You are on page 1of 4

Religia evreilor este cunoscuta, in special, din cartile vechiului testament.

Noi descoperiri, cum sint manuscrisele de la Marea Moarta, arunca o naua lumina asupra religiei evreilor din epoca elinista. In mod special, pentru secolul I d. Hr. Se pot afla date despre religia evreilor si din Cartile Noului Testament. Toate aceste scrieri servesc la cunoasterea religiei evreilor pina in anul 70, cind Ierusalimul este asidiat si darimat de catre romani. upa anul 70, se gasesc date pretioase in !iteratura ra"inica# Misna Tosefta$ %dosul la Misna sau la Misna Tosefta, comentariile la Misna, facute de invatatii evrei din secolul III si I&. In evul mediu au aparut curente mistice in iudaism, dar a"ia in secolul &III s'a dat la iveala (Cartea splendorii) de catre Moise !ioan. Catrtea este cunoscuta su" numele de *a""ala. +vreii sau afirmat in lume ca un popor e,clusiv monoteist. umne-eu este unul singur fara egal. Inca din momentul cind il cheama pe avraam sa iasa din .rul Chandeii, +l isi descopera unicitatea Sa, intr' o lume spre politeism. e aceea dind poruncile, ecalogul, lui Moise, el insista #)Sa nu ai alti dume-ei afara de Mine/). umneseu este Creatorul, 0roniatorul si Stapinul universului. +l confera e,istenta tuturor e,istentelor. +ste vesnic, atotintelept, calau-itor, omnipre-ent. Numele sau este (Cel ce este), mai este numit # +l 1 umne-eu2 sau +lohim, sau %donai 1 omnul2. Cominica cu cei alesi prin teofanii, prin semne, prin preotie, in chip deose"it prin ingeri sau trimisi. 37343mi567mmo7r 8iind de la inceput un popor de pastori, evreii s'au onchinat lui umne-eu in locurile de popas, fara sa ai"a sanctuare propriu -ise. %"ia dupa ro"i a egipteana, dupa e,od, la inceputul peregrinarii prin pustiul Sinai, evreii au construit un cort sfint, ca loc de pastrare a chivotului Legii 1in care se aflau cele doua ta"le ale !egii2 si de 5ertfapentru curatirea pacatelor poporului. Cortul, numuit si Cortul

maruriei, era compus din doua incaperi, una sfinta si una sfinta sfintelor. In sfinta aveau acces preotii, iar in sfinta sfintelor, numai Marele 0reot 1arhiereul2, iar acesta acesta numai o singura data pe an. 8orma cortului era dreptuinghiulara, o treime fiind re-ervata sintei sfintelor, iar celelalte doua treimi din spatiu era pentru sfinta. Cortul era porta"il, si desigur, pin-a din care era facut era inoita dupa tre"uinte. upa ase-area difinitiva a evreilor in Canaan si dupa cosolidarea puterii de stat prin instituirea regalitatii, s'a trecut la construirea unui maret templu 9 templul din Ierusalim. %cest templu a fost o dorinta ipoasa a regelui poet avid. Nevoia de cult, pre-enta in oricare oras din palestina, a dus la construirea unor locasuri speciale. %cestea sint sinagogiile. %colo se pastrea-a sulusrile cu te,te sfinte si tot acolo se desfasoara cultul oral. 8unctia sacerdotala a fost indeplinita individual de fiecare dintre patriarhii &echiului Testament, incepind de la %vraam, fara sa fie vor"ade o preotie speciali-ata. e altfel 5ertfa si rugaciunea s'au adus in chip traditional astfel, pina la instituirea lui %raon. %cesta din urma s'a instituit prin porunca divina, de catre Moise, in cadrul tri"ului lui !evi 9 urmasii unuia dintre cei :; fii a lui Iaco". 0uterea sacedortala suprema a fost conferita lui %araon. +l a devenit Mare preot 1arhiereu2 printr'0 sfintire speciala, dupa darea !egii si construirea cortului Marturiei. Consacrarea s'a facut prin ungere cu singe din 5ertfe unui "er"ec pe virful urechii drepte, pe degetuol mare de la mina dreapta, si pe degetul mare de la piciorul drept, apoi prin stropire prin mir si singe. im343m7367mmmo Su" autoritatea Marelui preot se aflau 0reotii. Si acestia au fost consacrati in chip special. Marele preot avind citeva semne distinctive si un plus de vesminte pentru al deose"i de toti ceilalti. 8unctia profetica a avut un loc cu totul special in religia evreilor. %u e,istat chiar unele scoli de profeti 9 unde se desprindea mantica religioasa e"raica, ar profetii cele"ri ai evreilor au fost oameni alesi, cu chemare speciala. Cei mai mari au fost urmatorii# Natan, Isaia, Ieremia, Ie-ichel, aniel, Iloe elisei, <sea, %mos, Mihea, Ioil, %vdie,

