Cuprins Capitolul 1 Creştere şi dezvoltare economică.........................................................................3. 1.1 Delimitări conceptuale. Măsurarea dezvoltării economice............................. 3 1.1.1. Delimitări conceptuale........

........................................................................ 3 1.1.2. Măsurarea creşterii şi dezvoltării economice.............................................. 5 1.1.2.1. Luarea în considerare a creşterii economice drept criteriu al dezvoltǎrii 5 1.1.2.2. Creşterea economicǎ şi distribuirea venitului........................................ 1.1.2.3. !"primarea nivelului creşterii economice pe baza paritǎ#ii puterii de cumpǎrare $%%C&................................................................... ' 1.1.2.(. De la e"primare cantitativǎ la determinǎri calitative.................................. ) 1.2. *actori determinan#i ai creşterii şi dezvoltǎrii economice............................... 12 1.2.1. +esursele umane............................................................................................ 12 1.2.2. +esursele naturale......................................................................................... 1( 1.2.3. *ormarea capitalului ..................................................................................... 1( 1.2.(. ,e-nolo.ia sau pro.resul te-nic.................................................................... 15 1.2.5. ,ipurile creşterii economice.......................................................................... 1 1.2. . Determinarea contribu#iei relative la creşterea economicǎ a /actorilor muncǎ0 capital şi te-nolo.ie.......................................................... 1' 1.3. 1vanta2ele şi costurile creşterii şi dezvoltǎrii economice............................... 13 1.(. Dezvoltarea durabilǎ............................................................................................. 1) 1.(.1. Ce este dezvoltarea durabilǎ4 ..........................................................................1) 1.(.2. De ce dezvoltare durabila4..................................................................................25 1.(.3. Marile provocǎri ale dezvoltǎrii durabile............................................................21 1.(.(. %oliticile dezvoltǎrii durabile..............................................................................22 1.5. Ciclicitatea activitǎ#ii economice...........................................................................23 1.5.1. Ciclicitatea 6 trǎsǎturǎ a dinamicii economice....................................................23 1.5.2. 7ursele /luctua#iilor economice...........................................................................25 Capitolul 2 8eneza teoriei dezvoltării.................................................................................2) 2.1. clasici.................................................................................................2) 2.2. Locul lui 9. 7c-umpeter în analiza problematicii dezvoltării.................................33 Capitolul 3 ,eorii contemporane ale dezvoltării.................................................................... 3 3.1. %rezentare .enerală................................................................................................3 1 %recursori şi

3.2. 1bordări ortodo"e ale dezvoltării.........................................................................33 3.2.1. ,eoriile privind acumularea de capital şi industrializarea...................................3) 3.2.1.1. ,eoria stadiilor creşterii sau dezvoltării economice.......................................(2 3.2.1.2. 1lte teorii privind rela#ia între economisire0 investi#ie şi creştere economică în #ările în curs de dezvoltare............................................(3 3.2.1.3. ,eorii privind propa.area dezvoltării prin intermediul rela#iilor dintre ramurile de activitate industrială............................................(3 3.2.2. ,eorii ortodo"e privind dualismul şi dezvoltarea a"ată pe a.ricultură.............(' 3.2.2.1. Modele ale :economiei duale;.......................................................................(3 3.2.2.2. Dezvoltări ale modelului lui <.1.Le=is.......................................................55. 3.2.3. ,eorii ortodo"e privind dezvoltarea prin desc-idere spre pia#a interna#ională. +eînnoirea neoclasică..............................................................52. 3.2.3.1. Critici la adresa teoriilor dezvoltării întemeiate pe strate.ia industrializării pentru substituirea importurilor $>7>&....................................52 3.2.3.2. 1daptări ale modelului neoclassic? teoria creşterii prin sc-imb interna#ional şi analiza cost6avanta2e..............................................................5( 3.3. 1bordarea -eterodo"ă a dezvoltării....................................................................5' 3.3.1. 7tructuralismul şi evolu#ia sa.............................................................................5) 3.3.2. @coala dependen#ei............................................................................................ 3. 3.3.3. 1bordarea dependen#ei în a/ara 1mericii Latine............................................. (

2

C1%>,ALBL 1 CREŞTERE ŞI DEZVOLTARE ECONOMICĂ Cnc-eierea celui de6al doilea rǎzboi mondial şi /inalizarea amplului proces al decolonizǎrii au pus ştiin#a economicǎ în /a#a unor realitǎ#i dramatice? pe o mare parte a planetei0 pentru popula#iile #ǎrilor recent devenite independente0 nu erau asi.urate nici cele mai elementare condi#ii de e"isten#ă demne de secolul DD. Dezec-ilibrele care se dezvăluiau erau de o cu totul altǎ /actura decEt cele întElnite în economiile occidentale avansate. !ra vorba de o rǎmEnere în urmǎ pe toate planurile0 de o subdezvoltare ale cǎrei consecin#e se concretizau într6o mizerie umanǎ insuportabilǎ. Cu toate e/orturile depuse de /iecare stat în parte şi de comunitatea interna#ionalǎ în ansamblu0 prin intermediul institu#iilor A.F.B.0 astǎzi din cei peste şase miliarde de locuitori ai ,errei0 circa un miliard de oameni $15G din popula#ia lumii& trăiesc cu mai pu#in de un dolar pe zi 0 iar 205 miliarde trăiesc cu mai pu#in de 2 dolari pe zi. %este 55 milioane sunt a/ecta#i de Hsǎrǎcia e"tremǎ;0 cu un venit mediu anual mai mic de 2'5 I. 15G din popula#ia lumii trǎieşte0 deci0 cu mai pu#in de 1 IJzi K standard pe care !uropa de Lest şi 7B1 îl atinseserǎ cu douǎ secole în urmǎ. 1ceştia sunt :sǎracii absolu#i;0 cum îi denumea +obert Mc. Famara0 /ost preşedinte al Mǎncii Mondiale0 adicǎ /iin#e umane care su/erǎ de o condi#ie de via#ǎ atEt de de.radatǎ0 de boalǎ0 anal/abetism0 malnutri#ie şi mizerie încEt0 neasi.urEndu6li6se satis/acerea necesitǎ#ilor umane de bazǎ0 via#a lor este la mar.inea e"isten#ei /izice. %otrivit estimǎrilor aceleiaşi Mǎnci Mondiale0 la începutul anilor 1))50 11 milioane de copii sub cinci ani mureau în /iecare an în #ǎrile slab dezvoltate din cauza unor boli ce pot /i prevenite. La mi2locul anilor 1))50 acest numǎr crescuse la 13 milioane0 ceea ce înseamnǎ mai mult de 1(.555 mor#i pe orǎ1. Conştientizarea acestor probleme a .enerat0 dupǎ al doilea rǎzboi mondial0 o bo.atǎ literaturǎ economicǎ0 a"atǎ pe e"plicarea posibilitǎ#ilor0 a cǎilor şi mecanismelor dezvoltǎrii economice. 7tudiile din acest domeniu au cunoscut o creştere e"ponen#ialǎ0 ast/el încEt0 încǎ în 1) 30 într6o pre/a#ǎ la traducerea în limba /rancezǎ a lucrǎrii lui 1rt-ur Le=is0 laureat al premiului Fobel pentru economie0 “Teoria creşterii economice”0 economistul 8aston Leduc le aprecia a /i de ordinul a zecilor de mii2. De atunci0 numǎrul lucrǎrilor $cǎr#i0 studii0 articole0 comunicǎri0 rapoarte& a continuat sǎ creascǎ0 cercetǎrile e/ectuate constituindu6se într6o disciplinǎ economicǎ de sine stǎtǎtoare – Economia dezvoltǎrii. 1.1. Delimitǎri concept !le. Mǎ" r!re! #e$%oltǎrii economice 1.1.1. Delimitǎri conceptuale Con/orm :Micului dic#ionar enciclopedic;0 dezvoltarea este0 din punct de vedere /ilozo/ic0 o “categorie desemnând o mişcare complexǎ, orientatǎ, cu caracter ireversibil, desfǎşuratǎ în ansamblu şi în final pe o linie ascendentǎ, de la inferior la superior, de la vec i la nou. !a se realizeazǎ cu o succesiune nesfârşitǎ a sc imbǎrilor, acumulǎrilor cantitative şi a transformǎrilor, salturilor calitative, a evolu"iei şi revolu"iei, a progresului şi regresului, care alcǎtuiesc laturi, aspecte inseparabile ale dezvoltǎrii, aflându#se într#o unitate indisolubilǎ;3. Fumeroşi economişti utilizeazǎ conceptul de “dezvoltare$ pentru a desemna procesul creşterii economice în venit pe locuitor şi sc-imbǎrile /undamentale în structura economicǎ0 prin care este .eneratǎ creşterea. 1l#i economişti identi/icǎ dezvoltarea şi creşterea economicǎ0 denumind prin aceste concepte un proces de sporire a venitului na#ional0 pe total
9ames M.CNp-e r and 9ames L. Dietz0 The Process of Econo mic Develop m e n t 0 +outle d.e 0 London and Fe= OorP0 1))'0 p.(. 2 1rt-ur Le=is0 La théorie de la croissanc e écono m iq u e 0 %aNote0 %aris0 1) 30 p.5. 3 Mic dic¡ionar enciclope dic 0 !diQia a >>6a0 !ditur a @tiinQi/icR Si !nciclope dicR0 Mucur eSti0 1)'30 p.2) .
1

3

sau pe locuitor0 eventual înso#it de trans/ormări structurale0 ca o tendin#ă /ermă şi de durată (. !"istă şi puncte de vedere con/orm cărora creşterea şi dezvoltarea economică ec-ivalează cu sporirea capacită#ilor de produc#ie0 a volumului produc#iei sau a poten#ialului economic5. A de/ini#ie mai inte.ratoare a dezvoltării este cea o/erită de *ranTois %errou"? :dezvoltarea este combina"ia sc imb%rilor mentale şi sociale ale unei popula"ii care o fac apt% s%#şi asigure creşterea, cumulativ% şi durabil%, a produsului s%u real global$ &. Cn manuale universitare mai recente0 se /ace o distinc#ie clară între cele două concepte. 1st/el0 :creşterea economică poate /i de/inită ca o ma2orare a capacită#ii de produc#ie a unei #ări0 identi/icată prin creşterea sus#inută a venitului na#ional real în decursul mai multor ani; '. 7au0 :creşterea economică reprezintă e"pansiunea produc#iei sau a %>M poten#ial al unei #ări;3. !"emplele de ast/el de de/ini#ii pot continua. Cn opinia noastră0 prin creştere economic% se în#ele.e sporirea produsului na#ional real .lobal şi pe locuitor al unei #ări0 realizată pe termen lun.. Dezvoltarea reprezintă procesul comple" al creşterii produc#iei na#ionale pe locuitor0 în condi#iile unor sc-imbări structurale ma2ore vizEnd produc#ia0 in/rastructura0 realocarea resurselor între sectoare0 cEt şi domeniul institu#ional0 cultural0 mental. Dezvoltarea presupune0 deci0 un ansamblu de trans/ormări care modi/ică comportamentele0 inte.rează pro.resele cunoaşterii0 ameliorările aduse cali/icării /or#ei de muncă0 cunoştin#ele industriale0 in/luen#End anticipările şi stimulEnd acumularea. !a este un proces comple"0 în care aspectele economice se îmbină cu cele sociolo.ice0 psi-olo.ice şi politice ale vie#ii omului şi societă#ii. Dezvoltarea depăşeşte cu mult simpla per/orman#ă economică0 necon/undEndu6se cu creşterea economică de/initǎ doar ca o sporire cantitativǎ a venitului .lobal sau pe locuitor. *iind un proces de acumulare ireversibil şi secular0 dezvoltarea include nu numai /azele de creştere economicǎ0 ci şi cele de crizǎ. Cn literatura economicǎ0 alǎturi de conceptele de creştere şi dezvoltare economicǎ se întElnesc şi al#i termeni0 cum ar /i? e"pansiunea economicǎ0 pro.resul economic0 pro.resul sau dezvoltarea socialǎ. 1st/el0 de e"emplu0 Colin ClarP /oloseşte termenul de pro.res economic în sensul în care al#i economişti occidentali utilizeazǎ conceptul de creştere sau dezvoltare. De aceea0 cartea sa clasicǎ “Con#i&iile pro're" l i economic; ar putea /i intitulatǎ :Condi#iile creşterii economice;. Cn concep#ia lui *r. %errou"0 termenul de progres economic reprezintǎ mai mult decEt o simplǎ sporire a produsului na#ional real pe locuitor0 incluzEnd şi o îmbunǎtǎ#ire a reparti#ieiU în plus0 economistul /rancez considerǎ cǎ pro.resul economic mǎreşte şansele creşterii bunǎstǎrii /iin#elor umane0 /avorizEnd şi pro.resul social0 prin care /iecǎruia i se asi.urǎ condi#ii mai bune de e"isten#ǎ. Delimitarea între conceptele de creştere economicǎ şi expansiune economicǎ apare tot la *ranTois %errou"0 care desemneazǎ0 prin cel de6al doilea concept0 un /enomen pe termen scurt. Cntre creştere şi dezvoltare economicǎ e"istǎ o strEnsǎ interdependen#a0 ca de la parte la între.. 1st/el0 dezvoltarea economicǎ presupune şi în.lobeazǎ creşterea economicǎU în plus0 primul concept include şi modi/icǎrile structurilor economice0 politice şi sociale0 trans/ormarea modului de via#ǎ0 a calitǎ#ii acesteia0 a conştiin#ei şi mentalitǎ#ii umane0 a mediului încon2urǎtor etc. 1.1.'. (ǎsurarea creşterii şi dezvoltǎrii economice Creşterea economicǎ0 proces preponderent cantitativ0 poate /i mǎsuratǎ /olosind indicatorii macroeconomici studia#i la tema introductivǎ în macroeconomie? %>M0 %>F0 %FM0 %FF sau venit na#ional. %rin aceştia se e"primǎ mǎrimi absolute ale nivelului la care se
Maillet0 %ierre0 La croissanc e écono miq u e 0 %B*0 1)' 0 p.13U +aNmon d 1ron0 Dix huit le!ons sur la société industrielle 0 8alimar d0 1) 20 p.1 3 etc. 5 9acVue s LeTaillon0 La croissanc e écono m iqu e " #nal$se %lo&ale 0 !dition Cu2as0 1)'20 p.15 etc. *ranTois %errou"0 L'Econo mie du (( )m e si)cle 0 %B*0 %aris0 1) )0 p.1)1. ' %-ilip Ward=icP0 9o-n Lan.me a d 0 Ma-a d ur X-an0 *ntroduc ere +n econo m ia politic, mod ern, 0 !ditura %AL>+AM0 >aSi0 25520 p.5( . 3 %aul 1. 7amu elson0 <illiam D. Ford-a u s0 Econo mie politic, 0 !ditur a ,!A+10 Mucure Sti0 25550 p. 32.
(

(

ativ.eo.ionalǎ sau c-iar planetarǎ0 dintre care0 în anii Y'5 şi Y35 ai secolului trecut0 s6a eviden#iat Clubul de la +oma.apore0 MalaNesia& sau 9aponia.Diedz0 op"cit . Munǎstarea /iin#ei umane nu poate /i redusǎ însǎ la acest determinism economic.B.ai=an0 7in. Cn acest caz0 ritmul de creştere al %FM pe locuitor poate /i descompus matematic în doi /actori.anisme ne.nitiv0 în primul rEnd0 or. 0 p. Cum sǎ mǎsori celelalte laturi0 care #in de accesul /iin#ei umane la educa#ie0 la asisten#a medicalǎ0 la adoptarea deciziilor privind via#a comunitǎ#ii0 sau care se re/erǎ la dimensiunea timpului liber şi modul de petrecere a acestuia etc. 76au implicat în acest proces co.F.istrate.(5.ǎtire pro/esionalǎ0 pe vErste0 pe pro/esii0 pe sectoare ale activitǎ#ii economice etc.&0 popula#ia poate constitui un principal /actor al creşterii economice0 aşa cum au demonstrat6o e"emplele de succes ale #ǎrilor din 1sia de 7ud K !st $Coreea de 7ud0 . De aici nu trebuie sǎ concluzionǎm cǎ0 în orice situa#ie0 creşterea popula#iei ar avea un e/ect ne.ritmul de cre.ativ asupra creşterii economice şi0 implicit0 asupra dezvoltǎrii.erea unei creşteri economice ma"imale.0 Manca Mondialǎ şi *.atǎ0 de zece pEnǎ la douǎ zeci de ani.radului de dezvoltare atins de o societate la un moment dat.0 cu voca#iile lor mondialiste0 care au stimulat armonizarea sistemelor na#ionale de statisticǎ0 apoi o serie de or.1.e la o mǎsurare satis/ǎcǎtoare a .uvernamentale0 cu voca#ie re. !ste vorba0 în special de activitatea /emeilor casnice0 ale cǎror servicii erau ) 9ames M.ra/icǎ etc. MǎsurEnd produc#ia na#ionalǎ şi determinEnd ritmul creşterii sale0 ob#inem o ima.>.ine de mai mare claritate asupra veniturilor care rǎmEn reziden#ilor unei #ǎri pentru consumul prezent şi viitor0 asupra poten#ialului uman şi al bunǎstǎrii). %rivitǎ mai ales sub aspect calitativ0 ca structurǎ $pe niveluri de pre. Fu e"istǎ o rela#ie de cauzalitate între creşterea demo.CNp-e r and 9ames L. 5 .tere al popula1iei0 cu e/ect ne. AricEt de cantitativǎ ar /i ştiin#a economicǎ0 oricEt de mult ar spori posibilitǎ#ile de cuanti/icare ale di/eritelor aspecte ale vie#ii economico K sociale0 este . acestor indicatori de in/luen#a creşterii pre#urilor0 ceea ce se realizeazǎ prin determinarea P*0 ului . Dinamica acestui proces este redatǎ /olosind ritmul creşterii economice0 calculat sub /orma creşterii medii anuale a produc#iei pe cap de locuitor0 pe o perioadǎ mai îndelun.ine a poten#ialului de care dispune o #arǎ pentru satis/acerea nevoilor popula#iei ei0 poten#ial ce poate /i comparat cu rezultatele ob#inute pe acest plan de alte na#iuni. 1.tere al P/0 ului0 cu e/ect pozitiv0 şi ritmul de cre. %entru a permite compara#ii interna#ionale0 creşterea economicǎ este pusǎ în eviden#ǎ prin indicatori ce e"primǎ mǎrimi relative0 cum ar /i produc#ia sau venitul na#ional pe cap de locuitor.1.ie0 de aşezare .'.situeazǎ di/erite economii na#ionale.i P/0 –ului real prin folosirea pre1urilor dintr o anumit2 perioad2 de referin12" A lacunǎ importantǎ a acestor indicatori o/eri#i de contabilitatea na#ionalǎ constǎ în /aptul cǎ un volum considerabil de activitǎ#i0 ale cǎror rezultate nu constituie obiect al pie#ii0 rǎmEn neînre.&. %entru compararea nivelului lor +n timp0 este necesarǎ Hcurǎ#area. Cu toate aceste di/icultǎ#i0 ştiin#a economicǎ şi6a dotat arsenalul sǎu de cercetare cu indicatori de cuanti/icare0 care s6au per/ec#ionat de6a lun.anismele interna#ionale din sistemul A. )uarea în considerare a creşterii economice drept criteriu al dezvoltǎrii Dintre indicatorii /olosi#i pentru punerea în eviden#ǎ a rezultatelor creşterii economice0 se considerǎ cǎ (N)* c! me#ie pe loc itor0 o/erǎ o ima.reu de presupus cǎ s6ar putea a2un. Creşterea popula#iei este0 în acelaşi timp0 cauzǎ şi consecin#ǎ a pro. Mai mult0 nu e"istǎ un optim al popula#iei care ar permite atin.4.ra/icǎ şi creşterea economicǎ pe care s6o putem considera universalǎ. Mai ales cǎ intervine aici sistemul de nevoi propriu /iecǎrei societǎ#i care0 dincolo de nevoile /undamentale ale omului K alimenta#ia0 locuin#a0 educa#ia0 asisten#a medicalǎ K di/erǎ atEt de mult în /unc#ie de considerente care #in de tradi#ii0 de culturǎ0 de reli.resului economic0 cu atEt mai mult cu cEt aceste douǎ /enomene pot /i in/luen#ate de aceleaşi variabile $sc-imbarea mentalitǎ#ilor0 trans/ormarea te-nicilor de produc#ie etc.ul timpului0 sporindu6şi capacitatea de re/lectare mai adecvatǎ a realitǎ#ilor omenirii la acest început de mileniu.M.

\ MooP0 Mucur eSti0 1))'0 p. Coe/icientul 8ini [ 7upra/a#a 1J7upra/a#a totalǎ a triun.ǎ#ie cEt 205 miliarde de oameni0 aproape 2umatate din popula#ia lumii13. De aceea0 pentru a lua în considerare şi realizǎrile ob#inute pe planul diminuǎrii disparitǎ#ilor de venit0 este /olositǎ dia. 7i intere sul pu&lic .ura de mai 2os0 pe baza cǎreia se poate calcula coeficientul 5ini" %opula#ia este structuralǎ pe cinci HVuintileH0 de la cea mai bo.Dietz0 op" cit .eri mediului încon2urǎtor0 sǎnǎtǎ#ii0 sub /orma aşa numitelor e"ternalitǎ#i ne.1.rave atin. Cu cEt reparti#ia venitului na#ional este mai e.ulǎ0 aceste discrepan#e sunt cu atEt mai mari cu cEt nivelul de dezvoltare al unei #ǎri este mai redus.orii ale popula#iei0 1G din popula#ia 7B10 reprezentEnt cele mai înstǎrite /amilii americane0 de#ineau în 1)3) aproape (5G din averea na#ionalǎ0 iar primii 25G 6 mai mult de 35G12.alitarǎ0 cu atEt curba se apropie mai mult de dia.CNp-e r and 9ames L.Con/orm +aportului Dezvoltării Bmane întocmit pentru anii 255'625530 popula#ia celor mai pu#in dezvoltate state ale lumii0 de '22 milioane oameni0 ceea ce reprezintă 11033G din popula#ia mondială0 realizează un %>M de 35 02 miliarde I0 ceea ce reprezintă doar 50 )G din %>M6ul mondial $-ttp?JJ-dr. La nivel planetar0 353 de milioane de#ineau0 con/orm +aportului Dezvoltǎrii Bmane pe 1)) 0 tot atEta bo. 1.15.(5. 1st/el0 produc#ia bunurilor militare0 procesele productive poluante0 care aduc . !stimǎri mai recente indicǎ /aptul cǎ0 la nivelul anului 1))30 aceste activitǎ#i :invizibile. De aceea0 pentru compara#iile interna#ionale ale 9o-n Xenne t. 1.onala ALX0 iar supra/a#a 1 tinde spre zero.lobal0 apreciat la 23 trilioane dolari anual0 ar însemna aproape 55 procente11.or.8albrait. Cu cEt discrepan#ele de venit între Vuintila mai sǎracǎ şi cea mai bo.1. *reşterea economicǎ şi distribuirea venitului A altǎ completare adusǎ acestor indicatori de naturǎ preponderent cantitativǎ vizeazǎ modul de repartizare a roadelor creşterii economice." La oridinea zilei ÷&inele om ului 0 !uroson.'.3 .alitarǎ.atǎ a 56a parte la cea mai sǎracǎ0 de la ori.(). 9ames M. 12 9o-n Xenne t.la apro"imativ o pǎtrime din %FM. !d. %oliticR0 Mucure Sti0 1)320 p. Cu cEt valoarea coe/icientului 8ini este mai apropiatǎ de zero0 cu atEt reparti#ia venitului este mai e. HDacǎ nu ar e"ista aceastǎ /unc#ie $aceea de cripto6servitoare 6 cum denumeşte autorul mai sus men#ionat activitatea casnicǎ a /emeii&0 toate /ormele de consum în .rii 0 !ditur a !conomicR0 Mucur eSti0 1)))0 p.ospodǎrie ar /i limitate din cauza timpului necesar cu administrarea acestui consum 6 respectiv selectarea0 transportul0 prepararea0 repararea0 între#inerea0 curǎ#irea0 service6ul0 depozitarea0 precum şi alte activitǎ#i corelate cu consumul bunurilor.pd/ p.enǎ0 în mǎrime comparabilǎ0 e"primatǎ în dolari.-iului ALX. Compara#iile între #ǎri privind nivelul creşterii economice sunt denaturate de modul de trans/ormare a venitului na#ional0 e"primat în monedǎ indi. Lenitul pe locuitor este doar o medie care poate masca mari discrepan#e în nivelul absolut al venitului ob#inut de di/erite cate. Cursul de sc-imb o/icial nu re/lectǎ întotdeauna raportul real între puterile de cumpǎrare ale celor douǎ monede. @i venitul na#ional este e"primat în procente. 1ltǎ criticǎ severǎ adusǎ indicatorilor macroeconomici din sistemul conturilor na#ionale este le.'.8albrait-0 8ocietate a perfec t.0 neplǎtite ale /emeii0 se ridicǎ la valoare de 11 trilioane dolari0 ceea ce0 /a#ǎ de output6ul total .rama 3cur&ei lui Lorenz4 din /i. 13 Wans %eter Martin0 Warald 7c-um a n 0 9apcana %lo&aliz. !xprimarea nivelului creşterii economice pe baza paritǎ"ii puterii de cumpǎrare .6tiinta econo m ic.+.8albrait.23o& De re.--*.atǎ sunt mai mari0 cu atEt Hcurba lui LorenzH va /i mai accentuatǎ şi supra/a#a 1 va /i mai mare.ativ nivelul dezvoltǎrii societǎ#ii.atǎ de /aptul cǎ nu toatǎ produc#ia contabilizatǎ serveşte dezvoltǎrii0 bunǎstǎrii societǎ#ii.'.undp.* p.5).JenJmediaJWD+Z255'2553Z!FZComplete.inea a"elor spre e"tremitatea superioarǎ a ordonatei.apreciate de cǎtre 9o-n Xennet.ative0 şi presupun apoi mari c-eltuieli pentru remediere0 sunt incluse în aceşti indicatori0 cu toate cǎ a/ecteazǎ ne. 15 11 .

