseră un copil care să %ie c+iar aşa " adică să se poarte numai cum $oia el# 2rept care" cum$a-cum$a" au !ăsit ei o modalitate de a o trans- %orma pe %etiţă într-o păpuşă# S-au +otărît să %acă ast%el încît să-i poată controla purtarea în toate pri$inţele" la %el cum păpuşarii mînuiesc tră!înd de s%ori marionetele# 2esi!ur Corela era o păpuşă cu totul neobişnuită# (a creştea e7act cum creşte o %etiţă" numai că îi lăsa pe părinţii ei să o conducă în toate pri$inţele' să-i spună cum să se mişte" ce să-şi dorească" ce să $orbească" ce să %acă" adică era e7act ca o păpuşă# .nii s-au scurs şi Corela a de$enit o adolescentă" iar apoi a terminat şi şcoala# 4reptat" cu trecerea timpului însă" în su%letul Corelei s-a i$it un %el de sentiment %oarte ascuns" un %el de dor de a %i o persoană" o %iinţă ade$ărată# . 28 89 .esajul era %oarte clar ea NA (@. pri$it la ima!inea sa din o!lindă şi s-a $ă ut cu totul alt%el# S-a con$ins că într-ade$ăr nu era deloc" dar deloc" o păpuşă# (ra o %ată ca toate %etele" cu $isele şi dorinţele pe care orice %ată de $îrsta ei le a$ea# &lină de nerăbdare a bu!+it-o să-i caute pe părinţii ei ca să >c spună şi lor ceea ce descoperise# Numai că din păcate" părinţii ei pur şi simplu nu apreciau această descoperire şi nu împărtăşeau deloc bucuria ei# (i continuau să creadă despre Corela că este o păpuşă care le permite să o controle e şi să o mane$re e în toate pri$inţele" aşa cum se întîmplase pînă atunci# 2in această cau ă" Corela încerca în acelaşi timp două sentimente opuse# Anul de bucurie şi unul de tristeţe" pentru că îşi dădea seama că pentru a creşte mare nu-i mai rămîne decît să continue ea însăşi să se $adă ca o persoană reală" ca o %iinţă ade$ărată# &entru aceasta" pro%itînd de tot ceea ce ştia" Corela a putut să a%le cum să-şi !ăsească propriul ei loc în această lume# &e i ce trecea" Corela s-a maturi at tot mai mult şi de atunci a reuşit cu succes să nu mai permită nimănui să %acă din ea o păpuşă pe care să o dirije e pur şi simplu %ără a ţine cont de $oinţa ei# "N34NF 2acă spuneţi po$estea unui băiat. al cărui nume ar putea %i )orel.cest dor de$enea tot mai puternic# Corela a încercat să $orbească despre acest lucru c+iar cu unele cole!e de clasă" dar nimeni" absolut nimeni nu o înţele!ea# 4otuşi" într-o noapte" în timp ce dormea" Corela a $isat ce$a deosebit" un $is care a$ea un înţeles special pentru ea însăşi# .

30 91 . po$estea se $a intitula "Păţania veveriţei *liti cu leul cel fioros.m reuşit să-mi !ăsesc propria putere şi m-am +otărît să-i dau acestui leu o lecţie de o să mă ţină minte cît o să mai trăiascăD" 4uturor celorlalte animale li s-a %ăcut mai %rică decît niciodată# (rau absolut si!ure că temutul leu îl $a s%lşia pe iepurele Fliti# 2ar Fliti nu dădea nici o atenţie %ricii lor# (l s-a apucat să sape o !roapă %oarte adîncă drept pe cărarea pe care obişnuia să treacă leul dimineaţa la plimbare# Se străduia să sape cu propriile lui labe atît de repede cît putea# 4oată iua a lucrat şi numai tîr iu" noaptea şi-a terminat treaba# 6roapa era %oarte adîncă şi Fliti a acoperit-o cu %run e şi cu tot %elul de uscături" ba c+iar cu un copăcel" în aşa %el ca să nu se obser$e deloc că acolo ar %i o !roapă# Fără să aibă ştire de nimic" a doua i leul a $enit să se plimbe" aşa cum %ăcea în %iecare dimineaţă# Ca de obicei era prost dispus" bombănind" înjurind" ră!nind şi speriindu-le %oarte pe bietele animale# 2ar Fliti pri$ea la el şi tremura %oarte puţin# &limbîndu-se" leul a păşit peste %run işul cu care era acoperită !roapa şi cu un !omot puternic s-a prăbuşit în ea# >epurele Fliti săpase !roapa aşa de adîncă îneît era absolut imposibil de ieşit din ea# Cum 1-a $ă ut pe leu că înd în !roapă" Fliti s-a dus la mar!inea ei şi 1-a pri$it# " 4u" leule" n-ai înţeles totuşi ce înseamnă să %ii puternic"" i-a spus el %oarte liniştit leului# Să ştii că puterea nu înseamnă să ai colţii %ioroşi sau !+earele ascuţite# Nu înseamnă că eşti puternic nici dacă îi %aci pe alţii să tremure de %rică înaintea ta" sau dacă îţi baţi joc de ei" %ăcîndu-i să se simtă buni de nimic# .de$ărata putere $ine din interiorul %iecăruia" 2acă îţi dădeai seama de asta" n-ai %i stat acum aici pe %undul !ropii# Cînd o să pricepi ce înseamnă să %ii puternic cu ade$ărat" $ei %i în stare să !ăseşti o soluţie ca să ieşi din !roapa asta#" Bi icînd acestea" iepurele Fliti a plecat ţopăind mai departe# QN34N' 2acă spuneţi po$estea unei fetiţe.ă duc să-i dau o lecţie acestui leu" să-i %ie de în$ăţătură# " #"Bine" dar cum $rei să %aci*"l-au întrebat animalele#"2oar tu eşti numai un biet iepure %ără apărare# N-ai nici colţi ascuţiţi" nici !+iare puternice ca leul# Bi la urma urmei nici nu poţi aler!a c+iar aşa de tare"# "N-are importanţă" a răspuns spre mirarea tuturor iepurele Fliti# ".Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi Patania iepurelui Fliti * cu leul cel fioros /po$esteanr# 1H1 3 dată demult $ieţuia un leu mare care credea că el este re!ele jun!lei# Cele mai multe animale din pădure îl respectau sau c+iar le era un pic %rică de el" pentru că se purta ca orice leu# Numai că la un moment dat" leului i s-a întîmplat ce$a (l a de$enit tot mai tiranic" mai a%urisit" mai rău şi într-un cu$înt a început să-i asuprească pe cei din pădure# îi terori a pe toţi" îi !îria" îşi bătea joc de ei# .nimalelor din pădure a început să le %ie %oarte %rică# )iaţa lor se sc+imbase cu totul" at5t de %rică le era# &ur şi simplu se temeau să adoarmă" ori să mai iasă din $i uinile lor# Anele dintre ele au început să $ise e coşmaruri în!ro itoare" iar altele nici nu mai puteau mînca# Se pare că leului nu-i păsa de toate astea# Continua să-i c+inuie" să-i asuprească şi să îi în%ricoşe e pe toţi# 2e %apt" leul se purta aşa urît din cau ă că în sinea lui se simţea tare slab şi credea că sin!urul mod în care ar putea să pară puternic era să-i %orţe e pe ceilalţi să %acă lucruri pe care ei nu doreau să le %acă şi să ba!e %rica în ei# Numai că trăia în pădure" sătul de toate astea pînă peste urec+i" amantul şi drenţărosul iepure Fliti# (l se săturase să le tot audă pe celelalte animale că se $ăicăresc despre leu şi să le $adă toată iua aşa de pleoştite şi nedormite din cau a $iselor de !roa ă pe care le a$eau noaptea# 2e alt%el iepurele Fliti %usese primul care se speriase !roa nic de leu" dar pînă la urmă a reuşit să scape puţin de teamă# într-o i Fliti le-a anunţat pe celelalte animale ' " ." iar eroina principală $a %i veveriţa *liti.

".şa că a rămas pri$ind lun! spre rîu# Cum se tot uita el aşa" a $ă ut deodată ce$a interesant în apă# (rau pur şi simplu nişte pietre" care tra$ersau rîul .S CA &.C( .şa că $iţeluşul nostru simţea permanent că lui îi lipseşte ce$a# într-o i" cînd parcă era mai trist ca niciodată" $iţeluşul s-a aşe at lîn!ă trunc+iul unui copac şi a început să moţăie şi să $ise e# în $is se %ăcea că era într-o $ale nu prea mare" pe malul unui rîu# &e malul celălalt putea să $adă o turmă întrea!ă de $iţei şi $iţeluşe care %u!eau şi se ben!uiau distrîndu-se de minune# &arcă toţi erau de $îrsta lui şi doreau %oarte mult să-1 întîlnească şi să-1 cunoască# îl tot stri!au să $ină să se joace cu ei" dar $iţeluşul nostru nu-şi dădea seama cum ar putea trece rîul ca să ajun!ă la ei# Nici nu ştia dacă $a %i $reodată în stare el" cel obişnuit cu sin!urătatea"să se joace cu alţi $iţei# .una" două" trei" patru###2eodată $iţeluşului îi $eni o idee# Ce-ar %i să treacă pe malul celălalt călcînd cu !rijă pe %iecare piatră" &.AD S4.şa că" micul $iţeluş putea să %u!ă şi să se joace numai cu mama sa# 4otuşi" deşi o iubea %oarte mult" se simţea teribil de sin!ur şi era trist pentru că nu mai erau în $ecini alţi $iţei de $îrsta lui cu care ar %i dorit !ro a$ să se joace# Se ştie ce bine se simt împreună $iţeluşii cînd se pot împrieteni cu cei de o $îrstă cu ei# .>D NA F.D 3&@(B4(-4(D " )ulpoiul cel rău se răstea la iepurica şi încerca să %ie aspru şi să o %orţe e să %acă ce $oia el" dar iepurica nu $oia deloc şi stri!a întruna# 2eşi îi era teribil de %rică" stri!a şi iar stri!a' "NAD NADNAD" cît putea de tare# într-un tîr iu" $ă înd că nu reuşeşte nimic" $ulpoiul cel mare şi rău a plecat# >epurica @ic+i era încă %oarte înspăimîntată" dar parcă acum se # simţea alt%el# (a a %ăcut descoperirea că deşi era mult mai mică în comparaţie cu $ulpoiul" era totuşi puternică în cu totul alt %el decît el# Cînd mămica ei s-a întors acasă" iepurica i-a po$estit tot ce s-a întîmplat# .S pînă pe malul celălalt# Bi c+iar aşa a şi %ăcut# 32 33 .şa că a început să stri!e cît se putea de tareF "NAD NAD 3&@(B4(-4( D" i cu cît stri!a mai tare" cu atîta !lasul ei de$enea tot mai puternic# .ai trăiau acolo o mulţime de alţi $ecini" $aci "cai mari dar nu mai erau deloc alţi $iţei# .ama ei a %ost %oarte mulţumită pentru că iepurica i-a spus absolut tot ce s-a întîmplat şi a îmbrăţişat-o din toate puterile# Cînd s-au dus la culcare mama ei încă mai îmbea %ericită că iepurica @ic+i era la %el de deşteaptă ca şi $ulpoiul cel mare dar rău# QN34N' 2acă spuneţi po$estea unui băiat" titlul ei $a %i +.Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi "epurica * #ic$i învaţă să spună %&'( /po$estea nr# 111 ntr-o pădure minunat de %rumoasă trăia odată iepurica @ic+i împreună cu părinţii ei# (ra o iepurica tare dră!uţă şi cît era iua de lun!ă ţopăia pe lîn!ă mama ei şi se simţea %oarte %ericită# într-o i mama ci i-a spus' "(u trebuie să mă duc pînă la mar!inea pădurii să $ăd dacă !ăsesc ce$a tri%oi pentru cină# 4u rămîi aici pentru că mă întorc imediat#" Se ştie că iepurii se dau în $înt după tri%oi" aşa că" deşi iepuricăi @ic+i nu-i plăcea că mama pleacă" nu $oia nici să rămînă %lămîndă# Bi-a luat rămas bun de la iepuroaică şi s-a uitat după ea cum pleacă spre mar!inea pădurii# Ca început iepurica se simţea destul de bine de una sin!ură" dar aşa cum $ine !+inionul de obicei" iată că s-a întîmplat să treacă pe acolo un $ulpoi mare şi rău# (l a început să-i spună la iepurica @ic+i să %acă anumite lucruri pe care ea nu $oia să le %acă# Biata iepurica era tare încurcată pentru că ea totdeauna obişnuia să asculte şi să %acă ceea ce îi cereau adulţii să %acă# 2ar de această dată simţea că nu trebuie deloc să %acă ceea ce îi cerea $ulpoiul# în plus îşi aducea aminte %oarte bine că mama ei îi spunea adesea că este o iepurica tare isteaţă şi deşteaptă# 2eodată şi-a dat seama ce anume să-i spună $ulpoiului celui rău# ./" iar eroul principal $a %i iepuraşul @ic+i# O )iteluşul * şi pietrele din rîu /po$estea nr# 181 demult" era un $iţeluş care trăia împreună cu mama lui într-o luncă Pdată lar!ă" $erde şi %oarte %rumoasă pe malul unei ape# .epuraşul -ichi nvaţă să spună .S4.şa că stri!a mai departe' "NA )@(.

Plăntuta cea perseverentă /po$estea nr# 191 S -a întîmplat odată ca sămînţa unei %lori" purtată de $înt să ateri e e pe o cărare cu pămînt puţin şi plină de pietre# 3 pală de $înt a rosto!olito pînă a că ut printre bul!ării de pămînt" iar cînd a $enit ploaia" a început să crească# Floricica a reuşit să se înalţe destul de bine pe cărare# 2in păcate însă" de cîte ori încerca să se întindă mai mult" cine$a călca peste ea# 2e cîte ori se întîmpla acest lucru" %ie că era stri$ită o %run ă" %ie că se rupea c+iar $îr%ul %lorii# . luat planta la el în !rădină" a !ăsit un loc cu pămînt !ras unde a %i7at-o" iar apoi a stropit-o !rijuliu cu multă apă# ". F@>CN SN N( 3&@(.SCN SN C@(B4(.cum că era $indecată de tot" planta a înţeles cu ade$ărat că pentru ca să se de $olte pînă la %rumuseţea ei deplină a trebuit să aibă %oarte multă încredere şi curaj ca să se înalţe sin!ură spre soare prin propriile ei puteri# 34 9.)(. .ici $ei putea să creşti şi să te de $olţi e7act aşa cum le este dat tuturor celor ca tine# şi pentru că te-ai străduit atît de mult să supra$ieţuieşti" în # mod si!ur $ei creşte şi $ei de$eni cea mai %rumoasă %loare din această !rădină#" .icuţă &lantă" i-a is el#" . B> SN N( 2(-)3C4N. )3>( SN N( F>( F@>CN" 2." a s%ătuit-o el pe mica plantă# "&entru ca să ajun!i să %ii e7act ceea ce poţi cu ade$ărat să %ii #trebuie să !ăseşti %orţa în tine însăţi" să te îndrepţi şi să te desc+i i c+iar tu către soare# .poi s-a apucat să sape" asi!urîndu-se că a reuşit să cuprindă toate %iricelele rădăcinii %ără să le rupă# .cuma eşti într-un loc mai potri$it" .icuţa plantă încerca iar şi iar să scoată la i$eală cîte o %run uliţă" sau un bobocel de %loare# Numai că de cîte ori acest lucru pornea bine" se !ăsea cine$a care să o rupă în $reun %el" %ie turtind-o cu panto%ul %ie cu roata bicicletei# &înă la urmă biata plăntuţă s-a $ă ut silită să renunţe la dorinţa de a se mai înălţa# S-a +otărît să încerce doar să supra$ieţuiască rămînînd mereu la %el# însă şi acest lucru era !reu" pentru că primea prea puţin soare şi prea puţină +rană# >ntr-o i" un !rădinar a trecut pe acolo şi a obser$at pe cărare mica plantă# "(i" ei" nu creşti într-un loc prea bun"" a spus el# 4u ar trebui să te a%li într-o !rădină unde să poţi creşte cît mai %rumos"# 6rădinarul a plecat acasă şi s-a întors cu o sapă şi cu o !ăleată# .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi Ne putem înc+ipui ce bine s-a distrat apoi sărind şi %u!ind împreună cu ceilalţi $iţei prin lunca $erde### Spre scară" s-a întors şi a trecut din nou rîul" călcînd cu atenţie pe pietre înapoi# 2eodată $isul $iţeluşului luă s%%rşit" iar el se tre i tot acolo" stînd aşe at lîn!ă mama lui# Numai că de data asta" $iţeluşul se ridică repede în picioare şi e7act aşa cum %ăcuse în $is" pri$i spre malul celălat al apei# 2escoperi cu mare îneîntare că acolo se jucau într-ade$ăr cîţi$a $iţei $eseli# 2e data aceasta însă $iţeluşul nostru ştia ce să %acă să ajun!ă la ei# Bi aşa a şi %ăcut# N34N' 2acă spuneţi po$estea unei %etiţe" titlul po$eştii $a %i "0iţeluşa şi pietrele din rîu".ica plăntuţă era %oarte speriată# Se c+inuise să stea în acelaşi loc atît de mult timp" îneît îi era pur şi simplu %rică acum cînd i se o%erea această nouă posibilitate de a se sc+imba total# 6rădinarul a bă!at de seamă că micuţei plante îi era %rică" aşa că i-a $orbit din nou# ".@ NA 4@(BA>( C. iar eroina principală $a %i bineînţeles o vitelusă.bea atunci $ei reuşi să te $e i în ade$ărata lumină#" Bietei plăntuţe îi era încă %rică" dar s-a +otărît să nu scape această oca ie" aşa că a căutat şi a !ăsit în ea însăşi puterea de a se desc+ide spre lumină" Foarte curînd s-a i$it o %run uliţă" iar apoi un bobocel de %loare" urmate de altele şi de altele# &lăntuţă a căpătat încredere şi a început să se simtă mai puternică şi mai curajoasă# Nu după mult timp s-a acoperit cu o mulţime de %lori minunate# 6rădinarul po$estea tuturor prietenilor săi despre noua" e7traordinara plantă din !rădina sa# Foarte multă lume a început să $i ite e !rădina ca să admire %lorile acestei plante atît de speciale# &lanta au ea din ce în ce mai des în jurul ei cu$intele cu care $i itatorii îi lăudau %rumuseţea şi îşi dădea seama ce mult se sc+imbase şi ce mult crescuse# .

intrat în desişul pădurii şi a mers adînc" tot mai adînc" pînă cînd s-a tre it lîn!ă un rîu %oarte %rumos" pe malurile căruia era numai muşc+i $erde şi moale de tot# Bietul băiat se simţea aşa de slăbit de drumul !reu pe carc-l %ăcuse" încît s-a lăsat cît era de lun! pe muşc+iul moale şi a adormit adînc pe loc # în timp ce dormea" băiatul a început să $ise e# în $isul lui se %ăcea că o înă %oarte înţeleaptă a $enit să-i $orbească# -îna 1-a atins cu !in!ăşie pe umăr" iar $ocea ei blîndă şi dulce semăna cu murmurul unui i $oraş# Cu cît băiatul asculta mai mult $ocea înei înţelepte" cu atît de$enea mai calm şi mai liniştit# 2upă ce au stat ei de $orbă îndelun! despre urîţenia lui" îna cea înţeleaptă i-a atins oc+ii şi a îndepărtat de pe ei un %el de sol işori" care semănau cu nişte lentile #Băiatul nu-şi dăduse niciodată seama că a$ea aşa ce$a pe oc+i# 2eci era e7traordinar de surprins şi de mirat# .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi &o$estea unui băiat1 care era %oarte uratQ * /po$estea nr# 1:1 %ost odată un băiat care era %oarte" %oarte urat# Arec+ile lui erau teribil de lun!i şi de-a dreptul ciudate# .poi 1-a sărutat pe băiat pe %runte" şi 1-a binecu$5ntat cu toată dra!ostea# Băiatul a simţit ce$a !reu de descris" ca un %ior străbătîndu-i tot corpul pînă în inimă şi în su%let# .u %ost %oarte multe lucruri pe care nu a$eai cum să le au i" să le $e i şi să le înţele!i"" i-a spus îna cea înţeleaptă#" 2ar de-acum înainte eşti pre!ătit să $e i şi să au i lucrurile într-un %el nou# >n ilele şi nopţile care $or urma în $iitor" oamenii şi întîmplările $or a$ea o cu totul altă în%ăţişare şi $or suna cu totul alt%el pentru tine# îţi $ei da seama cine are cu ade$ărat !rijă de tine" cine te respin!e" cine este mînios şi rău şi cine te iubeşte cu ade$ărat# )ei putea pricepe cine îşi bate joc de tine sau caută să te umilească" ast%el încît $ei şti să te %ereşti din calea acestor oameni# 4oate aceste lucruri pe care le $ei cunoaşte de aici înainte" te $or %ace să-i înţele!i cu totul alt%el pe ceilalţi# 2e aceea $ei putea să te înconjuri cu persoane care $or a$ea !rijă de tine" pentru că în s%îrşit )(> F> C3N)>NS CN B> 4A .$ea şi un nas uriaş din cau ă că era acoperit cu um%lături" dinţii lui erau rupţi" iar cei r5maşi erau %oarte ne!ri# Corpul lui crescuse mare şi strîmb# Ana peste alta se în%ăţişa ca o pocitanie !roa nic de pri$it# )iaţa acestui băiat era %oarte !rea" pentru că ceilalţi rîdeau mereu de el# îl batjocoreau" îi !ăseau tot %elul de porecle cara!+ioase şi îl luau peste picior %5cînd mare +a pe seama lui# .cum se simţea cu mult mai bine şi se întreba de ce oare nu-şi dăduse seama înainte ce mult îl înşelau oc+ii" &entru că" uite ce interesant" acum pri$ind de jur împrejur 9< c+iar şi lucrurile i se păreau alt%el# Culorile i se păreau mai luminoase# 4oate străluceau mai tare# .ce cîntece clare a$eau# &înă şi soarele parcă era mai puţin do!oritor# Cînd a ajuns acasă" părinţii nu i-au adresat nici un salut" pentru că nici nu bă!aseră de seamă lipsa lui de acasă# >n acea noapte" cînd s-a culcat din nou cu ai săi" băiatul i-a $ă ut şi pe ei cu totul alt%el# 2e %apt păreau alunecaţi într-un somn ciudat" în care puteau să umble 37 .(@>I> SN F>> >AB>4## .bsolut nimeni nu dorea să-i %ie prieten" iar el se simţea neputincios şi nicicum nu reuşea să se apropie de altcine$a de aceeaşi $îrstă# &entru că se simţea atît de pocit" nici la şcoală nu în$ăţa bine# Ara din tot su%letul să mear!ă la şcoală" pentru că în acel loc copiii îşi băteau joc cel mai mult de el şi-1 c+inuiau cel mai tare" &înă şi părinţilor lui le era ruşine de el# Nici nu se %ereau să-i spună în %aţă cît era de urît şi cît de mult îi deranja pe ei acest lucru# &înă la urmă băiatul n-a mai putut suporta şi s-a +otărît să %u!ă departe într-o pădure" unde să nu mai %ie nimeni care să-i $adă urîţenia# 2upă ce şi-a strîns toate lucrurile de care credea că $a a$ea ne$oie pentru drum" băiatul cel urît a lăsat o scrisoare părinţilor săi" iar noaptea s-a %urişat a%ară din casă şi a plecat# .ai tîr iu cînd s-a tre it din somn" şi-a dat seama imediat că i s-a întîmplat ce$a cu totul deosebit şi important# (ra con$ins că $isul %usese special şi absolut e7traordinar# S-a sculat şi s-a dus la pîrîu ca să se spele# &ri$indu-şi c+ipul în unda limpede" a $ă ut cu uimire o în%ăţişare care era de-a dreptul %rumoasă# Bi-a amintit de ce i-a spus îna care îl $i itase în $is# .tunci băiatul a înţeles pe loc că %aţa atît de arătoasă pe care o ărea în o!linda apei acum" era ima!inea propriei lui %i!uri# Bi-a dat seama că urîţenia lui nu %usese altce$a decît o ilu ie" o părere# Băiatul a priceput că într-un anume %el" cei din jurul său $orbindu-1 de rău" sau batjocorindu-1" i-au strîmbat ima!inea" adică părerea despre el însuşi" %ăcîndu-1 să se creadă în!ro itor de urît# întoreîndu-se pe drumul către casă" băiatul $edea lumea într-un %el care era cu totul nou pentru el# Ce ciudat' cît de minunate erau %lorile care creşteau pe cărare" iar păsările .poi îna cea înţeleaptă i-a atins urec+ile" scoţînd uşurel din ele două dopuri %ăcute din $orbele murdare pe care băiatul le au ise spuse despre el# (ra şi mai uimit# Cum au putut ajun!e dopurile acolo %ără ştirea lui* -îna cea bună a început să-i $orbească din nou" aşa că acum băiatul îi au ea $ocea minat de blîndă %oarte clar' ".

Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi şi să $orbească" dar nu puteau să $adă şi să audă cu ade$ărat# .poi pădurarul a adus în!răşămînt special şi 1-a presărat în jurul copăcelului# S-a asi!urat că locul era destul de luminat de soare şi că a$ea apa necesară# Ca prin minune" după aceste în!rijiri" în %oarte scurt timp " bradul cel mic a descoperit 38 99 . Brăduţul ars /po$estea nr# 1.i s-a părut că nu mai ai $iaţă în tine# . po$estea se $a întitula "Povestea unei fetiţe care era foarte ur tă" " iar eroina principală $a %i desi!ur o fetiţă.poi a mai descoperit ce$a uimitor' cunoscîndu-şi calităţile şi ade$ărata ima!ine" reuşea să descopere mult mai uşor pe cei buni din jurul său# 2ar mai presus decît toate" acum cînd $edea lumea într-un mod atît de nou şi special a priceput şi înţelesul pe care îl a$ea dra!ostea" atît cea simţită de el" cît şi cea pe care o simţeau unii din jurul său" .poi cu multă pricepere" pădurarul s-a apucat să scoată cioturile de cren!i uscate" pînă cînd toate părţile care erau moarte au %ost curăţite şi trunc+iul a rămas pre!ătit pentru a da $iaţă unor cren!i noi# Bradul cel mic era surprins de %aptul că nu simţea de loc nici o durere# .răţi mai uscat decît orice uscătură# (şti ars şi ca $ai de tine# Cren!ile ţi-s rupte şi nu mai ai cetină deloc# însă eşti norocos" pentru că eu sunt un pădurar care iubesc pădurea şi nu mă lasă inima să tai un brăduţ care mai are $iaţă în el# 2ar te credeam pur şi simplu mort#" " Nu sunt mort" a scîncit iarăşi brăduţul#"Nici măcar nu sunt bolna$"# &ădurarul i-a aruncat o pri$ire plină de îndoială# "&ăi dacă nu eşti nici mort" nici bolna$" pentru ce arăţi aşa de jalnic*" &lin de tristeţe" bradul cel mic a răspuns' "Nu mai ştiu cum să cresc#Nu mai ştiu cum să %ac cetină $erde# Nu mai ştiu cum să par din nou $iu" pentru că m-a lo$it trăsnetul de atîtea ori şi au %ost atîtea %urtuni în $iaţa mea###&ur şi simplu am uitat cum trebuie să %ac ca să cresc din nou#" &ădurarul care iubea pădurea şi a$ea multă e7perienţă cu copacii" s-a +otărît imediat să-1 ajute"pe brăduţ" >-a e7plicat că mai înt5i $a trebui să-i înlăture toate părţile arse# .şa că uneori" după şocul unui tră net" după cîte o %urtună" copacii încep să creadă că n-o să mai poată creşte niciodată şi că nu le mai rămîne nimic altce$a de %ăcut decît să aştepte moartea aşa urîţi şi arşi# într-o i" s-a nimerit să treacă pe acolo un pădurar care iubea mult pădurea# Cre înd şi el că brăduţul era mort" s-a apucat să-1 lo$ească la rădăcină cu securea" ca să-1 taie# ")aiD .1 3 dată într-o pădure depărtată se a%la un brăduţ care nu prea arăta la %el ca ceilalţi copaci" pentru că nu era $erde şi dădea impresia că este cu totul lipsit de $iaţă# &ărea ca şi cum ar %i %ost lo$it de trăsnet şi de atunci n-ar mai %i crescut deloc# Sau arăta ca şi cum cine$a ar %i $enit şi iar %i rete at ramurile# Ceilalţi copaci de prin partea locului credeau c+iar că murise" deşi stătea încă în picioare" pentru că " după cum se ştie" majoritatea copacilor sunt capabili să rămînă drepţi multă $reme după ce îi părăseşte $iaţa# Numai că ei se înşelau" Foarte adînc înăuntrul său" brăduţul era încă în $iaţă# însă pentru că %usese lo$it de un trăsnet care îl arsese" el nu mai ştia cum să crească şi să se de $olte" cum să de$ină din nou %rumos" cu cetina $erde aşa cum erau ceilalţi bra i# Pteodată după ce este ars" un copac se simte ca după un ade$ărat şoc şi nu-şi mai doreşte să crească" să trăiască sau să %ie la %el cu alţi copaci# .uD" a ţipat copăcelul# Foarte mirat pădurarul a aruncat o pri$ire de jur împrejur şi a întrebat'"JeiD Cine-i acolo* Cine stri!ă*" "Sunt euD" a scîncit brăduţul# "Ce %aci tu mă doare# Nu mă mai lo$iD" "Nu-mi $ine să cred" s-a mirat pădurarul# ".şa se %ace că" a$înd această nouă posibilitate de a înţele!e lumea" a descoperit pas cu pas" în %iecare i care trecea" că inima şi $iaţa lui se umpleau tot mai mult de bucurie### QN34N '2ac5 spuneţi po$estea unei fetiţe.tunci băiatul a priceput în s%îrşit că urîţenia sa era de %apt o parte din $isul lor ciudat şi nu era deloc propria lui ima!ineD Cînd s-a dus din nou la şcoală" a înţeles că şi pe cole!ii lui îi $ede în cu totul alt %el# Băiatul şi-a dat seama cu care dintre ei s-ar putea împrieteni# .

Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi că el de %apt B4>. dată s-a născut un iepuraş" care în timp ce era %oarte mic" adică un bebeluş era %oarte %rumos# Numai că" din păcate" puţin după aceea s-a umplut de bube pe tot corpul# Ceilalţi nu $edeau că el are bube" aşa că mereu îi apăreau alte şi alte bube noi# .lteori însă simţea cum buba de lîn!ă inima lui începe să $îcnească şi să-1 doară# >epuraşul !emea şi plîn!ea de durere# Ca început nimeni nu pricepea pentru ce plîn!e iepuraşul# .sta îl supăra %oarte mult pe iepuraş# (l credea că s-a îmbolnă$it din cau ă că se purtase prea rău şi că nu %usese cuminte# Aneori era aşa de supărat îneît nici nu putea să mai plîn!ă# într-o bună i cine$a şi-a dat seama totuşi că iepuraşul a$ea bube pe dina%ară şi 1-a dus la doctori# (i l-au $indecat" numai că ceea ce n-au reuşit doctorii să înţelea!ă a %ost că iepuraşul mai a$ea o bubă care îl durea %oarte tare şi care era ascunsă unde$a lîn!ă inima lui# &înă la urmă iepuraşul cel mic a mai crescut şi uneori a %ost c+iar %ericit# .poi i-a mărturisit că se pricepea să-i scoată tot răul din buba de la inimă şi 1-a întrebat dacă el doreşte acest lucru cu ade$ărat şi dacă o $a lăsa să încerce să-1 $indece# Bietul iepuraş su%erea de atîta amar de $reme" îneît !reu îi $enea să creadă că ar mai %i totuşi posibil să scape cum$a de durere# 2ar iepuroaică cea înţeleaptă 1-a asi!urat că este totuşi posibil# 2eci pentru că i-a dat $oie să încerce să-1 ajute" iepuroaică i-a atins pieptul" amorţindu-1 pe o mică porţiune" pe unde a scos apoi buba şi a curăţit locul de lîn!ă inimă# 2upă aceea a pansat rana cu multă !rijă" un!îndo cu un anumit medicament şi i-a spus iepuraşului că 1-a scăpat pentru totdeauna de durere" iar corpul său are puterea să se însănătoşească repede# >epuraşul era %oarte con$ins de acest lucru# 2eja se şi simţea cu totul alt%el de cînd corpul său $indecase pielea din jurul locului unde a %ost mai demult buba# 2urerea a dispărut cu totul" iar pielea s-a re%ăcut ca N3AN" FN@N N>C> 3 A@.poi" cînd într-un tîr iu au priceput că a$ea o bubă dureroasă lîn!ă inimă" nimenin-a putut să-1 ajute# .şa că de cîte ori buba $îcnea şi1 durea" bietul iepure se apuca iarăşi să plîn!ă plin de amărăciune şi 40 :1 . dat o umbră aşa de deasă" că orice trecător pe potecă se odi+nea cu plăcere lîn!ă trunc+iul lui" dîndu-şi seama că pădurarul care a în!rijit acest copac nu putea %i decît un ade$ărat prieten de încredere# /po$estea nr# 1<1 "epuraşul * care avea bube neputincios# 3 ducea tot într-un plîns pentru că îl durea atît de rău# într-o i a trecut pe acolo o iepuroaică %oarte pricepută şi înţeleaptă# (a a is că ştia o cale de a-1 $indeca# >-a mai spus iepuraşului că de %apt el se comportase bine" aşa că era o !reşeală să mai creadă că bubele îi apăruseră pentru că nu a %ost cuminte# S-a uitat drept în oc+ii iepuraşului şi 1-a %ăcut să aibă încredere în ea# .ai mult decît atît" inima iepuraşului" după ce %usese amărîtă atît de mult timp" se umpluse acuma de bunătate# >epuraşul se simţea eliberat" se bucura de $iaţă" şi creştea $ioi aşa cum sunt toţi iepurii de obicei" în plus inima lui de$enea pe i ce trecea" tot mai înţeleaptă şi mai iubitoare# QN34N' 2acă spuneţi po$estea unei fetiţe. cum să crească" B4>.N# . cum să se de $olte %ăcînd cetină $erde şi bo!ată# Cu alte cu$inte nu uitase deloc cum să %acă pentru ca să se $indece şi să de$ină la %el de %rumos ca ceilalţi copaci din jur# Bi c+iar aşa %ăcea' a dat la i$eală mulţi mu!uraşi %ra!e i din care au crescut o pu derie de rămurele şi cetină nouă# în scurt timp nici n-ai mai %i is ca a %ost $reodată lo$it de tră net sau ars# &ădurarul era bineînţeles cel mai apropiat prieten al brăduţului# &entru că pădurarul care iubea atît de mult pădurea 1-a ajutat pe copăcel să rede$ină %rumos şi sănătos" micul brad s-a +otărît să %acă ce$a anume pentru pădurar" ca un semn al prieteniei lor# . titlul po$eştii $a %i " lepurica cea care avea bube" iar eroina $a %i desi!ur o iepurică.

oş Crăciun uitase cu totul de ru!ămintea lui" aşa că s-a culcat %ără a mai a$ea $reo speranţă să-i %ie îndeplinită# însă în acea noapte de sărbătoare băiatul a a$ut un $is# Bi în $is se %ăcea că au ea un !las dulce şi blînd" care îl c+ema pe nume# Bi-a dat seama imediat că era $ocea unui în!er" în$ăluit într-o minunată lumină aurie# în!erul l-a înştiinţat că a %ost trimis anume ca să-i îndeplinească dorinţa şi să-1 scape de lumina nea!ră care îl împo$ărase atît de mult timp# -icînd acestea" în!erul cel minunat şi-a înălţat braţele" care asemenea unor ma!neţi %oarte puternici au smuls cu totul lumina ciudată şi nea!ră în care %usese în%ăşurat băiatul# .ai era acolo şi o o!lindă" pe care stătea scris' "Aită-le la mine şi $ei $edea ade$ăratul tău c+ip"# Băiatul a pri$it şi n-a mai $ă ut nici o urmă din lumina nea!ră# în ilele care au urmat acelui Crăciun" băiatul şi-a dat seama că cei din jur îl tratau cu totul di%erit# &entru că el însuşi ajunsese să se cunoască" să-şi dea seama că este inteli!ent" că poate %i si!ur pe el# Ca prin minune şi cei din jurul său îl apreciau la %el de bine# &e i ce trecea" băiatul înţele!ea tot mai mult ce important este să te accepţi şi să %ii mulţumit de tine însuţi# .poi în!erul i-a spus că lumina nea!ră nu se $a mai apropia niciodată de el şi nu-1 $a mai împo$ăra# în plus" în!erul a desprins o parte din minunata lui lumină aurie şi a le!at-o strîns de scînteia luminoasă care ăcea neştiută şi ascunsă adînc în su%letul băiatului# îndată ce a %ăcut acest lucru" propria lumină aurie pe care o a$ea băiatul înăuntrul său a început repede să crească# .oş Crăciun îl $a ajuta" pentru că" de alt%el el nici nu prea credea în .os Crăciun# 4 în timp ce toată lumea se pre!ătea bucurîndu-se de apropierea sărbătorii Crăciunului" băiatul nostru se simţea tot mai împo$ărat de ciudata lui lumină nea!ră# în seara de ajun" băiatul era con$ins că .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi /po$estea nr# 1=1 + lumină mai ciudată răia odată mai demult" un băieţandru mai puţin obişnuit# Spre deosebire de alţii de $îrta lui" el nu ştia cît de si!ur poate %i pe sine şi nu se cunoştea de loc pe sine însuşi# .oş Crăciun i-a promis că $a încerca să $adă ce $a putea %ace pentru el# Băiatul a plecat" îndoindu-se puţin în sinea lui că .cest sentiment dă ade$ăratul înţeles sen aţiei de încredere în sine şi de putere pe care trebuie să le a$em# (l s-a con$ins din ce în ce mai mult că a$ea această putere şi că toată umilinţa sau $orbele urîte pe care trebuise să le îndure ţineau de trecut şi nici nu mai merita să se !îndească la ele# 42 43 .oş Crăciun mai curînd şi să-1 roa!e să-i îndepărte e po$ara de care nu putea scăpa# C-a !ăsit şi i-a e7plicat lui . crescut" a tot crescut pînă ce l-a înconjurat şi l-a în$ăluit complet# (ra o lumină strălucitoare" e7act ca cea a în!erului# 2upă ce a îndeplininit acest lucru" în!erul l-a binecu$întat cu mult dra! pe băiat" şi-a luat rămas bun" iar apoi a dispărut# Băiatul era atît de încîntat" că nici n-a mai putut dormi restul nopţii# Se simţea cu totul şi cu totul alt%el# Cînd s-a %ăcut în s%îrşit dimineaţă" a ieşit tiptil din camera lui şi a obser$at că lîn!ă bradul împodobit" .oş Crăciun îi lăsase o mulţime de alte daruri# .ltădată s-a căţărat într-un copac înalt şi a rămas acolo mai multe ceasuri" dar cînd a coborît" lumina ciudat de nea!ră era tot înjurai său# S-a apucat să ţipe cît îl ţinea !ura ca să o alun!e" dar de!eaba# .oş Crăciun că el nu-şi dorea jucării" nu-şi dorea nici un cadou" ci numai să scape de lumina aceea nea!ră" %ără de care $iaţa lui ar %i putut de$eni atît de %ericită# .cest lucru se întîmpla din cau ă că era în$ăluit tot timpul într-o ciudată lumină nea!ră din cap pînă în picioare# >ndi%erent unde mer!ea" sau unde se a%la" lumina cea întunecată îl însoţea peste tot" %ără să-i ceară părerea# 2esi!ur o asemenea lumină întunecată era cel mai ciudat lucru" mai ales pentru că nu oricine putea să o ărească# 4otuşi" cei care îşi dădeau seama de pre enţa ei" pro%itau cît puteau de băiat# îl umileau" tratîndu-1 în cele mai înjositoare %eluri# Ne putem da seama că din cau a acestei lumini ne!re cu care era în%ăşurat %ără $oia lui" băiatul se simţea copleşit de tristeţe# (ra %oarte amărît" tăcut şi nu putea deloc să-şi dea seama de deşteptăciunea sau de priceperea lui# Bietul băiat încercase în %el şi c+ip să se lepede de lumina aceea nea!ră# 3dată a luat-o la %u!ă cît îl ţineau picioarele" dar cînd s-a oprit" lumina nea!ră era tot acolo" lipită de el# . încercat să o spele" c+iar să o în!+ită" dar nu ajuta la nimic# Nu o putea da la oparte absolut deloc# Cîteodată se simţiea atît de neputincios" încît în!enunc+ea în %aţa altora" implorîndu-i să-i dea şi lui un pic de putere# Numai că nici cu în!enunc+iatul n-a re ol$at nimic" ba mai mult" cei în %aţa cărora %ăcea acest lucru îl tratau cu şi mai mult dispreţ" aşa că nu-1 ajutau deloc să scape de lumina aceea mi erabil de nea!ră# 2eja începuse iarna şi se apropia Crăciunul# Băiatul era din ce în ce mai disperat# într-o i" nerăbdător să mai aştepte pînă la Crăciun" s-a pornit la drum să-1 caute pe . !ăsit un minunat !lob de cristal şi o casetă plină de c+ei# .

eroina principală $a %i bineînţeles tot o fetiţă.de$ăratele bijuterii ale prinţesei /po$estea nr# 181 ra odată mai demult" o prinţesă mică şi %oarte %rumoasă" care trăia împreună cu părinţii ci" re!ele şi re!ina# (i locuiau împreună întrun palat minunat# .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi .ama ei re!ina" a întrebat-o ce s-a întîmplat" dar ea nu ştia cum să-i e7plice că cine$a i-a ascuns caseta cu comoara" #i prinţesa nu mai a$ea c+e% de nimic# ( >ntr-o noapte" în timp ce plîn!ea disperată în camera ei" i-a apărut în %aţa oc+ilor îna ursitoare care a întrebat-o' "Ce ţi s-a întîmplat" mică prinţesă*"# "Cine$a mi-a ascuns bijuteriile" a suspinat prinţesa cea mică# "Nu ştiu deloc cum să %ac să le !ăsesc"# .icuţa prinţesă era %oarte %ericită# (a a$ea o comoară într-o casetă" în care păstra nişte bijuterii strălucitoare de-ţi luau oc+ii nu altce$a# (rau acolo nenumărate lănţişoare" brăţări şi inele care sclipeau" re%lectînd toate culorile curcubeului# 4oate bijuteriile erau din aur şi ar!int" %oarte meşteşu!it alcătuite# 4rebuie să ştim că micuţa prinţesă ţinea într-un mod cu totul special la caseta cu bijuterii" pentru că erau numai ale ei şi nimeni nu mai a$ea una la %el# 2e aceea" oriunde mer!ea" ea îşi lua neapărat şi caseta cu bijuterii# într-o i însă" nu se ştie cine" a ascuns caseta prinţesei# Biata prinţesă se simţea %oarte nenorocită pentru că-i dispăruse caseta şi nu ştia cum ar putea %ace să o primească înapoi# (ra atît de de amă!ită şi supărată" încît a încetat să mai rîdă" să se întîlnească şi să se joace cu prietenii ei# Stătea tot timpul posomorită şi înc+isă în cameră# Cu un cu$ţnt" prinţesa s-a sc+imbat de tot# .ulte sărbători de Crăciun i-au adus bucurii# Băiatul a de$enit un ade$ărat bărbat# Cumina aceea strălucitoare şi aurie care îl în$ăluia crescuse tot mai mult odată cu el# 2e %iecare dată cînd îşi împodobea bradul de Crăciun" a$ea !rijă să pună acolo şi un mic în!eraş" care să-i amintească pentru totdeauna că $isele pot de$eni realitate şi eă oamenii se pot sc+imba# QN34N' 2acă spuneţi po$estea unei fetiţe. .ulţi nu-şi dau seama că au această putere de a se pri$i pe dinăuntru# (i nu se uită niciodată înăuntrul su%letului lor" aşa că nu se cunosc şi nu ştiu ce calităţi au" calităţi care sunt mai preţioase decît orice bijuterie# 2acă ţii la propria ta %iinţă" cu toate calităţile pe care le ai" $ei a$ea puterea să te $e i cu oc+ii minţii tale# Semnul ma!ic pe care l-am %ăcut asupra ta te $a ajuta să descoperi acest lucru#" -îna şi-a luat rămas bun şi a dispărut deodată" tot aşa cum apăruse# în c+ip minunat" e7act după pre$ederile înei ursitoare" mica prinţesă a descoperit cum să se uite cu oc+ii minţii înăuntrul propriului ei su%let şi să descopere acolo o comoară de un cu totul alt %el decît bijuteriile din casetă# 2in iua aceea" a părăsit camera în care se înc+isese cînd era supărată" şi i-a căutat pe ceilalţi copii" cărora să le dăruiască prietenia ei# 2in acel moment" plină de %ericire că şi-a recuperat ade$ărata comoară" mica prinţesă n-a mai permis nimănui să i-o %ure din su%let" iar toţi ceilalţi o iubeau %oarte mult pentru bunătatea ei# Q N34N' 2acă spuneţi po$estea unui băiat" po$estea se $a întitula "1devăratele bijuterii ale prinţului"2 eroul principal $a %i un mic prinţ.nii s-au scurs unul după altul# . 44 45 .u ind acestea" ursitoarea a îmbit şi a %ăcut peste prinţesă un semn ma!ic cu ba!+eta ei %ermecată" icînd' "Ceea ce $rei tu să !ăseşti" se a%lă c+iar în tine însăţi# &ri$eşte cu atenţie înăuntrul tău şi $ei !ăsi ade$ăraratele bijuterii la care trebuie să ţii# .

ba c+iar îi plăcea noul său c+ip# &lin de nerăbdare se repe i a%ară şi începu să se plimbe pe stradă# Cînd cine$a îl saluta" el răspundea politicos "Bună iua"# Ca drept $orbind nu era deloc obişnuit ca ceilalţi să %ie prietenoşi cu el# Simţea o bucurie nemăsurată# .inuneD 2eîndată ce a în!+iţit licoarea"o sc+imbare de necre ut s-a petrecut în tot corpul său" iar el a început să se simtă ca orice %iinţă omenească obişnuităD Bănuitor" a căutat o o!lindă şi s-a uitat în ea# întrade$ăr nu mai era e7traterestru delocD în s%îrşit a%lase %ormula de a se presc+imba din e7traterestru într-un om obişnuit .ai tîr iu s-a dus într-un parc" s-a aşe at pe o bancă şi a început să $orbească plin de atenţie şi $oioşie cu cei ce treceau pe acolo# . descoperit cu surprindere că era cu totul alt%el şi în su%letul său" în interior# .desea mer!ea la o bibliotecă mare" pentru că i se spusese că acolo ar mai putea a%la unde se !ăsesc alţi e7traterestrii# Numai că spre neca ul lui" niciodată nu !ăsea nici o in%ormaţie despre aşa ce$a# "3are de unde am $enit şi ce mi s-a întîmplat că am ajuns aici* &entru ce sunt alt%el decît alţii*" Bi se mai întreba ce ar putea %ace el pentru ca ceilalţi să-1 primească printre ei* (7traterestrul era de-a dreptul obsedat de aceste întrebări şi se simţea cu totul ne%ericit# Nu se mai străduia să se poarte alt%el ca să-şi %acă prieteni# 4oţi îl respin!eau mereu şi-i %ăceau ilele amare pentru că arăta şi se comporta atît de di%erit de ei# >ntr-o i" în timp ce se a%la la bibliotecă" a dat întîmplător peste o carte de ma!ie" care cuprindea tot %elul de deseîntece" %ormule secrete şi $răjitorii# Cartea stătuse pe un ra%t dosnic şi nimeni n-o mai desc+isese poate de ani de ile# (7traterestrul nostru a împrumutat cartea şi a luat-o acasă" unde a început s-o citească# 2e neînc+ipuit" dar cartea conţinea %ormule ma!ice care te puteau trans%orma din ce$a în altce$a" sau să dispari dintr-un loc şi să apari în altul# Citind-o cu atenţie" e7traterestrul s-a +otărit că dacă mai $rea să rămînă pe pămînt şi să %ie %ericit" ar trebui să încete e să mai %ie un e7traterestru# &entru ca să reuşească acest lucru" era absolut necesar să se sc+imbe şi pe dinăuntru şi pe dina%ară# Nu a$ea altce$a de ales dacă dorea să %ie şi el %ericit# A >n cartea de ma!ie e7traterestrul a !ăsit o reţetă miraculoasă" care spera să i se potri$ească# Ca să o pre!ătească îi trebuiau tot %elul de lucruri stranii# 2e e7emplu' scoici în %ormă de omidă" tri%oi cu patru %oi" 9-: %ire din mustaţa unui lup" ouă de broască rnoasă" şi altele" pentru care a$ea ne$oie de ce$a timp ca să le !ăsească# Numai că îşi pusese în !înd cu tot dinadinsul s5 încerce" aşa îneît s-a străduit să-şi %acă rost cît mai repede de tot ce-i trebuia şi a petrecut toată noaptea amestecîndu-le ca să prepare licoarea %ermecată# .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi (7traterestrul /po$estea nr# 191 nde$a" departe de aici trăia un e7traterestru# 4oată lumea ştie că să %ii e7traterestru înseamnă că eşti complet di%erit de ceilalţi" ca şi cum ai %i de pe o altă planetă şi nu ai a$ea nimic în comun cu cei din jurul tău# .bsolut nimeni nuri dădea nici o oca ie" %erindu-se de el# Nu mai a$ea +abar cum să %acă să ajun!ă într-un loc unde să încete e să mai %ie considerat e7traterestru# (ra %oarte sin!ur şi am5rît pentru că nu mai cunoştea alţi e7traterestrii cu care s-ar %i putut împrieteni# .poi o luau la %u!ă pentru că bănuiau că este r5u şi a%urisit# Cînd a încercat să-şi %acă prieteni" ceilalţi s-au uitat la el %ără nici o încredere" de parcă el ar %i a$ut nişte puteri supranaturale cu care să le %acă rău# Nu reuşea deloc să se apropie de nimeni# . amestecat" a tot amestecat şi cu toate că a$ea un miros în!ro itor s-a +otărît să o bea# Bi ce să $e iD* .cum îi $eneau %oarte uşor în minte cu$intele pe care trebuia sa le rostescă" pentru ca să-şi arate simpatia şi dorinţa de a se împrieteni# Btia ce să $orbească şi cum să $orbească" în sinea lui şi-a dat seama că se sc+imbase cu ade$ărat într-o %iinţă omenească şi-i plăcea de el însuşi aşa cum se sc+imbaseD Se simţea %oarte bine şi era mîndru de el pentru că a reuşit să !ăsească %ormula prin care să se presc+imbe dintr-un e7traterestru într-o %iinţă omenească şi mai ales pentru că a ieşit atît de repede în lume şi a putut atît de bine să se descurce cu noul său %el de a %i# 2in acea i" a descoperit că se simţea din ce în ce mai bine" că era o ade$ărată %iinţă omenească" din ce în celnai amabilă şi mai apropiată de ceilalţi# Cu %iecare moment care trecea" $iaţa lui era tot mai plăcută# 4oată supărarea şi c+iar disperarea lui s-au terminat de%initi$# Nici măcar cu o jumătate de !înd nu mai dorea să %ie e7traterestru# Cît despre %ormula secretă" ap5strat-o de atunci cu multă !rijă" pusă într-un loc bine ştiut" pentru ca să o poată împrumuta oricui s-ar întîmpla să se simtă" aşa cum se simţise el mai demult" e7traterestru# :< 47 .răţi cu totul alt%el" şi pari atît de ciudat îneît ceilalţi cred că ar %i mai bine să pleci de unde ai $enit# (7traterestrul nostru a$ea şi el aceleaşi probleme# 2e e7emplu cînd se plimba pe stradă" lumea se uita la el şi icea' "Jei" ia pri$iţi un e7traterestruD" .

