Release from Medtorrents.

com

Raspunsuri la Examenul de Urologie
Localizarea şi caracteristica durerilor în maladiile renale. Colica renală. Clişeu radiologic panoramic al rinichilor. Durerile pot fi: acute şi surde; permanente şi periodice; in repaus sau la efort fizic. Durerile în r e g i u n ea l omb a ră s u nt c a r a c t e r i s t i ce p e n t ru a f e c t a r ea r i n i c h i l o r: col i ca r e n a l ă, i r adi e r ea în r e g i u n ea inghina lă - pent ru ma l a d i i le u r e t e r a l e; d u r e r ea în r e g i u n ea s u p r a p u b i a nă s u nt c a r a c t e r i s t i ce pentru ma l a d i i le ve z i c ii ur ina r e; d u r e r i le din pe r ineu - p e n t ru c e le ale p r o s t a t e i. Ce le mai c a r a c t e r i s t i ce şi g r a ve dure ri apar în t i m p ul colicii renale. c a baza ei se afla dereglarea acuta a pasa!ului urinei din caile urinare superioare în urma obstruc"iei sau a compresiunii lor. Colica renală este mai frecvent cauzată de calculi în rinichi şi uretere, conglomerate de săruri, cheaguri de s#nge, puroi. $a apare brusc, pe neprins de veste, iar durerile au un caracter acut, bolnavii sunt nelinişti"i, caută o pozi"ie anumita a corpului. Durerile se resimt în regiunea lombară, cu iradiere în regiunea inghinală, suprapubiană, în organele genitale e%terne, uretră, partea interna a femurului. în timpul crizei, bolnavul manifestă diverse tulburări in mare şi, în primul r#nd, disurie &mic"iuni frecvente, imperioase, dureroase'. & o l i ca renală se îso"eşte adeseori de diverse tulburări digestive - gre"uri şi vomă refle%ă, uneori pareză intestinală cu meteorism, balonare, constipa"ii, mai rar diaree. De regulă, pulsul este normal &nu-i frecvent', fiind un simptom important în diagnosticul diferen"ial cu maladiile abdominale acute, unde tahicardia este prezentă. (imptomul de tapotament în regiunea lombară este pozitiv pe partea afectată. Diagnosticul diferen"ial: colica apendiculară: pe dreapta, în special retrocecală, durerile sunt ascendente spre epigastru şi hipocondrul drept, bolnavul stă imobilizat; - colecistita acută &colică biliară, hepatică': debut anterior în hipocondru, iradiere posterioară către umăr şi scapulă; - colica ovariană &ane%ilă acută': dureri cu iradiere spre rect şi anus; - pancreatita acută: dureri cu localizare în hipocondrul st#ng cu iradiere posterioară şi la umăr; - discopatia &radiculită' acută: agravare la mişcare, bolnavul este imobilizat; d u r e r ea nevralgica, de-a l u n g ul n e r v i l or intercostal i, a n e r v u l ui ) femuroc u t a n a t; alte maladii &ulcer per forat, o c l u z ie i n t e s t i n a l ă, sarcină e % t r a u t e r i n ă, m i o z i tă a c u t ă, durere c o r o n a r i a nă a t i p i c ă '. *. +adiografia reno-vezicală pe gol este investiga"ia primară şi obligatorie în urologie. $a va preceda întotdeauna urografia, iar interpretarea datelor se face simultan. Clişeul pe gol se efectuează din fa"ă, în decubit dorsal. +adiografia simplă permite studiul scheletului &coastele, coloana vertebrală, bazinul', păr"ilor moi lombo-abdominale şi pelvine. ,odificări patologice decelabile pe radiografia renovezicală pe gol: - (istemul osos: metastaze, artroze, spina bifidă, scolioză. - Conturul renal: creşterea sau diminuarea sa; deformarea, dispari"ia conturului renal şi a marginii e%terne a muşchiului psoas. - )magini radioopace: nefrocalcinoză, cacificări tuberculoase sau neoplazice, calculi bazinetali, caliceali, ureterali, vezicali, concre"iuni prostatice. Disuria si anuria obstructiva : cauze, patogeneza, importanta clinica

Release from Medtorrents.com

Disuria e un semn frecvent si inseamna mictiune dificila. Cause: - disuria prin disectazia colului veizcal in inflama"ii , tumori , hipertrofia şi hipertoniasfincterului, scleroza colului, tulburări ale vasculariza"iei şi inerva"iei. - Disuria prin neconcordan"a dintre contrac"ia detrusorului şi deschiderea colului vezical&acalazia' - megavezică. - Disuria de origine vezicală - hipotonia detrusorului & leziuni nervoase periferice înleziuni nervoase centrale '- alte cauze de disurie: calculi şi corpi străini, valvule uretrale, hipertrofiaverumontanum-ului. -nuria . diureza / *00 ml pe zi., e absen"a secre"iei şi e%cre"iei de urină . absen"a ic"iunilor spontane clinic ; ecografic ; sonda!ul vezical . vezica goală & diag. dif. cu reten"ia acută de urină ,mic"iune imposibilă, durere hipogastrică, glob vezical - cauzele anuriei : - prerenale & tensiunea arterială, echilibrul hidro-electrolitic'- renale & parenchimul renal '- postrenale & permeabilitatea căilor urinare superioare' . anuria obstr Cauzele anuriei obstructive - litiaza ureterală pe rinichi unic func"ional, chirurgical,congenital - tumori infiltrative la nivelul ureterelor bilateral &12,-D3-4, neo uterin'- ligatura 5 sec"iunea accidentală a ureterului bilateral 6 obstruc"ia ureterală presiunea în căile urinare creşte .7 hidronefroza acută, presiuneaîn căile urinare continuă să crească şi depaşeşte presinea de filtrare glomerulară .7 anuria. Hematuria: etiologie, diagnostic pozitiv si diferen iat. Def. urina amestecată cu s#nge in timpul mic"iunii .7 provocată întotdeauna deleziuni organice, semn de alarmă ; nu poate fi ignorat, nu este fiziologică sau func"ională -semn important de cauza urologica , nefrologica sau alte cauza. -diagnostic diferen"ial cu : -uretroragia-singerarea din tractul genital la femeie -hemospermia -urina roşie dată de: medicamente &piramidon, rifampicină,la%ative' săruri biliare, porfirine, ura"i, hemoglobinurie, -alcaptonurie Cause: - 8. unic semn de cauza urologică 6 vezica &12', litiaza vezicala, prostata &894,-D34', rinichi, ureter unilateral 6 1+, litiaza renală, hidronefroza congenitală, perinichi, ureter bilateral rinichi polichistic, rinichi in potcoavă, necroza papilară, litiaza bilaterală -8. unic semn de cauza nefrologică - glomerulo-nefita, nefroze de focar, sclerozavasculară, amiloidoza8. unic semn de cauza hematologică 6 hemopatii 8. : nefromegalie unilaterală 6 1+., hidronefroza, chiste renale, pionefroză, pielonefrita %antogranulomatoasă. 8. : nefromegalie bilaterală 6 rinichi polochistici, uretero-hidronefroza bilat., 1+ bilat.,hidronefroza congenitală bilaterală. 8. : colica renală 6 litiaza, cheaguri, parazi"i, stenoze, leziuni inflamatorii.-8. : semne vezicale 6 894, -D34, litiaza vezicală , 12, diverticuli. 8. : febra : piurie . pionefrită !iuria şi bacteriuria, cauzele, metodele de depistare. - urină tulbure 6 piurie & cristalurie, chilurie, spermaturie, fecalurie' . leucociturie :5- bacteriurie - piuria . infec"ie urinară - diagnosticul pozitiv - cauzele sunt in fucntie de sediul infectiei 6 nivel al infectiei in aparatului urinar şi careeste etiologia ;bs: urina răm#ne tulbure după acidifiere cu acid acetic *0< şi încălzire . piurie; se limpezeşte după încălzire . sărurile de ura"i; se limpezeşte prin acidifiere . fosfa"i şicarbona"i. - cistita acută . piurie : pola=iuria : durere la mic"iune - pielonefrită . piuria : durere lombară : febra ab - e%amenul sumar de urină -ddis68amburger - normal / *000 leucocite 5ml5 minpiurie 7 *000 leucocite 5ml5 min - (tansfeld 6>ebb - normal 9 / ? leucocite5 mmc @ / *0 leucocite5 mmc - leucociturie micro. 7 *0 leucocite5 mmc - piurie 7 *00 leucocite5 mmc

Release from Medtorrents.com

- e%amenul bacteriologic eviden"iază germenul & $. Coli, $nterobacter, 4roteus,4seudomonas, 3lebsiela' : sensibilitatea la -9. - piuria amicrobiană &urocultură negativă' : tuberculoza & depistarea bacilului 3och înurina acidă si tulbure 6 colora"ii speciale A-B , însăm#n"ări pe medii speciale , inocularila animale' ; infec"ii fusospirilare. Dg dif se face cu formele microbiene sau amicrobiene "chimbările cantitative ale diurezei: poliuria, oliguria, anuria. 4oliuria . diureza 7 de C000 ml 5 zi. ,ecanismele poliuriei: -bsen"a secre"iei -D8 - diabetul insipid Dnhibarea secre"iei -D8 prin ingestie mare de lichide & potomanie ' )nsensibilitatea tubului renal la -D8 6 leziuni tubulare c#ştigate &).+.C' sau congenitale& diabetul insipid , tubulopatii comple%e ' 4rin Ediureză osmoticăF - diabetul zaharat , insuficien"a renală cronică. 4oliuria tranzitorie : aport mare de lichide, dezobstuc"ia căilor urinare medicamente ;liguria Def . e diureza sub G00 ml 5 zi $ relativa si absoluta +elativa: G00-H00 ml5zi, poate avea cauza fiziologica datorita bilantului hidric negative&aport scazut, pierderi' -7 puterea de concentratie ma%ima &uree urinara ?Img<,osmolaritate *C00m;sm5CHh, densitate *0H?'; sau poate ava cauza patologica datoritaleziunilor renale in care apare scaderea puterii de concentrare -bsoluta: /H00ml5zi e intotdeauna patologica si e o urgenta de diagnostic si tratament -nurie -nuria . diureza / *00 ml pe zi., e absen"a secre"iei şi e%cre"iei de urină . absen"a ic"iunilor spontane clinic ; ecografic ; sonda!ul vezical . vezica goală & diag. dif. cu reten"ia acută de urină ,mic"iune imposibilă, durere hipogastrică, glob vezical' - cauzele anuriei : - prerenale & tensiunea arterială, echilibrul hidro-electrolitic'- renale & parenchimul renal '- postrenale & permeabilitatea căilor urinare superioare' . anuria obstr #alorile constantelor biologice în urologie. (inge 48 singe I,JK-I,HC 8emoglobina *J0-*K0 g5l &9'; **?-*H? g5l &@' $ritrocite H,0-?,*%*0 la puterea *C5l &9'; J,I-H,IL*0la puterea *C5* &@' eucocite H,0-G,G % *0I* 1rombocite *G0,0-JC0,0%*0I* 2(8 *-*0 mm5oră &9'; C-*0 mm5oră &@' 8ematocrit 0,H0-0,HG *5* &9'; 0,JK-0,HC *5* &@' Mrina 2olumul CHh -spectul 48 ,irosul *C00-*G00 ml impede, transparentă; ?,G-I,C Mşor aromatic, datorită acizilor volatili sau substan"elor urinoide, pe care le con"ine Culoarea Nalben-pai p#nă la galben-auriu &datorită prezen"ei urocromilor, uroeritrinei şi urobilinei' Densitatea *.0*0-*.0C? 4roteine, bilirubina, grucoza absente (edimentul urinii e u c o c i te *-J in cimp de vedere $rit roci te 0 unice in cimpul de v e d e re C e l u le epi t el i a l e: 0 J in cimpui de v e d e re O pl a te nu se depisteaza O i n t e r m e d i a re nu se depisteaza O r e n a le C i l i n d ri h i a l i n i c i, g r a n u l o ş i,

urmate de investiga"ii pentru decelarea cauzei. localizate sau cu iradiere spre penis.brusc. clinica. leziuni inflamatorii ane%iale. agitat.retentie de urina .prostatita acuta. .globul vezical . diagnostic şi tratament. 1oate eforturile de a urina sunt zadarnice. cedeaza dupa tratament medical :5.decompensare vezicala dupa o lunga perioada de retentie incompleta de urina .obstacol subvezical . 4acientul prezinta o dorinta acuta de a urina. retentie incompleta si mictiune automata Cauze e'traurinare pelvine . e p i t e l i a l i.sonda! vezical Clinic .traumatismele renale .tumori pelvine . mictiune imperioasa Diagnosticul Anamneza Examenul obiectiv .ruptura uretrei .tuseu rectal Examinari paraclinice . uc us 9a c t e r ii Bu se d e p i s t e a ză Bu se d e p i s t e a ză sau e s te în c ant i t ă "i mi ci Bu se d e p i s t e a ză s au p r e z e n te în c a n t i t ă "i mici $eten ia acută şi cronică de urină: cauze.7 retentia completa de urina Etiologia retentiei complete de urina.cheaguri . ++2( : M)2 (e efectuează drena!ul vezicii urinare prin sonda! ureterovezical sau cistostomie suprapubiană minimă.globul vezical dureros $etentia acuta de urina reprezinta imposibilitatea de a urina.ecografia. Cauzele urogenitale Cauze uretrale: . foarte dureroasa. hematocolposul . $etentia acuta de urina .adenomul de prostata. Cauzele cele mai frecvente sunt: rahianestezia ruptura posttraumatica de uretra consum de alcool e%punerea prelungita la frig prostatita acuta $etentia cronica de urina 4oate fi subclasificata: Retentie cronica incompleta de urina Retentie cronica completa de urina &. %.debut brusc. cancerul de prostata . mata. este agitat. cheaguri.com c e r o ş i. Leziunile cervico-prostatice . e r i t r o c i t a r i. remitenta.stricturi uretrale post-inflamatorii si post-traumatice tumorile uretrei calculi uretrali si corpi straini valvulele uretrale posterioare hipertrofie de verumontanum. tumora ovoida cu conve%itate superioara regulata. durerile abdominale fiind intense.traumatismele medulo-rahidiene .paralizie tranzitorie sau definitiva a detrusorului retentie completa. $etentia cronica completa de urina Fiziopatologie .obstacol subvezical . abcesul prostatic. la un individ care anterior urinase normal. p i g m e n t ă ri . calculi Traumatismele . durere hipogastrica.Release from Medtorrents. disectazia colului vezical . aparuta brusc. l e u c o c i t a r i.infectia peritoneului & pelviperitonita ' Semne clinice . 4rotocol de diagnostic: P $%amen clinic si anamneză P $%amen sumar de urină P $cografie aparat urinar P Mrografie intravenoasă $%plorări suplimentare: P Mretrografie retrogradă sau anterogradă P Mretrocistoscopie . tumori intraligamentare. fara tulburari de mictiune in antecedente .fibrom uterin la nivelul colului si istmului. neteda.faza compensata .

splenomegalie !ercu ia rinichilor 6rinichiul normal . Durerea renală provocată )semnul .diagnostic diferen"ial cu hidropsul vezicular . -deformarea peretele abdominal .rezultate fals pozitive şi fals negative. boala polichisticărenală' -erup"ie papuloasă pe traiectul nervilor intercostali .-bazinet normal . rinichiul mare & tumorile renale .are acelaşi mecanism şi semnifica"ie ca şi procesele inflamatoriiintraperitoneale. 4rostata normală are volumul unei castane.la v#rful coastei a T)-a. (ecre"ia va fi recoltată steril.7 sonoritate dată de colon 6nefromegalia . 4alparea cu o singură m#nă & metoda Nlenard' .nspec ia lombelor si flancurilor. tumora voluminoasă-ridicarea grila!ului costal inferior : roşea"a şi edemul regiunii lombare . modificările rinichilor şi atmosferei perirenală -proeminen"a lombelor si flancurilor . cu trunchiul flectat pe masă. +anevra !asterna -ii.iordano* .durere de intensitate variabilă &se produce omică colică renală . percusia*. 2olumul glandei este mărit în ma!oritatea afec"iu nilor sale &adenom.. !unc ia prostatei $%aminarea clinică a prostatei şi veziculelor seminale se face prin tuşeu rectal. +anevra . consisten"a elastică.7 vibra"ii ale masei musculare ce se transmit bazinetului.percu"ia masei musculare sacro-lombareîn unghiul costovertebral . ori în picioare.Release from Medtorrents. etc.' !unctele dureroase caracteristice rinichiului: / punctul costovertebral ).în unghiul format de ultima coastă şi marginea laterală amasei musculare sacro-lombare.hematomul renal . calculi.cea mai folosită 4alparea rinichilor în decubit lateral & metoda )srael'. .com )n ma!oritatea cazurilor tratamentul afec"iunii necesită internare. 2usculta ia rinichilor .'.palparea rinichiului st#ng a palpare se poate eviden"ia: apărarea musculară . 4ozi"ia de e%aminare a bolnavului poate fi genu-pectorală. cancer.percu"ia indică evolu"ia &palparea nu se poate efectua din cauzacontracturii musculare şi a durerii. recolt#ndu-se urina din primul !et .hipocondrul drept şi zona costovertebrală zgomot sistolic &tril'.7 matitate la percu"ie.-bazinet iritat &de infec"ie.iordano şi interpretarea ei.--. zona zoster intercostală !alparea rinichilor / dificilă din cauza situa"iei profunde sau înalte a rinichilor . .e%istă multe afec"iuni care lasă volumul renal nemodificat sau chiar îl micşorează. litiază.u0on* . / punctul costo/muscular .-semnul Niordano . chiar dacă manifestările clinice sunt unilaterale.. inflama"ii'. edemul inflamator.în procesele tumorale retroperitoneale voluminoase balotarea abdominală : . stenoza arterei renale in hipertensiunea renovasculara.asa!ul prostatei poate facilita ob"inerea secre"iilor pentru e%amenul microscopic şi bacteriologic.unde ia naştere o undă de hiperpresiune . are suprafa"a netedă.percu"ia flancurilor .palparea rinichilor se face bilateral. 1ehnica .în mod normal rinichii nu se palpează & la pacien"ii slabi rinichiul drept fiind mai !os situat se poate palpa polul inferior. trecătoare . $a este formată din doi lobi separa"i de un şan" median. bolnavul va fi invitat să urineze. supura"iile perirenale -impresiunile cutanate persistente .palparea rinichiului drept . contactul lombar . Diagnosticul diferenciat.7percu"ie fără consecin"e .tumora retroperitonealăS tumora de flanc .rinichiul se palpează dar este normal &ptoza renală' 4alparea bimanuală & metoda NuRon' . / punctul subcostal )1az0/2lbaran* .contactul rinichiului direct cu peretele anterior . dacă nu se ob"ine secre"ie.în unghiul format de ultima coastă cu coloanavertebrală.' . ori ginecologică. ('amenul obiectiv al bolnavului urologic )palpa ia.9($+2-Q)) . 3useu rectal: e'aminarea prostatei şi veziculelor seminale. lob hepatic mărit.