De la exprimare cantitativǎ la determinǎri calitative %entru a aprecia însǎ realizǎrile ob#inute pe planul dezvoltǎrii economice0 avEnd în vedere situarea omului în inima acestui proces0 institu#ii interna#ionale ca Manca Mondialǎ sau Ar. cu at<t popula1ia respectivǎ a atins un nivel mai ridicat al dezvoltǎrii umane" Dacǎ am compara locul pe care se situeazǎ di/eritele #ǎri0 din punctul de vedere al %>M6ului pe locuitor0 recalculat pe baza %%C0 cu locul de#inut în /unc#ie de nivelul >DB 0 am constata di/eren#e destul de mari0 con/orm tabelului nr. c<t . @i aceştia au /ost însǎ critica#i pentru inconsisten#a bazei teoretice şi metodolo.2''6231& Dacǎ am compara %FM pe locuitor0 e"primat pe baza cursului o/icial de sc-imb în dolari0 cu %FM pe locuitor recalculat pe baza %%C0 am constata cǎ0 în timp ce pentru #ǎrile cu un venit pe locuitor /oarte scǎzut acest indicator este mai mare de douǎ pEnǎ la şase ori0 în cazul #ǎrilor cu un venit pe locuitor /oarte ridicat0 indicatorul e"primat pe baza %%C este mai mic0 a2un.rese similare în dezvoltarea umanǎ. 6 este calculat pe baza unor mǎrimi considerate reprezentative pentru dezvoltare0 cum sunt? speran1a de via1ǎ la na. 1st/el calculat0 el aratǎ pentru /iecare #arǎ0 distan#a care o separǎ de atin. %ornind de la prezum#ia cǎ indicatorii e"prima#i pe baza %%C sunt mai realişti0 se apreciazǎ cǎ în viitor ei vor /i utiliza#i într6o mai mare mǎsurǎ0 îmbunǎtǎ#ind ast/el calitatea compara#iilor e/ective dintre #ǎri pe planul creşterii şi dezvoltǎrii economice.al sau mai mare decEt 50355 0 35 au un nivel mediu K între 50552 şi 50')3 K şi 22 au un nivel scǎzut0 mai mic de 50555.1.ice de determinare a lor0 ast/el încEt0 începEnd cu anii 1))50 s6a a2uns la un indicator compozit mai cuprinzǎtor şi mai bine de/init0 numit indicele dezvoltǎrii umane .iuni0 cEt şi în ' . 1. 1. rata alfa&etizǎrii. Cn /elul acesta0 discrepan#ele de venit între sǎracii şi bo. Cn tabelul de mai 2os sunt prezentate0 selectiv0 cEteva state cu aceşti indicatori e"prima#i în mărimi absolute şi relative0 după +aportul asupra dezvoltării umane întocmit de %ro.'.erea aspira#iilor între. Laloarea lui se situeazǎ pe intervalul 5 6 10 zero indicEnd distan#a cea mai mare pEnǎ la ma"imum6ul ce poate /i ob#inut.aniza#ia >nterna#ionalǎ a Muncii0 au început sǎ ia în considerare0 încǎ din anii Y 5 ai secolului trecut0 nevoile umane /undamentale0 indicele calitǎ#ii /izice a vie#ii $%-Nsical ]ualitN o/ Li/e >nde" K %]L>& sau al#i indicatori compozi#i.JenJmediaJWD+Z255'2553Z!FZComplete.or.ia au un >DB e.1.End pEnǎ la (035 G din cel calclat pe baza cursului de sc-imb o/icial al dolarului $în Forve. rata +ncadrǎrii .enera#iilor viitoare.tere.venitului0 se /olosesc indicatorii %>M sau %FM recalcula#i pe baza %%C.ia&. >slanda şi Forve.er0 8uinea6Misau0 MurPina *aso şi 7ierra Leone ocupǎ ultimele locuri ale listei. Din cele 1'' de state şi teritorii pentru care a /ost calculat >DB în anul 25530 '5 au un >DB ridicat0 e.al cu 50) 3 0 de 2033 ori mai mare decEt >DB din 7ierra Leone $5033 &.i nivelul a=ustat al venitului.ia0 1ustralia0 Canada0 >rlanda0 7uedia0 9aponia şi 7./.0D1.colare a popula1iei.a#ii lumii se mai atenueazǎ. Bneori creşterea a /ost realizatǎ cu costul unei mari inec-itǎ#i0 al unui şoma2 ridicat0 al slǎbirii democra#iei0 pierderii identitǎ#ii culturale0 supraconsumǎrii resurselor necesare .1. calculat şi publicat anual de %ro. După cum se poate constata din tabelul de mai sus0 >slanda0 Forve. +aportul Mondial asupra Dezvoltǎrii Bmane pentru anul 2553 pune în eviden#ǎ disparitǎ#i substan#iale între re.B.ramul Fa#iunilor Bnite pentru Dezvoltare pe anii 255'J25530 pentru a /ace unele comentarii $-ttp?JJ-dr.. 9u c<t *D> este mai apropiat de ?.pd/ p. Aricum am mǎsura6o0 istoria /aptelor economice o/erǎ numeroase e"emple de cazuri în care creşterea economicǎ nu a /ost urmatǎ de pro. sunt primele state în clasamentul dupǎ >DB0 în timp ce Mozambic0Mali0 Fi.ii popula#ii spre bunǎstare.ramul Fa#iunilor Bnite pentru Dezvoltare în :raportul dezvoltǎrii umane4" 1cest indicator + ID.undp.

lia su/erǎ de sǎrǎcie monetarǎ.ǎ şi sǎnǎtoasǎU • cunoştin#ele dobEnditeU • mi2loacele economiceU • participarea la via#a socialǎ.13.8albrait-1(. prin . !l este mai scǎzut sau mai ridicat decEt >DB0 în /unc#ie de importan#a acordatǎ problematicii /emeii în procesul dezvoltǎrii. 1cesta ia în considerare di/eren#ele în nivelul atins de /emei şi bǎrba#i în valoarea componentelor >DB.rinidad .eria0 +epublica Centra/ricanǎ.1 $1503 G&. Cu cEt >7B 6 1 are o valoare mai redusǎ0 cu atEt nivelul de dezvoltare este mai ridicat. la ordinea zilei. >7B se calculeazǎ în douǎ variante? >7B 6 1 pentru #ǎrile în curs de dezvoltare0 şi >7B 6 2 pentru #ǎrile dezvoltate. Mai mult de 1' G din popula#ia 7.1.tin1elor do&<ndite.B.0 mai mult de un adult din cinci este anal/abet. HFimic nu nea. 1ceasta este atinsǎ la 2umǎtate din venitul mediu individual disponibil. >atǎ cǎ o valoare ridicatǎ a >DB nu .1. prin sǎrǎcia monetarǎ@ • deficitul participǎrii la via1a socialǎ. Brmeazǎ 7uedia cu '0 G0 Alanda cu 302G0 iar pe ultimele locuri se situeazǎ +e.ia0 cu '03G din popula#ie0 este #ara în care sǎrǎcia umanǎ este cel mai pu#in rǎspEnditǎ..uaN. şi 15 G din 1ustralia0 Canada0 >talia0 9aponia sau 1n. De e"emplu0 în 1sia de 7ud 6!st şi %aci/ic0 în timp ce în MNanmar >DB este e.lia şi 7.8albrait-0 8ocietat e a perfec t.&inele om ului 0 !uroson . >7B 6 1 are în vedere urmǎtoarele? • deficitul capacitǎ1ii de a trǎi o via1ǎ lun%ǎ . Cn anul 25550 sǎrǎcia umanǎ în #ǎrile în curs de dezvoltare se înscria între 30) G în Bru.25 5 20 p. La capǎtul opus0 unde >7B61 depǎşeşte 55G0 se a/lau? MurPina *aso0 !tiopia0 8uineea Missau0 Mali0 Mozambic0 Fepal0 Fi. 7istemul de indicatori ai dezvoltǎrii umane a /ost completat şi prin aşa numitul “indice al dezvoltǎrii pe sexe$ . \ MooP0 1))'0 p.uaN şi (0'G în Fi.i cel al participǎrii la via1a socialǎ sunt mǎsurate prin procentul persoanelor lipsite de accesul la serviciile de sǎnǎtate şi apǎ potabilǎ0 precum şi prin procentul copiilor cu vErsta sub cinci ani care su/erǎ de insu/icien#ǎ ponderalǎ moderatǎ sau acutǎ. Cn >rlanda0 1n.oma=ul de lun%ǎ duratǎ" Din cele 13 #ǎri dezvoltate pentru care s6a calculat >7B62 pentru anul 25550 Forve.i sǎnǎtoasǎ este mǎsurat prin procentul persoanelor care riscǎ sǎ decedeze înainte de (5 de aniU • deficitul cuno.B. 9o-n Xenne t. Fouǎ #ǎri aveau un >7B61 in/erior nivelului de 15G? Ma-rein0 C-ile0 Costa +ica0 Cuba0 *id2i0 >ordania0 %anama0 .1 din 53.51.B.tin1elor do&<ndite este apreciat prin rata anal/abetismuluiU • deficitul mi=loacelor economice .ǎ atEt de clar libertǎ#ile individuale precum lipsa acutǎ de baniH 6 a/irmǎ 9o-n Xennet.o0 Bru.021.3ender 4elated Development 0ndex 5 3D0&.apore este 50)22 $locul 25&. !di#ia din 1))' a +aportului mai sus men#ionat a lansat şi conceptul de Hsǎrǎcie umanǎ.atul Bnit al Marii Mritanii $1(0 G&0 >rlanda $15 G& şi 7. 36 '5. %utem spune cǎ ele au depǎşit stadiul de sǎrǎcie pro/undǎ.i sǎnǎtoasǎ este mǎsurat prin procentul persoanelor care riscǎ sǎ decedeze înainte de 5 aniU • deficitul cuno.atoriu un .eria.interiorul re.aranteazǎ obli.ribuna economicR nr. 1( 15 3 . 1cesta mǎsoarǎ de/icite la nivelul a patru mari aspecte ale vie#ii umane? • capacitatea de a trǎi o via#ǎ lun.al cu 505330 în 7in.0 mǎsuratǎ prin indicele sǎrǎciei umane .rad scǎzut al sǎrǎciei umane15. prin analfa&etism@ • deficitul mi=loacelor economice.oba.iunilor.rii 0 în . %entru #ǎrile industrializate0 >7B 6 2 are în vedere? • deficitul capacitǎ1ii de a trǎi o via1ǎ lun%ǎ .. Cristina Marna0 Decala=ele econo mic e +n conte x t ul %lo&aliz.

sporul natural demografic0 care reprezintǎ di/eren#a dintre rata natalitǎ#ii şi rata mortalitǎ#ii. +itmul creşterii demo.!ctori #etermin!n&i !i cre/terii /i #e$%oltǎrii economice >storia /aptelor economice demonstreazǎ cǎ0 deşi cǎile de creştere şi dezvoltare economicǎ pot /i di/erite0 toate #ǎrile situate astǎzi la niveluri ridicate ale dezvoltǎrii economice au o serie de caracteristici comune.ustare a bazei piramidei vErstelor şi o lǎr.1.ia0 mentalitatea cu privire la cǎsǎtorie şi numǎrul de copii0 calitatea serviciilor medicale0 asisten#a prenatalǎ0 inclusiv de consiliere contraceptivǎ0 e"isten#a condi#iilor de via#ǎ institu#ionalizatǎ pentru persoanele de vErsta a treia etc. La rEndul lui0 acest /actor al dezvoltǎrii economice0 resursele umane0 depinde de o serie de determinan#i cantitativi şi calitativi? a&. 33.ra/ic printr6o bazǎ mai lar.ativ0 se prezintǎ .eo.51'. ) . Dimpotrivǎ0 o încetinire a creşterii demo.>DB mai poate /i a2ustat şi prin luarea în considerare a reparti#iei venitului0 ast/el încEt disparitǎ#ile de venit pot coborî unele #ǎri pe scara aran2atǎ în /unc#ie de >DB. %entru a mǎri produc#ia na#ionalǎ sau venitul na#ional pe locuitor0 este necesar ca rata creşterii economice datorate sporului popula#iei sǎ depǎşeascǎ rata de creştere demo.ǎ a piramidei vErstelor0 va avea drept consecin#ǎ o creştere a ponderii tinerilor în totalul /or#ei de muncǎ0 ceea ce prezintǎ avanta2e evidente privind poten#ialul mai ridicat de mobilitate .urarea condi#iilor normale de e"isten#ǎ pentru unele cate.urate în medie popula#iei0 accesul la presǎ şi televiziune etc1 .ra/icǎ şi pro/esionalǎ.ra/ice in/luen#eazǎ structura popula#iei pe vErste0 cu impact important asupra dezvoltǎrii economice şi sociale. 1.atǎ sau sǎracǎ este o #arǎ.eo.ementul0 spiritul întreprinzǎtor&. 4esursele umane Creşterea calitativǎ şi cantitativǎ a /or#ei de muncǎ permite societǎ#ii sǎ ob#inǎ o produc#ie mai mare de bunuri şi servicii0 ast/el încEt /rontiera posibilitǎ#ilor de produc#ie se deplaseazǎ spre e"terior. . 1 1' FiQR DobrotR0 !conomie politicR0 !ditur a !conomicR0 Mucur eSti0 1))'0 p. 7tructura popula#iei pe vErste şi se"e poate /i vizualizatǎ prin Hpiramida vErstelor.ra/icǎ.'. 1utorul binecunoscutului Economic" sublinia cǎ analiştii procesului dezvoltǎrii economice au constatat cǎ locomotiva pro.ative pe planul dezvoltǎrii economice şi sociale? se reduc poten#ialul productiv al /or#ei de muncǎ0 dinamismul ei .ra/ic şi pro/esionalU creşte rata de dependen#ǎ a persoanelor în vErstǎ $raportul între numǎrul persoanelor în vErstǎ între#inute sau pensionate şi popula#ia activǎ a #ǎrii&U apar probleme privind asi.resului economic se spri2inǎ pe aceleaşi patru ro#i0 indi/erent cEt de bo. 1ceşti doi termeni sunt in/luen#a#i la rEndul lor de o multitudine de al#i /actori economici0 sociali0 culturali complecşi0 cum ar /i? tradi#iile0 reli.ineria0 mana.ra/ice0 care poate a2un.. %aul 1.ra/ic printr6o în. A creştere demo.e pEnǎ la spor natural ne. 1. 1şa cum a/irma %aul 7amuelson0 Hacelaşi proces /undamental de creştere şi dezvoltare economicǎ înre.orii de persoane de vErsta a treia etc.ra/icǎ rapidǎ0 e"primatǎ . Cntre timp0 indicatorul compozit al dezvoltǎrii umane0 calculat şi în #ara noastrǎ0 a devenit mai comple"0 la determinarea lui luEndu6se în considerare şi alte componente0 cum ar /i? accesul popula#iei la serviciile de sǎnǎtate0 numǎrul caloriilor asi. Ford-a u s0 op" cit .-.0 p.ulǎ0 consecin#e ne.istrat în Marea Mritanie şi 9aponia se întElneşte astǎzi în #ǎrile în curs de dezvoltare precum C-ina sau >ndia.ire a vEr/ului ei0 avEnd0 de re. 7amu elson0 <illiam D.1'. Cele patru roti0 de /apt /actorii determinan#i ai creşterii şi dezvoltǎrii economice0 sunt? • resursele umane $o/erta de /or#ǎ de muncǎ0 educa#ia0 disciplina0 motiva#ia&U • resursele naturale $pǎmEntul0 mineralele0 combustibilii0 calitatea mediului&U • formarea capitalului $utila2e0 /abrici0 cǎi de comunica#ie&U • tehnolo%ia sau pro%resul tehnic $ştiin#a0 in.

1vEnd în vedere dimensiunile alarmante ale acestor procese mi.rarea0 avem de6a /ace cu o emi'r!&ie netǎU dacǎ situa#ia este inversǎ0 adicǎ imi. 15 .a2atori /a#ǎ de imi. Fotabil este e"emplul *edera#iei +use care0 deşi dispune de un poten#ial imens de resurse naturale0 e"ploatarea lor insu/icientǎ şi nee/icientǎ nu a determinat per/orman#e economice comparabile cu statele avansate pe calea dezvoltǎrii.ur0 cu cEt rata de ocupare este mai mare0 cu atEt va creşte mai mult volumul /or#ei de muncǎ.rarea este mai mare decEt emi. d&. 4esursele naturale Fatura0 în special pǎmEntul0 dar şi zǎcǎmintele de petrol0 .ulǎ0 sub /orma unor /lu"uri de persoane0 care se deplaseazǎ dinspre #ǎrile slab dezvoltate spre cele dezvoltate din punct de vedere economic0 avEnd drept obiectiv îmbunǎtǎ#irea condi#iilor de via#ǎ.ra#ia interna#ionalǎ se prezintǎ0 de re.rarea.ratoare este cu un înalt nivel de pre. !ste cazul 1rabiei 7audite şi altor cEteva #ǎri producǎtoare şi e"portatoare de petrol.ra/icǎ este cunoscutǎ în teorie sub denumirea de corel!&i! #emo 0 economicǎ.ǎtit şi educat. capitalul uman reprezintǎ valoarea poten#ialului de a crea venit0 pe care îl de#in oamenii0 constEnd în capacitǎ#ile native0 talentul ca şi educa#ia şi îndemEnarea0 dobEndite pe parcursul vietii. Cn plus0 mobilitatea interna#ionalǎ a /or#ei de muncǎ mai este a/ectatǎ şi de di/eren#e lin. migra"ia interna"ionalǎ a popula"iei0 reprezintǎ /lu"urile de persoane ce se deplaseazǎ dintr6o #arǎ în alta0 în cǎutarea unor condi#ii de muncǎ şi via#ǎ mai bune. b&. !"plica#ia esen#ialǎ a /aptului cǎ muncitorul obişnuit din #ǎrile dezvoltate este mult mai productiv decEt cel din #ǎrile în curs de dezvoltare constǎ în /aptul cǎ primul este mult mai bine pre. 1tunci cEnd /or#a de muncǎ mi.ran#i etc.isla#ia privind politica veniturilor0 durata şcolarizǎrii0 limita de vErstǎ la pensionare etc.rarea0 avem de6a /ace cu o imi'r!&ie netǎ.lementǎri mai severe privind imi.ra#ioniste0 în ultima perioadǎ0 în #ǎrile destinatare s6au adoptat re. %roblema de/icitului de capital uman este şi ea o componentǎ a :cercului vicios al sǎrǎciei.ǎtire pro/esionalǎ0 se vorbeşte despre aşa numitul He"od al creierelor.ur0 cu sc-imbarea reşedin#ei.0 care aduce bene/icii substan#iale #ǎrii .ia0 re.'. Desi. Deşi sunt deosebit de importante0 resursele naturale nu reprezintǎ pentru toate #ǎrile lumii /actorul determinant indispensabil al creşterii şi dezvoltǎrii economice. De aceea0 putem spune cǎ acest /actor este un determinant0 dar şi o consecin#ǎ a dezvoltǎrii economice. %entru multe alte state însǎ0 de#inerea unor imense resurse naturale nu a determinat în mod automat un nivel ridicat de dezvoltare economicǎ. Mi. 1st/el0 e"istǎ state care0 dispunEnd de resurse cum ar /i petrolul0 au reuşit sǎ ob#inǎ venituri /oarte mari0 aproape e"clusiv din e"ploatarea lui0 asi. Cn prima situa#ie0 resursele umane ale #ǎrii se reduc0 iar în a doua0 acestea cresc. 1.+ela#ia /unc#ionalǎ între creşterea economicǎ şi creşterea demo.vistice0 obiceiuri0 oportunitǎ#ile de locuri de muncǎ0 atitudinea poten#ialilor an. Bn capital uman superior este rezultatul educa#iei /ormale0 pre.aze naturale0 minereuri /eroase şi ne/eroase0 pǎdurile0 apa constituie cel de6al doilea /actor tradi#ional de produc#ie0 alǎturi de muncǎ şi capital. c&.0 cu care se con/runtǎ #ǎrile slab dezvoltate şi care va /i analizat ulterior0 în subcapitolul dedicat subdezvoltǎrii. rata de ocupare a popula"iei se calculeazǎ ca raport procentual între popula#ia activǎ economic şi popula#ia totalǎ a #ǎrii. Cu cEt o #arǎ este mai dezvoltatǎ0 cu atEt şi posibilitǎ#ile de /ormare a capitalului uman sunt mai mari.urEnd un standard ridicat al nivelului de trai pentru popula#iile lor.ǎtirii pro/esionale ca şi e"perien#ei dobEndite în procesul muncii. CEnd emi.lementǎrile sindicale0 le.azdǎ. @i rata de ocupare este determinatǎ de o serie de /actori cum ar /i? structura pe vErste şi se"e a popula#iei0 obiceiurile0 reli. Emi'r!re! înseamnǎ plecarea /or#ei de muncǎ dintr6o #arǎ0 în timp ce imi'r!re! înseamnǎ intrarea în #arǎ a /or#ei de muncǎ strǎine0 desi.rarea este mai mare decEt imi.'.

!"emplul cel mai ilustrativ în acest sens îl reprezintǎ 9aponia care0 deşi importǎ peste 35G din între. Fumeroase investi#ii se realizeazǎ însǎ şi de cǎtre stat. La /ormarea capitalului contribuie în primul rEnd sectorul privat0 a cǎrui evolu#ie depinde0 de alt/el0 într6o mare mǎsurǎ de e/ortul investi#ional.e-nolo.a#ii0 cǎi navi. 1.are0 aceleaşi e/ecte se înre. *ǎrǎ e"isten#a celui de6al patrulea /actor determinant al dezvoltǎrii economice0 evolu#ia activitǎ#ii s6ar /i realizat doar prin adǎu.istreazǎ şi la scara economiei na#ionale pe seama introducerii pro. Cu cEt /or#a de muncǎ dispune de o dotare te-nicǎ mai corespunzǎtoare0 adicǎ de un volum mai mare de capital0 cu atEt productivitatea sa este mai ridicatǎ0 iar resursele naturale pot /i utilizate mai complet şi mai e/icient.iei0 .resului te-nic stǎ cercetarea ştiin#i/icǎ ale cǎrei roade se concretizeazǎ în inven#ii sau inova#ii.intea teoria trinitarǎ a /actorilor de produc#ie? munca0 natura şi capitalul.resului te-nic0 sc-imbarea te-nolo.re.inale crescǎtoare şi0 implicit0 a unor costuri reduse şi rezultate superioare.resului te-nic0 a noilor te-nolo. !ste evident cǎ /ǎrǎ maşini0 instala#ii0 utila2e comple"e0 /abrici etc.enerEnd randamente de substitu#ie0 men#ineau /irma în /aza unor randamente mar.erea într6o perioadǎ relativ scurtǎ de timp a limitelor superioare ale creşterii economice. o #arǎ nu6şi poate asi. astfel încât. De la 1dam 7mit. . Bn alt e"emplu semni/icativ îl constituie0 aşa cum eviden#iazǎ %aul 7amuelson0 micul Won. necesarul sǎu de consum0 valori/icEnd la cote ridicate de e/icien#ǎ unica sa resursǎ abundentǎ K poten#ialul uman K a devenit pe parcursul unei perioade relativ scurte a doua putere economicǎ a lumii.are0 repetitiv0 ceea ce ar /i avut ca rezultat /inal atin. !ste vorba0 în primul rEnd0 de e/ortul investi#ional al statului în realizarea unei in/rastructuri corespunzǎtoare des/ǎşurǎrii normale a activitǎ#ii economice $construc#ia de şosele0 canale de iri.etului statului au şi importante e/ecte de antrenare în restul economiei0 constituind o principalǎ cale de interven#ie a statului în economie. care0 cu o supra/a#ǎ de un milion de ori mai micǎ decEt cea a +usiei0 înre. A serie de 11 . cu acelaşi consum de resurse.+. -rogresul te nic constǎ în sc imbǎrile provocate în procesele de produc"ie sau în introducerea unor produse noi.'.'.Cn sc-imb0 alte state0 lipsite de resurse naturale0 au cunoscut o evolu#ie rapidǎ0 a2un. >storia /aptelor economice la scarǎ planetarǎ demonstreazǎ cǎ #ǎrile care alocǎ /ormǎrii capitalului o parte mai mare din venitul lor se dezvoltǎ mai rapid0 reuşind sǎ investeascǎ mai mult în produc#ia de noi bunuri de capital şi0 în /inal0 în cea de bunuri şi servicii de consum.End în topul #ǎrilor dezvoltate.ii.abile0 edi/icii publice etc./. Cn plus0 investi#iile realizate pe seama bu. Fici o /irmǎ care nu investeşte nu are şanse de supravie#uire în lupta de concuren#ǎ din economiile de pia#ǎ /unc#ionale. La baza pro. 1vEnd în vedere importan#a /ormǎrii capitalului ca /actor determinant al dezvoltǎrii0 specialiştii recomandǎ #ǎrilor în curs de dezvoltare sǎ ampli/ice e/ortul de acumulare0 economisirea na#ionalǎ0 pentru a realiza ritmuri de creştere economice mai ridicate0 în vederea diminuǎrii decala2elor ce le despart de #ǎrile avansate.ia a poten#at pe /iecare din cei trei /actori tradi#ionali0 /avorizEnd o dezvoltare spectaculoasǎ a produc#iei şi 0 în ultimǎ instan#ǎ0 o îmbunǎtǎ#ire considerabilǎ a nivelului de trai al popula#iilor din #ǎrile în care a /ost promovatǎ.&0 care contribuie la crearea unui cadru mai /avorabil pentru dezvoltarea sectorului privat.istreazǎ un volum al comer#ului interna#ional mai mare decEt al acesteia din urmǎ. se poate ob"ine o produc"ie superioarǎ din punct de vedere cantitativ şi calitativ . Xon. 6ormarea capitalului 1şa cum s6a arǎtat la tema dedicatǎ determinǎrii venitului na#ional de ec-ilibru şi utilizǎrii sale0 /ormarea capitalului constituie rezultatul procesului investi#ional0 realizat în esen#ǎ pe seama economisirii. Te nologia sau progresul te nic Fe mai amintim de la tema dedicatǎ teoriei produc#iei0 din partea de microeconomie0 cǎ introducerea pro.şi 9ean Maptiste 7aN îşi are sor.ura produc#ia de bunuri şi servicii destinatǎ satis/acerii nevoilor locuitorilor sǎi. %rin a. 1.

-e <orld ManP 8roup0 0e$on d Econo mic 5roAth.a p t e r 1'.istrate în #ǎrile avansate în toate domeniile vie#ii economico 6 sociale. Abiceiurile0 tradi#iile0 reli.ii de comunica#ii pot /i /olosite pentru educarea cetǎ#enilor0 dar şi pentru transmiterea ştirilor0 pentru divertisment în petrecerea timpului liber sau pentru consiliere. Meetin% the 9hallen% e s -ttp?JJ===. Dacǎ s6ar încerca o compara#ie între acest sector de activitate şi cel al /abricǎrii autoturismelor0 de e"emplu0 o scǎdere a costurilor pe e/ect util în al doilea sector0 de aceeaşi amploare ca în primul0 ar /i dus la situa#ia ca astǎzi un autoturism sǎ coste doar cE#iva dolari. !"emplul cel mai semni/icativ îl constituie realizǎrile din domeniul calculatoarelor şi in/ormaticii0 unde introducerea pro. Descoperirile continuǎ în domeniile calculatoarelor0 telecomunica#iilor0 biote-nolo.ii umanitǎ#i. >ma.ra/ul electric $133'&0 motorul cu combustie internǎ şi tele/onul $13' &0 /ono.lob alJc. Bn alt /actor deosebit de important0 luat tot mai mult în seamǎ în literatura economicǎ din ultimul timp0 este aşa6numitul capital social0 de/init ca maniera în care oamenii interac#ioneazǎ0 coopereazǎ0 îşi rezolvǎ con/lictele.resului te-nic şi implementarea într6un ritm nemaicunoscut în alte domenii a noilor te-nolo. Dincolo de toate punctele de vedere e"primate de pe di/erite pozi#ii doctrinare0 este evident din însǎşi evolu#ia societǎ#ii moderne cǎ statul este un /actor important în procesul creşterii şi dezvoltǎrii economice0 el putEnd stimula sau0 dimpotrivǎ0 /rEna aceste procese dinamice.'.. Le.1. !le au un impact important asupra între.enerEnd sc-imbǎri /undamentale în toate domeniile activitǎ#ii economice şi sociale. 13 of 5lo&al Develop m e n t 0 12 . 1st/el0 în societǎ#ile occidentale0 prin implicarea sa selectivǎ0 /ǎrǎ a deran2a libera ini#iativǎ0 statul a /avorizat dinamismul economiei0 în timp ce peste tot unde comunismul a impus economia de comandǎ0 statul a constituit un /actor in-ibant al dezvoltǎrii.& şi asi.aniza#ii şi asocia#ii $publice0 private0 nonpro/it& ca şi la normele ce .ii au determinat creşterea e"ponen#ialǎ a per/orman#elor produselor acestui sector 0 .ini instantanee în timp real0 a avut de2a o in/luen#ǎ ma2orǎ asupra valorilor şi mentalitǎ#ilor umane.uverneazǎ rela#iile dintre ele $le.inile transmise prin acest sistem nu sunt neutre.lobalǎ prin intermediul televiziunii0 de e"emplu0 prin care popula#ii din oricare parte a .at de aceştia0 în literatura economicǎ a ultimelor decenii s6a abordat0 de e"emplu0 rolul statului în procesul dezvoltǎrii0 o problemǎ deosebit de controversatǎ.or .Jd e p = e b J b e Non d J . 1.resele înre.=orldba n P. %rin contrast0 lipsa capitalului social conduce la con/licte şi ine/icien#ǎ13. !ste ilustrativǎ0 în acest sens0 lucrarea lui Ma" <eber despre in/luen#a protestantismului asupra spiritului întreprinzǎtor şi evolu#iei lumii occidentale capitaliste.lobului primesc ima.ia . Comunicarea . -tml0 p. 1bunden#a de capital social diminueazǎ con/lictele şi sporeşte productivitatea prin promovarea coordonǎrii şi cooperǎrii la toate nivelurile.urǎ coeziunea socialǎ. Tipurile creşterii economice Creşterea economicǎ poate /i ob#inutǎ atEt prin sporirea cantitǎ#ii /actorilor implica#i0 cuanti/icabili0 cEt şi printr6o /olosire mai e/icientǎ a lor0 adicǎ o accentuare a laturii calitative a activitǎ#ii economice.7. !l se re/erǎ la or.ra/ia $132 &0 tele. !le au contribuit decisiv la creşterea productivitǎ#ii muncii şi la pro.descoperiri ştiin#i/ice au sc-imbat pro/ilul societǎ#ii umane? cǎile /erate $1355&0 /oto.i0 tradi#ii etc. Dintre /actorii creşterii şi dezvoltǎrii economice nu6i putem omite nici pe cei e"terni0 mai ales cEnd ne re/erim la #ǎrile slab dezvoltate. 1lǎturi de aceşti patru determinan#i /undamentali ai dezvoltǎrii economice0 se înscriu şi o multitudine de al#i /actori0 psi-olo. !le transmit valori0 credin#e şi modele de comportament create în numeroase cazuri la standarde mondiale. Foile te-nolo.ici0 institu#ionali0 culturali0 politici etc.iilor etc.enereazǎ un anumit comportament al oamenilor0 o anumitǎ atitudine /a#ǎ de muncǎ şi0 implicit0 o anumitǎ evolu#ie a activitǎ#ilor economice. .ra/ul $13''&0 radioul $13)5&0 avionul $1)53&0 materialele plastice $1)5)&0 televiziunea $1)2 &0 tranzistorii $1)('&. 1ceştia se re/erǎ la comer#ul interna#ional0 investi#iile private strǎine şi asisten#a e"ternǎ pentru dezvoltare0 pe care îi vom prezenta în capitolul dedicat subdezvoltǎrii.

