DOMENIUL

SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ

CALIFICAREA
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
CU APENDICITĂ ACUTĂ

ARGUMENT
CAPITOLUL I - Anatomie Şi fiziologie
CAPITOLUL II - Patologie
2.1 Definiţie
2.2 Etiologie
2.3 Simptomatologie
2.4 Investigaţii clinice şi paraclinice
2.5 Diagnostic pozitiv
2.6 Diagnostic diferenţial
2.7 Complicaţii
2.8 Tratament
2.9 Educaţie sanitară
CAPITOLUL III - Studiu de caz
3.1 Plan de îngrijire caz nr. 1
3.2 Plan de îngrijire caz nr. 2
3.3 Plan de îngrijire caz nr. 3
CAPITOLUL IV Concluzii
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

ARGUMENT

2

Am ales această temă de proiect „ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
APENDICITĂ” deoarece primul meu stagiu de când am început această
şcoală a fost pe secţia Chirurgie
Am văzut că este o afecţiune destul de des întâlnită pe acel sector şi m-am
gândit să aflu cât mai multe lucruri despre această afecţiune, să fiu bine
informată pentru a da cât mai multe răspunsuri persoanelor în cauză.

I. Anatomie si fiziologie

3

Apendicele este un tub cilindric, lung până la 9 cm, ce se
aşează din fundul sau de pe fata mediana a colonului. Baza sa se afla la
locul de confluenta a celor trei temii musculare de pe cec si la 2 cm de
valvula ileo-cecala; are o forma sinuoasa de cele mai multe ori cu o
porţiune scurta, vodiculara, fixata de cec si o porţiune lunga, flotanta, care
este mobila. De la locul de implantare în cec a apendicelui pornesc cele
trei temi musculare (interioara libera poterolaterala si poeteromediana
aderente). Este situat în fosa iliaca dreapta, dar în legătura cu anomaliile
de dezvoltare embriologica a cecului mai poate fi găsit în:
-

poziţie înalta – cec orizontal în poziţie sublupatica,

apendicele venind în raport cu vezica biliara;
în stânga – situa invers;
poziţie joasa – lombara, iliaca pelvina.
Orificiul apendicular este situat la 1,5-2 cm sub valvula
ileocecala. Forma este infundibulara sau circulara. Mucoasa descrie la
locul de implantare o cuta proeminenta:valvula lui Gerlach.
Structura apendicelui se caracterizează prin existenta a patru
tunici:

-

tunica

-

tunica

-

stratul submucos;

musculara

alcătuita

din

perineul

cecoapendicular;
musculara

longitudinale;

4

alcătuita

din

fibre

poate avea o evoltie acuta sau cronica. 5 . Etiopatologie Apendicita acută poate surveni la orice vârstă. motiv pentru care a fost denumită şi „ boala tinereţii”.- tunica mucoasa ce prezinta un număr mare de foliculi limfatici. Definiţie Apendicita acuta este o afecţiune chirurgicala caracterizata prin inflamaţia apendicelui ilio-cecal. angine pneumococice). Ea reprezintă una din cele mai frecvente cauze de suferinţa abdominala. - constipaţie cronică. ascarizi. În apariţia apendicitei acute elementul patogenic determinat este cel infecţios care găseşte condiţii favorizante prin: - situaţia anatomică a apendicelui care constituie un fund de sac cu conţinut bacterian. tenie). însă frecvenţa cea mai mare este între 10-30 ani. fapt pentru care acesta a fost denumit tousila abdominala. - parazitare (oxiuri. - infecţii generale ( gripa.

dar mai ales a celei gangrenoase. IV. atât de mare încât amputează segmentul distal al apendicelui .Agentul infecţios nu este un germen specific. Anatomia patologică Aspectul anatomico-patologic al apendicitei acute este variat si depinde pe de o parte de circulaţia microbilor. Simptomatologia b) Semne subiective 6 . pneumococ sau anaerobi. III. b) Apendicita acută flegmonoasă în care apendicele este mărit de volum. cu aspect de „ limbă de clopot”. cu aspect de „ frunză veştedă”. cel mai frecvent se găseşte colibacilul singur sau în asociere cu alţi germeni-streptococ. c) Apendicita acută gangrenoasă în care apendicele are culoarea neagră-verzuie. e) Perforaţia apendiculară reprezintă o formă evolutivă a apendicitei flegmonoasă. Perforaţia poate fi punctiformă sau din contră. d) Plastromul apendicular are aspect flegmonos. iar pe de altă parte de reactivitatea organismului. astfel putem avea: a) Apendicita acută catarală în care apendicele este congestionat.