Release from Medtorrents. a!ung#nd la durere viespontană sau provocată prin palpare -în timpul e%aminării prostatei se va inspecta meatul uretral . pe toaleta sau se poate ramane in fotoliul rulant dar persoana se lasa sa alunece pe spate P (e descopera zona P (e spala mainile si penisul5labiile inainte de sondare cu apa si sapun P )n cazul femeilor varful sondei este introdus in lidocaina gel inainte de utilizare. sonda poate fi reutilizata cel mult pentru o saptamana. prostatite. de un bloca! sau o piatra. $a trebuie spalata cu sapun si apa si apoi uscata. iar în cazurile avansate se percepe un bloc tumoral dur. -nodulii prostaticiînt#lni"i în tuberculoză sau prostatită cronică. -consisten"a creşte în hiperplazia adenomatoasă &ca o minge de tenis'-este dură în cancerul de prostată & similară cu cea a articula"iei metacarpo-falangiene a policelui' şi foarte dură în litiaza prostatică şi prostatita lignoasă. 4rostata : -mobilă şi nedureroasă la palpare. iar rezultatele vor fi mai fidele. ca sonda sa fie scoasa afara de un spasm. . si se aspira cu o seringa care se ataseaza etans la ac. !rocedura de introducere a sondei P se in!ecteaza lidocaina in uretra &la barbati' sau se baga varful sondei in lidocaina inainte de introducere &la femei' P se introduce sonda in uretra P se umple seringa cu ? 6 *0 ml de ser fiziologic &cantitatea e%acta ar trebui trecuta pe sonda' si se introduce in valva speciala care duce catre balon P se trage usor de sonda pana se simte o oarecare rezistenta P se conecteaza sonda la sacul colector 4ersoanele care folosesc sonda permanenta sunt predispuse la infectii cronice si la calculi vezicali. masarea abdomenului se face pana in momentul in care sonda este scoasa. 4entru colectarea urinei se foloseste o punga de plastic sau un recipient asemanator &cand persoana sta in pat sau in fotoliul rulant'. cancer. pentru a nu rani uretra. (e intalnesc trei tipuri de sondari: intermitenta. -spiratia prostatica citodiagnostica . ceea ce imbunatatii loarea metodei.-mobilitatea glandei se reduce în cancerele de prostată care au depăşit capsula prostatică. permanenta si suprapubiana. la baza prostatei şi vezicii urinare. datorită frecăriicalculilor &Esemnul sacului cu nuciF'. "onda sau cateterul reprezinta un tub subtire de cauciuc sau plastic care este introdus in vezica urinara pentru a putea elimina urina. -litiaza prostatică multiplă produce crepita"ii la palparea glandei. .com după masa!. Decizia pentru a folosi un anumit tip de sondare este luata dupa consultarea cu medical urolog. care nu pot fi intotdeauna la indemana atunci cand se pleaca de acasa. aderent la pere"ii pelvisului Epelvis înghe"atF. chiar. el trebuie efectuat fiecărui bolnav care se adresează medicului urolog şi la to"i bolnavii trecu"i de v#rsta de H? de ani care se adresează oricărei specialită"i medicale. prin introducerea unui cateter care dupa folosire este indepartat. mai ales pentru depistarea precoce a unui cancer de prostată fără modificări clinice. utilizandu-se sonde subtiri. 4rincipalul dezavanta! al sondarii intermitente este acela ca presupune o anumita intimitate si accesul la toaleta sau baie. cele neoplazice par încrustate în parenchimul glandelor şi au margininete. -volumul prostatei creşte în : adenom. riscuri. 4rocedura de sondare trebuie facuta in conditii igienice pentru a evita infectiile. 4rocedura de sondare P (e face transferul pe pat.aterialul aspirat se prepara pe frotiuri. . 1uşeul rectal este una din cele mai importante investiga"ii în urologie.scurgere de lichid prostaticsau alte secre"ii patologice. 2eziculele seminale sunt situate profund. pot fi palpate însă c#nd au volumul mărit sau sunt indurate. (e depoziteaza intr-o punga curata de plastic.se e%ecuta cu un ac fin fle%ibil. (e poate intampla. (edimentele si granulele de calciu &din care se formeaza calculii' se aduna in !urul balonului si pot bloca sonda. în mod normal ele nu sunt palpabile. punctia-biopsie prostatica se e%ecuta sub control ecografic transrectal. tehnica. proemină pe suprafa"a glandei şi au marginicare se şterg treptat. 4unctia prostatica 4entru un e%amen cat mai fidel. iar uretra sa fie ranita. Caterizarea vezicii urinare: indica ii. (onda intermitenta 4resupune sondarea vezicii la fiecare J 6 H ore pentru eliminarea urinii. iar la barbati se in!ecteaza lidocaina in uretra inainte de introducerea sondei P Cateterul este introdus usor in vezica si se preseaza usor zona inferioara a abdomenului cu palma pana cand este eliminata toata urina. iar la toaleta urina curge direct in bazin. -sensibilitatea creşte mult în inflama"iile acute.

etc. -cestea se împart in măsurări care vizează vezica urinar cu complian"a si contractilitatea acesteia. rect. .de calculoză vezicală &numărul şi forma calculilor'. Mnul dintre criteriile urmărite in tratamentul adenomului periuretral.scintigrafia dina mica.nvestigarea urodinamică a căilor urinare inferioare: urofloumetria. Cistomanometria este acea investiga"ie urodinamică care măsoară presiunea intravezicală in timpul fazei de umplere a acesteia precum si in timpul mic"iunii. cistomanometria. . pacientul politraumatizat sau traumatismul renal solitar. deoarece administrarea de contrast poate masca unele leziuni. cancerul renal. 4arametrii care se urmăresc sunt: prima senza"ie de mic"iune. de diverticuli vezicali. raportul cu orificiile ureterale'. De asemenea cistoscopia apreciază e%tensia neoplazică la vezică a neoplasmelor pornite de la organele de vecinătate &col uterin. rezisten a uretrală. măsurători ce urmăresc flu%ul urinar si măsurători ce investighează activitatea electrica a planşeului muscular pelvin. adenopatiile. Befrograma cu încărcarea medularei se face în circa K0 de secunde. în depistarea sursei hematuriei &dacă este dintr-un orificiu ureteral sau este de origine vezicală' indic#nd în această situa"ie şi cauza ei. vagin.capacitatea cistomanometrică ma%ima. sigmoid'. Cistoscopia: tehnica. -stfel in timpul fazei de umplere a vezicii activitatea planşeului pelvin este in mod normal crescuta pentru a asigura închiderea uretrei si astfel continenta. indica ii şi contraindica ii.com 4rocedura de cateterizare se asociază cu riscul de contaminare infec"ioasă şi traumatizare a uretrei şi vezicii urinare. e%cre"ia în căi este aşteptată în C-J minute de la administra"ie. localizare.etodă de investiga"ie în patologia vezicală 6 stabileşte diagnosticul de tumoră vezicală &d#nd detalii de formă. -stfel una dintre cele mai uzitate investiga"ii este floUmetria sau debitmetria. De asemenea in timpul umplerii mai pot fi eviden"iate contrac"iile detrusoriene involuntare.ultrasonografia rinichilor . electromiografia. 3omografia computerizată: valoarea diagnostică în urologie. activitate crescută electrică a planşeului în timpul mic"iunii este caracteristică dissinergiei detrusosfincteriene şi este apana!ul leziunilor supraspinale. prostată. (căderea acestui parametru indica fie o alterare a contractilită"ii detrusoriene fie e%istenta unui obstacol subvezical &dissinergia detruso-sfincteriană de e%emplu dar si adenomul periuretral'. în depistarea sursei piuriei &la fel ca şi în cazul hematuriei'.renografia izotopica. )n timpul mic"iunii planşeul pelvin se rela%ează permi"#nd pasa!ul urinii. complian"a detrusoriană si contrac"iile voluntare. )n conte%tul in care nu e%ista o leziune a tractului urinar flu%ul ma%im urinar &Vma%'este in !ur de *G-C?ml5s. $%aminarea cu substan"ă de contrast creşte gradul informa"iei imagistice. vezical sau prostatic.pielografia e%cretorie si retrograda. @loUmetria determina cantitatea de urina pe care pacientul o elimina pe unitate de timp. cu apari"ia infec"iilor iatrogene şi hematurie +etodele instrumentale de diagnostic şi tratament folosite în urologie. diversele colec"ii din aparatul urinar sau din abdomen. se poate elucida rinichiul nefunc"ional la M)2. fie el medicamentos sau chirurgical este si Vma%. 4entru diagnosticul corect si complet al tulburărilor neurologice ala tractului urinar este nevoie ca pe l#ngă o anamneza si un e%amen clinic amănun"ite sa apelam si la a!utorul e%plorărilor urodinamice specifice. hemoragice sau e%travazare urinară. . testiculul ectopic.renoscanografia cu izotopi. mărime. con"inutul chistelor renale.investigatii radiourologice. +adiografia panoramica a rinichilor. infiltrare. în infec"iile urinare în care celelalte investiga"ii nu aduc clarificările necesare. C1 fără substan"ă de contrast este necesară leziunilor calcificate renale.Release from Medtorrents. se cercetează pacientul uremic. cu precau"iunile legate de acestea. C1 permite o bună e%plorare a retroperitoneului. Contrastul se administrează în bolus sau perfuzie. $lectromiografia planşeului pelvin este investiga"ia care măsoară activitatea electrica a perineului si implicit a sfincterului striat e%tern in func"ie de fazele de umplere respectiv golire a vezicii. cu sau fără pierderea de urina.tomografia computerizata.

la cei cu uretrită. $%amenul urografic nu trebuie standardizat strict. Cistoscopia este larg utilizată în urologie dar are şi numeroase contraindica"ii. Dn prezent. prin caden"a clişeelor e%puse şi urmărirea lor eventual şi tardiv &urografie tardivă '. cortizon. $a se poate e%ecuta fie după urografie c#nd substan"a de contrast in!ectată se elimină la nivelul vezicii &descendentă' fie prin introducerea substan"ei de contrast pe sonda uretrală după cateterismul vezicii &ascendentă'. cel de-al doilea în apnee inspiratorie. comport#nd riscurile acesteia. pentru a ob"ine c#t mai multe date. egală. la C0 minute.ortalitatea procedeului se cifrează între *5H0.000 Mrografia o dată începută. Mrografia diri!ată. pentru a aprecia mobilitatea renală şi a diferen"ia false imagini. Dn situa"ia unui pacient cu intoleran"ă medicamentoasă se vor administra preparate antialergice.ndica ii şi contraindica ii. M4+ creionează diagnosticul în litiaza ureterală radiotransparentă. ob"in#ndu-se astfel opacifierea uretero-pielocaliceală. C0 ml5fiolă &C fiole pentru K0-G0 =g greutate corporală'. pentru cateterism ureteral în anuria obstructivă calculoasă în vederea dezobstruării rinichiului. este filmul morfologic &anatomic' al întregului sistem vezico-uretero-pielo-caliceal bilateral. prelucrată. -l doilea film.ndica ii.#* este cea mai curentă e'plorare morfologică şi func ională a rinichiului. 3ehnica efectuării.com . 4rimul clişeu trebuie efectuat în apnee e%piratorie. unde se va in!ecta substan"a de contrast. n prezent.diston I?<. în scopul scăderii inciden"ei accidentelor şi incidentelor la substan"e radioopace. primul clişeu M)2 se face la ? minute şi este menit să evalueze func"ia renală. trebuie urmărită în desfăşurare. Cistografia este e%plorarea radiologică a vezicii urinare cu a!utorul substan"ei de contrast. tromboza de arteră renală. contraindica ii. prin manevre au%iliare &compresia ureterelor'. în perioada de pregătire pentru urografie. în e%tragerea calculilor ureterali cu sonda Dormia. -ceasta este necesară deoarece e%aminarea poate fi compromisă de imaginile hidroaerice intestinale. pielografia retrogradă este manevre care necesită efectuarea cistoscopiei.000 şi *5G0. care se elimină prin aparatul urinar. nu poate fi e%ecutată la strictura"i. 4rografia )4. prostatită şi cu cistite acute. Mltravist etc. cura de sete. cu filme luate la un anumit interval. poate fi amplificată. #ariante5 Complica ii . Cistografia eviden"iază .'. prin dietă şi medica"ie. prin mărirea dozei de substan"ă de contrast in!ectată sau administrarea ei în perfuzie.etodă terapeutică 6 cistoscopia poate fi utilizată pentru electrocoagularea unei tumori vezicale. . etc. litiazei şi tumorilor aparatului urinar. Cistografia. tehnica.ndica ii. (unt autori care recomandă. şi substan"e cu osmolaritate scăzută nonionice &)opamiro. riscuri. $fectuarea urografiei este indispensabilă în diagnosticul tuberculozei. sedative etc. 4rografia intravenoasă. !ielografia retrogradă. Consta din cateterizarea orificiului ureteral cu o sondă Chevassu. în func"ie de suferin"a bolnavului. pe l#ngă clasicul . După in!ectarea substan"ei de contrast. aceste manevre au pierdut din invazivitate şi au c#ştigat în acurate"e. contribuind decisiv la stabilirea diagnosticului. )maginea M4+ ob"inută sub fluoroscop este dinamică. simetrică. 4entru ob"inerea pielografiei se intubează orificiul ureteral şi se ascensionează un cateter ureteral standard p#nă la nivelul !onc"iunii pieloureterale. pe care se va in!ecta substan"a de contrast. . antihistaminice. tumorile uroteliale ureteropielocaliceale. stenozele ureterale de diferite etiologii. Complica ii. $ste un test func"ional şi. . opacifierea trebuie să fie bilaterală.Release from Medtorrents. . în mod normal. rinichiul nefunc"ional. Caracteristica metodei. datorită instrumentarului radiologic de fluoroscopie. urografia a c#ştigat în precizie şi importan"ă. 4retrografia. clişee în ortostatism sau în inciden"e oblice. 4regătirea pacientului constă din pregătirea intestinului pentru eliminarea gazelor şi a con"inutului. rezult#nd pielografia retrogradă. pentru litotri"ie &sfăr#marea unui calcul vezical'. ci trebuie modulat în func"ie de pacient. Bu trebuie e%ecutată atunci c#nd diagnosticul este clar fără a!utorul ei. $a constă în in!ectarea unei substan"e de contrast intravenos. se mai pot utiliza. înregistrată dinamic sau static.

fie pentru ob"inerea unei cistouretrografii. se utilizează renograme sub diuretic. pentru decelarea metastazelor osoase.primul segment este cel vascular. aceasta pledează pentru uropatie obstructivă &hidronefroză'. @a"ă de alte e%plorări imagistice ecografia are o seric de avanta!e: P este absolut inofensivă P este uşor de e%ecutat P nu are nici o contraindica"ie şi poate fi oric#nd efectuată în urgen"e . însă. marcat de obicei cu *J*). transform#nd uretrografia în cavernosografie. arăt#nd chiar zonele alterate func"ional. Mretrografia retrogradă este utilizată în diagnosticarea obstacolelor uretrale. dar dă rela"ii foarte importante despre func"ia renală. (e cer uneori şi proiec"ii de profil. J . C .Release from Medtorrents. +enograma este metoda ce înregistrează curbele de tranzit ale radiotrasorului pentru fiecare rinichi separat. utilizăm scintigrafia osoasă în algoritmul de diagnostic şi stadiere a cancerului. încă înainte ca acestea să devină vizibile pe radiografia directă. Dn prezent nu se mai efectuează cistografie cu dublu contrast sau cistopoligrafia 1emeliescu. cu rezolvare chirurgicală. e%cre"ia creşte . $a este importantă în luarea deciziei de interven"ie. D14-.Dacă. pune în eviden"ă rezidiul vezical postmic"ional în toate uropatiile obstructive subvezicale în special în adenom prostatic. în stadiile de eliminare e%clusiv glomerulară. deoarece detaliile nu sunt de bună calitate. cel mai adesea. de con"inut şi de formă ale vezicii. se mai efectuează c#te o cistografie efectuată cu o sondă sub"ire. ca radiofarmaceutice cu eliminare imediată. din ce în ce mai rar utilizată. panta e%cretorie depinz#nd de starea de hidratare a pacientului şi de diureza în timpul e%aminării. $enografia izotopică. furosemid in!ectat intravenos 0.al doilea segment ascendent.al treilea segment este cel e%cretor.com modificările de contur. renoscintigrafia dinamică !entru studiul rinichiului se utilizează. Mneori se realizează cistografii şi prin in!ectarea substan"ei de contrast pe cateterele de cistostomie suprapubiană. care corespunde ieşirii trasorului prin sistemul colector în ureter şi vezică. iar pentru e%aminări statice. permi"#nd in!ectarea. . în transplantul renal. este segmentul tubular sau secretor şi corespunde acumulării izotopului radioactiv. în completarea unei urografii căreia. antero. predominant tubulară. asemănătoare obstruc"iei. -portul e%plorării izotopice este mai pu"in morfologic. 4entru curba radiografică se discută J segmente: * . care corespunde intrării s#ngelui radioactiv în rinichi. Mneori. e%cre"ia înt#rzie la administrarea de furosemid. aspectul curbei şi. prin perfuzie lentă. 8ipuran. cu o pantă descendentă.?-* mg5=g corp la C?-J0 minute de la începutul studiului. pe care se instilează substan"a de contrast. De asemenea utilizăm acest tip de in!ectare pentru ob"inerea uretrografiei bipolare. la pacien"ii cu intoleran"ă la substan"ele de contrast . în diagnosticul rinichiului nefunc"ional. -cestea trebuie efectuate cu a!utorul unui uretrograf. a diverticulilor vezicali. Dn general utilizăm e%amenul izotopic la uremici. marcat cu WWm1c sau **J)r. segment cu aspect de pantă ascendentă abruptă. Dn practica urologică curentă. ce permite etanşarea meatului uretral e%tern. în adenomul de prostată. diureză scăzuta poate genera curbe e%cretorii cu pante reduse. Cistografia retrogradă este o metodă de opacifiere a vezicii urinare. Dn astfel de situa"ii. fie numai pentru studiul anatomiei vezicale. 4ltrasonografia în urologie. îi lipseşte clişeul mic"ional. Cistografia este necesară în diagnosticul tumorilor de vezică. Cistografia postmic"ională sau clişeul efectuat după ce bolnavul a mic"ionat. De asemenea.prin care substan"a se instilează lent pentru a nu se produce e%travazat spongiocavernos în timpul manevrei. a substan"ei de contrast. a calculilor radiotransparen"i. mai ales. Dn locul acestui uretrograf se poate utiliza şi un cateter autostatic &cu balonetul destins în fosa naviculară'. vezica urinară plină modifică curba renografică prin staza retrogradă. dacă aspectul se datoreşte deshidratării.şi retrogradă concomitentă. cu o pantă lină. torsiunea de testicul şi chiar în unele malforma"ii. pentru eviden"ierea reflu%ului vezicoureteral la copil. a celui ectopic.