tunci băiatul i-a spus' "Cred că ne-am putea împrieteni"# 2ar balauraşul a încercat să-1 sperie din nou mîrîind# 4otuşi nu era nici pe departe aşa de %ioros şi înspăimîntător cum cre use băiatul" c+iar dacă se străduia să mîriie# .cum rîdea de se prăpădea##Ba a obser$at şi pe mutrişoara balaurului un îmbet# .-am săturat să te tot aud %ăcînd !omote ca să mă sperii#" Cînd a aprins toate becurile din cameră" s-a %ăcut o lumină mare încît se $edea %iecare colţişor# Spre surprinderea lui" balaurul pe care băieţelul îl credea mare şi tare" s-a do$edit a %i ce$a %oarte mititel şi nepericulos# încă mai încerca să-1 sperie pe băieţel mîrîind de or# 2ar băieţelul a i bucnit în rîs $ă înd cine era balaurul de care se temuse atîta timp cînd era mai mic# . eroina principală $a %i o fetiţă.şa că după o $reme s-a !îndit din nou ce era de %ăcut cu balaurul# >-a $enit o idee# . 48 :9 .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi /po$estea nr# 8H1 Balaurul din întuneric -a întîmplat odată" ca un băieţel să trăiască într-un loc %oarte straniu# (ra $orba de o cameră %oarte" %oarte mare" care a$ea multă lumină în mijloc" dar pe mar!ini era teribil de întunecoasă" de ţi se %ăcea %rică# &entru că nu putea $edea prin întuneric" băieţelului îi ea într-ade$ăr tare %rică# în întunecimea de acolo trăia un balaur# 2e %apt era ce$a ce băieţelul nu $ă use cu ade$ărat niciodată# în sc+imb îl au ise trosnind sau scîr%%ind" mă ro!" %ăcînd !omote care îl în%ricoşau în!ro itor pe băieţel# Cui nu-i plăcea deloc acest lucru# .poi i-a spus'" Jai pe !enunc+ii mei ca să-ţi spun o po$este"# &arcă de data asta balauraşul era cel mai speriat# 2ar n-a trecut mult timp şi a îndră nit să se aşe e pe !enunc+ii băiatului# Bi ce să $e i* Cu cît îi spunea băiatul mai multe po$eşti şi îl strîn!ea mai mult în braţe" cu atît balauraşul era mai blînd şi mai puţin temător# Cu un cu$înt" a de$enit la %el de dră!uţ ca un ursuleţ de cati%ea# Nu mai era absolut deloc speriat# >ar în >oc să tot ceară de mîncare" se alinta spunînd' "Jai mai îmbrăţişea ă-mă şi %ii prietenul meu"# >ar băieţelului îî era mult mai uşor să %acă asta# 2in clipa aceea nu a mai trebuit să-1 +rănească pe balaur# (rau pur şi simplu prieteni şi băieţelului i se părea %oarte simplu şi %iresc să-1 iubească pe balauraş şi să se joace cu el# Q N34N' 2acă spuneţi po$estea urni fetiţe. căutat toate întrerupătoarele de curent electric din cameră" iar apoi 1-a c+emat pe balaur" icîndu-i' ".şa că după aceea băieţelul a trebuit să arunce în el cu un cîmăcior# Bi parcă din nou s-a %ăcut un pic de linişte# )ă înd că dacă îi aruncă de mîncare balaurul se linişteşte" băieţelul s-a !îndit că ar %i o idee bună să-1 +rănească# 2rept care a aruncat spre el tot pa+arul de suc" iar balaurul s-a potolit mai mult timp# Pnd 1-a au it bombănind din nou" i-a aruncat o bucată de prăjitură# Balaurul a tăcut apoi şi mai mult# Băieţelul îşi spunea în sinea lui' "Ce bine-mi pare că am !ăsit cu ce să-1 potolesc pe balaurul ăsta a%urisit şi rău"# > se părea %oarte important să-1 liniştească pe balaur cît mai mult posibil" aşa că a %ăcut rost de o cantitate mai mare de mîncare pe care să i-o dea# >-a aruncat prăjituri" carto%i" bomboane" în!+eţată" suc" carne" salată" apoi dulceaţă" cremă de ciocolată" sau alune# în s%îrşit îi arunca tot ce !ăsea şi obser$a că pe măsură ce-1 +rănea" balaurul %ăcea tot mai puţină !ălă!ie şi-1 speria tot mai puţin# într-o i n-a mai !ăsit nimic ce să-i arunce" aşa că i-a dat mîncarea pisicii# 2ar balaurul a %ost mulţumit cu aşa ce$a şi n-a mai %ăcut !omot# 2in păcate" odată băiatul a uitat să-1 +rănească pe balaur#Ca urmare acesta a reînceput să ra!ă" să bombăne şi să %acă !omote în%ricoşătoare# 2in cale-a%ară de speriat" băieţelul a mai căutat cu disperare ce$a de mîncare" însă n-a !ăsit# îi dăduse deja balaurului absolut toată mîncarea pe care a a$ut-o acolo" aşa c5 nu mai rămăsese nimic# în sc+imb balaurul %ăcea un !omot nemaipomenit" din ce în ce mai puternic şi mai înspăimîntător# s &entru că totuşi timpul trecea" băieţelul crescuse puţin şi era cu ce$a mai curajos# .şa că într-o seară" în timp ce mînca cina" iar balaurul %ăcea !omote în%ricoşătoare" băiăţelul a luat o bucată de pîine şi a aruncat-o în el# &arcă a %ost mai linişte" dar numai pentru puţin timp# .ai întîi 1-a ru!at' 04e ro! %rumos nu mai %ace !ălă!ie"# 2ar balaurul nici $orbă să-1 asculte" ceea ce 1-a indispus pe băieţel destul de mult# .şa că s-a !îndit ce să %acă" pentru ca să-1 liniştescă pe balaur să nu mai %ie aşa de !omotos# .şa că băiatul 1-a îndemnat' "Jai să ne jucăm un pic şi să %im prieteni"# Numai că balauraşul nu prea dorea să înceapă cu aşa ce$a# (l a scîncit' "2ă-mi ce$a să mănînc#)reau să mănînc"# Băieţelul s-a scotocit prin bu unar şi a !ăsit o bombonică pe care i-a dat-o" dar nu i-a mai dat altce$a# .

i se pare cam aiurea" cam trist şi cam întunecos aici" nu cre i*" "Ba da"" a răspuns băiatul#"Nu-i prea plăcut aici" dar nu ştiu ce să %ac altce$a" pentru că a%ară este ră boi şi nu am unde să plec în altă parte#" "B>N(ONI(C(S CN .ici /po$estea nr# 811 50 se dă cu ade$ărat o bătălie# 2acă $om putea ieşi de aici "te $ei putea duce într-un alt loc unde nu este ră boi# &un pariu că o să-ţi placă %oarte mult să trăieşti în altă parte# 3 să te poţi juca" o să %aci sport sau orice ai c+e%" la %el cum %ac copiii de $îrsta ta#" . !ăsit oameni care s5 aibă !rijă de el cu dra!oste şi bună$oinţă# împreună cu ei a în$ăţat %oarte multe lucruri despre el însuşi" despre lumea sa# Cucrul cel mai important pe care 1-a în$ăţat" a %ost cum să se ţină departe de ră boaie" în aşa %el îneît să nu mai trebuiască să-şi ridice iduri de apărare împrejurul sau# (l a priceput că se poate întîmpla să %ie şi el %urios" dar atunci cînd %uria îl st5pîncşte" înseamnă că a şi intrat într-un ră boi# 2upă ce a reuşit să în$eţe toate astea" lumea a de$enit pentru el un loc %ericit care 1-a ajutat să uite că a trecut mai demult şi ci prin .1 .er!ea repede" tot mai repede" în timp ce şoricelul din bu unar îi spunea cum să iasă din ona ră boiului# Cei care se luptau au încercat să-1 atra!ă %iecare de partea sa în ră boi# 2ar băiatul a re%u at# Fiecare tabără $oia să-1 %acă să ţină cu cine$a şi să lupte împotri$a celuilalt" de$enind soldat în ră boi# Numai că băiatul era tare sătul de ră boi" era sătul de lupte" era sătul de ură şi mînie# Se săturase şi să stea pitit" sin!ur şi trist după pereţii !roşi pe care îi ridicase în jurul său# Băiatul a continuat să mear!ă pînă a ajuns la mar!inea cîmpului de bătălie" într-un loc unde nu se mai lupta nimeni împotri$a altcui$a# Nu erau !loanţe" bombe" sau alte pericole# .ai întîi li s-a părut bine să sape un tunel lun!# Numai că asta cerea mai multă putere de muncă dccît a$ea el# în plus" se putea surpa peste el# .> (T>S4N C3C AN2( SN 4( 2AC>" a is %oarte con$ins şoricelul# în lumea asta nu este peste tot ră boi# .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi Băiatul Q înconjurat de un id 2emult" odată" s-a născut un copil# Cînd a crescut destul de mare ca să obser$e ce se !ăsea în jurul lui" şi-a dat seama că se născuse în plin ră boi# Cei din jur erau împărţiţi în două tabere# &arcă îne-buniseră de tot încercînd să se ucidă unii pe alţii# Se luptau din !reu# &uştile tră!eau" !loanţele şuierau" tunurile bubuiau în!ro itor" bombe e7plodau peste tot# Băieţelul era mult prea mic ca să se poată apăra sin!ur# Nu ştia să lupte şi nu a$ea nici un c+e% să tra!ă cu puşca sau să %acă r5u rănind pe cine$a# însă pentru că se a%la în plin ră boi era şi el ne$oit să %acă ce$a" pentru că alt%el l-ar %i putut lo$i o bombă" sau $reun !lonte şi l-ar %i omorît# 2in această cau ă" a construit iduri de jur împrejurul lui sperînd că cele două tabere duşmane nu-1 $or obser$a dacă se ascunde acolo# Credea că dacă se $a ascunde şi $a rămîne neobser$at nimeni nu-1 $a răni cu $reo armă# .i $ă ut că atunci cînd cine$a ridică un stea! alb în timpul unei bătălii nimeni nu mai are $oie să tra!ă în el" pentru că este un semn internaţional de pace* Stea!ul alb le dă de înţeles celorlalţi că nu eşti periculos şi că nu $rei să %aci nimănui rău# .poi s-au !îndit ce s-ar întîmpla dacă băiatul ar ieşi repede a%ară şi ar lua-o la %u!ă tare de tot sperînd să nu-1 lo$ească nici o bombă în acest timp# 4otuşi nici ideea asta nu părea mai bună decît cealaltă# ..tunci şoricelul a tăcut o obser$aţie interesantă' ". mai %ăcut un acoperiş !ros şi întunecat# Stătea pitit în adăpostul său şi încerca să %ie cît mai liniştit ca să %ie si!ur că nu-1 !ăseşte care$a# &entru că înăuntru nu pătrundea de loc lumina ilei" sin!urul %el în care îşi putea da seama cum trecea timpul era simţind temperatura# 2upă cum era cald sau %ri!" ştia dacă a $enit $ara sau iarna# Bineînţeles că se simţea teribil de sin!ur" dar +abar nu a$ea ce altce$a ar putea %ace" pentru că a%ară" cele două tabere se ră boiau încă" iar lui îi era teribil de %rică# >ntr-o i" un şoricel s-a strecurat printr-o crăpătură a peretelui şi a început să aler!e încolo şi încoace prin ascun ătoare# Băiatul 1-a obser$a surprins şi 1-a întrebat' "Cum ai ajuns aici* Credeam că nimeni nu poate pătrunde prin pereţii mei puternici" %ără uşă şi %erestre#" " Nu %i prostuţD " i-a răspuns şoricelul# 4otdeauna se !ăseşte o intrare sau o ieşire# C+iar atunci cînd cre i că ai construit pereţii cei mai !roşi" descoperi că ei nu sunt deloc !roşi sau de nepătrunsD (şti sin!ur-sin!urel pe aici* . %olosit tot %elul de lemne şi pietre ca să-şi construiască ascun ătoarea# &entru mai multă si!uranţă nu a lăsat loc nici de %ereastră" nici pentru uşă# .şa că băiatul şi şoricelul s-au aşe at ca să se !îndească ce-ar putea %ace pentru ca băiatul să iasă de după iduri şi din ona unde se purta ră boiul# S-au !îndit la tot %elul de planuri# .tunci poţi trece printre tabere neînarmat %ără să păţeşti nimic"# Băiatul a rupt o dreanţă de culoare albă şi a le!at-o de un băţ lun!# &e şoricel 1-a bă!at în bu unar şi tremurind de %rică a ieşit a%ară dintre pereţii ascun ătorii pe care şi-o construise de jur împrejurul său" %lu-turînd stea!ul alb# .

obi să audă în be nă răcnete de animale care se băteau" sau alte !omote ciudate" şi toate astea îl %ăceau să-i %ie %oarte %rică# &e lîn!ă că a$ea de străbătut drumul acela atît de întunecat" mai era şi %rica aceasta" care îl împiedica şi mai mult pe .obi călătorise atîta $reme numai prin întuneric" el nu ştia decît să ameninţe" să înjure sau să ţipe la aceşti nesu%eriţi# Cînd şi ei îl ameninţau sau îl lo$eau" .obi' "Ca să în$eţi cum să %ii prietenul cui$a " trebuie mai întîi să %ii prieten cu tine însuţi# 4rebuie să-ţi placă" să te împaci cu tine însuţi şi să nu-ţi %aci rău de unul sin!ur# 2upă ce o să-ţi dai seama tu despre tine însuţi ce calităţi ai" se $or !ăsi şi alţii cărora să le placă de tine#" "Nu înţele! cum $ine asta" să %ii prieten cu tine însuţi" a răspuns mai liniştit .9 .obi îi era un pic %rică" dar cînd s-a apropiat de lac" s-a $ă ut pe sine însuşi" ce ciudat" ON CA 434AC .obi să în$eţe şi să crească mare# 4otuşi" la un moment dat" drumul pe care a$ea de mers" parcă a început să se lumine e" ca şi cum soarele s-ar %i +otărît în s%îrşit să răsară# .poi ridicînd din umeri adău!ă' "2e alt%el nici nu-mi pasă de eiD" "(i" nu mă păcăleşti tu pe mine" i-a spus îmbind $ulpiţa#"2upă oc+ii tăi trişti se $ede că totuşi îţi pasă"# "2ar este aşa de !reu să în$eţi cum să-ţi %aci prieteni" s-a plîns . mîn!îiat-o" s-a aşe at lîn!ă ea şi a întrebat-o suspinînd' "2e ce nu pot %i copiii aceia pe care i-am întîlnit la %el de prietenoşi ca şi tine*" )ulpiţa i-a spusF "&rietenii sunt %oarte preţioşi în $iaţă# (ste un ade$ărat dar şi un talent să ştii cum să ţi-i %aci şi cum să-i păstre i#" "(u am mers aşa de multă $reme pe un drum %oarte întunecos" s-a plîns .obi lîn!ă un lac mititel" >n a cărui undă strălucitoare şi limpede orice se re%lecta ca într-o o!lindă# "Nsta este un lac %ermecat" a continuat $ulpiţa săQi e7plice#"Cînd pri$eşti în apa lui" $e i propria ta ima!ine şi descoperi ce inimă bună şi ce su%let bun ai# 2upă ce ai să-ţi $e i clar su%letul şi propria inimă" $ei înţele!e că poţi să ţii la tine însuţi" să te împaci şi să-ţi %ii propriul prieten# .obi bătut de nişte copii mer!ea smiorcăindu-se de unul sin!ur" a trecut pe lîn!ă o $ulpiţă roşco$ană# . iar eroina $a %i o fetiţă.ai întîi .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi acel ră boi" ascun îndu-se după iduri !roase" despre care acum nici nu-şi mai aducea aminte# QN34N' 2acă spuneţi po$estea unui fetiţe.obi s-a speriat de ea" dar apoi a obser$at că $ulpiţa era prietenoasă# .obi începea să ărească de o parte şi de alta a drumului cîte ce$a# Ca început a $ă ut nişte copaci" apoi nişte %lori şi curînd după aceea c+iar un pic de cer albastru# . /po$estea nr# 881 "esirea la lumină * 3 dată a %ost un băieţel pe care-1 c+ema .obi" aplecîndu-şi cu tristeţe capul# "N-am cine să mă în$eţe acest lucru şi pe mine#" &ri$indu-1 drept în oc+i" $ulpiţa i-a spus lui .obi" în timp ce oc+ii i se ume iseră de lacrimi# " Btiu cum pot să te în$ăţ acest lucru" i-a răspuns $ulpiţa îmbind şi 1-a condus uşurel pe .obi" dar în a%ara %aptului că uneori îl salutau cu indi%erenţă" alteori se întîmpla că îşi băteau joc şi se purtau rău cu el# &entru că .poi a reuşit să-şi $adă 52 .poi $ei şti cum să te împrieteneşti cu alţii"# Cui .C4 F(CD .obi era plin de încîntare şi nu se mai temea# Numai că" pe lîn!ă încîntare el a început să obser$e că este sin!ur şi să resimtă ne$oia de a se împrieteni cu cine$a# Cîtă $reme %usese complet în întuneric" el nu prea bă!ase de seamă că e sin!ur" dar acum sin!urătatea îl deranja tot mai mult# 2in cînd în cînd se mai i$eau alţi copii în drumul lui .obi o lua la %u!ă plîn!înd %oarte ne%ericit# 3dată" cînd tocmai se întîmplase una ca asta" iar .cum .obi trebuia să %io e7trem de atent# îşi desc+idea lar! oc+ii şi ciulea urec+ile ca să a%le şi să în$eţe orice se putea" dar mai ales ar %i $rut să ştie cum să pună capăt acestei călătorii %orţate# Numai că din cau a întunericului" nu prea putea să a%le nimic# 2e multe ori se întîmpla ca .obi# (i a %ost ne$oit să %acă o călătorie %oarte lun!ă #Cînd a început-o" drumul pe care mer!ea era teribil de întunecat şi complet pustiu" aşa că nu era absolut nimeni şi nimic de la care ar %i putut a%la sau în$ăţa cîte ce$a# Nu se $edeau nici măcar copaci sau %lori# 2rumul era mai întunecat decît dacă ar %i %ost mie ul nopţii# 2in cau a acestei întunecimi .obi# 2e atîtea ori m-am speriat de %iarele sălbatice care urlau bătîndu-se" aşa că nu am a$ut de unde să în$ăţ cum să-mi %ac prieteni"# . titlul po$eştii $a %i "Fetita înconjurată de un zid".

obi înapoi pe drumul lui# .şa că îi testa" adică îi încerca pe %iecare în parte# în %a a de încercare" soldăţeii îşi mişcau mîinile" picioarele din cale a%ară de de ordonat şi erau %oarte neastîmpăraţi# Făceau teribil de mare !ălă!ie şi păreau cu totul necontrolaţi# .obi" însoţit de acesta dată de noii lui prieteni# Fiind %oarte înţeleaptă" $ulpiţa ştia că dacă ai o inimă îmbitoare şi bună" dacă eşti bun cu tine însuţi" atunci îi $ei %ace să îmbească şi pe cei din jurul tău# QN34N' 2acă spuneţi po$estea unei %etiţe" eroina principală $a %i o fetiţă.eşterului îi trebuia timp" nu !lumă" ca să %acă soldăţeii mecanici# &înă reuşea să termine cîte unul" trebuia să-U încerce de mai multe ori" ca să $adă dacă %uncţionea ă %iecare piesă din care era compus# .obi a întîlnit iarăşi copii" aşa cum se mai întîmplase altădată# Numai că acum" pentru că de data asta ştia cum să %ie prieten cu el însuşi" .obi au mai $orbit unul cu altul multă $reme# .eşterul a %ost %oarte %ericit să repare la loc pe soldăţel" pentru că lui nu-i plăcea ca jucăriile pe care le %ăcea să iasă de%ecte din mîna lui" sau să %uncţione e alt%el decît era pro!ramat să o %acă# (l l-a %ăcut pe soldăţel să %uncţione e bine din nou" ast%el că atunci cînd îi răsuceai c+eiţa mer!ea şi c+iar rîdea# .obi a înţeles ce trebuie să %acă pentru ca să se împrietenească cu acei copii" ştia să $orbească %rumos cu ei şi după scurtă $reme rîdea şi se ben!uia deja împreună cu ei" de parcă ar %i tăcut toată călătoria numai împreună# )ulpiţa s-a uitat îmbind cum se depărtea ă pe drum .obi n-a mărturisit nimănui e7act tot ce a discutat cu $ulpiţa atunci" dar nu mult după aceea" $ulpiţa 1-a condus pe .ă ro!" %ăcea tot %elul de lucruri pe care asemenea jucării obişnuiesc să le %acă# Cînd a %ost !ata" îna l-a luat din nou pe soldăţel în 54 55 .eşterul a %ost %oarte mîndru cînd l-a $îndut unei %amilii care a$ea un băieţel căruia îi plăcea nespus de mult să se joace cu soldăţei mecanici# 2ar" să $e i !+inionD Cum a scos băieţelul pe soldăţel din cutie ca să se joace cu el" s-a întîmplat că în loc să păşească sau să ia po iţie de luptă" soldăţelul a că ut pe podea şi s-a stricat# Băieţelul nu ştia cum să-1 repare# . Soldăţelul de .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi propria inimă" iar cînd s-a uitat la c+ipul lui" a simţit în tot corpul un %el de mulţumire şi a mai simţit că-i place de el însuşi aşa cum era# )ulpiţa şi .poi l-a ridicat uşurel pe soldăţel şi a burat cu el la meşterul de jucării# -îna l-a ru!at pe meşter să repare părţile stricate ale soldăţelului şi să-1 %acă să se mişte aşa cum era de aşteptat de la oricare altă jucărie# . strins bucăţile şi s-a străduit să le potri$ească din nou laolaltă# 2ar" de %iecare dată cînd reuşea cît de cît să-1 %acă la loc" soldăţelul cădea din nou şi se distru!ea" împrăştiindu-se în bucăţi pe podea# &înă la urmă băiatul s-a ener$at aşa de tare" că l-a luat şi l-a aruncat la !unoi# S-a săturat să tot încerce să-1 aranje e la loc" să nu reuşească iar şi iar" dar mai ales s-a săturat să $adă că soldăţelul nu %ăcea nimic din ceea ce era de aşteptat să %acă soldăţeii mecanici# .cum soldăţelul ăcea aruncat la !unoi" trist şi speriat# Simţea că ce$a în interiorul lui %usese montat !reşit" dar nu ştia ce putea să %acă" pentru că nu era %oarte si!ur ce anume era !reşit# în noaptea aceea" cum stătea aşa bietul soldăţel în întuneric" i s-a arătat deodată ce$a luminos# &e măsură ce arătarea se apropia" se do$edea a %i o înă minunată şi plină de strălucire# Cînd s-a apropiat destul de mult" îna s-a pre entat icînd' "(u sunt îna $isurilor distruse"# ")isuri distruse* Ce înseamnă asta*" a întrebat încetişor soldăţelul de jucărie#"Nimeni nu mă poate repara pentru că nici c+iar eu nu ştiu ce mi s-a stricat#"# "&ăi nici nu este ne$oie să ştii tu asta" i-a răspuns cu dră!ălăşenie ana cea strălucitoare# .eşterul înţele!ea că soldăţeii %ac aşa pentru ca să arate că s-ar putea apăra şi sin!uri# -îmbea pe sub mustaţă cînd îi $edea cum sunt în stare să se mişte de jur împrejur" cum cad pe podea şi %ac atîta !omot# 3dată#meşterul s-a +otărît să %acă un soldăţel care să arate mai bine decît ceilalţi şi i-a pus c+iar un păr minunat# C-a lustruit în mod special" de strălucea" nu altce$a# .er!înd mai departe" .ucărie /po$estea nr# 891 3 dată demult" într-o ţară îndepărtată" trăia un meşter %oarte priceput în %abricarea jucăriilor mecanice" spre marea bucurie a copiilor# Kucăriile %ăcute de el erau minunate# Cel mai mult îi plăcea să %acă soldăţei" pe care copiii îi %oloseau bucuroşi ca să se joace de-a ră boiul şi ca să cîşti!e bătălii ima!inare# .

poi a continuat să discute un-timp cu %etiţa %ăcînd-o să înţelea!ă că ea îşi putea construi ima!inea din o!lindă cu propria ei minte" aşa după cum dorea# Fetiţa a a%lat că ceea ce re%lecta o!linda" era numai o ima!ine a %elului cum credea şi simţea despre ea însăşi" adică neclar şi %oarte nesi!ură de ea# 2acă s-ar %i simţit mai si!ură" mai puternică" atunci în o!lindă i-ar %i apărut ima!inea clară" ca a unei persoane precis de%inite# Fetiţa a plecat din ma!a in şi a început să se !îndească" să se tot !îndească la ceea ce-i spusese $în ătorul# 2ar din păcate" nu a$ea +abar cum să %acă să de$ină o persoană puternică şi bine de%inită# Nimeni nu-i spusese niciodată acest lucru# .< .sta era tot ce putea $edea cînd se uita în o!lindă# . 4>N( C.= .ă tot mir ce s-a întîmplat atunci cu tine*"# Soldăţelul îmbea în sinea lui" pentru că el ştia lucruri pe care băiatul n-ar %i putut niciodată să le înţelea!ă# Fetita * care nu putea să se vadă în o lindă /po$estea nr# 8:1 %ost odată o %etiţă care a$ea în casă o mulţime de o!lin i# Numai că" de cîte ori se uita în ele se întîmpla ce$a %oarte straniu' nu putea să $adă ima!inea ei ade$ărată# Fetiţa $edea numai un %el de linie" un contur neclar" din care nu se putea desprinde nici o %ormă# .@ 4A NA 4( A>I> C.şa că şi-a %ăcut alt plan# .ai întîi s-a apucat să picte e un c+ip pe o!lindă# Numai că treaba asta nu se prea potri$ea# Cînd se uita în o!lindă ştia că ceea ce a pictat acolo nu era de loc ceea ce ea ar %i dorit să %ie# . plecat la un ma!a in unde se $indeau o!lin i şi a spus' " 3!lin ile pe care le am acasă sunt de%ecte# 3ri de cîte ori pri$esc în ele nu pot să $ăd cine sunt eu# Btiu că oricine pri$eşte într-o o!lindă trebuie să se $adă pe el însuşi" e7act aşa cum este el#" )în ătorul s-a uitat la %etiţă %oarte uimit" pentru că nu mai au ise de la nimeni altcine$a ceea ce spunea ea' că nu-şi $edea propriul c+ip în o!lindă# . doua i dimineaţa" cînd băieţelul s-a tre it" 1-a $ă ut cu mirare pe soldăţel şi i-a is' "Ce cauţi aici* 2oar eşti stricatD" &e moment soldăţelul s-a temut că băiatul n-o să mai încerce să-1 pună în %uncţiune# 2ar băiatul i-a răsucit c+eiţa" şi a pri$it cum se mişca soldăţelul" e7act aşa cum trebuia să se mişte# Băiatului nu-i $enea să creadă# @ăsucea c+eiţa iar şi iar# Soldăţelul %uncţiona de %iecare dată e7act aşa cum trebuia# Băiatul era aşa de mulţumit de jucăria lui" că îl iubea pe soldăţel mai mult decît pe oricare altă jucărie# în camera lui" băiatul 1-a aşe at pe soldăţel în locul cel mai de cinste# 3ri de cîte ori" îşi amintea de cele întîmplate mai demult" băiatul îl întreba pe soldăţel' ". SN 4( )(-> C>N( (#4>#"# .şa că s-a dus la prietena ei cea mai bună şi i-a mărturisit' "(u nu ştiu cine sunt şi nu ştiu nici cine aş $rea să %iu"# 2ar pentru că prietena ei era mică" de aceeaşi $îrstă cu %etiţa" n-a înţeles nici ea ce spunea %etiţa şi n-a ştiut cum să o ajute" .poi a scos din ra%t o o!lindă nou-nouţă" a aşe at-o în %aţa %etei şi a întrebat-o' "Nu te $e i nici aici* (u pot să te $ăd"# "Nu" nu mă $ăd# 4ot ce $ăd este o linie de contur" o %ormă neclară#" "Cred că ştiu care-i problema ta" a is $în ătorul#"Nu-i ade$ărat că o!linda nu-ţi re%lectă ima!inea# (a este acolo în o!lindă# (u pot să o $ăd# 2.ai mult" adesea cei din jur se purtau indi%erent %aţă de ea# &arcă într-ade$ăr ea nu merita să %ie bă!ată în seamă şi nu conta deloc# Ci se părea tuturor că este numai o %ormă neclară" ca cea din o!lindă" deci cu totul alt%el decît îşi dorea ea să %ie în realitate# într-o i %etiţa era din nou %oarte mînioasă" pentru că pri$ind în o!lindă" iarăşi nu $edea acolo mare lucru# 4oate prietenele ei cînd se uitau în o!lindă puteau spune ce $ăd" puteau să se descrie cum sunt# .cest lucru o speria destul de tare pe %etiţă care se temea să spună altcui$a că ea nu $ede în o!lindă decît o %ormă neclară# Fetiţei îi era %rică mai ales pentru că începea să creadă că ea nici nu este altce$a decît o %ormă neclară" adică ce$a %ără importanţă" de %apt un nimic# &rin urmare" ca să impresione e şi să le#do$edească altora că ea e7istă totuşi cîteodată %etiţa se în%uria şi plină de mînie re%u a să %acă ceea ce i se cerea# în !eneral însă ea era $isătoare" cu capul în nori" nu prea ştia ce să spună celorlalţi şi simţea că mintea ei este complet !oală# &entru că %etiţa considera că lucrurile stau în acest %el" $iaţa nu-i o%erea prea multă %ericire# Nu reuşea să obţină aproape nimic din ceea ce $oia şi nu reuşea să-i %acă pe ceilalţi să o ia în considerare aşa cum şi-ar %i dorit# .tunci %etiţa s-a dus la în$ăţătoarea ei şi i-a spus acelaşi lucru# .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi bor şi 1-a dus înapoi la băieţel" punîndu-1 lin!ă el în pat în timp ce dormea# .şa că %etiţa s-a +otărît să %acă ce$a pentru ca o!linda s5-i arate şi ei o ima!ine# .