Iona, Naum, %vacum, Sofonie, %gheu, =aharia, Maleahi, Ioan >ote-atorul. ar si regele avid este socotit uneori intre profeti. Toti acestea au pre-is despre venirea lui Mesia 9 a .nsului lui umne-eu, Care avea sa eli"ere-e poporul lui umne-eu din ro"ia pacatului. 0rofetul putea indeplini, in chip e,traordinar, unele functii sacerdotale. In special aducerea 5ertfei. ?erfele reliioase e"raice au fost intotdeauna animaliere. .n singur ca- de 5ertfa umana este amintit in &echiul Testament, cind %vraam primeste porunca sa 5erfeasca pe insuis fiul sau, Isaac. ar, cind toate erau gata ingerul omnului opreste pe 5ertfitor, pe %vraam, intrucit umne-eu a va-ut dovada loialitatii sale?ertfele din vechiul testament sint 5ertfe specile, din animale curate, dar si din cereale sau produse derivate din cereale, %u e,istat 5ertfe de ardere de tot, unde materialul 5ertfei se incinera complet, dar si 5ertfe partiale, unde o parte din trupul animalului 9 in special grasimea 9 se ardea, restul fiind consumat ca hrana. Se aduceau 5ertfa# turturele sau porum"ei. e o"icei intiul nascut tre"uia rascumparat prin 5ertfa, deoarece el apartinea prin definitie lui umne-eu. !a fel si in ce priveste rodul turmelor si al ogoarelor. <data cu darimarea templului lui Irod cel Mare a incetat 5ertfa la templul din Ierusalim. +a a ramas insa, intr'un fel, pina asta-i, in cadrul taierilor rituale. =iua de sa"at este -i de odihna in mod o"isnuit. Cea dintii sar"atoare mare din anul calendaristic e"raic este Ros Hasana sau %nul Nou, ser"ata la inceputul lunii septem"rie. +ste o -i de pocainta, in care fiecare evreu Isi face un e,amen de constiinta. Cu acest prile5 se suna la sinagoga din sofar 1cornul de "er"ec2, pentru retre-irea la cunostinta slu5irii de umne-eu in anul care incepe. % doua -i este -iua purificarii si inchide ciclul primelor -ile din anul nou. +ste -i de post si de iertarea pacatelor. % treia -i este Su@@ot si tine sapte -ile. +ste o sar"atoare a coli"elor, amintind de milostivirea aratata de umne-euevreilor pe durata peregrinarii lor in pustiu. +ste totodata o sar"atoare a culesului, la care se "inecuvintea-a lamiile si se poarta ramulele de palmier, de mirt si salcie. % patra mare sar"atoare, Hanuca, se ser"ea-a in decem"rie. Se aprind luminari timp de o saptamina, plecind de la una in prima seara si adaugind mereu cite una. % cincea, la mi5locul lui Iulie, sar"atoreste anul nou al pomilor, si se

maninca fructe proaspete si in deose"i portocale. .rmatoarea sar"atoare este purim, si aminteste de salvarea poporului evreu de la masacru ordonat de %man. +ste o oca-ie deose"ita, un carnaval al triunfului. Se citeste cartea +stera, in care se relatea-a despre intimplarea care sta la originea sar"atorii. % saptea sar"atoarea este 0esah 10astile2. Se maninca carne de miel cu ier"uri amare, si a-ima, se "ia vin in amintirea plecarii evreilor din +gipt. +ste o sar"atoare a eli"erarii. % opta mare sar"atoare este sar"atoarea Saptaminilor, la 30 de -ile dupa 0asti. %ceasta sar"atoare aminteste si de pregatirea evreilor de odinioara pentru pregatirea !egii pe Muntele Sinai. Se petrece toata noaptea in preveghere si citire din Tora. In pre-ent s'a innoit o"iceiul de a oferi primele roade la aceasta sar"atore , iar in -ilele urmatoare se fac colecte pentru 8ondul National +vreiesc. Se impodo"esc sinagogile cu ramuri si cu flori. <rice inceput de luna noua este, oarecum, sar"atoare si se "inecuvintea-a ca atare.