permite ob"inerea unor imagini ale spa"iului retrovezical. fără capacitate func"ională.de rota"ie &bazinetele privesc anterior' . (imfiza unilaterală este asociată cu ectopie încrucişată. simetric. . prostatică. discoid' situat înaintea coloanei sau paramedian.etoda face posibilă identificarea mai corectă a tumorilor vezicale şi a infiltrării tumorale. -nomalii de formă şi fuziune &simfizele renale' (unt anomalii în care parenchimul renal nu se mai prezintă ca un organ dublu. Cistoscopia poate eviden"ia absen"a orificiului ureteral c. de formă. infec"ia'. vezicală. -paratul endouretral constă dintr-un transductor rotativ de H.' P în situa"ii le c#nd cistoscopia sau e%plorări le radiologice au contraindica"ii temporare sau definitive.com P furnizează date despre întreg aparatul urinar &dimensiunea şi aspectul rinichilor. cum ar fi: inflama"iile acute ale prostatei. (unt deosebit de frecvent înt#lnite şi pot constitui un factor ad!uvant în apari"ia şi între"inerea unor boli la nivelul lor &litiaza.de fuziune &simfiză. de sediu şi număr. $ste numită şi rinichi sigmoid. ci ca o masă unică sau un parenchim dedublat. c. +alforma ii congenitale ale rinichiului: de formă. testiculelor sau uretrei. cavitar sau canalicular în scop diagnostic &biopsia renală.este cea mai rară anomalie renală şi este caracterizată prin prezen"a celui de al treilea rinichi complet separat cu ureter şi vasculariza"ie proprie. veziculelor seminale.? sau I. în care se constată lipsa totală a unui rinichi. +inichiul supranumerar . 9iopsia în urologie este o metodă paraclinică de recoltare Ein vivoX de material celular sau fragment de "esut dintr-un organ parenchimatos. pol la pol. cu posibilitate de introducere prin lumenul rezectoscopului.? . (imfiza bilaterală al cărei rezultat este rinichiul în potcoavă. stricturi uretrale multiple şi5sau intoleran"ă la substan"a de contrast. uretrei etc. +inichiul e%istent poate fi normal sau de obicei este hipertrofiat compensator şi poate fi situat la locul lui. -ceasta constituie de fapt o triplă anomalie : . pol cu latura. b. (e clasifică în : anomalii de număr.de pozi"ie &ectopie lombară asimetrică' . testiculelor. e%plorări suplimentare uneori cu caracter invaziv sunt necesare pentru precizarea diagnosticului. dar căile e%cretoare deşi reduse în volum e%istă. -genezia renală este bilaterală şi incompatibilă cu via"a . Dn func"ie de tipul de fuziune . trigonului vezicaS şi verte%ului. a prostatei. unit printr-un istm. deosebim: a. sau în pozi"ie ectopică. Diagnosticul de certitudine este adesea greu de precizat în cazurile în care anomalia este descoperită înt#mplător cu ocazia unei e%plorări radiologice sub forma unui rinichiFmut urograficY. vasculare. testiculară.Release from Medtorrents. plasat în contact intim cu suprafa"a anterioară a rectului. b. a ureterului şi a meatului ureteral corespunzător. ceea ce permite plasarea sa aproape de leziunile vezicale. +inichiul unic simfizat &placentar. precum şi în insuficien"ele renale acute sau cronice ecografia este singura metodă accesibilă de diagnostic al afec"iunilor urinare P poate fi repetată de c#te ori este nevoie şi )a orice interval de timp $cografia transrectală se realizează cu a!utorul unui transductor linear sau rotativ care. $cografia transuretrală permite vizualizarea internă a pere"ilor vezicali. ca o masă renală unică . de pozi"ie. de obicei la polul inferior' . -nomaliile de număr a. Deosebim agenezia renală unilaterală. vezica fiind vizualizată mult mai bine ca la ecografia transabdominală. prostatei. cu e%cep"ia domului şi trigonului. ganglionilor limfatici'. de volum sau5şi de structură . de aplazia renală & sau atrofia congenitală' în care rinichiul anormal este incomplet dezvoltat. starea vezicii urinare. +inichiul unic congenital : se caracterizează prin absen"a dezvoltării normale a unui rinichi.8z.

e. d.lombară inferioară.anomalie unilaterală. numit şi boala chistică a piramidelor renale sau dilata"ie chistică a tubilor colectori. Dacă determină fenomene de compresiune pe căile urinare cu stază şi infec"ie.urină tulbure sau hematurie . 9oala polichistică a rinichiului &rinichiul polichistic' este o entitate anatomo6 clinică genetică ereditară şi congenitală caracterizată prin prezen"a şi dezvoltarea a numeroase forma"iuni chistice ce iradiază în întregul parenchim al ambilor rinichi. -ceastă boală are J forme: forma nou-născutului.semne digestive sau neuropsihice de insuficien"ă renală .durere ce poate a!unge p#nă la colică în caz de litiază sau hematurie . plastronul apendicular. Diagnosticul se stabileşte pe baza echografiei. de hipertrofia rinichiului controlateral. abcesul renal. +inichiul are pediculul dependent de vasele mari din apropierea lui şi ureterul cu o lungimecorespunzătoare pozi"iei. f. 8ipoplazia renală &rar bilaterală' reprezintă o insuficien"ă dezvoltare în volum a unui rinichi cu o arhitectură renală normală şi cu un arbore uretero-pielo-caliceal corespunzător dimensiunilor sale.febră &semne de infec"ie ' . fără parenchim renal. +inichiul în burete &boala Cacchi +icci'. . (imptomatologia apare în caz de complica"ie &stază. are indica"ie de punc"ie percutanată sau operatorie &e%cizia chistului '. confund#ndu-se cu cancerul de colon. ileo-pelvină ' şi ectopie încrucişată fără fuziune în care ureterul se deschide normal în vezică. b. Nravitatea bolii depinde de raportul dintre parenchimul renal func"ional şi cantitatea de "esut cu structură chistică. C#nd este voluminos apare ca o tumoare în flanc sau cu dezvoltare anterioară pe abdomen. prin tulburări de iriga"ie şi eventual infec"ie. care evaluează complet tipul de ectopie. $ctopia rezultă dintr-o oprire a rinichiului în ascensiunea sa în perioada embriologică. etc. se manifestă prin : . datorită ageneziei sau hipoplaziei rinichiului controlateral. problema este numai travaliul. localizată la unul din poli sau în regiunea mediorenală duc#nd la modificări de compresiune şi alungire a aparatului pielo-caliceal. $ctopia renală necomplicată nu necesită tratament. ce se dezvoltă în timp în detrimentul nefronilor. face bilan"ul lezional şi orientează tratamentul.' manifestată prin durere şi febră şi put#nd duce la erori de diagnostic. urografiei şi a scintigrafiei . chist solitar. cea !uvenilă şi a adultului. chistul hidatic renal. nefrectomia este mult mai dificilă. duc#nd la o insuficien"ă renală globală ireversibilă.prezentă la K-I0 < din cazuri . etc. cu un rinichi nefunc"ional datorită transfomării sale într-o masă de chiste de diverse mărimi.81. 8ipertrofia sa este compensatorie. Dn caz de ectopie încrucişată se stabileşte dacă ectopia se înso"eşte sau nu de simfiză renală. (e înso"eşte de obicei.com -nomaliile de pozi"ie $ctopia renală $ste caracterizată prin pozi"ia anormală congenitală a rinichiului.tumori lomboabdominale . Diagnosticul diferen"ial se face cu tumora renală la copil &>ilms' sau la adult &NraUitz'. dar normal morfofunc"ional. dar se poate rezolva cu e%tragerea fătului prin opera"ie cezariană +alforma ii congenitale ale rinichiului: anomalii de structură )rinichi polichistic. 4oate fi de două feluri: ectopie simplă. dar rinichiul este de partea opusă. directă &toracică. litiază. tumoare pelvină. +inichiul multichistic . Diagnosticul clinic este completat de ecografie. care se află ini"ial în pozi"ie normală. @unc"ia sa e%cretorie este prezentă.Release from Medtorrents. insuficien"a renală apăr#nd datorita distrugerii nefronilor prin sufocare de către chiste. urografie şi tomografie computerizată. ureterul av#nd lungimea celui controlateral normal. Clinic. vasculariza"ia şi raporturile anatomice sunt total diferite. -nomaliile de volum sau structură a. hidronefroza pe duplicitate pieloureterală. c. etc. infec"ie. variind de la caz la caz. multichistoza*. Chistul renal solitar este o anomalie congenitală rară. -ceasta îl deosebeşte de rinichiul ptozat. tumoral sau pionefrotic. dar redusă. rinichiul polichistic. a femei ectopia renală pelvină nu este incompatibilă cu sarcina. 8iperplazia renală &rinichiul hipertrofic' congenitală se caracterizează printr-un rinichi hipertrofiat. Dn situa"iile de rinichi compromis.

uneori nodulari şi de obicei. -nomaliile de migrare Dacă după primul an de via"ă testiculul nu se găseşte în scrot trebuie considerat distopic. Mretra la băie"ei are forma unui epispadias complet. epispadia. )nfec"ia urinară ascendentă este inevitabilă. 1egumentele din !ur sunt iritate şi macerate de urina care se elimină ritmic prin orificiile ureterale. ectopia testiculară. (e asociază cu alte anomalii urogenitale. (e practică şi deriva"ia urinară definitivă prin reimplantarea trigonului în sigma. $%trofia Distingem următoarele forme de e%trofie: e%trofie vezicula completa sau clasică. cu hemiscrotul respectiv atrofic. (e depistează mai des la băie"i. Diagnostic. 1ratament. $tiologie. (imfiza pubiană lipseşte. duplicitatea. rezorvabile prin tratament chirurgical. (unt interesate. Clinic se constată absen"a testiculului uni-sau bilaterală din bursă. (emne clinice. $%istă următoarele forme: .000 în administrare bi sau tri săptăm#nală &*000-?000 M. -natomie. Colul vezical nu este individualizat.migrarea incompletă . fiecare cu orificiul său ureteral. .Release from Medtorrents. în regiunea crurală. care are mucoasa imflamată. 4rin peretele abdominal dehiscent. se eviden"iază trigonul şi peretele posterior al vezicii. uretra.forme anterioare &balanic.migra"ia aberantă &ectopia propriu-zisă' în care testiculul poate a!unge în pelvis. precum şi a peretelui vezical anterior. de asemenea. etc. +econstruc"ia chirurgicală a rezervorului vezical şi a uretrei. a feti"e. Mretra prezintă un epispadias complet. $pispadiasul $ste o malforma"ie mai rar depistată. iliacă sau inghinală &criptorhidia '. uretra lipseşte. 1ratamentul hormonal se recomandă în formele în care testiculul nu a cobor#t în scrot p#nă la v#rsta de J-K ani şi se face cu gonadotropină corionică &8CN' în doze de W000 . ureterele şi organele genitale. 2ezica dublă se caracterizează prin prezen"a a două rezervoare de urină unite între ele la nivelul colului. are posibilită"i terapeutice reduse şi dificile. şi scheletul micului bazin. implantare ureterocolică. de trei ori5zi' )nterven"ia chirurgicală constă în eliberarea testiculului şi a pediculului cu . 2nomaliile vezicii urinare şi uretrei: e'trofia. 4erineul este scurt.testiculul se opreşte de-a lungul traiectului său fiziologic în regiunea lombară.) 5săptăm#nă 'sau 8+8 ca spraR nazal &H00 microgr. traiectul ureteral este scurt. (e caracterizează prin deschiderea uretrei pe partea dorsală a penisului. penian' cu repercusiuni genitale. testiculul se poate opri la diferite nivele de-a lungul traiectului său fiziologic sau poate a!unge în zone dinafară acestui traiect . cu o inciden"ă de *:J0 0 0 0H0 000 nou-n#scu"i. -stfel putem deosebi : . perineală.forme posterioare &subpubiene' cu schimbări genitale şi urinare prin afectarea aparatului sfincterian. cu o consisten"ă fermă. uretererostomie cutanată. Mreterele se deschid pe peretele posterior al vezicii. 4enisul este lat şi scurt.. $%trofia vezicală completă este o malforma"ie caracterizată prin absen"a peretelui abdominal anterior în por"iunea subombilicală.com $%amenul clinic poate eviden"ia o mărire evidentă a ambilor rinichi. e%trofie vezicală par"ială sau incompletă şi e%trofia cloacei. Criptorhidia. -nomalia poate fi uni-sau bilaterală.J0. sensibili la palpare. pubo-penian. Dn migra"ia sa din regiunea lombară spre scrot. Descoperirea şi tratarea distopiei bilaterale după *C ani are drept consecin"ă infertilitatea. ceea ce permite reflu%ul şi infec"ia ascendentă.

fisură întinsă în parenchimul renal. tabloul clinic. probele de func"ie renală. dilacerare parenchimatoasă . $%plorare neinvazivă.8ematom perirenal. dar fără deschidere în sistemul colector &gr. grupa sanguină. eviden"ierea hematomului 1ratament .com cobor#rea şi fi%area acestuia în bursa scrotală &orhidope%ie'. cu 5 fără substan"ă de contrast: e%travazat. rinichi mut urografic .J' . repetabilă.@isuri . Contuziile renale . 4lăgile renale .+upturi .C.8ematurie de intensitate variabilă . cu hematom perirenal. $viden"iază dimensiunile şi conturul renal. iar formele cu şansele cele mai bune de reuşită sunt cele inghinale.datorită dezvoltării tehnicilor de microchirurgie . uneori contractură musculară . zdrobiri.leziunea interesează capsula şi parenchimul.Mrografie: e%travazarea substan"ei de contrast.ombă sensibilă.-namneza .Chirurgical .traumatism.$%amen echografic: e%isten"a unui revărsat perirenal. M( se poate efectua şi la cei în stare de şoc. Dn formele mai înalte ce nu permit cobor#rea testiculului în bursă se poate practica. eziunea renală apare de obicei în cadrul politraumatismelor eziunile sunt închise &contuzii' şi plăgi &cu solu"ie de continuitate tegumentară'.81.4rin arme albe .?' eziuni ale bazinetului sau 5 şi ale ureterului (imptomatologie .Mrină . Mltrasonografia &M(' urmează de obicei e%amenului clinic. 3raumatismele renale : etiologie. probele de coagulare. cu deschidere în căile e%cretorii Z are hematurie şi revărsat urohematic &gr. importante sunt: hemograma şi hematocritul.*' . .8ematoame subcapsulare &leziuni intraparenchimatoase' &gr.în rupturi. omogenitatea parenchimului renal.Conservativ . nu se deschide în căile e%cretorii Z se produce hematom perirenal &gr.Adrobiri renale cu sau fără leziuni ale pediculului renal cu hematom retroperitoneal întins &gr. ++2( poate eviden"ia voalarea difuză a lombei sau ştergerea umbrei psoasului.e%terne . +etode de tratament.leziunea interesează capsula şi parenchimul.omentul optim pentru interven"ie se situează în !urul v#rstei de J-? ani.Release from Medtorrents. hematom subcapsular. a. interes#nd cortico-medulara. - .sau microscopică .renovasculară b. M( permite şi monitorizarea evolu"iei leziunilor traumatice.Durere lombară cu iradiere în abdomen . prezen"a eventuală a uro-hematomului perirenal.1.8idronefroza .H' . Flombă plinăY Diagnostic . e%isten"a şi morfologia rinichiului controlateral.(emne de şoc traumatic şi hemoragic .C' . $%plorări paraclinice Dintre e%amenele de laborator.traumatism direct . leziuni de vase: se va căuta păstrarea rinichiului dacă este posibil Complica"ii tardive . $%plorările imagistice se impun în func"ie de datele e%amenului clinic. un autotransplant testicular.traumatism indirect &cădere de la înăl"ime' eziuni anatomopatologice: .hematurie macro. (căderea progresivă a hematocritului semnifică persisten"a s#ngerării retroperitoneale. 3raumatismele renale: diagnostic şi tratament conservativ şi chirurgical. algoritm de diagnostic. în ambele situa"ii tratamentul este chirurgical.ecanism de producere:.în hematoame şi fisuri .4rin arme de foc După e%aminare clinică şi e%amene paraclinice.

după histerectomie. $tiologie @recvent înt#lnite sunt următoarele circumstan"e etiopatogenice: 6 fracturi ale arcului anterior al bazinului &*0-*?<'. )nformează deasemeni asupra rinichiului opus şi a organelor parenchimatoase intraperitoneale. Dn caz că urina revărsată este infectată. aceasta este dificilă. mai ales. 1ablou clinic (e caracterizează prin modificări ale mic"iunii. se va contura un sindrom peritonitic. prin pierderea urinii prin vagin. 2or fi alese metodele mai pu"in agresive. unele leziuni vasculare pediculare'. Decelarea unor sechele posttraumatice este deasemeni posibilă: fistulă arterio-venoasă. este reprezentată de cazurile de mare gravitate &zdrobire renală. +evărsarea urinii în cavitatea peritoneală determină un sindrom abdominal caracterizat prin durere de intensitate redusă şi distensie abdominală progresivă. trebuie să evoce leziuni asociate severe. apoi leziuni traumatice ale altor organe intraabdominale. amploarea uro-hematomului perirenal. e%plorarea chirurgicală la ?-I zile după traumatism. 1raumatismele deschise. 1ratament Contuzia renală minoră nu necesită tratament chirurgical. va impune după caz: evacuarea urohematomului perirenal. ruptură sau tromboză a arterei renale. a substan"ei de contrast pot fi evaluate integritatea vaselor pediculare. mut: obstruc"ia completă prin cheaguri a tractului urinar. (unt relativ frecvente şi apar mai ales atunci c#nd vezica este plină şi depăşeşte simfiza pubiană. simptomatologia. secre"ia opacifiantului. nefrectomia de hemostază imediată. Mrgen"a ma!oră.mai mică de G0 mm8g pentru că scăderea presiunii de filtrare glomerulară împiedică eliminarea substan"ei de contrast şi deci opacifierea căilor e%cretorii. asimetrică. Bu trebuie uitat că se adaugă aici semnele unei fracturi de bazin şi că. 6 rinichiul este nonfunc"ional. pacientul reuşind să elimine cantită"i reduse de urină. nefrorafie. în primul r#nd hemoragia consecutivă fracturii de bazin. uneori se constată hematurie macroscopică. sunt mult mai rar observate în timp de pace.com dislocarea umbrelor gazoase din colon &uro-hematom perirenal'. (e impune repausul la pat şi supravegherea atentă. Dn cazurile de gravitate medie. +ar utilizată. care impune pe l#ngă recunoaştere şi reanimare. (emnificativă este însă absen"a mic"iunii şi a senza"iei de mic"iune. după opera"ii ginecologice &histerectomii'. Dacă leziunea iatrogenă nu este observată în cursul interven"iei. 6 contuzie hipogastrică &C<'. penibilă.v. diagnostic şi tratament. se asociază frecvent ruptura uretrei membranoase. de împăstare difuză. pe cateterul angiographic se poate realiza o eventuală embolizare selectivă hemostatică. felul în care acesta răspunde la tratament. frecventă.Release from Medtorrents. litotri"ie endoscopică'. mai ales. eviden"iată prin tuşeu rectal combinat cu palpare hipogastrică. +evărsarea urinii în spa"iul subperitoneal este înso"ită de durere hipogastrică şi. prin armă albă sau glon". omogenitatea perfuziei renale. M)2 oferă informa"ii privitoare la aspectul morfofunc"ional al rinichiului controlateral. at#t de utile în eventualitatea că se va contura necesitatea unei nefrectomii de hemostază. M)2 este un e%amen important. aceasta va fi depistată în evolu"ia postoperatorie prin semne asemănătoare rupturii &în perfora"iile vezicaleS' sau. consecutiv acesteia. cauzată de uroperitoneu. dar şi de ileusul dinamic consecutiv. eventuale fracturi. C#nd mic"iunea este posibilă. rareori va fi necesară nefrectomia totală. 1C este utilă în traumatismele severe. herniorafii sau consecutiv opera"iilor urologice endoscopice &rezec"ie tumori vezicale. e%ereza zonelor parenchimatoase ischemiate &nefrectomii par"iale'. După in!ectarea i. a nivelul rinichiului traumatizat sunt posibile următoarele modificări morfo-func"ionale: 6 rinichiul este func"ional: imagini lacunare pielo-caliceale &cheaguri' şi. Bu poate fi efectuată la traumatiza"i cu 1. $%plorarea paraclinică -casta este posibilă de cele mai multe ori. $upturile vezicii urinare: etiopatogenia. cu . [ocul. contractura parietală abdominală fiind semnul cardinal. e%travazarea opacifiantului intraparenchimatos sau perirenal. stenoză arterială. angiografia renală poate fi utilă atunci cînd se suspicionează tromboza sau ruptura arterei renale. 6 iatrogene.