ntr-un anume ţinut" se a%la mai demult un lac mititel şi e7traordinar de %rumos# (ra cu totul acoperit de nu%eri !albeni şi ro " iar în undele lui înotau pu derie de peştişori coloraţi# &e $aluri se ben!uiau toată iua r5ţuşte şi bobocei !ălă!ioşi# 2e jur împrejurul lacului creşteau de asemenea cele mai %rumoase %lori" iar sălciile îşi aplecau ramurile bo!ate pînă în apele lui# Numai că lăculeţul se simţea tare ne%erici# Nu se ştie de unde" îi $enise ideea că ar %i bine pentru el să aibă mai multă apă# Credea că dacă ar a$ea mai multă apă ar %i %ost cu mult mai %ericit# . eroul principal %iind bineînţeles un băiat. cre ut că e un mo%t al %etiţei care de %apt dorea să c+iulească de la şcoală" aşa că s-a supărat pe ea# Fetiţa i-a întrebat apoi şi pe părinţi acelaşi lucru# însă ei n-au %ost si!uri dacă au priceput ce $oia ea să spună# .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi 2ar în$ăţătoarea a înţeles-o !reşit# .9 .şa că a început să %ie preocupat să aibă apă în plus de unde putea" tot mai multă apă# Nu conta cît de multă apă se aduna în el mai ales cînd ploua# (l dorea tot mereu mai multa şi tot mai multă# (ra pur şi simplu de nesaturat" pentru că îşi %i7ase ideea că $a %i %ericit numai dacă $a a$ea enorm de multă apă# .şa că după un timp s-a +otărît să renunţe la ideea de a mai strîn!e apă# 4reptat a împins înapoi toate apele pe care le absorbise în el# Se bucura şi cînd soarele e$apora băltoacele care-1 înconjurau# 4reptat" treptat a re$enit la %orma şi mărimea lui naturală de altădată# Nămolul puturos a dispărut" iar 9 .şa că indi%erent cîtă strîn!ea" nu i se părea deloc su%icientă# Nici nu se mai !îndea la altce$a" decît cum să %acă să !ăsească alte căi de a mai strîn!e apă# Nu-şi dădea seama că pe măsură ce se aduna mai multă apă în el" în%ăţişarea lui se sc+imba din ce în ce mai mult# Se pare că sc+imbarea nici măcar nu era în bine" pentru că lăcuşorul nu de$enea mai %rumos absolut deloc# . crescut ş4 s-a întins în tot ţinutul" care s-a trans%ormat într-o onă umedă" plină de băltoace şi de ţînţari# Andele lui care odinioară erau aşa de albastre" de$eniseră acum tulburi şi puturoase" Nici broaştele rîioase nu mai stăteau cu plăcere în el# &eştii cei coloraţi muriseră rînd pe rînd su%ocaţi de nămol" nu%erii ro şi !albeni se uscaseră" iar raţele care nu mai !ăseau +rană acolo au burat să caute un loc mai bun în altă parte# .st%el împrejurimile lacului au de$enit tăcute şi pustii# Cacul nu putea să înţelea!ă ce se petrecuse* îşi spunea în sinea lui' "Credeam că dacă apa mă %ace să mă simt atît de %rumos" adunînd în mine toată apa de pe lume" mă $oi simţi şi eu cu mult mai bine# .1 !acul cel mic QN34N' 2acă spuneţi po$estea unui băiat" titlul ei $a %i "Băiatul care nu putea să se vadă n oglindă".cuma îmi dau seama că nu este deloc ade$ărat# 2ar ce aş putea să mai %ac*" &e măsură ce se tot !îndea îşi dădea seama că %ăcuse o !reşeală mare# .8 .ş $rea să am un $is în care să mi se spună cum sunt eu şi să pot a%la cine sunt eu de %apt#"Cînd s-a culcat în acea noapte" dorinţa ei a %ost într-ade$ăr îndeplinită#)isul i-a răspuns la întrebare# >-au $enit idei despre cum să %ie mai si!ură de ea" mai puternică" despre cum să de$ină o persoană pe care ceilalţi să o ba!e în seamă# în dimineaţa următoare s-a dus repede să se pri$ească în o!lindă şi a descoperit că se $edea mult mai limpede decît înainte# 2e atunci încolo" în %iecare noapte propriile ei $ise îi spuneau tot mai mult despre cum să capete încredere în ea insăşi" cum să %ie mai îndră neaţă" în aşa %el încît să %ie mulţumită şi să-i placă de ea însăşi# Ca prin minune" după %iecare $is" în dimineaţa următoare " cînd pri$ea în o!lindă" desluşea tot mai limpede şi mai clar propria ei ima!ine# 2upă un oarecare timp a $enit şi dimineaţa în care uitîndu-se în o!lindă a $ă ut în %aţa ei un c+ip limpede" %oarte încre ător" care îmbea %rumos şi plin de si!uranţăD în s%îrşit şi-a dat seama că răspunsul la $ec+ea ei întrebare /cine era ea şi cine $a de$eni ea în $iitor* 1 1-a !ăsit numai în propriile sale !înduri şi $ise# Nimeni nu a putut mai bine decît ea însăşi să ima!ine e dinainte şi să plani%ice drumul $ieţii ei# 2ar mai mult decît toate" %etiţa era mulţumită pentru că îi plăcea şi era %oarte mulţumită de propria ima!ine" aşa cum i-o re%lecta acum o!linda# /po$estea nr# 8.şa că nu i-au putut răspunde# 2upă toate aceste încercări %etiţa a de$enit %oarte tristă de amă!ită şi c+iar disperată# Se !îndea în sinea ei' "Nimeni nu pricepe ce neplăcut este să te uiţi în o!lindă şi să nu $e i cine eşti# Simt ce$a %oarte ciudat" de parcă aş %i o %antomă# &arcă oamenii s-ar uita la mine şi nu m-ar $edea cu ade$ărat#" în acea noapte" înainte de a se culca" %etiţa s-a !îndit' ".

cest lucru %ăcea plasa păianjenului şi mai periculoasă pentru !î ele nai$e şi neştiutoare care picau în ea pentru că nu obser$au deloc această capcană distru!ătoare" sau o $edeau prea tîr iu# 2esi!ur unele !î e ştiau că e7istă păianjeni şi c+iar îi şi $ă useră" dar neînţele!înd cum îşi duc ei $iaţa" nimereau drept în plasele lor# .tunci erau repede în%ăşurate cu un %ir lipicios şi erau ţinute în $iaţă pînă cînd păianjenii se +otărau să se %olosească de ele" să le mănînce# în această pri$inţă toţi păianjenii sunt la %el# Sunt %oarte mîndri de plasele pe care le întind şi nu se simt deloc $ino$aţi că îşi duc $iaţa procedînd în acest %el# într-o i a trecut pe acolo un %luturaş albastru" care tocmai căuta nectar dulce în %lorile unei tu%e colorate# Fără să bănuiască ce$a rău" %luturaşul a %ost atras de %elul cum strălucea plasa subţire pe care cădea o ra ă de soare şi bineînţeles %ără să $rea s-a prins drept în ea# în!ro it" %luturaşul a încercat să se elibere e" luptîndu-se" bătîndu-se" din toate puterile# 2ar cu cît se $îrcolea mai tare plasa se lipea de el şi mai mult# &ăianjenul care ştia cum se bat de %rică $ictimele sale" %ăcuse în aşa %el încît plasa să se strîn!ă cu atît mai tare " cu cît se luptau mai mult să scape# 2in %ericire" s-a potri$it să treacă prin apropiere o mămăruţă bătrînă şi plină de e7perienţă" care cunoştea multe despre păianjeni# (a s-a +otărît să-1 ajute pe %luturaş să scape#&aianjenul era %oarte ocupat cu ţesutul pîn ei #Nu dădea prea multă atenţie %luturaşului" %iind si!ur că era prostuţ şi prea neajutorat ca să scape" iar plasa bine %ăcută oricum nu-i dădea $oie să se elibere e# în!rijorată mămăruţă bură mai aproape de %luturaş şi îi şopti' "Nu te mai bate" nu te mai lupta cu plasa# .cum %luturaşul nostru era mai deştept decît păianjenii" a$ea mai multă e7perienţă şi putea să boare liber unde $oia# <H <1 . încercat să-şi amintească tot ceea ce ştia #pentru ca să !ăsească un mod de a se elibera# Bi a reuşit# 3dată scăpat" a obser$at că din păcate " aripioarele lui %useseră îndoite " şi%onate şi drenţuite cîtă $reme se luptase cu plasa# însă cu timpul" %luturaşul a reuşit sin!ur să-şi $indece rănile şi su%erinţa pe care i-o pro$ocase plasa păianjenului# Nu după mult" era din nou ca înainte#un %luturaş între!" %ără cusur" %rumos şi albastru" căruia îi plăcea să culea!ă polen din %lorile colorate# Bineînţeles că acum ştia %oarte bine că e7istă în această lume şi păianjeni răi" care întind plase şi capcane periculoase# . 4( (C>B(@.lţi peştişori coloraţi s-au +otărît să înoate în lăcuşor# Curînd din rădăcinile rămase pe %undul apei au răsărit nu%eri" !albeni" albi" ro şi albaştri# Căcuşorul a în$ăţat ce$a %oarte important din păţania lui# Bi anume că a a$ea mai mult "nu înseamnă neapărat a te simţi mai bine# >n sc+imb a %i mai mic şi a a$ea mai puţin nu este c+iar deloc ce$a neplăcut# 2e asemenea şi-a dat seama că ceea ce îţi doreşti uneori din tot su%letul" se poate întîmpla să nu %ie spre binele tău# .u ind aceste cu$inte #%luturaşul s-a liniştit şi a încetat să se mai bată cu disperare în plasă# Cuînd aminte la $orbele mămăruţei" s-a !îndit cum să %acă un plan ca să scape#. S>N6A@#" .tunci %oloseşte-ţi %rica în aşa %el încît să-ţi dea putere"#>ar apoi a continuat'" încearcă să înţele!i %elul cum eşti prins în plasă şi %oloseşteţi !ura ca să te elibere i sin!ur# 2escurcă-te# .S4N &A4(@( 2( .C(.enului 4 răia odată demult un păianjen# Ca toţi păianjenii şi-a ţesut şi el o plasă mare# Scopul lui era să prindă toate insectele" !î ele sau %luturii care din ne%ericire pentru ei treceau pe acolo# &ăianjenul nu era prost" aşa că ştiind că insectelor le plac %lorile" a a$ut !rijă să-şi întindă plasa tocmai între două tu%e pline de %lori par%umate# Fiind si!ur că era %oarte bine %ăcută şi aşe ată capcana lui" păianjenul s-a ascuns liniştit în spatete plasei şi se uita atent cine $a cădea în ea# 2upă cum ştim" dacă nu sunt acoperite cu stropi de rouă sau picuri de ploaie care să strălucească în lumină ca nişte bijuterii" plasele păianjenilor sunt in$i ibile pentru oc+ii celor mai multe insecte# .sta o %ace să se strîn!ă şi mai tare peste tine#" "2ar îmi este atît de %rică" s-a $ăicărit %luturaşul# ".ceastă întîmplare a %ost atît de importantă în $iaţa lăcuşonilui" încît i-a desc+is oc+ii şi 1-a în$ăţat un nou mod de a pri$i lumea" şi bineînţeles de a înţele!e alt%el %ericirea# /po$estea nr# 8<1 Fluturele din plasa păian.Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi undele lăcuşonilui au rede$enit albastre# @ăţuştele s-au întors bucuroase înapoi# .> .

răspuns %etiţa" uitîndu-se nelămurită la în$ăţătoare# >n$ăţătoarea i-a arătat cu multă răbdare despre ce linii era $orba# 2upă ce %etiţa a colorat pa!ina aceea" în$ăţătoarea a întors %oaia şi i-a arătat cu de!etul pe noul desen care erau liniile care trebuiau respectate cînd colore i# Fetiţa a putut înţele!e despre ce era $orba# ".tît de %ericită era %etiţa că reuşise să în$eţe despre liniile care nu trebuie depăşite cînd colore i" încît în semn de mulţumire şi ca amintire" i-a %ăcut cadou în$ăţătoarei un liniar minunat" cu care să desene e linii" în$ăţîndu-i despre ele şi pe alţi copii# QN34N' 2acă spuneţi po$estea unui băiat.ceste linii sunt puse aici anume" iar tu trebuie să în$eţi să le respecţi" să nu le depăşeşti"" i-a mai e7plicat în$ăţătoarea# "3are din cau a asta am a$ut eu probleme că nu eram deloc atentă la aceste linii şi nu le-am respectat deloc*" a întrebat %etiţa cu lacrimi în oc+i# >n$ăţătoarea a spus "2a"" %ără să mai adau!e nimic altce$a# Fetiţa a continuat să pri$ească tristă la în$ăţătoare# 3 lacrimă mare cur!ea încet pe obrăjorul ei# "Btii ce$a* Aneori mă simt de parcă nici în interiorul meu n-ar %i linii din astea care trebuie respectate# . <8 <9 . ru!at-o pe %etiţă să aducă şi o carte de colorat" s-a uitat în ea şi a spus' ")ăd că atunci cînd colore i" depăşeşti liniile şi colore i peste tot# Nu eşti în stare să respecţi liniile de contur#" "Care linii*D Nu $ăd niciuna# Nimeni nu mi-a spus $reodată nimic despre linii"# .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi /po$estea nr# 8=1 Fetiţa care a în$ăţat să colore e ai demult era o %etiţă Q căreia îi plăcea %oarte mult să colore e# Folosea cu mare plăcere toate creioanele de colorat" dar îi plăcea mai ales roşu" portocaliu" $erde şi albastru# &re%era culorile luminoase# însă %etiţa a$ea probleme cu coloratul pentru că depăşea mereu liniile desenelor care trebuiau colorate" Colora" colora cu spor" dar culorile ei se împrăştiau pe pa!ină" Colora cu atîta po%tă încît părea că nici nu obser$ă mar!inile desenelor şi le depăşea totdeauna" de parcă nu ar %i %ost linii acolo pe care să le respecte# Cînd arăta prietenilor sau în$ăţătoarei ceea ce %ăcuse" aceştia o întrebau' "Ce-i asta*" Fetiţa le răspundea nemulţumită' "&ăi" nu $edeţi*" 2upă care le e7plica ce desenase# Nimeni nu era în stare să priceapă ce colorase ea" dacă nu i se e7plica# >ntr-o i în$ăţătoarea s-a +otărît să discute cu %etiţa despre cum se colorea ă# . eroul principal trebuie să %ie neapărat un băiat care a nvăţat să coloreze.ă uit la braţul meu şi nu reuşesc să m $ăd unde se termină# Ca şi cum cine$a l-ar %i colorat peste tot" depăşind liniile şi l-ar %i amestecat cu tot ce se a%lă în jurul meu#" "Jmmm"" a mormăit în$ăţătoarea# "&oate că de aceea n-ai reuşit să $e i şi să respecţi liniile cînd colorai# Jai să %acem nişte e7erciţii# (u o să întăresc liniile care nu trebuie depăşite" ca să le poţi $edea mai uşor şi să le poţi respecta# Nu $a dura mult timp pîn5 cînd o să-ţi dai seama e7act cît de lun!i sunt braţele tale" unde se termină ele şi unde se a%lă restul corpului tău#" ">ţi mulţumesc %oarte mult pentru ce mi-ai e7plicat" a spus %etiţa" îmbind în s%%rşit# 2in acea i în$ăţătoarea a ajutat-o să în$eţe despre liniile care trebuiau respectate" despre colorat şi despre cum să se pri$ească pe ea însăşi# Fetiţa e7ersa în %iecare i" iar desenele ei ieşeau din ce în ce mai bine# 2esi!ur a $enit şi momentul cînd a colorat un desen între! %ără să depăşească nici o liniuţă# (ra %oarte bucuroasă şi mîndră de ea însăşi cînd a arătat cole!ilor ce desenase şi %iecare a înţeles despre ce era $orba# .

4obi Q şi bandajul ne$ă ut /po$estea nr# 891 ra odată un căţeluş al cărui nume era 4obi# (l locuia împreună cu părinţii" şi cu ceilalţi căţeluşi din %amilie şi după cum este uşor să ne înc+ipuim" cît era iulica de lun!ă se juca# Nu prea îi era %rică de nimic şi toţi îl cunoşteau drept un căţeluş !ata de orice a$entură# 4obi pleca adesea să cercete e împrejurimile casei sale uitîndu-se pe sub bolo$ani" mîrîind şi lătrînd la păianjeni şi !îndaci# îi plăcea mai ales pe înserate" cînd după ce apunea soarele se apuca să $îne e licurici şi să urle către lună" toată noaptea" împreună cu alte animale# .epurica ce o imita pe mama ei" " eroina $a %i o iepurica.cum îi era %rică să se culce şi îi era %rică să rămînă sin!ur# Noaptea a$ea $ise urîte" coşmaruri şi începea să tremure cu teamă dacă cine$a îl ru!a să caute pe sub bolo$ani" sau să iasă de unul sin!ur noaptea# în plus" se plîn!ea şi că-1 doare burta" iar uneori îl durea %oarte rău şi capul# 4oţi ai lui au obser$at că 4obi nu mai era în apele lui# Nu mai era acelaşi de cînd %ăcuse acel drum în adîncul pădurii# C-au ru!at să le spună pentru ce se poartă alt%el şi pentru ce este atît de sc+imbat# 2ar 4obi pur şi simplu nu era în stare să $orbească despre călătoria lui prin pădure" pentru că acolo căpătase un bandaj in$i ibil şi $răjit peste botişor şi i se spusese ( . trecut pe acolo un urs mare şi %ioros care a răsucit un buton din micul iepuraş" încît de atunci el a început să se poarte la %el cum se purta uneori tatăl său# >epuraşul era %oarte ăpăcit" pentru că de %apt el nu dorea de loc să se poarte în acest %el" ca un iepure mare" dar după această întîmplare pur şi simplu nu s-a mai putut stăpîni şi se purta mereu ca un iepure mare# C+iar şi la şcoală în$ăţătoarea s-a supărat pe el cînd 1-a $ă ut că se poartă ca un iepure mare# .icul iepuraş se simţea %oarte ne%ericit" dar era ce$a dinăuntrul lui care nu-1 lăsa să se oprească şi să rede$ină ca înainte# 2in %ericire" odată" iepuraşul s-a întîlnit cu un iepuroi mai bătrîn "care i-a spus' "3rice comportament îşi are timpul său# )ine $remea pentru orice lucru# încă nu este timpul pentru tine să te porţi ca un iepure mare# )a $eni o i cînd te $ei putea purta aşa" dar acum este momentul să te porţi doar ca un iepuraş de $îrsta ta# (7act la %el cum o plantă trebuie să se înalţe" să %acă mai întîi %run e" înainte de a %ace %lori şi %ructe" $a trebui să mai creşti" să te mai de $olţi ca apoi să te porţi ca un iepure mare" ca tăticul tău#" -icînd aceste $orbe" iepurele cel bătrîn a răsucit înapoi butonul din iepuraş pe care îl apăsase ursul cel %ioros# . iar personajul" imitat $a %i iepuroaica mamă.şa a$enturos cum era" lui 4obi i s-a întîmplat să plece odată într-o călătorie în adîncul pădurii# .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi >epurele care îl imita pe tăticul lui /po$estea nr# 881 st odată un iepuraş care locuia împreună cu %amilia lui prin tu%işurile pădurii# în !eneral o ducea %oarte bine pentru că putea %ace tot ceea ce %ac de obicei iepuraşii la această $îrst5# Btia el că într-o i $a creşte mare şi $a a$ea de %ăcut lucruri pe care iepurii tătici le %ac" dar deocamdată se simţea %ericit că este mic şi că se putea juca împreună cu alţi iepuraşi de $îrsta lui# >ntr-o i" pe cînd iepuraşul era sin!ur acasă" s-a întîmplat ce$a %oarte ciudat# .şa că ţopăind bucuros s-a dus să se joace împreună cu prietenii lui# Q N34N' 2acă spuneţi po$estea unei %etiţe" po$estea se $a întitula ".poi a adău!at' "în mod si!ur" cînd $a $eni timpul potri$it "$ei putea tu sin!ur să-ţi răsuceşti acest buton interior# îţi $ei da sin!ur seama cînd a $enit acest moment# 2ar acuma mai bucură-te că eşti mic şi te poţi juca şi ben!ui cît po%teşti"# Bineînţeles că iepuraşul i-a mulţumit bătrînului iepuroi şi a plecat ţopăind mai departe" tot străduindu-se să înţelea!ă ceea ce au ise de la el# îşi dădea seama că acum el se simte şi se poartă din nou ca înainte de întîmplarea cu ursul# Ba mai mult" de atunci încolo nu s-a mai tre it niciodată imitînd un iepure mare şi era %oarte mulţumit că este încă mic la $îrsta# Si!ur că pe unde$a în su%letul lui simţea că într-o i $a %i şi el iepure mare" %o dar acum îi %ăcea mare plăcere că este totuşi mic# .tunci cînd s-a întors de acolo" părea sc+imbat# (ra %oarte di%erit de $ec+iul 4obi# .

<: <. .

> &A4(@N>C# .poi le întorcea spatele celor ce-1 întrebau şi se simţea de parcă l-ar %i durut burta# >ntr-o i 4obi a %ost înţepat de un spin şi plîn!ea de durere# Cei din %amilia lui ştiau că %usese prin nişte tu%e pline de spini aşa că îl tot întrebau unde îl doare# 2ar bandajul $răjit şi in$i ibil îl %ăcea să nu le spună# Ceilalţi din jurul său încercau să !+icească' 04e doare lăbuţa* Ii-a intrat spinul în urec+e*" Nimeni nu ştia unde să caute spinul" iar pe căţeluş îl durea din ce în ce mai tare#4obi ştia că spinul îi intrase în codiţă şi că nu era în stare să şi-1 scoată sin!ur# Cei din %amilia lui s-au supărat pînă la urmă pe el şi îl %orţau mereu să le spună unde a intrat spinul" ca să-1 poată ajuta să şi-1 scoată# 2ar 4obi tăcea în continuare# 4ot mai a$ea pe botişor bandajul acela %ermecat şi se temea mult mai tare să-1 dea jos decît să rămînă cu spinul în%ipt în codiţă# >ntr-o i" un alt cîine b5trin" rău şi nesu%erit" pe nume Bo o a început să rîd5 de 4obi icînd'"&arie că nu ştii nici măcar să înoţi"" icea el răutăcios#"2intre toţi cîinii de pe lumea asta probabil că numai tu +abar n-ai ce să %aci în apă# JaDJaD" Bo o tot %ăcea +a de căţeluşul 4obi" dar acesta şi-a dat seama că Bo o $orbea de!eaba" doar aşa" ca să-se audă şi el $orbind# 2e aceea s-a sculat şi s-a dus pe malul apei# 2eşi îi era un pic de %rică"4obi a intrat în apă şi a început %oarte %iresc să-şi mişte lăbuţele şi corpul# Cînd a ajuns pe malul celălalt a înţeles că ştia să înoate" Numai bătrînul Bo o încercase să-1 păcălească#4obi şi-a dat seama că deşi sunt mici" copii simt cînd cine$a încearcă să-i înşele# (l a $ă ut clar care era di%erenţa dintre un ade$ăr şi o minciună# 2upă această întîmplare cu bătrînul cîine Bo o" 4obi a început să se îndoiască pri$itor la bandajul acela $răjit dar ne$ă ut# S-a !îndit că a %ost păcălit cînd i s-a spus să nu-1 mai scoată niciodată # . 2>S&N@A4# Simţindu-se %oarte uşurat că a scăpat de bandaj" 4obi a %u!it acasă şi le-a po$estit alor săi ce se întîmplase# Ce-a arătat şi locul unde-1 înţepase spinul în codiţă şi i-a ru!at să-1 ajute să şi-1 scoată# Bietul de el" a$ea spinul în6pt în codiţă de atîta $reme" încît 1-a durut un pic atunci cînd 1-a scos# 2ar bineînţeles s-a simţit cu mult mai bine după ce a scăpat de spin# &uţin timp după aceea 4obi a rede$enit cel care era înainte" un căţeluş curajos" care mer!ea să $îne e licurici şi nu se temea deloc să stea în întuneric# ..> . ridicat lăbuţa şi s-a pipăit pe botişor# .st%el 4obi a descoperit că bandajul $răjit şi in$i ibil nu a %ost deloc un bandaj $răjit" ci numai un %el de a-1 %ace să nu $orbească despre anumite lucruriF 2in această întîmplare a în$ăţat ce$a ce îşi $a aduce aminte totdeauna' po$estind despre călătoria lui în adîneul pădurii" a a$ut încredere în cei mari care îl puteau apăra" iar acest lucru îi dădea lui însuşi o putere specială# QN34N' Anei fetiţe i se $a spune aceeaşi po$este" cu titlul "Căţeluşa Piri şi bandajul nevăzut". -- 6 .poi cu multă !rijă 1-a %recat cu lăbuţa ca să-1 dea jos# Nu-i $orbă" 1-a durut un pic" însă 4obi NA .I(. . S( S>.Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi că dacă l-ar da jos" ar dispărea el însuşi# Cui 4obi îi era !roa nic de %rică să nu dispară" aşa că a lăsat bandajul mai departe pe botişor" cu toate că toţi cei din jurul său îl întrebau pentru ce se poartă aşa de ciudat" şi alt%el decît înainte# Se temea %oarte mult mai ales cînd i se tot puneau întrebări" pentru că 4obi era si!ur că dacă îşi $a da jos bandajul ameninţarea aceea se $a împlini şi el $a dispărea pe loc#Cînd $enea $orba despre călătoria lui în pădure "tot ceea ce simţea în su%letul lui îl %ăcea să se ăpăcească de emoţie Nu mai ştia ce să ică şi se în$îrtea în jurul co ii #..dormea cu mult mai uşor" nu mai a$ea deloc $ise urîte şi în plus# putea %oarte bine să stea şi sin!ur %ără să-i %ie %rică# Ca să %ie si!ur că nu $a mai %i niciodată un bandaj in$i ibil pus pe botişorul său" 4obi a po$estit oricui $oia să asculte despre călătoria lui în adîneul pădurii şi c5t de %rică îi %usese să $orbească despre ce a păţit# (ra %oarte interesant un lucru' CA CO4 &3)(S4(. . eroina principală %iind 0 căţeluşa Piri.AC4 .> ON S>6A@..4O4.NIN B> .2()N@AC" CA .

m eu un mijloc special să o alun! a%ară din tine" în aşa %el încît să nu te mai supere $reodată#" -icînd acestea bătrînul s-a apucat să şoptească nişte cu$inte în urec+ea băiatului# 2eodată %urtuna s-a năpustit a%ară c+iar prin !ura băiatului# i . iar eroina principală $a %i o fetiţă. ajuns s5-1 deranje e atît de tare" încît băiatul nu mai a$ea astîmpăr şi nu mai putea sta cuminte deloc# . . %ăcut un !omot în!ro itor cînd a ieşit# Băiatul se temea că %urtuna $ijelioasăjar putea să se repeadă iarăşi asupra lui# Se simţea cu ade$ărat calm pe dinăuntru şi era %oarte uşurat acum că %urtuna plecase a%ară din el#"2ar oare n-o să se mai întoarcă*"" 1-a întrebat el pe bătrîn#"Cum ai reuşit să o scoţi*" "(i" asta este ce$a ce %ac de ani de ile" i-a mărturisit bătrînul# 4rebuie că adînc în sinea ta ai a$ut toată încrederea că eu te pot ajuta# 2e aceea ai şi $enit la mine# (ste %oarte important ca c+iar atunci cînd simţi că începe săi se %orme e şi să se în$îrtă o %urtună $ijelioasă prin tine să-ţi aminteşti cum să-i dai drumul a%ară# Băiatul i-a mulţumit bătr5nului înţelept şi a plecat în drumul său# S-a +otărît %oarte serios să $eri%ice în %iecare i dacă nu cum$a a început să se %orme e $reo nouă %urtună in interiorul lui# în ca că !ăsea $reuna" îi dădea drumul a%ară imediat cînd era de %aţă cine$a care îl înţele!ea şi ştia cum să-1 ajute# &e măsură ce trecea timpul" se simţea din ce în ce mai bine# în %iecare i a%la tot mai multe despre el însuşi" aşa că a început să-i placă de el însuşi şi de %elul cum se comporta# .şa că s-a +otărît să caute pe cine$a care l-ar putea ajuta în le!ătură cu %urtunaF dacă nu ar %i %ăcut aşa" simţea că %urtuna îl $a s%îşia# 2in %ericire" în orăşelul lui trăia un om bătrîn şi %oarte înţelept" care a%lase multe şi cunoştea destul de multe lucruri despre %urtunile $ijelioase" pentru că o bună parte din $iaţa lui locuise într-un ţinut %oarte bîntuit de %urtuni# Băiatul s-a dus la el şi i-a spus că ar $rea să-i spună ce$a între patru oc+i# 3mul 1-a in$itat să ia loc pe un scaun# 2ar băiatul nu prea putea să stea liniştit pe un scaun" pentru că %urtuna $ijelioasă din interiorul său îl %ăcea să %ie %ără stare" aşa că se mişca tot timpul de colo-colo" de parcă l-ar %i urmărit un roi de albine# Bătrinul cel înţelept 1-a întrebat pe băiat' "Ce s-a întîmplat* &entru ce ai $enit să $orbeşti cu mine* &entru ce nu şe i pe un scaun*" "&ăi" cred că trebuie să spun cui$a că am o %urtună $ijelioasă în mine şi am ne$oie de ajutor ca să scap de ea#" "3" sunt mulţi oameni pe care-i supără asemenea %urtuni" " i-a răspuns bătrînul# O Foarte uimit băiatul a is'"C+iar aşa* (u n-am au it niciodată pe cine$a spunînd că ar a$ea o %urtună $ijelioasăD" Bătrinul a răspuns îmbind' ".sta din cau ă că oamenii nu-ţi spun cînd au în ei o %urtună $ijelioasă" pentru că se tem# .cum era în stare să $orbească celorlalţi despre %urtunile sale $ijelioase" dar mai ales de %elul în care reuşea să le stăpînească# @înd pe rînd s-a con$ins că %urtunile $ijelioase îi trecuseră de tot# QN34N' 2acă spuneţi po$estea unti fetiţe. po$estea se $a întitula "*etiţa şi furtuna vijelioasă"./0uai11 <8 <9 .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi /po$estea nr# 9H1 Băiatul Q şi %urtuna $ijelioasă ntr-o $reme de demult trăia un băiat care a$ea înăuntrul lui o %urtună $ijelioasă# (ra e7traordinar pentru el să o st5pînească" pentru că se ştie că %urtunile au multă %orţă şi $înt puternic care se abate în $aluri" între băiat şi %urtuna $ijelioasă era o le!ătură aşa de strînsă" încît %urtuna care se de lănţuia continuu în interiorul lui îl %ăcea să %ie totdeauna mînios# Băiatul se temea de această %urtună cu care nu se putea înţele!e şi de aceea se străduia din răsputeri pe dina%ară să pară calm şi să arate de parcă n-ar %i %ost absolut deloc mînios# însă pe mulţi din jurul său nu-i putea păcăli cu pre%ăcătoria sa şi ei îşi dădeau seama că de %apt el este tulburat# Cînd îl întrebau dacă are ne$oie să %ie ajutat" băiatul se !răbea să răspundă "Nu" deloc#" Nu dorea nicidecum ca cine$a să ştie că el a$ea o %urtună în interiorul său# (ra de-a dreptul speriat# Se ştie că %urtunile $ijelioase nu pot sta ascunse multă $reme# Cu cît stau mai mult" cu atîta strîn! mai multă putere" $întul %ace $îrtejuri şi se repede cu şi mai multă %urie# Ca %el şi %urtuna din interiorul băiatului de$enea tot mai neastîmpărată şi de nestăpînit şi îl supăra tot mai mult# .