fapt care trebuie să grăbească intervenţia operatorie. Ele fac foarte dificil diagnosticul diferenţial cu alte boli. Greţurile şi vărsăturile apar frecvent. În stadiu avansat al apendicitei acute. Constipaţia însoţeşte de multe ori apendicita acută dar sunt şi cazuri de apendicită acută în care întâlnim scaune diareice multiple. Dacă apendicele are o altă poziţie intrabdominală ( nu este situat în fosa iliacă-deaptă). durerea poate fi foarte puternică şi permanentă. dar acestea sunt cazuri excepţionale. Durerea din apendicita acută poate fi confundată cu durerea di colica renală sau cu durerea din colica hepatică. Frisonul nu este întotdeauna prezent. deoarece există o conexiune nervoasa. ca în enterocolită. este un semn de evoluţie gravă.Durerea începe insidios. dar dacă bolnavul îl semnalează. surd. Apendicita acută poate fi confundată adeseori. datorită localizării în vecinătate. în fosa iliacă dreaptă şi s intensifică din ce în ce mai mult. durerea iradiază din fosa iliacă dreaptă în epigastru. aceasta fiind însă mai intensă în hipocondrul drept. mai ales la tineri şi la copii. cu o sarcină extrauterină ruptă. fără îndoială că durerea este semnalizată de bolnav ea venind din acea zonă. 7 . cu o salpingită acută sau cu un chist ovarian drept torsionat. De foarte multe ori. b)Simptome obiective Durerea este confirmată de palparea regiunii iliace drepte. spre gangrenare sau abcedare.

de obicei bătrânii nu fac temperatură ridicată. Contractarea musculară netă nu apare decât în stadiile avansate de apendicită acuta. asupra evoluţiei bolii. nu dau leucocite aşa d ridicate astfel că deseori valoarea leucocitozei poate fi un bun criteriu de diagnostic diferenţial. Scade numai în stări toxice grave cu apendicită acută gangrenoasă sau chiar peritonită. colica renală. arătând în acest caz un pronostic rău. Hemoglobina şi hematocritul sunt utile pentru a diferenţia apendicita acută de sarcina extrauterină ruptă urmată de hemoragie 8 . în schimb copiii fac chiar în cazurile mai simple de apendicită acută catarală. fiind concordant cu temperatura. Febra este prezentă. apără. Este mai evidenţiată în stadiile mai avansate ale apendicitei acute. încercând să oprească pătrunderea apăsării mai în profunzime.Apărarea musculară la palpare muşchii reacţionează. c) Examen de laborator Leucocitoza poate da indicii preţioase asupra stadiului şi eventual. Dacă depăşeşte120/minut şi are amplitudine redusă este semn se evoluţie defavorabilă şi trebuie grăbită evoluţia operatorie. Alte boli acute confundabile cu apendicita: ulcerul gastric sau duodenal perforat. Pulsul – numărul de bătăi cardiace pe minut este crescut. Tensiunea arterială este de obicei normală. febra nu depăşeşte 380C. colica hepatică. pancreatita acută. are de obicei valori peste 8000-10000 globule albe/mm3 (adeseori şi mai mult).

V. Examenul de rutină este foarte util pentru a deosebi apendicita acută de colica renală. . volumul şi aspectul plastronului. Pentru a stabili modul în care evoluează apendicita acută cu peritonita localizată ( spre resorbţii sau abcedare) este necesar să evaluăm zilnic. declanşând o peritonită acută generaliză. . uneori şi leucocite. să cercetăm leucocitoza şi să urmărim curba febrilă. 9 .la peretele abdominal. Un plastron apendicular poate fi confundat şi cu un abces rece. În apendicita acută nu se regăsesc hematii şi leucocite în urină.internă. prin palpare. Se formează în abdomen un abces voluminos care se poate deschide: . evacuându-se apoi la exterior pe cale naturală uneori fără nici un simptom. în schimb în colica renală se regăsesc aproape întotdeauna hematii.într-o ansă intestinală. Forme clinice A: Forme clinice după evoluţie a)Plastromul şi abcesul apendicular Apendicita acută cu peritonita plastică localizată (Plastromul apendicular) este o eventualitate bună.în marea cavitate peritoneală.

B: Forme clinice după sediu: a) Apendicita acută retrocecală. când leziunea este de tip perforator. de multe ori greu de diferenţiat de o colică renală.formarea abcesului.deschiderea acestuia în cavitatea peritonală. 2. cu sau fără tratament. Peritonita generalizată în trei timpi având următoarea succesiune: . . . Durerea are sediu lombar sau lomboabdominal.apendicită acută cu plastron. clinic se manifestă printr-o durere violentă în fosa iliacă dreaptă. la aceasta adăugându-se semne urinare sau genitale: disurie.b) Peritonita acută generalizată poate apărea în trei eventualităţi: 1. Fiecare din aceste secvenţe sunt separate una de cealaltă prin intervale variabile de timp şi cu simptomatologie caracteristică. 3. Peritonita care survine în primele 24-48 de ore de la debutul crizei apendiculare. iar în fosa iliaca dreaptă este de cele mai multe ori nedureroasă. urmează reapariţia fenomenelor datorită unei perforaţii a unui apendice aparent vindecat. urmată de instalarea semnelor caracteristice peritonitei. precipitat de un efort sau administrare de purgativ. Peritonita generalizată în doi timpi: după o criză apendiculară. 10 . semnele clinice se ameliorează. hematurie. tensiune.

Durerile sunt cu iradiere spre organele genitale şi coapsă. e) Apendicita acută în stânga întâlnită în cazuri de situs inversus. Este mai frecventă la copii din cauza poziţiei mai înalte a cecului şi a apendicelui. 11 . Este gravă prin tendinţa la forme distructive. Se poate confunda cu ştrangularea herniană. c) Apendicita acută subhepatică – imită tabloul unei colecistite acute. Apendicita acută la copii apare concomitent sau consecutiv altor afecţiuni: gripa. în special peritonite. angina. Datorită reactivităţii tabloului clinic e mai estompat. C: Forme clinice după vârstă a) Apendicita acută la copii. d) Apendicita acută în sacul herniar – mai ferventă în cazul herniilor inghinale în care conţinutul sacului e format din cec şi apendice. iar când se pune să fie însoţit de complicaţii. se întâlnesc în special la femei tinere. fapt ce ne poate face să scăpăm din vedere punerea diagnosticului de apendicită acută.b) Apendicita scurtă pelviană. pot fi confundate cu afecţiuni genitale şi urinare. enterocolite. b) Apendicita acută la bătrâni.

iar în cazul plastronului cu tumori ale fosei iliace drepte. imposibilitatea executării de urgenţă a operaţiei ) nu se poate interveni imediat. Dacă intervenţia chirurgicală se amână din lipsa unui diagnostic cert. ulcer în criza dureroasă. colica nefritică. nu i se va face clismă. Dacă din diferite motive ( transport. nu se vor administra calmante. tub care va fi scos prin contraincizie. pentru o scurtă perioadă până la operaţie se aplică pungi de gheaţă pe regiunea iliacă dreaptă şi se administrează calmante. VII. nu i se va da purgativ. infecţii urinare. deoarece acestea 12 . Tratamentul Apendicita acută are un singur tratament: apendicectomie de urgenţă. Bolnavul nu va fi alimentat.VI. Diagnostic diferenţial Aşa cum am spus în diferite ocazii în acest capitol. diagnosticul diferenţial trebuie făcut cu colica hepatică. Dacă se găseşte şi puroi în cavitatea peritoneală se va absorbi cât se poate mai mult şi se va lăsa un tub de dren în fundul de sac Douglas.

Papavelină. anestezia să ne asigure confortul necesar pentru a putea explora şi rezolva în condiţii bune cazul. spinală.maschează evoluţia bolii. Atropină. Se poate utiliza anestezia locală. . iar bolnavul să suporte cât mai bine actul operator. Se poate administra perfuzie litică: Xilină. de regulă şi cu acordul bolnavului.Este bine ca atunci când presupunem o situaţie complicată. Bolnavul va ingera numai lichide. 13 . Anestezia Anestezia rămâne la alegerea chirurgului în colaborare cu anestezistul. peridurală sau generală. Scobutil. VIII.

să supravegheze. etc. lumină. Pentru situaţiile în care imobilizarea va fi de scurtă durată sprijinul acordat va consta doar în ajutarea directă a pacienţilor imobilizaţi imediat postoperator. să efectueze pansamentul unei plăgi aseptice sau accidentale respectând etapele tehnicii. factori fizici de mediu. noteze funcţiile vitale si vegetative. În orice situaţie în care mobilitatea pacientului este afectată asistenta are rolul de a-i ameliora starea de dependenţă astfel creată motivând pacientul si ajutându-l sa-şi îndeplinească necesităţile fundamentale: comunicare. toaletă. sa prevină şi să trateze escarele la bolnavul imobilizat. Îngrijirea preoperatorie a bolnavului constă dintr-o serie de măsuri luate cu scopul de a întări 14 . alimentaţie. să efectueze diferite tipuri de sondaje in funcţie de recomandarea medicului. umiditate. să ştie să manevreze instrumentalul.ROLUL ASISTENTEI MEDICALE PE SECŢIA CHIRURGIE Rolul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă sau sănătoasă să-şi menţină sau sa-şi recâştige sănătatea. sa urmărească plaga şi pansamentul. umiditatea între 30-60% poate fi confortabilă pentru cei mai mulţi pacienţi dar poate fi prea rece pentru pacienţii vârstnici astfel ca aceste elemente trebuie ajutate în faţa fiecărui pacient în parte. măsoare. Temperatura mediului ambiant 20-22⁰C. să trateze infecţiile nozocomiale. temperatură. excreţie. Asistenta medicală trebuie să respecte organizarea si ierarhia serviciului. Asigurarea unui mediu confortabil pentru pacienţi.

a tegumentelor. amplitudinea respiraţiei etc. Bolnavul va fi transportat într-o cameră cat mai izolată cu paturi puţine. culoarea feţei. a mucoaselor. lumină redusă si difuză. golirea şi la nevoie spălarea cavităţi naturale ale organismului şi toaleta bolnavului. Îngrijirea postoperatorie a bolnavului variază după natura operaţiei. 15 . temperatura 20⁰C. Pregătirea generală la care sunt supuşi toţi bolnavii înainte de intervenţie constă în: menajarea bolnavului de traumatisme psihice si lămurirea lui asupra felului cum va decurge operaţia. Majoritatea pacienţilor sunt obsedaţi de frica intervenţiei ceea ce le scade rezistenţa organismului faţa de socul operator. hidratarea si mineralizarea organismului se vor face în funcţie de necesităţile si starea organismului. Golirea intestinului gros se va face prin clisme evacuatoare în seara zilei dinaintea intervenţiei şi în dimineaţa operaţiei. stabilirea datei intervenţiei in funcţie de starea bolnavului. frecvenţa. Se vor supraveghea aspectul general al bolnavului.capacitatea de rezistenţă a organismului şi de a preveni complicaţiile postoperatorii. Alimentaţia bolnavului trebuie să respecte regimul dietetic adecvat bolii. pulsul. temperatura.

SEX: feminin VÂRSTA: 25 ani DOMICILIUL: Oneşti STARE CIVILĂ: căsătorită NAŢIONALITATE: română RELIGIE: ortodoxă OCUPAŢIA: casnică GRUP SANGUIN: RH:AII: RH pozitiv ALERGII: nu se ştie alergică la nici un medicament DIAGNOSTIC CLINIC: apendicita acuta DATA INTERNARII: 04.PLAN DE ÎNGRIJIRE .12.Date subiective NUME: G.2010 MODALITATE DE CULEGERE aparţinători si foaie de observaţie 16 A DATELOR: cu .2010 DATA LUĂRII IN EVIDENŢĂ: 04.CAZUL I – Culegerea datelor 1.12. B.

nu consumă alcool -venituri: alocaţia copilului. consumă zilnică.menarha la 15 ani(flux menstrual la 30 zile. 5 zile fara dureri) . . ambii părinţi sunt in viată. salariul soţului -deprinderi igienice: prezintă tegumente si mucoase curate. integre. uşor confuză. anxioasă CONDIŢII DE VIAŢĂ: -obişnuinţe alimentare : nu ţine regim.patologice: . o naştere normală . 17 . roz -aspect vestimentar: îngrijit.STABILIREA LEGĂTURII CU PACIENTUL:verbal MODUL DE COMUNICARE: pacienta este conştientă.heredo-colaterale: neaga boli importante.un avort spontan.naşteri. curat -hobby-uri: lectura ANTECEDENTE: -fiziologice: .

subiective : greţuri. . apetit scăzut. 18 .ISTORICUL BOLII: .puls: 96p/min SEMNE: . cefalee. uşor mărite.pacienta declara ca in urmă cu 5 zile au apărut stări de greaţa. TA. vărsături si constipaţie.temperatura: 38 C . STARE LA INTERNARE: . iar de 24 ore au apărut durerile in fosa iliacă dreaptă. vărsături. scaun absent 3 zile. febră.greutate: 52 kg .inălţime: 1.respiratie: 23r/min . puls.obiective : febră. S-a prezentat la serviciu de urgenţa fiind apoi transportată la secţia chirurgie pentru investigaţii si tratament de specialitate. contractură musculară.68 cm -TA: 135/70mmHg .

ANALIZA DATELOR Nr. Imposibilitatea îndeplinirii rolului propriu din cauza dureri îngrijit. vărsături alimentare 6 7 Nevoia de a dormi si a Incapacitatea de a se odihni datorită procesului inflamator se odihni manifestat prin somn întrerupt. frică manifestată prin oligurie.II. de a proteja manifestată prin pregătirea preoperatorie tegumentele si mucoasele 8 Nevoia de a îmbrăca si dezbrăca se Dificultate de a se îmbrăca/dezbrăca datorită inflamaţiei apendicelui ileo-cecal manifestată prin dureri ZIUA I PREOPERATOR 19 . gemete. uscate. Nevoi perturbate 1 Nevoia de a evita Durere in zona inghinală cu iradieri in membrul inferior si pericolele hipocondrul drept cauzată de inflamaţia apendicelui ileo- Diagnostic de nursing(P E S) cecal manifestată prin poziţie vicioasă. calde in limite normale 5 Nevoia de se alimenta Alimentare inadecvată in deficit cauzată de inflamaţia si hidrata apendicelui manifestată prin inapetenţa. constipaţie si transpiraţii moderate 4 Nevoia de a menţine Hipertermie datorită procesului inflamator manifestată prin temperatura corpului febră moderată. greţuri. durere. paliditate Nevoia de a elimina Eliminare inadecvată datorită spitalizării. crt. văicăreli 2 3 Nevoia de a respira si Posibile modificări ale constantelor fiziologice din cauza a procesului inflamator manifestată prin slăbiciune. tegumente roşii. anxietate Nevoia de a fi curat. febră avea o buna circulaţie moderata.

La schimbarea turei predau pacienta GB care va fi operată la orele 16.00 Câmpul operator este efectuat Efectuarea funcţiilor vitale este efectuată Valori găsite la orele 14.00 TA=120/70mmHg P =96p/min R=19r/min Ziua a II-a postoperator La schimbarea turei predau pacienta GB cu stare generală uşor alterată datorită intervenţiei chirurgicale Pacienta prezintă: .febră moderată:37.2⁰C -TA =120/70mmHg 20 .

1⁰C Continuă tratamentul medicamentos cu antibiotice: Penicilină 1 milion UI IM la 6 or e Pacienta va fi externată la orele 15.T⁰C=37.-R=18r/min -P=85p/min Am administrat la orele 13.00 la indicaţia medicului tratamentul medicamentos cu antibiotice: Penicilină 1 milion UI IM la 6 ore şi antalgic: Algocalmin fiolă IM pentru a diminua durerile provocate de plaga operatorie ZIUA a III-a POST OPERATOR Predau pacienta GB cu stare generală bună.având un tranzit intestinal prezent. Am înregistrat funcţiile vitale:-TA=115/60mmHg -P=78p/min -R=18r/min .afebrilă.0 21 .

domiciliată în Oneşti s-a prezentat în data de 04. am recoltat sânge pentru examenul de laborator. vărsături. greţuri. curate. Datorită intervenţiilor autonome şi delegate starea pacientei este bună fapt pentru care va fi externată continuând tratamentul medicamentos la domiciliu cu antibiotice: Penicilină UI. diureză scăzută. Am făcut educaţie sanitară explicându-i cum poate evita anumite boli doar prin simplu fapt şi anume: acela de a se spăla pe mâini după folosirea toaletei şi nu numai.12. stare generală alterată. tegumente integre. IM la 6 ore urmând să revină la control peste 7 zile pentru îndepărtarea firelor 22 .EVALUARE FINALĂ CAZUL I Pacienta pe nume GB în vârstă de 25 ani. scaun absent de 3 zile. Am supravegheat-o pe tot parcursul internării. sistem osteo-articular integru. i s-a pus diagnosticul de apendicită acută ulterior fiind transportată pe secţia chirurgie pentru investigaţii şi tratament de specialitate. cefalee.2011 serviciu de urgenţă acuzând mai multe semne şi simptome: durere în fosa iliacă dreaptă. am măsurat şi notat în foaia de observaţie funcţiile vitale şi am administrat tratamentul medicamentos la indicaţia medicului urmând toate etapele tehnicilor în stricte condiţii de asepsie.

23 .

chimice. în vederea stabilirii diagnosticului. 24 . MATERIALE NECESARE: două tăviţe renale. aşezând o muşama.TEHNICĂ DE LUCRU RECOLTAREA VĂRSĂTURII VĂRSĂTURA = conţinut gastric care se elimină spontan printr-un act reflex SCOP = explorator. EFECTUAREA TEHNICII: spălare pe mâini cu apă şi săpun. muşama.curate şi uscate. se protejează lenjeria de pat şi corp. se fac examinări macroscopice. i se oferă bolnavului tăviţa renală şi îi susţinem fruntea cu mâna dreaptă. foaie de observaţie. pe care o va arunca apoi într-o altă tăviţă renală. bacteriologice. o traversă şi un prosop în faţa bolnavului. Spălare pe mâini cu apă şi săpun. pahar cu soluţie aromată pentru clătirea gurii. Când bolnavul s-a liniştit se îndepărtează tăviţa renală şi se oferă paharul pentru a-şi clăti gura cu soluţie aromată. prosop. PREGĂTIREA BOLNAVULUI: în timpul vărsăturilor bolnavul se aşează în poziţie şezândă sau culcat cu capul întors într-o part. aşezându-i sub cap un prosop. dacă bolnavul prezintă proteză dentară aceasta se îndepărtează din cavitatea bucală. PREGĂTIREA INSTRUMENTELOR ŞI MATERIALELOR NECESARE: se pregătesc materialele necesare şi se transportă lângă pacient.

25 .se îndepărtează muşamaua şi prosopul. PREGĂTIREA PRODUSULUI PENTRU LABORATOR: se completează buletinul de recoltare şi se trimite la laborator. se aeriseşte salonul şi se supraveghează bolnavul în continuare.ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI DUPĂ TEHNICĂ: se şterge gura bolnavului. se notează în foaia de observaţie data recoltării. numele celui care a efectuat recoltarea. se aşează bolnavul în poziţie comodă.

CAZUL II – Culegerea datelor 1.L . SEX: F VÂRSTA: 34 DOMICILIUL: Gura Văii.2011 MODALITATE DE CULEGERE aparţinători si foaie de observaţie.Date subiective NUME: C.PLAN DE ÎNGRIJIRE .01.Oneşti STARE CIVILĂ: divorţată NAŢIONALITATE: română RELIGIE: ortodoxă OCUPAŢIA: salariată GRUP SANGUIN: RH:BIII RH pozitiv ALERGII: nu se ştie alergică la nici un medicament DIAGNOSTIC CLINIC: Apendicita acuta DATA INTERNARII: 04.01. 26 A DATELOR: cu .2011 DATA LUĂRII IN EVIDENŢĂ: 04.

vărsături. ameţeli. 2 cafele zilnic. curat. iar tatăl în urma unui accident rutier i s-a amputat membrul inferior drept. STARE LA INTERNARE: 27 . prezentând o stare de disconfort. . motiv pentru care a fost transportată la spital. 3 zile.fiziologice: . ca urmare a unui efort fizic menţinut. CONDIŢII DE VIAŢĂ: -obişnuinţe alimentare: nu respectă un regim. .heredo-colaterale: mama suferă de insuficienţă cardiacă.patologice: .deprinderi igienice: prezintă tegumente si mucoase curate. integre. roz .naşteri = 0 .aspect vestimentar: îngrijit. .venituri: se întreţine din salariul său şi din pensia părinţilor . fumează 10 ţigări/zi. greţuri. pacienta este liniştită din punct de vedere psihic. plăcut .STABILIREA LEGĂTURII CU PACIENTUL: verbal MODUL .menarha la 14 ani(flux menstrual la 28 zile. pacienta afirmând că au apărut dureri în zona inghinală. dureri moderate.un avort la cerere. ISTORICUL BOLII: Afecţiunea a debutat în urmă cu 3 zile.hobby-uri: călătoriile ANTECEDENTE: . este puţin anxioasă. aparte.

74 cm.înălţime: 1. SEMNE: . 28 .3⁰C. . -TA: 140/75mmHg. .subiective : greţuri. febră moderată. puls şi respiraţie uşor mărite. vărsături . .temperatura: 38.puls: 97p/min.respiraţie: 24r/min.obiective: contractură musculară..greutate: 70 kg. .

6⁰c A început tratamentul medicamentos cu Penicilină 1milion Ui IM la 6 ore 29 .ZIUA a I-a POST OPERATORIE La schimbarea turei predau pacienta CL cu stare generală uşor alterată datorită intervenţiei chirurgicale Pacienta prezintă tegumente şi mucoase uşor colorate -TA=140/70mmHg -P=86p/min -R=22r/min -T⁰=37.

tegumente curate. Am făcut educaţie sanitară. înregistrat funcţiile vitale în foaia de observaţie şi am administrat tratament medicamentos la indicaţia medicului. fiind apoi transportată pe secţia chirurgie pentru investigaţii şi tratament de specialitate.EVALUARE FINALĂ CAZUL II Pacienta pe nume CL în vârstă de 34 de ani domiciliată în Gura Văii Oneşti s-a prezentat în data de 04. cefalee. i-am explicat importanţa spălării pe mâini după folosirea toaletei şi nu numai. am recoltat sânge pentru examenul de laborator. stare generală alterată. I s-a pus diagnosticul de apendicită acută. vărsături.01.2011 la serviciu de urgenţă acuzând mai multe semne şi simptome: durere acută în fosa iliacă dreaptă. Datorită stării generale uşor alterate pacienta va mai rămâne internată 2 zile după care va fi externată. diureză scăzută. sistem oasteo articular integru. am măsurat. Am supravegheat-o pe tot parcursul stagiului meu. greţuri. 30 .

fesieră. 31 . la un lat de deget deasupra marelui trohanter şi înapoia lui. 8/10. PREGĂTIREA INSTRUMENTELOR ŞI MATERIALELOR: pregătesc materialele şi se transportă lângă pacient. SCOP: introducerea în organism a unor substanţe medicamentoase. LOCURI DE ELECŢIE: regiunea superoexternă.în treimea mijlocie.TEHNICA DE LUCRU EFECTUAREA INJECŢIEI INTRAMUSCULARE INJECŢIA INTRAMUSCULARĂ: constituie introducerea unor soluţii izotonice.ace intramusculare: lungime. MATERIALE NECESARE: tavă medicală. se descoperă regiunea aleasă pentru injecţie: punctul Smârnov. se aşează bolnavul în decubit ventral. medicamentul de injectat. 70mm. la unirea treimii externe cu cele două treimi interne ale liniei care uneşte spina iliacă anterosuperioara cu extremitatea superioară a şanţului interfesier. 60. PREGĂTIREA PSIHICĂ ŞI FIZICĂ A BOLNAVULUI: se anunţă bolnavul şi i se explică necesitatea tehnici.faţa externă a coapsei. 9/10. diametru 7/10. uleioase sau a unei substanţe coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac ataşat la o seringă.deasupra marelui trohanter. 10/10mm bizou lung. punctul Barthelemy. poziţie şezândă sau în picioare. Efectuarea injecţiei. faţa externă a braţului în muşchiul deltoid. 50. lateral. 40.

Se încarcă seringa cu substanţa de injectat.Spălare pe mâini cu apă şi săpun. Hematom prin înţeparea unui vas. ACCIDENTE: durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri a acesteia. Se montează seringa în condiţii de asepsie perfectă. 32 . după verificarea fiolei. Se schimbă acul îndepărtându-l pe cel cu care a fost aspirată substanţa şi se adaptează un ac potrivit pentru injecţie.se aşează bolnavul în poziţie comodă unde va sta în repaus fizic timp de 5-10minute. Se înţeapă perpendicular pielea pătrunzând 4-7 cm cu rapiditate şi siguranţă. Se dezinfectează locul injecţiei cu un tampon cu alcool după care se invită bolnavul să-şi relaxeze musculatura. acoperind locul cu un tampon. ruperea acului. După injectare se scoate dintr-o dată acul. se elimină bulele de aer. Se impune retragerea acului şi efectuarea injecţiei în altă regiune. REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ: se aruncă la coş deşeurile de la injecţie. Se verifică poziţia acului prin aspirare. embolie uleioasa. Se masează locul pentru a disocia planurile ţesuturilor străpunse activând circulaţia. Se întinde pielea între policele şi indexul sau mediul mâinii stângi. se spală pe mâini cu apă şi săpun. Paralizie prin lezarea nervului sciatic. se injectează lent lichidul.pentru a favoriza absorbţia. dezinfectare. Supuraţie aseptică datorită unor substanţe care nu sunt resorbite.

L SEX: F VÂRSTA: 65 ani DOMICILIUL: Oneşti STARE CIVILĂ: văduvă NAŢIONALITATE: română RELIGIE: ortodoxă OCUPAŢIA: pensionară GRUP SANGUIN: RH:AII RH pozitiv ALERGII: nu se ştie alergică la nici un medicament DIAGNOSTIC CLINIC: Apendicită acuta DATA INTERNARII: 17.CAZUL III – Culegerea datelor 1. CONDIŢII DE VIAŢĂ: 33 . Date subiective NUME: T.032011 MODALITATE DE CULEGERE A DATELOR: de la fiică si foaie de observaţie.PLAN DE ÎNGRIJIRE . MODUL DE COMUNICARE: pacienta refuză să comunice cu echipa medicală.2011 DATA LUĂRII IN EVIDENŢĂ: 17. este anxioasă. neliniştită. STABILIREA LEGĂTURII CU PACIENTUL: non-verbal.03.

fiziologice: .temperatura:38. . vărsături motiv pentru care a fost transportată la spital. iar de 4 săptămâni refuză să se mai alimenteze corespunzător.înălţime: 1. este depresivă.venituri: se întreţine din pensia de urmaş a soţului. . are carenţă de igienă.deprinderi igienice: aspect neîngrijit.odihnă: nu doarme nopţile. ANTECEDENTE: .menarha la 15 ani .aspect vestimentar: aspect neîngrijit.65cm -TA: 140/75mmHg . păr cărunt neîngrijit.naşteri = 1 .7⁰C 34 . vestimentaţie inadecvată sezonului. iar în urmă cu 3 zile au apărut în fosa iliacă dreaptă.heredo-colaterale: mama a suferit de astm bronsic.patologice: . tegumente murdare cu miros dezagreabil. ISTORICUL BOLII: Fiica afirma că starea generală alterată a pacientei a început imediat după moartea soţului aceasta refuzând să se mai alimenteze corespunzător.-obişnuinţe alimentare : nu respectă un regim aparte. . . STARE LA INTERNARE: .greutate: 75 kg . greaţă.avorturi provocate = 3 . . reumatism articular acut şi ulcer gastroduodenal.alte afecţiuni: suferă de astm bronşic.

vărsături..respiraţie:24r/min . respiraţie peste valorile normale. apărare musculară. 35 . . febră.subiective : greţuri.puls:95p/min SEMNE: .obiective: contractură musculară.

2⁰C .ZIUA a I-a PREOPERATOR La schimbarea turei predau pacienta TL care va fi operată la orele 16. Va trebui efectuat câmpul operator. Valori găsite la orele 12.00.00:-TA = 140/70mmHg .înregistrarea funcţiilor vitale.R = 22r/min .T⁰ = 38. toaletizarea pacientei.P = 90p/min EVALUARE FINALĂ CAZUL III 36 .

domiciliată în Oneşti s-a prezentat în data de 17. apoi a fost transportată pe secţia chirurgie pentru investigaţii şi tratament de specialitate. Am supravegheat-o pe tot parcursul stagiului meu. am măsurat şi înregistrat funcţiile vitale în foaia de observaţie.2011 la serviciu de urgenţă acuzând mai multe semne şi simptome: durere acută în fosa iliacă dreaptă. cefalee tegumente murdare cu miros dezagreabil.Pacienta pe nume TP în vârstă de 65 de ani. am recoltat sânge pentru examenul de laborator. păr cărunt neîngrijit. I s-a pus diagnosticul de apendicită acută. vestimentaţie inadecvată sezonului. Datorită stării generale uşor alterată şi al altor afecţiuni de care suferă pacienta va fi transportată pe o altă secţia urmând să revină după 7 zile pentru îndepărtarea firelor. diureză scăzută.03. greţuri. TEHNICA DE LUCRU 37 . vărsături. am administrat tratamentul medicamentos la indicaţia medicului urmărind toate etapele tehnicii şi am făcut educaţie sanitară.

se dezinfectează cu un tampon cu alcool. hainele să nu împiedice circulaţia de întoarcere. se cere bolnavului să închidă şi să deschidă pumnul apoi să rămână cu el închis. administrare de medicamente intravenos MATERIALE NECESARE: tavă medicală acoperită cu un câmp steril. tampoane cu comprese sterile. alcool. apoi se aplică garoul la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a braţului. muşama. recipienţi de recoltare goale sau cu substanţe chimice. două seringi de 10cc sterilizate. SCOP: explorator. PREGĂTIREA INSTRUMENTELOR ŞI MATERIALELOR NECESARE: se transporta pe tavă lângă pacient. uscate şi trei ace de puncţie venoasă sterilizate verificate. se dezbracă braţul ales. 38 .EFECTUARE PUNCŢIEI VENOASE Puncţia venoasă=înţeparea unei vene cu ajutorul unui ac ataşat la o seringă. anticoagulante sau de altă natură. tăviţă renală. cu indexul mâini stângi se palpează locul puncţiei. PEGĂRIREA PSIHICĂ ŞI FIZICĂ A BOLNAVULUI: se anunţă pacientul şi se explică necesitatea tehnicii. EXECUTAREA PUNCŢIEI: spălare pe mâini cu apă şi săpun. se aşează bolnavul în poziţia necesară . se dezinfectează. STABILIREA LOCULUI PUNCŢIEI: se stabileşte braţul la care se face puncţia. terapeutic.

aspirând sângele în seringă până se obţine cantitatea de sânge dorită. se aplică un tampon cu alcool şi se ţine 5-10 min apoi se retrage acul. Se introduce acul în mijlocul venei.Având seringa în mâna dreaptă. în direcţia axului longitudinal al venei. se completează buletinul de analize şi se duc la laborator. După terminarea tehnicii se aşează comod pacientul şi se supraveghează. se fixează vena la 4-5cm sub locul puncţiei şi se exercită o compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine. REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ: se adună instrumentele utilizate şi se aruncă la deşeuri fiecare după care se trece la pregătirea sângelui recoltat pentru laborator:se etichetează flaconul cu datele personale ale bolnavului. între police şi celelalte degete. paloare accentuată sau alte semne ale lipotimiei. 39 . cu indexul se fixează amboul acului ataşat. ACCIDENTE: Acul poate să treacă dincolo de venă perforând peretele. data şi analiză cerută. bolnavul poate prezenta ameţeli. cu mâna stângă se trage încet pistonul. se desface nodul garoului şi bolnavul deschide pumnul.

Rata generală de mortalitate este de 0. este agravarea progresivă a semnelor şi simptomelor. Mortalitatea se ridică la 20% la pacienţii mai în vârstă de 70 de ani.vindecarea realizându-se mai lent. putând mima orice afecţiune acută dureroasă abdominală.PROGNOSTIC Apendicita acută se poate manifesta foarte variat. datorită întârzierii diagnosticului.2-0. apendicita perforată cauzează decesul. Perforaţia este frecventă la persoanele mai mici de 18 ani şi peste 50 de ani. pacientul se va recupera fără nici o problemă. 40 . În cazurile în care apendicele s-a rupt sau s-a dezvoltat o infecţie gravă. Apendicita este tratată de obicei cu succes prin operaţia de apendictomie. riscul de apariţie a complicaţiilor este crescut.8% şi este atribuită complicaţiilor afecţiunii. Evoluţia bolii fără intervenţie chirurgicală. În absenţa tratamentului. Dacă nu există complicaţii.

Cea mai serioasă complicaţie este perforaţia. frica. greaţa. cu peritonitaliberă în organele vecine. Am menajat bolnavii de traumatisme psihice şi am discutat cu ei asupra felului cum va decurge operaţia. Am încercat să discut cu fiecare pacient în parte pentru ai înlătura anxietatea. am constatat că este o afecţiune destul de des întâlnită. înlăturând astfel teama. frica. sau diaree cu gaze. dar care se manifestă în funcţie de vârstă. Simptomul principal în tabloul clinic este durerea abdominală difuză şi nelocalizată. 41 . şi le-am făcut cunoştinţă înainte de operaţie cu alţi pacienţi care au suferit intervenţia chirurgicală înainte şi au avut o evoluţie bună. Deoarece pacienţii sunt obsedaţi de frică trebuie liniştiţi cu privire la intervenţia chirurgicală pentru a nu le scădea rezistenţa organismului faţă de şocul operator. având o varietate de semne şi simptome. vărsături.CONCLUZII În urma celor trei cazuri incluse în proiectul meu „Îngrijirea pacientului cu apendicită acută”. febră constipaţie.

Titurcă. Ed. Bucureşti2002 3. Florian Chiru. Bucureşti. Bucureşti. C. Mihailescu. Didactică şi pedagogică. Ed. Medicală 2000 7. C. Bucureşti. Borundel. Urgenţe medico-chirurgicale. 1988 6. Medicală. Ed. Ed. Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii medicali. Georgeta-Aurelia Baltă. Lucreţiu Titircă. manual pentru colegiile şi şcolile postliceale sanitare. Viaţa medicală românească. Chirurgie şi specialităţi chirurgicale. Al. Tehnica îngrijirii bolnavului.2007 8. Bucureşti. Medicală. RCR Prinţ. Daschievici. Ghid de nursing. Ed. S. Ed. L. M. L. Editura Viaţa Medicală Românească.BIBLIOGRAFIE 1. Bucureşti. Medicină internă. Mozes.2003 42 . Tehnici generale de îngrijire a bolnavilor. Urgenţele medicale. Dr. 2000 2. 2008 5. Bucureşti.2001 4.Titircă. Ed.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.