com specificitate mare şi care nu consumă timp. pe filme tardive. uneori după prealabila cistografie retrogradă care va eviden"ia absen"a e%travazării. 3raumatizmul organelor genitale masculine. e%travazarea opacifiantului. tratamentul acesteia conform antibiogramei se impune.-1)(. Drena!ul vezicii se men"ine timp de G-*0 zile. 1ratament )n urgen"ă imediată se va proceda la cistostomie suprapubiană. fie o anurie consecutivă stării de şoc hemoragic. . precum şi o posibilă infectare a hematomului. 1+-M. $ste de subliniat că nu e%plorările sofisticate şi costisitoare aduc cele mai utile informa"ii. 4entru ca cistografia retrogradă să aducă informa"ii corecte. trebuie evitată disec"ia hematomului pelvin. . abordul leziunii este transperitoneal. Diagnostic +adiografia de bazin este absolut necesară. 1C abdomino-pelvină nu este absolut necesară dec#t atunci c#nd se suspicionează leziuni traumatice asociate ale organelor intraabdominale. Mreea sanguină cu valori care cresc progresiv este un reper foarte important în diagnosticul rupturii vezicale intraperitoneale. -bsen"a globului vezical sugerează fie o ruptură concomitentă a vezicii urinare. sau în cavitatea peritoneală. -cest semn important pentru diagnostic este mai rapid pus în eviden"ă de cistografia retrogradă. )dentificarea şi repararea leziunii. evidentă mai ales în primele ore după accident. semn patognomonic. utilă mai ales atunci c#nd e%istă ruptură concomitentă a uretrei membranoase. Mretrografia retrograde. Consecin"ă a dializei peritoneale a urinii revărsate. )n rupturile e%traperitoneale mici poate fi suficient doar drena!ul vezicii cu sondă uretrală. mai dificilă. M)2 nu este întotdeauna necesară. dar bolnavul nu poate urina şi se palpează glob vezical. va pune în eviden"ă semnul ma!or al rupturii de vezică. 6 hematomul pelvin. se eviden"iază prin tuşeu rectal ca o împăstare difuză. ca fuzee opace care se dispun lateral şi sub nivelul vezicii.$ Mretra masculină prezintă două segmente importante: 6 uretra posterioară cuprinz#nd uretra prostatică şi cea membranoasă.Release from Medtorrents. Dn ruptura sau perfora"ia intraperitoneală. 1abl Clinic: 6 uretroragia. facilit#nd ignorarea leziunii cauzatoare. alternativă la drena!ul vezicii este cistostomia suprapubiană.$ $ M+$1+. se impune introducerea a C?0-H00 ml substan"ă de contrast. mai ales că leziunile asociate ale aparatului urinar superior sunt foarte rare. va fi facilitată de e%plorarea endovezicală. Dacă urocultura de control va indica o infec"ie urinară indusă de cateter. $chografia poate eviden"ia uroperitoneul sau urohematomul pelvin. precum şi starea morfologică a rinichilor. de amploare variabilă. $ste recomandabil să se evite manipularea instrumentală a uretrei. . pentru că aceasta poate cauza înlăturarea efectului de tamponadă hemostatică. C#nd leziunea este e%traperitoneală. Mroperitoneul este deobicei bine tolerat.uretra anterioară învelită în corpul spongios +uptura uretrei membranoase $ste leziunea cea mai frecventă şi cea mai severă prin consecin"ele pe care le determină.' este secundară fracturilor arcului anterior al bazinului. Cistografia urografică. $cografia. (emnul ma!or de leziune vezicală este e%travazarea substan"ei de contrast şi difuziunea acesteia în spa"iul subperitoneal. după care sonda uretrală se îndepărtează. (e impune însă monitorizarea atentă a drena!ului. +uptura uretrei membranoase &+M. (enza"ia de mic"iune e%istă. creşterea progresivă a ureei sanguine este cu mult mai semnificativă pentru diagnostic dec#t cea a creatininei serice 1ratament 1ratamentul constă în cistorafie şi drena!ul vezicii cu sondă uretrală @oleR. ca opacifiere care continuă cranial vezica. mai ales atunci c#nd traumatismul a fost de minimă intensitate sau chiar absent &ruptură spontană'. 6 reten"ia completă de urină. de obicei discretă. Mltima străbate diafragma urogenitală şi este segmentul cel mai frecvent lezat.

scrotal şi penian. Mretra perineo-bulbară poate fi lezată prin cădere călare pe un corp dur. pcrineu. roragie şi hematom perineal. (e depistează locul traumatizat şi se suturează defectul membranei albuginea. Contuziile se prezintă sub formă de echimoze. hematoame de amploare variabilă. îndepărtarea "esuturilor devitalizate. Mretroragia este abundentă şi se instalează imediat după accident. utiliz#nd C0-J0 ml substan"ă de contrast în solu"ie apoasă diluată. )faiimatisinul peniun punte li o consecin"a a loviturii cu piciorul. bastonul. o parte a s#ngelui infiltr#nd progresiv perineul. Diagnosticul este uşor de precizat. hipotermie locală. Mretrografia retrogradă. Mneori va fi necesară e%plorarea chirurgicală. $%plorarea chirurgicală de urgen"ă se impune. la pacientul cu ruptură completă şi reten"ie de urină. Celelalte două segmente. este e%plorarea de bază. $%travazarea substan"ei de contrast certifică ruptura. conservarea. 1ratamentul lu%a"iei penisului constă în depistarea ligamentelor traumatizate şi suturarea lor. traumă mai importantă a penisului este EfracturareaX sau.-1)(. cel pu"in par"ială. penisul se măreşte în volum din cauza formării hematomului subcutan.1. antibioticelor. 1ratamentul este. solu"ia cea mai bună este devierea temporară a urinilor prin cistostomie percutanată. 1ratamentul ulterior include regim la pat. (e caracterizează prin apari"ia unei tumefac"ii care se e%tinde progresiv. a testiculului este recomandabilă. conductul fiind strivit între acesta şi arcul pubian.Release from Medtorrents. 1+-M. u%a"ia penisului este posibilă numai în stare de erec"ie şi are loc în cazul traumatizării ligamentelor ce unesc muşchii penieni de oasele bazinului. 1raumatism penian $tiologle. $%istă şi leziuni iatrogene produse prin cateterism uretral &sondă uretrală rigidă. )lematomul format se limitează cu "esutul adipos subcuMin. Caracteristic EfracturiiX este o senza"ie specifică în timpul ruperii membranei albuginea şi a corpului cavernos. diagnostica şi tactica de tratament. proced#ndu-se la evacuarea hematomului şi hemostază. ruperea corpilor cavernoşi în timpul erec"iei &actul se%ual for"at'. tumefierea bomb#nd şi cuprinz#nd întreg perineul. hemostaticelor ameliorează situa"ia şi opreşte hemoragia. 4este C -J zile se aplică procedurile termice şi hematomul se absoarbe. 1abloul clinic care se instalează în circumstan"ele etiologice evocate este sugestiv pentru diagnostic. prin meatul e%tern se elimină s#nge &uretroragie'. în asemenea situa"ie erec"ia se termină. Dn urgen"ă. Dn zilele următoare se conturează echimoza perineală Eîn flutureY. se suturează defectul uretraS şi se instalează o epicistostomă. mai e%act. afect#nd şi scrotul. coagulante şi bromide pentru e%cluderea erec"iei. ovituri aplicate în perineu pot avea acelaşi rezultat. . -plicarea imediată după traumatism a hipotermiei locale. în cazul afectării uretrei. 8ematomul perineal este o altă consecin"ă a s#ngerării. 1ratament. partea mediană a coapselor şi asupra abdomenului. hemostaza şi sutura peretelui scrotal. uneori asociate cu şoc traumatic.nfec iile specifice şi nespecifice a căilor urinare inferioare. mingea şi la cădere cu lovirea de un obicei dur. sunt mai rar afectate. avivare şi sutură per primam. pansament ce "ine penisul fi%at de simfiza pubiană. pe l#ngă s#nge se poate acumula şi urină. completă sau incompletă. cistoscop' sau dilata"ii. evolu#nd de la mic"iune dificilă p#nă la reten"ie completă acută de urină.$ $ (C+. clorură de calciu. mai mult sau mai pu"in dureroasă. C#nd mic"iunea este posibilă. 1ulburările de mic"iune depind de tipul rupturii uretrale.$ 4lăgile scrotului impun e%plorare chirurgicală. Diagnosticul EfracturiiX se determină prin studiul circumstan"elor traumei şi vizualizarea penisului. $tiologie.com 1raumatismele uretrei anterioare &spongioase' sunt mai frecvent înt#lnite la nivelul segmentului perineal. chirurgical. Dacă este afectată şi uretra. dar este deseori masiv. . de regulă. 1ratamentul obişnuit este conservator. care are tendin"a de răsp#ndire spre scrot. . înso"ită de dureri acute. !rostatita acută clinică.

(taphRlococus saprophRticus.000 de germeni5ml urina este considerată sterilă. $tiologie Calea ascendentă este cea mai frecvent implicată in patogenia infec"iilor urinare şi presupune ascensionarea germenilor patogeni de-a lungul tractului urinar de la nivelul uretrei anterioare către vezica. (tahphRlococus epidermidis. pola=iuria &mic"iunea frecventă' precum si senza"ia de mic"iune imperioasă sunt cele mai frecvent înt#lnite. -denovirus @ungi: 8istoplasma (imptomatologia tractului urinar inferior este predominată de tulburări ale mic"iunii. Mrina este de obicei tulbure &piurie' iar dacă se asociază durerea aceasta este localizată suprapubic şi are caracterul de !enă dureroasă fără a îmbrăca forme colicative. )nfec"iile urinare sunt mai frecvente la femei datorită uretrei mai scurte a acestora. întruc#t pot e%ista infec"ii urinare clinic simptomatice cu uroculturi sub *00. vărsături. 4ătrunderea bacteriilor in aparatul urinar nu este neapărat urmată de stabilirea unei infec"ii urinare.000 de germeni. . Cazurile uşoare pot fi tratate ambulator. (ub *0. 4roteus. eziunile primare sunt în acest caz cele ale parenchimului renal urmate apoi de diseminarea prin urină de-a lungul tractului urinar.Release from Medtorrents. C#teodată se poate asocia şi hematuria. (almonella 4arazi"i: (chistosoma hematobium. 4ot să apară şi simptome ale tractului urinar inferior. 4rostatita acută necomplicată. Durerea caracteristică este lombară uni. urocultură ce identifică mai mult de *00. $chinococcus 2iruşi: CRtomegalovirus. Cel mai frecvent înt#lnit germen care colonizează astfel tractul urinar este $scherichia Coli .sau bilaterală. cu iradiere pe traiectul ureterului spre organele genitale e%terne şi de obicei are caracter colicativ. 4seudomonas Nram-pozitivi: (treptococus faecalis.H0 0 C'.Rcobacterium tuberculosis. Dntre *0. Nermeni ce determină infec"ii urinare diseminate hematogen: 9acterii: . 4iocianic.000 de germeni5ml se recomandă repetarea uroculturii. (taphRlococus aureus.p#nă la W0< din episoadele de cistita necomplicată -l"i germeni care folosesc calea ascendentă : Nram-negativi: 3lebsiella . uroteliu superior şi apoi parenchim renal. -lguria &mic"iunea dureroasă'. (unt de obicei înso"ite de alterarea stării generale si manifestări sistemice ca febra &caracteristica este febra mare JW. rea clinica generală nu este de obicei alterată şi nu e%istă simptome sistemice.com Defini ie 4rezen"a si multiplicarea germenilor patogeni in căile urinare este definitorie pentru diagnosticul de infec"ie urinară. în formele de cistită hematurică. +ecoltarea corectă a urinii se face din !etul mi!lociu după igiena atentă a organelor genitale. la debut )n ma!oritatea cazurilor prostatita acută necesită spitalizare. Diagnosticul de infec"ie urinară se pune pe baza unei uroculturi pozitive. @actorul determinant al acestei căi este rezervorul microbian reprezentat de perineu. gre"uri.000 de germeni5ml este semnificativă. 4rotocol de diagnostic obligatoriu: P -namneză : e%amen clinic general P 8 emoleucogramăbn cu formulă leucocitară P $%amen sumar urină şi urocultură P -ntigen 4rostatic (pecific &total şi liber' P 1uşeu rectal P $cografie aparat urinar P $cografie transrectală 4rotocol de tratament: -ntibioterapie conform ghidurilor de practică medicală: . (imptomatologia infec"iilor urinare înalte este însa mult mai zgomotoasă. @ungi: Candida Calea descendentă presupune însăm#n"area pe cale hematogenă sau limfatica a rinichiului în cursul unui episod de bacteriemie.000 si *00.

După remiterea febrei şi normalizarea testelor inflamatorii se continuă cu terapie orală pentru C-H săptăm#ni. @recvent durerea este localizata in perineu si la nivelul scrotului sau testiculelor.doua eprubeta recoltează !etul urinar mi!lociu ce pune in evidenta o infec"ie urinara. . -cestor pacien"i nu este recomandat de a li se face masa! prostatic întruc#t e%ista riscul de a disemina si a provoca bacteriemia si septicemia. )n prima eprubeta se recoltează primul !et de urina care spăla uretra si da rela"ii despre flora uretrala. -ceasta da rela"ii despre flora prostatica. 4eflo%acin. -poi se practica masa!ul prostatic iar secretia astfel e%primata se recoltează in eprubeta nr. prostatitele făc#nd parte din grupa bolilor cu transmitere se%uala.flo%acin. )n afara de antibiotice este recomandabil sa asociem antiinflamatoare cu administrare intrarectala. $chografia transrectală ofera detalii despre prezenta unor eventuale abcese intra-prostatice si este utila in punc"ia echoghidată a prostatei pentru a e%clude o leziune maligna. Deosebim C forme de pielonefrită: 4B primară &necomplicată sau hematogen#' şi 4B secundară &complicată sau obstructivă'. . Conform datelor statistice. Defini"ie. alguria si mictiunea imperioasa.com P -ntibioterapie parenterală utiliz#nd peniciline cu spectru larg. De obicei masa!ul prostatic este dureros iar in cazul prostatitelor acute este aproape imposibil de efectuat. Clinica: sindromul predominant este durerea acompaniata de tulburări ale mic"iunii. P -ntiinflamatorii 4rostatitele acute recidivate necesită acelaşi tratament dar prelungit ?0-K0 zile. 3lebsiella. -ceasta mai poate fi resim"ită insa si suprapubic ca o durere vezicala sau la nivelul lombelor. cefalosporine de genera"ia a lila sau fluoro\uinolone. in cazul unei prostatite acute cu abces prostatic sau consistenta crescuta in prostatitele cronice. $tiopatogenie : agen"ii patogeni cei mai frecvent implica"i sunt $. . !ielonefrita acută şi cronică: clasificare6 etiopatogenie.C 0< din autopsii. (e mai pot determina leucocitele din secretia prostatică. 4ielonefrita &4B' reprezintă procesul inflamator nespecific al parenchimului renal cu leziunea preponderentă a intersti"iului şi bazinetului. $%amenul clinic 6 tuşeul rectal 6 pune in evidenta o prostata mărita de volum de consistenta redusa. (indromul cronic dureros pelvin beneficiază mai pu"in de antibioterapie. p8-ul acestei care este de obicei crescut. diagnostic şi tratament. J.000 de locuitori. pronostic şi metode de tratament. $nterococus fecalis si 4seudomonas aeruginosa. Ciproflo%acin'. C#teodată nu se ob"ine secre"ie la masa!ul prostatic si atunci se recoltează in cea de a patra eprubeta urina după masa! ceea ce de asemenea da rela"ii despre flora prostatica. )nciden"a pielonefritei la adul"i este *005*00. )n prostatitele acute simptomele urinare pot fi acompaniate de alterarea stării generale cu febra. 4entru terapia ini"ială se pot asocial aminoglicozide. coli. cu agravare periodică şi cu sclerozarea rinichiului în faza finală. Dintre tulburările mic"ionale asociate cele mai frecvent înt#lnite sunt disuria. aborator si paraclinic: e%amenul cel mai valoros in diagnosticul sindromului prostatic răm#ne urocultura eta!ata: sunt necesare patru eprubete sterile. $le sunt diferite at#t după patogenie. 4ielonefrita cronică este inflama"ia parenchimului renal cu evolu"ie lentă. clasificare sumară a pielonefritelor le va diferen"ia în pielonefrite acute &4B-' şi pielonefrite cronice &4BC'. frison. 4roteus mirabilis. 4B cronică poate urma o pielonefrită acută ori poate avea de la început o alură silen"ioasă. 1ratament: antibioterapia recomandata in cazurile de prostatita acuta 6 c#nd calea de administrare preferata este cea parenterala si in prostatitele bacteriene cronice 6 tratament de lunga durata 6 H-K saptamani. 4rin pielonefrită acută se în"elege un proces inflamator-supurativ &sau purulent' al rinichiului cu diferit grad de intensitate. . c#t şi după evolu"ie. Clasificare. sulfamidele &1rimetoprim' si tetraciclinele.Release from Medtorrents. Calea de pătrundere implicata este cea ascendenta. @emeile suferă de H -? ori mai des dec#t bărba"ii. 4B se depistează în I . -ntibioticele cele mai folosite sunt \uinolonele &Bolicin. $pidemiologie.

reducerea indicelui parenchimatos. vărsături. nefrita intersti"ială microbiană cronicăevolu"ie lentă]insuficien"ă renală cronică. modificarea p8-ului urinar. dureri la mic"iune. îndepărtatea obstacolului : eradicarea infec"iei]vindecare-rezervat .necroza papilară. !robele func ionale renale alterarea func"iei renale 4rografia .imagini radioopace. astenie. tratament.dureri lombare cu caracter de nefralgie. sub controlul uroculturilor.nefrostomia]îndepărtatea obstacolului 4rognostic. prognostic.Release from Medtorrents.. 6 rinichiul mare. $%aminări de laborator e%amenul de urină . hipotonie pieloureterală.durata 1ratamentul stazei . tratament. se%ul. piurie.dozele &creatininei serice ' . sistemul pielo-caliceal gracil.com !ielonefrita acută: forme. 81-.după antibiogramă.conturul renal este neregulat..zone transonice. oboseală. parenchimul hiperdens :5.sau bilaterale. -pola=iurie. febră. astenie.favorabil .apendicita acută. .sau izostenurică . leucociturie.v#rful curbei prelungit şi eliminarea trasoruluiînt#rziată. !ielonefrita acută -v#rstă. sarcina -stare patologică a căilor e%cretorii :5. eliminare înt#rziată (volu ie .lentă . -piurie.hipo. micizone transonice .septicemia şi insuficien"a renală acută 3ratament: +egim igieno-dietetic -ntibioterapia energică . @orma acută benignă C. tabloul clinic.func"ia renală deficitară. Diagnostic diferen ial: . evolutie. (volu ie: *. $enoscintigrafia . cilindrii leucocitari.pionefroza acută. cură de diureză. . $%amenul radiologic şi ecografic. pancreatita acută. al afec"iunilor urinare obstructive. 2(8 crescut. tablou clinic. -namneza C.acutizari repetate 3ablou clinic . . Diagnostic $%amenul urinei . gre"uri . $%amenul clinic J.obstacol:5. hematurie terminală .reducerea parenchimului renal. colecistita acută. pola=iurie. -starea generală este alterată.zone unice sau multiple de reten"ie deficitară a izotopului . Diagnostic: * .debutul brutal-frison . parenchimul hipodens. imagine hiperecogenă cu con de umbră posterior (cintigrafia .subfebrilită"i. . bule caliceale &calice Eîn farfurieF.albin .leziune renală 3ablou clinic .tratamentul corect al pielonefritei acute. recidive]cronicizare !ielonefrita cronica : etiopatogenie.pneumonia bazală. dureri lombare uni. 81-. deformarea conturului renal. cefalee.regim igieno-dietetic. @orma acută gravă Complica ii: .S insuficien"ă renală antibioticul "intit . de durată. . inde% parenchimatos redus şi calice aplatizate. dilata"ii pilocaliciale şi ureterale -calculul . ++2( 6 umbra renală mare :5..urini tulburi. bacteriurie. $C. M)2 .nefrograma izotopică .1ratament nespecific .. calice EînmăciucăF sau Eîn ciupercăF'. pusee repetate de pielonefrită acută 3ratament 4rofilactic .Curativ . urocultura pozitivăe%amenul hematologic : hiperleucocitoză . de durată.diminuarea volumului renal. oligurie. diagnostic. "intit. e%acerbate de eforturi.-obstruc"ie]staza .celule(ternheimer-. hematurie. (cografic .flegmonul perinefritic.