-am lo$it în cap cu un ciocan"# "2ar de ce*" mai era întrebat# însă băiatul nu ştia de ce se lo$ea# Aneori i se intîmpla să se lo$ească şi la şcoală# 2e e7emplu şedea 70 =1 . Ca la ră boi Q /po$estea nr# 981 3 dată demult" trăia un băiat care" la %el ca toţi băieţii" mai %ăcea uneori !reşeli# 2ar spre deosebire de ceilalţi băieţi" ori de cîte ori i se întîmpla lui să !reşească" îşi dădea în cap cu un ciocan# Co$iturile erau %oarte dureroase şi în plus lăsau cucuie care arătau unt# Cînd se ducea la şcoală" ceilalţi îl întrebau' "Ce-ai păţit*"# (l le răspundea' ".Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi /po$estea nr# 911 Balaurii din sertare Q ra odată o %etiţă care a$ea %oarte multe sertare în camera ei# 4oate sertarele erau încuiate şi %etiţa nu le descuia deloc# Fetiţa purta cu ea multe" multe c+ei" %iecare potri$indu-se cîte unui sertar din camera ei# Iinea toate aceste c+ei la ea numai ca să %ie si!ură că nimeni nu-i $a desc+ide $reun sertar# &rietenii o tot întrebau despre sertare" dar ea nu dorea să $orbească despre asta" aşa că tot sc+imba subiectul# Fetiţa nu era deloc de acord să $orbească despre sertarele încuiate# în plus era %oarte atentă ca absolut nimeni să nu se apropie de c+eile ei# &entru că îi era atît de %rică" sertarele rămîneau mereu încuiate# 2ar să $edeţi ce s-a întîmplat# Fetiţa s-a împrietenit cu un băieţel pe care 1-a întîlnit# (rau %oarte buni prieteni" aşa că %etiţa îl asculta cu multă atenţie ce-i spunea# într-o i băieţelul a întrebat-o' "&entru ce porţi după tine toate c+eile astea peste tot unde te duci*" Fetiţa şi-a lăsat capul în jos icînd' "4oate astea sunt c+eile de la sertarele din camera mea pe care nu am $oie să le descui"# "Spune-mi cînd te-ai uitat ultima oară în sertare*" a continuat să întrebe băiatul# " 3+" au trecut de atunci cîţi$a ani" a răspuns %ata# Băiatul era %oarte mirat' "2ar pentru ce*" Ca început %etiţei i se părea că nu poate a$ea mare încredere în băieţel" dar mai apoi s-a +otărît să-i spună"' "&entru că în aceste sertare sunt nişte balauri# îmi este %oarte %rică de ei# 2acă-i las să iasă" ar nă$ăli în camera mea peste tot şi mi-ar putea %ace rău# 2acă balaurii $or ieşi de acolo" n-o să mai ştiu cum să mă scap de ei#" "2ar tu de unde eşti aşa de si!ură că acolo sunt balauri* &arcă spuneai că n-ai mai desc+is sertarele de mulţi ani###" s-a interesat băieţelul# "&ur şi simplu ştiu că sunt acolo# Sunt absolut si!ură" a %ăcut %etiţa uitîndu-se în jos la smocul său de c+ei" pe care le strîn!ea acum în mînă mai puternic decît niciodată# 2e la această discuţie" băiatul a început să o bată la cap iar şi iar" îndemnînd-o să desc+idă sertarele# . înc+is oc+ii imediat pentru că nu dorea deloc să $adă balaurul# NumaiF că în acelaşi timp " era şi un pic cam curioasă să-i arunce o pri$ire# Cînd colo în sertar era doar un biet ursuleţ de cati%ea# Ca prima pri$ire" tocmai pe el îl luase %etiţa drept balaurD Cu prietenul lîn!ă ea" %etiţa a căpătat curaj şi s-a apucat să desc+idă rînd pe rînd şi alte sertare# 2e cîte$a ori la prima pri$ire %etiţei i se părea că $ede în ele balauri# 2ar" cînd se uita mai atent" $edea că se înşelase# &înă la urmă" cu ajutorul prietenului ei a reuşit să desc+idă toate sertarele şi s-a con$ins că în niciunul nu se !ăsea nici un balaur#2e-a dreptuC uşurată" %etiţa a aruncat toate c+eile pentru că s-a +otărît să nu mai încuie sertarele acelea" pentru că în ele nu erau balauri# Fetiţa i-a %ost recunoscătoare prietenului ei şi i-a cumpărat de iua lui un cadou" pentru că o ajutase să descopere că nu sunt balauri totdeauna acolo unde ne înc+ipuim că e7istă# QN34N' &entru băieţi eroul principal $a %i un băieţei. ajuns c+iar să-i promită că atunci cînd ( le#$a desc+ide el $a sta c+iar lîn!ă ea să o sprijine la ne$oie# Fetiţa s-a lăsat con$insă pînă la urmă" aşa că au intrat amîndoi în cameră# S-au dus la primul sertar şi cu" mare !rijă %etiţa a bă!at c+eia în broască# 2e %rică" mai întă a tras adînc# aer în piept" şi-a luat inima în dinţi" a răsucit c+eiţa şi ###F>( C(-3 F>DDD .

răspuns psi+olo!ul# Faptul că tu cre i că a %ace !reşeli este un lucru aşa de !ra$" este o idee care poate %i corectată" sc+imbată# 3 să-ţi dai seama că a ţine la tine însuţi" a nu te dispreţui" a %i împăcat cu tine însuţi" este ce$a %oarte important" iar a %ace cîteodată !reşeli nu are nimic de-a %ace cu acest lucru"# Băiatul dorea %oarte mult în sinea lui să nu se mai urască pe el însuşi din cau a !reşelilor" să nu se mai dispreţuiască sau să nu-şi mai %acă rău pedepsindu-se pentru că le %ăcuse# .C# Ba este c+iar %olositor să spui şi altora ce simţi" mai ales dacă eşti supărat" ner$os" !elos" ji!nit sau ai alte sentimente despre care simţi ne$oia să $orbeşti# 2ar cel mai important lucru pe care trebuie să-1 în$eţi" este SN 4( >(@I> B> &( 4>N( ONSAI> B> SN NA 4( 2>S&@(IA>(B4> CON2 F.(N4( (S4( F3.4( SN 6@(B(.răţi de parcă ai %i %ost la ră boi"# Băiatul a ascultat cu luare aminte" s-a !îndit un minut" iar apoi a răspuns' "&ăi cred că am si %ost la un %el de ră boi cu mine însumi# 2e %iecare dată cînd %ac cîte o !reşeală" mă ener$e aşa de tare pe mine însumi îneît simt ne$oia să-mi dau cu un ciocan în capD 2e cîte ori sunt supărat %ac acest lucru şi nu spun nimănui# Aneori" deşi ştiu că %ratele meu mă pocneşte dacă nu-i dau pace" anume îl necăjesc ca să-1 %ac să mă pocnească# >nsă în ultima $reme m-am plictisit să mă doară peste tot cînd mă scol dimineaţa "# &si+olo!ul a tăcut un pic" iar apoi a răspuns' "Cred că îţi %aci rău lo$indu-te pentru că nu înţele!i !reşelile# îţi ima!ine i că pentru a %i bun nu trebuie să %aci nici o !reşelală" că nu trebuie să $orbeşti cu altcine$a despre ceea ce simţi şi nu trebuie să te ener$e i# 4oate ideile astea pe care tu le ai" sunt !reşite# (ste ca şi cum ai a$ea ideea că 8 V 8 W .SCN"" mai ales copiii# .şa că a ascultat s%atul psi+olo!ului şi şi-a sc+imbat %elul de a !îndi# Ca început i-a %ost %oarte !reu# 6îndurile $ec+i i se %urişau secret în minte şi erau !reu de prins# Numai că şi băiatul era deştept şi a$ea multă răbdare" aşa că n-a trecut multă $reme pînă cînd a reuşit şă prindă toate !îndurile care erau !reşite şi-i %ăceau rău# în plus" el a început să e7erse e !înduri corectate# Cînd a reuşit" a %ost mult mai %ericit# 2e e7emplu" atunci cînd era %urios" nu se mai lo$ea cu ciocanul în cap" ci pur şi simplu le spunea celor din jur că este %urios# Cînd era trist pur 72 73 .ceasta este ce$a normal# Băiatul despre care $orbim" încerca şi alt%el să-şi %acă rău" 2e e7emplu atîta îl tot necăjea pe %ratele său" pînă ce el se ener$a şi îi tră!ea un pumn# 3dată din această cau ă i s-a spart un dinte" iar altădată i s-a rupt nasul# &e lîn!5 cucuiele pe care şi le %ăcea sin!ur" aceste lo$ituri l-au %ăcut să arate jalnic de pocit" aşa că într-un tîr iu S0-a +otărit' 04rebuie să %ac ce$a ca să termin cu toate astea"# .# .m %ost lo$it în cap cu un ciocan"# Specialistul 1-a întrebat' " 3" bietul de tineD 2ar cine a %ăcut aşa ce$a*" "(u sin!ur mi-am %ăcut-o" a răspuns băiatul# "Jai" %ii sincerD Faci tu sin!ur reclamaţie că te lo$eşti sin!ur în cap*" Băiatul a răspuns' "2a" pentru că m-am săturat să mă tot lo$esc în cap cu ciocanul"# Specialistul a $ă ut că problema reclamată de băiat era într-ade$ăr %oarte complicată "aşa că s-a !îndit să trimită pe cine$a care să $adă şi să înţelea!ă cum stau lucrurile cu lo$iturile de ciocan# în curînd 1-a $i itat pe băiat un psi+olo!" care s-a aşe at lîn!ă el uimit de cîte $înătăi a$ea bietul băiat' "4iiiiD >a să-ţi $ăd eu m5i bine cucuiele tale#" Băiatul i-a arătat aici unul" acolo altul" dincolo altul mai mare# .i în$ăţat să cre i în ce$a !reşit# .C> AN(C( 6@(B(C>#" Băiatul a început să se !îndească şi la acestea" dar a răspuns# "Si!ur că e uşor de spus" dar cum pot să-mi sc+imb cu ade$ărat părerile* Cum să !îndesc în alt %el decît !îndesc acum*" " Felul de a !îndi se poate sc+imba# 4ot aşa şi %elul în care te împaci cu tine însuţi" .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi în bancă" %ăcea o !reşeală la e7temporal la matematică şi imediat îşi dădea una în cap cu ciocanul# Sau altădată cînd se ener$a că a %ăcut ce$a ce nu credea despre el că ar %i trebuit să %acă" îşi tră!ea iarăşi una cu ciocanul# Nu-şi ierta absolut nimic cînd aprecia că a !reşit" pentru că după părerea lui" copiii nu trebuiau să %acă !reşeli niciodată pe de o parte" iar pe de altă parte copiii /mai ales el1 trebuiau să %ie per%ecţi totdeauna# Credea că nu merită doi bani şi se dispreţuia %oarte cînd !reşea# Se ura pur şi simplu# 2acă se întîmpla să %acă lucruri pe care ceilalţi %i spuneau să nu le %acă" /el sin!ur %iind de acord că nu trebuia să le %i %ăcut1" din nou se lo$ea cu ciocanul în cap# Nu-şi dădea seama deloc că toţi copiii cresc şi în$aţă %ăcînd uneori lucruri care n-ar trebui să le %acă# . 2>F(@>4( S(N4>.lt ade$ăr este şi că .de$ărul pe care trebuie să-1 în$eţi este că 3@>C>N( &3.poi a $ă ut nasul rupt" dintele spart şi toate celelalte urme de lo$ituri# ".)(. ..@4( N3@.şa că a c+emat în ajutor un specialist" care şe ocupa de reclamaţiile %ăcute de copiii care erau bătuţi" icîndu-i' ".şa că $a trebui să te de $eţi# .

poi a $ă ut nasul rupt" dintele spart şi toate celelalte urme de lo$ituri# "..4( SN 6@(B(. răspuns psi+olo!ul# Faptul că tu cre i că a %ace !reşeli este un lucru aşa de !ra$" este o idee care poate %i corectată" sc+imbată# 3 să-ţi dai seama că a ţine la tine însuţi" a nu te dispreţui" a %i împăcat cu tine însuţi" este ce$a %oarte important" iar a %ace cîteodată !reşeli nu are nimic de-a %ace cu acest lucru"# Băiatul dorea %oarte mult în sinea lui să nu se mai urască pe el însuşi din cau a !reşelilor" să nu se mai dispreţuiască sau să nu-şi mai %acă rău pedepsindu-se pentru că le %ăcuse" .SCN"" mai ales copiii# .C> AN(C( 6@(B(C>#" Băiatul a început să se !îndească şi la acestea" dar a răspuns" "Si!ur că e uşor de spus" dar cum pot să-mi sc+imb cu ade$ărat părerile* Cum să !îndesc în alt %el decît !îndesc acum*" " Felul de a !îndi se poate sc+imba# 4ot aşa şi %elul în care te împaci cu tine însuţi" .răţi de parcă ai %i %ost la ră boi"" Băiatul a ascultat cu luare aminte" s-a !îndit un minut" iar apoi a răspuns' "&ăi cred că am si %ost la un %el de ră boi cu mine însumi# 2e %iecare dată cînd %ac cîte o !reşeală" mă ener$e aşa de tare pe mine însumi îneît simt ne$oia să-mi dau cu un ciocan în capD 2e cîte ori sunt supărat %ac acest lucru şi nu spun nimănui# Aneori" deşi ştiu că %ratele meu mă pocneşte dacă nu-i dau pace" anume îl necăjesc ca să-1 %ac să mă pocnească" însă în ultima $reme m-am plictisit să mă doară peste tot cînd mă scol dimineaţa "# &si+olo!ul a tăcut un pic" iar apoi a răspuns' "Cred că îţi %aci rău lo$indu-te pentru că nu înţele!i !reşelile# îţi ima!ine i că pentru a %i bun nu trebuie să %aci nici o !reşelală" că nu trebuie să $orbeşti cu altcine$a despre ceea ce simţi şi nu trebuie să te ener$e i# 4oate ideile astea pe care tu le ai" sunt !reşite# (ste ca şi cum ai a$ea ideea că 8 V 8 W .(N4( (S4( F3.C# Ba este c+iar %olositor să spui şi altora ce simţi" mai ales dacă eşti supărat" ner$os" !elos" ji!nit sau ai alte sentimente despre care simţi ne$oia să $orbeşti# 2ar cel mai important lucru pe care trebuie să-1 în$eţi" este SN 4( >(@I> B> &( 4>N( ONSAI> B> SN NA 4( 2>S&@(IA>(B4> CON2 F. 2>F(@>4( S(N4>.i în$ăţat să cre i în ce$a !reşit# .ceasta este ce$a normal# Băiatul despre care $orbim" încercaşi alt%el să-şi %acă rău# 2e e7emplu atîta îl tot necăjea pe %ratele său" pînă ce el se ener$a şi îi tră!ea un pumn# 3dată din această cau ai Sra spart un dinte" iar altădată i s-a rupt nasul# &e lîn!ă cucuiele pe care şi le %ăcea sin!ur" aceste lo$ituri l-au %ăcut să arate jalnic de pocit" aşa că într-un tîr iu sXa +otărit' 04rebuie să %ac ce$a ca să termin cu toate astea"# .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi în bancă" %ăcea o !reşeală la e7temporal la matematică şi imediat îşi dădea una în cap cu ciocanul" Sau altădată cînd se ener$a că a %ăcut ce$a ce nu credea despre el că ar %i trebuit să %acă" îşi tră!ea iarăşi una cu ciocanul# Nu-şi ierta absolut nimic cînd aprecia că a !reşit" pentru că după părerea lui" copiii nu trebuiau să %acă !reşeli niciodată pe de o parte" iar pe de altă parte copiii /mai ales el1 trebuiau să %ie per%ecţi totdeauna# Credea că nu merită doi bani şi se dispreţuia %oarte cînd !reşea# Se ura pur şi simplu# 2acă se întîmpla să %acă lucruri pe care ceilalţi îi spuneau să nu le %acă" /el sin!ur %iind de acord că nu trebuia să le %i %ăcut1" din nou se lo$ea cu ciocanul în cap# Nu-şi dădea seama deloc că toţi copiii cresc şi în$aţă %ăcînd uneori lucruri care n-ar trebui să le %acă# .# .@4( N3@.)(.şa că a c+emat în ajutor un specialist" care şe ocupa de reclamaţiile %ăcute de copiii care erau bătuţi" icîndu-i' ".lt ade$ăr este şi că .şa că $a trebui să te de $eţi# . .m %ost lo$it în cap cu un ciocan"# Specialistul 1-a întrebat' " 3" bietul de tineD 2ar cine a %ăcut aşa ce$a*" "(u sin!ur mi-am %ăcut-o" a răspuns băiatul# "Jai" %ii sincerD Faci tu sin!ur reclamaţie că te lo$eşti sin!ur în cap*" Băiatul a răspuns' "2a" pentru că m-am săturat să mă tot lo$esc în cap cu ciocanul"# Specialistul a $ă ut că problema reclamată de băiat era într-ade$ăr %oarte complicată "aşa că s-a !îndit să trimită pe cine$a care să $adă şi să înţelea!ă cum stau lucrurile cu lo$iturile de ciocan# în curînd 1-a $i itat pe băiat un psi+olo!" care s-a aşe at lîn!ă el uimit de cîte $înătăi a$ea bietul băiat' "4iiiiD >a să-ţi $ăd eu m5i bine cucuiele tale#" Băiatul i-a arătat aici unul" acolo altul" dincolo altul mai mare# .de$ărul pe care trebuie să-1 în$eţi este că 3@>C>N( &3.şa că a ascultat s%atul psi+olo!ului şi şi-a sc+imbat %elul de a !îndi# Ca început i-a %ost %oarte !reu# 6îndurile $ec+i i se %urişau secret în minte şi erau !reu de prins" Numai că şi băiatul era deştept şi a$ea multă răbdare" aşa că n-a trecut multă $reme pînă cînd a reuşit şă prindă toate !îndurile care erau !reşite şi-i %ăceau rău# în plus" el a început să e7erse e !înduri corectate# Cînd a reuşit" a %ost mult mai %ericit# 2e e7emplu" atunci cînd era %urios" nu se mai lo$ea cu ciocanul în cap" ci pur şi simplu le spunea celor din jur că este %urios# Cînd era trist pur 72 73 .

proape că se însera cînd şi-au dat seama că era timpul să plece# "2ar acum ea este prietena mea şi eu sunt prietena ei"" î-a spus puicuţa calului alb# (l a îmbit înţele!ător şi cu copita lui de aur a pus-o pe mica creatură aurie drept în inima puicuţei# &uicuţa a simţit deodată ca un 74 =.da" a pu%ăit calul cel alb# "Cred că te cam doare" nu*" . (ar oricine poate greşi.saltatoare" puicuţa a început să $orbească micii %iinţe aurii# ." 2acă se întîmpla să %acă ce$a ce n-ar %i trebuit să %acă" îşi icea# "1sta!i o lecţie de ţinut minte.u tot po$estit una cu alta multă $reme# . 1sta!i normal.cum $orbeşte -i " a îndemnat-o calul %ermecat# . eroina principală $a %i bineînţeles o fetiţă. Puicuţa * şi scaietele cel ţepos /po$estea nr# 991 > ntr-o o!radă lar!ă trăia odată o puicuţă" împreună cu toată %amilia ei# Nu %ăcea altce$a toată iua decît să se joace cu ceilalţi pui# 2e cele mai multe ori se simţea %ericită şi mulţumită" dar" alteori era indispusă de parcă ar %i a$ut o supărare înăuntrul ei# . .cum pri$eşte aici" a îndemnat-o calul %ermecat# Cu copita de aur" %oarte !rijuliu" calul a des%ăcut scaietele# înăuntru" spre marea uimire a puicuţei nu era decît o %iinţă mică aurie# &uicuţei nu-i $enea să creadă# Cum era cu putinţă aşa ce$a*** ". 1ltfel nu poţi nvăţa ce este bine să faci.sta se întîmpla ori de cîte ori părinţii ei cocoşul şi !ăina cloşcă" erau nemulţumiţi de ce$a" sau cînd prietenii ei nu erau prea dră!uţi cu ea" sau o ji!neau# Ca %el se întîmpla cînd în$ăţătorul ei" curcanul se răstea la ea# .u ind ce a is calul" puicuţa a i bucnit într-un plîns ner$os de se scutura toată#" 2aD 2aD Nu mai pot să suportD Cum să-1 scot* Cum să mă scap de el*" Calul cel alb şi %ermecat a atins-o uşurel pe puicuţă cu copita sa de aur# Bi ce să $e i* Scaietele cel ţepos a %ăcut-o pe puicuţă să tuşească puţin" şi a sărit a%ară" rosto!olindu-se pe jos# (ra într-ade$ăr plin de ţepi mici şi ascuţiţi# "." )ă înc+ipuţi că e7ersînd mereu noile !înduri" în scurt timp băiatul a de$enit cel mai %ericit copil de prin împrejurimi# &e i ce trecea se simţea din ce în ce mai bine" pentru că reuşea tot mai mult să se împace cu el însuşi# (ra de asemenea absolut e7traordinar %aptul că băiatul care altădată era plin de cucuie şi $înătăi" care a$ea nasul şi un dinte rupt" a încetat să-1 mai sîcîie pe %ratele său" care a încetat să-1 mai pocnească# &entru că se sc+imbase aşa se mult" de atunci" de cîte ori ărea un ciocan" îşi aducea aminte că este %iresc pentru oricine să mai %acă unele !reşeli# Ba a păstrat c+iar în camera lui un ciocan care să-i amintească să %ie mai în!ăduitor cu el însuşi" dar mai ales să-i reamintească %aptul că a nu %i împăcat cu tine însuţi este de %apt cea mai mare !reşeală# QN34N' 2acă po$estea este spusă unei fetiţe.tunci puicuţa era plină de un sentiment de ne%ericire# (a încerca să spună cîte ce$a" dar nu prea reuşea" încît mai de!rabă aştepta să-i treacă# -ilele se scur!eau mai departe" iar puicuţa se juca" mînca" dormea" cu un cu$înt" %ăcea tot ceea ce %ăceau puii din curte# 2ar era mult mai sin!uratică" burda mai puţin" de parcă i s-ar %i întîmplat ce$a# &uicuţa a obser$at că sentimentul acela de ne%ericire o apăsa tot mai mult# &arcă a$ea un nod în !ît" de care nu mai scăpa# îi era teamă să spună cui$a despre asta" pentru că nu-şi dădea seama ce putea %i nodul acela# Btia doar că nu se simţea bine deloc# Aneori îi $enea c+iar saşi %acă sin!ură $reun rău la picior sau la aripă" atît de neplăcut se simţea în su%letul ei# Cînd celelalte păsări o obser$au cum se rănise" i se %ăcea ruşine şi se simţea şi mai rău# într-o i" după ce s-a plimbat prin li$adă" puicuţa a adormit lîn!ă un pîrîiaş şi a $isat un $is" în care se %ăcea că pe malul celălalt al apei era un cal minunat şi alb# Calul era %ermecat# &uicuţa ar %i dorit să treacă pe celălat mal ca să-1 $adă mai de aproape" dar pîrîiaşul o0împiedica# &uicuţa a ărit nu departe o punte peste pîrîiaş# "Ce bineD" şi-a spus ea şi cu !rijă a păşit peste punte pînă pe malul celălalt# Calul %ermecat a obser$at că puicuţa era tulburată şi a întrebat-o ce neca a$eaF &uicuţa a început să-i spună despre nodul pe care îl a$ea în !ît# " 3+" asta înseamnă că ai ciu!ulit un scaiete plin cu ţepi" "An scaiete ţepos*" s-a mirat puicuţa# ".Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi şi simplu le spunea celorlalţi că e trist" iar cînd %ăcea !eşeli" era mai în!ăduitor şi nu se supăra aşa de tare pe el însuşi# Ca să în$eţe şi să e7erse e mai uşor noile !înduri" băiatul îşi spunea adesea' "3ricine face greşeli. 1ltădată n!o să mai fac.

sta pentru că o a$ea pe mica ei prietenă c+iar în inima ei# Nici prin cap nu-i mai trecea puicuţei să-şi %acă sin!ură rău sau se dispreţuiească" pentru că nu o mai ji!nea nimeni şi se simţea minunat de împăcată cu ea însăşi# QN34. %olosit acest ec+ipament pentru ca să sc+imbe scur!erea $ulcanului ' în loc să se re$erse asupra insulei" să iasă direct sub apele oceanului" care răceau imediat la$a %ierbinte# Cel mai a$antajos lucru a %ost că nimeni de pe insulă nu a mai %ost rănit atunci cînd s-a produs e7plo ia direcţionată spre ocean# 2upă această inter$enţie" copacii au început din nou să crescă" %lorile" plantele au răsărit din abundenţă" iar satele s-au umplut iarăşi de =< 77 .poi a luat-o la %u!ă pe cărare spre casă# 2eşi nu $om putea şti niciodată ce a şuşotit puicuţa cu creatura aceea aurie" toate păsările din o!radă au obser$at că puicuţa s-a sc+imbat" că a de$enit alt%el# 2e e7emplu" atunci cînd !ăina cloşcă mama ei cîrîia în%uriată" puicuţa a$ea curajul să se ducă la ea şi-i spunea' "&entru ce eşti în%uriată*" Cînd era cu ceilalţi pui prin curte la di%erite jocuri" ea le spunea direct ' ". )ulcanul şi insula /po$estea nr# 9:1 > ntr-un ocean mare şi întins se ridica din ape" pierdută" o insulă# (ra acoperită cu %lori şi cu nişte copaci ale căror %run e erau incredibil de $er i# în mijlocul insulei se înălţa un munte mare şi %rumos# )alurile oceanului se rosto!oleau peste nisipul %in al plajelor care înconjurau insula# 4otul strălucea la lumina soarelui# Cocalnicii îşi iubeau %oarte mult insula" pentru că $remea era acolo per%ectă întotdeauna# 4emperatura aerului nu era niciodată prea ridicată sau prea scă ută# Cu un cu$înt era un loc de trăit ca în rai# 2in păcate" într-o i s-a petrecut ce$a teribil" care a sc+imbat $iaţa locuitorilor" pentru că din inima muntelui a început să e7plode e un $ulcan# Cu un uruit de neînc+ipuit" $ulcanul a ieşit la supra%aţă şi a început să scuipe la$ă" nori de cenuşă şi %um ne!ru# 4ot aerul a %ost murdărit de acel %tim ne!ru" iar la$a aprinsă a început să se re$erse pe pantele muntelui prin toată insula# )alurile de la$ă au omorît copacii" cenuşa a su%ocat plantele" %lorile" acoperind toate satele de pe insulă# Cît de în%lorită şi plăcută %usese mica insulă pînă nu demultD )ulcanul i-a trans%ormat %rumuseţea într-o urîţenie jalnică# 4otuşi" deşi la$a acoperise aproape toată insula" locuitorii ei n-au $rut să o părăsească# (i mai sperau că $ulcanul $a %i cel care $a părăsi insula# însă locuitorilor le era totuşi %rică pentru că era !reu de !+icit cum $a acţiona $ulcanul care era %oarte nă uros şi impre$i ibilF în orice ca $ulcanul nu obişnuia să anunţe din timp pe nimeni că ar a$ea de !înd să e7plode e# . ea se $a întitula " 4ocoşelul şi scaietele cel ţepos "iar eroul principal $a %i un cocoşel.cest $ulcan nu era mai alt%el decît alţii# 3mul care se pricepea la $ulcani ştia cum %uncţionea ă ei şi ordinea în care trebuiau luate măsurile pentru a reorienta %orţa pe care o a$eau# .ltora dinpotri$ă" li se urîse să se mai teamă de ameninţările $ulcanului şi nu se mulţumeau să se simtă neputincioşi# (i au iseră de un om care ştia cum trebuie să se poarte cu $ulcanii şi s-au dus la el# >-au spus' "Noi o să-ţi plătim " numai te ru!ăm să ne ajuţi să re ol$ăm treaba cu acest $ulcan" ca să nu ne mai distru!ă insula#" 3mul care se pricepea la $ulcani a$ea o plăcere deosebită să-i ajute pe cei a%laţi în ne$oie" aşa că după puţin timp a sosit să $adă cam ce ar putea %ace# &ri$ind în sus spre munte" a $ă ut $ulcanul scuipînd $aluri roşii şi ne!re de %um şi pra% care aşe îndu-se pe lucruri le distru!eau# "Cred că $ă pot ajuta"" a spus el# Se ştie că $ulcanii ies din adîncurile pămîntului# .şa stînd lucrurile" s-a ec+ipat cu un aparat pentru producerea ra elor speciale laser" cu care putea să sc+imbe direcţia în care la$a şi cenuşa %ierbinte ieşeau la supra%aţă# .sta îmi place" asta nu-mi place"# >ar-cînd cine$a încerca să o ji!nească" puicuţa se simţea destul de puternică să-i spună "6ata" terminăD" 4oţi erau surprinşi" dar cel mai important lucru era că puicuţa era prietenoasă şi caldă cu %iecare# .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi %ior cald şi plăcut în tot corpul ei# Bi-a dat seama că $a şti să-şi amintească totdeauna de acest moment# Cu o pri$ire i-a spus la re$edere calului alb şi %ermecat" a trecut peste rîu şi s-a tre it din $is# .untele %ăcea numai nişte !omote în adîncul său" spre supra%aţă şi apoi" dintr-o dată cu un uruit puternic e7ploda" %urios" distru!înd totul de jur împrejur# Cîţi$a locuitori ai insulei" s-au !îndit că ar %i totuşi bine să se mute de pe insulă# .' 2acă spunem po$estea unui băieţel.

!ăsit oameni în care a simţit că poate a$ea încredere ca să le-o spună şi cărora le-a =9 =8 .ai tîr iu a $enit să bea apă un iepure# "Ce %aci tu aici* 1-a întrebat şi el pe băiat# "Stau şi mă !îndesc0)0Ca ce te !îndeşti* s-a interesat curios iepurele# "Nu ştiu# Nu pot să-mi amintesc#" "3" da înţele!" a %ăcut iepurele şi a plecat şi el# Băiatul stătea în continuare pe malul apei" cînd a $enit lîn!ă el o pasăre să bea apă şi să se scalde# &asărea 1-a întrebat la rîndul ei' "Ce %aci tu aici*" ">mi caut eliberarea" i-a răspuns băiatul# "Jei" eu ştiu ce este libertatea" a is pasărea#" (u bor liberă" ateri e unde am c+e%" aşa că toată lumea este a mea"# "N-ai $rea să mă în$eţi şi pe mine să %iu liber*" a întrebat băiatul# " Si!ur că pot#" i-a răspuns pasărea" "Numai că tu ai un %el de !reutate mare" ce$a ce-ţi stă pe inimă şi nu-ţi permite să %ii liber# 4e opreşte să poţi bura într-acolo unde doreşti# 2acă ai putea să iei de pe inima ta acel lucru mare şi !reu" să-1 aşe i apoi lîn!ă tine pe pămînt" $ei %i liber să bori şi te $ei simţi uşurat"# -icînd aceste cu$inte" pasărea îşi luă borul# Băiatul a rămas mai departe pe malul apei" !îndindu-se ce-o %i $rut să spună pasărea# >n acest răstimp" parcă.Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi locuitori %ericiţi# (i se bucurau şi îmbeau pentru că datorită acelui om care se pricepea la $ulcani" i bucnirile $ulcanului de pe insulă puteau %i acum controlate# Cocuitorii care se pre!ătiseră să se mute de pe insulă din cau a $ulcanului au în$ăţat ce$a %oarte important' a depinde numai de i bucnirile $ulcanilor trans%ormă $iaţa într-un coşmar cenuşiu" dar a te ocupa să le dirije i %orţa este în %olosul tuturor# /po$estea nr# 9.m ne$oie de un loc liniştit şi în si!uranţă unde să mă !îndesc la mine însumi#" "3" da# înţele!" a is cerbul şi a plecat# .care erau %oarte urîte" nişte ade$ărate coşmaruri# Băiatul nu înţele!ea că $isele erau despre acel e$eniment şi se sperie de ele# &ăţania aceea în!ro itoare îl %ăcea pe băiat să se simtă %oarte neplăcut şi să aibă o părere proastă despre el" deşi nu a %ost ce$a ce a %ăcut el însuşi" ci ce$a ce i s-a întîmplat lui" %ără ca el să $rea# Băiatul aproape că uitase prin ce lucru în!ro itor trecuse" dar ceea ce nu putea să uite era cît de supărat a %ost pe el însuşi atunci şi ce părere proastă a a$ut despre el# >ntr-o noapte" în loc să aibă unul din obişnuitele lui coşmaruri despre acea păţanie din trecut" a $isat că era pe malul unui pîrîiaş într-o pădure# Ca un moment dat a $enit să bea apă un cerb" care 1-a întrebat' " Ce %aci tu aşe at aici*" ".ă odi+nesc"" a răspuns băiatul# ".parcă şi-a dat seama că pîrîiaşul încerca de mult să-i $orbească" numai că băiatul nu reuşea să înţelea!ă ce-i spune# Ca un moment dat" cu$intele pîrîiaşului au de$enit mai uşor de înţeles# Susurînd" pîriîaşul îi spunea că acel lucru mare şi !reu pe care îl a$ea pe inimă" nu era altce$a decît secretul său# >-a e7plicat mai departe că de aceea era acel lucru atît de !reu" pentru că orice secret despre întîmplări în!ro itoare" atunci cîjid este ascuns şi nu este spus nimănui îşi %ormea ă o carapace ca de scoică în jur# >ar carapacea se în!roaşă crescînd tot mai mult" pînă cînd de$ine mult prea !rea de purtat" &îrîiaşul a mai adău!at că dacă băiatul dorea cu ade$ărat să %ie liberF "e7act aşa cum spusese pasarea" trebuia să scoată a%ară scoica" să o %ărîme bucăţică" cu bucăţică" pînă cînd secretul ar putea să iasă a%ară treptat şi ar putea să %ie spus# >n $isul lui" băiatul a primit puterea de a spar!e carapacea scoicii" şi pejinăsură ce aşc+iile se împrăştiau pe jos" băiatul simţea secretul său tot mai uşor" mai eliberat" pînă cînd secretul a ieşit a%ară" la lumină# Băiatul era acum în stare să po$estească secretul său pîrîiaşului" animalelor din pădure" lui însuşi" sau oricui altcui$a care dorea să-1 asculte" 2e atunci înainte" nu a mai a$ut njmic !reu pe inimă# 4recuse totul# Secretul îşi pierduse orice putere asupra băiatului" iar el se simţea aşa de luşurat" încît putea %u!i ca un iepure" sau putea bura ca o pasăre# Băiatul a %ost absolut mirat cînd a descoperit că era în stare c+iar să cur!ă ca şi pîrîiaşul# Cînd s-a tre it din $is" băiatul şi-a amintit totul despre întîmplarea aceea în!ro itoare prin care trecuse demult" cînd era %oarte mic# .1 Băiatul * care avea o scoică * %ost odată un băiat care a trecut printr-o înt5mplare în!ro itoare atunci cînd era mic# > s-a întîmplat ce$a despre care nu a mai a%lat nimeni niciodată" pentru că n-a mai po$estit nimănui ce i se întîmplase# &e măsură ce creştea mare încerca să uite sau cel puţin să se !îndească tot mai rar la acea păţanie# Aneori amintirile e$enimentului care îl în!ro ise îi re$eneau în $ise .

are Boier" împreună cu părinţii lor" .arele Boier era atît de ocupat cu treburile moşiei care erau %oarte multe şi !rele" îneît nici el nu a$ea timp să se ocupe şi să-i în!rijească pe cei doi copii# .arele Boier si Boieroaica# 2in ne%ericire" Boieroaica su%erea de o boală %oarte !rea" care o %ăcuse oarbă într-un %el %oarte ciudat' nu-şi recunoştea proprii ei copii# Cînd se uita la ei" în loc să-i $adă pe cei doi copii" ea nu $edea decît două broaşte# Numai din cau a acelei boli at5t de ciudate era Boieroaica aşa" pentru că cei doi copii nu erau deloc broaşte# Biata Boieroaică se temea teribil de tare de broaşte# 2e aceea" pentru că credea că cei doi copii sunt broaşte" nu era deloc în stare să aibă !rijă de ei# 4atăl lor" . 80 81 .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi împărtăşit secretul său" Băiatul şi-a dat seama că pe măsură ce $orbea despre secretul său" acesta îşi pierdea puterea# .poi părinţii i-au ajutat pe copii să %acă unele treburi pe care" sincer $orbind" ei nu prea erau %ericiţi să le %acă" de e7emplu să se spele pe dinţi" să %acă ordine şi curăţenie la ei în camere" sau să nu %ie mo%turoşi la mîncare# 2ar" deşi nu le prea con$enea" în inima lor cei doi copii au înţeles că părinţii aceia îi iubeau totuşi %oarte mult şi că doreau să-i în$eţe tot %elul de lucruri %olositoare şi să-i ajute să0 crească# 2upă un timp #băiatul şi-a dat seama că nu mai a$ea rost să plece iarăşi ca să caute un alt cămin" pentru că această nouă %amilie era tocmai potri$ită# Călătoria lui pentru a !ăsi un cămin ade$ărat şi o %amilie care să aibă !rijă de copii aşa cum se cu$enea" se terminase# în s%irşit el a !ăsit ceea ce a căutat# Băiatul îmbea mereu în sinea lui" mulţumit că a %ăcut această descoperire minunată# RN34N' 2acă spunem po$estea mei fetiţe. ea se $a întitula "*etiţa care avea o scoică".şa că băiatul a început să se îndoiască şi să nu mai creadă că $a !ăsi $reodată e7act părinţii de care a$ea el ne$oie şi care să treacă toate probele de e7amen la care îi supunea el#" >ntr-o dimineaţă" pe cînd băiatul tocmai se !îndea cît de !reu se descurcau la testele lui ultimii părinţi pe care îi !ăsise" a intrat la el în cameră burînd prin %ereastra desc+isă o libelulă minunată# (a a dat ocol camerei de cîte$a ori" iar apoi s-a aşe at pe umărul băiatului şi i-a şoptit ce$a la urec+e# &robabil a %ost o $rajă secretă" pentru că băiatul nu a spus niciodată nimănui ce-i şoptise libelula# 2ar din acel moment şi-a dat seama că !ăsise e7act părinţii pe care îi căuta şi locul era e7act locul cel mai potri$it pentru el# &ărinţii aceia s-au străduit din răsputeri să treacă testele date de băiat' în primul rînd l-au ajutat la teme" apoi l-au ajutat să în$eţe re!ulile noii sale %amilii" i-au cumpărat o bicicletă şi %oarte multe jucării" lXau pre entat unor bunici şi altor rude şi iXau asi!urat un cămin liniştit şi si!ur unde să %ie %ericit# Cînd băiatul se uita în oc+ii lor iubitori" îşi dădea seama că aşa şi era# . iar eroina po$eştii $a %i o fetiţă.arelui Boier nu ştie cum să-şi dea seama cînd a !ăsit e7act ceea 2 ce căuta" adică un cămin potri$it pentru el" aşa că de %iecare dată %ăcea nişte probe de e7amen" nişte teste în %iecare loc# 4estele pe care le dădea celor din casele prin care trecea" erau tot mai !rele şi mai di%icil de re ol$at" . Fiul * de boier care a rămas fără un cămin /po$estea nr# 181 e mult de tot" nu departe de aici" trăiau într-un conac boieresc %iul şi %iica unui .ceşti părinţi îl iubeau atît se mult îneît au căutat şi au !ăsit-o şi pe mica lui surioară" %ata boierului pe care au adus-o de asemenea în căminul lor" pentru ca cei doi %raţi să %ie împreună# 2esi!ur" ca în toate %amiliile în care toţi se iubesc" se mai întîmpla să se şi certe unii cu alţii# . iar eroina po$eştii $a %i o fată.şa că băiatul s-a simţit eliberat şi mai %ericit cum nu %usese niciodată pînă atunci# QN34N' 2acă po$estea $a %i spusă unei fetiţe.st%el că într-o i a de$enit absolut necesar ca băiatul boierului să-şi părăsească locul şi casa unde se născuse şi să plece în lume" în%runtînd tot %elul de pericole" ca să-şi !ăsească un adăpost" un cămin aşa cum are ne$oie orice copil# 2in cîte am $ă ut" conacul în care se născuse el nu era deloc un adăpost potri$it" aşa că el a plecat la drum# Ceea ce căuta băiatul" era e7act o casă în care să se simtă bine" unde nişte părinţi aşa cum se cu$ine" să-i %ie părinţi ade$ăraţi şi să-1 în!rijească aşa cum trebuie# Băiatul . po$estea se $a întitula "*aţade boier care nu avea unde să locuiască".

r %i ca ul să a%li din timp în cine poţi a$ea încredere# N-o să primeşti nimic din ce doreşti şi n-o să te ajute nimeni" dacă îţi îndrepţi acele tale ascuţite spre cei care te-ar putea ajuta# 4rebuie să-ţi laşi mai întîi ţepii în jos" să ai încredere" iar în acest %el $ei primi ce$a de mîncare" după cum doreşti#" .ai mult decît at5t" bieţii pui erau plini de răni din cau ă că ţepii mamei lor se în%i!eau în ei ori de cîte ori $eneau prea aproape de ea# &uilor li se părea că asta este soarta tuturor puilor de arici şi că toate aricioaicele se poartă la %el cu puii lor# &e scurt" nu se simţeau absolut deloc %ericiţi că sunt arici# >ntr-o bună i" unul dintre ei a luat-o spre pădurea din apropiere" aşa" de unul sin!ur# în sinea lui aricelul cel mic se săturase de înţepăturile !+impilor mamd sale şi se săturase să mai rabde atîta %oame" %ără să primească nimic de mîncare# (ra li+nit de %oame" îl dureau toate înţepăturile" se simţea absolut O jalnic şi n-a$ea idee încotro s-o ia# (ra clar pentru el că ori $a !ăsi pe altcine$a "în alt loc" să-i dea lapte" ori $a pieri de %oame" ori $a a$ea o $iaţă plină de tot %elul de !reutăţi# Cum mer!ea el aşa supărat pe cărare" s-a întîlnit cu o iepuroaică şi cu puii ei# 2ar iepuroaca nici măcar nu 1-a pri$it şi a trecut mai departe# 4ot mer!înd" aricelul a ajuns0pe lîn!ă $i uina ursoaicei" de unde se au eau plescăielile şi mormăielile $esele ale ursuleţilor# Arsoaica era şi ea o mamă bună" care ştia cum să-şi crescă şi să-şi +rănească din belşu! puii# în acest timp" aricelului i se %ăuse din ce în ce mai %oame# Numai că îi era !roa nic de %rică de ursoaică# (l şi-a bîr(t ţepişorii de parcă ar %i %ost !ata de luptă" cre înd că asta ar putea s-o sperie pe ursoaică şi s-o %acă să-i dea şi lui cîte ce$a de mîncare# Bineînţeles că ameninţînd-o ast%el" ar %i putut-o păţi rău de tot# 2ar a a$ut mare noroc# .ceşti ţepi erau e7traordinar de ascuţiţi" mai rău ca nişte ace" aşa că dacă s-ar %i înţepat cine$a în ei" l-ar %i durut %oarte rău# &uii aridoaicei" amanţii de ei" ori de dte ori se apropiau de mama lor ca să su!ă" se înţepau în acele ei şi îi durea %oarte tare# Cînd au mai crescut şi au început să se ţină cît de cît pe picioare" şi-au dat seama că trebuiau să ia o +otărîre importantă' ori rămîneau ca să bea lapte" dar de %iecare dată se ale!eau cu înţepături dureroase" ori nu se mai apropiau de mama lor să-i alăpte e" dar atunci rămîneau %lămîn i# (ste de înţeles că puii ne+răniţi cu laptele mamd lor nici nu puteau creşte aşa de repede ca atunci dnd ar %i a$ut lapte destul şi după po%ta inimii# .ricelul încă nu era %oarte con$ins# 2acă ursoaica urmărea ca el să-şi lase ţepii în jos" iar apoi urma să-1 atace* Numai că stomăcelul lui c+iorăia aşa de tare de %oame" încît simţea că nu mai poate aştepta deloc" încetişor şi-a lăsat ţepii în jos şi a rămas aşa" lipsit de apărare# )ă înd acest lucru" ursoaica 1-a c+emat înăuntru" împreună cu tulucii ei şi i-a dat să bea lapte cît a $rut# Ce !ust minunat a$ea acel lăpticD 2upă ce a mîncat pe săturate" aricelul pur şi simplu a adormit# (ra aşa de plăcut acolo# 4otuşi aricelul era în!rijorat puţin de această întîmplare# (l o iubea pe mama lui aricioaica" dar ştia deja din propria e7perienţă de pînă atunci" că nu $a primi lapte pe săturate dacă $a rămîne cu ea pentru totdeauna# 82 83 .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi Cum a învăţat aricelul * să mormăie ca un ursuleţ /po$estea nr# 9=1 ntr-o luncă %rumoasă" în apropierea unui rîu" era aşa de plăcut de $ieţuit" încît îşi !ăsiseră sălaşul acolo o mulţime de animale# (rau %amilii de iepuri" căprioare" arici" bursuci" ne$ăstuid" pisiti sabatice" $ulpi şi c+iar un urs şi o ursoaică# 2upă cum se ştie primă$ara şi $ara sunt anotimpurile în care toate aceste animale au pui" de care se ocupă cu multă dra!oste" pentru că aşa a %ăcut natura lucrurile# 3cupîndu-se de d cu atenţie" îi ajută să se întărească şi să crescă mari# 2intre toate aceste animale însă numai aricioaica nu ştia cum trebuie să-şi crească puii# încă de cînd i-a născut n-a ştiut să-i cureţe de pieliţa în care stătuseră în burta d# Se tot rosto!olea printre ei şi numai o întîmplare %ericită a %ăcut ca ei să scape ne$ătămaţi şi neînţepaţi de ţepii aricioaicei# .r %i trebuit ca de cîte ori aricioaica se a%la în preajma puilor să nu-şi burlească ţepii deloc# Numai că ea nu ştia acest lucru" aşa că toţi !+impii ei erau ridicaţi drept în sus" pre!ătiţi ca de un atac" c+iar dacă puii d erau în jurul d şi nu $enea nici un duşman# .ceastă ursoaică în$ăţase" nu se ştie cînd" limba aricilor" aşa că i-a putut $orbi direct cînd i-a $ă ut ţepii bîrliţi cu atîta ameninţare# "Nu ai să primeşti nimic din ceea ce doreşti şi ai ne$oie" dacă te burleşti aşa la mine şi încerd să înţepi pe toţi din jur"# 2ar aricelul nu o credea şi se străduia să pară şi mai %ioros" în%oindu-şi tot mai sus !+impişorii" (l a încercat c+iar să şi mîrîie la ursoaică# 2ar ursoaica" spre norocul lui" înţele!ea per%ect ce se petrecea în su%letul aricelului" aşa că i-a spus liniştită' " .ceastă ursoaică era una mai deosebită pentru că în copilăria ei rămăsese %ără mamă" iar un pădurar cumsecade a ţinut-o şi a +rănit-o pînă s-a %ăcut mare" după care i-a dat drumul din nou în pădure" ca să crească în mediul ei natural# .

rată-mi-te imediatD" a poruncit prinţul" încercînd să aibă o $oce cît mai împărătească# &ăi sunt c+iar aici în %aţa ta" a răspuns amu at şoricelul# "2acă o să-ţi scoţi oc+elarii aceia de pe nas o să mă $e i imediatD" "2ar nu pot să-i scot" a o%tat prinţul# "4rebuie să port măcar o perec+e de oc+elari tot timpul" iar uneori pe amîndouăD . încercat să caute de unde $enea" dar din cau a oc+elarilor" bietul prinţ nu desluşea mai nimic# întretimp c+icoteala se trans%ormase în +o+ote de rîs# 2e %apt" e7act lîn!ă piciorul său" era un şoricel care acum rîdea ţinînduse de burtă $ă îndu-1 pe acel băiat ciudat care purta una peste alta două perec+i de oc+elari întunecaţi# Cu cît +o+otea mai tare şoricelul" cu atîta se supăra mai tare prinţul# "Cine rîde de mine*" a stri!at el în%uriat# F "JiD JiD JiD (uD" a răspuns un !lăscior care se +li ea în continuare# "Ande eşti* .ricelul nostru a în$ăţat ce$a %oarte important de la ursoaică' ţepii trebuie %olosiţi numai în ca serios de pericol" pentru a se apăra contra duşmanilor" a celor care ar %i putut să-i %acă rău# 2ar a sta cu ţepii burliţi" !ata de atac tot timpul" era o purtare cu care îi îndepărta tocmai pe cei de care a$ea ne$oie# ." /po$estea nr# 981 Prinţul * de care a rîs un şoricel O n $remurile de demult" într-o ţară al cărei nume nu-1 mai ştie nimeni" împăratul şi împărăteasa au a$ut un prunc# 2upă ce s-a născut el" au $enit $remuri întunecate asupra acelui ţinut" peste care s-au abătut lupte şi ră boaie între două tabere" &rinţul era răpit ba de o tabără" ba de alta# 2e multe ori nici nu-şi dădea seama de partea cui .şa mi-au spus să %ac împăratul şi împărăteasa#" QN34N' 2acă spuneţi po$estea unei fetiţe titlul ei $a %i " 4um a nvăţat aricica să mormăie ca o ursoaică.ricelul a mai în$ăţat că nu trebuia să se simtă atacat în orice moment de către oricine sau orice" aşa că putea liniştit să-şi lase în jos ţepii cînd dorea să se apropie mai mult de cei de la care putea primi +rană şi dra!oste# 4oate aceste întîmplări din $iaţa lui" l-au %ăcut pe aricel să crească mare şi să în$eţe cum să-şi %olosească ţepii" cum să obţină ceea ce dorea" cum să-i !ăsească şi să-i recunoască pe cei care îl iubeau" dar mai ales cum să-şi %acă o mulţime de amici# Celelalte animale din $ecini comentau adesea ce mult se deosebea aricelul de %amilia sa" mai ales atunci cînd putea %i au it mormăind încetişor" ca un ursuleţ# se a%lă# &entru că luptele nu încetau" prinţul a de$enit atît de de orientat" de trist" şi de în%ricoşat" îneît n-a !ăsit ce$a mai bun de %ăcut decît să se retra!ă în el însuşi ca să poată re ista acelor $remuri !rele# 2e cîte ori trecea pe la împărăteasă" ea îi dădea oc+elarii ei" spunînd că numai dacă îi $a purta pe aceştia" se $a simţi mai bine# îi aşe a oc+elarii pe nas" con$insă că oc+ii prinţului trebuiau corectaţi cu aceşti oc+elari şi îi cerea să nu-i mai dea jos deloc# 4otuşi" cînd trecea pe la împărat" acesta arunca cît colo oc+elarii pe care u dăduse împărăteasa" şi spunea %oarte con$ins că oc+elarii lui" nu cei ai împărătesei trebuiau purtaţi" pentru ca prinţul să $adă mai bine şi să scape de tristeţea sa# Bietul prinţ trebuia mereu să-şi sc+imbe oc+elarii ba pe cei ai împăratului cu cei ai împărătesei" ba in$ers" depinde lîn!ă cine se a%la# (ra o ade$ărată concurenţă cu pri$ire la sc+imbatul oc+elarilor" pînă acolo" îneît prinţul la drept $orbind " nu mai $edea bine nici cu unii" nici cu alţii# 2e c5te ori purta oricare dintre oc+elari" lumea %i apărea teribil de întunecată şi de tristă# Aneori prinţul trebuia să poarte deodată amîndouă perec+ile de oc+elari" dar atunci %elul cum $edea lumea prin ei îl înspăimînta şi mai tare# 1 F 2in păcate" pentru că prinţul pierdea aşa de multă $reme tot sc+im-bînd oc+elarii" dar mai ales încereînd să-şi amintească pe care dintre ei trebuia să-i poarte de %iecare dată" a început să aibă !reutăţi cu în$ăţatul la şcoală# &arcă nici nu mai creştea la %el de repede ca înainte şi nu mai a$ea prieteni# &rinţul a de$enit şi mai înc+is în sine şi mai sin!uratic" iar în %undul su%letului său simţea un dor pe care nu şi-1 putea e7plica# într-o i pe cînd se a%la în !rădina castelului" pri$ind la pomi şi la %lori" a$ea pe nas ambele perec+i de oc+elari# Ca de obicei" nu putea să $adă clar pe unde păşea# 2eodată a au it un c+icotit subţirel# .$înd în $edere acestea" aricelul s-a înţeles cu ursoaica să $ină înapoi la ea de cîte ori $oia" iar ea o să-i dea de mîncare sau orice $a dori# în acest %el aricelul putea sta cu mama şi cu %raţii lui un timp" iar altă perioadă de timp putea sta cu ursoaica# (a îl înţele!ea" se purta %rumos" prietenos cu el" îl sprijinea cu dra!ostea de care a$ea ne$oie ca să crească sănătos şi să de$ină un arici în toată %irea# .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi .

84 85 .

2in această cau ă" de atunci încolo a pri$it lumea %ără oc+elari# 2esi!ur că prinţul şi noul său prieten" şoricelul cel înţelept" au mai discutat multe împreună" despre $iaţă" despre %elul cum trebuie să $e i lucrurile" despre %rumuseţile din jur# >mpăratul şi împărăteasa au a%lat şi s-au în%uriat că prinţul nu mai purta oc+elarii şi i-au cerut să-i pună înapoi# 2ar prinţul a re%u at" pentru că acum $edea lumea alt%el şi era de părere că o $edea e7celent# &rinţul le-a spus părinţilor că acum era înstare să $adă ră boiul şi de orientarea din ţară alt%el decît pînă atunci şi că nu mai era speriat# Ce-a mai spus că se putea bucura acum de culorile şi %rumuseţea naturii din jur# Boricelul cel înţelept 1-a ajutat mult pe prinţ' să-şi dea seama că lumea aceasta nu era plină doar de con%licte în%ricoşătoare cum i se păruse lui înainte# C-a ajutat să-şi %acă noi prieteni" să în$eţe mai uşor la şcoală şi să crească aşa cum era de aşteptat de la el# Cînd prinţul a ajuns destul de mare pentru a domni el însuşi" a a$ut !rijă să conducă re!atul cu totul alt%el decît %ăcuseră părinţii lui# 0 QN34N' 2acă po$estea $a %i spusă unei fetiţe.şa că a început să se !îndească la ce-i spusese şoricelul# "i-a dat seama că ntr!adevăr avea o şansă. 'rsul îmblînzit * /po$estea nr# 991 oolo!ică dintr-un oraş din altă ţară îşi ducea ilele un > Y urs %oarte mare şi arătos# Cuşca lui era însă %oarte mică" pentru că 5tă6 $ă îndu-l cum arată" la toţi în!rijitorii le era %rică de el# Se temeau şi pentru că ursul era aproape tot timpul %oarte a!itat şi ner$os# @ăcnea" lo$ea cu labele şi încerca mereu să atace" aşa că lumea stătea tot mai departe de el# C+iar şi pe cei mai prietenoşi în!rijitori" care $oiau să se apropie de el o%erindu-i mîncare îi speria cu cîte un ră!et sau cu cîte o pocnitură de labă în !ratiile cuştii# Foarte curînd" absolut nimeni nu se mai apropia de cuşca ursului care era atît de mînios# Ca să-1 +rănească îi aruncau mîncarea şi plecau cît mai repede# Arsul era mînios şi pentru că nu i se dădea mîncarea pe care şi-ar %i dorit-o el" iar cuşca %iind atît de mică" se tot în$îrtea pe loc şi %ăcea mare !ălă!ie# 2acă treceau pe acolo turişti $i itatori" se ţineau departe de cuşcă pentru că ursul dădea semne clare că doreşte să %ie lăsat în pace şi să nu $ină nimeni în apropierea lui# 4rebuie să ştim totuşi că ceea ce arăta ursul prin purtarea lui pe de o parte şi pe de altă parte ceea ce simţea în su%letul său" erau două lucruri %oarte di%erite# 2e %apt bietul urs era cît se poate de trist# Nu-i plăcea cuşca aceea strimtă" nu-i plăcea că era departe de pădurea de brad şi nu-i plăcea nici că nu mai erau şi alţi urşi în jurul său# Se unse de plictiseală şi de sin!urătate# Faptul că lucrurile stăteau aşa" l-a %ăcut pe urs să simtă un !ol mare şi întunecat în su%letul său# însă decît să-i lase pe cei din jur să $adă cît de trist era" el se purta de parcă ar %i %ost tot timpul mînios# Nu-şi dădea de loc seama că procedînd aşa" tocmai ceea ce l-ar %i %ăcut să se simtă mai bine" rămînea departe de el# .cuma poţi ale!e" a is şoricelul#Nu mai ai ne$oie deloc de oc+elari" nici de cei ai împăratului" nici de cei ai împărătesei# 3c+ii tăi sunt mai buni decît ai oricui altcui$a" aşa că este o prostie să" porţi nişte oc+elari care te %ac să $e i lumea alt%el decît este ea#" &rinţului nu-i mai $orbise nimeni în acest %el# . eroina $a %i o prinţesă.Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi "Ce $e i dacă te uiţi prin ei*" s-a interesat şoricelul# "&ăi nu prea $ăd nimic deosebit" a răspuns prinţul" "pentru că totul mi se pare urît" trist şi întunecat#" "(iD Să ştii că lumea nu este tocmai aşa#" a mai is şoricelul care deja nu mai rîdea" "Cred că a $enit $remea să %aci o ale!ere# 3ri să mai porţi în continuare oc+elarii" ori să-i dai jos# &entru ce nu încerci să-i scoţi şi să te uiţi la lume ca s-o $e i la %el cum o $ăd şi alţii* .dministratorul !rădinii bineînţeles că l-ar %i pus cu plăcere întrun spaţiu mai lar!" cu bra i" unde trăiau şi alte animale din pădurile de munte# 2ar din cau a acceselor sale de %urie" se temeau că ar %i periculos pentru $iaţa celorlalte animale sau a $i itatorilor care erau destul de numeroşi# (ste de înţeles că ast%el $iaţa bietului urs era din ce în ce mai !rea" iar el era în aparenţă din ce în ce mai mînios# S-a întîmplat că în!rijitorul care trebuia să se ocupe de el" a a$ut nişte probleme %amiliale şi ca să %ie si!ur că ursul cel ner$os nu $a %ace rău nimănui pe perioada cît urma el să plece în concediu" a mutat cuşca ursului într-un loc dosnic şi părăsit" unde nimeni nu-1 mai putea $i ita# Arsul a ajuns ast%el absolut sin!ur# într-o i" pentru că la !rădina oolo!ică erau aduse din ce în ce mai Ca o !rădină 8< 87 .bea după aceea te $ei putea +otărî dacă o să-i mai porţi ori ba#" &rinţului parcă îi era cam %rică să-şi scoată oc+elarii# îşi tot amintea că părinţii lui îi ceruseră să-i poarte mereu# însă în sinea lui prinţul dorea să $adă clar unde se !ăsea" aşa că totuşi şi-a dat jos oc+elarii# 2upă aceea" întorcînd capul dintr-o parte în alta a putut să $adă !rădina aceea minunată" curcubeul ei de culori şi s-a umplut de bucurie# &ri$ind în jos 1-a ărit %oarte uşor pe şoricelul care îi îmbea# ".

ai în%%i micul cătun s-a trans%ormat într-un sat mare" iar apoi într-un oraş cu mulţi comercianţi şi măr%uri de tot %elul# 3amenii erau %oarte ocupaţi" %iecare cu treburile lor" as%el încît seara nu mai a$eau timp să iasă din case şi să se bucure de $iaţa lor la semnalul pe care îl dădea clopotul# @înd pe rînd n-au mai %ost dansatori" apoi n-au mai %ost c5ntăreţi" iar mai pe urmă nici clopotul n-a mai sunat# Ne%olosită de atîta timp limba clopotului s-a desprins şi a că ut" pier îndu-se în pămînt#An timp clopotul s-a mai le!ănat mut şi %ără rost în $întul care împrăştia peste el tot mai mult pra% şi murdărie# &înă la urmă a %ost în!ropat cu totul în pămînt# Ca %el a %ost în!ropată şi $eselia de pe %eţele locuitorilor care erau apăsaţi acum de multe !riji" de %rica t5l+arilor şi +oţiilor" a crimelor şi a altor rele# 3dată s-a înumplat că primarul localităţii a an!ajat un meşter priceput ca să repare tot ce era stricat sau de!radat dintre lucrurile $ec+i# 2in întîmplare el a descoperit pe o alee locul unde ăcea clopotul# )ă înd că nu are limbă i-a ru!at pe copiii care se jucau pe acolo să-i spună ce s-a întîmplat cu clopotul# 2ar copiii nu puteau să-şi amintească mare lucru despre timpurile $ec+i cînd oamenii din cătun trăiau %ericiţi# (i erau mult prea tineri şi nu apucaseră săaudă $reodată clopotul# .poi a lustruit supra%aţa lui şi 1-a ridicat iarăşi în locul unde era mai dcmult#0Ba c+iar s-a apucat să-1 tra!ă şi să-1 %acă să sune# 2eîndată ce s-a au it sunetul neobişnuit al clopotului răsunînd peste localitate" toată lumea s-a oprit din treabă ca să-1 asculte# Cei bătrîni şi-au amintit A 88 89 .eşterul a curăţit-o şi a atîmat-o din nou în interiorul clopotului# .şa că rînd pe rînd a în$ăţat c+iar unele obiceiuri noi şi a de$enit mai ascultător şi mai liniştit# 4impul a trecut şi a sosit iua %ericită cînd ursul a %ost mutat în spaţiul mult mai lar! şi plin de bra i" re er$at animalelor din pădurile de munte# .şa s-aîntîmplat că a ajuns şi la bietul urs# C-a pri$it cu mare atenţie cum ră!ea şi se repe ea cu labele spre !ratiile cuştii ca şi cum ar %i $rut să o atace# .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi multe animale" administratorul şe% a an!ajat şi o în!rijitoare care era mare specialistă în înţele!erea animalelor# Ca început" timp de cîte$a ile ea a $i itat toată !radina" ca să $adă toate animalele# .şa că meşterul s-a apucat să %acă săpături şi să cercete e pămîntul din ona respecti$ă# Ca un moment dat a atins ce$a tare în pămînt# Bi ce să $e i* (ra c+iar limba clopotului" acoperită de ume eală şi ru!ină" dar din %ericire absolut întrea!ă# .poi 1-a pri$it cum i-a întors spatele şi s-a pre%ăcut că doarme" re%u înd să ia de la în!rijitoare mîncarea pe care i-o o%erea# Se părea că această în!rijitoare nu era deloc la %el cu ceilalţi" care c5nd $eneau la urs îi curăţau cuşca" îi aruncau ce$a de mîncare şi apoi plecau cît puteau de repede# (a înţele!ea alt%el încercările de atac pe care le arăta ursul şi ştia ce se ascunde în spatele lor# în!rijitoarea a început să-1 $i ite e re!ulat" să-i $orbească liniştit" arătîndu-i că îşi dădea seama de tristeţea lui şi de %aptul că ar %i dorit să-1 ajute# &e de altă parte" ursul cel mare" deşi dădea ade$ărate spectacole de %urie ră!ind şi muşcînd !ratiile" a înţeles că această în!rijitoare nouă l-ar putea totuşi ajuta să scape de tristeţea lui# .colo putea să se plimbe printre trunc+iuri de copaci împreună cu alţi urşi" să stea întins la soare iar păsările îi cîntau de parcă ar %i %ost într-o pădure ade$ărată# Ca început a a$ut unele !reutăţi "mai ales ca să-şi %acă prieteni" dar în!rijitoarea aceea pricepută" care ştia că el în$aţă uşor şi repede" 1-a ajutat pînă ce a %ost primit printre urşii care erau acolo de mai multă $reme# Ceilalţi în!rijitori de animale erau %oarte uimiţi de sc+imbările care se petrecuseră cu ursul cel %ioros" şi pre iceau că în curînd ursul $a rede$eni cel dinainte" %iinţa aceea sălbatică şi în%ricoşătoare pe care o ştiau cu toţii# 2ar în!rijitoarea era si!ură că acest lucru nu se putea întîmpla" pentru că plină de răbdare" ea îl ajutase pe urs să înţelea!ă alt%el $iaţa şi să-şi e7prime printr-o purtare mai potri$ită şi pe înţelesul tuturor sentimentele pe care le a$ea# Arsul a simţit într-o i că !olul acela întunecat din su%letul lui dispăruse# 2e atunci" de cîte ori ursul o $edea trecînd pe în!rijitoarea cea înţeleaptă" %ăcea tot %elul de !+iduşii" mormăind $esel" spre bucuria turiştilor $i itatori# QN34N' 2acă po$estea este spusă unei fetiţe. eroina principală $a %i o ursoaică /po$estea nr# :H1 Fapta unui meşter pricepui1 nde$a în nordul indepărtat" se a%la un cătun în care trăiau oameni %oarte simpli şi care duceau o $iaţă la %el de simplă# 4ot ce %ăceau era cît se putea de simplu şi %ără complicaţii" mai ales obiceiurile lor" cum era de e7emplu acela de a tra!e un clopot şi a-1 %ace să sune în %iecare seară la apusul soarelui# Ca dan!ătul lui" toţi locuitorii ieşeau din case" se înt5lneau pe o culme de deal şi se bucurau de $iaţa lor simplă şi liniştită" cîntînd şi jucînd# Fiecare iubea sunetul clopotului pentru că era un semnal că a sosit $remea să se rela7e e" să cînte şi să se distre e# 2ar timpul a trecut şi lucrurile au început să se sc+imbe în cătun# )iaţa a început să se complice# .

proape de necre ut" însă la un moment dat" totul în jur a %ost 9H .osul în sus /po$estea nr# :81 P 91 dată ca niciodată" a trăit într-o ţară din nordul îndepărtat" un băieţel împreună cu %amilia lui# Cocuiau într-o casă %rumoasă ca îi plăcea %oarte mult băieţelului# 4oată iua se juca şi era %oarte %ericit împreună cu prietenii lui# Nu a$ea moti$e să se supere sau să-şi %acă !riji de ce$a" pentru că părinţii lui îl ocroteau în toate pri$inţele# .eşterul a$ea pe bu e un 5mbet şu!ubăţ şi înţelept în timp ce se uita la ei# (l ştia că %ăcuse mult mai mult decît să repare un clopot stricat" iar asta era %oarte important# $a bucăţi din statuie într-o căruţă" sub nişte carto%i" iar apoi a plecat cu căruţa trecînd neobser$at de !ăr ile duşmane# Cu această şmec+erie a reuşit să-şi scoată rînd pe rînd toată statuia din ona periculoasă şi să o sal$e e# 2ar nu a %ost su%icient atît# 2e %rică să nu se strice bucăţile statuii din cau a ascun ătoarei lor $remelnice" (%is a $orbit cu nişte oameni de încredere" care plecau cu un $apor mare în altă ţară#>-a ru!at să ia printre ba!ajele lor %ra!mentele statuii pac+etate în lădiţe# (%is era si!ur că ast%el minunata lui statuie $a %i cu si!uranţă sal$ată" pînă cînd el însuşi $a putea mer!e în acea ţară ca să re%acă statuia# 3amenii aceea" care ţineau mult la (%is" au păstrat cu ei %ra!mentele# 2in păcate însă" ră boiul s-a prelun!it" (%is a trecut prin multe întîmplări care l-au întristat peste măsură şi a pierdut nădejdea că îşi $a putea re%ace $reodată statuia aşa cum %usese# &rietenii lui îl aşteptau# (%is le-a trimis doar o scrisoare" ru!îndu-i să pună ei la loc bucăţile statuii#&rietenilor lui le era teamă să se apuce de această treabă# Nu credeau că $or reuşi" însă au +ot5rît să încerce# (%is le-a trimis nişte instrucţiuni şi respectîndu-le" pas cu pas" toate bucăţile statuii au %ost puse la locul potri$it" ast%el că statuia parcă era acum şi mai %rumoasă# (%is a primit o %oto!ra%ie de care a %ost %oarte încîntat# S-a bucurat aşa de mult" încît a !ăsit putere să plece peste mare în ţara unde se a%la statuia lui#4oată lumea o admira şi lăuda artistul#dar bineînţeles" puţini se !îndeau la munca !rea prin care ea a %ost re%ăcută din bucăţi# QN34N' 2acă spunem po$estea unei fetiţe.Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi bucuria $remurilor trecute" cînd oamenii se adunau şi se bucurau laolaltă" aşa că la %el ca atunci au ieşit din nou din casele lor şi s-au adunat în centrul localităţii# Cei mai tineri erau şi ei curioşi" aşa că i-au urmat# Bi la %el au %ăcut şi copiii# Ca au ul sunetului de clopot" cei care îşi mai aminteau $remurile trecute au început să îmbească" să rîdă" să se bucure" pentru că clopotul le readucea în minte ce$a %oarte plăcut# încetul cu încetul cei mai tineri au luat e7emplu în$ăţînd de la ei descoperind sau redescoperind bucuria $ieţii# . Sculptorul * si războiul /po$estea nr# :11 O ntr-o ţară mare şi %rumoasă în care toţi oamenii se îndeletniceau cu %elurite meşteşu!uri artistice" trăia un sculptor $estit numit (%is# Cui îi plăcea să lucre e mai ales în piatră" căreia parcă îi dădea $iaţă" scoţînd la i$eală statui nemaipomenit de %rumoase# )eneau oameni de la mari depărtări ca să admire lucrările# (%is primea totdeauna multe laude de la toată lumea# &entru că era %oarte talentat şi ambiţios" (%is $isa să sculpte e o statuie care să repre inte &acea# 3 asemenea lucrare nu era uşor de %ăcut# 2ar %anii şi admiratorii lui îl tot îndemnau şi îl încurajau# (%is s-a apucat de treabă# >-a trebuit multă $reme pînă să o termine# Pnd în s%îrşit statuia a %ost !ata" (%is a dorit să o plase e c+iar în capitala ţării" într-un loc potri$it" ca să %ie $ă ută de cît mai multă lume" 2in păcate însă" pe cînd se %ăceau aceste pre!ătiri" s-a $onit că o armată duşmană $a ataca ţara# (%is era pur şi simplu în!ro it la ideea că în timpul ră boiului duşmanii $or distru!e sau $or %ura statuia# 2e aceea şi-a tot bătut capul cum s-o sal$e e cu orice preţ# &lanul lui era %oarte dibaci" dar şi riscant# S-a !îndit să ia statuia şi să o taie în %ra!mente mici# (ra si!ur că ast%el %ra!mentată statuia cea mare putea %i pusă mult mai uşor într-un loc si!ur" sau putea %i transportată peste +otare c+iar pe sub nasul duşmanilor#-is şi %ăcut' (%is a lucrat din !reu la tăierea statuii şi cînd a terminat-o s-a de!+i at în ţăran precupeţ" a ascuns cîte- + lume întoarsă cu . eroina ei $a %i sculptoriţa (rina.

&o$estea pate%onului /po$estea nr# :91 e $remea cînd mu ica mai era înre!istrată pe plăci ne!re" speciale" din plastic" care a$eau !ra$ate pe ele mii de şănţuleţe circulare şi care puteau %i ascultate numai cu nişte aparate numite pate%oane" într-un orăşel e7ista o întreprindere care %abrica asemenea aparate# (rau %oarte %rumoase" în a%ară" cutia lor era din lemn lustruit" a$eau un mecanism re istent" ace sensibile care treceau peste şănţuleţele plăcilor reproducînd ast%el mu ica înre!istrată pe ele# 2in această cau ă pate%oanele erau %oarte scumpe# Se pare că erau cele mai bune aparate de acest %el# &roducţia mer!ea %oarte bine" aşa că în %iecare i pe banda rulantă erau pac+etate şi e7pediate eci de pate%oane" în toate părţile# 3amenii le cumpărau şi se bucurau de ele pentru că puteau asculta plăci cu mu ica cea mai %rumoasă# >ntr-o i cu !+inion" din nebă!are de seamă" cine$a a împins a%ară de pe banda de producţie unul din aparatele care erau !ata # &entru că nimeni nu a obser$at" pate%onul a rămas într-un colţ" n-a mai %ost $eri%icat dacă %uncţionea ă şi n-a mai %ost e7pediat nicăieri deşi era de bună calitate şi lustruit %rumos# Cu timpul s-a umplut de pra%# . cădea de %apt n sus.' 2acă spunem po$estea unei fetiţe. 2ar se temea să le spună părinţilor cum i se părea lui lumea# Se !îndea că părinţii lui n-ar %i în stare să o întoarcă din nou cum %usese" pentru că nu a$eau atîta putere în muşc+ii lor# Băieţelul nici nu credea că părinţii lui îşi dădeau seama că lumea este întoarsă cu susul în jos" dar pentru că ei nu discutau niciodată despre asta" el nu putea %i si!ur de nimic# Cîteodată" părinţii îl mai întrebau ce s-a întîmplat cu el că noaptea $isa urît şi plîn!ea" iar iua nu $oia deloc să rămînă sin!ur %ără ei# Băieţelului îi era însă tare %rică să le spună# într-o i" o %emeie dră!uţă şi înţeleaptă a $enit să po$estească împreună cu băieţelul despre lumea lui întoarsă cu susul în jos# Cui îi era cam %rică să-i $orbească" dar a !ăsit totuşi în su%letul lui ce$a putere ca să-i mărturisească ade$ărul despre tot ce se petrecuse în această lume întoarsă pe dos# Bietul băieţel" de atîta $reme se simţea în%ricoşat" încît pe de o parte u era %rică" dar totodată se simţea %oarte bine să $orbească despre asta cu %emeia# 2iscuţia lor a durat multă $reme" pentru că băiatul dorea să %ie %oarte si!ur că i-a spus absolut tot ce a$ea de spus" mai ales despre ceea ce-1 speriase# Cînd au terminat de po$estit" %emeia 1-a mîn!îiat pe creştet şi i-a promis că-1 $a ajuta# C-a lăudat că a %ăcut e7act ceea ce trebuia po$estindu-i secretele care-1 în%ricoşau# .ai întîi %emeia a po$estit cu părinţii băiatului şi i-a %ăcut să înţelea!ă cum să-1 ajute şi ei# . stat acolo %oarte multă $reme# întretimp patronul s-a ră !îndit şi n-a mai continuat să producă pate%oane# Fabrica a rămas părăsită# Nimeni nu şi-a mai adus aminte $reodată de pate%onul rămas într-un un!+er" sin!ur şi abandonat# >ntr-o i" nişte copii mai mari" %ete şi băieţi" au descoperit clădireaunde era %abrica şi au !ăsit că era numai bună să-şi petreacă timpul şi să se joace pe-acolo# Bineînţeles că au ărit pate%onul uitat" s-au repe it la el şi în loc să se poarte %rumos cu un aparat aşa de lustruit şi bine %ăcut" sau apucat să-1 trintească pe jos" să-1 !îrie şi să-1 lo$ească# 2e necre ut" dar băieţii şi %etele acelea a$eau o sin!ură placă de pate%on" pe care au pus-o în aparat şi pe care o ascultau iar şi iar" %ără încetare# Bietul aparat credea că n-o să mai ştie cînta altce$a niciodată# &ate%onul nu era e7perimentat deloc" aşa că +abar n-a$ea ce plăci cu mu ică deosebită e7istau şi s-ar %i putut asculta cu ajutorul lui# Nu ştia ce mult se bucură oamenii cînd au un aparat bun" cu care ascultă melodii pline de nuanţe $ariate# 2ar micul pate%on era pus să cînte aceeaşi unică placă şi nimic altce$a# >ntr-o i" clădirea unde %usese %abrica" a %ost $îndută# Cînd noii proprietari au %ăcut curăţenie" au !ăsit micul pate%on care era supra%olosit# & 98 99 .poi a spus că-1 $a ajuta aşa încît lumea lui să nu se mai întoarcă niciodată cu susuK în jos# . eroina $a %i neapărat o fetiţă.poi a %i7at o altă întîlnire cu băieţelul" apoi alta şi alta" pînă ce băieţelului nu i-a mai %ost %rică absolut deloc# Femeia aceea dră!uţă l-a ajutat să %ie mai încre ător în el însuşi" ast%el încît în mod si!ur nimeni" niciodată" să nu-i mai poată întoarce lumea cu susul în jos# Băieţelul a %ost si!ur că se $indecase" în iua cînd la şcoală" în$ăţătoarea a întrebat cine ştia care este deosebirea între "sus" şi "jos"" iar el ştia %oarte bine acest lucru# QN34.Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi acoperit de un întuneric ciudat" care a %ăcut ca lumea în care trăia băieţelul să se întoarcă pe dos# 2e e7emplu în locul ta$anelor stăteau duşumelele" toate mobilele erau puse pe ta$an în loc să stea pe duşumea# &ăsările burau in$ers" cerul era ne!ru în timpul ilelor" maşinile circulau cu spatele înainte# &înă şi îmbetele oamenilor arătau ca nişte încruntări# Becurile lămpilor erau %i7ate în duşumea" iar cînd ce$a cădea jos. Băieţelul a de$enit %oarte de orientat# Nu-i $enea deloc să spună jos în loc de sus şi in$ers" sau dreapta în loc de stingă.

!înduri care îi treceau prin minte numai pentru că era lipit# @udeniile" pro%esorii lui" prietenii toţi l-au $i itat acolo unde se a%la" au încercat de mai multe ori să stea de Se spune că odată" s-a născut un copil %oarte %rumos şi reuşit" 23 24 .u icianul a adău!at' "Ca să %im si!uri că nu $ei mai repeta niciodată această placă" o înlătur cu totul"# -icînd acestea a luat placa şi a aruncat-o în %oc# Flăcările au în+ăţat-o imediat" au topit-o şi au distrus pentru totdeauna melodia aceea nesu%erită# Bietul pate%on %usese supra%olosit cînd a ajuns să-1 repare spe- cialistul# .cum mu ica redată de pate%on era cu ade$ărat %rumoasă# .u spus că ori în$aţă să cînte şi alte plăci" ori o să comande un pate%on nou# .sta îl în%uria destul de tare# .$eau %oarte multe plăci" pentru că le plăcea %oarte mult mu ica bună şi simţeau ne$oia să se bucure de aşa ce$a# (rau tot mai nemulţumiţi de micul pate%on care ştia o sin!ură placă# .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi C-au luat acasă şi l-au şters de mi erie# >nsă bietul pate%on" %usese sin!ur atîta timp" şi %ăcuse lucruri pe care pate%oanele nu le %ac de obicei' a ţiuit" a !emut şi a cîntat dat la ma7imum mereu acelaşi lucru# N-a ajuns să în$eţe şi să cunoască $aloarea unei mu ici delicate" mereu alta şi alta" de calitate bună" care îi bucură pe adulţi# &laca aceea %olosită atîta timp rămăsese prinsă în mecanismul lui sub capacul interior# Cînd noii lui proprietari au încercat să-1 pună să cînte di%erite plăci" a %ost imposibil# Sin!ura placă pe care micul pate%on o ştia" era cea pe care băieţii şi %etele care abu aseră de el l-au tot pus iar şi iar să o repete# &ier îndu-şi răbdarea" noii proprietari s-au cam supărat# .ai întîi a scos din trusa lui un ulei %oarte %in" cu care 1-a lustruit pe dina%ară pînă 1-a %ăcut să strălucească şi i-a spus blînd' 04u eşti de părere că îţi este imposibil să încete i cu mu ica asta pe care o tot repeţi" însă trebuie să-ţi dai seama că acea placă nu este o parte din tine însuţi# (ste cu totul separată de tine şi nu are le!ătură cu tine absolut deloc#" -icînd acestea" a desc+is capacul interior şi a scos a%ară placa#" )e i * &oate %i scoasă din mecanismul tău interior# .cele lui se saturaseră să %ie purtate iar şi iar peste placa cea $ec+e # &entru că pînă atunci nu reuşise să capete o ade$ărată e7perienţă cu %eluri $ariate de mu ică" micul pate%on era %oarte %ericit descoperindu-şi talentul de a reproduce tot %elul de plăci mu icale# Noii lui proprietari erau bucuroşi de asemenea că micul pate%on s-a însănătoşit şi s-a reparat sin!ur# &entru a-1 răsplăti că %ăcuse acest e%ort să se sc+imbe" au dat o ade$ărată petrecere" în timpul căreia micul pate%on a putut reproduce pentru musa%iri o mulţime de plăci cu mu ică %rumoasă de toate %elurile" pe care acum îi era aşa de uşor să o cînte# Copilul * lipit /po$estea nr# ::1 despre care se credea că $a a$ea un $iitor deosebit în $iaţă" pentru că era deştept# Se credea c+iar că atunci cînd $a %i mare $a %i cel mai deştept om din acea ţară# Cu timpul însă" probabil că s-a întîmplat ce$a copilului" pentru că dintr-o dată s-a lipit# Bineînţeles că era cît se poate de ciudat ca un copil să %ie lipit# Anii siceau să %ie pe podeaua casei unde locuia" o %i %ost un %el de clei in$i ibil în care copilul călcase şi se lipise# 2in această cau ă" el nu mai putea să crească şi să se de $olte" aşa cum trebuia# &entru copil era %oarte neplăcut să %ie lipit# Nu putea %ace aproape nimic# .icul pate%on era şi el nemulţumit" dar din păcate" +abar nu a$ea cum să se poarte alt%el# Nu ştia decît una şi aceeaşi placă pe care o tot repeta" într-o i" i-a $i itat un specialist care se pricepea la pate%oane# Noii proprietari i-au spus despre problema pe care o a$eau cu micul lor pate%on care ştia o sin!ură placă şi o dăn!ănea la nes%îrşit# (i bănuiau că micul pate%on nu dorea nici el să %acă asta" însă pe de altă parte" $edeau că nu era în stare să se oprească# Specialistul era %oarte priceput" el însuşi ştiind să cînte tot %elul de melodii" aşa că a spus' "Căsaţi-mă sin!ur acum cu pate%onul cel mic# Cred că am să-1 pot ajuta"# .m tot sperat să !ăsesc pe cine$a să mă ajute"# .icul pate%on a !ăsit în el însuşi puterea de a se bucura de sunete mereu noi de tonalităţi şi armonii $ariate# C+iar dorea să încerce cît mai multe %eluri de mu ică# .cesta a !ăsit însă cîte$a plăci %rumoase şi $ariate pe care le-a aşe at una după alta pe platoul rotitor al pate%onului# Braţul cu un ac %in şi sensibil a început să aler!e prin şănţuleţele care scoteau sunetele din %iecare placă# .icul pate%on era de-a dreptul uimit# Specialistul a continuat' "&laca este complet separată de mecanismul tău şi poate %i îndepărtată din tine#Ii-ar place să te scap de ea*" Cînd a au it acest lucru" pate%onul cel mic a $rut imediat'" 2a" da" c+iar te ro!D .şa de %urios era" că din lipsă de ocupaţie" nu-i stătea capul decît la puşti" e7plo ii şi ucideri .i socotit că este %i7ată în tine" dar de %apt nu este absolut deloc#" .

trecut multă $reme de cînd nu i-ai mai $ă ut pe ai tăi#" &u%i a urmărit lumina răspîndită de îna aurie pe calea spre coliba pădurarului# Cînd era destul de aproape" &u%i s-a orit deodată stri!înd' > 9< 9= .poate cîte$a minute" sau poate cîte$a ile . crescut" s-a de $oltat e7act aşa cum pre$ă useră ceilalţi" de$enind cel mai inteli!ent om din ţară# 2upă ce s-a de lipit" se !îndea numai cum să se poarte mai amabil" mai respectuos %aţă de cei din jur şi cum să-şi %olosească inteli!enţa spre binele tuturor# Cînd a crescut" a de$enit preşedintele ţ5rii sale" iar oamenii îl numeau cu dra! "&reşedintele cel înţelept"# Q N34N' Copilul din po$este $a fi fată sau băiat.1 n coliba de $ară a pădurarului trăia %oarte comod o %amilie de pisici' pisica mamă" motanul tată şi copiii lor pisoii# Coliba pădurarului se a%la aproape de o pădure deasă# 2e cînd locuiau acolo" toţi membrii %amiliei pisiceşti erau mai totdeauna %ericiţi" deşi" se întîmpla cîteodată" aşa ca în orice %amilie" să mai %ie certuri şi neînţele!eri# 3dată după o asemenea ceartă" %iecare membru al %amiliei a simţit că ceilalţi nu-1 mai iubesc deloc# însă o mică înă aurie" care a$ea !rijă de ei" a %ăcut o $rajă ast%el îneît supărarea a trecut" iar ei au primit secretul %ericirii# >ntr-o i" pisoiaşul &u%i era cam morocănos# (l se !îndea' "Nu cred că e7istă o# înă aurie şi nu cred nici că %amilia mea mă iubeşte cu ade$ărat# 3 să-i pun la încercare ca să $ăd care este realitatea# 3 să mă pre%ac că m-am pierdut în pădure"# Se ştie că tuturor pisoilor le este %rică de pericolele care i-ar putea pîndi în p5dure#2ar &u%i $oia cu încăp5ţînare să a%le dacă %amilia lui îl iubeşte cu ade$ărat# .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi $orbă cu el într-un %el cît mai apropiat# însă era o treabă %oarte !rea să-i $orbeşti" din cau ă că una-două se ener$a de$enea $iolent" a!resi$ pentru că era lipit cu acel clei in$i ibil# Cu timpul copilul şi-a dat oarecum seama că mima lui $iolentă nu-1 ducea la nimic bun" aşa că ar %i %ost mai bine să se !îndească la o posibilitate de a se de lipi# 2e aceea" a luat le!ătura cu cei mai înţelepţi oameni din acea ţară" i-a strîns pe toţi împreună şi le-a promis că-1 $a răsplăti peste aşteptări pe cel care îl $a de lipi# 2in mulţimea aceea de oameni înţelepţi s-a au it un !las care i-a spus încet' " Nu este ne$oie să plăteşti pe cine$a ca să te de lipească# . după cum cere situaţia# Pisoiul * Pufi care a fu it de acasă /po$estea nr# :.dar au ea în jurul său tot %elul de !omote ciudate şi înspăimîntătoare# &u%i s-a întristat şi aşa speriat cum era" a început să plîn!ă încetişor şi să se $ăicărească' ")ai" $aiD 3are eu pentru ce am cre ut că %amilia mea nu mă iubeşte* 2e ce am is că nu e7istă nici o înă mică şi aurie care a dăruit %amiliei mele secretul %ericirii* 2acă a$eam mai multă încredere şi mai multă minte" nu eram aici acumD" 2eodată" %oarte aproape de el a început să clipească o luminiţă aurie care a crescut" a tot crescut şi nu era altce$a decît îna aurie# (a a păşit lîn!ă &u%i icîndu-i' "2acă eşti !ata" o să-ţi lumine calea înapoi pînă acasă# .şa că pe înserate" pisoiul a luat un tricou de-al lui" pe care 1-a pătat cu suc de roşii ca să pară sîn!e şi 1-a s%îşiat în bucăţi# .i destulă minte ca s-o %aci sin!ur" pentru că eşti cea mai inteli!entă %iinţă din această ţară#" Copilul s-a !îndit" s-a tot !îndit la ceea ce a au it despre el" aşa că în s%îrşit s-a +otărît să %acă rost de nişte substanţe c+imice speciale cumpărate de la ma!a in# .poi a plecat spre mar!inea pădurii" lăsînd după el %îşiile pătate ca un %el de urmă care ducea spre pădure# &isoiaşul s-a pitit într-o ascun ătoare la mar!inea pădurii de unde urmărea ce se $a petrece cînd %amilia $a obser$a tricoul lui s%îşiat# . aşteptat" a tot aşteptat" pînă ce a obosit şi a adormit# Cînd s-a tre it" nu-şi dădea seama cît dormise . picurat cu !rijă peste lipici" obser$înd cu uimire că acesta se di ol$ă $ă înd cu oc+iiD în s%îrşit se simţea din nou liber" era de lipit" putea să crească" să se de $olte şi să %acă în $iaţă ceea ce dorea# 2upă ce s-a de lipit" copilul a încetat să mai %ie mînios# 4oate !îndurile lui ră boinice" despre puşti" e7plo ii sau omoruri au dispărut ca prin minune" pentru că acum a$ea %oarte multe de %ăcut# 2e asemenea nu mai era deloc a!resi$ şi $iolent# .

iar eroina $a %i o pisicuţa.$ea o ba!+etă %ermecată" se ducea într-un anumit loc de pe cîmp" noaptea" căuta spre bolta cerească şi după ce îşi ale!ea din oc+i o steluţă" rostea o $rajă secretă şi reuşea s-o %acă pe steluţă să-i cadă în poală şi să se trans%orme imediat în %etiţă sau băieţel# 2espre această Cule!ătoare de stele au a%lat şi nişte părinţi" care doriseră %oarte mult să aibă şi ei o %etiţă" dar n-au reuşit niciodată# într-o i" au căutat-o pe Cule!ătoare şi i-au spus dorinţa lor# Cule!ătoarea de stele a %tnbit cu blîndeţe şi înţele!ere# S-au dus pe cîmp şi acolo" împreună cu Cule!ătoarea care a %ăcut $raja doar de ea ştiută" au ales de pe cer o steluţă care licărea sin!ură şi tristă# îndată ce a rostot $raja" steluţa +opD" s-a rosto!olit în poala Cule!ătoarei şi s-a pre%ăcut într-o %etiţă minunată" cu oc+i mari# Bineînţeles că părinţii care o ru!aseră pe Cule!ătoare să le-o aducă iau de$enit părinţi# Nu se poate e7prima în cu$inte bucuria pe care o simţeau 99 98 .ltele nici nu au mai putut creşte" pentru că %amilia ta a uitat secretul %ericirii"### "3" nu se poateD a stri!at pisoiaşul# (u am $rut doar să-i pun la încercare" ca să $ăd dacă într-ade$ăr mă iubescD N-am $rut să le %ac rău şi să-i întriste aşa de tareD .desea" cînd ploua" din păcate le acopereau norii şi steluţele nu mai a$eau putere să licărească pentru că nu le mai puteau ări pe %emeile care le născuseră şi nu mai a$eau c+e% să se joace# .cum ce pot eu să mai %ac*" " 3 să-ţi dau eu secretul %ericirii" ca să-1 înapoie i %amiliei tale#" a spus cu blîndeţe îna cea mică şi aurie# ")ei $edea că n-o să mai doreşti să pui la încercare dra!ostea pe care o au %aţă de tine"# îndată ce a a%lat secretul" pisoiaşul a bu!+it-o într-un su%let spre coliba pădurarului unde locuia %amilia sa# .şa că aşteptau %oarte triste pînă cînd norii treceau" ca să poată străluci din nou# Steluţele de pe cer creşteau şi ele" ca şi cele de pe pămînt" dar nu atît de repede# 4recea destul de mult timp pînă să poată %i $ă ute clar de pe pămînt# în plus" nu ajun!eau niciodată să se trens%orme în %ete sau %emei" iar cînd creşteau mari începeau să se depărte e de planeta pe care se născuseră şi colindau prin uni$ers" %ără nici o ţintă# &e acea plenată trăia şi o Cule!ătoare de stele" care a$ea puteri deosebite# (a ştia cum să aducă de pe cer steluţele şi cum să le trans%orme în copii ade$ăraţi# .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi "S-a înt%mplat ce$a ciudatD >arba şi %lorile din jurul colibei unde locuiam noi" s-a uscatD AiteD C+iar şi ar a$aturile din !rădină nu mai suntD Ce s-o %i întîmplat*" .şa de mult au plîns" încît sarea din lacrimile lor a omorît toate plantele din jurul colibei #.lt lucru cu totul deosebit pe acea planetă era că %emeile nu năşteau copii" aşa cum nasc toate %emeile" ci steluţe# Anele %emei doreau să păstre e steluţele ca să le în!rijească şi să se ocupe de ele# Steluţele creşteau uimitor de repede şi" nu se ştie cum aume" la o anumită $îrstă steluţele se trans%ormau în %etiţe sau băieţi# (ra o planetă cu totul şi cu totul deosebită pe care se petreceau asemenea minuni# Aneori" însă" se întîmpla ca unele %emei care năşteau steluţele să nu se poată ocupa de ele şi atunci" ca să nu le tină de!eaba pe lîn!ă casă" se +otărau să le lanse e spre cer" unde steluţele rămîneau a!ăţate şi se jucau şi străluceau în %iecare seară# .$ea la el secretul %ericirii şi con$in!erea că nu $a mai %i ne$oie niciodată să pună la încercare dacă cei din %amilia lui îl iubesc sau nu# Bi ce să $e i* C+iar în dimineaţa următoare" iarba" %lorile şi toate $erdeţurile din jurul casei creşteau pline de prospeţime şi %rumuseţe# C+iar şi pădurarul trecînd odată pe la coliba lui" a obser$at cît de %rumos străluceau toate# Familia pisicilor era din nou o %amilie %ericită# &isoiul a de$enit tot mai deştept pe i ce trecea# Bi-a dat pe deplin seama că dra!ostea nu era ce$a de pus la încercare" pentru că era un sentiment ade$ărat# Poveste neterminata5 cu steluţe fermecate /po$estea nr# :<1 Q N34N' 2acă po$estea este spusă unei fetiţe. %ost odată o planetă care nu era la %el cu celelalte" pentru că pe ea trăiau %oarte multe %emei# . titlul ei $a %i "Pisicuţa Pufi care a fugit de acasă".ica înă aurie a răspuns' Familia ta a !ăsit tricoul tău s%îşiat şi a cre ut că te-a răpit şi te-a mîncat $reo %iară sălbatică din pădure# . .

1" de$ine un per%ecţionist /981# J# 2i%icultăţile de adaptare sunt create uneori c+iar de mediul %amilial" mai ales în ca ul di$orţului /81" 981" sau a incompetenţei părinţilor în rolul lor de educatori /9<1# 1HH 1H1 .ne7a 1 &re entăm situaţiile" temele !enerale mai %rec$ente şi basmele în care apar# 2in ele se deduce uşor %iecare mesaj terapeutic# .pare o relaţie patolo!ică a cărei întrerupere cît mai timpurie permite copilu lui o de $oltare normală în continuare /.ama a %ost %oarte mirată de o asemenea întrebare# .desea trebuie să le atenuăm e%ectele în ciuda i!noranţei noastre" %orti%icînd eul copilului traumati at /19"1:" 1.poi ai crescut" te-ai %ăcut %rumoasă şi pricepută# (u şi tăticul tău suntem %oarte mîndri de tine şi credem că nimeni în lume nu este mai %ericit ca noi şi nu te iubeşte aşa de tare# Noi suntem împreună de atîta timp" am trecut prin tot %elul de întîmplări şi nu neam despărţit niciodată" pentru că acum tu e7işti pentru noi şi noi pentru tine#" Fetiţa a îmbrăţişat-o şi a strîns-o tare pe mama ei" simţind cum o pătrunde o căldură plăcută mîn!îietoare $enită din corpul ei# Căldura care o pătrundea îi dade atîta încredere# Fetiţa şi-adat seama că ele două sunt cu ade$ărat mamă şi %iică" cu ade$ărat %ericite şi i-a spus mamei' ZBtii ce eşti tu pentru mine* (şti planeta mea# >ar po$estea noastră nu se $a termina niciodată"# N34N' 2acă po$estea este spusă unui băiat Steluţa $a de$eni Satelit şi se $a numi' Poveste neterminată cu sateliţi5 iar în te7t $om înlocui cu$întul %etiţă cu băiat# Basme terapeutice pentru copii şi părinţi .1" este neprietenos şi a!resi$ /88"89"9H"991" întîr ie în de $oltare /::1" %u!e de acasă /:.# (moti$itatea" timiditatea scad si!uranţa de sine şi a%ectea ă randamentul şcolar# Conştienti area acestei stări creşte capacitatea de autocontrol#/11 B# An e$eniment traumati ant" pierderea unei persoane iubite sau a unei situaţii plăcute" stîrneşte uneori sentimente de $ino$ăţie" tendinţa la i olare" la inacti$itate /8"9":1 C# Fi7area e7a!erată" prelun!ită a relaţiei de supraprotecţie parentală determină la copil' modi%icarea ima!inii de sine" nesi!uranţă" emoti$itate" i olare" di%icultăţi în relaţiile interpersonale" tristeţe" nemulţumire" autoe$aluare de%icitară" %rică# Ca părinte dorinţa de a domina şi a controla copilul creşte odată cu $îrsta lui# &ărintele ramîne în!rijorat" nesi!ur de capacităţile copilului pe care nu le recunoaşte" nu-i încurajea ă independenţa" H deprecia ă" îl in%antili ea ă limitîndu-i libertatea" îl constrîn!e" îi crea ă un discon%ort şi un con%lict moti$aţional de apropiere-respin!ere# .u ind aceste $orbe %etiţa s-a întristat pentru că nu ştia ce să mai creadă# (a se simţea în si!uranţă lîn!ă mama ei" care-i %ăcea %el de %el de bucurii şi surpri e plăcute" aşa că nu o interesa despre ce $orbeau ceilalţi copii# 2ar într-o i s-a +otărît totuşi să o întrebe pe mama ei şi să a%le ade$ărul# -is şi %ăcut# într-o i cîiid mămica ei tocmai %ăcea o prăjitură %oarte !ustoasă %etiţa s-a apropiat de ea şi a întrebat-o cum a $enit ea pe lume# ." <"=" 9" 181 2# @elaţia cu părintele poate %i marcată de $iolenţă din partea acestuia# Se$eritatea" constrîn!erile" subiecti$itatea" in%le7ibilitatea părintelui conduc la un comportament descurajat" reţinut" monoton la copil" care nu se poate apăra uneori decît abandonînd cu totul relaţia" sau preluî+d modelul de a!resi$itate al părintelui #/8"1H" 81" 88" 9<" 9=1 (# .Basme terapeutice pentru copii şi părinţi $ă înd %etiţa" pe care au început să o în!rijrască cu cea mai mare dra!oste# Bineînţeles că i-au ales numele cel mai potri$it# 3 ţineau în braţe" o mîn!îiau" o +răneau" o îmbrăcau" o sărutau" îi spuneau po$eşti" se jucau cu ea" adică se purtau cum nu se poate mai %rumos" de parcă ar %i născut-o c+iar ei# Cînd %etiţa a crescut destul de mare au dus-o la şcoală# 4oate ar %i %ost bune şi %rumoase" dacă la şcoală %etiţa nu ar %i simţit ce$a tare neplăcut" şi anume că celelalte %etiţe o cam ocoleau" nu se jucau cu ea şi şuşoteau între ele tot %elul de secrete# -iceau că %etiţa nu era la %el cu celelate care %useseră născute şi crescute de mămici# &o$esteau că %etiţa a %ost adusă pe această lume de Cule!ătoarea de stele şi că mămica ei care o iubea atît de mult nu era mama ei ade$ărată# ."1<" 1=" 18" 88" 91" 98" 9:1# Basmele din această cate!orie sunt utile celor mai mulţi copii# 6#2i%icultăţile de acomodare" de stabilire a relaţiilor interpersonale se datore a ă de cele mai multe ori incapacităţii" inabilităţii de e7primare şi de comunicare cu cei din jur# An copil de amă!it de insuccesele sale" pierde dorinţa de a mai comunica" este +iperemoti$ /991" de$ine trist şi tinde să se subaprecie e /19" 88" 9. scos dintr-o cutie %rumoasă un scutec mic şi %oarte strălucitor" de parcă era din aur" şi a spus' " #2emult s-a întîmplat ca o %emeie de pe planeta noastră să te nască" dar pentru că nu era cel mai potri$it moment din $iaţa ei s-a +otărît ca" deşi erai o steluţă-bebeluş >a %el ca toate celelalte" să te urce pe un norişor care să te ducă spre cer" ast%el încît să rămîi acolo a!ăţată într-un loc cît mai potri$it şi îndepărtat" într-o i" eu am ru!at-o pe $estita Cule!ătoare de stele să caute pentru mine o steluţă care să de$ină copilul meu" pentru că doream din toată inima să strin! în braţe şi eu un copilaş al meu# 4e-a ales pe tine pentru că erai aşa dră!uţă şi mititică încît meritai să %ii cea aleasă# >ată scutecul aurit în care Cule!ătoarea de stele te-a adus la mine demult" acum####atîţia ani# (ste prima ta +ăinuţă care îmi aminteşte de $remea cînd erai bebeluş şi ai $enit prima oară la mine# .bu ul %i ic sau se7ual constituie un e$eniment traumati ant mai puţin %rec$ent" dar care merită să %ie pre$enit# Copilul trebuie să în$eţe un model de reacţie prin care să se proteje e în e$entualitatea unei asemenea situaţii /111 să iasă din ea /8<1" să aibă curajul să comunice cu cei din jur/891# F# Nu totdeauna cunoaştem direct e$enimentele care îl traumati ea ă pe copil# .

<< <3 <<> 3+ 3.N2 4J( &. 33 33> 4+ 4.# Maimuţa care se credea copac <# Gemenii siamezi =# Prinţul şi mama sa5 re ina 8# Cum se $răneşte un rec$in 9# Păpuşa !orela 1H# Păţania iepurelui Fliti cu leul cel fioros 11# lepurica #ic$i învaţă să spună %&'? 18# )iţelul şi pietrele de rîu 19# Plăntuţa cea perseverentă 1:# Povestea unui băiat care era foarte urît 1. terapeutic Cum se utilizează basmul cu mesa.l-Jariri" B(-N43@> .C>. şi :H# (le e7primă $alori umane po iti$e" !eneral acceptabile Cuprins Cuvînt înainte Cum trebuie înţeles basmul cu mesa.: .Sempronia Filipoi Basme terapeutice pentru copii şi părinţi ># Comportamentul se7ual nepotri$it cu $îrsta poate să apară ca o consecinţă a in%luenţelor sociale ne%aste# 6mduri şi mani%estări comportamentale obsesi$e le pot însoţi#/88" 91":91# L# Copilul instabil cu un autocontrol slab este o problemă pentru educator" c+iar dacă ade$ărata problemă este de %apt ceea ce se petrece n sufletul său7 an7ietatea" sentimentul pennanent de nereuşită" de a nu %i iubit de nimeni" autosubaprecierea şi imposibilitatea de a se proiecta în $iitor# /19" 89" 8=" 9H" 9:" 99":8" :.B(" (d Ani$ers" Bucureşti" 1981 8#B.S.@(" (d# Ani$ers" Bucureşti" 19=H# :+.S.B( >S43@>S>4( 2( (AS(B>A C.1# C# în situaţii de cri ă" de bul$ersare a ec+ilibrului adaptati$ sunt potri$te basmele :1 şi :8# .BAS(2 CJ>C2@(N" .N4 .(@CJ. terapeutic #ecomandări pentru părinţii cae doresc să folosească Basmul cu mesa.elioasă 91# Balaurii din sertare < < 3 = :+ :.l-Jamad+ani" . S> .@. 1H9 .3 .>NC>AN> F>(C.ul nevăzut 9H# Băiatul şi furtuna vi.# !acul cel mic .enului 8=# Fetiţa care a învăţat să coloreze 88# "epuraşul care îl imita pe tăticul lui 89# Aobi şi banda. -3 -4 -> =+ *&67* B"B!"8G#*F"C9 l#.S. :4 := :2 .@(# B.@(C3@ ..C ..uterii ale prinţesei 19# 6@traterestrul 8H# Balaurul din întuneric 81# Băiatul încon.4@A-(C> 2( .> <+ <.( .@(" (d# pentru #literatură" Bucureşti" 19<9 .# Basme cu care se poate începe sau termina lista de po$eşti istorisite î+tr-o şedinţă sunt 8. terapeutic Basme 1# Gîndacii invizibili 8# Puiul de cerb şi anotimpurile 9# Poarta de fier :# Brotăcelul şi cutremurul de pămînt .S4(@N S43@>(S .&(A4>C S43@>(S 43 J(.= .>C.( 4A@C3-4N4.&\" )anta!e &ress" N#\# 1988 =#4@(> N(.ariland 1988 :#J.@" (d# 4ineretului" 19<1 <#Nossrat &asesc+?ian" 4J( .@.@@34# .-1Fluturele din plasa păian.. 43 442 -+ -.(C( &3&3.S 433CS >N &S\CJ34J(@.>2(.urat de un zid 88# "eşirea la lumină 89# Soldăţelul de .#1HH1 2( N3&I># B.C4( CN@I> &3&AC.ucărie 8:# Fetiţa care nu putea să se vadă în o lindă 8. .# Brăduţul ars 1<# "epuraşul care avea bube 1=# 8 lumină mai ciudată 18# *devăratele bi.2()N@A@> CA CO4( &.S>(>" /traducere1" (d# 4ineretului" 19<9 9#2a$is Nanc[" 4J(@.

osul în sus 2: :9# Povestea patefonului 2< ::# Copilul lipit 24 :. 98# Prinţul de care a rîs un şoricel >3 99# 'rsul îmblinBt >= :H# Fapta unui meşter priceput >2 :1# Sculptorul şi războiul 2+ 3.# Băiatul care avea o scoică => 9<# Fiul de boier care a rămas fără un cămin >+ <=1 Cum a învăţat aricelul să mormăie ca un ursuleţ >.1+ lume întoarsă cu .# Pisoiul Pufi care a fu it de acasă 2= :<# Poveste neterminată cu steluţe fermecate 22 *ne@a : :+: *ne@a biblio rafică :+. .Basme terapeutice pentru copii şi părinţi 9:# )ulcanul şi insula =9.