capital şi te nologie.ia sau pro.1.& unde? ! este productivitatea medie a capitalului0 iar X este cantitatea de capital atras în procesul creşterii economice. 1naliza acestor aspecte cantitative ale procesului de creştere economicǎ se poate realiza cu a2utorul metodei denumite contabilitatea creşterii.'. Determinarea contribu#iei /actorilor e"tensivi şi intensivi la realizarea creşterii economice0 deşi ridicǎ anumite di/icultǎ#i metodolo.tere a lui P/ B PL ⋅ EG de cre.ale0 %F va creşte cu media creşterilor celor doi /actori. !a este speci/icǎ #ǎrilor dezvoltate din punct de vedere economic0 unde nivelul avansat al te-nolo.resul te-nic EPTF" Dacǎ /acem abstrac#ie de pro.&. Cn e"emplul nostru0 cu (G. Din aceste douǎ e"presii putem descompune modi/icarea absolutǎ a produsului na#ional? ∆P/ = ∆L + ∆C + ∆L ⋅ ∆C $1. *reştere economicǎ de tip intermediar. Cntr6un model simpli/icat0 creşterea produsului na#ional EP/F poate /i descompusǎ pe trei /actori distinc#i? creşterea /actorului muncǎ ELF0 creşterea /actorului capital EDF şi te-nolo. 1. Determinarea contribu"iei relative la creşterea economicǎ a factorilor muncǎ.3. '.Cn /unc#ie de preponderen#a aspectelor cantitative sau a celor calitative în utilizarea /actorilor creşterii economice pot /i identi/icate trei tipuri de creştere economicǎ? 1. *reştere economicǎ intensivǎ. conceputǎ de economiştii +obert 7olo=0 9o-n XendricP şi !d=ard Denison. realizatǎ atunci cEnd sporirea venitului na#ional se /ace preponderant prin creşterea cantitǎ#ii /actorilor atraşi0 ceea ce denotǎ o capacitate scǎzutǎ de valori/icare superioarǎ a resurselor na#ionale0 /iind caracteristicǎ #ǎrilor slab dezvoltate. +.resul te-nic0 contribu#ia lui o putem determina ca pe un element care rǎmEne dupǎ ce au /ost calculate contribu#iile /actorilor muncǎ şi capital. cEnd dimensiunea cantitativǎ a /olosirii /actorilor este apropiatǎ de cea e"tensivǎ.rǎm în analizǎ pro.iilor0 structura diversi/icatǎ a economiei0 un mana.2.tere a lui LF H PD ⋅ EG de cre.ice0 poate /i realizatǎ /olosind e"presia randamentelor uni/actoriale la scarǎ na#ionalǎ? P/ B C ⋅ L $1.(.tere a lui P/ B PL ⋅ EG de cre. Dacǎ însǎ cei doi /actori nu contribuie în mod e.ement per/ormant al .al la realizarea lui %F0 atunci creşterea lui %F nu va mai /i media creşterilor celor doi /actori0 ci va putea /i determinatǎ cu a2utorul rela#iei? G cre.& sau ∆P/ = ∆E + ∆D + ∆E ⋅ ∆D $1. realizatǎ atunci cEnd venitul na#ional sporeşte prin creşterea e/icien#ei utilizǎrii /actorilor atraşi. Dacǎ inte.& unde? %F este produsul na#ional0 < este productivitatea medie na#ionalǎ a muncii0 L este cantitatea de muncǎ sau P/ B E ⋅ D $1. +ela#ia de mai sus devine? G cre.resul te-nic şi presupunem cǎ e"istǎ randamente de scarǎ constante0 ne punem întrebarea cu cEt va creşte %F dacǎ ştim creşterea relativǎ a lui L cEt şi creşterea relativǎ a lui X. De e"emplu0 dacǎ L creşte cu 3 G0 iar X creşte cu 5 G0 cum determinǎm creşterea procentualǎ a lui %F4 %entru aceasta mai trebuie sǎ cunoaştem ponderile celor doi /actori în realizarea lui %F.& P/ 0 este datorat +ezultǎ din cele douǎ rela#ii de mai sus cǎ sporul de produs na#ional0 ∆ atEt /actorilor cantitativi0 e"tensivi $ ∆L şi ∆D &0 cEt şi celor calitativi0 intensivi $ ∆C şi ∆E &0 cEt şi modi/icǎrii lor simultane $ ∆L ⋅ ∆C şi ∆E ⋅ ∆D &. Dacǎ ponderile lor sunt e.estionǎrii resurselor permit o asimilare rapidǎ a cuceririlor te-nico6 ştiin#i/ice şi o valori/icare superioarǎ a tuturor resurselor.tere a lui DF 0 unde %L reprezintǎ ponderea lui L în crearea produsului na#ional0 iar % X reprezintǎ ponderea lui X în crearea produsului na#ional.tere a lui LF H PD ⋅ EG de cre.tere a 13 . *reşterea economicǎ extensivǎ.

cit.urarea unei cantitǎ#i mai mari de bunuri şi servicii de calitate superioarǎ la dispozi#ia consumatorilorU • creeazǎ posibilitǎ#i pentru eliminarea sau diminuarea sǎrǎciei absoluteU • permite redistribuirea venitului în /avoarea anumitor cate.urǎ? • conduce la un standard de via#ǎ şi civiliza#ie ridicat0 deoarece are ca rezultat sporirea venitului real pe locuitor0 ceea ce permite asi.resului te.reselor în domeniul cunoaşterii şi altor surse. 1.ii0 utila2e şi materiale0 în vederea creşterii viitoareU • induce muta#ii stabile pe plan institu#ional0 cultural0 al tradi#iilor şi mentalitǎ#ilor oamenilor creînd ast/el un climat propice dezvoltǎrii viitoareU • creşte presti.ǎsirii altor locuri de muncǎ presupunEnd e/ort0 stres0 c-eltuieli suplimentare0 înrǎutǎ#irea condi#iilor de via#ǎ. pe perioada 1)(3 K 1))5.tere a lui P/ PL ⋅ EG de cre.tere a lui LF PD ⋅ EG de cre. 1ceasta creeazǎ premisele asi.lui DF HPT de unde rezultǎ cǎ? PT B G de cre.tere a lui DF Cu a2utorul acestei metode s6a putut determina contribu#ia di/eritelor elemente la creşterea %>M6ului real al 7.oriilor /avorizateU • determinǎ importante modi/icǎri structurale în economie în /avoarea activitǎ#ilor cu randamente mai ridicate0 ceea ce înseamnǎ creşterea poten#ialului productiv al societǎ#ilor respectiveU • permite o mai e/icientǎ inte.1.rare în circuitul economic mondial0 ceea ce va avea drept consecin#ǎ o creştere a capacitǎ#ii acelor economii de a crea putere de cumpǎrare necesarǎ importurilor de noi te-nolo.ramelor de îmbunǎtǎ#ire a sistemului de protec#ie a mediului încon2urǎtor.ra/icǎ în vederea .B. Ford-a u s0 op .nolo.eo. aten#ia asupra unor perspective /oarte sumbre privind ocuparea? societea unei singure cincimi # 25G versus 35G 6 anticipatǎ de 9eremN +i/Pin0 autorul cǎr#ii H7/Erşitul munciiH0 în care se a/irmǎ cǎ 25G din popula#ia aptǎ de muncǎ ar /i su/icientǎ în secolul urmǎtor pentru a asi.uvernare din ma2oritatea #ǎrilor lumii0 datoritǎ avanta2elor pe care le asi. Cn acest caz0 costul de oportunitate este o mǎrime pe termen scurt întrucEt0 pe termen lun.0 consumul curent sacri/icat va contribui la creşterea consumului viitor. 1ceste costuri se re/erǎ la? • costul de oportunitate al creşterii economice0 cEnd aceasta se realizeazǎ prin investi#ii în bunuri de capital0 reprezentEnd partea din consumul curent sacri/icat pentru investi#ii. %e aceastǎ temǎ e"istǎ voci care atra.iul şi credibilitatea #ǎrii respective pe pia#a /inanciarǎ interna#ionalǎ şi în rela#iile interna#ionale în .rarea într6o altǎ zonǎ .ic0 îşi pot pierde locurile de muncǎ0 readaptarea lor prin recali/icare sau prin mi.ura aceste avanta2e decEt cu costuri ale cǎror dimensiuni di/erǎ de la o #arǎ la alta în /unc#ie de capacitatea /iecǎrui . (56 ( .eneralU • se creeazǎ resurse suplimentare ce pot /i destinate pro. A%!nt!2ele /i co"t rile cre/terii /i #e$%oltǎrii economice Ca orice proces0 creşterea şi dezvoltarea economicǎ presupune costuri şi avanta2e.ura avEntul 1) %aul 1.* p.ramele de .7amu elson0 <illiam D.uvern de a aplica în mod corespunzǎtor cele mai adecvate politici în acest domeniu.urǎrii unei reparti#ii mai ec-itabile a venitului0 /ǎrǎ a diminua în termeni absolu#i bunǎstarea cate.orii ale popula#iei0 /ǎrǎ a înrǎutǎ#i situa#ia altora. Creşterea şi dezvoltarea economicǎ nu pot asi. 1( . • e/ectele ne.0 din care 50( G educa#iei şi 105 G pro. Creşterea şi dezvoltarea economicǎ reprezintǎ o prioritate în pro. 1st/el din creşterea cu 302 G pe an a %>M K ului real s6a determinat cǎ muncii i6a revenit 50 G0 capitalului 102 G0 iar restul de 10( G /actorului rezidual numit :creşterea productivitǎ#ii totale a /actorilor.1. 7e observǎ cǎ /actorului rezidual îi revine o contribu#ie la creşterea economicǎ ce depǎşeşte pe cea a /actorului capital1).ative pentru o parte a membrilor societǎ#ii care0 datoritǎ introducerii pro.

enera#iile prezente îşi acoperǎ în mod corespunzǎtor nevoile. 7e pleacǎ0 aici0 de la premisa realistǎ ca0 pe zestrea pe care o moşteneşte0 /iecare .21.e n +ander s0 <illiam <. b& 7e impune ca un concept mondo în mǎsura în care se recunoaşte cǎ nu e"istǎ .rani#e economice sau ideolo. pe cele din urmǎ. Ar0 este de datoria . 25 21 15 . De/ini#ia pleacǎ de la premisa implicitǎ cǎ . cerin"e /aptice ale realizǎrii ei etc.Me-r e n s0 T5e limit " to 'r o 6 t 5 * Bniverse booPs0 Fe= OorP0 1)'20 p.enera#iilor viitoare.istrate pe parcursul unui secol0 /olosind computerul şi un pro.ative care se re/erǎ la poluarea solului0 subsolului şi atmos/erei0 creşterea a. %roblema viitorului va deveni Hto -ave lunc. Meado=s0 Dennis L.Meado=s0 9or. .ec-nolo.enera#iei actuale de a o/eri noile şi viitorilor veni#i cel pu#in aceleaşi şanse pe care ea le6a moştenit.enera#ie îşi construieşte viitorul. dimensiuni..ricolǎ mondialǎ şi alimenta#ia0 consumul de resurse nere.ice pentru poluare0 sǎrǎcie0 risipǎ şi de.3.radare umana. 1.ermenul0 în concep#ia actualǎ0 a /ost lansat odatǎ cu publicarea +aportului Mrundtland al Comisiei Mondiale 1supra Mediului din 1)3' intitulat su.iile privind creşterea şi dezvoltarea economicǎ este necesarǎ o /oarte atentǎ comparare a costurilor şi avanta2elor creşterii pentru a evita ca primele sǎ le depǎşeascǎ pe termen lun. De aceea în strate. • aşa numitele e"ternalitǎ#i ne.ǎsi o alternativǎ viabilǎ tipului de creştere economicǎ postbelicǎ pre/a#eazǎ0 cu mult timp înainte0 conceptualizarea sa teoreticǎ. Con/orm acestui document de re/erin#ǎ0 dezvoltarea durabila $viabilǎ sau sustenabilǎ& este privitǎ ca /iind acel tip de dezvoltare care rǎspunde nevoilor prezentului fǎrǎ a compromite capacitatea genera"iilor viitoare de a şi le satisface pe ale lor proprii. %entru a rezolva acestǎ problemǎ0 în teoria şi practica economicǎ s6a impus în ultima perioadǎ conceptual de dezvoltare durabilǎ0 al cǎrei con#inut va /i analizat în continuare.ic0 cu cEt rata creşterii economice este mai mare0 cu atEt rata de epuizare a resurselor este şi ea mai ridicatǎ.& a2un. Lo. Donella W.enerabile0 investi#iile de capital şi dezvoltarea industrialǎ la scarǎ planetarǎ0 poluarea mediului încon2urǎtor K aceşti cercetǎtori de la Massac-usetts >nstitut o/ . Wans6 %eter Martin0 Warald 7c-um a n n 0 op"cit" 0 p. 1nalizEnd cinci variabile ale creşterii economice K popula#ia şi dinamica ei0 produc#ia a.1. şi la consum0 indi/erent în ce #arǎ0 în timp ce HrestulH de 35G se vor zbate în di/icultǎ#i uriaşe.N $M. !i vor putea participa activ la via#ǎ0 la cEsti.ram cu sute de mii de ecua#ii0 autorii primului raport cǎtre Clubul de la +oma intitulat )imitele creşterii au atras aten#ia încǎ acum trei decenii.urare a sporirii utilitǎ#ilor necesare unui trai civilizat. De/ini#ia dezvoltǎrii durabile /ormulatǎ prin +aportul Mrundland este socotitǎ o/iciala0 servind ca bazǎ de raportare dar şi de dispute teoretice cu privire la obiective.13.lomerǎrilor urbane peste posibilitǎ#ile de asi. Multe dintre aceste costuri şi avanta2e se repercuteazǎ şi asupra .istrate în primele şapte decenii ale secolului DD vor continua nesc-imbate0 :limitele creşterii pe acestǎ planetǎ vor /i atinse în decursul urmǎtorilor o sutǎ de ani.economiei mondiale.or be lunc-H0 a avea de mEncare sau a /i mEncat25 • tendin#a de epuizare a resurselor planetei datoritǎ /aptului cǎ acestea sunt limitate şi0 în cea mai mare parte0 nere. 1supra acestui /apt0 pe baza analizei tendin#elor înre. la concluzia cǎ dacǎ tendin#ele înre.enerabile. De$%olt!re! # r!4ilǎ 1.estiv HLiitorul nostru comunH.>../. *e este dezvoltarea durabilǎ8 Locabularul uzual al teoriei dezvoltǎrii durabile #ine de începutul anilorY35 deşi preocupǎrile de a .23. Din analizele controversate pe subiect rezultǎ0 sintetic vorbind0 cǎ dezvoltarea durabilǎ este un concept multidimensional în mǎsura în care? a& 1re o puternicǎ încǎrcǎturǎ moralǎ.

/& Cn economia teoriei cu privire la dezvoltarea durabilǎ0 mediul şi politica de mediu ocupǎ un loc privile. Cu alte cuvinte0 procesul dezvoltǎrii durabile se vrea a /i o dezvoltare umanǎ durabila0 orientatǎ prioritar spre calitatea vie"ii şi a mediului. De ce dezvoltare durabila8 Cn linii .resul economic şi social .'.+. 1.ative. !"plica#ia #ine de împre2urarea cǎ vinovatǎ de de. Cn esen#ǎ însǎ0 conceptul vizeazǎ ascensiunea calitǎ"ii în de/avoarea creşterii economice cantitative. Din punctul acesta de vedere statisticile dovedesc cǎ #ǎrile sǎrace e"ercitǎ cea mai slabǎ presiune asupra planetei dupǎ cum #ǎrile dezvoltate dovedesc cel mai mare respect /a#ǎ de mediu şi c-eltuiesc0 în aceastǎ direc#ie0 /oarte mult. Dacǎ aşa stau lucrurile0 nimic nu poate /i . este /iloso/ia economicǎ dupǎ care s6a /asonat tipul de creştere şi modul de consum postbelic cǎrora dezvoltarea durabilǎ îşi propune sǎ le serveascǎ drept replicǎ.lobalizǎrii0 presupune un tratament diferit în /unc#ie de timp dar mai ales spa#iu. Cn acest sens se aratǎ cǎ tipul de creştere economicǎ postbelicǎ? • a poluat mediul şi a a/ectat sǎnǎtatea oamenilorU • a antrenat şi încura2at risipa0 epuizEnd rezervele cunoscuteU • a /rustrat lumea a treia0 adEncindu6i decala2ele /a#a de cea a bo.ic vorbind0 no#iunea de durabil trimite la duratǎ la un interval de timp indelun.umentele sus#inǎtoare ale dezvoltǎrii durabile sunt0 de /apt0 critici aduse punctelor slabe ale tipului cunoscut de creştere economicǎ.radarea ecolo. >ar pentru spa#iu0 departa2area cu semni/ica#ie este cea între bo. ./. 1 . +ela#ia dintre bo. Caden#a şi . Din acest punct de vedere0 ar.Endit aici dincolo de ceea ce înseamnǎ popula#ie.atilorU • a creat iluzia bunǎstǎrii printr6o statisticǎ mincinoasǎU • a pervertit valori recunoscute şi a redus individul la o sin. 1. >ar din punctul de vedere al dezvoltǎrii durabile popula#ia intereseazǎ ca numǎr.enerat0 şi6a atins limitele şi a produs şi e/ecte ne.urǎ0 dezvoltarea durabila presupune o evolu#ie procesuala realizabilǎ prin rezolvarea unor probleme.a#i şi sǎraci./.at. Dar este aşa pentru cǎ implicarea politicǎ în via#a economicǎ şi în cea sociala a /ost şi a rǎmas un /apt cert.radǎrii ecos/erei o/erǎ e"plica#ii în aceastǎ direc#ie.radul de.urǎ dimensiune? -omo oeconomicus.a#i şi saraci are ceva de comunicat şi pe linia Hcontribu#ieiH la poluare ca si a respectului /a#ǎ de naturǎ. Dintre acestea0 mai importante se dovedesc a /i? a& *onstrângerea demograficǎ.iat. d& Deşi s6ar dori sǎ nu /ie aşa0 tratarea teoreticǎ a /enomenului dezvoltǎrii durabile a avut şi are tot mai mult o incǎrcǎturǎ politicǎ.icǎ şi de muta#iile0 unele cu consecin#e ne.c& Deşi intratǎ în vocabularul curent al .enerale0 dezvoltarea durabila se vrea a /i o alternativǎ la tipul de creştere economicǎ postbelicǎ care0 cu tot pro. d& !timolo. e& 1bordarea şi tematizarea /enomenului se /ac de pe pozi"ii predominant economice.ative0 asupra socialului0 moralului0 politicului etc. 1r trebui sǎ nu /ie aşa pentru cǎ0 indubitabil0 puritatea aerului sau a apei înseamnǎ acelaşi lucru în Cuba lui *idel Castro şi în *ran#a lui 9acVues C-irac. Dezvoltarea durabila se vrea a /i0 prin de/ini#ie0 o dezvoltare umanǎ. 1st/el0 dacǎ pentru #ǎrile bo. este una de trans/ormare0 adaptare şi modernizare0 pentru #ǎrile slab dezvoltate c-estiunea nu este una de calitate a vie#ii ci c-iar a vie#ii0 a supravie#uirii. structurǎ şi sǎnǎtate.ate problema depoluǎrii0 a îmbunǎtǎ#irii calitǎ#ii vie#ii etc. (arile provocǎri ale dezvoltǎrii durabile Ca orice proiect de anver.oate aceste minusuri0 puse în eviden#ǎ de literatura pe tema dezvoltǎrii durabile0 aratǎ cǎ modelul creşterii economice postbelice nu s6a dovedit a /i un panaceu universal şi pentru totdeauna şi cǎ /iloso/ia omului dominator care stǎpEneşte natura şi /ace ce vrea cu ea trebuie sc-imbatǎ.

ǎsi compatibilitǎ#ile necesare între mecanismele economice propulsate de mobilul pro/itului şi /inalitatea socio6umanǎ a dezvoltǎrii. Cu alte cuvinte0 proiectul dezvoltǎrii durabile duce la optimul lui -areto.ul critic al acestei propor#ii4 Cn al treilea rEnd0 lo.rame de dezvoltare ale B! şi altor state dezvoltate cuprind în analitic mǎsuri ce se desprind din teoria dezvoltǎrii durabile. !a îşi propune0 numai0 sǎ demonstreze cǎ pro/itul nu este totul şi0 în plus0 cǎ acesta nu poate /i . @i0 de aici0 marea problemǎ sau marea con/runtare pe care o incearcǎ dezvoltarea durabilǎ este de a ./. *iloso/ia dezvoltǎrii durabile nu este şi nu poate /i potrivnicǎ e/icien#ei. 1. >ar adaptarea sa la cerin#ele dezvoltǎrii durabile nu este o c-estiune /acilǎ. în condi"iile date ale progresului te nic. -oliticile dezvoltǎrii durabile Dezvoltarea durabila nu este o purǎ /iloso/ie. !a nu6şi propune sǎ înlǎture pro/itul din ecua#ia dinamicii economiei şi societǎ#ii.rǎrii mediului şi problemelor sale în structura şi /iloso/ia teoriei economice neoclasice. De/ini#ia dezvoltǎrii durabile induce ideea cǎ realizarea ei devine /ezabilǎ doar în condi#iile in care între . b& Constrângerea te nicǎ.enera#ii şi în interiorul aceleiaşi . Cntrebarea c-eie la care dezvoltarea durabila trebuie sǎ rǎspundǎ aici este urmǎtoarea? *are este nivelul maxim posibil al produc"iei ce se poate realiza./. Dac di/icilǎ sarcina atEt iner#iile puternice ale unui sistem teoretic doct0 academic0 super/ormalizat şi0 prin aceasta0 epatant dar în multe puncte desprins de realitate0 cEt si limitele impuse teoriei de concrete#ea /enomenolo. 7punem aceasta pentru cǎ demersul neoclasic pe terenul economiei a /ost şi a rǎmas0 în po/ida tuturor criticilor0 dominant.enera#ii se mani/estǎ un spirit asociativ0 de toleran#ǎ0 solidaritate şi . . fǎrǎ a afecta ec ilibrul mediului8 c& !c itate şi compensare intra şi intergenera"ii .ocmai acolo0 o lume în creştere numericǎ0 anal/abeticǎ sau semianal/abeticǎ0 trebuie -rǎnitǎ în condi#iile în care produce pu#in sau /oarte pu#in. gradul de instruc"ie şi calitatea populatiei0 dezvoltarea durabilǎ este con/runtatǎ cu o problema care se pune în termenii urmǎtori? e"act acolo unde creşterea economicǎ trebuie sǎ cEşti. %ro.ica dezvoltǎrii durabile nu mai permite ca sǎnǎtatea populatiei sǎ /ie sacri/icatǎ intereselor de pro/it.e0 atEt cantitativ cEt şi calitativ0 adicǎ în #ǎrile lumii a treia0 e"act acolo nivelul de educa#ie al popula#iei su/erǎ. !conomia mediului reprezintǎ o provocare pentru teoria dezvoltǎrii durabile în mǎsura în care ea încearcǎ0 printre altele0 şi tentativa de a umaniza şi ecolo. @i0 de aici0 întrebǎrile care6şi aşteaptǎ rǎspuns? • mi.iei mediului ca atare. 1' . Cn al doilea rEnd0 prezintǎ importan#ǎ şi reparti"ia populatiei în creştere pe cele doua mari zone: urban şi rural. Mai mult0 prin e"tensie0 la 2udecata lui pareto se /ace apel pentru a se vedea ce rǎmEne din ec-itate atunci cEnd cererea în creştere a populatiei este raportatǎ la o o/ertǎ de capital? mediu relativ /i"ǎ4 d& !ficien"a.Din perspectiva numǎrului0 teoria dezvoltǎrii durabile trebuie sǎ o/ere rǎspuns la urmǎtoarea întrebare? *e numǎr de popula"ie poate suporta planeta -ǎmânt8 7au0 cu alte cuvinte0 care sunt capacitatea bioticǎ şi putin"a de a rǎni o popula"ie în continuǎ creştere a planetei noastre8 @i0 de /apt0 ca sǎ rǎmEnem în termenii de/initiei dezvoltǎrii durabile0 ce şanse sunt ca aceastǎ popula"ie tot mai numeroasǎ sǎ trǎiascǎ într# un mediu perfect conservat şi sǎ se rǎneascǎ tot mai bine8 Din punctul de vedere al structurii0 numǎrul de întrebǎri nu este mai mic. !a a inspirat şi inspirǎ politica economicǎ şi socialǎ pe multiple direc#ii.Endit prin el insuşi.ri2ǎ reciprocǎU unul în virtutea cǎruia binele şi bunǎstarea unuia nu trebuie0 în nici un /el0 sǎ a/ecteze /ericirea altuia. e& !conomia mediului. 9ntâi0 luEnd în considerare structura socio#profesionalǎ.iza economia. @i0 dacǎ îşi /i"eazǎ atari #inte0 atunci ea se con/runtǎ cu o problemǎ? cea a inte.rarea populatiei dinspre sat spre oraş poate continua4 Dacǎ da0 pEna cEnd şi în ce condi#i4 • care sunt /actorii implicati ce in/luen#eazǎ raportul optim popula#ie urbanǎ 6 popula#ie ruralǎ şi unde se situeazǎ pra.

res social. Dar acest lucru nu se realizeazǎ şi0 practic0 nu se poate realiza într6o economie a cǎrei dinamicǎ se produce nu numai sub impulsul elementelor conştiente şi re.8.ri2ǎ /a#ǎ de roadele creşterii în locul lǎcomiei umaneU • cǎutarea permanentǎ de substituien#i şi te-nolo.1. cu suişuri şi coborEşuri.eni şi e"o. *iclicitatea # trǎsǎturǎ a dinamicii economice Creşterea economica nu ar cunoaşte discontinutǎ#i0 unele cu .ie0 cu pǎstrarea calitǎ#ii bunurilorU  %romovarea unui nou mod te-nic de produc#ie0 bazat pe? • Hîntreprinderea trivalentǎH 6 /irma obişnuitǎ Hsǎ trǎiascǎ în re#eaH0 dupǎ e"emplul naturii0 preluEnd din amonte şi /urnizEnd în aval0 înc-izEnd cercul şi creEnd bunuri /ǎra poluare şi soma2U • H%roduc#ii curateH cu cEt mai putini poluan#i şi cu cEt mai pu#ine deşeuriU • a.rave consecin#e0 dacǎ /actorii care ac#ioneazǎ asupra celor douǎ momente importante0 cu rol de mi2loc şi scop0 respectiv0 produc#ia şi consumul0 le6ar situa în permanentǎ şi deplinǎ armonie. 13 . 1.labile0 ci şi al automatismelor intrinseci economiei de pia#ǎ. Cu alte cuvinte0 dinamica economiei nu este una liniarǎ0 uni/ormǎ ci una /luctuantǎ. >ar rezultatul /inal al ac#iunii acestor /actori0 endo.lementare şi controlU • implicarea directǎ a statului în politica economicǎ şi socialǎ pentru a stabili re.enera#iiU • distribu#ie a rezultatelor aducǎtoare de pro.7.+oe.en#ii economiciU  internalizarea pe calea ta"elorU  permise de poluare sau e"ploatareU  sisteme de .icǎ.  %romovarea unui nou mod de consum0 aceasta însemnEnd? • reconsidererea no#iunii de trebuin#ǎU • /iloso/ia ra#ionamentului în locul lo.ocierea directǎ între a.lementa consumul de resurse $F.aran#ie 6 colectare $colectare 6 re/inan#are&U  7olu#ia etaticǎ0 cu /orme concrete în? • aplicarea de standarde şi alte mǎsuri de re.  %articiparea mai insistentǎ a lumii a treia la procesul dezvoltǎrii şi la roadele acestuiaU  %romovarea unui nou tip de creştere economicǎ caracterizat prin? • o campanie severǎ impotriva risipeiU • un cult pentru durabilitatea produsuluiU • reconsiderarea importan#ei reciclǎriiU • educa#ie şi .7.  7olu#ia pie#ei0 prin? • instituirea mecanismelor concuren#iale în alocarea tuturor resurselorU • aplicarea principiului poluatorul plǎteşte0 prin?  de/inirea clarǎ şi respectarea strictǎ a drepturilor de proprietateU  ne.La nivel de principii0 politica dezvoltǎrii durabile înseamnǎ?  Creşterea preocupǎrii pentru economia valorii $a valorii entropice& ceea ce impoune0 direct0 reducerea consumurilor speci/ice de materii prime si ener.ulile 2ocului si a re.ii alternativeU • e/ort consistent de economisireU • colaborare între .eni economiei0 rezultat vizibil si inre.istrat statistic0 este cǎ economia a evoluat şi evolueazǎ în HvaluriH.riculturǎ biolo. Ciclicit!te! !cti%itǎ&ii economice 1.icii pro/ituluiU • scoaterea consumului de sub in/luen#a e/ectului /etişizant al publicitǎ#ii.en&.