-pari"ia febrei sugerează coafectarea tractului urinar superior. )nflama"ia microbiană a "esutului con!unctiv adipos perirenal se numeşte perinefrita. (imptomatologia este dominată de triada polachiurie.orfopatologie )nfec"ia este caracterizată prin hiperemie.orfopatologie (e descriu trei forme anatomopatologice de perinefrită: ^ forma scleroasă ^ forma sclero-lipomatoasă ^ forma abcedată. 1ratamentul perinefritei abcedate este întotdeauna chirurgical şi vizează drenarea c#t mai precoce a colec"iei purulente. prea multe tumori vezicale sunt etichetate cu uşurin"ă ca fiind Ecistite hematuriceY. -ceastă distribu"ie este cauzată de mai multe cauze: ^ anatomice: uretra mai scurtă a femeii cu deschiderea acesteia în vestibulul vaginal ^ func"ionale: legate de aparatul genital &ciclu menstrual . Drena!ul chirurgical este înso"it de antibioterapia parenterală cu antibiotice cu spectru larg Cistita acută şi cronică: etiopatogenia. @ebra şi manifestările sistemice sunt de obicei absente din tabloul clinic al cistitei. mucoasa este hipertrofica. reac"ie pleurală' ^ abcesul polar inferior cu împăstarea flancului şi semne de psoită &fle%ia analgică a coapsei pe bazin' ^ abcesul retrorenal cu semne parietale. Din punct de vedere clinic cistita este definită de triadă: polachiurie. Dn acest caz simptomul dominant este disuria. piurie. prezen"a unor tumori genitale' . ce se amplifică put#nd merge p#nă la reten"ia completă de urină. sau de pielonefrita acută. fiind de cele mai multe ori descoperite intraoperator cu ocazia unei lombotomii pentru altă afec"iune renală. iar în formele cronice o fibroză intersti"ială difuză. e%amenul ecografic este de mare valoare. Dnsăm#n"area vezicii urinare se produce cel mai adesea ascendent prin uretră. sau pielonefrite. C#teodată se poate asocia şi hematuria macroscopică aşa numita cistita hematurică. aborator şi paraclinic $%amenul urinii este cel mai important element şi este de obicei încărcat. . Dacă urina nu este piurică atunci vorbim de cistopatie. edem al mucoasei. Cistita este un sindrom clinic determinat de inflama"ia microbiană a mucoasei vezicii urinare. decel#nd de obicei prezenta colec"iei perirenale. uneori erodată. . diagnostic şi tratament. $tiopatogenie $tiologia cistitelor este infec"ioasă. acoperite de membrane de fibrină. intr-un episod de cistopielită. . alteori cu forma"ii polipoide. sau supurată Clinic primele doua forme sunt silen"ioase. tratament . uneori ulcera"ii. -pare mult mai frecvent la femei unde este cel mai adesea primitivă. Dn formele cronice peretele vezical este îngroşat. sau false membrane purulente. Din punct de vedere etiopatogenic se poate produce prin însăm#n"are microbiană directă în grăsimea perirenală &pe cale hematogenă' 6 mai rar 6 sau secundar unei pionefrite. diagnostic.Release from Medtorrents. întruc#t aşa cum am mai spus.com 7legmonul perirenal: simptomatologia. sarcina' şi traumatismelor locale ce au loc în cursul actului se%ual ^ patologice: determinate de pro%imitatea aparatului genital şi a proceselor patologice ale acestuia &infec"ii vaginale. .are gri!ă în interpretarea hematuriei. cel mai frecvent agent incriminat &W0<' fiind $. Dn func"ie de localizarea abcesului se descriu patru forme clinice ale perinefritei abcedate: ^ abcesul polar superior cu semne toracice &durere la baza hemitoracelui. piurie. tabloul clinic. de obicei pree%istentă. algurie.icroscopic se poate găsi infiltrat limfocitar şi plasmocitar. utero-ane%iale. contractura abdominală 4araclinic. algurie. stricturi uretrale. Coli. a bărba"i cistitele sunt de obicei secundare unei uropatii obstructive subvezicale 6 tumori prostatice. împăstarea regiunii lombare ^ abcesul prerenal cu semne peritoneale. @orma abcedată este însă foarte periculoasă put#nd pune în pericol via"a pacientului.

poate fi utilă asocierea ampicilină : gentamicină &sau tobramicină'. sunt foarte utile. 2arietatea eozinofilică apare la bărba"i cu astm bronşic sau predispuşi la alergie. 1.Dintre măsurile nespecifice poate cea mai importantă este cura diuretică. antalgice şi eventual antispastice. dureri perineale. )ni"ial. diagnostic şi tratament. se simte un epididim neregulat. stare generală alterată. testicolul este mai pu"in sensibil iar suprafa"a acestuia este de obicei regulata. 4eflo%acin. EcaldăY.? l lichide zilnic. 1ratamentul este de durată &H-K săptăm#ni'. Clinic testicolul este mărit de volum. Dn faza de abces constituit: zonă transsonică limitată la un lob sau cuprinz#nd întreaga glandă. +ecomandabile sunt şi băile calde de şezut. Bormalizarea progresivă sub antibiotice. )ndica"iile antibiogramei. în unele cazuri &abces'. Diagnostic diferen"ial. -bcesul constituit necesită punc"ie şi evacuarea colec"iei pe cale rectală sau perineală. Comparativ cu epididimul. în prima săptăm#nă. sau Ciproflo%acin. identifica germenul infectant precum şi sensibilitatea acestuia. -sociate acestora vom prescrie medica"ie antiinflamatorie ca Diclofenacul. asociind un sindrom febril cu tulburări de evacuare vezicală &semne iritative şi obstructive'. Diagnostic Clinic: febră. 1ratament. (e asociază: pola=iurie. reten"ie completă de urină. 4rognosticul este de obicei bun şi cei mai mul"i pacien"i cu prostatită acută nu vor dezvolta ulterior o prostatită bacteriană cronică. diagnostica şi diagnosticul diferenciat. sindromul febril asociat evită confuzia. Dn faza ini"ială. -ntibiograma efectuată înaintea începerii tratamentului. cu echogenitate diminuată. de indura"ie inflamatorie. Diagnostic si tratament. \uinolone ca Borflo%acin. $C8. Diagnosticul diferen"ial cel mai important de făcut este cu torsiunea acuta de cordon spermatic care daca nu este diagnosticata si tratata chirurgical in timp util &K ore' duce la compromiterea func"ionala a testiculului implicat. +eten"ia completă acută de urină impune cistostomia percutanată temporară. aborator: leucocitoză marcată. 4rintre cele mai frecvent folosite amintim: 9iseptol &Cotrimo%azol'. 4rostatita granulomatoasă are un tablou clinic asemănător. spre canalul inghinal. $ste necesară alegerea unor antibiotice care realizează concentra"ii serice bactericide şi penetrează în "esutul prostatic. mărit de volum si foarte sensibil. "crotul acut. frison. cu debut acut de obicei. adenomul. 8rhoepidimita.T. Cum uneori simulează un cancer prostatic local avansat. (e continuă cu tratamentul per os: fluorochinolone. !rostatita acuta si cronica. biopsia prostatică va fi necesară pentru confirmarea diagnosticului.com prezent#nd leucociturie. sau @enilbutazona 6 de preferat administrate sub forma de supozitoare. a palpare care c#teodată se face cu dificultate datorita durerii. corpii străini.Release from Medtorrents. Cauze. $volu"ie şi tratament 1ratamentul specific constă din administrarea de antiseptice şi chimioterapice conform antibiogramei. Begram &-cid Balidi%ic'. )n ambele cazuri debutul este . $volu"ia spre fluctuen"ă este caracteristică abcesului. c#teodată hematurie precum şi flora microbiană. 2om instrui pacientul5a sa consume în medie C. prostatita acută poate fi confundată şi cu cancerul. Dn caz de piurie: bacteriurie semnificativă şi leucociturie. Clasificarea. Clinica. (edimentul -ddis-8amburger oferă date cantitative despre leucociturie şi hematurie. atunci c#nd este posibil. foarte dureroasă. clinica. repaus relativ. scrotul eritematos cu pliurile cutanate şterse. mic"iune dificilă şi. M( pune în eviden"ă o glandă mărită de volum.' sunt utile în diagnosticul eventualei patologii asociate ce pot între"ine infec"ia urinara 6 cum ar fi litiaza. )nflama"ia bacteriana acuta a epididimului si testiculului este de obicei unilaterala. imperiozitate mic"ională. un regim alimentar uşor fără condimente puternice. )nstrumentarea uretrală trebuie evitată. a e%amenul digital rectal: prostată mărită de volum. $%plorările imagistice &+%.4-(. de consisten"ă ferm-dură ini"ial. (imptomul clinic predominant este durerea violenta cu iradiere pe traiectul funiculului spermatic. Ca o particularitate amintim aici valorile deosebit de mari ale leucocituriei minutate în cazul cistitei tuberculoase 6 în !ur de C0 000 5min.

cura de diureza. tratament. -cesta necesita biopsie pentru a e%cludeneoplaziile primare si secundare care implica penisul. prognostic. desi infectiile fungice peniene sunt rare. iarbalanopostita reprezinta inflamatia ambelor. ipsa raspunsului in cadrul unui tratament adecvat trebuie sa ridice suspiciunea de neoplazie. -ntibioticele topice &crema cu metronidazol' si antifungice &crema clotromo%azol' sau o crema cu steroizi slabi pentru dermatitele de contact conduc de obicei la rezolvarea leziunii. @recvent nu poate fi decelata o cauza anume. +epaus la pat cca. frecvent printr-un preput slab retractil sau o igiena slaba care conduce la colonizare si suprapopulare. )ntr-un studiu efectuat speciile de Candida numara peste J0< dintre agentii infectiosi iar streptococii betahemolitici *J<. 1alanita. Providencia. Defini ie: tuberculoza este o infec ie specifică. Pseudomonas si apar la persoanele imunocompromise. )nflamatia capului penian are cauze infectioase si noninfectioase.simptome ce ridică suspiciunea 19C: cistite repetate persistente rezistente la tratament obişnuit cu antibiotice &în ?0< din cazuri': ^ pola=iurie ^ nicturie ^ algurie ^ microhematurie ^ urini acide ^ leucociturie sterilă ^ colică fără calcul pe fondul unui 19C anamnestic cunoscut ^ durere surdă în regiunea anală şi perineală ^ scăderea libidoului şi poten"ei . postita este inflamatia preputului.Release from Medtorrents. I zile. balanopostita apare la virste diferite si poate avea multiple origini bacteriene sau fungice sau poate fi cauzata de dertatita de contact. diagnostic pozitiv şi diferen iat. Definita ca inflamatia preputului si a glandului la barbatii necircumscrisi. Cauzele rare include Streptococcus pyogenes. a un pacient care este imunocompromis prezenta unei infectii sistemice fungice poate conduce la aefctarea penisului si determina o leziune ulcerata profunda. (tiologia şi tactica de tratament. interferind cu o igiena adecvata. )nfectiile comple%e au fost bine documentate. 1ratamentul consta in antibioterapie asociata obligatoriu masurilor terapeutice locale si anume hipotermie &punga cu gheata' cu testicolul intr-o pozi"ie elevata 6 uşor ridicat 6 pentru a permite drena!ul acestuia. 1orsiunea de cordon spermatic este o urgenta chirurgicala in care trebuie intervenit imediat. Desi multiple organisme au fost incriminate drept agenti cauzativi pacientul este tratat empiric fara a obtine o etiologie specifica in ma!oritatea cazurilor. 9alanita este inflamatia glandului penian. Cordonul spermatic este sensibil pe toata lungimea lui 6 epididimita fiind de obicei cu insamantare descendenta ceea ce presupune si coafectarea deferentului. )n torsiunea de cordon durerea este violenta at#t la nivelul epididimului cat si la palparea testiculului iar cordonul spermatic este dureros doar pana la nivelul torsiunii. )giena adecvata cu spalare frecventa si uscare a preputului este esentiala ca masura de preventie. determinată de bacilul 9och. Circumcizia poate fi indicata in cazurile recalcitrante si recurente. Cea mai frecventa neoplazie care imita balanopostita este eritroplazia VuRerot desi boala 9oUen poate fi similara. (e crede ca balanopostita candidozica este cea mai frecventa infectie micotica a penisului. Debutul torsiunii de cordon este de obicei nocturn.anifestări clinice sugestive pentru 19C urogenitală . cu prezen a tipică de granuloame specifice . 9alanopostita nu trebuie confundata cu balanita care este inflamatia glandului sau a clitorisului. (e practica detorsionarea cordonului pentru a asigura permeabilizarea arterei spermatice si fi%area testiculului la scrot. )nfectiile candidozice sunt cele mai frecvente. 4rognostic: 4rognosticul este adesea favorabil. Daca procesul inflamator nu este stăp#nit poate abceda ceea ce presupune interven"ia chirurgicala 6 epididimectomie sau chiar orhiectomie. 3uberculoza urogenitală: tabloul clinic. Clinic in orhiepididimita durerea este ma%ima la palparea epididimului care prezintă caractere inflamatorii.com acut cu dureri violent la nivelul scrotului. in timpul somnului iar categoria de v#rsta este diferita 6 copii sau tineri adolescen"i ce nu si-au început viata se%uala. (uperior de acesta cordonul nu mai este sensibil la palpare.9alanopostita apare la pacientii cu fimoza. 1alanopostita.

dar nu are valoare absolut: dg.palparea ureterului terminal bacilar ce apare dur ca un creion . rar se găseşte un tuberculom mai mare.inoculare la animale de laborator &hotăr#toare.sistem caliceal cu aspect ros de molii.M)2: .în primul r#nd identificarea bacteriilor 19C în urină . sau insidios . diferen"ial . anual J ani consecutiv Conversie stabilă: ? ani după începerea terapie )). . creşte suspiciunea diagnostică.com .testiculul de obicei intact.palparea prostatei 6 aspect de Etablă de şahY zone mai dure &scleroze' cu depresiuni &caverne eliminate' . scleros.antou%: nu e%clude 19C .s#nge: 2(8&nespecific'.eviden"iere bacteriologică: colora"ia Aiehl Bielsen eviden"iază bastonaşe acidoalcool rezistente.orice epididimită la adul"ii tineri fără factori predispozan"i la nivelul tractului urinar inferior: epididimită 19C.orice infec"ie cronică de tract urinar cu piurie şi urini sterile . Conceptul clasic: a. sau mai mic.(1)C . opera"ia se face după minimum K luni de tratament cu J tuberculostatice . globulinelor .orice hematurie micro5macroscopică fără substrat morfologic .epididimul este îngroşat.în cazul interesării epididimului: lichidul de e!aculare .+% toracic: 19C pulmonar` .testul de tuberculină după .urină: vezi mai sus . în legătură cu epididimul.radiografie renală pe gol calcificări multiple dispersate randomizat în aria renală .veziculelor seminale.o cultură pozitivă _ o inoculare pozitivă _ aspect anatomo-patologic tipic .uneori montarea unui aa sau splint în strictura ureterală .ecografie: . calcificări .laborator: . @aza de stabilizare: c#nd culturile şi inocularea la animalele de laborator sunt negative J luni consecutiv.confirmarea: . .bacterii saprofite.Dn total chemoterapia durează C ani Control: cultură şi inoculare la animale.Release from Medtorrents.prostată: caverne.+% abdominal: calcificări în zona de proiec"ie renală. Chirurgical . . rulează între degete.orice prostatită cu modificări decelabile la tuşeul rectal la tineri cu urini sterile .culturi specifice din urina concentrată de diminea"ă J zile la r#nd pe medii speciale & oeUenstein' .rinichi: modificările sistemului caliceal. debut subacut. caverne calcificate . @aza de consolidare: )zoniazida *-C ani .dacă este necesară .în cazul afectării prostatei: e%primatul prostatic . ductul deferent este dur. devierea la st#nga a formulei leucocitare. durează foarte mult.19C urogenital nu este o suferin"ă izolată de organ. dur ca un EcoifYce acoperă testicolul. chiste. 4rima fază: tratament H-K luni &tratament de atac' ^ )zoniazidă^ $tambutol ^ +ifampicină b.tuşeul rectal: . stază. prostată &caverne calcificate' . dur. fuzarea substan"ei de contrast în parenchim &în caverne' 1ratament.modificări nodulare. se face foarte rar' . uneori abces . se continuă K-*C luni: )zoniazida şi $tambutol c. sau smegma bacterii care sunt de asemenea acido-alcool rezistente . leucocitoză. ci doar manifestarea locală a unei boli generale &infec"ie postprimară' D)-NB.

de-a lungul timpului. hiperuricozuria. folosită spre a evoca prezen"a unui calcul bănuit. trebuie să fie făcut un diagnostic diferen"ial complet . etc. prin apozi"ii succesive. mecanisme de producere a calculilor.anomalii metabolice: hiperparatiroidismul. )n ceea ce priveşte locul formării calculilor. Din punct de vedere biochimic. -cestea se găsesc într-o stare de echilibru foarte instabil. stenoza de !onc"iune pieloureterală. rinichiul in potcoava. 4rin irita"ia produsă asupra mucoasei ureterale. &cel pu"in microscopică' şi fenomene vegetative de tip vagal: grea"ă. suplimentele de calciu si vitamina D administrate ne!ustificat. urina este o solu"ie comple%ă. 3actica de profila'ie i metafila'ie. Colica renală . stenozele ureterale. scad p8-ul urinei şi generează calculii de fosfat amoniaco-magnezian &strivit' . cum sunt corpusculii Carr &micro-concre"iuni intraparenchimatoase' sau plăcile +andall &pla!e de calcificare subepitelială la nivelul papilelor renale'. dimensiunile calculilor vor creste. dependent de concentra"ia generală şi a fiecărui component. Dn colica renală tipică. mai mult sau mai pu"in integratoare. grupate în sindromul colicii renale. @ormarea de calculi în aparatul urinar este un proces comple%.. este intermitentă. nu îşi are nici o !ustificare în colică. 9olnavul prezintă o agita"ie permanentă.se referă doar la organele afectate: o rinichi mastic o caverne: rezec"ia par"ială. cistinuria.tratamente medicamentoase cu: acetazolamida. care favorizează staza urinară & diverticulii caliceali. spre vezică şi organele genitale e%terne.acumularea de material litogen pe membrana bazala a tubilor colectori sau a papilei renale. cu multiplii factori favorizan"i şi protectori. algurie. 4rolitiază. vitamina C in megadoze &peste Hg5zi'. paloare.anomalii anatomice microscopice. ureterocelul. aproape patognomonică. fiziopatologie.' . poate releva o nefromegalie dureroasă sau sensibilitatea punctelor ureterale. căut#nd o pozi"ie antalgică care nu e%istă. se înso"eşte de fenomene urinare: polachiurie.anomalii anatomice congenitale sau dob#ndite ale aparatului urinar. în special cea cu germeni ureazici care scindează ureea în amoniac. de multiple teorii. hipercalciuria secundară sau idiopatică. unde. iradiază în flancul şi fosa iliacă homolaterală. diagnostica şi diagnosticul diferenciat. reflu%ul vezicoureteral. hematurie. Clinica.com . sau cavernotomie &deschidere şi drena! *-C săptăm#ni' )ndica"ii limitate datorită succesului terapiei medicamentoase .infec"ia urinară. ceea ce generează durerea. sulfonamide. vomă.cistoplastia cu intestin: în caz de microvezică. pe traiectul apro%imativ al ureterului.igrarea calculilor pe ureter produce cele mai tipice fenomene clinice. Cauzele favorizante ale litogenezei cele mai frecvente sunt: . . $%amenul clinic. FcolicativăY. dificil de realizat în plină colică. e%plicat. .epididimectomia: în tuberculoza epididimară .depunerea de material litogen in limfaticele din !urul tubilor colectori urmata de colmatarea limfaticelor . uropatiile obstructive subvezicale . itiaza urinară este definită ca formarea de concre"iuni anorganice. tenesme vezicală. acidoza tubulara renala. ruperea acestora si pătrunderea fragmentelor litiazice in căile urinare. anorganice şi mi%te. numite calculi. 9olnavul suferă destul şi fără să îi percutăm lomba dureroasăS Diagnostic: Dn formele cu sindrom algic acut. incomplet cunoscut. de propor"ia lor relativă şi de prezen"a unor substan"e care împiedică precipitarea. Clasica manevră Niordano. duce la spasm ureteral cu distensia bruscă a căilor urinare superioare şi capsulei renale. Litiaza urinară: etiologie.Release from Medtorrents. aceasta are sediu lombar. suprasaturată de săruri organice. Colică renală. la nivelul căilor urinare. calculul în migrare. e%ista mai multe teorii: . hipero%aluria.ureterocistoneostomia: indică stenozele ureterale . . organice sau mi%te.

maladia litogenă trebuie să beneficieze de un program de profila%ie a recuren"ei. . reten"ia septică în aparatul urinar superior. Calculii din ureterul inferior determină durere. pielonefrita cronică litiazică cu evolu"ie lentă. +ezolu"ia imaginii la aparatele moderne permite detectarea unor calculi de cel pu"in J 6 H mm. pola=iurie. Calculi din ureterul intramural pot mima cistită. +adiografia renală simplă Qin#nd cont de faptul ca G?-W0< din calculi sunt radioopaci. după consumul unor cantită"i mari de lichide. colicativ.etafila%ia bolii litogene @iind o afec"iune cu un poten"ial de recidivă foarte ridicat. chistul ovarian rupt sau torsionat. mai ales dacă sînt prezente concomitent simptome gastrointestinale. *. $%plica"ia consta in faptul ca in urinile diluate posibilitatea de precipitare a constituen"ilor urinari este foarte redusa. ce apar adesea intermitent. endocrinologie. ce includ tumori abdominale. se pot înso"i de simptome similare. a stazei urinare uretero-pielo-caliceale. !u%tavezical. +egimul igienodietetic 6 consta in corectarea modului de viata si mai ales a obiceiurilor alimentare. -cesta include măsuri generale. care iradiază către regiunea inghinală sau testicul la bărbat şi labia mare la femeie. iar pe termen lung. .Release from Medtorrents. discopatii lombare şi graviditatea. (trategiile terapeutice sunt medicale şi chirurgicale. ocluzia intestinală. a' $cografia $cografia permite determinarea prezen"ei unui calcul renal.bstruc"ia !onc"iunii pieloureterale. spre insuficien"ă renală cronică. (tenozele ureterului distal. greu confundabilă. prostatită sau uretrită. poate determina simptome similare. 4rezen"a unui calcul în aparatul urinar !ustifică o atitudine activă. embolia arterei renale şi anevrismul aortei abdominale. 1ratament : -titudinea terapeutică fa"ă de o afec"iune este dictată de nivelul suferin"ei poten"ialul complica"iilor.com al abdomenului acut. pionefrite sau perinefrite supurate. ulcer peptic. at#t în episodul acut. imperiozitate mic"ională. e%aminare abdominală completă trebuie să e%cludă şi alte cauze de durere abdominală. b. .biectivul general al tratamentului este eliminarea litiazei cu minimum de sacrificiu func"ional. are o valoare e%trem . (e va asigura un aport lichidian care sa genereze o diureza de peste C000 l5zi. boli metabolice. minimizarea riscului recidivei. cu iminen"a de avort sau de naştere prematură. Dn formele febrile se impune diferen"ierea de pionefroze cu altă etiologie. Cura de diureză este singura măsură cu scop profilactic care s-a dovedit. nu trebuie uitată posibilitatea unei papilite necrotice. ureteral lombar. incluzînd apendicita acută. fără e%cese dar si fără interdic"ii alimentare &in afara de situa"iile care impun in mod categoric anumite restric"ii privind alimenta"ia' si evitarea obezită"ii sunt suficiente in profila%ia litogenezei urinare. +egimurile alimentare in cazul pacien"ilor litiazici vor fi prezentate in func"ie de natura calculului. pancreatită acută sau diverticulită acută pe partea stîngă. )ndica"ii generale a. colica nefretică poate fi confundată cu o colică biliară sau colecistită pe partea dreaptă şi cu gastroduodenită. diverticuli vezicali şi altele. sau accelerată de episoade acute. c#nd suferin"a bolnavului este dramatică.# în diagnostic. valabile indiferent de compozi"ia chimică a litiazei şi măsuri specifice. dobîndită sau congenitală. Complica ii mecanice şi infec ioase. ca este utila in profila%ia litiazei. după iradiere sau postoperatorii. in cele ce urmează Litiaza urinară: diagnostic radiologic şi ecografic. hiperplazia prostatei. prin studii randomizate. deoarece produc durere suprapubiană. . +eflectarea ecografică a calculului este de Fimagine hiperecogenă cu con de umbră posteriorY. în cooperare cu alte specialită"i medicale: nefrologie. iar diagnosticul diferen"ial trebuie să includă hernia inghinală complicată. sau a unor concomiten"e: tumori renale sau vezicale. sarcina ectopică. a unor complica"ii cum ar fi abcesul perirenal. diagnosticul diferen"ial trebuie făcut cu durerea menstruală şi pelviperitonita. torsiunea cordonului spermatic. $olul 4. sau vezical. cu multiple tipuri de interven"ii endoscopice sau clasice. echilibrata in principii alimentare. iar la cazurile care asociază şi hematurie macroscopică. alimenta"ie normocalorică. a femei. c#t şi în litiaza Fsilen"ioasăY datorită spectrului unor complica"ii grave ca: anuria obstructivă litiazică. disurie sau hematurie macroscopică. . deschise. epididimita sau orhita. pionefroză.

Cei de dimensiuni mici se elimina spontan. ca măsură de metafila%ie. comparativ cu M)2.. 4iafen'. apăr#nd doar timpul parenchimatos al urografiei &nefrograma'. !etul urinar întrerupt care se reia după schimbarea pozi"iei. stricturile de uretra.antelsRmptom' . Cei mari generează disurie.poate fi situata la orice nivel in căile urinare : caliceală &hidrocalicoza'. pielocaliceală. se foloseşte . I?<. fiole de C0 ml. tratament cu metformin sau mielom multiplu'. ureteropielo-caliceală o opacifierea metacronă a căilor urinare 6 rinichiul in staza se opacifiază cu înt#rziere fata de rinichiul contralateral. în plus.a!oritatea fragmentelor litiazice se elimină într-un interval de C săpt. Calculii vezicali 6 pot fi primitivi &locul de formare este in vezica 6 in caz de calculi pe corp străin. itotritia e%tracorporala &$(> '. pot fi primitiv uretrali &stricturi de uretra. după J luni. eviden"iază şi alte structuri peritoneale şi retroperitoneale şi este utilă cînd diagnosticul este incert. cu simptomatologie de tip algurie. sondele ureterale autostatice nu facilitează eliminarea calculilor.4rincipiul metodei: emiterea de unde de şoc focalizate pe calcul şi fragmentarea lui prin procese mecanice: presiune pulsatilă. înt#rzierea in opacifierea căilor urinare este foarte mare. (e administrează C fiole pentru un pacient de K0-G0 =g.repercusiunile calculilor asupra căilor urinare se manifestă după cum urmează: o staza . nefrolitomia percutanată. secundari &calculi care au migrat din rinichi.calculii radioopaci apar înveli"i de substan"a de contrast in timp ce cei radiotransparen"i apar ca zone lacunare încon!urate de o manta de substan"a de contrast &. cu clasica hematurie terminală. fără contrast. Litiaza urinară: tratament de fond. stenozele de meat uretral. dar asigură drena!ul renal. eventual uretroragie minima. pana in vezica'. -lgocalmin. valvele de uretra posterioară. (e manifesta polimorf.diston &substan"a de contrast iodată. adenomul sau adenocarcinomul de prostata. pe ureter.com de mare in diagnosticul litiazei C. H. -ceste imagini nu dau însă detalii anatomice importante în planificarea interven"iei &cum ar fi un sistem colector bifid'. uropatii obstructive subvezicale ca scleroza de col vezical. uneori pola=iurie. p#nă la cuparea fenomenelor algice şi vegetative. Calculii uretrali 6 sunt aproape e%clusiv secundari. in!ectabil im sau perfuzabil. ionica'. $%cep"ional. infec"ii urinare. iar o ++2( de control. Litrotitia e'tracorporală. este prima indica"ie de tratament pentru calculii renali mai mici de C cm. De re"inut ca cei de dimensiuni mai mari &?mm' situa"i pe uretră la femeie si in por"iunea peniană a uretrei la bărbat se pot palpa &la femeie prin tuşeu vaginal'. tratament de urgen ă. . fiind rapidă şi. diverticuli uretrali'. urina stagnanta in vezica favoriz#nd litogeneza' sau . . 1erapia medicală a litiazei se adresează colicii renale. creatinină serică peste C00 bmol5 . +ezultate ob"inute prin urografie: . este considerată modalitatea imagistică de elec"ie în caz de colică nefretică. reten"ie acuta de urina prin calcul mare impactat in colul vezical . Clinica.Release from Medtorrents. astfel. !et urinar slab proiectat sau chiar reten"ie completa de urina . )n mod clasic. mai pu"in costisitoare decît o M)2. cel mai frecvent.1omografia computerizată spirală. Dn colica renală se indică administrarea de antalgice şi antispastice &4apaverina. 4ielografia 4ermite opacifierea căilor urinare prin in!ectarea substan"ei de contrast direct in sistemul colector. )n caz de colica renala. sol.. Mrografia intravenoasă $ste o e%plorare morfofunctională e%trem de utilă in diagnosticul litiazei . uropatiile obstructive subvezicale duc laconstituirea de reziduu postmic"ional. mai ales că poate fi efectuată la cazurile la care aceasta este contraindicată &alergie la substan"a de contrast. în prezent. J. efort fizic. oligosimptomatic. Calculii ureterali pot fi trata"i prin $(> in situ &fără manipularea calculului'. stabileşte eventuala necesitate a terapiei adi"ionale. aşa zisul rinichi mare alb. Calculi ureterali. elimin#nd. hematuria accentuata de schimbări de pozi"ie. deşi calculii caliceali inferiori au şanse mai mici de rezolvare prin această metodă. calculilor ureterali eliminabili sau litogenezei. cavita"ie. Litiaza vezicii urinare. etapa de secre"ie din urografie.

azbest. 1umorile renale au dimensiuni variabile de la c#"iva cm la dimensiuni gigantice &peste *0 cm'. angiomiolipomul &hemartromul renal'. 1umorile renale parenchimatoase. apăr#nd în doar *0-*?<. P transmisii genetice &bazate pe studii cromozomiale'. chistul dermoid e l e. sindromul 8ipell. hemoragie. disfunc"ia hepatică nemetastatică.com -lternativa modernă a tratamentului chirurgical este nefrolitotomia percutanată. P tumori renale secundare. elastică. sarcomul renal. fiind responsabil de circa J0< din cancerele renale apărute la fumători'. "indromul para/neoplazic 4ot apare asociate cancerului renal . P infiama"iile cronice ale rinichiului. la r#ndul lor. P fumatul &în ultimul timp e considerat unul din factorii notorii de risc. în urma studiilor e%perimentale şi a observa"iilor clinice. zone chistice. ma!oritatea cercetătorilor incriminează următorii factori. 1riada clasică. 8ematuria micro.li=e hormon . carcinom renal bilateral. Clasificare : P tumori ale parenchimului renal şi P tumori ale căilor e%cretorii. -fectează ambii rinichi în aceeaşi propor"ie. anatomia patologică. -natomie patologică. $tiopatogenie.1. cu o localizare preponderent la poli &H0-H?<7'. hipercalcemia. cum ar fi dispnee sau tuse şi durerile osoase. Mneori. P e%puneri profesionale &petrol. reprezentată de hematurie macroscopică. P caracter ereditar &de e%emplu.Release from Medtorrents. simptomatologia. litiaza pielo-caliceală multiplă. este moale. 8. fiind consecin"a secre"iei de eritropoetină din tumoră sau din "esut netumoral.sau macroscopică poate apare în K0<.indau.4rincipiul metodei: crearea unui traiect transcutan în cavită"ile pielo-caliceale care să permită introducerea nefroscopului. P unele medicamente &@enacetina'. clasificarea. P tumori renale maligne: adenocarcinomul renal &tumora Nravitz sau hipernefromul'. Cauzele e%acte ale apari"iei tumorilor renale nu sunt cunoscute. ca fiind cauza lor: P factori hormonali &în special. leiomiomul. lipomul. din cauza hipo%iei renale regionale. hiperestrogenemia. $ste tratamentul de elec"ie pentru calculii coraliformi. înt#rziind diagnosticul. restul de * 0 . ferm şi solid.. $olul $+: în diagnostic. 4oliglobulia poate apare la *0< dintre pacien"i. diagnostic şi tratament. 1umorile de dimensiuni mici sunt încon!urate de o capsulă vizibilă cu ochiul liber. vizualizarea şi e%tragerea calculilor in toto sau după fragmentare&B 4'. hemangioblastom cerebelos'. nefroblastomul sau tumora >ilms. manifestat prin angiom retinian. urolitiaza sau malforma"iile congenitale. primele simptome pot fi cele determinate de metastaze &J0<'. fapt demonstrat e%perimental pe cobai'. calculii bazinetali mari &peste C cm' şi cei care nu se fragmentează prin $(> şi litiaza asociată cu obstruc"ie. hemangiomul. Consisten"a tumorii. uneori are aspect de mozaic cu arii de necroză. masă tumorală palpabilă este manifestarea unui stadiu avansat. calcificate etc.-.poliglobulia. cadmiu'. metastatice. datorită lipidelor şi a colesterolului. P radia"ia ionizantă &apari"ia cancerului renal la şobolani după iradiere'. durere în flanc. -spectul macroscopic al adenocarcinomului renal este caracteristic: în circa G0< din cazuri va fi un nodul rotun!it. 8ipercalcemia apare ca şi consecin"a eliberării de proteine paratiroid . iar durere şi5sau tumoră palpabilă la H0<. de obicei. se clasifică în: P tumori renale benigne adenomul renal. tumori celulare !u%taglomerulare.* ?< fiind situate mediorenal. (imptomatologie (imptomele pot fi polimorfe. 3umorile renale: etiopatogenia. oncocitomul renal. pe sec"iune cu aspect galben-oran!. care permite e%tragerea percutanată a calculilor renali şi ureterali pro%imali.

8.fara semne de invadare a ggl.cu semne de invadare a ggl. fiind folosite uneori cu scop paliativ.cu . mai poate eviden"ia mobilitatea rinichiului. )munoterapia este o nouă alternativă. J. e%isten"a adenopatiei sau a trombului tumoral în venă. deplasarea ureterului spre linia mediană.com din tumoră. intraepitelial.Release from Medtorrents. chimioterapie şi hormonoterapie' au eficacitate redusă.cu e%tinderea tumorii in partea e%terioara a musculaturii 1Jb. fiind necesară ureteropielografia @lebografia.ggl regionali-ggl bazinului mic situati mai !os de bifurcatia a. in situ 1*. )nvestiga"ii *. -ccesul va fi larg prin laparotomie mediană sau toraco-freno-laparotomie.cu semne de invadare a ggl.B 1ratament. suprarenalei.epidermoid. iar apoi se efectuează limfadenectomie. iar urografia relevă modificările determinate de un proces e%pansiv: amputarea unui calice. cu verificarea e%isten"ei de trombi tumorali venoşi.+. hematuria. . Cancerul renal apare ca o forma"iune cu echogenitate mi%tă la unul din polii renali. venei renale şi venei cave. (e ac"ionează ini"ial pe pedicolul renal.tumora implica mucoasa si submucoasa 1C. 4ot apare calcificări centrale sau periferice pe radiografia renală directă. H.tumora se e%tinde la prostata. regionali 7 ? cm .tumora implica musculatura superficiala & !umatatea interna ' 1J tumora se e%tinde la musculatura profunda 1Ja. perineu.cu e%tinderea tumorii in stratul paravezical 1H. Mneori rinichiul poate fi mut prin distrugere de parenchim sau compresie.*. C-? cm ' BJ. uter. creşterea distan"ei dintre calice. sau a mobilizării calciului din oase în cazul metastazelor. B. put#nd stabili diagnosticul singură în I?< din cazuri. regionali & unul sau mai multi noduli . +inichiul se e%tirpă cu grăsimea perirenală. peretii pelvieni. (cintigrafia renala. Complet#nd echografia.inversat -adenomul vilos -adenomul nefrogen b'benigne -carcinomul cu celule tranzitionale -variante ale carcinomului cu celule tranzitionale -carcinomul epidermoid -adenocarcinomul . (e practică nefrectomia lărgită. tomografia computerizată confirmă cancerul renal.8.-.t .1umori epiteliale a'benigne -papilomul :tranzitional. regionali B*.fara semne de tumora primara 1is.o. devierea calicelor.cu semne de invadare a ggl. 4e primul loc în depistarea şi evaluarea tumorilor renale a trecut echografia. 3umorile vezicii urinare Clasificarea TNM 1o. perifascială în vas închis. adenopatiei regionale.t la distanta Clasificarea histologica a tumorilor vezicale ). aflată deocamdată în curs de evaluare.fara . Mrografia intravenoasă şi-a pierdut din importan"ă.1. de obicei rotundă cu posibile calcificări &imagini hiperecogene' sau necroze în interior &imagini trans-sonice'. vagin.(.4e l#ngă modificările descrise anterior pot apare anemia. spa"iului perirenal.C+ preinvaziv . accelerarea 2. respect#nd principiile oncologice. aborator . ligatur#ndu-se şi sec"ion#ndu-se artera şi apoi vena renală. contribuind la stadializarea prin vizualizarea hilului renal. sigmoid. (ingurul tratament posibil şi necesar este cel chirurgical. posibil prin eliberarea de renină din "esutul tumoral şi non neoplazic.etodele ad!uvante &radioterapie. iliace comune B%. poate apare la H0< dintre bolnavi. rect. pe l#ngă localizare şi dimensiuni. $chografia. compresiune caliceală sau pielică. C.nu s-au evaluat e%aminarile necesare pentru evaluarea adenopatiei regionale Bo. regionali & nodul / C cm ' BC.

a ?0 ani 6 K0< de bărba"i au aceste maladii. retropubiană'.+ezectie transuretrala )munoterapie. G -precierea -g. tuşeu rectal &cancer 6 consisten"ă dură. specific al prostatei. stenturi în uretra comprimată de adenom. transrectal'. malignă 6 adenocarcinom'. )). seclasificate. I. neepiteliale &rabdomiosarcoma 6 malignă'. Dn glandul prostateai se pot înt#lni în acelaşi timp diferite tumori &benigne şi maligne'. cistiscopia'. chemări imperoase la mic"ie p#nă la C-J ori pe noapte. tranzi"ională. J.H 6 creşte în organele învecinate. cancer de prostată 6 adenocarcinom.si radioterapie in caz de sarcom 2natomie patologica . J.com -carcinomul nediferntiat -carcinoidul )). (i postoperator.Release from Medtorrents.elanomul malign )2. ?. (tadierea se face după urina reziduală. -pare urina reziduală &*0-C0 ml'.osteosarcomul. H' $%amen imagistic.tumori pediculate sunt formatiuni fran!urate.tumori de tip infiltrativ &tip aisberg' tumori cu baza larga de implantare.factori de risc profesionali.@eocromocitomul Diagnostic cancerului vezicii urinare *' Diagnosticul clinic nu-) suficient. Chirurgical: *. . 4rostata se dezvoltă din C structuri: zona centrală 6 din dicturile >olf &adenom'. hormonală 6 forna chimică.0 6tratament comple% . (upravietuire la ? ani. cistografia'. ))). flotante in mediul vezical. B. dereglări a căilor urinare superioare &rinichii'. @actori declanşatori: dezechilibrul dintre androgeni şi estrogeni. ). scleroza prostatei 6 G<. opera"ie clasic deschisă &transvezicală. scintigrafia'. C. J. . 1ratamnt neinvaziv nechirurgical: *.* 6 în oase.C 6 în alte organe. M(N &transvezical. compresia ureterului. )). Clinica: J stadii. termoterapie &H?-?0 grade prin sondă'. instrumentale &cateterizarea vezicii urinare. ?. cu eliberare totală a vezicii urinare. anamneză. C. palparea tumorii de dimensiuni mari. acuze. placentară 6 -mniocent'. 2denomul de prostata 1umori cel mai des înt#lnite la v#rstă senilă: *. epiteliale &benignă 6 adenom. limfografie izotopica pentru metastazare ?' $cografie percutana..G?< Chimio. 3eorii etiopatogenetice: *. sintetici 6 @inastesid . ). a K0-I0 ani < creşte p#nă la G0<. (căderea testosteronului duce la hipotrofia hipofizei c creşte secre"ia 8@( şi 8 1 c cu dizbalan"a între androgeni şi estrogeni. biologică şi ereditară. la W0 ani 6 W0-*00<. Compensată.. arteriografie retrograda . Clasificare 1B. scintigrafie osoasa 3ratament -chirurgical in stadiul 1*-JB*.C 6 ocupă un volum ma% al prostatei 6 I0-G0<. . frecvent ulcerate si necrotice caracterizate prin invazie submucoasa mult dincolo de marginile aparente. transrectala K' 1C abdominopelvina I' 9iopsia sub anestezie G' +adiografia toracelui.* 6 metastaze în nodulii limfatici regionali. vezica e dilatată. 1. C. procese inflamatorii. )şuria parado%ală c#nd detruzorul nu e în stare să alibereze vezica de urină. suprafa"ă netedă'. dilatare cu balon. 1. percu"ie. tumori combinate. anamneza. H. H.1umori mezenchimatoase -benigne&leiomiomul. I0< parauretrale 6 creşte plazia benignă a prostate. e%plorare rectala si5 sau vaginala. scade reflu%ul de s#nge venos.% 6 aprecierea stării nodulilor limfatici este imposibilă. uneori preoperator pentru delimitarea tumorii. Nlobul vezical se palpează bine. a cancerului. (ubcompensată. 3ratament: Conservativ &adenom' 6 adrenoblocante selective şi supraselective &omnic .. Complica ii: *. hotare clare la palpate. prinse de perete ptrintr-un pedicul subtire. termoterapie &peste K0 grade. formarea calculuilor. consistenta dura. 4rognostic 6 bun. dizurie &strangularea şi polachiuria nocturnă' şi C. Diagnostic: *. ?. C. biostimulatori &animolă 6 4rostatilen. palpare bimanuasla sub anestezie C' aborator-anemie hipocroma in hematurie masiva J' Cistoscopia.* 6 ocupă un volum mic al prostatei. blocatorii ? dreductazei &naturali 6 4rostamol.acroscopic tumorile vezicale deosebesc in: . J. Cu *. prin evaporarea proteinelor'. vegetală 6 1rianol. palpare. edem a prostatei .ic"uinile fregventa noaptea. Mltrasunet intensiv înalt focalizat prin sonda uretrală. opera"ie endoscpică &+1M.0 6 metastaze nu sunt. atonică şi arhiplină. nedureros.tumori sesile sunt formatiuni proeminente. C.hemangiomul' -maligne&rabdomiosarcomul embrionar. H. ))). 4roscar'. se adm. zona periferică 6 din sinusul urogenital &cancer'. J. tamilozin'. tumoare malignă *C<.9CN in special in tumorile superficiale. Clasificare: &K forme' *. Dn . imobile incon!urate de o mucoasa congestiva si edematiata. Dereglarea elininării urinei cu afectarea căilor superioare cu pielonefrită acută c cronică.. . secundare. adenom de prostată tumoare benignă . totul depinde de reac"ia la disbalan"a hormonală.J 6 tumoarea deformează prostata dar nu depăşişte hotatele ei. H. 1. hotare şterse. 1. radiologic &urografia. periniană. .neurofibromul. localizares ei biopsie. ecografie hepatica . suprafa"ă rugoasă. B. Decompensată.mezenchiomeul malign' ))). diverticuli. B. 4rostafin. C. hematuria din venele superficiale a prostatei datorată presiunii mărite 6 chirurgical eliberarea vezicii. gl. 21M4 6 vaporizare proteine'. reten"ie acută de urină &la un edem brusc al prostatei'. K. radioizotopice &renghenografia radioizotop.0 6 date de pătrundere în noduluii limfatici nu sunt. punc"ia şi biopsia. K. Boaptea pozi"ia orizontală. . adenom 6 elastic. ?. aden. urografie.evaluarea tumorii.

greata sau varsaturi. . Boaptea pozi"ia orizontală.4ierderea in greutate si a apetitului. Mnul dintre ele este tuseul rectal. Cu *. in care medicul palpeaza prostata prin rect pentru a afla daca este indurata sau prezinta denivelari cunoscute sub numele de noduli. Mn fragment mic de tesut este recoltat de la nivelul prostatei si e%aminat la microscop. regiunii lombare.supravegherea activa. continua. . -lt lucru care trebuie retinut este ca tratamentul cancerului de prostata poate avea efecte secundare semnificative si complicatii. in special noaptea. $ste necesara biopsia de prostata. 3ratament (tadiul precoce al cancerului se refera la limitarea tumorii doar la nivelul prostatei. durere artritica in oasele acestor zona. aceste teste pot detecta anomalii care pot sugera prezenta unui cancer de prostata. Diagnosticul poate fi confirmat doar prin e%aminarea microscopica a celulelor prostatei. Cele doua optiuni active de tratament 6 chirurgia si radioterapia 6 pot deseori duce la vindecare folosite singure. Celalat test este un test de sange folosit pentru a detecta o substanta secretata de prostata numita antigen specific prostatei &4(-'.nu au cancer de prostata.(lectrorezectia transuretrala. iar pacienti cu cancer de prostata pot avea 4(.prostata cu volum normal. . Cancerul de prostata Bu e%ista semne si simptome de avertizare pentru stadiul precoce al cancerului de prostata. 2denomul de prostata. )). oboseala. "imptomele cancerului de prostata avansat sunt: ..prostata este marita de volum. ). compresia ureterului. ))). -cesta nu este e%tins 6 metastaziat 6 nici la tesuturile din !ur nici la alte organe la distanta.radioterapia 6 e%terna sau prin EseminteY radioactive implantate in tumora. cu eliberare totală a vezicii urinare. De asemeni. are cele mai mari sanse de vindecare. in acest caz diagnosticul diferential trebuie facut cu strictura uretrala sau vezica de cauza neurogena.com cancerul prostatei 6 prostatectomia. pe care medicii il numesc cu risc scazut. Decompensată. tuseul rectal nu detecteaza toate cancerele de prostata.Bevoia frecventa de a urina.durerea surda. . . prostatita cronica hipertrfica si tumora canceroasa . aceasta implicand o alterare a fortei contractile a muschiului vezical . )n cazul pacientilor cu boala cu risc intermediar si ridicat este de obicei nevoie de o combinatie de terapii pentru a atinge vindecarea sau controlul bolii. edem a prostatei . Deci incercarea de vindecare 6 ceea ce medicii numesc terapie definitiva 6 poate sa nu fie cea mai buna alegere in toate cazurile. dereglări a căilor urinare superioare &rinichii'. . Diagnostic diferentiat 1ulburarile urinare datorate adenomului de prostata sunt prezente in J situatii: .indicatii. adenomul trebuie diferentiat de atonia prostatica. pot apare urmatoarele simptome: . cum ar fi osul. )). -pare urina reziduală &*0-C0 ml'. $%ista trei optiuni de tratament pentru stadiul precoce al cancerului de prostata: .ic"uinile fregventa noaptea. . atonică şi arhiplină. Cand sunt folosite impreuna. Diagnosticul Doua teste initiale sunt frecvent folosite pentru diagnosticarea cancerului de prostata in absenta simptomelor. sau odata ce cancerul se raspandeste dincolo de prostata. 4entru acest lucru se realizeaza o biopsie la cabinetul de urologie.data ce tumora maligna determina marirea semnificativa de volum a glandei. . chemări imperoase la mic"ie p#nă la C-J ori pe noapte. .Dificultati in pornirea si oprirea flu%ului urinar. scade reflu%ul de s#nge venos.interventia chirurgicala.edicul poate intreba despre un istoric de afectiuni genitale sau urinare in familie si despre eventualele modificari pe care pacientul le-a observat la mictionare. $%isa trei optiuni de baza de tratament pentru stadiul precoce al cancerului de prostata. vezica e dilatată. Compensată. (ubcompensată. Bici unul dintre aceste teste initiale pentru cancerul de prostata nu este perfect. -cest tip de cancer. Din cele paliative 6 endoscopice 6 prin tăierea şi ameliorarea pasa!ului urinei.prezenta nodulilor la tuseul rectal ridica suspiciunea cancerului de prostata. dizurie &strangularea şi polachiuria nocturnă' şi C. numita si management de asteptare.principii tehnice. )şuria parado%ală c#nd detruzorul nu e în stare să alibereze vezica de urină. .in limite normale.Release from Medtorrents. . orhiectomia bilaterală &castrare' : antiandrogene. ). . coastelor sau partea superioara a coapselor. ce se poate realiza prin punctie ghidata folosind ecografia.4rezenta sangelui in urina sau sperma. (tadierea se face după urina reziduală. senzatie dureroasa sau de arsura in timpul mictiunii sau al e!acularii. itiaza prostatica si prostatita cronica nodulara constituie entitati mai rar intalnite dar este necesar sa fie consemnate.Mn !et urinar slab sau intrerupt. profunda sau amorteala la nivelul pelvisului.edicul va discuta despre istoricul medical cu pacientul.complicatii Clinica: J stadii.ulti barbati cu o crestere usoara a 4(. ))). .

l:polichimioterapie2)4&2inblastin.Cisplatin' +adioterap. diverticuli.carcinom. 3umori testiculare si peniene Clasif.asocierea infectiei.-se afect.disembriom.tumorile vezicii urinare.. Diagnostic: *. Durerile inghino-scrotale pot aparea in cazul unei tumori dezvoltate pe testicul ectopic.Dureri necaracteristice. 4acientii cu tumori unice.l. suprafa"ă rugoasă.gangl.induratie penis.&seminoma-germinative-radiosensibile'. foarte adesea principala.inlocuind. durere toracica. *0 <' au ca prim simptom manifestari ale metastazelor cum ar fi durerea lombara. radiologic &urografia. precum si aprecierea necesitatii tratamentului ad!unt.si spongios&tip Cr plat. 3ratament/)n tum maligne-trat. pentru motivele prezentate in inile anterioare. H.prezenta urinei reziduale.uneori strictura marginala. cistografia'.retentia acuta a urinei.4alparea e posibila d5a circumcizie.C. de tratament a tuturor tumorilor cale. tuşeu rectal &cancer 6 consisten"ă dură. $tiol-@.cresc.com Nlobul vezical se palpează bine.comple%-chirurgical obligatoriu&funiculoorhiectomia cu tunici prin abord inghinal')n prezenta * testicol in plan de d5stic preoperator se face punctie transcutana cu aspiratie5biopsie.mi%te. C.inflam. hepatomegalie. Diagnostic:*.hematuria. Mn procent de cca *0< dintre pacienti sunt asimptomatici. C.. vor fi urmate de terapie instilationala endo-cala. radioizotopice &renghenografia radioizotop. ?. 4e suprafata acesteia se palpeaza epididimul. aleatorii.apoimetastazeaza&hemato5limfogen'pulmonar.Cel mai precoce semn-ingrosare nodulara5focala5unilater. D5stic-dificil in faza incipienta&polimorfizm clinic'.:*. $%amenul clinic trebuie sa mai includa si e%aminarea grupelor ganglionare supraclaviculare si inghinale.tes.-fimoza.maligne. -celeasi categorii de tumori. Dereglarea elininării urinei cu afectarea căilor superioare cu pielonefrită acută c cronică. scintigrafia'.la palpare pe spate. :g.disf.(ertoliom-femenizare' Clinic:Cresterea de volum nedureroasa a testicului este semnul ma!or cel mai frecvent. acuze. G -precierea -g. 2ascularizatia bogata a testiculului tumoral poate determina pulsatii puternice ale arterei spermatice & semnul Dupla0' . hotare clare la palpate. specific al prostatei.debut nespecific dupa o fimoza5inflamatie cu tumefierea.M(N J. de dimensiuni reduse si superficiale &1a-1-i' pot fi tratati numai prin elec-trorezectie endoscopica.C.+. (lectrorezectia transuretrala sau porizarea laser .penian cu staza smegmei ce are actiune Cr-igena. in profunzime si largime.a parenchim. $lectrorezectia transuretrala &1M+2' reprezinta modalitatea initiala si. probata prin biopsii ale patului si marginilor zonei rezecate. a e%amenul clinic se pune in evidenta formatiunea tumorala de cele mai multe ori nedureroasa. J.inghinali:semne de ginecomastie.papilar'. cu grad mic de anaplazie &N )'. Complica ii: *. neurmata de tratament ad!unt. a cap. $lectrorezectia endoscopica se efectueaza pana in tesut sanatos. hematuria din venele superficiale a prostatei datorată presiunii mărite 6 chirurgical eliberarea vezicii. @orme clinice:*. 2aporizarea cu laser a tumorilor cale a fost utilizata pentru tratarea unui numar limitat de pacienti. ativ cu electrorezectia endoscopica.dereglarile urodinamice.germinative&dinetel. predispoz.biopsie K. ad!unta.metastatice. initial pielea cap..&. cistiscopia'.diverticule ale vezicii urinare. punc"ia şi biopsia.rar-maduva os. -nta!ele metodei constau in reducerea posibilitatilor de diseminare a celulelor tumorale endocal.t 6limfo5hematogene Clinica. Ninecomastia bilaterala poate aparea in pana la ?0 < din tumorile cu celule (ertoli sau eRdig. Durerea testiculara apare ca urmare a infarctizarii sau hemoragiilor testiculare determinate de tumora. adenom 6 elastic.g. palpare. dar cu N )) sau N ))). anamneză.calculi vezicii urinare.testicul.1um negerminative 6 radical. .1eratoma la copii 6benigna. transrectal'. efectuarea procedurii terapeutice sub analgosedare si procenta!e mai reduse de recidive loco-regionale.histol.t' .ndicatii:simptomele prostatismului. dispnee.hormonale& eidigom-masculinizare. M(N &transvezical. mica parte din pacienti &cca. fracturi osoase patologice. instrumentale &cateterizarea vezicii urinare.Release from Medtorrents. sindromul de hipertensiune intracraniana. erectila. nedureros.+adiograf.limf. hemoptizie.testicol.ulceros. percu"ie. procese inflamatorii. J. ?. epitel.C.inlatur. 4atog.t se face doar orhiectomie:control mar=erilor in dinamica. pentru prevenirea sau reducerea frecventei recidivelor tumorale.insuficienta renala. formarea calculuilor.pen.fara . . icter.B ?.negerminative&stromale' eidigom.9leomicin.neepiteliale. reten"ie acută de urină &la un edem brusc al prostatei'.diferenciateJ.torac.1C H.+are. 4relerea de biopsii de camp uro-telial cal. Dezavanta!ul ma!or rezida din imposibilitatea recoltarii de tesut tumoral pentru e%amen histologic. daca nu s-a prelet in prealabil material tisular printr-o biopsie special destinata acestui scop.apoi corpii cavern. suprafa"ă netedă'. K.la copii-benigne.palpare dificila&ingustare marginala'*.spermatic'seminom. 1um. hotare şterse.proc. varsaturi.testic.retroperiton. :afect.epitel. 3umori peniene/ benigne. H.-dult-W?<Cr scvamos. I. este optionala. -ceasta permite o evaluare corecta a stadiului si gradingului tumoral.(ertoliom.

polichimio-'Dn stadii precoce-rezec"ia focarului primar:C cm "esut sanatos. arterita radica. emboli colesterolici arteriali. Diagnostic diferencial: nefrolitiaza. stări infec"ioase cronice a rinichilor. reninomul. polichistoză &)+'.comple%&chir-. dereglarea de pozi"ie a ureterului &ectopii'. percu"ia. creşterea temperaturii la asocierea infec"iei cu o forma"iune tumorală. glomerulonefrita. caracteristica generala. boli de sistem.. patogenie. atrofia !ocn"iunii pieloureterale. obstruc"ia în lumenul ureterului. pielografia retrogradă &pelvis dilatat'. după opera"ia plastică se drenează pelvisul. polichistoza renală. 1ipurideopera"ii: @ergher. M(N.renale'. Dureri lombare surde permanente. C. scăderea cantită"ii de urină.nsuficien a renală cronică. . atrofia acută a parenchimului cu formarea sacului cu perete sub"ire. Cauze principale : *: -teroscleroza 6 leziune cauzata de placile ateromatoase ce micsoreaza lumenul arterial. a e%amenul angiografic in caz de stenoza arteriala sau displazie fibromusculara se vor observa portiunile stenozate. tratament chirurgical : angioplastia percutana transluminala. M i5v e%cretorie &func"ia secretorie şi evacuare din bazinet'.B-. urograma. nefrectomie unilaterală cu atrofia parenchimului nu se face în caz de hidronefroză bilaterală.com 1um. sindromul @anconi.hemocircul. tumoare. fitra"ia glomerulară &@N' . tumora >ilms. nefrita lupică. protezarea segmentului rezectat .penis:g. schimbari caracteristice de angiopatie la e%aminarea fundului de ochi. @actori e%trinseci: *. stadiu 6 latent: cauzat de: afectarea lentă a . fistule arteriovenoase. 8iperplazia fibromusculara 6 hiperplazia adevarata a musculaturii netede. DA. chist. C.maligne-trat. H. C: Displazia fibromusculara : displazia& fibroplazia'intimala. se depistează la asocierea infec"iei . renghenografia &dimensiunile.l inghin. secunfdară &dob#ndită'. suflul sistolic in regiunea aortei abdominale. )). @ibroza periarteriala. H.$C 6 incapacitatea func"ională a rinichilor cauzată de distrugerea lent-porgresivă a masie neronilor activi &.: obstruc"ia în căile urinare a unghiului pielocalicial: tipuri: obstruc"ia în uretră şi vezică urinară. pulsa"iile arterei constutuie o irita"ie mecanică responsabile de spazme şi tulburări dinamice şi instalarea leziunilor organice. 9oala manifestă prin semne necaracteristice de evacuare a pungii bazinetale. cedeaza la inhibitori ai enzimei de conversie.. bazinet.de origine renala. D. cronocistoscopia. anevrism de aorta. ?0-K0 ml5min. endaterectomia.vas ren anormal.radio-. 4ronostic: :?0<caz. presarea abdomenului cu determinarea forma"iunilor tumorale. !atogeneza cu J stadii: ). enalapril' . care poate fi corectata prin refacerea circulatiei arteriale normale sau prin nefrectomie. Hidronefroza Hidronefroza/distensia de diferit grad a bazinetului şi calicelor înso"ită de leziuni atrofice secundare a rinichiului&deregl. @ibroplazia&displazia' mediei &G0< din displazii'. @actori intrinseci: *. nefroptoza. obstruc"ia pe traectul ureterului în afara lumenului. -nume -C contribuie la cresterea 1. la palpare sa determină mărirea în volum. -C mai actioneaza si supra suprarenalelor stimuling secretia de aldosteron. sindromul -lport. J. urocultura &asocierea pielonefritei'. fapt ce contribuie suplimentar la cresterea 1-. !atogenie: ). 3ablou clinic: 9oala apare brusc ca hipertensiune. ))). artera iliacă'. rinichi scleroatrofic etc. . .vas supranumerar &cu origine din aorta abdominală. +enina actioneaza asupra ansiotensinogenului si il transforma in angiotensina *. uropatii obstructive. bazinetului. 3ratament medicamentos: inhibitorii enzimelor de conversie & captopril. hormon antidiuretic ce conduce la retinerea de Ba si apa in organism.stic: anamneza. scintigrafia:stat5dinamica. @ibroplazia &displazia' perimediei.Release from Medtorrents. (tiologia. au%taglomerural' blocantii canalelor de calciu & nifedipina.traum. metode radio-izotopice. diltiazem'. la copii si adulti tineri. pieloectazia. (cade pulsul periferic. beta-blocante & actiune la nivelul ap. 3ratament:Chirurgical: c#nd func"ia parenchimului e păstrată şi se poate înlătura cauza 8-nefrozei.. J: -lte afectiuni : poliarterita nodoasa. J.apar inele fibrotice arteriale. H32 renovasculara H32 renovasculara) vasorenala* 6 afectiune secundara a unei leziuni arteriale renale. (tiologia:*. Clasificare: primar &congenitală'. cefalee. schimbări în peretale ureterului. apoi sub actiunea enzimei de conversie se transforma in angiotensina C care este cel mai puternic vasopresor biologic.. valve congenitale e%istente. @oli. calculi'. (tiol.vasul polar inferior &cu împiedicarea elinminării normale a urinii'. tulburări de evacuare a pungii bazinetale. hidrocalicoza cu sub"ierea parenchimului. renale înt#mplător.in cele tardive5tumori slab diferenciate-emasculare&inlatur. brida con!unctivă.'chimioterapie.B-' p#nă la dereglări homeostatice uremice. arteriografia renală. palpa"ia. pieloureterocalico-anastomoză. -cest obstacol comprimă !onc"iunea pilouretrală. hipertrofia congenitală a sfincterului uretropielic. amiloidoza.acumulare de colagen circumferential cu reducerea lumenului. -spect caracteristic la aortografie Fsirag de margeleY . carcinom renal. !atogenie: Ca urmare a stenozei arterei renale se diminuiaza flu%ul sangvin in rinichi cu producere sporita de renina in aparatul !u%taglomerural. intercalate cu dilatatii de tip anevrismal. Clinic: des asimptomatic. . aplazia pere"ilor. stenotice. boli renale mai fregvent 6 pielonefrita. fazele principale de contrastare a rinichilor. rezectarea segmentului stenozat cu neoanastomoza arterei renale. nefrita intersti"ială.

anafilactic'. @ara simptome 6 la ma!oritatea pacientilor Dureri tip colica renala cu greata. creşte diureza osmotică c poliurie. @N . poate sa apara greutate in eliminarii urinei. -re loc scăderea critică a @N c into%ica"ia organismilui cu substan"e ce în normă se e%cretă renal c creşterea uremiei c creşte creatinemia c 0. cancer de prostată. urologică': obturare intra5e%trarenală a căilor urinare prin cancer. Nraviditatea la femei. )2. Clinic: ). 4rezent#ndu-se prin: 6 hipercaliemie c stop cardiac. dereglări hidro-saline şi acidobazice. combustional. )+. adenom.pulm. stadiu 6 compensator: cu hipertrofia nefronilor rămaşi ne afecta"i. vezică neurologică. hipercaliemie. metastaze abdomino-pelvine. Creşte concentra"ia de azot p#nă la hiperazotemie. nazale. acutizări a bolii de bază &pielonefrita. 4b. (tare ireversibilă. metale grele 6 -l. 6 hiperhidratare c edeme cerebrale. boli renale &glomerulonefrita rapid progresivă.etiopatogenie. Durata de I-C* zile. scade secre"ia Ba şi 8C. stricturi de ureter. peritonite postoperatorii. (cade e%cre"ia renală a substasn"elor. boli de sistem'. însă e lent în into%ica"ii medicamentoase. creatinina p#nă la into%ica"ia organismului cu produsele metabolismului dereglat. hematoame. Clinic: slăbiciuni.steodistrofia &fracturi patologice'.?:*? ml5min. varsaturi Durere moderata la efort. creşte fosfatemia ce duce la acidoză metabolică.nsuficienta renala acuta: clasificare. tromboza arterei renale.6 dereglare rapidă a func"iei renale cu reten"ie azotată. Cauze: dereglări hemocircula"iei acute. traumatic.com Clinica: slăbiciuni. glomerulonefrita' cu remisii scurte. *0<. scăderea capacită"ii de muncă. parestezii cu Epicioare de vatăY. hematocritului. stadiu: oligoanuria: &oligo e de ?00 ml. renală. 4toza renala complicatii: Datorita cudarii &indoirii' ureterului. C. hemoragie. p#nă la anasarcă c dilatarea cordului cu hipertrofia 2(. situindu-se mai !os ca in norma.+enală &organică': Cauze: *. $ste reversibil la înlăturarea cauzei se restabileşte fun"ia normală. stadiu: de debut: EşocY care e de scurtă durată şi coincide cu ac"iunea factorului cauzal-etiologic ca : şoc. -lta cauza frecventa este traumatismul insotit de ruperea ligamentelor sau formarea unui hematom al polului superior al rinichiului. anemie. 4eritoneale. substan"e de contrast. hipovolemic. care a!ung p#nă la anasarcă. nicurie. opera"ie. fiind mult mai grav. durerea fiind ameliorata in pozitia culcat 8ipertensiune arteriala 8ematurie &urinare cu sange' 4roteinurie &eliminare de proteine in urina' Diagnosticul se pune prin ecografie abdominala. dizurie. Dereglarea metabolismului 4-Ca &hiperfosfatemie 6 hipocalciemie' cu creşterea eliminării de 4arathormon c osteodistrofie.lig suspensorium renis. ac"iunea medicamentelor sau substan"elor nefroto%ice & antibiotice 6 gentamicina. crach sindrom. pulmonare : scăderea hematocritului. acidoză metaabolică. simptomatologie. J. ridicare de greutati. Mn numar de maladii infectioase inflamatorii ce micsoreaza activitatea mezenchimului. voma. 6 afectarea . peretelui abdominal. anuria e ?0 ml'. )+. leptospiroza. $deme progresice cerebr. solven"i organici. de vevică urinară. metroragii. evolutie clinica.. conservator. diagnostic si tratament. -re loc into%ica"ia uremoco-metabolică cu dereglări hidroelectrolitice severe.J'. . osteoporoză. cauze vasculare &stenoza. @N 6 J0-?0 ml5min. anore%ie. complicatii. restul W0< nefroni s-au distrus. Din cauza deplasarii rinichiul isi mareste hotarele fiziologice. cu hemoragii gastrointestinale. Debutul estebrutal 6 în şoc. %erostomie. lo!a renala cu fascii. diareea.B. analgetice. J. (emne neurologice: polineuropatii uremice. vasculite'. Clasif: *. sulfanilamide. diafragma. cancer uterin. arenală &renoprivă'. 1ratament: chirurgical. )). scăderea apetitului.? mmol5l. cu creşterea filtra"iei pe contul lor. simptomatic. urolitiaza.nefrope%ie. De@ : stare de mobilitate patologica in care rinichiul se deplaseaza din lo!a sa. stadiu 6 teminal: survine c#nd . metode contemporane de tratament. mm. 4e măsura sclerozării rinichilor c ischemie c includerea sistemului +enin-angiotenzin-aldosteron c cu creşterea tensiunii renale parenchimatoase. ciupercile'. capsula lui adipoasa. fiind confirmat prin urografie sau scintigrafie renala. traumatisme. care favorizeaza aparitia de infectii urinare repetate pietre la rinichi hipertensiune arteriala insuficienta renala cronica 6 rar colica renala leucociturie si piurie hidronefroza $tiopatogenie : aparitia ptozei renale e conditionata de patologia aparatului ligamentar : lig. după opera"ii pe bazin. Conservator: banda!ul Chirurgical: fi%area rinnichiului in lo!a lui normala. polidipsie. dishormonale. rinichi de şoc 6 şoc de diferită etiologie &hemoragic. stadiu 6 intermitent: cu @N de *?-CW ml5min. ureia &n-G. Dereglări de coagulabilitate. . şi ca rezultat apar edemele &cerebrale şi pulmonare'. Clinic predomină scăderea 1-. :efroptoza. 3ablou clinic. )+. 19C urogenitală. H. şi tahicardia.Release from Medtorrents. sepsis.4rerenală &func"ională' 6 rinichi sănăto"i dar hipoperfuza"i. hipocalciemie &scade rezorb"ia intestinală a Ca::'. tumori. aparatul adipofascial propriu al rinichiului.. postrenală. hipostenurie.4ostrenală &obturativă. prerenală. )). ))). C. mecanică. )+.

apoi concentra"ia. de aflat profesia. 1rataml: ). H. cauzele: into%ica"ie. @e : antibiotico profila%ia infec"iilor.?0 ml : citrat de 3 i5v C-? fiole5zi. 8emodializa e indicată în anurie. asigurata de catre un nefrolog.J0 ml : @urosemid C00 mg : Nlucoză C0< : insulină : Dopamin J-K mcg5=g timp de un minut.?00 ml : insulină : Ca gluconat *0< . (upraveghere . proteice : Dopamină. azotul rezidual. sedintele au loc in ritmuri variabile. 3Cl în alcaloză. -pare riscul de deshidratare. daca e anurie se instaleaza cateter.J0 ml : @urosemid C00 mg : Nlucoză C0< : insulină : Dopamin J-K mcg5=g timp de un minut. 8emofiltrarea5hemodiafiltrarea cu substitu"ia a *C litri de lichid. hemodializa permite epurarea sangelui de deseurile care sunt eliminate in mod normal prin urina &uree. masa &=g' : diureza : perderi cu temperatura : edeme : H00 ml lichid suplimentar &perdut cu respira"ia şi sudora"ia'. contactul cu substantele to%ice. la creşterea caliemiei &mai mult de K.a!oritatea pacientilor se deplaseaza la centrele de hemodializa spitalicesti. După detaşarea epiteliului. K.?0 ml : citrat de 3 i5v C-? fiole5zi. tratament.)n caz de insuficienta renala cronica. 8emofiltrarea vevovenoasă în insuficien"a poliorganică. 1C &în tumori'. into%ica"ii. in sange' si reechilibrarea p8-ului sangvin in caz de acidoza &aciditate sangvina e%cesiva'.? mmol5l'.3ransplantul . hemoragie. hipotonie. proteice : Dopamină. D5stic: *. ))). sedintele de tratament dureaza intre H si ? ore de trei ori pe saptamana. dupa gravitatea tulburarii. de bicarbonati etc. stadiu poliuric 6 rehidratare : reechilibrare cu electroli"i : glucoză C0< .Hemodializa . hemofiltra"ia5hemodiafiltra"ia 6 în sepsis. dar este mai ales tratamentul ma!or al insuficientelor renale acuta si cronica. hemodializa a fost adesea utilizata in anumite cazuri de into%icatie grava.?00 ml : insulină : Ca gluconat *0< .stadiu: de recuperare func"ională &K-*Cluni' se restabileşte ini"ial filtrarea glomerulară.com sistemului de coagulare c hemoragii acute. ))).durează de la o săpt. stadiu oligoanuric: *. aport hidro-electrolitic apro%imativ . Dializa peritonială se face la copii sub J0 =g. supraveghere medicala.. <>. profila'ie Diagnostic : . Cu *5J de decese au loc în faza poliurică. acidoză. -cesta fi%eaza durata sedintelor. hemofiltra"ia5hemodiafiltra"ia 6 în sepsis.creatinina'.Release from Medtorrents. cantitatea de apa plasmatica de filtrat si tratamentele ane%e. K. la creşterea azotemiei. C.anitol C0< . ocluzie 6 drena! renal prin punc"ie transcutană renală. +eopoliglucină. hemosorb"ia &hemocarboperfuzia 6 s#ngele trece prin sorbent ca cărbunele'. cu poliurie hipotonă J-? l5CH ore. Mrina trebuie controlata la fiecare ora. J. . Dar sedinta poate avea loc si la domiciliul pacientului &in acest caz. H.nsuficienta renala acuta: diagnostic. dacă e hemoragie 6 substituirea volumului pierdut prin coloizi. hemosorb"ia &hemocarboperfuzia 6 s#ngele trece prin sorbent ca cărbunele'. în stadiul ini"ial se efectuiază: *. este obligatorie. hipocalciemie. solu"iii saline.etoda de epurare a sangelui cu a!utorul unui rinichi artificial. cilindri. sepsis`. 8emofiltrarea vevovenoasă în insuficien"a poliorganică. 1ratament suplimentar al anemiei feriprive 6 cu eritrocite spălate. în stadiul ini"ial se efectuiază: *. dar suferă reabsorb"ia 8C. tubii renali se restabilesc. @e : antibiotico profila%ia infec"iilor. 1ehnica . în into%ica"ii 6 antido"i. stadiu oligoanuric: *. Desfasurare . J.? mmol5l'. diuretice osmotice din primele ore 6 . 3Cl în alcaloză. e%cluderea obstruc"iei prin catarizare. coagulopatii &plazmafereza'. dar se poate asocia infec"ia.hemodializa consta in punerea in contact. leucocite. 1rataml: ). creatinina. precizarea starii functionale renale.stadiu: poliuria: . de hiponatriemie. ))). 8emodializa e indicată în anurie. <=. C.biectivele principale in diagnostic sunt: depistarea cauzei. C)D. la creşterea caliemiei &mai mult de K. zilnic in cazurile grave. ureteropielogrfia retrogradă. la hiperhidratare. renografia radioizotopică. )2. înlăturarea cauzei. ?. C. -zotul rezidual creşte de la *H mcmol5l p#nă la C00. J. înlăturarea cauzei. analiza biochimică a s#ngelui 6 ureea. tratamentul insuficientei renale cronice prin hemodializa este definitiv. e%istenta unor maladii concomintente. )n caz de insuficienta renala acuta. +eopoliglucină. traumă. dacă e hemoragie 6 substituirea volumului pierdut prin coloizi. de potasiu. K. electroli"ii. hipocaliemie. solu"iii saline. acidoză. into%icatie acuta. la hiperhidratare. a sangelui bolnavului cu un lichid a carui compozitie este apropiata de cea a plasmei normale &dializat'. în into%ica"ii 6 antido"i. H. I. la creşterea azotemiei. antiseruri în infec"ii. stadiu poliuric 6 rehidratare : reechilibrare cu electroli"i : glucoză C0< . C. bauturi. proteine. corectarea unui eventual dezechilibru electrolitic &niveluri anormale de sodiu. 8emofiltrarea5hemodiafiltrarea cu substitu"ia a *C litri de lichid. hipomagnezemie.anitol C0< . )). diuretice osmotice din primele ore 6 . ?. 1ratament suplimentar al anemiei feriprive 6 cu eritrocite spălate. ocluzie 6 drena! renal prin punc"ie transcutană renală. ?. acesta urmeaza mai inainte o pregatire. C. el si partenerul de viata. dietetice si medicamentoase. avort septic. prin intermediul unei membrane semipermeabile numita dializor &care nu lasa sa treaca decat moleculele de dimensiuni mici si medii'. sau parintii daca este vorba de un copil'.anamneza. )). p#nă la c#teva săptăm#ni. coagulopatii &plazmafereza'. masa &=g' : diureza : perderi cu temperatura : edeme : H00 ml lichid suplimentar &perdut cu respira"ia şi sudora"ia'. M(N. depistarea mecanismului patogen. publice sau particulare. Diagnosticul cauzal : traumatism. 8emodializa este perfect compatibila cu o viata normala. Mrina 6 hemoragică cu eritrocite. Dializa peritonială se face la copii sub J0 =g. . antiseruri în infec"ii. in serviciile de nefrologie sau de reanimare. into%ica"ii. Cel putin pana cand este posibila practicarea unei grefe renale. aport hidro-electrolitic apro%imativ . consumul de alimente.

1ransplantele de la persoane vii sunt caracterizate ca inrudite genetic sau neinrudite. )n prezent rata de supravietuire la un an al pacientului cu donor viu este de WG< iar cu donor decedat este WH<. Dezvoltarea unor noi tehnici terapeutice pentru a preveni re!ectul cronic este necesara pentru a prelungi supravietuirea pe termen lung al transplantelor renale. 4acientul a murit la *0 zile mai tirziu datorita nedisponibilitatii hemodializei. atat timp cat acesta functioneaza corespunzator. in plus fata de efectele adverse ale medicatiei. @olosirea mercaptopurinei ca imunosupresiv mai intii pe animale a blocat procesul de re!ect si a deschis era medicatiei pentru re!ectul de grefa.edicul chirurg plaseaza noul rinichi in abdomen si il ataseaza la artera care aduce sange o%igenat. 1otusi supresarea sistemului imun al unui individ il pune pe acesta la risc ridicat de infectie si cancer de piele. . la vena care transporta sangele cu dio%id de carbon de la rinichi si la uretera care transporta urina de la rinichi la vezica urinara. 4rincipala problema in transplantul de organ intre pacienti non-identici genetic este sistemul imun al pacientului.com 1ransplantul renal consta in inlocuirea pe cale chirurgicala a unui rinichi bolnav cu unul sanatos prelevat de la o alta persoana &donator'. 1ransplantul renal este tipic clasificat cu donor viu sau decedat in functie de sursa organului donat. 1ransplantul reprezinta modalitatea terapeutica de electie pentru pacientii cu cu nefropatie diabetica si pacientii pediatrici. dar folosirea pe termen lung determina aparitia unor efecte adverse importante incluzind intoleranta la glucoza si diabetul.Release from Medtorrents. . De aceea sunt necesari si alti agenti imunosupresivi. . +inichiul sanatos &FgrefaY' preia functiile rinichilor nefunctionali. cresterea in greutate. -utogrefele au supravietuit de obicei in timp ce homogrefele au fost re!ectate.edicul va urmari indeaproape evolutia pacientului pentru a se asigura ca rinichiul transplantat functioneaza corespunzator si ca nu este respins de organism. )nsuficienta grefei renale apare datorita re!ectului cronic. Donorul grefei sale a fost mama pacientului. -cesta inhiba sistemul imun. 1ransplantul renal trebuie indicat la toti pacientii cu boala renala cronica in stadiu terminal. . Mn transplant renal de succes ofera o calitate ameliorata si durata prelungita a vietii fata de dializa cronica. un corticosteroid. 4rednisolonul ca unic medicament este inadecvat in preventia re!ectului unui rinichi transplantat. dar transplantul renal nu este o interventie chirugicala deosebit de dificila sau comple%a. 4erioada imediat urmatoare transplantului este decisiva. in functie de relatia biologica intre donor si primitor. care trateaza un rinichi transplantat ca non-propriu si il refuza imediat sau cronic. 4rimul transplant renal la om a fost efectuat la un constructor care si-a traumatizat singurul rinichi.rice operatie prezinta riscuri. hipercolesterolemia sicataracta. De aceea medicatia pentru a supresa sistemul imun este esentiala. 9aza pentru ma!oritatea regimurilor imunosupresive este prednisolonul. 4rima incercare de a controla sistemul imun a folosit iradierea totala a corpului. 1ransplantul in sine este o operatie chirugicala. osteoporoza. disfunctiei de grefa si a nefroto%icitatii facind necesara dializa si frecvent un alt organ la pacient. Durata medie de viata a grefei de la donor viu este de *C-C* de ani iar pentru donor decedat de la G-*J ani. slabiciunea musculara. (e poate duce o viata normala cu un singur rinichi. Nrefele renale intraaobdominale e%perimentale au fost efectuate pe animale inca din *WJ0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful