You are on page 1of 2

STILUL MUZICII CORALE in ARTA CLASICISMULUI MUZICAL

(1750 1827)

clasicismul face parte din categoria stilurilor fundamentale clasicism stil artistic situat intre Baroc si Romantism clasicismul = ordine intre doua momente de dezordine Barocul si Romantismul o barocul asimetrie incarcaturi ornamentale figurati!e o romantismul su"iecti!ism imaginatie lirism si fantezie clasicismul caracter intelectualist dominat de ratiune o stil impersonal fara etalarea eului creatorului o ec#ili"rul intre continut si forma simtul proportiilor o determina aparitia "itematismului ree$pozitiei in forma de sonata a) etapa pre"eet#o!eniana - conturarea formelor si genurilor reprezentati!e% sonata simfonia concertul - &io!anni Battista 'ammartini (1()8 1775) *ran+ois ,osep# &ossec (17-. 182)) /#ristop# 0illi"ald &luc1 (171. 1787) ,osep# 2a3dn (17-2 180)) 0olfgang 4madeus 5ozart (175( 17)1) ") etapa "eet#o!eniana 6ud7ig !an Beet#o!en (1770 1827) 'coala !ieneza

5869:;4 - element promordial al discursului muzical componistic de esenta diatonica in mers treptat si salturi ascendent si descendent intr-un am"itus accesi"il !ocilor - constructie simetrica predominant patrata carr< (carura) - contrast net intre melodia de tip !ocal (indeose"i in pri!inta utilizarii ornamentelor) si cea de tip instrumental R;=5>6 - !alori predominante% patrimea optimea si saisprezecimea - simetria formulelor ritmice generate de di!izarea si augmentarea poportionala a !alorilor de note sincope contratimpi anacruze ritm punctat - masuri de factura "inara si ternara simple si compuse - muzica clasica preponderent izoritmica si izometrica 4R59?;4 - componenta de prim ordin a compozitiei muzicale - dominant tonala omofonica fara a e$clude scriitura fugato sau polifonica - relatii armonice ample di!ersificate acorduri cromatizate contraste armonice modulatii indepartate insta"ilitate tonala in lucrarile ample fiind generate de dramaturgia lucrarii - treptele secundare mai ales la Beet#o!en - marsurile armonice tratate indi!idualizat de catre fiecare compozitor - apogiaturi note melodice ec#app<e du"le triple @96;*9?;4 - de esenta armonica

;9 /( /lasicismul muzical

leAera transparenta su"ordonata simetriilor si proportiilor stilului clasic influentele stilului polifonic renascentist le intalnim indeose"i in genurile ample ale muzicii !ocale opera, missa, recviemul si oratoriul (2a3dn 5ozart Beet#o!en 5issa 'olemnis)

:;?45;/4 - amplificare si di!ersificare a nuantelor dinamice - dinamicii fi$e din "arocul muzical i se prefera dinamica progresi!a mo"ila - daca la 2a3dn si 5ozart paleta dinamica este mai restransa (intre pp si ff) aceasta se largeste (ppp fff ) indeose"i la Beet#o!en - alternarea "rusca a nuantelor e$treme si utilizarea frec!enta a crescendo-ului indeose"i la Beet#o!en =85@9>6 4&9&;/4 - tendinta de precizare e$acta a tempoului ca refle$ al desfasurarii ritmice constante - relati!itate si aleatorism - largirea sferei semantice a termenilor de tempo termeni de tranzitie (indeose"i la Beet#o!en) o Maestoso e Adagio, Adagio cantabile o rallentando, ritardando, allargando sau accelerando, precipitando, stringendo precum si a tempo, tempo primo, come prima &8?>R; si *9R58 - consacrarea formelor si genurilor !ocale de tip clasic% chansonul, liedul, missa, oratoriul, cantata, opera, singspiel-ul - diminuarea interesului pentru opera (cu e$ceptie pentru &luc1 si 5ozart) 9@8R4 &luc1 readuce spiritul antic tendinta spre so"rietate si e$presi!itate plecand de la sensul te$tului poetic o de"arasare de spectaculozitatea "el-canto-ului italian 5ozart te$tul era doar un prete$t fiind preocupat indeose"i de muzica o ansam"luri !ocale in stil clasic apropiate facturii "el-canto-ului italian 9R4=9R;>6 5;''4 R8B>;85>6 si /4?=4=4 creatii putine in comparatie cu cele instrumentale lucrari de esenta religioasa preponderent la 2a3dn (oratoriul) si 5ozart (reCuiemul)

;9 /( /lasicismul muzical