Foi resurse0 noi te-nolo.istratǎ statistic0 o re/lectare a unei realitǎ#i în mişcarea sa ciclicǎ.icǎ c-ematǎ sǎ o/ere un nou HprodusH consumatorilor. La con/luen#a tuturor acestora0 şi ca o sintezǎ a sintezelor0 considerǎm a /i demne de re#inut urmǎtoarele? 9n primul rǎnd0 observabila încǎ din timpurile descrise în Lec-iul .anizatoric cEt şi de radicalitatea cu care se impune inova#ia te-nolo.estament0 evolu#ia prin ciclu a economiei pare a se înscrie în ceea ce se numeşte /iresc şi natural. Xondratiev care le6a studiat în premierǎ0 ciclurile decenale0 sau Hde a/aceriH sau cicluri 9u. 7ub raportul e/icien#ei economice0 a ra#ionalitǎ#ii0 a utilizǎrii noilor resurse descoperite dar şi a cererii de consum modi/icatǎ între timp0 acesta nu mai corespunde. ci cu deosebire acele /luctua#ii în a cǎror traiectorie se re. Bltimul ciclu lun.anizare corespunde unei faze descendente cEnd ritmurile de creştere0 .eneratoare de probleme economice0 sociale şi politice numitǎ crizǎ. cunoscut ar /i0 dupǎ opinia specialiştilor0 perioada cuprinsǎ între bornele anilor 1)()62555. Cncepe o /azǎ de tranzi"ie în care iner#ia vec-iului mod de produc#ie se suprapune cu apari#ia şi mani/estarea unor elemente apar#inEnd unei noi te-nici de produc#ie. Cn al doilea rând s6a pus în eviden#ǎ0 în baza unor lun. %erioada de tranzi#ie poate cǎpǎta /orma unei crize structurale iar durata ei depinde atEt de /or#a iner#ialǎ a vec-iului sistem te-nic şi or. Cn cadrul acesteia0 re#in aten#ia0 în mod deosebit0 ciclurile lungi0 HseculareH sau Xondrate0 dupǎ numele economistuilui rus F. *iclul lung suprprinde mişcarea economiei pe o perioadǎ de (56 5 ani.lorioşiH de dupǎ rǎzboi0 caracteriza#i printr6o creştere economicǎ de e"cep#ie0 le6a urmat0 începEnd cu anii Y'50 o perioadǎ de recesiune0 cu ritmuri mai reduse de creştere a %>M0 cu o sta.ularitate0 /ǎrǎ a /i încadrabile într6un tipar e"act0 ri.ie şi or. 9u.uros.Fe intereseazǎ0 aici0 nu atEt /luctua#iile sezoniere sau întâmplǎtoare datorate unor /actori aleatori0 naturali0 sociali0 politici etc.radul de ocupare0 învesti#iile etc0. >mplementarea de elemente0 noi şi vec-i0 in te-nicǎ0 te-nolo. se pre.ricole0 a stocului de aur0 dar cu deosebire evolu"ia ciclicǎ a marilor descoperiri ştiin"ifice şi a inova"iei te nologice e"plicǎ des/ǎsurarea sub /orma unor unde lun. %entru o anumitǎ poerioadǎ de timp0 de cca 25635 ani0 te-nica de produc#ie aleasǎ în /unc#ie de resursele e"istente0 cunoscute şi atrase în circuitul economic0 precum şi de te-nolo.D.ǎsesc elemente şi trǎsǎturi ce se repetǎ cu o anumitǎ re. Celor Htreizeci de ani . Dupǎ aceastǎ perioadǎ apar semnele de epuizare ale modului te-nic de produc#ie cunoscut.iile concepute a e"ploata aceste resurse0 dǎ roadeU rǎspunde aşteptǎrilor de per/orman#ǎ te-nicǎ şi economicǎ. su/erǎ. Fe atra. 7ub inciden#a acestui din urmǎ /actor capǎtǎ contur şi /izionomie modul te nic de produc"ie.0 deci0 aten#ia /luctua#iile ciclice. 1tunci cEnd /iloso/ia noului mod te-nic de produc#ie s6a impus0 se trece la o nouǎ /azǎ ascendentǎ iar persisten#a unor /enomene pozitive $investi#ii0 credit ie/tin0 ocupare cEt mai deplina0 in/la#ie redusǎ0 creşterea nivelului de trai& se accentueazǎ. Contrar însǎ acestui lucru multitudinea opiniilor cu privire la evolu#ia ciclica a economiei este impresionant^0 la /el cum impresionant este şi numǎrul unor mari economişti care s6au aplecat asupra subiectului. !venimente şi impre2urǎri precum rǎzboaiele0 evolu#ia produc#iei a.lar0 dupǎ numele economistului C. Ceea ce re#ine teoria economicǎ relativ la acest subiect este o sintezǎ a dinamicii economiei înre.ii0 un nou mana./la#ie care a erodat per/orman#ele economice 1) .i şi temeinice observa#ii şi analize0 o tipologie a ciclurilor. !"plicabile şi motivate sunt doar politicile anti#crizǎ0 adicǎ acelea care îşi propun sǎ previnǎ0 sǎ evite sau sǎ HindulceascǎH momentul de rupturǎ0 H/aliaH .ement etc. %e acest temei0 ar trebui sǎ bene/iciem de o unitate de vederi şi abordǎri teoretice. %e acest /undal0 au loc restructurǎri ample ale economiei.lar care le6a analizat în mod deosebit şi ciclurile scurte care vizeazǎ /ie /luctua#iile unui /actor de produc#ie /ie pe cea a stocurilor sau a proceselor in/la#ioniste. 1ceasta corespunde unei faze ascendente a ciclului care se soldeazǎ cu rezultate pozitive în planul creşterii şi dezvoltǎrii economice. Din punctul acesta de vedere politicile anticiclice nu6şi au ra#iune şi nici /inalitate.atesc sǎ rezolve problemele create de vec-iul mod te-nic de produc#ie şi sǎ rǎspundǎ noii cereri de consum.i a vie#ii economice.

%entru analizǎ0 se preteazǎ mai bine ciclul cu patru /aze.radului de ocupare0 credit ie/tin0 volum mare al vEnzǎrilor0 pro/ituri considerabile şi climat de încredere. dar0 în acelaşi timp0 o /azǎ de cǎutǎri de noi te-nolo.ementului şi a sistemului in/orma#ional. Dar0 cu toatǎ varia#ia lor temporalǎ şi spa#ialǎ0 literatura de specialitate re#ine un numǎr de /actori cu ac#iune cunoscutǎ a /i comunǎ. Depresiunea $intervalul M 6 C& este o /azǎ în care se resimt din plin consecin#ele crizei? sta. 7amuelson0 de e"emplu0 analizeazǎ /enomenul în termenii? restrEn. @i e"emplele ar putea continua.'. Ciclul real se poate suprapune sau nu pe acest cadru. Ceea ce meritǎ a /i re#inut este tendin#a de a înlǎtura din terminolo.eu. 8rand Larousse !ncNclopediVue0 se opreşte la? crizǎ0 depresiune0 palierul de re/acere incoompletǎ0 e"pansiune. 2ursele fluctua"iilor economice *orma sc-ematizatǎ a ciclului prezentat este una idealǎ.1. depresiunea.ul istoriei0 ciclurile economice nu s6au dovedit a /i identice.. Cn acelaşi timp0 de6a lun. %rivit prin prisma principalelor sale secven#e0 ciclul decenal cuprinde patru mari /aze? criza.7. !ste ciclul prin care via#a economicǎ şi a/acerile HpulseazǎH la intervale de 15612 ani.res.ra/ic& este o /azǎ în care e"pansiunea se opreşte şi apar /enomene ne. Cn acelaşi timp0 el are întotdeauna aceeaşi sursǎ? produc#iaU suprapunerea sa cu produc#ia care i se adreseazǎ nu este însǎ per/ectǎ.ii0 de înlocuire sau modernizare a mana. Cn mod ideal0 un ciclu economic ar putea /i reprezentat ast/el? LuEnd pe cele douǎ a"e un indicator important al creşterii economice $%>M& şi timpul0 cele patru /aze ale ciclului economic0 aşa cum ne aratǎ /i. *actori subiectivi care0 /ie cǎ stimuleazǎ apetitul pentru consum0 /ie cǎ îl /rEneazǎ0 imprimǎ consumului o anumitǎ autonomie. 1ceasta pentru cǎ momentul crizei ca atare se suprapune în timp cu punctul ma"im atins în evolu#ia vie#ii economice aşa cum0 criza mamei se suprapune cu naşterea unei noi vie#i.ia ciclului decenal cuvEntul crizǎ. 6actori şi cauze diferite0 /ie ca amplitudine0 /ie ca numǎr0 e"plicǎ acest lucru. Cn literatura pe aceastǎ temǎ denumirea celor patru /aze nu este aceeaşi. Dintre aceştea amintim? a& *omportamentul în actul de consum . !le variazǎ de la o perioada la alta şi c-iar de la o #arǎ la alta.narea economicǎ0 soma2ul masiv0 /alimente în lan#0 cursuri scǎzute la bursǎ0 reducerea ratei pro/itului0 reducerea cererii e/ective0 a standardului de via#ǎ etc.dar0 în acelaşi timp0 acompaniatǎ de o revolu#ie în domeniul te-nic şi in/orma#ional /ǎrǎ ec-ivalent în istorie. Ca o consecin#ǎ a acestui /apt0 este cunoscutǎ şi încercarea de a comprima cele patru /aze în douǎ0 respectiv /aza de ascensiune $boom economic& şi /aza de re. Din punctul acesta de vedere este şi de/init ca /iind perioada care "ine de la începutul unei crize pâna la începutul urmǎtoarei crize. 13.lobale. 9nviorarea $intervalul C 6 D& marc-eazǎ depǎşirea punctului cel mai de 2os al ciclului economic şi se caracterizeazǎ printr6o reluare treptatǎ a procesului de creştere a cererii e/ective0 a investi#iilor productive şi a reducerii şoma2ului. *riza $punctele M şi ! din .2 are urmǎtoarea semni/icatie? *aza de avânt economic $intervalele de timp 1 6 M şi D 6 !& se caracterizeazǎ prin creşteri ale produc#iei0 investi#iilor0 .ere0 înviorare0 e"pansiune şi apo. Consumul este0 alǎturi de investi#ii0 o componenta de bazǎ a cererii . *iclul decenal a captat0 de la economia politicǎ clasicǎ şi pEnǎ în prezent0 aten#ia unui mare numǎr de cercetǎtori. 7e produce o cotiturǎ serioasǎ0 de involu#ie a economiei şi climatul a/acerilor pǎleşte considerabil. 1.radului de ocupare incura2eazǎ consumul iar inviorarea se trans/ormǎ într6un nou avEnt $intervalul D 6 !&.ative precum? scǎderea produc#iei0 a cursului ac#iunilor la bursǎ0 a volumului de credit o/erit de bǎnci0 a investi#iilor0 creşterea stocurilor de mar/uri nevEndute0 a /alimentelor. !l este0 într6adevǎr0 o /unctie de venit $venit care se creazǎ tot prin intermediul produc#iei& dar nu numai. %. inviorarea si avântul . Creşterea . %olitica creditului de consum poate0 de asemenea0 25 .

ea debuşeelorH prin care în o/erta creatǎ de produc#ie cererea este implicitǎ0 vEnzarea tuturor bunurilor şi serviciilor create era o c-estiune realizabilǎ prin le. CEt priveşte varia#ia dimensiunii ca atare a investi#iei şi0 deci0 comportamentul intreprinzǎtorului în actul investi#ional0 acestea depind0 în concep#ia PeNnesianǎ0 dar nu numai0 de raportul dintre rata dobEnzii si rata speratǎ a pro/itului? nimeni nu va investi decEt atunci cEnd cota speratǎ a pro/itului va depǎşi nivelul dobEnzii. 1naliza /actorilor de in/luen#ǎ trebuie0 de aceea0 vǎzutǎ prin prisma modului concret şi a surselor de /inan#are a investi#iei.urǎ 21 .ii autonome& /ie de administratia de stat0 poate constitui atEt un /actor ce in/luen#eazǎ0 prin propria6i dinamica0 ec-ilibrul produc#ie 6 consum cEt şi un instrument al politicii anti6crizǎ cu scop stabilizator? de satis/acere a unor nevoi colective0 de resorb#ie a şoma2ului0 de reducere a in/la#iei. Malt-us a e"plicat crizele şi evolu#ia /luctuantǎ a economiei prin rǎmEnerea în urma a consumului. 7porul de produc#ie creazǎ noi locuri de munca0 noi venituri şi o noua cerere de consum.inea evolu#iei ciclice a vie#ii economice. b& *omportamentul în actul investi"ional. 1st/el0 pentru 9. >n/luen#a investi#iei ca /enomen provocator de /luctua#ii economice este pusǎ în eviden#ǎ prin principiul acceleratorului0 multiplicatorului $sau cumulat& şi cel al supracapitalizǎrii sau suprainvesti#iilor. *enomenil supracapitalizǎrii sau suprainvesti"iilor0 ca moment . MEnuind politica pre#ului si a /iscului statul poate in/luen#a0 la rEndu6i0 dinamica si structura consumului.a cea bu.ea debuşeelorH0 . %otriovit opiniei sale0 o poltica de e"pansiune a creditului declanşeazǎ urmǎtorul mecanism? rata dobEnzii curentǎ $a pie#ei& se reduce sub cea naturalǎ $care corespunde ec-ilibnrului dintre cererea şi o/erta la capitalul de imprumut&U la o ratǎ micǎ a dobEnzii întreprinzǎtorii se vor imprumuta masiv şi vor investi în ramurile de activitate care asi.ǎ neincrederea cǎ o/erta de bunuri nu creazǎ0 prin ea însǎsi0 o cerere corespunzǎtoare0 el a pus rǎmEnerea in urmǎ a consumului si pe seama unei inec-itabile reparti#ii a venitului na#ional. Leniturile mǎrite pot sus#ine o creştere a cererii de consum. Corela#ia0 în mod necesar strEnsǎ0 dintre produc#ie şi consum a o/erit de multa vreme o cauza a /luctua#iilor economice.ǎsit o variantǎ elaboratǎ de tratare în lucrǎrile lui *riedricWaNeP. %e acest temei0 politica de credit0 la care se adau. La rEndul sǎu0 investi"ia publicǎ0 e/ectuatǎ /ie de intreprinderi publice $re. Distin.enerator al rupturii şi reinceperii unui nou ciclu0 şi6a . +. >nvesti#ia0 cea de6a doua componenta a cererii . Teoria insufucien"ei consumului a /ost sustinut şi de 7ismondi.lobale0 poate sc-imba0 prin propria6i varia#ie0 ecuatia produc#ie 6 consum. 7aN0 HLe.a. 1cesta atribuie0 de /apt0 ori.d.inea ciclului0 politicii de credit şi0 indirect0 celei a investi#iilor.em0 mai întEi0 investi"ia privatǎ. 7ubminEnd Hle.-. 7eparat sau cumulat0 cele douǎ principii o/era baza e"plicativǎ pentru o evolu#ie prin dezec-ilibru a economiei. >atǎ un e"emplu? pe mǎsurǎ ce procesul de inviorare îşi /ace sim#itǎ prezen#a0 .radul de ocupare creşte şi0 odatǎ cu el0 veniturile noilor an. Lolumul acesteia este în /unc#ie de venit0 politica de credit0 costuri şi stabilitatea climatului politic. Mar" şi ulterior XeNnes0 au vǎzut în rǎmEnerea în urmǎ a consumului o cauzǎ demnǎ de luat în seamǎ in ce priveşte ori.M.contribui la autonomizarea /a#ǎ de produc#ie.m. Creşterea consumului determinǎ sporirea corespunzǎtoare a produc#iei.etarǎ şi /inanciarǎ0 pot stimula sau /rEna investiu#iile private. Cn /aza de involu#ie a unui ciclu0 în depresiune0 şoma2ul dintr6o ramurǎ poate conduce la scǎderea cererii pentru produsele altor sectoare şi0 de aici0 o inversare a succesiunii /azelor din perioada de avEnt.a2a#i. ! necesar şǎ mai avem în vedere şi /aptul ca o /irmǎ poate realiza o investi#ie pe calea auto/inan#ǎrii0 a imprumutului sau a cumpǎrǎrii de ac#iuni. %e lEn. Fumai cǎ ei eu realizat o analizǎ inte. @.itǎ#ile obiective ale pie#ei libere. +eamintimn cǎ multiplicatorul semni/icǎ o creştere de HnH ori a venitului /a#ǎ de o creştere ini#ialǎ a investitiei0 iar acceleratorul indicǎ o creştere mai mult decEt propor#ionalǎ a productiei de mi2loace de produc#ie /a#a de cea a bunurilor de consum.ratoare0 in cadrul cǎreia subconsumul reprezintǎ doar un element0 printre altele0 cauzator al derulǎrii ciclului.

res. d& 0nova"ia a /ost . Cn /elul acesta0 inova#ia se constituie atEt în mi2loc0 cale de depǎsire a /azei descendente a ciclului0 cEt si în bazǎ a acestuia.anizare0 a unor noi surse de materii prime0 descoperirea şi cucerirea unei noi pie#e. A idee noua0 prin inser#ia sa în economie0 aduce un spor de e/icacitate şi pro.itǎ#ile ei0 teoriile monetare /ac din e"cedentul sau insu/iucien#ǎ acesteia şi a creditului0 principala cauzǎ a /luctua#iilor ciclice.1.res0 are0 ca urmare0 o creştere economicǎ.orii de inova#ie? aparitia unui bun nou0 identi/icarea unei metode de produc#ie mai e/icace în cazul unui bun de2a e"istent0 descoperirea unei noi metode de or. 7c-u mp e t e r 0 Théorie de lIévolution écono miq u e 0 Daloz0 %aris0 1)35. e. !l a observat cǎ datoritǎ uzurii morale0 la anumite intervale de timp $3 6 12 ani& are loc înlocuirea şi lǎr. %rocesul este de naturǎ sa declanşeze un nou ciclu decenal şi sǎ se constituie0 alǎturi de c-eltuielile populatiei pentru bunuri de /olosin#ǎ îndelun. Curba acesteia atin.inea şi evolu#ia ciclului lung. >deile noi0 odatǎ apǎrute sub /orma inven#iilor0 sunt valori/icate prin inova#ii $aplicarea comercialǎ a inven#iilor&. (oneda a /ost şi a rǎmas un important /actor al con2uncturii economice.e cinci cate. !l a nutrit convin. %rintr6un proces de Hdistru.atǎ şi construc#ii de locuin#e0 în elementul /orte al osaturii cadrului material al evolu#iei ciclice. De re#inut0 în conte"t0 şi /aptul cǎ stabilitatea monetarǎ0 încrederea popula#iei în monedǎ0 /ondatǎ pe suportul real al unei economii prospere0 reprezintǎ o .aran#ie solidǎ pentru o creştere sustinutǎ şi continuǎ. 22 . %rimul care a sus#inut acest lucru a /ost <. >eşirea din impas se /ace printr6o politica de decapitalizare sau Hdezinvesti#iiHU se renun#ǎ la investi#ii în sectorul producǎtor de mi2loace de produc#ie0 proces înso#it de creşterea şoma2uluiU bǎncile ridicǎ nivelul dobEnzii pentru a6şi asi.res te-nic iar acesta0 ştim bine0 induce uzura moralǎ a mi2loacelor te-nice a/late de2a în /unc#iune.e punctul ma"im cEnd pro. A creştere a emisiunii monetare0 în mǎsura în care nu este in/lationistǎ0 ie/tineşte creditul şi desc-ide calea relansǎrii economice. Momentul de tensiune0 care se întinde şi constituie /aza descendentǎ a unui ciclu este depǎşit0 îndeobşte0 prin noi descoperiri. 1cest proces0 cu o mare caden#ǎ în perioada de crizǎ0 su/erǎ o sim#itoare încetinire în /azele de boom. *i"Endu6şi şi drept #intǎ moneda şi le. 7c-umpeter drept /actorul /undamental care e"plicǎ evolu#ia vie#ii economice35.anizatorice. >nova#ia înseamnǎ pro. Cn acest cadru teoretic0 monetariştii sunt cei mai convinşi cǎ la ori.erea ca la ori. De acest lucru s6a ocupat0 în mod deosebit0 X. La /i su/icient ca o nouǎ politica de credit ie/tin sǎ /ie lansatǎ pentru ca ciclul sa reinceapǎ. Ciclicitatea dezvoltǎrii economice predeterminǎ ciclul procesului inovational dupǎ cum0 apari#ia şi evolu#ia în HvaluriH a ideilor noi are drept consecin#ǎ varia#ia nivelului dezvoltǎrii economice.ǎsitǎ de 9.ura nivelul minim de e/icacitate0 ceea ce va antrena şi un proces de de/la#ie.e la un e"ces de mi2loace de produc#ie relativ la scopul pentru care sunt concepute 6 crearea de bunuri de consum 6 şi0 pe cale de consecin#ǎ0 la o penurie a acestora din urmǎ. >n/la#ia poate modi/ica sau c-iar perverti acest mecanism. Mar".resul te-nic0 or. Dar poate /oarte bine in/luen#a şi pe cel scurt.irea capitalului /i" productiv. !ste punctul in care modul te-nic de produc#ie conceput în baza unor inova#ii trecute şi6a epuizat capacitatea de a produce pro. !l distin. Momentul de crizǎ impune identi/icarea a noi posibilitǎ#i te-nice0 economice şi or.anizatoric etc.inea crizelor de supraproduc#ie stǎ o emisiune e"cesivǎ de monedǎ metalicǎU aceasta determinǎ o creştere a pre#urilor care la rEndu6i incura2eazǎ produc#iaU creşterea produc#iei devanseazǎ la un moment dat stocul de moneda 35 9.inea alternan#ei /azelor de prosperitate şi depresiune stǎ modi/icarea masei monetare a/latǎ în circula#ie. Cn urma acestei politici de HdecapitalizareH se a2un.productivitatea ma"imǎ0 respectiv în sectorul mi2loacelor de produc#ieU in paralel0 se reduc investi#iile pentru sectorul bunurilor de consumU la limitǎ0 se a2un. 7ombart. se di/uzeazǎ în masǎ.e la situa#ia unei mai bune utilizǎri a resurselor între cele douǎ sectoare.ere creatoareH0 vec-ile structuri de produc#ie sunt înlǎturate şi înlocuite cu altele0 calitativ superioare0 te-nic şi economic. . >nova#ia în procesul inovational e"plicǎ0 cu deosebire ori.oate aceste componente şi /a#ete ale ideii noi dau continut unui anumit mod te-nic de produc#ie.

ermane este un e"emplu0 în acest sens.uvern şi evolu#ia ciclicǎ a economiei.iei $a se vedea e/ectele 23 . >ar acest lucru inseamnǎ şi un impuls pentru o nouǎ evolu#ie economicǎ.ra/icǎ produce în timp urmǎtoarele e/ecte? ini"ial0 o creştere a popula#iei inactive şi a sarcinilor sociale ale statuluiU ulterior0 o ma2orare a resurselor de munca0 a poten#ialului productiv şi a celui de consum0 cu e/ecte bene/ice pentru dezvoltarea economicǎ. A accelerare a emisiunii monetare ar /i urmatǎ de o /azǎ de e"pansiune dupǎ cum o reducere considerabilǎ a stocului de monedǎ s6ar solda cu scǎderea ritmului activitǎ#ii economice.ǎsim însǎ în lucrǎrile economistului american M. i& 6actori naturali e"plicǎ0 în principal0 ciclurile a.inea perturba#iilor economice.radului de ocupare. Fu este mai pu#in adevarat cǎ evolu#ia sinuoasǎ a popula#iei se realizeazǎ pe /ondul şi ca urmare a evolu#iei ciclice a economiei. *orma cea mai elaborata a monetarismului o .ricole şi0 de aici0 implicit0 ale acelor ramuri cu care a. ! posibil însǎ ca dupǎ ce a cEşti. *riedman.End pe o 2udecatǎ asemǎnǎtoare0 a vǎzut în abuzul de credit ori. Creşterea veniturilor poate induce un soc e"pansionist al ocupǎrii şi al produc#iei.e la un moment dat la un anumit pra. -& 6actorul politic.at ale. >nterpretarea monetarǎ a emisiunii ciclice0 în concep#ia /riedmanianǎ0 se spri2inǎ pe ideea ca moneda este o variabilǎ independentǎ0 autonomǎ0 a mecanismului economic0 în sensul cǎ mişcarea sa nu este indusǎ prin ciclul a/acerilor.alǎ cu cea a creşterii %>M6ului.lar0 mer.ǎturǎ.a aceşti /actori cu ac#iune constantǎ şi consistentǎ0 cu .inea mişcǎrii economice ciclice în /luctua#iile masei monetare0 doctrina monetaristǎ a adoptat0 ca rere. Dacǎ0 de e"emplu0 o reducere a ratei dobEnzii /ace un proiect pro/itabil dar0 con/orm HprocedurilorH0 intocmirea şi aprobarea proiectului dureazǎ şase luni0 aprobarea /inan#ǎrii încǎ trei luni şi demararea lucrǎrilor încǎ douǎ luni0 un asemenea mecanism trebuie înlǎturat.reutate speci/icǎ apreciabila în ansamblul cauzelor evolu#iei ciclice e"istǎ şi factori şoc. %eriodic0 deci0 dupǎ ce un anumit mecanism a stimulat dezvoltarea economiei şi şi6a atins propriile6i limite0 se creazǎ necesitatea per/ec#ionǎrii sau sc-imbǎrii lui. Mai tErziu0 C. 9u.ceea ce conduce la crizǎ.ea aten#ia cǎ e"istǎ o strǎnsǎ le.urǎ caden#a doritǎ în derularea vie#ii economice.ricultura se a/lǎ in le. . %e lǎn. !conomistul polonez Mic-ael XalecPi atrǎ. Dimpotrivǎ0 *riedman considerǎ cǎ varia#ia stocului monetar anticipeazǎ varia#ia veniturilor şi0 prin aceasta0 pe cea a ciclului economic.ramele electorale #intesc0 în ideea de a cEsti. De obicei0 pro.ǎturǎ între politica pre şi post 6 electoralǎ a unui .erile0 .& (ecanismul de func"ionare a economiei . A creştere demo. Dacǎ însǎ automatismele su/ocǎ via#a0 /ie prin repeti#ii care a2un. +. Depǎsirea se /ace prin sc-imbare.L.-iuri şi direc#ii? ca sursǎ de munca0 ca poten#ial intelectual0 ca subiect al cererii de consum etc. A reducere a natalitǎ#ii este urmatǎ de o succesiune inversǎ a e/ectelor. aleatori care pot imprima con2uncturii economice scǎderi de ritm sau0 dimpotrivǎ0 e"pansiune.ulǎ cu e/ect stabilizator0 principiul dupǎ care rata emisiunii monetare trebuie sǎ /ie e.a voturi0 binele individual si cel colectiv0 prin promosiuni de creştere a veniturilor0 a investi#iilor şi a . limitǎ0 /ie prin contradic#ie cu miscarea datelor empirice0 ele trebuie înlǎturate. 7tabilind ori. /& 6actorul demografic in/luen#eazǎ evolu#ia ciclicǎ din multiple un.uvernul sǎ constate cǎ in/la#ia rezultatǎ prin creşterea veniturilor erodeazǎ plusul de creştere şi cǎ0 în consecin#ǎ se impun mǎsuri de asanare0 impopulare dar necesare. Cu titlu emunerativ0 men#ionǎm printre aceştia? pre#ul unor materii prime de bazǎ şi al ener. Wa=treN0 dezvoltEnd teoria lui 9u. Bn anumit model macroeconomic de /unc#ionare a economiei0 odatǎ conceput0 declanşeazǎ obişnuin#e0 automatisme. Modelul Hbirocra#iei productiveH .lar0 a a2uns la concluzia cǎ lipsa de /le"ibilitate a creditului reprezintǎ /actorul esen#ial cauzator al crizelor. Dacǎ intre concep#ia modelului şi evolu#ia /apticǎ a /enomenelor nu e"istǎ contradic#ie0 automatismele create asi. 1ceasta ar /i de naturǎ sǎ tempereze amplitudinea /luctua#iilor ciclice şi sǎ men#inǎ un ritm relativ constant de creştere economicǎ.

0 apărută în 11. (rec r"ori /i cl!"ici >dei privind creşterea şi dezvoltarea economică pot /i re. !l este ima. 2 Lezi F. Cn plus0 el subliniază # 4l l !%!nt!2 !l "c5im4 l i intern!&ion!l asupra partenerilor? 6 permite ampli/icarea diviziunii muncii şi deci creşterea productivită#iiU 6 o/eră un debuşeu /actorilor de produc#ie care0 alt/el0 ar /i inutilizabili pe pia#a internă dacă nu ar produce măr/uri pentru e"port. Clipa0 o p. .enereazǎ tendin#e în derularea ciclului economic. La cl!"icii economiei politice0 dezvoltarea economică este caracterizată prin !c m l!re! c!pit!l l i.şocurilor inre.istrate în pre#ul petrolului&0 /luctua#ii bruşte ale cursurilor unor valute cu rol c-eie în sistemul monetar interna#ional0 /luctua#ii ample şi bruşte ale cursului ac#iunilor la marile burse de valori din lume0 modul cum se deruleazǎ şi rezultatele ale. Dezvoltarea economică spontană0 .. FepunEndu6şi problema de a6l . cit . Merc!ntili/tii0 iar apoi <i$iocr!&ii0 cercetEnd în manieră di/erită cauzele şi modalită#ile sporirii bo.o#i e"plicǎ amplitudinea buclelor din evolu#ia sinuoasǎ a economiei şi modul în care /azele ciclului decenal se inter/ereazǎ cu cele ale ciclului secular.ăsite în scrieri apărute încă în antic-itate0 îndeosebi în opera lui 1ristotel. *iecare din aceşti /actori0 de primǎ sau secundarǎ importan#ǎ0 se interactioneazǎ şi .0 unde sus#inea că0 pentru realizarea cre/terii economice0 era necesară reunirea a cinci cate.13.enera0 clasicii eviden#iau doar /aptul că eventualele obstacole în calea acestui proces #ineau de /actori macroeconomici care in/luen#au mediul des/ăşurării activită#ii economice.0 p.&0 politica înarmǎrilor etc.Endirii economice re/eritoare la dezvoltare ideile e"primate de istoricul arab A4# r!5m!n A4 Z!i# I4n :5!l# n în lucrarea :(role'omene.erilor0 mişcǎri sociale de amploare $revolu#ii0 rǎzboaie etc.ă#iei0 au abordat şi aspecte care #in de procesul cre/terii /i #e$%olt9rii economice2.ra/ică0 • pro. .256 35.resul te-nic0 • căutarea de pro/it individual0 • respectul proprietă#ii private şi • solidaritatea institu#iilor politice şi 2uridice1. 1 în ca pi t a l i s m 0 2( . De aceea0 surprinderea şi /i"area lor intr6un sistem0 în baza unei temeinice cunoaşteri0 este de ma"imǎ importanb#a pentru conturarea unei politici economice cu sor#i de izbEndǎ. A#!m =mit5 admite e"isten#a mişcărilor de capital şi e/ectul lor bene/ic asupra #ărilor mai pu#in dotate.1.enerată de re"pect!re! re' lilor “l!i""e$+<!ire”+ l i* era accesibilă oricărei #ăriU c-iar dacă unele nu se dovedeau capabile să6şi realizeze propria dezvoltare0 rela#iile economice interna#ionale o puteau suplini cu e/icacitate.inat ca un /enomen n!t r!l0 "pont!n0 căruia îi po#i doar constata e"isten#a şi e"plica mecanismele. C!pitol l 8ene$! teoriei #e$%olt9rii -. 1cest proces este posibil prin l9r'ire! pie&ei n!&ion!le0 apoi a celei intern!&ion!le şi prin #i%i$i ne! m ncii.orii de /actori? • creşterea demo.o#i concurǎ insǎ la /i"area traiectoriei ciclului. De aici rezultă că "c5im4 l intern!&ion!l p te! !ntren! o tr!n"<orm!re ! "tr ct rii pro# cti%e /i o cre/tere ! c!pit!l l i #i"poni4il >n &9rile m!i p &in 4ine pl!"!te. Cn anumite perioade0 unul sau doi /actori pot da nota dominantǎ0 ca pondere şi in/luen#ǎ. Bn loc aparte îl ocupă în evolu#ia seculară a . Feculai Clipa0 6en o m e n u l şi t e o r i a cr e ş t e r i i ec o n o m i c e >aşi0 1)3)0 p.

Endirii economice clasice0 considera că "tr ct r! in"tit &ion!l9 ! "ociet9&ii 2 c! n rol cr ci!l >n "tim l!re! pro're" l i. De aceea0 în. 1ceasta ar /i avut drept consecin#ă ob#inerea alimentelor 6 componenta -otărEtoare a consumului muncitorilor industriali K la costuri scăzute0 care ar /i permis practicarea unor salarii mici0 de unde pro/ituri ridicate0 o acumulare de capital mai mare şi o mai consistentă creştere a industriei. 1cest pro.asupra acestei :subdezvoltări.riculturii0 menită să răspundă nevoii /undamentale de subzisten#e0 apoi a manu/acturilor0 pe seama surplusului creat în a. !l pune însă în eviden#ă /aptul că o serie de distorsiuni în acest proces pot determina di/eren#e în ritmul de creştere al economiilor.10 !ditura 1cade mi ei +epublicii %opular e +omE n e 0 Mucur e ş ti0 1) 20 p. +andamentele descrescEnde . %e termen scurt0 ie/tinirea alimentelor putea /i realizată doar prin suplimentarea o/ertei lor pe seama dezvoltării comer#ului în special cu coloniile de peste mări.oată 1/rica interioară0 toată această parte a 1siei care este situată la o destul de mare distan#ă de nord de %ontul !u"in şi de Marea Caspică0 Lec-ea 7citie0 .iuni erau îndepărtate de mare şi nu dispuneau de o re#ea /luvială corespunzătoare dezvoltării comer#ului interior şi e"terior.eo. Ace"te elemente con"tit ti%e 0 c!pit!li"m* !c m l!re #e c!pit!l in# "tri!l* e<icien&9 prin "peci!li$!re* comer& li4er 0 contin 9 "9 repre$inte elemente e"en&i!le !le '?n#irii #e"pre #e$%olt!re! economic9 p?n9 >n $ilele no!"tre.0 pe seama sc-imbărilor te-nolo. Consecin#a acestui /apt nu putea /i decEt reducerea venitului primit de capitalişti sub /ormă de 1da m 7mit-0 .ice.at. M!lt5 "0 un pesimist0 mai ales pentru preocuparea lui privind randamentele descrescEnde0 D!%i# Ric!r#o credea şi el în posibilită#ile de dezvoltare a societă#ii capitaliste0 dar nu pe un termen inde/init de lun. Ac m l!re! #e c!pit!l <i$ic* pro're" l te5nolo'ic /i "peci!li$!re! m ncii >n proce" l !#?ncirii #i%i$i nii ei erau în analiza lui 7mit. Cn acelaşi timp0 1dam 7mit-0 marele optimist al .constată /aptul că vaste re. Motiva#ia o/erită de 7mit.res se concretizează în dezvoltarea succesivă a a. R. Creşterea economică în combina#ie cu e"pansiunea demo. 3 25 .ii randamentelor descrescEnde.ii.. Cn plus0 1dam 7mit.ustimea pie#ei împiedica #i%i$i ne! m ncii 0 " r"! cre/terii pro# cti%it9&ii m ncii /i ! 4 n9"t9rii1.enerează costuri crescEnde0 ast/el încEt pre#ul alimentelor s6ar /i ma2orat0 ceea ce ar /i determinat şi creşterea salariilor de subzisten#ă ale muncitorilor an. %entru acest economist0 preocupat într6o mai mare măsură de reparti#ia avu#iei0 <!ctor l c!re !r <i p t t men&ine !c m l!re! c!pit!l l i >n in# "trie* o m!i m!re pro# c&ie /i* >n con"ecin&9* n ni%el m!i ri#ic!t pentr economie pri%it9 c! >ntre'* er! cre/tere! pro# cti%it9&ii m ncii >n !'ric lt r9. 1 6 13. nu era de natură economică ci .ra/ică ar /i determinat însă0 în mod implacabil0 pe termen lun.urau condi#iile acumulării de capital şi introducerii noii te-nolo.iuni ale lumii $:. De aceea se poate considera pe bună dreptate că .artaria şi 7iberia. Deşi considerat0 alături de T5.ricultură0 şi0 în cele din urmă0 a comer#ului e"terior. At?t conc ren&! c?t /i comer& l li4er contri4 i! * >mpre n9* l! p nere! >n mi/c!re ! !ce"t i proce" c m l!ti%.ra/ică? aceste re.res istoric al tuturor economiilor0 le.v u " i a na " i u n i l o r 0 vol.observă un pro.1.at de e"tinderea pie#elor şi adEncirea diviziunii muncii.& sunt e"cluse de la acest proces istoric0 caracterizEndu6se din toate timpurile prin starea de barbarie şi de sărăcie observabilă în momentul analizei. Deci0 iată0 o economie #e"c5i"9 /i >nc r!2!re! comer& l i li4er con"tit i! pentr Ric!r#o c9ile compen"9rii con"ecin&elor ne'!ti%e !le le'ii r!n#!mentelor #e"cre"c?n#e pe termen "c rt. 7mit. Creşterea era posibilă atEt timp cEt se asi. Ab#inerea unei productivită#i mai ridicate pe pămEnturile e"istente o vedea posibilă doar pe termen lun.vu"ia <a"iunilor pune în eviden#ă maniera în care un mediu institu#ional trans/ormat poate debloca /or#ele dinamice ale creşterii într6o economie capitalistă competitivă0 pe o cale prin care to#i au de cEşti." r"ele cre/terii !% &iei.a2a#i în industrie.0 necesitatea luării în cultură a unor terenuri cu o mai mică /ertilitate0 supuse le.

220 citat după 9acVue s *reNs sin e t 0 op.0 condamnată la o sta.ricol era prea mic pentru a putea asi. Ca şi 1dam 7mit-0 9.ura -rana unor lucrători ocupa#i în activită#i nea.nare pluriseculară în /aza a..şi Mill e"isten#a unor decala2e sensibile în nivelurile de dezvoltare atinse de di/erite #ări0 prin concep#ia sa privind dezvoltarea ca un /enomen natural0 spontan într6o economie liberă0 prin viziunea rela#iilor economice interna#ionale bene/ice tuturor partenerilor la sc-imb0 ea nu o/eră decEt un punct de plecare pentru teoriile dezvoltării.-omas +obert Malt-us cu /aimosul său eseu asupra principiului popula#iei0 considerăm că0 mai ales prin ideile sale privind pro. De alt/el0 c-iar :starea sta#ionară. sau :orientală. Or* # p9 p9rere! "!* !tin'ere! "t9rii "t!&ion!re p te! <i #e"t l #e r!pi#9. 7tuart Mill e"clude din această evolu#ie aşa numita :societate asiatică. şi :dezvoltare.ins a/irma pe bună dreptate că #omeni l cre/terii /i #e$%olt9rii economice ! <o"t !pro!pe tot!l ne'li2!t >n perio!#! 1C.-_s e 0 %aris0 1) 30 p.. 36 153 5 9o-n 7tuar t Mill0 -rinci p l e s of p oli t i c a l ec o n o m B =i t s o m e of t e i r ap p l i c a t i o n s t o s o c i a l p il o s o p B . ' Cn /ranc ez ă ? T C o r i e d e l?C v o l u t i o n Cc o n o m i D u e E în en. de care s6a ocupat0 a devenit un concept a cărui permanen#ă s6a concretizat în binomul sta#ionaritate K dezvoltare sau sta#ionaritate K evolu#ie0 după cum arăta Mic-el Lut/alla(. M. .lez ă? T e T e o r B of !con o m i c De v e l o p m e n t .ins0 !con o m i c De v e l o p m e n t . Wi.ic şi importan#a sc-imburilor interna#ionale0 prin teoria costurilor comparative căreia i6a dat /undamentele0 +icardo a desc-is un drum /ertil viitoarelor cercetări şi aplica#ii din secolul următor.. Cel care avea să încununeze opera clasicilor0 la mi2locul secolului al >D6lea0 Ao5n =t !rt Mill0 în “(rincipiile” sale0 constată marile di/eren#e de avu#ie între na#iuni şi între erele parcurse de omenire.ermenul :!nt=icPlun.inile istoriei cunoscute şi rămEne aşa dacă nu este perturbată de in/luen#e străine5. cit.ea după sine declinul ratei acumulării de capital.Loc l l i A. Construc#ia sc-umpeteriană este o teorie ! #e$%olt9rii <oc!li$!t9 pe ino%!&ie.0 p.resul te-nolo. 1ceste di/eren#e se re/eră nu numai la cantitatea de bo.e aşa6numita :stare sta#ionară. ( 2 .D+ 1E17* #e #omin!&ie ! /tiin&ei economice #e c9tre teoriile /colii neocl!"ice* preocupată mai mult de problemele ec-ilibrului şi pre#urilor. -. Cn /inal0 toate acestea s6ar /i repercutat asupra scăderii ratei creşterii economice pe locuitor0 c-iar şi pEnă la zero0 cEnd societatea ar atin.'.ricoleU el era prelevat /ie de către stat0 /ie de către o aristocra#ie a proprietarilor de pămEntU un aparat administrativ /oarte dur0 arbitrariul puterii0 insecuritatea proprietă#ii bloca sau c-iar anula orice ini#iativă privată. =t !rt Mill* c!re !nticipe!$9 c n "ecol teori! ro"to6i!n9 ! "t!#iilor #e$%olt9rii* e"te c9 popo!rele n !2 n' l! !cel!/i "t!#i #e e%ol &ie* ci "e pl!"e!$9 >n <!$e " cce"i%e !le #e$%olt9rii* >n < nc&ie #e 'r!# l #e eBplo!t!re ! re" r"elor n!t r!le. @i totuşi0 9osep. London0 13)10 p. Cn po/ida acestui pesimism in/luen#at într6o mare măsură şi de contemporanul său . :1st/el0 în caracteristicile sale .leză s6a adoptat cuvEntul :dezvoltare. A asemenea situa#ie se datora /aptului că surplusul a..0 în timp ce în en. a /ost tradus în /ranceză prin :evolu#ie. Lut/alla0 )?@ta t s t a t i o n n a i r e .pro/it0 ceea ce atră.. @n concl $ie* c5i!r #!c9 Ric!r#o %e#e! >n pro're" l te5nolo'ic o c!le #e compen"!re ! !c&i nii le'ii r!n#!mentelor #e"cre"c?n#e* pe termen l n' con"i#er! c9 "ociet!te! n "e p te! 4 c r! #e o cre/tere economic9 l! ne"<?r/it.ricolă. Cn concluzie0 deşi analiza clasică recunoaşte prin 7mit. -ro b l e m s . =c5 mpeter >n !n!li$! pro4lem!ticii #e$%olt9rii Cntr6o voluminoasă lucrare apărută în 1)5)0 M.enerale0 situa#ia economică a ma2orită#ii #ărilor 1siei rămEne cea care era încă la ori.ă#ii disponibile0 ci şi la calitatea acestora0 la modul cum erau distribuite între membrii comunită#ii. 7c-umpeter publică în 1)12 lucrarea T eorie der =irtsc aftlic en !nt=ic>lung. O i#ee #eo"e4it #e %!loro!"9 ! l i A.52 Men2a mi n Wi. pri n c i p l e s an d p oli ci e s 0 London0 1)5). Ais t o i r e e t an al B s e 0 .1.

Cu un secol înainte întreprinzătorul îl interesase şi pe Ae!n )!pti"te =!G. 1st/el se poate realiza trecere! #e l! “economi! >n circ it "t!&ion!r” l! economi! >n #e$%olt!re. !a va provoca o nouă investi#ie care perturbează /lu"ul circular al stării sta#ionare0 antrenEnd apoi noi investi#ii promovate de imitatori.ică0 politică etc. 1cest proces însă nu se realizează de la sine? pentru ca antreprenorul să6şi poată e"ercita /unc#iile0 este necesară întrunirea mai multor condi#ii de natură psi-olo.recerea de la primul tip la cel de6al doilea are ca vector0 ca element motor * !ntreprenor l0 văzut de 7c-umpeter în p!tr ipo"t!$eCF • /abricant comerciant0 apărut înaintea revolu#iei industrialeU • şe/ de industrie0 care controlează o întreprindere /ără a6i /i în mod necesar proprietarulU • director0 salariat cel mai adesea0 dar avEnd responsabilitaea e/ectivă a . (rim l tip este de /apt un model.enă de sc-imbareU • cealaltă0 >n "it !&ie #e #e$%olt!re0 avEnd ca resort al pro.uli ale 2ocului.ică0 sociolo. bine precizate şi respectate0 un comportament individual şi colectiv /avorabil.ranspunerea modelului sc-umpeterian al evolu#iei economice în realită#ile lumii subdezvoltate are însă numeroase !"pecte critic!4ile? • Con#inutul economiei cu circuit sta#ionar este total incompatibil cu ceea ce înseamnă /unc#ionarea unei economii subdezvoltate.anizate0 prevalează proprietatea privată0 diviziunea muncii şi libera concuren#ă.1.0 căreia îi descrie /unc#ionarea în condi#iile ec-ilibrului . . >potezele de plecare se re/eră la? sc-imburile comerciale sunt or. 7ocietatea are un rol deosebit de important în sus#inerea activită#ii antreprenorului.resului economic0 esen#ă a dezvoltării0 ino%!&i!* al cărei purtător este !ntreprenor l sau >ntreprin$9tor l. 1ceastă economie se a/lă într6o "it !&ie #e ne#e$%olt!re # r!4il9. 7c-umpeter l6a conceput ca pe un model pur 9. Dacă6l va trata cu ostilitate0 dacă nu6i va accepta activitatea şi dacă nu o va valoriza0 inova#ia ar putea deveni imposibilă0 economia /iind condamnată să nu mai iasă din starea sta#ionară.eneral0 ca o mişcare care se repetă mereu0 în mod identic0 sub /orma unui circuit /ără evolu#ie0 neposedEnd nici o cauză endo. E"te !#!pt!4il9 teori! "c5 mpeteri!n9 l! eBplic!re! " 4#e$%olt9rii /i l! #e"coperire! mi2lo!celor nece"!re pentr #ep9/ire! eiH La o analiză super/icială0 ideea circuitului sta#ionar şi a imposibilită#ii depăşirii lui /ără inova#ie şi /ără e"isten#a întreprinzătorului pare acceptabilă ca punct de pornire în teoretizarea " 4#e$%olt9rii c! "t!re "ec l!r9 #e ne#e$%olt!re. 7c-u mp e t e r 0 T C o r i e d e l?C v o l u t i o n Cc o n o m i D u e 0 %aris0 1)350 p. Antreprenor l "c5 mpeteri!n* c! propriet!r* !c&ion!r "! "!l!ri!t* >n#epline/te o < nc&ie c5eieF !cee! #e ! re!li$! com4in!&ii noi !le <!ctorilor #e pro# c&ie* cee! ce repre$int9 #e <!pt ino%!&i!. .0 care constituie de /apt me#i l* clim!t l în care se mişcă acest actor de prim ran.estiuniiU • /ondatorul0 creatorul întreprinderii.ale cu costurile medii0 ast/el încEt nu e"istă pro/itU nu e"istă nici inova#ie şi nici întreprinzătorU • moneda are un rol pur pasiv0 nee"istEnd nici credit0 nici dobEndă şi nici banc-eri. 1pari#ia lui într6o economie subdezvoltată este condi#ia necesară a trecerii la creştere economică. 1ceasta este e"en&! #e$%olt9rii. al economiei.7c-umpeter /ace distinc#ie între #o 9 tip ri #e economii? • una >n “circ it "t!&ion!r. !l se caracterizează prin? • e"isten#a doar a celor două /orme ale venitului K rentele şi salariile K ale căror surse sunt /actorii de produc#ie muncă şi capitalU • metodele de produc#ie se bazează pe rutină şi sunt imuabileU • pre#urile sunt peste tot e. 3 2' . 3356 3 1. Cn plus0 trebuie să e"iste :re.

11 Xurt Mandelb a u m 0 0ndu s t r i a l i s a t i o n of Gac > = a r d .0 p. 15 %aul +osen s t ei n 6 +odan0 -ro b l e m s of 0ndu s t r i a l i z a t i o n of !as t e r n an d 2o u t # !as t e r n !uro p e 0 !cono mic 9ournal0 vol. pus-.>>>.iei creşterii ec-ilibrate0 descoperea e"isten#a :cercului vicios al presiunii demo. 5. 7ocial +ese a r c -0 7prin.ra/ice0 a sărăciei şi lipsei de industrii. !l însuşi declară0 în pre/a#a la edi#ia en. 530 1)(30 p.eneral0 avEnd în vedere o economie de pia#ă caracteristică societă#ii capitaliste dezvoltate. 7in. ) 23 . 2526 211./unc#ional0 inspirat din teoria ec-ilibrului . Fu sunt luate în considerare rela#iile economice interna#ionaleU • Cele trei componente !le #e$%olt9rii în viziune sc-umpeteriană K <or&! motrice I!ntreprenor lJ* proce" l Iino%!&i!J /i "cop l Ipro<it lJ K nu se re. Cnceputul0 sub /orma primelor re/le"iuni contemporane asupra problemelor înapoierii economice0 apar#ine lui %aul +osenstein K +odan care0 într6un articol publicat în !conomic 9ournal din 1)(30 se ocupa de rămEnerea în urmă a #ărilor din !uropa de !st şi de 7ud6!st0 punEnd în eviden#ă necesitatea unui mare impuls0 a unui aşa numit :bi. De asemenea prezentarea circuitului sta#ionar i6a inspirat pe mul#i autori în abordarea problematicii :cercului vicios. După cum arăta K!n" =in'er0 !ntreprenor l "c5 mpeteri!n n eBi"t9 >ntr+o economie " 4#e$%olt!t9L el n po!te !p!re #ec?t c! pro# " !l #e$%olt9rii economice. 1st/el0 e"plica#ia coerentă pe care o propunea pentru le.enerale a dezvoltării care în. Cu toate acestea0 teoria lui 7c-umpeter privind dezvoltarea economică a constituit o sursă de inspira#ie pentru descoperirea altor piste posibile de cercetare a problematicii subdezvoltării.er0 Fb s t a c l e s to ec o n o m i c d e v e l o p m e n t .. 1)530 p. cit . De aceea * teori! #e$%olt9rii el!4or!t9 #e =c5 mpeter n e"te o teorie ! !p!ri&iei #e$%olt9rii* ci o teorie ! contin 9rii #e$%olt9rii plec?n# #in moment l >n c!re e! ! !tin" n !n mit ni%el).eni economiei0 a institu#iilor în primul rEnd0 sunt abordări pe care le putem considera de inspira#ie sc-umpeteriană.11. Cn timp ce0 mai ales după apari#ia Teorei generale a lui XeNnes0 teoria ortodo"ă începe să se /ocalizeze asupra problematicii creşterii din economiile de pia#ă /unc#ionale0 /or2End modele pentru surprinderea corela#iilor dintre variabile macroeconomice ca economisirea0 investi#iile0 consumul total şi produsul na#ional0 o serie de economişti îşi îndreaptă aten#ia asupra unor #ări mai pu#in dezvoltate0 încercEnd să e"plice cauzele rămEnerii lor în urmă şi căile remedierii situa#iei lor.ăsesc în perspectivele de evolu#ie ale #ărilor subdezvoltate ca elemente principale.leză a căr#ii sale0 că este vorba de o analiză a trăsăturilor pur economice ale societă#ii capitalisteU • :Circuitul sta#ionar. *reissine t0 op . Wans <. 7tudierea rolului statului0 care trebuie să preia şi o parte din /unc#iile atribuite de 7c-umpeter antreprenorului0 luarea în considerare a /actorilor e"o.lobează şi analiza subdezvoltării.r e a s 0 A"/ord0 Masil MlacP=ell0 1)(50 p. are un caracter înc-is. C!pitol l 1 Teorii contempor!ne !le #e$%olt9rii 1.1. 1)6 310 citat dup ă 9. (re$ent!re 'ener!l9 %Enă la al doilea război mondial nu au e"istat preocupări e"plicite privind studierea problematicii dezvoltării în #ările rămase în urmă.ătura dintre situa#ia de nedezvoltare şi cea de dezvoltare prin intermediul dinamismului inova#iei lăsa să se întrevadă e"isten#a unei problematici . %e aceeaşi temă0 a industrializării zonelor înapoiate0 doi ani mai tErziu0 scrie şi Xurt Mandelbaum care0 anticipEndu6i pe sus#inătorii strate. !l căuta să demonstreze necesitatea industrializării0 relevEnd /aptul că principalele obstacole în calea acestui proces constau în insu/icien#a cererii şi în raritatea capitalului.15.0 aşa cum vom vedea în continuare.

ene.Endirea re/ormistă a dezvoltăriiU • 1bordarea 5etero#oB9 a dezvoltării0 realizată prin şcoli şi curente apar#inEnd unor orientări di/erite de sursa neoclasică0 avEnd ca reprezentan#i economişti din vastul spa#iu al economiilor în curs de dezvoltare0 îndeosebi din 1merica Latină0 dar şi din a/ara ei0 inclusiv autori mar"işti ca %aul Maran şi %aul 7=eezN.me şi teoria dezvoltării dualeU • Contrarevolu#ia neoclasică orientată pe privatizare şi reînvi. Cn /avoarea acestei doctrine a dezvoltării prin liber sc-imb interna#ional s6au pronun#at autori ca 9.rupa aceste teorii pe două tipuri de abordare? • 1bordările orto#oBe ale dezvoltării0 care include teorii elaborate de economişti de /orma#ie preponderent neoclasică0 în le.urat o creştere rapidă a productivită#ii şi acumulării de capital0 trans/ormEnd ast/el acest tip de produc#ie destinată e"portului într6un :motor. 12 13 2) . 9.ătură cu acumularea de capital şi industrializare0 dualismul şi dezvoltarea a"ată pe a.ională0 rela#iile /inanciare interna#ionale0 rolul statului0 dependen#a0 sc-imbul ine.Liner0 0nt e r n a t i o n a l Tra d e an !con o m i c De v e l o p m e n t 0 .Waberler1(0 care aduceau ca ar. %rincipalele teme abordate se re/eră la paradi. '6 )2. . 1( 9. .-.Waberler0 0nt e r n a t i o n a l Tra d e an !con o m i c De v e l o p m e n t 0 Cairo0 1)5).Liner13 şi 9.-e *ree %ress0 1)52.<. Le=is şi cercetările empirice ale unor autori care văd dezvoltarea ca o sc-imbare structuralăU • +evolu#ia dependen#ei interna#ionale0 cu modelele dependen#ei neocoloniale0 /alsei paradi.odaro delimitează patru abordări0 la care adau.ate de acumularea capitalului în #ările mai pu#in dezvoltate.umente e"perien#a unor #ări ca Danemarca0 1ustralia sau Foua aeelendă.ricultură0 dezvoltarea e"travertită şi reînnoirea neoclasică0 la care se adau. !le ar /i demonstrat că prin specializarea în produc#ia de bunuri primare0 /ie c-iar şi numai alimentare0 şi6ar /i asi. %rincipala critică se re/erea la /aptul că această :cea mai pură. %ornind de la e"emplul mult mai consistent al #ărilor avansate0 care au /ăcut din acumularea capitalului şi industrializare principalul mi2loc de acces la creştere economică şi dezvoltare sus#inută0 un curent de ..eoria stadiilor liniare0 reprezentată îndeosebi de abordarea lui <.entă 12? • . +osto= şi de modelul Warrod6DomarU • Modelele sc-imbării structurale0 reprezentate de teoria lui 1. cit . Bn asemenea punct de vedere a /ost contestat atEt de către economişti neortodocşi cEt şi în literatura ortodo"ă a anilor `55 şi ` 5.odar o0 o p. Dacă avem în vedere orient!re! #octrin!r9* am putea .al $în cadrul şcolii structuralismului şi dependen#ei&0 cEt şi la surplusul economic0 dezvoltarea subdezvoltării0 dualismul /unc#ional0 tranzi#ia spre socialism sau capitalismul monopolist din #ările subdezvoltate $la mar"işti&.Endire ortodo"ă bine conturat în anii `55 şi ` 5 a încercat să Mic-a el %.ravelor rămEneri în urmă care se înre. p. al creşterii şi dezvoltării.rarea re.istrau pe o parte considerabilă a planetei0 în anii `550 economişti şi /actori de decizie din #ările occidentale0 tributari teoriei clasice şi neoclasice a sc-imburilor interna#ionale0 mo#el l i K+O+= IKecM"c5er 0 O5lin 0 =!m el"onJ* considerau că #ările slab dezvoltate ar /i trebuit să6şi continue0 în cadrul diviziunii interna#ionale a muncii0 specializarea în sectorul primar0 în produc#ia de materii prime0 pe care să le e"porte pentru a ob#ine resursele necesare /inan#ării importurilor şi creşterii economice. A4or#9ri orto#oBe !le #e$%olt9rii După luarea la cunoştin#ă a .orarea mecanismelor pie#ei libereU • . 1.Cntr6o analiză comparativă a teoriilor dominante ale dezvoltării economice0 Mic-ael %.ă a cincea0 de6abia emer.eoria noii creşteri0 centrată îndeosebi pe ideea creşterii endo.ă . teorie a liberului sc-imb nu lua în considerare caracterul speci/ic al problemelor interne le.ma centru6peri/erie0 inte.

B.at de strate.-. 1' Mic-el Didier0 !con o m i a : re g u l il e Hoc ul ui 0 !ditura Wuma nit a s 0 Mucur e ş ti0 1))(0 p.ulă în provincie0 în mEinile celor care de#in sau controlează proprietatea asupra pămEntului.<. e 0 1) 5.7c-ultz150 sus#inătorii acumulării de capital pentru industrializare considerau că a. Teori! "t!#iilor cre/terii "! #e$%olt9rii economice .idăU 6 o concep#ie ar-aică0 limitată0 prene=toniană de produc#ieU 6 o atitudine de teamă şi nu de domina#ie /a#ă de lumea /izicăU 6 o putere politică de natură /eudală0 al cărei centru de . 1.ramelor de a2utor0 în special acordat de 7tatele Bnite ale 1mericii0 cEt şi în conceperea strate.<. Dezvoltarea este descrisă ca un proces istoric avEnd un caracter esen#ialmente liniar0 care comportă cinci /aze consecutive? societatea tradi#ională0 pre.ricultura rămEnea ancorată în tradi#ii şi pre2udecă#i care subminau propria modernizare şi că doar încura2area şi edi/icarea unei industrii na#ionale puteau contribui la depăşirea înapoierii economice. . .iuni ale lumii..7c-ultz0 Tran s f o r m i n g Tra di t i o n a l . bările cel mai pu#in dezvoltate s6ar situa încă în primul stadiu0 care după <.lobală a 7tatelor Bnite. = 4#e$%olt!re! e"te interpret!t9 c! o >nt?r$iere >n #e$%olt!re. 15 35 . <on# *o m m u n i s t (anif e s t o 0 Cambrid.anizare stabilă şi ri.+osto=0 se caracterizează prin? 6 or.1. +eprezentative pentru acest curent sunt? • teoria stadiilor dezvoltării economice0 • modelul celor :două de/icite.1 în cadrul administra#iilor XennedN şi 9o-nson0 într6o perioadă cEnd a2utorul american era strEns le. e BniversitN %res s0 Cambrid.+osto=0 T e 2t a g e s of !con o m i c 3ro = t : . 1ceştia acreditau ideea că na#iunile avansate erau bo.ate /iindcă se industrializaseră0 în timp ce cea mai mare parte a #ărilor lumii a treia erau sărace /iindcă economia lor se baza esen#ial pe o a.reutate se a/lă de re.ătirea condi#iilor pentru :decolare.1. I#ee! #omin!nt9 ! !ce"tei teorii e"te c9 to!te &9rile trec* >n perio!#e #i<erite* printr+o "erie #e "t!#ii #e #e$%olt!re comp!r!4ile0 că acest proces comportă similitudini /undamentale şi că statele în prezent mai pu#in dezvoltate pot urma calea străbătută de actualele #ări dezvoltate.0 • teoria ampli/icării economisirii prin reparti#ia ine.demonstreze că aceasta ar /i trebuit să /ie şi calea pe care trebuiau s6o urmeze #ările slab dezvoltate.<.ală a venitului0 • teoria creşterii ec-ilibrate0 • teoria creşterii dezec-ilibrate şi a e/ectelor de antrenare sau teoria polilor de creştere.0 îi apar#ine lui <.2'(. Teoriile pri%in# !c m l!re! #e c!pit!l /i in# "tri!li$!re! 1şa cum constata . 1.0 :decolarea.+osto= 1 şi a /ost enun#ată în prima sa /ormulare într6un articol publicat în !conomic 9ournal încă în martie 1)5 .+osto= a /ost preşedintele Consiliului Fa#ional de 7ecuritate al 7.0 marşul spre maturitate şi consumul de masă. bările în curs de dezvoltare s6ar a/la în unul din primele trei stadii..gri c u l t u r e 0 Oale BniversitN %res s0 Fe= Wave n0 1) (.1. Con/orm acestei sc-eme0 toate #ările ar urma aceeaşi traiectorie0 unele /iind mai avansate decEt altele în di/uzarea te-nicii0 c-iar dacă /ormele sociale ale dezvoltării par uneori di/erite1'.iilor de dezvoltare în anumite re.eoria lui +osto= a avut o in/luen#ă considerabilă asupra politicilor de dezvoltare0 atEt în /ormularea pro.<. 1 <alt <.-. Cn acest sens este important de men#ionat că <.ia politică .<.eoria stadiilor creşterii sau dezvoltării economice0 denumită adesea şi :teoria decolării.ricultură de subzisten#ă.

'50 1)'3.<. Alivier Carrc0 1t o p i e s so c i a li s a n t e s en t e r r e s d?Fri e n t 0 în +evue . avEnd printre autori şi pe <. Demersul rosto=ian pentru o rată mai ridicată a investi#iilor a avut ecou şi pe plan politic0 unde se acredita ideea că o doză masivă de a2utor şi de capitaluri străine administrată #ărilor mai pu#in dezvoltate pre. +osto=0 în descrierea caracteristicilor celui de6al treilea stadiu K decolarea K reia punctul de vedere e"primat de <.350 Fr. apărută în 1)550 con/orm căruia era necesară o :creştere a ratei investi#iei productive de la 5 procente la cel pu#in 15 procente sau mai mult din venitul na#ional.iers Monde0 vol. 1st/el0 într6un raport publicat de AFB în 1)510 intitulat “(%suri corespunz%toare pentru a asigura dezvoltarea economic% a "%rilor subdezvoltate$. 1) <. 4el a t i v e l B 2p e a > i n g 0 în A"/ord !cono mic %aper s0 vol.eneral0 a /ost criticată c-iar concep#ia că istoria ar putea /i considerată ca o suită de /aze pe care toate #ările trebuie să le parcur. 13 31 . împărtăşită în epocă0 încă înaintea apari#iei lucrării lui +osto=.Cn ceea ce priveşte in/luen#a directă e"ercitată de doctrina lui +osto= asupra strate. BniversitN o/ Cali/ornia %ress0 MerPeP e N0 1)'1. Cu toate acestea0 literatura economică a consemnat şi numeroase critici la adresa viziunii rosto=iene le. 21 7imon Xuznet s0 <o t e s on t e 2t a g e s of !con o m i c 3ro = t as a 2is t e m De t e r m i n a n t .1.X.iptean Fasser se caracteriza printr6un optimism lar. De aceea0 concluzia raportului era că cercetarea mi2loacelor de a creşte rata de /ormare a capitalului constituia o problemă de mare ur. economică putea /i realizată prin asi.7c-ultz $nume sonore în teoria dezvoltării&0 se arăta că0 în cea mai mare parte a #ărilor care cunoşteau un pro.0 p.ătite de :decolare.a2a privind posibilitatea #ărilor rămase în urmă de a recupera /oarte rapid decala2ul care le separa de #ările dezvoltate.ea nici 5G din venitul na#ional0 c-iar şi împreună cu investi#iile străine. 1cest entuziasm cu care a /ost receptată teoria lui +osto= poate /i e"plicat prin încrederea pe care o de.iilor de dezvoltare din Lumea a treia0 Alivier Carrc arăta într6un articol din 1)'3 că socialismul promovat de preşedintele e.ă21. Creşterea sau :decolarea. !l împărtăşea un punct de vedere lar.Le=is0 . acceptat în teoria ortodo"ă a dezvoltării din primele trei decenii postbelice0 con/orm căruia creşterea şi dezvoltarea economică sunt virtual inseparabile dacă nu c-iar ec-ivalente0 concentrate asupra condi#iilor creşterii şi obstacolelor care le /rEnează..7en0 laureat al premiului Fobel pentru contribu#iile aduse în domeniul e"plicării sărăciei0 sublinia că #ările care s6au bucurat de creşterea economică cea mai rapidă au /ost tocmai acelea care au avut ratele de economisire cele mai ridicate şi care au cunoscut industrializarea cea mai rapidă25. La peste două decenii după ce /useseră scrise aceste rEnduri0 1.7en0 -o o r .urarea unei rela#ii corespunzătoare între acest proces şi o anumită rată a investi#iilor0 rela#ie inspirată de modelul de creştere postPeNnesist Warrod6Domar0 care se re/eră la ec-ilibrul delicat între venit0 economisire0 investi#ii şi produc#ia necesară pentru a men#ine o creştere stabilă şi ocuparea deplină a /or#ei de muncă într6o economie dezvoltată.D>D0 F.Le=is în lucrarea sa “Teoria *reşterii !conomice$. 25 1.10 1)33.ă un stadiu în care a2utorul e"tern nu ar mai /i /ost necesar. De alt/el0 ideea necesită#ii acumulării de capital era lar.!cPst ein $ed. Mai .3). inspirat din opera lui +osto=0 pe care o recomanda tuturor colaboratorilor săi0 să o citească şi să mediteze asupra ei13.en#ă. în 1.+osto=0 op .ate de /aptul că în istoria #ărilor dezvoltate ca şi a celor în curs de dezvoltare nu se putea identi/ica o /ază istorică unică şi relativ scurtă care să corespundă stadiului decolării. $/ază care ar /i putut dura numai 25 de ani& ar /i permis statelor bene/iciare să atin. cit .1.<.X.res economic rapid0 /ormarea internă a capitalului reprezenta cel pu#in 15G din venitul na#ional sau0 uneori0 c-iar mult mai mult0 în timp ce în #ările subdezvoltate /ormarea netă de capital nu atin.&0 *o m p a r i s o n of !con o m i c 2B s t e m s .1).

'20 1) 2. 22 32 .enerate de ridicarea nivelului de dezvoltare0 prin intermediul mecanismelor pie#ii.”* care6i poartă numele şi prin care e"primă rela#ia între nivelul venitului pe locuitor şi distribuirea produsului na#ional în cursul procesului creşterii economice. în 1merica n !cono mic +evie=0 sept. împărtăşită în literatura ortodo"ă a dezvoltării.alită#ile să se reducă. A dată cu înrăută#irea climatului economic din anii `'5 şi această teză a /ost supusă criticii0 mai ales din partea economiştilor re/ormatori. 2( <alter 8alens o n and Warve N Leibens t ei n0 0nv e s t m e n t *rit e r i a -ro d u c t i v i t B an d !con o m i c De v e l o p m e n t 0 în ]uart e rlN 9ournal o/ !cono mic s0 au. Teorii pri%in# prop!'!re! #e$%olt9rii prin interme#i l W. !"plica#ia dată acestei situa#ii a /ost că insu/icien#a sau #e<icit l #e economi"ire poate constitui constrEn.7trout0 6or ei g n .inală de economisire trebuia să /ie sensibil superioară ratei medii a economisirii0 în timp ce abordarea în termenii de/icitului de devize presupunea că rata de creştere a e"porturilor trebuie să a2un.a#ii economisesc şi investesc un procent mai mare din venitul lor decEt săracii care consacră cea mai mare parte a resurselor lor procurării de bunuri de consum.a#ilor0 cu atEt economisirea va /i mai mare şi0 în consecin#ă0 rata de creştere economică mai mare.erea principală în calea /ormării de capital în primele stadii ale industrializării dar nu şi după ce industrializarea a demarat0 cEnd principala constrEn.Xuznets elaborează :ipote$! c r4ei >n . >deea că prin creştere economică s6ar putea asi.-. 25 7imonXuzn e t s 0 !con o m i c 3ro = an d 0nc o m e 0ne D u a l i t B . 7.M.ativă.ura pe termen lun. Dacă ine.M. din 1)552(0 şi de 7imon Xuznets0 într6un studiu din acelaşi an0 intitulat “*reşterea economic% şi inegalitatea de venit$'7.1.M. 23 W. productivitate şi dezvoltare economic%$.oriile popula#iei este lar.1. !ra vorba de mec!ni"m l “tricMle+#o6n”0 care se baza pe ipoteza că bo. 1vEnd în vedere /aptul că rata de creştere a %FM este /unc#ie de procentul de venit na#ional economisit0 cu cEt mai mare va /i partea din venit distribuită bo. 1st/el s6a conturat :mo#el l celor #o 9 #e<icite”0 abordat ini#ial în modelul C-enerN6Mruno22 şi apoi în modelul mai complet C-enerN6 7trout0 publicat în 1) 23.Mruno0 De v e l o p m e n t .ramelor de subven#ii.alită#ilor de venit0 apoi o tendin#ă de stabilizare0 pentru ca0 atunci cEnd creşterea a devenit durabilă0 ine. Blterior0 pe măsura ampli/icării creşterii economice0 săracii vor bene/icia de venituri suplimentare .ă în /inal mai ridicată decEt cea a importurilor.-.-.ere devine #e<icit l #e #e%i$e "tr9ine necesare pentru a importa bunuri de ec-ipament0 bunuri intermediare şi c-iar materii prime necesare industriei.(50 mar s 1)55. o sporire a venitului pentru toate cate. 1ceste idei au /ost enun#ate de <alter 8alenson şi WarveN Leibenstein0 într6un articol intitulat “*riteriul investi"iei. Con/orm acestei ipoteze0 în /azele incipiente ale creşterii economice se constată o tendin#ă istorică de creştere a ine. 1 ) .1.1. 1.u s t 1)55. 1bordarea în termenii de/icitului de economisire pretindea că0 pentru depăşirea acestuia0 rata mar.lt e r n a t i v e s in an Fp e n !con o m B : t e *as e of 0sra e l 0 în !cono mic 9ournal0 vol.C-e n e r N and 1.s s i s t a n c e an d !con o m i c De v e l o p m e n t .alită#ile mari ar persista0 s6ar putea recur.e la măsuri de inspira#ie PeNnesistă prin intermediul /iscalită#ii şi pro. Alte teorii pri%in# rel!&i! >ntre economi"ire* in%e"ti&ie /i cre/tere economic9 >n &9rile >n c r" #e #e$%olt!re 7tudiile empirice întreprinse pentru a veri/ica ipoteza e"isten#ei unei corela#ii strEnse între o creştere şiJsau un nivel ridicat al ratei economisirii interne şi o creştere industrială rapidă au eviden#iat /aptul că în unele #ări corela#ia era pozitivă şi semni/icativă0 în timp ce în altele era nesemni/icativă sau c-iar ne. în 1merica n !cono mic +evie=0 vol.C-e n e r N and M. %e aceeaşi linie0 se înscrie şi c rent l #e '?n#ire c!re con"i#er! c9 o #i"tri4 ire ine'!l9 ! %enit rilor !r <i p t t contri4 i l! cre/tere! economi"irii interne c! " r"9 e"en&i!l9 ! <in!n&9rii in%e"ti&iilor.

1cest :cerc vicios.uvernamentală pentru a coordona şi a o/eri incita#iile necesare liberei ini#iative0 cEt şi într6un e/ort de investi#ii publice în ec-ipamente sociale sau in/rastructură care trebuia să preceadă investi#iile productive realizate de către sectorul privat.rel!&iilor #intre r!m rile #e !cti%it!te in# "tri!l9 Dimensiunea limitată a pie#ei interne0 problema indivizibilită#ilor /actorilor de produc#ie0 concuren#a dintre investitori pentru a ob#ine pro/ituri din economiile de scară .35.nar FurPse. -ro b l e m s . Fumeroşi economişti au scos în eviden#ă e/ectul paralizant al acestor :cercuri vicioase. 2' +a. 2) K a/irmă +a.11.0 1lbert Wirsc-man completEnd că :1numite cercuri sunt mai vicioase decEt altele. %e direc#ia desc-isă de +osenstein6+odan încă din 1)(30 +a.0 care0 înlăn#uindu6se0 determină bloca2ul intern al economiei...n a r FurPs e0 2o m e 0nt e r n a t i o n a l . p. +a. Ar0 lipsa de capital este rezultatul slabei capacită#i de economisire şi cercul vicios se înc-ide.n a r FurPs e0 -ro b l e m s of *api t a l 6or m a t i o n in 1nd e r d e v e l o p e d *ou n t r i e s 0 Masil MlacP=ell0 A"/ord0 1)53. De aceea0 acelaşi +osenstein6+odan0 amintit mai sus ca pionier al teoriilor moderne ale dezvoltării0 a /ost unul dintre primii teoreticieni ai strate.enerează o interdependen#ă crescEndă a deciziilor de investi#ii0 mărind riscurile pentru întreprinzătorii individuali din #ările în curs de dezvoltare. 35 M. pus-&0 un e/ort simultan de investi#ii în mai multe ramuri de activitate complementară care să producă o creştere substan#ială a venitului na#ional de natură a spori dimensiunile pie#ei interne.2( 2 33 . Dar acesta este el însuşi un re/le" al slabei productivită#i care rezultă0 la rEndul său0 într6o mare măsură din lipsa de capital. !lementul comun al celor două rela#ii de tip circular îl constituie nivelul redus al venitului real0 adică sărăcia K de aceea i s6a dat denumirea de “cerc %icio" !l "9r9ciei” K datorată slabei productivită#i a muncii.12. :implică e"isten#a unui /ascicul circular de /or#e care ac#ionează şi reac#ionează unele asupra altora într6o asemenea manieră încEt men#in o #ară săracă într6o stare de sărăcie. @i iată că se înc-ide şi al doilea cerc.nar FurPse0 in/luen#at atEt de ideile şcolii austriece cEt şi de cele ale lui XeNnes0 reia tem! “cerc l i %icio" !l "9r9ciei” într6un studiu publicat în 1)52 în 1merican !conomic +evie=2 şi apoi într6o lucrare apărută un an mai tErziu2'.iei de dezvoltare bazată pe un :mare impuls. :A #ară este săracă deoarece ea este săracă. Fivelul scăzut al productivită#ii este un rezultat al volumului redus de capital utilizat în produc#ie0 care rezultă0 la rEndul său0 cel pu#in par#ial0 din slaba incita#ie de a investi. Men2amin Wi. 1merica n !cono mic +evie=0 ma N 1)52. Cum într6o #ară slab dezvoltată investitorii individuali nu aveau puterea necesară realizării unui asemenea proiect0 +osenstein6+odan acordă statului importante /unc#ii în acest sens0 constEnd atEt în plani/icarea . 2) +a. cit .ins declara că0 în realitate0 :Calea spre dezvoltare este pavată de cercuri vicioase.s p e c t s of t e -r o b l e m of !con o m i c De v e l o p m e n t . $bi.n a r FurPs e0 o p. London0 1)5)0 p. -rinc i p l e s an d -olici e s . %e pl!n l cererii0 incita#ia de a investi poate să /ie slabă din cauza puterii de cumpărare reduse a oamenilor0 consecin#ă0 la rEndul ei0 a slăbiciunii veniturilor lor reale0 care0 din nou0 este datorată slabei productivită#i. .n a r FurPs e0 )e s pr o b l I m e s d e la for m a t i o n du ca pi t a l da n s le s pa B s so u s # d C v e l o p p C s suivi de 2tr u c t u r e s du co m m e r c e int e r n a t i o n a l e t d C v e l o p p e m e n t Cc o n o m i D u e 0 dditions Cu2as0 %aris0 1) 30 p. Cerc l %icio" se prezintă de /apt ca o # 4l9 rel!&ie #e tip circ l!r0 pe planul o<ertei şi pe cel al cererii0 aşa cum se prezintă în sc-ema de mai 2os? %e pl!n l o<ertei0 e"istă o slabă capacitate de economisire0 care rezultă dintr6un nivel scăzut al venitului real. 23 +a. Wi.23.ins0 !con o m i c De v e l o p m e n t .

pentru investi#ii vizează acele activită#i care au ma"imum de e/ecte de antrenare0 cu cele mai bune posibilită#i de di/uzare în structura socio6economică a #ării. După el0 creşterea nu este compatibilă cu men#inerea permanentă a ec-ilibrului0 ci reprezintă de /apt o succesiune or. CntrucEt0 spre deosebire de #ările dezvoltate0 în #ările slab dezvoltate lipseşte nu numai voin#a de a investi0 ci şi mi2loacele necesare realizării unor investi#ii diversi/icate presupuse de în/ăptuirea :atacului /rontal. pentru #ările subdezvoltate 32. Fici o solu#ie nu este posibilă /ără ener.33.ur0 era uşor de răspuns că salvarea putea veni doar din e"terior0 sub /orma spri2inului din partea statelor dezvoltate.DuesenberrN31? în po/ida marilor di/eren#e de venit e"istente între #ările dezvoltate şi cele subdezvoltate0 consumatorii din #ările slab dezvoltate adesea par că ar dori să rivalizeze cu cei din #ările bo. 31 3( . :!le nu o/eră în mod automat o solu#ie la problemele acumulării de capital în re.anizată de :#e$ec5ili4re moto!re”. Desi.enerează. 5326 533. Cn acest sens0 ei consideră că o strate. !l arăta că resursele e"terne nu sunt su/iciente.nar FurPse0 care sus#in te$! cre/terii !rmonio!"e "! ec5ili4r!te.4 Mai ales că FurPse scotea în eviden#ă şi /aptul că din contactele cu statele bo.1dversarii tezei creşterii ec-ilibrate0 dintre care principalul teoretician este 1lbert Wirsc-mann0 preconizează pentru spar. %ornind de la realitatea ine"isten#ei pie#ei în #ările subdezvoltate0 care /ace nesi.%oate /i spart acest cerc0 poate /i trans/ormat el dintr6unul vicios într6unul virtuos0 într6o rela#ie de tip circular .21 şi urmă t o a r el e .ate 0 #ările sărace s6au ales cu consecin#ele aşa6numitului 3efect de demonstra1ie4 teoretizat de 9.ură o investi#ie izolată $deoarece ea riscă să eşueze /iindcă nu e"istă o pia#ă susceptibilă a6i absorbi produc#ia&0 sus#inătorii acestei teze propun o strate.erea :locurilor privile.Due s e n b e r r N0 0nco m e . preconizat de FurPse0 adep#ii creşterii dezec-ilibrate propun concentrarea atacului în cEteva locuri privile.%e o primă pozi#ie se situează mai mul#i economişti0 cum ar /i +osenstein6+odan şi +. 1cestea se re/eră la cE#iva poli 9.n a r FurPs e $1)52&0 op . Wirsc-mann acuză teza creşterii ec-ilibrate că nu ar /i decEt o variantă a teoriei PeNnesiste a crizei0 destinate ini#ial solu#ionării problemelor subocupării bra#elor de muncă dintr6o economie dezvoltată0 care însă nu mai este valabilă în /undamentarea terapeuticii înlăturării subdezvoltării. o cre/tere pol!ri$!t9 "! #e$ec5ili4r!t9 plec?n# #e l! polii #e #e$%olt!re. cit. e 0 1)(). 1le. .iate.7.ăturilor indirecte create prin veniturile pe care le . p. De alt/el0 c-iar mai recent0 în anii `350 se vorbea insistent despre necesitatea unui al doilea :%lan Mars-all.ate în materie de consum. 2.iunile subdezvoltate.elopo ulos0 1n pl a n m o n d i a l p e n t r u oc u p a r e a for " e i d e m u n c % 0 !ditur a %olitică0 Mucure ş ti0 1)3'0 p.eneratoare a unui avans cumulativ0 cu e/ecte bene/ice4 +ăspunsul este a/irmativ0 dar solu#iile propuse di/eră0 situEndu6se pe cel pu#in două pozi#ii total di/erite? 1.erea :cercului vicios al sărăciei.7. De unde resursele necesare pentru a /inan#a un asemenea pro.ie coerentă de ac#iune a #ărilor subdezvoltate ar trebui să prevadă pentru început investi#ii în activită#i direct productive0 care ar antrena apoi şi dezvoltarea cone"ă de in/rastructuri economice şi sociale.ram dacă ne situăm într6o #ară contaminată de :cercul vicios al sărăciei. 33 +a.iate care să6şi di/uzeze e/ectele de antrenare la ma"imum în economie0 impunEnd dezvoltarea sectoarelor din aval sau din amonte. FurPse nu era de acord cu o asemenea idee. 2a v i n g an d t e T e o r B of *on s u m e r Ge a v i o u r 0 Cambrid. 32 1n. Bn asemenea val de investi#ii diversi/icate în toate sectoarele economiei ar constitui un atac /rontal împotriva sărăciei0 deoarece ar da naştere unor venituri care ar duce la crearea unei pie#e veritabile0 punEndu6se ast/el în mişcare un mecanism durabil de depăşire a subdezvoltării.elos 1n. De aceea el apelează la rolul /inan#elor publice0 anticipEnd ast/el orientările *ondului Monetar >nterna#ional din ultimele două decenii.ie întemeiată pe mai multe investi#ii coordonate care pot reuşi deoarece îşi creează pie#e reciproce0 ale unora pentru altele0 pe baza le.ice e/orturi interne.

e maniera prin care o comunitate care economisea şi investea doar patru sau cinci procente sau c-iar mai pu#in din venitul său na#ional se putea trans/orma într6o societate în care economisirea voluntară să crească la 12615 procente sau mai mult. La mi2locul anilor ` 50 cea mai mare parte a donatorilor de asisten#ă pentru #ările slab dezvoltate $în special Manca Mondială& cereau .ricultura avea un e/ect de antrenare slab asupra economiei. na#ionale0 condi#ie pentru accesul la a2utoare.odaro0 M.0 nr.-.e tot mai mult s/era de cuprindere..rupează industrii de trans/ormare a produselor primare locale sau a semi/abricatelor importate. Mo#ele !le “economiei # !le” Bnul dintre cele mai cunoscute modele elaborate în teoriile dezvoltării apar#ine economistului <.-.7c-ultz şi al#ii. . 1ceastă caracteristică i6a permis lui <. Cn timp ce0 prin mecanismele puse în mişcare în cadrul procesului dezvoltării0 sectorul modern trebuie să cunoască o e"pansiune permanentă0 sectorul tradi#ional îşi restrEn.0 suprapopulat0 caracterizat prin productivitate mar..Le=is să se bazeze pe surplusul de munc2 din sectorul tradi#ional0 adică pe posibilitatea absorbirii de /or#ă 3( Mic-a el %.3(.1rt-ur Le=is sus#inea că elementul6c-eie al dezvoltării economice consta în acumularea rapidă de capital şi considera că problema centrală a teoriei dezvoltării economice era de a în#ele. *inalitatea acestui proces ar trebui s6o reprezinte dispari#ia dualismului. Ca şi +osto= şi al#i autori0 <. sau :de subzisten#ă.1rt-ur Le=is0 care0 alături de 8unnar MNrdal şi 1martNa Xunar 7en0 este laureat al premiului Fobel pentru contribu#iile aduse în acest domeniu.*ei şi 8ustav +anis0 9.Le=is0 9o-n C.'( 35 .ricultură şi industrie0 pot /i enumera#i? <. p.Wi.0 în care /or#a de muncă /olosită este salariată0 iar produsele se vEnd cu o mar2ă de pro/it care este reinvestit pentru a crea un surplus de capitalU 6 un sector :tradi#ional.rame de a2utor e"tern s6au concentrat în anii `55 şi ` 5 într6o mare măsură pe proiecte industriale de mare anver.ură în #ările slab dezvoltate.%. 1tEt politicile economice ortodo"e ale dezvoltării cEt şi numeroasele pro.1.<.eoria creşterii dezec-ilibrate a avut in/luen#ă şi asupra practicii dezvoltării economice. sau :capitalist.ate în esen#ă de industrializare0 aşa cum am văzut în subcapitolul precedent0 în timp ce altele pun accentul pe dezvoltarea a.odar o0 o p. CEt despre căile înlăturării dualismului0 se pot identi/ica puncte de vedere care sus#in că acestea sunt le.22 din mai 1)5(. !l este :unul dintre cele mai cunoscute modele teoretice timpurii ale dezvoltării /ocalizate pe trans/ormarea structurală a economiilor de subzisten#ă.inală a muncii nulă. Teorii orto#oBe pri%in# # !li"m l /i #e$%olt!re! !B!t9 pe !'ric lt r9 Modelele “Economiei # !le” consideră că o caracteristică esen#ială a subdezvoltării o constituie coe"isten#a0 în interiorul economiilor #ărilor subdezvoltate0 a unui sector capitalist modern alături de un sector tradi#ional înapoiat. .apropia#i de cererea /inală0 care re.-.W. Modelul său0 elaborat într6un cadru teoretic clasic0 cuprinde două sectoare? 6 un sector :modern.uvernelor acestora să elaboreze :%lanuri. %rintre cei mai cunoscu#i autori care s6au ocupat de analiza dualismului şi de problematica rela#iilor intersectoriale0 dintre a. De asemenea creşterea dezec-ilibrată propusă de Wirsc-man presupunea interven#ia statului pentru a induce dezec-ilibrele şi a le remedia0 ceea ce pretinde o plani/icare pentru a /i e/icace.riculturii. !ste cunoscut sub numele de “mo#el !l celor #o 9 "ecto!re” "! “mo#el l cre/terii c o<ert9 nelimit!t9 #e m nc9” şi a apărut în una din cele mai citate lucrări a lui Le=is0 articolul “!conomic Development =it 1nlimited 2uplies of )abour$ din buletinul :Manc-ester 7c-ool o/ !conomic and 7ocial 7tudies.ins0 .1..Warris şi M. 1. ConcentrEndu6şi aten#ia asupra investi#iilor industriale0 Wirsc-man considera că a.+..1.-. cit . 1.

ricultură spre industrie ar /i determinat reducerea consumului rural de produse a.? Oale BniversitN %ress0 1) (.uin0 1) )ab o u r 0 9o-n C.-.a#i0 ca proprietarii de pămEnt sau de mine0 banc-erii0 inclusive elitele politice0 pre/eră să6şi /olosească surplusul economic pentru consum ostentativ sau pentru a6l trans/era în a/ară. Liteza de e"pansiune a sectorului urban modern este determinată de rata investi#iei industriale şi de acumularea capitalului din acest sector.iunile slab dezvoltate nu pot depăşi această stare decEt mărind partea din venitul na#ional care revine capitaliştilor industriali.orii de oameni bo.de muncă din a.inal al muncii rurale să nu mai /ie e.( .ricultură0 /ără nici o pierdere de output0 de către sectorul modern urban industrial0 caracterizat printr6un nivel mai ridicat al productivită#ii muncii.*ei and 8ust a v +anis0 De v e l o p m e n t of t e !con o m B .-izat.-.ul surplus de muncă rurală este absorbit de sectorul industrial modern0 adică pEnă la eliminarea :şoma2ului de.esc analiza0 atribuind a. Cn plus /a#ă de ipotezele lui Le=is0 +anis şi *ei lăr.1.Le6i" >potezele din modelul lui <.Le=is? trans/erul /or#ei de muncă din a. Ar numai capitaliştii din sectorul modern economisesc. 2ur p l u s 3 .1. ..ricol 1cest proces de creştere autoîntre#inută poate continua pEnă cEnd între.A.35.ă la plenitudinea dezvoltării şi comercializării economiei #ărilor slab dezvoltate. 1.il o s o p B 0 War mo n d s = o r t -? %en.ricol la un standard de via#ă mai ridicat0 o/erit de dezvoltarea sectorului modern0 este pre/erabilă c-iar dacă0 temporar0 ar provoca ine.al cu zero. De$%olt9ri !le mo#el l i l i N. Men#inerea acestui :cerc virtuos.resului te-nic ar /i determinat deplasarea în sus a curbei /unc#iei de produc#ie0 adică ar /i permis creşterea produc#iei a.ricultura tradi#ională spre sectorul modern industrial şi creşterea produc#iei şi nivelului de ocupare a bra#elor de muncă în cel de6al doilea sector. De aceea mesa2ul lui <. Cn viziunea lor0 introducerea în acest sector a unor inova#ii şi a pro. A parte din economiile ast/el ob#inute pot avea ca destina#ie /inan#area investi#iilor de productivitate în a. De o parte din acest surplus ar /i putut pro/ita şi proprietarii /unciari care0 ast/el0 ar /i avut posibilitatea să economisească.ricole ast/el încEt productivitatea muncii din a. Cn acest sens0 9oan +obinson a/irma că :mizeria /iin#ei e"ploatate de către capitalişti este nimic în compara#ie cu mizeria celor care nu sunt e"ploata#i deloc. 3 9oan +obinson0 !con o m i c .Le=is au /ost reluate şi dezvoltate de 8ustav +anis şi 9o-n C.W.1.W.ricultură0 creEnd condi#ii pentru o 35 p. Două procese concomitente sunt analizate în modelul lui <. al trans/erului de muncă presupune necesitatea unui nivel de economisire din ce în ce mai mare pentru a /inan#a investi#iile în /ormarea de capital pentru a spori capacită#ile de produc#ie.ricol spre sectorul modern nu se mai poate realiza decEt la un cost mai ridicat deoarece reducerea ratei muncăJpămEnt /ace ca produsul mar. După aceea0 atra.erea /or#ei de muncă din sectorul tradi#ional a. 7ursa de /inan#are a investi#iei o poate constitui pro/itul ridicat din sectorul industrial ob#inut ca di/eren#ă între veniturile ob#inute în acest sector şi salariile plătite0 al căror nivel este considerat constant0 cu cel pu#in 35G mai mare decEt cel al salariului mediu de subzisten#ă din sectorul tradi#ional a. 1lte cate.*ei3 0 care au construit un model mai detaliat al procesului de modernizare a unei economii care se con/runtă cu un e"cedent de /or#ă de muncă.ricultură ar /i început să crească înaintea înc-eierii procesului de trans/er a surplusului de muncă din sectorul tradi#ional în cel modern.ranzi#ia de la sărăcia .ricole şi apari#ia unui surplus a.rarea /or#ei de muncă e"cedentare dinspre a.riculturii un rol important în sus#inerea industrializării. Con/orm acestui model de /actură neoclasică0 un proces de trans/er al e"cedentelor de /or#ă de muncă din sectorul tradi#ional spre sectorul modern ar permite să se a2un.-. De asemenea mi.ricol.Le=is este că re.alitate. Fe= Wave n0 C.enerată de limitarea activită#ii la sectorul tradi#ional a.

Cn /elul acesta0 procesul de acumulare a economisirii din sectorul rural ar permite sectorului industrial să pro/ite pentru acumularea sa de capital de o contribu#ie importantă provenită din surplusul a. >nterdependen#a dintre a.nal B s i s 0 în 1merica n !cono mic +evie=0 1)'(.ricol0 iar o altă parte a economisirii putea /i destinată de către proprietarii /unciari /inan#ării investi#iilor pentru e"pansiunea industrială.resului te-nic0 cEt şi adoptarea de măsuri pentru scăderea ratei de creştere demo. 1n e m p l o B m e n t an d De v e l o p m e n t : . A asemenea orientare era de natură a încura2a #ările slab dezvoltate să adopte strate.1. Critici l! !#re"! teoriilor #e$%olt9rii >ntemei!te pe "tr!te'i! in# "tri!li$9rii pentr " 4"tit ire! import rilor II=IJ D.odaro0 (igr a t i o n . 1st/el se e"tinde s/era no#iunii de capital. Cn perioada următoare au /ost elaborate noi modele ale economiei duale0 dintre care doar amintim pe cel al lui Jor%enson3'0 construit în 1) '0 în care concluziona că au importan#ă atEt accelerarea pro. De asemenea0 s6au pus în discu#ie problemele le. Fo#iunea de e"cedent de mEnă de lucru a constituit o bază de discu#ii pentru politicile de a2utor e"tern şi de dezvoltare. Re>nnoire! neocl!"ic9. 1.i 9heetamF..ii de dezvoltare introvertite.e n s o n0 2ur p l u s .urile ei în termeni de distribuire a veniturilor0 de ocupare a bra#elor de muncă şi de consum. Cilliamson .ricultură şi industrie în evolu#ia economiei duale este mai strEnsă decEt în modelul lui Le=is. Cn plus0 modelele nu luau în considerare în su/icientă măsură problemele0 mai ales de perspectivă0 le.ate de cEşti.creştere viitoare a surplusului a.i de formare profesional2 a oamenilor" Ca o reac#ie la accentul e"cesiv pus în teoria dezvoltării pe necesitatea acumulării de capital /izic0 material0 dar şi ca urmare a unor studii care arătau că o parte a creşterii produc#iei nu poate /i e"plicată numai prin rata de creştere a capitalului /i" şi a mEinii de lucru0 începe să se acorde o mai mare aten#ie0 atEt în sEnul literaturii ortodo"e cEt şi de către unii donatori de a2utor0 nevoilor de investi#ii în “capital uman$. T= o 2e c t o r . De aici au rezultat numeroase studii şi proiec#ii privind nevoia de educa1ie . Teorii orto#oBe pri%in# #e$%olt!re! prin #e"c5i#ere "pre pi!&! intern!&ion!l9.1. de industrializare pentru su&stituirea importurilor. 1ceastă lacună avea să /ie acoperită0 cel pu#in par#ial0 de modelul lui Karris .ra/ică pentru a reduce sărăcia şi şoma2ul0 şi pe cel cunoscut sub numele DC9 $elaborat în 1)'2 de către Dell$. 1stăzi0 este .-.i TodaroLM0 din 1)'50 care studiază e/ectele accelerării e"odului rural în conte"tul unei rate ridicate de şoma2 urban.ate de e/ectele ratelor ridicate de exod rural asupra urbanizării din #ările slab dezvoltate. %rintre reproşurile /ăcute se numără şi acela că modelele nu con#in o analiză mai substan#ială a factorilor institu1ionali0 cum ar /i rolul statului care in/luen#ează puternic mersul dezvoltării0 dar insu/icient problemele le. 33 9.riculturii. 1r mai trebui să men#ionăm că modelele economiei duale sunt concepute preponderent în cadrul unei economii +nchise0 în care accentul se pune pe creşterea a"ată pe industrializarea sectorului modern drept cale de absorb#ie a e"cedentului de /or#ă de muncă şi de promovare a dezvoltării.-.9or.gri c u l t u r a l )ab o u r an d t e De v e l o p m e n t of t e Dual !con o m B 0 în A"/ord !cono mic %aper s0 vol.1.ate de o/erta nelimitată de /or#ă de muncă necali/icată0 pe de o parte0 şi insu/icien#a /or#ei de muncă instruită0 cali/icată0 pe de altă parte. 3' 3' .30 1) '.eneral admis că c-eltuielile de învă#ămEnt şi de /ormare pro/esională0 ca şi cele pentru ameliorarea condi#iilor de sănătate şi de nutri#ie0 contribuie în mod direct la creşterea productivită#ii0 îmbunătă#esc nivelul calitativ al popula#iei şi0 prin aceasta0 sunt rentabile pentru viitor în termeni de creştere a produc#iei şi de reducere a risipei de resurse.Warris and M. Cu toate că şi acest model comportă numeroase critici asemănătoare celor re/eritoare la modelul lui Le=is0 el a e"ercitat o in/luen#ă considerabilă asupra teoriei şi politicii dezvoltării. 1.1)0 Fr.

7.D.er0 7treeten0 7te=art şi altele. $.ai=an&. Mai recent0 DeepaP Lal0 într6o lucrare publicată în 1)330 intitulată “(izeria teoriei economice a dezvolt%rii$. în 9ournal o/ %olitical !cono mN0 oct.8. 1utorii viza#i de D.. %rintre primii care au criticat aceste strate. Cn replică0 *.>.iile >. !l considera că în locul controalelor administrative se impunea /olosirea mai bună a mecanismelor pre#urilor0 iar produc#iile na#ionale costisitoare trebuiau înlocuite cu o industrie şi o a.Oame N0 (ar > e t s . De aceea0 ele ar trebui să încura2eze creşterea sectorului lor a.ument /aptul că ele inter/erau cu procesul natural de dezvoltare economică bazată pe avanta2ul comparativ3). a/irma că politicile su. cit ..ricol şi a economiei lor de planta#ie.7.7te=art subliniază slăbiciunea teoriilor sociale pe care se bazează recomandările de politică economică neoclasică /ăcute de D.1) U Little 7citovsPN0 7cott0 o p. !l concluziona că :dispari#ia economiei dezvoltării nu poate /i decEt o bine/acere pentru sănătatea0 atEt a economiei politice0 cEt şi a economiilor în curs de dezvoltare.iilor >.ii erau /oarte mari0 ceea ce provoca o rată a rentabilită#ii scăzută sau c-iar ne.Xrue . Cn esen#ă0 aceşti critici considerau că #ările în curs de dezvoltare ar trebui să rămEnă producători şi e"portatori de produse primare. $C+>& a proiectelor de investi#ii sus#inătoare ale acestor strate.Lal0 -o v e r t B of De v e l o p m e n t !con o m i c s 0 >nstitut e o/ !cono mic 1//airs0 London0 1)330 p. Clare nd o n %ress0 A"/ord0 1)53U 8. 3) 33 . %entru a demonstra caracterul neadecvat al strate. cit . (1 1. 7pre s/Erşitul anilor ` 50 în cadrul unui curent al şcolii neoclasice încep să /ie auzite critici la adresa strate.Mau er and M.a devizele străine necesare realizării împrumuturilor esen#iale de maşini0 de materii prime sau de produse alimentare care nu pot /i produse într6o manieră economică în #ară.Cn primele două decenii postbelice numeroase #ări în curs de dezvoltare au aplicat strate.0 în :%re/a# ă . (3 D. .M. De aceea0 #ările sunt preocupate de aceste aspecte dinamice0 le.ate de /actorii care ac#ionează asupra creşterii.a2ate în aceste strate.rea0 ceea ce a/ecta industria uşoară şi a. e r . Little0 . Cn practică însă economiile sunt într6o stare de dezec-ilibru permanent. !conomia politică neoclasică şi op#iunea sa pentru libertatea pre#urilor0 care ar induce o alocare optimală a resurselor0 se raportează la studiul situa#iilor de ec-ilibru static.istrat per/orman#e economice mai proaste decEt cele care au mers pe calea neoclasică $în principal0 Coreea de 7ud şi .7cott0 0ndu s t r B an d Tra d e in 2o m e De v e l o p i n g *ou n t r i e s 0 A"/ord BniversitN %ress0 London0 1)'5.ativă(1. (ar > e t *on t r o l an d (ar > e t i n g 4ef o r m 0 London0 1) 3.>.A.!%& sau :costul resurselor interne.>. era /oarte ridicată0 .133.Lal aveau nume sonore pentru economia dezvoltării? Wirsc-man0 C-enerN0 FurPse0 MNrdal0 7in.(3.iilor de redistribuire în creştere& au înre.Lal şi al#i autori.resiv competitive pe pia#a mondială(2. 2o m e !con o m i c *os t s of !xc a n g e *on t r o l : T e Tur >i s *as e .0 s6au /undamentat indicatori ca :rata e/ectivă de protec#ie.anizate0 capabile să devină în mod pro.ii >7>.uvernele prote2End ast/el industriile de bunuri de ec-ipament şi industria .ii se numără Liner0 Waberler0 Mauer şi OameN0 care aveau ca ar.*.ricultură reor. (2 Little0 7citovsPN0 7cott0 op .iilor >.7.ricultura(5U 6 costul resurselor interne an.Liner0 0nt e r n a t i o n a l Tra d e an d !con o m i c De v e l o p m e n t .7citovsPN0 M. %ornind de la ast/el de constatări0 1ndrc %-ilip0 pe atunci preşedinte al Centrului de Dezvoltare al ACD!0 sublinia că trebuie să se acorde aten#ie dezvoltării e"porturilor pentru a cEşti.erate de teoria economică a dezvoltării sunt /alse în teorie şi dăunătoare în practică? #ările care au adoptat aceste politici $în principal pe baza interven#ionismului de stat sub /orma0 de e"emplu0 a plani/icării centralizate şi a strate. !l concluziona că nu e"istă nici o 9.ii0 cu a2utorul cărora0 pe baza unor studii realizate la s/Erşitul anilor ` 5 şi începutul anilor `'50 se puteau constata? 6 rata e/ectivă de protec#ie practicată în unele #ări care adoptaseră strate.Wab e rler0 2o m e -r o b l e m s in t e -ur e T e o r B of 0nt e r n a t i o n a l Tra d e 0 în !cono mic 9ournal0 iunie 1)55U %.. (5 >.7.

Corde n0 T e !ffe c t of Tra d e on t e 4at e of 3ro = t 0 în 9.ată tocmai de această din urmă critică şi a constat în :maria2ul.0 care antrenau a. A primă adaptare a modelului neoclassic la domeniul dezvoltării a /ost le.n 0nt e r n a t i o n a l !con o m B 0 Warper0 Fe= OorP0 1)5 0 şi 4ic )an d an d -o o r 0 Fe= OorP0 1)5'.Malo. 4e v i e = of De e p a > )al: T e -o v e r t B of De v e l o p m e n t !con o m i c s . (5 W.U :e/ectul de substitu#ie.p p r o a c t o De v e l o p m e n t : .M-a.U :e/ectul de distribuire a venitului. dintre teoria sc-imburilor WecPsc-er6A-lin şi teoria neoclasică a creşterii.Corden0 într6un studiu publicat în 1)'1('0 ia în considerare creşterea productivită#ii şi sporirea o/ertei de /actori0 identi/icEnd cinci e/ecte posibile ale sc-imburilor interna#ionale asupra creşterii? :e/ectul de impact.-.Malassa într6o comunicare sus#inută în 1)''0 la al cincilea Con.-.ate şi cele sărace. 1.res mondial al 1socia#iei economice interna#ionale0 din . 1utorul0 <.= a ti şi al#ii0 Tra d e . 1cesta a /ost criticat de către adversari pentru incompatibilitatea ipotezelor lui cu realită#ile #ărilor în curs de dezvoltare(5? 6 ipoteza concuren#ei per/ecte în economia în curs de dezvoltareU 6 ipoteza /unc#iilor de produc#ie identice pentru producătorii aceluiaşi bunU 6 ipoteza realocării relativ pu#in costisitoare a /actorilor între ramurile de activitate /ără avanta2 comparativ şi cele care dispun de avanta2e comparative0 în momentul liberalizării sc-imburilorU 6 ipoteza substituibilită#ii per/ecte a /actorilor între ramuriU 6 ipoteza neoclasică a absen#ei şoma2ului sau sub6ocupării.eoria clasică este reprezentată în esen#ă de modelul ricardian al costurilor comparative0 iar versiunea neoclasică se re.ul static ce antrenează o creştere a venitului current&U :e/ectul de acumulare a capitalului.U :e/ectul de ponderare a /actorilor.ăseşte în modelul WecPsc-er6A-lin0 care este considerată drept bază a modelului neoclasic modern al dezvoltării prin desc-iderea economiei.ravarea ine..Wolland0 1mst er d a m 0 1)'1.alită#ilor între #ările bo. 1naliza lui Corden a desc-is calea unor abordări mai dinamice0 cum ar /i teoria 3stadiilor4 avanta=ului comparativ.alizării pre#urilor /actorilor K element esen#ial al modelului WecPsc-er6A-lin 6 nu se veri/ica în cazul acestor #ări? :e/ectele de di/uziune. ( 8unna r MNrdal0 . prezentată de M.1.F.7te= a r t K )imi t a t i o n s of t e <e o c l a s s i c a l . Cn plus0 8unnar MNrdal0 în două lucrări publicate în 1)5 şi 1)5' ( 0 sus#inea că 2ocul liber al /or#elor pie#ei pe plan interna#ional era de/avorabil #ărilor sărace.. . $cEşti. $care permiteau di/uzarea avanta2elor dinspre #ările bo.-0 1ne D u a l -ar t n e r s 0 Masil MlacP=ell0 A"/ord0 1) 3. . Gal a n c e of -a B m e n t s an d 3ro = t 0 Fort.MNint0 T e !con o m i c s of t e De v e l o p i n g *ou n t r i e s 0 Wutc-ins o n BniversitN LibrarN0 London0 1) ( şi .urat printr6un sistem care comportă diverse interven#ii de stat((.M.ate spre cele sărace& puteau /i întrecute de :e/ectele de re#inere. (' <.M.eorema e. 1cesta *. în 9ournal o/ Develop m e n t 7tudie s 0 1)35. A#!pt9ri !le mo#el l i neocl!""icF teori! cre/terii prin "c5im4 intern!&ion!l /i !n!li$! co"t+!%!nt!2e *undamentele teoretice ale abordării neoclasice a dezvoltării sunt teoria clasică şi neoclasică a sc-imburilor interna#ionale şi conceptul de :avanta2 comparativ.oPNo. (( 6 6 6 6 6 3) ..bază teoretică pentru a permite să se considere că un sistem de pre#uri /erit de distorsiuni poate conduce la un nivel de bunăstare superior celui asi.

aNlor0 02L)( in t e Tro pi c s : Dia g r a m m a t i c s of t e <e = 2tr u c t u r a l i s t (ac r o *riti D u e . !vitarea discriminărilor /a#ă de activitatea de e"port.lementării .ate de îndatorarea înăbuşitoare0 Manca Mondială a trecut la impunerea condi#ionalită#ilor împrumuturilor de :a2ustare structurală. %rivatizarea întreprinderilor publice şi transmiterea de responsabilită#i mai lar. @i e/icacitatea politicilor de stabilizare promovate de *M> şi a pro. îşi impun orientarea asupra noilor politici şi pro.B.aniza#ia >nterna#ională a Muncii0 %ro.uaN& au /ost supuse unor critici virulente0 c-iar în literatura ortodo"ă0 din partea unor autori ca +.sus#inea că dotarea în /actori şi în resurse a #ărilor evoluează în timp0 ast/el încEt are loc o deplasare a avanta2elor lor comparative şi a tipurilor lor de specializare? de la produse simple0 cu mare intensitate de /or#ă de muncă0 spre bunuri care pretind mai multă cali/icare0 apoi spre bunuri cu mai mare intensitate în capital0 produse de mai înaltă te-nolo.ura .Dornbu s .M..aNlor sau 1.0 iar0 pe de altă parte0 acceptau luarea unor măsuri de stimulare a o/ertei0 vizEnd în special creşterea e"porturilor.entina şi Bru.*is-lo=(3? +.>. adoptat în 1)3(0 care cuprinde patru teme ma2ore? 1.erea mai lar.1.iilor publice pentru ca ei să poată asi. %rintre cele mai importante e/ecte ale reînnoirii neoclasice pe planul politicilor economice se numără în primul rEnd sc-imbarea de atitudine a institu#iilor interna#ionale şi în primul rEnd a Măncii Mondiale şi a *ondului Monetar >nterna#ional.Dornbus-0 .ie şi0 în /ine0 spre bunuri cu mare intensitate de capital şi de cunoştin#e umane.0 Canada0 Marea Mritanie şi 8ermania occidentală /avorizează macroeconomia o/ertei şi privatizarea corpora#iilor publice din #ările dezvoltate şi cere demolarea proprietă#ii publice0 a plani/icării de stat şi a re.Cline and 7.0 care a înso#it ascensiunea politică a .ă la politicile pre#urilor0 mai curEnd decEt la controale administrative pentru alocarea e/icientă a resurselorU 2. (3 (5 ..t o n0 D.&0 T e Ju e s t for !con o m i c 2t a b i li s a t i o n : T e 0(6 an d t e T ir d K o rl d . +ecur..erii mai e"tinse la e/orturile comunită#ii şi la sectorul privat0 ast/el încEt puterile publice să6şi poată e"ercita responsabilită#ile lor centrale într6o manieră mai e/icientăU 3.0 1)31.ram de :stabilizare.ramului %17 al Măncii Mondiale ca şi e"perien#a #ărilor din Conul de 7ud al 1mericii Latine $C-ile0 1r.uvernamentale a activită#ii economice din #ările în curs de dezvoltare.&0 !con o m i c 2t a b i li s a t i o n in De v e l o p i n g *ou n t r i e s 0 MrooPins >nstitution0 <as-in.rame care vizează subdezvoltarea. +euşind să ob#ină controlul asupra celor mai puternice institu#ii /inanciare interna#ionale K *. +educerea sarcinilor care apasă asupra statului .frica subsa arian%: un program de ac"iune comun$.ravării problemelor #ărilor în curs de dezvoltare şi în primul rEnd a celor le. :Contrarevolu#ia conservatoare.C.XilliP0 L.XilliP $ed.estiunea acestor întreprinderi într6o manieră comercialăU (.ramul Fa#iunilor Bnite pentru Dezvoltare sau Con/erin#a Fa#iunilor Bnite pentru Comer# şi Dezvoltare0 care e"primau puncte de vedere apropiate de pozi#iile #ărilor în curs de dezvoltare0 e"ponen#ii :contrarevolu#iei conservatoare.0 )e s poli t i D u e s d e s t a b i l i z a t i o n da n s le s pa B s e n d C v e l o p p e m e n t : Du e l l s e n s e i g n e m e n t s 8 Cn <orld Develop m e n t 0 vol. în <. 1ceeaşi in/luen#ă se observă şi în recomandările /ăcute de Manca Mondială într6un document intitulat “2pre o dezvoltare sus"inut% în .150 nr.anisme ca Ar.)0 1)32U . Cn anii `350 pe /ondul a.uvernelor de orientare conservatoare din 7..i mana. Weine m e n 0 London0 1)3(U L. $%17&0 care nu erau acordate decEt dacă0 pe de o parte0 primeau un acord de con/irmare din partea *M>0 care presupunea adoptarea unui pro.erilor re. !ste evident că între.<eintr a u b $ed.ul cadru conceptual al acestor măsuri #ine de abordarea neoclasică orientată spre e"terior.ra#ie recur. şi Manca Mondială K pe /ondul eroziunii pozi#iilor unor or.

Endirii economice0 concretizată în revolu#ia PeNnesiană0 tot aşa bulversările provocate de aceeaşi mare depresiune ca şi de cele două con/la. Despre procesul invers se mai vorbise0 mai ales în limba2ul mar"ist.0 iar :ortodocşi.ra#ii mondiale au dat naştere primului mare curent de re/le"iune asupra dezvoltării izvorEt din sEnul însuşi al #ărilor în curs de dezvoltare. A4or#!re! 5etero#oB9 ! #e$%olt9rii 1şa cum marea depresiune din anii `35 ai secolului DD a determinat o evolu#ie pro/undă a .iu din lumea dezvoltată0 unii dintre ei /orma#i0 într6o primă etapă a evolu#iei lor0 în cadrul şcolii neoclasice0 (1 . 1bordarea -eterodo"ă pretinde ca aceste modele sunt mai pu#in adecvate condi#iilor din #ările în curs de dezvoltare şi îşi /undamentează demersul pe luarea în considerare a realită#ilor speci/ice acestei lumi0 /iind preocupa#i de e"plicarea cauzelor lor pro/unde şi de eviden#ierea căilor posibile de depăşire a subdezvoltării. şi :-eterodocşi. 1nii `)5 au aruncat o nouă s/idare ştiin#ei economice? tranzi#ia de la socialismul plani/icat la capitalismul economiei de pia#ă.anizat la Londra de Manca Mondială0 în 1)3 0 mai mul#i participan#i şi6au e"primat rezerve asupra ac#iunilor întreprinse de Mancă în /avoarea privatizării şi a liberalizării economiei în #ările în curs de dezvoltare.ravarea problemelor presupuse rezolvate sau au creat serioase e/ecte secundare indezirabileU 6 devalorizările şi politicile monetare restrictive au provocat un nivel ridicat al dobEnzii reale şi o supraevaluare a cursului de sc-imb care au a.1.at cu uşurin#ă noi adep#i. Bn alt element de delimitare ar /i metoda de cercetare utilizată. Considerăm însă că acest criteriu nu poate /i absolutizat.ranzi#ia de la socialism la capitalism era însă un proces /ără precedent. sunt cei cărora le repu.6ul sistemului0 -eterodocşii0 mai ales cei inspira#i de mar"ism0 criticau /unc#ionarea capitalismului atEt pe plan na#ional cEt şi interna#ional.ravat dezec-ilibrele macroeconomiceU 6 se acordă mai multă importan#ă ec-ilibrului macroeconomic decEt dezvoltării economice.ulă con/ormă cu orientarea dominantă în #ările dezvoltate0 întemeindu6şi demersul teoretic pe baza /ilonului neoclasic şi încercEnd transpunerea modelelor ştiin#ei economice standard în realită#ile lumii subdezvoltate.ramele de :stabilizare. 7ă nu uităm că dacă noile economii industrializate asiatice au practicat o liberalizare economică0 ele au combinat interven#iile de stat cu măsuri represive /a#ă de opozi#ia politică şi /a#ă de sindicate. . După peste un deceniu de politici de liberalizare şi dere. în sensul că :-eterodocşi. şi de :a2ustare structurală. 7pre deosebire de :ortodocşi.6 pro.0 constituit din #ările capitaliste dezvoltate0 şi o :peri/erie. 1ceasta ar putea /i considerată unul dintre criteriile de demarca#ie între :ortodocşi. Bna dintre caracteristicile esen#iale ale acestui curent constă în /aptul că economia mondială este percepută ca o structură care cuprinde un :centru. 1bordarea ortodo"ă este de re. Din el /ac parte şi economişti de presti.lementare0 noua abordare neoclasică a cEşti. 1plicarea mecanică a unor re#ete0 accentual pus pe economia simbolică în detrimentul economiei reale0 lipsa coeren#ei pro.ma :centru6peri/erie. sunt cei care acceptă paradi.ice.nă a asemenea abordare. C-iar şi la un simpozion or. a #ărilor în curs de dezvoltare. Credem că ar mai trebui precizat şi /aptul că nu putem limita curentul -eterodo" doar la autori apar#inEnd lumii a treia. au avut adesea ca e/ect a. 1.ramelor adoptate şi a unei sus#ineri /inanciare corespunzătoare au ridicat numeroase semne de întrebare privind credibilitatea acestor noi orientări.0 care nu puneau în cauză :statu6Vuo. Fu este necesară liberalizarea pentru ra#iuni pur ideolo.

7.1.ii sus#inute doctrinar sau teoretic.0 orientată spre e"terior0 bazată pe e"porturile de materii prime şi pe un debut de industrializare constEnd în prelucrarea produselor primare ob#inute pe plan local. şi noua şcoală a dependen#ei apărută pe la mi2locul anilor ` 5. 1ceastă nouă direc#ie a /ost accentuată de sc-imbarea raportului de /or#e în /avoarea 7.8albrait-0 Mtii n " a ec o n o m i c % politică0 Mucur e ş ti0 1)320 p. %enuria de devize străine a determinat . a dezvoltării şi subdezvoltării0 con/orm căreia economia mondială este structurată pe două componente? 6 :centrul.enerEnd ast/el o sc-imbare de orientare0 sub /orma industrializării bazate pe substituirea importurilor.ate de problemele cu care s6au con/runtat #ările din acest continent în perioada interbelică şi după al doilea război mondial.enerat0 într6o primă /ază0 reluarea creşterii cererii e"terne de materii prime din zonă0 înrăută#irea condi#iilor de transport maritime ca urmare a .>.B. C-iar dacă al doilea război mondial a .mei :centru6peri/erie.0 /ără ca această orientare să /ie e"presia unei strate.1.eneralizării con/lictului a /avorizat creşterea introvertită şi >.uros în nici un curent0 dar au criticat ipotezele şi concluziile ştiin#ei economice standard0 sus#inEnd necesitatea unei abordări mai realiste. %rimul război mondial0 deşi a provocat o creştere a cererii e"terne de materii prime0 a a/ectat în acelaşi timp şi capacitatea de e"port spre 1merica Latină a #ărilor an. Cn acest conte"t se naşte paradi%ma 3centru periferie. $7ocietatea belşu.D>D.>. 1l#i economişti nu au acceptat să se încadreze în mod ri.1.Endim la economistul /rancez *ranTois %errou" şi la al#i adep#i ai ideilor lui. Cn cadrul acestui subcapitol ne vom ocupa în special de evolu#ia teoriei :structuraliste.iunii să încura2eze e"porturile şi să introducă restric#ii asupra importurilor0 măsuri care0 împreună cu cele vizEnd men#inerea locurilor de muncă0 au dat un nou impuls industrializării de substituire a importurilor $>.0 după primul război mondial0 şi de criza mondială din anii `350 care a provocat căderea pre#urilor materiilor prime e"portate de 1merica Latină. Ca urmare0 cererea internă de bunuri de consum0 nesatis/ăcută0 a dat impuls industriilor locale0 .iunii la trans/ormările ce surveneau in economia mondială şi0 ca urmare0 au creat premizele apari#iei ideilor privind necesitatea depăşirii stadiului dezvoltării spontane a economiei0 bazate e"clusiv pe mecanismele pie#ei.B.1. în 1merica Latină0 la s/Erşitul anilor `(5 şi începutul anilor `550 şi pEnă la critica mar"istă a tezei dependen#ei din anii `'5 şi naşterea :neostructuralismului. în anii `350 prin divor#ul dintre aşa6zişii :developmentalişti. 1.-e 1//luent 7ocietN.dar ulterior nemul#umi#i de acest tip de abordare a economiei. Cn ultima treime a secolului al D>D6lea şi în anii care au precedat primul război mondial0 1merica de 7ud se caracteriza printr6o creştere :e"travertită. =tr ct r!li"m l /i e%ol &i! "! 8eneza şi evolu#ia structuralismului latino6american sunt le.0 începEnd de la apari#ia paradi. Aricum0 toate aceste evolu#ii ale /aptelor economice au demonstrat vulnerabilitatea re.7. +eprezentativ ar /i americanul 9o-n Xennet.ului&0 apărută în 1)530 cEnd eu/oria creşterii economice postbelice este întreruptă de recesiunea din 1)5'61)530 arăta că sărăcia continua să e"iste în cea mai bo.rebuie0 de asemenea0 să avem în vedere şi pe institu#ionalişti0 reprezenta#i de Clarence 1ires şi 8unnar MNrdal.uvernele re. () şi int e r e s u l pu b l i c 0 !ditur a (2 .ată #ară de pe .lob0 în special în domeniul nevoilor sociale? învă#ămEnt0 asisten#ă medicală0 transport public0 locuin#e0 servicii comunale0 calitatea mediului natural şi construit etc.8albrait-0 preocupat de problemele sărăciei0 pe care a cunoscut6o direct0 ca ambasador al 7.() .a2ate în con/la.amă 9o-n Xenne t .0 cu structuri de produc#ie omo%ene0 concretizate prin /olosirea unor te-nici de produc#ie moderne pe ansamblul economiei0 şi diversificate0 acoperind o . în >ndia în anii 1) 16 1) 3. 1 şi scris o carte interesantă pe acest subiect0 re/eritoare la teoria sărăciei de masă0 iar în :.ratie.& şi creşterii introvertite. Fe .

ii săi de la Manca Centrală a 1r.entina a trebuit să vEndă cu '3G mai mult din produsele sale a.B. 1ceste idei sunt le. 1ceste caracteristici condamnă peri/eria la o pozi#ie ne/avorabilă în comer#ul interna#ional şi stau la ori.-e !conomic Development o/ Latin 1merica and its %rincipal %roblems. !ra de /apt deosebirea dintre na1iunile centrului dezvoltat reprezentat de puterile europene şi 7.istrEnd rate spectaculoase ale creşterii economice şi un standard de via#ă care rivaliza cu cel al marilor puteri europene.entiniene0 atEt ca urmare a marii depresiuni din anii `35 cEt şi a sc-imbărilor survenite în structura pie#ei mondiale0 cu o preponderen#ă a 7tatelor Bnite0 unde înclina#ia spre import era mult mai modestă decEt a /ostului principal partener K Marea Mritanie K situa#ia economiei se de.entinei0 începe în 1)3' să dezvolte o teorie prin care să e"plice colapsul relativ al pie#elor a.er şi 9ame s L.. !l calculează că în 1)33 1r.1. !l elaborează un studiu de re/erin#ă0 :.ricole sau materii prime pentru a ob#ine aceeaşi cantitate de produse manu/acturate importate 55.CNp. A dată cu diminuarea e"porturilor ar.ilor cererii şi o/ertei sunt ascunse rela#ii de putere.ricole primare pe pia#a mondială pentru a importa aceeaşi cantitate de produse manu/acturate ca la mi2locul anilor `25. De aceea0 peri/eria va trebui să producă mai multe şi mai multe produse a.entina putea simboliza e"emplul valabilită#ii teoriei avanta2elor comparative în producerea cărnii de vită şi a .7.e"tinsă de bunuri de ec-ipament0 de bunuri intermediare şi de bunuri de consum0 de#ine o pozi#ie privile.Dietz0 op .rarea verticală sunt slabe0 nee"istEnd o complementaritate între sectoarele produc#iei locale.realizează că în spatele le. De unde provenea acest comportament asimetric al pre#urilor mondiale4 .enerează dezvoltarea în anumite re. cit.ricole. Din acest raport rezultă că în cadrul diviziunii interna#ionale a muncii de atunci0 în care #ările din centrul dezvoltat produc bunuri manu/acturate pentru e"port spre peri/erie0 iar #ările peri/erice mai pu#in dezvoltate produc produse primare pentru e"port spre centru0 între. Dezvoltarea şi subdezvoltarea sunt considerate ca procese interdependente care se derulează în sEnul aceluiaşi sistem economic dinamic prin care se .0 pe de o parte0 şi na1unile periferiei mai pu1in dezvoltate din 1merica Latină0 1sia şi 1/rica.1'16 1'3.rEului pentru pia#a mondială0 înre.? şoma2ul cronic0 de/icitele e"terne recurente şi deteriorarea termenilor de sc-imb în rela#iile cu :centrul.iată în comer#ul interna#ionalU 6 :peri/eria. (3 .entinianul +aul %rebisc-0 a cărui evolu#ie pe planul teoriei şi politicii economice a /ost marcată de trans/ormările su/erite de economia #ării sale începEnd cu anii `25 ai secolului DD.care începe să scoată în eviden#ă deosebirea între construc#iile atemporale ale teoriei economice neoclasice şi realitatea e/ectelor dinamice ale /or#elor economice reale. 55 9ame s M.ul bene/iciu rezultat din comer# va mer.e spre centru şi nimic spre peri/erie. a termenilor de sc-imb pentru e"porturile de produse primare ale #ărilor peri/erice.0 cu structuri de produc#ie etero%ene $caracterizate prin coe"isten#a unor sectoare care utilizează te-nici de produc#ie depăşite0 cu un nivel scăzut de productivitate0 şi a unor sectoare care utilizează te-nici moderne0 comportEnd un nivel ridicat al productivită#ii& şi specializate. +ecunoaştem cu uşurin#ă ideile rezultate din calculele lui %rebisc-0 care se re/eră la deteriorarea e la lon. +aul %rebisc.inea a trei tendin#e seculare ale evolu#iei spontane a >.iuni0 în timp ce în altele se creează subdezvoltarea. $BF 1)55&0 care a stat la baza raportului Fa#iunilor Bnite intitulat :+elativ %rices o/ !"ports and >mports o/ Bnderdeveloped Countries.radează sub oc-ii lui +aul %rebisc. %Enă la această dată0 1r. în sensul că e"porturile sunt limitate la un număr redus de produse primare0 că diversi/icarea orizontală şi inte..ot el0 împreună cu cole.>.ate de numele celui mai cunoscut economist latino6american0 ar. . p. Cn 1)(30 la ini#iativa statului C-ile0 Fa#iunile Bnite în/iin#ează Comisia !conomică pentru 1merica Latină0 cunoscută sub ini#ialele C!%1L0 al cărui director devine +aul %rebisc-.

1r.umentul /usese teoretizat cu peste două decenii în urmă de Mi-ail Manoilescu într6o lucrare0 “Teoria protec"ionismului şi a sc imbului interna"ional$. în 1merica n !cono mic +evie=0 mai 1)55. 53 Mi-ail Manoilesc u0 6o" e l e na " i o n a l e pr o d u c t i v e şi co m e r " u l e x t e r i o r . du lon g t e r m e . deoarece Wans 7in. cr e a t o r d e t e o r i e ec o n o m i c % .>. !ditur a @tiin#i/ică şi !nciclope dic ă0 Mucure ş ti0 1)3'U Lasile C.umente de ordin static şi dinamic.merican !conomic 4evie= în mai 1)5551.resului te-nic în #ările industrializate.>. Ar' ment l #in!mic se baza pe e/ectul stabilizator asupra creşterii comer#ului interna#ional pe care l6ar /i avut măsurile de protec#ie tari/ară0 men#inEnd importurile peri/eriei la un nivel mai con/orm cu capacitatea sa de import pe termen lun.7praos0 T e 2t a t i s t i c a l De b a t on t e <e t Gar t e r Ter m s of Tra d e 51 bet = e e n pr o d u i t -ri m a r B *o m m o d i t i e s et an d (an u f a c t u r e s 0 în !cono mic 9ournal0 de l?Cc a n g e des pa B s en nr. +eac#iile critice la această abordare s6au concentrat în special asupra tezei de. 5( 9. 7tructuraliştii au întEmpinat . 7olu#ia propusă de C!%1L a /ost adoptarea protec#ionismului la importurile peri/eriei0 măsură în /avoarea căreia se aduceau ar.a2atul Departamentului !conomic al Fa#iunilor Bnite de la în/iin#area acestuia0 în 1)('0 şi pEnă în 1) )0 adept al lui 9. 1ceastă apreciere este cunoscută sub denumirea de 3teza Pre&isch 8in%er4. Ar' ment l #e n!t r9 "t!tic9 se re/erea la /aptul că adoptarea protec#iei tari/are limitate la anumite produse era necesară pentru industrializarea peri/eriei0 al cărei nivel de productivitate era mai redus decEt în centru.Oan.otuşi0 studii empirice au demonstrat că0 într6 adevăr0 se constată o deteriorare pe perioada 13'561)350 urmată de o ameliorare puternică în timpul celui de6al doilea război mondial0 după care are loc din nou o de.0 -rix d e s pr o d u i t s pri m a i r e s . Fec-it a0 (i ail (an oi l e s c u .7. 52 +aul %rebisc -0 *o m m e r c i a l -olic B in t e 1nd e r d e v e l o p e d *ou n t r i e s 0 în 1merica n !cono mic +evie=0 mai 1)5)..reută#i în realizarea proiectului lor şi din cauza a numeroase obstacole interne în calea dezvoltării? Wans 7in.iilor >. %rincipalul instrument de politică economică propus de C!%1L era plani/icarea şi coordonarea investi#iilor0 cărora li s6a dat denumirea de :pro.radare sensibilă în următorii 35 de ani5(.radării termenilor de sc-imb pentru #ările slab dezvoltate0 contestEnd modul de selectare a in/orma#iilor0 relevan#a calculelor sau c-iar încercEnd să demonstreze că analiza realită#ilor postbelice probează că /enomenul este invers.ramare industrială. publicată la editura 8iard din %aris0 în anul 1)2)0 tradusă apoi în mai multe limbi şi cunoscută structuraliştilor latino6americani53. term e s d C v e l o p p e m e n t : le s e n s e i g n e m e n t s de la ManVu e Mondiale0 vol.)50 mar s 1)350 şi !. Cntr6un spirit PeNnesist0 structuraliştii vedeau interven#ia statului prin plani/icare nu ca pe o sustituire a ini#iativei private0 ci ca pe un complement al ei indispensabil.er0 T e Dis t r i b u t i o n of 3ain s b e t = e e n 0nv e s t i n g an d Gorr o = i n g *ou n t r i e s .10 1)33.XeNnes0 a enun#at un ar. în +evue ccono mi V u e (( .ura mai multă stabilitate economiei.20 Fr.M. >ndustrializarea pe baza substituirii importurilor $>. .e t a r e a 0 >aşi0 1))2. Con/orm constatărilor C!%1L0 comer#ul interna#ional /avoriza prin de. !ditur a Cu.ument similar într6un studiu publicat în .& era necesară şi pentru a asi. Fivelul tari/elor vamale trebuia stabilit la minimul necesar pentru compensarea decala2ului de productivitate52. pri x d e s manufac t ur C s .7.radarea termenilor de sc-imb trans/erul de venit dinspre peri/erie spre centru0 ceea ce avea ca e/ect tendin#a de concentrare a /ructelor pro.8rilli0 M.C. pentru o delimitare netă de plani/icarea socialistă.er0 an.+ăspunsul a /ost adoptarea strate.

!ste de remarcat însă /aptul că s6a asistat la o creştere rapidă a investi#iilor străine directe în industriile de substituire a importurilor0 ceea ce a avut ca e/ect domina#ia întreprinderilor multina#ionale e"ercitată asupra mediului na#ional. .alitatea crescEndă a veniturilor0 care a limitat crearea internă pe pia#a produselor manu/acturate0 întărind în acelaşi timp tendin#ele monopolistice ale structurii o/ertei0 e"cesul de protec#ionism şi ine/icien#a . . 1.estiunii. într6un studiu din 1) 5550 şi ale c-ilianului !nzo *aletto0 care admiteau posibilitatea dezvoltării de tip capitalist şi se concentrau asupra :situa#iilor concrete de dependen#ă.-iri !mmanuel publică în 1) ) lucrarea :2c imbul inegal$. >ne.-iri !mma n u e l 0 )?Cc a n g e inC g a l 0 *r.-eotonio dos 7antos şi +ui Mauro Marini0 care aveau ca idee esen#ială /aptul că sistemul capitalist conduce la dezvoltarea subdezvoltării din 1merica Latină prin con/iscarea surplusului din aceste #ări prin mecanismul rela#iilor de tip metropolă6satelit.uri din sc-imburile interna#ionale o constituie di/eren#a de salarii între centru şi peri/erie5 .<.+osto=0 cEt şi abordării mai neoclasice de inspira#ie monetară a *.0 dezvoltată de teoreticienii latino6americani ai dependen#ei şi în special de 1ndrc 8under *ranP din cadrul curentului dezvoltării subdezvoltării0 1r.1.er.rare0 punEnd un accent mai mare pe politicile sociale $sănătate0 educa#ie0 locuri de muncă şi /ormare pro/esională0 locuin#e etc&0 reevaluEnd rolul statului mai ales pe direc#ia ra#ionalizării administra#iei publice şi a unei mai e/iciente implicări în creşterea economisirii interne şi încura2area activită#ii productive.reacă demonstrează că sursa ine.alitatea productivită#ii muncii pe plan interna#ional şi absen#a e"ploatării muncitorilor care lucrează în peri/erie con/orm modurilor de produc#ie precapitaliste.7.M.0 la mi2locul anilor ` 5 apare :şcoala dependen#ei.alită#ii de cEşti.>. 55 (5 . +epublica t în M.Mloms t r o m0 M.Wettn e 0 De v e l o p m e n t T e o r B in Tran s i t i o n 0 aed0 London0 1)3(.ine . 5 1r. Con/orm acestui model0 decala2ul interna#ional de salarii între centru şi peri/erie se concretizează în termeni de sc-imb /avorabili produselor cu costuri salariale ridicate e"portate de centru în raport cu produsele ob#inute cu costuri salariale scăzute e"portate de peri/erie. A4or#!re! #epen#en&ei >n !<!r! Americii L!tine %ornind de la teza :%rebisc-67in. în care e"plică tendin#a de evolu#ie a pre#urilor interna#ionale de/avorabilă #ărilor :peri/eriei. *olosind teoria valorii6muncă a lui +icardo0 pro/esorul /rancez de ori.scrierile brazilianului *ernando WenriVue Cardoso0 inventatorul termenului de :dependen#ă.nivelul scăzut al veniturilor #ăranilor proprietari de mini/undii şi impactul ne.riculturii şi re/ormelor a.>. Şco!l! #epen#en&ei Ca reac#ie la limitele cu care se con/runta C!%1L şi ca replică radicală dată teoriei stadiilor dezvoltării a lui <.tendin#a concentrării proprietă#ii /unciare şi e"odul mEinii de lucru rurale e"cedentareU .:dezvoltarea subdezvoltării.1..ine.0 lansat de 1ndrc 8under *ranP şi urmat apoi de .oate aceste /enomene au compromis dinamismul şi viabilitatea >.0 în cadrul căreia se pot delimita trei curente? . .1.-. De aceea0 în anii ` 50 C!%1L a cunoscut o sc-imbare de orientare0 acordEnd o aten#ie mai mare a.ativ al acestuia asupra investi#iilor şi creşterii produc#ieiU . Masper o0 %aris0 1) ). 1.alitatea sc-imburilor comerciale devine ast/el un /actor de prelevare a surplusului0 ceea ce e"plică sta...tentativa de re/ormulare şi de surmontare a limitelor analizei e/ectuate de C!%1L0 pentru a scoate în eviden#ă obstacolele interne şi e"terne din calea dezvoltării na#ionale în 1merica LatinăU acest curent este reprezentat de brazilianul Celso *urtado şi c-ilianul A.7unPel.narea peri/eriei c-iar dacă se presupune o situa#ie de concuren#ă per/ectă0 libertatea sc-imburilor0 e.

Cn 1sia0 o analiză a problematicii dezvoltării pe linia dependen#ei o întElnim la americanul %aul Maran care0 de pe pozi#ii mar"iste0 consideră că subdezvoltarea >ndiei reprezintă produsul colonialismului. 5. 1cest rol s6a realizat mai ales prin e"portul de capital care urmărea să pro/ite de mEna de lucru ie/tină.2)(.al.e 1.-iri !mmanuel a /ost apreciată0 inclusiv de %aul 7amuelson0 pentru :puritatea. %. p.ma teoriei costurilor comparative şi a bine/acerilor diviziunii interna#ionale capitaliste a muncii. !mmanuel0 concepută şi ca o solu#ie posibilă0 este că0 dacă se doreşte ca #ările sărace să nu se replieze asupra lor însele0 provocEnd prin aceasta o dislocare periculoasă a diviziunii muncii e"istente0 ar trebui să se decidă instalarea pe plan interna#ional cel pu#in a mecanismelor de redistribuire care e"istă de2a pe plan na#ional. 1cesta şi repatrierea pro/iturilor a/erente capitalului străin bloc-ează acumularea din peri/erie.0 peri/eria a îndeplinit două /unc#ii în economia mondială? .Maran estima în lucrarea sa0 !conomia politic% a creşterii. K aprecia C-arles Mettel-eim în :remarcile teoretice. Ca şi 1r. Cn concluzie0 peri/eria este /unc#ional inte.ăturile sale cu imperialismul.ene0 ca la autorul /rancez0 ci determinate de dinamica acumulării de capital ca şi de lupta de clasă.al în care însă salariile nu mai sunt e"o.-iri !mmanuel0 7. Mont-lN +eie= %ress0 Fe= OorP0 1)5'0 p. lar.Concluzia /inală la care a2un. p.ine pe care o o/eră azi. !mma n u e l 0 op .cumularea la scar% mondial%$7N.a /ost debuşeul care a permis :centrului. 5' 53 ( . Dacă aceste sume ar /i /ost investite în >ndia0 :dezvoltarea economică indiană ar /i prezentat pu#ine asemănări cu trista ima. 1utorul care şi6a adus contribu#ia cea mai importantă la abordarea dependen#ei în 1/rica este 7amir 1min. De6abia acum apare /enomenul sc-imbului ine. teoretică a modelului0 dar şi criticată0 mai ales de pe pozi#ii mar"iste.ească pie#ele în zonele precapitaliste0 într6o epocă în care0 nivelul . 5) 7. 5 %aul Mara n0 T e -oli t i c a l !con o m B of 3ro = t . 1.eneral al salariilor în lume /iind scăzut0 comer#ul interna#ional nu crea /enomenul sc-imbului ine.355. cit. 1cesta a condus la con/iscarea surplusului şi la destructurarea economiei săteşti şi a industriilor artizanale. Director al >nstitutului a/rican al Fa#iunilor Bnite pentru Dezvoltare !conomică şi %lani/icare $>D!%& din DaPar0 el publică în 1)'5 lucrarea intitulată “. 1nt-ropo s 0 %aris0 1)'5. inspirată din autorii structuralişti ai şcolii dependen#ei latino6 americane.al. 7urplusul economic poten#ial era important în orice #ară0 nee"istEnd obstacole naturale sau te-nice în 1. care au înso#it :7c-imbul ine. Cn cartea mai sus citată0 Maran opera o distinc#ie între surplusul real şi cel poten#ial. cit. să6şi lăr. apărută în 1)5'0 că în 2ur de 15G din produsul na#ional indian a /ost trans/erat în /iecare an spre Marea Mritanie în cursul primelor decenii ale secolului DD.resului capitalismului monopolist şi a e"portului de capital de mare amploare spre peri/erie0 #ările slab dezvoltate au avut un rol important în sus#inerea ratei pro/itului care avea tendin#a să scadă în centru.1min0 )?acc u m u l a t i o n à l?Cc e l l e m o n d i a l e . .alU . 1dică0 ar trebui să e"iste o politică a veniturilor la scară interna#ională0 aşa cum e"istă0 c-iar imper/ectă0 la scară na#ională5'. la publicare53.1(3.rată într6un sistem mondial de produc#ie autoreproducător care bloc-ează acumularea sa de capital şi propria dezvoltare. !mma n u e l 0 op . %entru a ieşi dintr6o asemenea situa#ie0 peri/eria nu are decEt o cale? să se rupă de sistem0 să taie le. :Dezvoltările critice ale lui !mmanuel reprezintă o contribu#ie e"trem de importantă la demolarea a ceea ce s6ar putea numi :do.reducEndu6se treptat rolul de debuşeu0 pe măsura pro. . 1min consideră e"torcarea surplusului /actorul c-eie al subdezvoltării0 încorporEnd mecanisme ale sc-imbului ine. 7urplusul poten#ial era di/eren#a dintre produc#ia poten#ială şi consumul esen#ial. %e parcursul istoric al evolu#iei economiilor dezvoltate ale :centrului. Lucrarea lui 1r.

a#i de conceptul şi procesul .alită#ilor provocate de sc-imburile interna#ionale au avut un ecou bine resim#it pe plan mondial0 mai ales la AFB0 anii `'5 /iind marca#i de promovarea ideilor :noii ordini economice interna#ionale.ravelor ine/icien#e ale produc#iei şi a c-eltuielilor inutile /ăcute de elitele tradi#ionale pentru a prezerva ordinea internă&.0 concept inspirat de cea de6a L>6a sesiune specială a 1dunării 8enerale a AFB din aprilie6mai 1)'(0 ca urmare a ini#iativei 1l.lobalizării.inber .umentele şi concluziile din lucrările apărute pe tema ine. 9an .calea dezvoltării autonome. e n $coordo n a t o r&0 !ditur a %olitică0 Mucure ş ti0 1)'3.nant în anii `)50 :noua ordine interna#ională.eriei0 sus#inută de #ările nealiniate 1. 1 4e s t r u c t u r a r e a Fr di nii 0nt e r n a " i o n a l e 0 (' . a dispărut treptat din vocabularul dezbaterilor problematicii mondiale0 /iind înlocuită cu termeni le. Ar0 în #ările subdezvoltate0 o mare parte a surplusului poten#ial nu este realizat $din cauza . 1r. Cncadrată de revendicări şi solu#ii utopice0 pe /undalul bulversărilor din economia mondială a anilor `35 şi noilor tendin#e mani/estate tot mai pre. Creşterea e/ectivă a unei #ări depinde însă de importan#a şi utilizarea surplusului său real.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful