TEODOR FILIP

SECRETELE U.S.L.A.
Cartea a fost tip rit la editura Obiectiv, Craiova, în colec#ia Exploziv

Edi#ie electronic

APOLOGETICUM 2005

Teodor Filip

Volumul poate fi distribuit liber pentru uz personal. Aceast lucrare este destinat tuturor iubitorilor de istoria patriei. Ea poate fi utilizat , copiat $i distribuit LIBER cu men#ionarea sursei. Scanare: Apologeticum Corectur : Clara Tehnoredactare : Apologeticum Digitalizare pdf : Apologeticum

© 2005 APOLOGETICUM. http://apologeticum.net http://www.angelfire.com/space2/carti/ apologeticum2003@yahoo.com

2

Secretele U.S.L.A.

CUVÂNTUL EDITORULUI Iat c , dup „Secretele lui Pavel Coru ” (autori: Eugen Delcea $i Oana Nu# ) $i „R!zboiul parapsihologic împotriva României” (autor: Teodor Filip), editate $i reeditate în anul 1998, Editura „OBIECTIV” - Craiova d de lucru difuzorilor de carte cu o nou „bomb editorial ”: „Secretele U.S.L.A.”, binecunoscut cititorilor s pt mânalelor „Cri ana Plus” (Oradea) $i „Obiectiv Magazin” (Craiova) drept „Confesiunile unui fost usla ”. În prefa#a volumului „R zboiul parapsihologic împotriva României”, scriam c „dl. Teodor Filip este un prolific în ale scrisului” $i c „mai mult ca sigur, nu peste mult timp, va intra în galeria celor mai cunoscu#i autori români post-decembri ti, a a cum sunt Pavel Coru# $i dr. Cristian Negureanu”. Sper m, totodat s #inem pasul cu dl. Teodor Filip, pentru c$ domnia sa mai are înc$ multe de dezv$luit!...”. Toate aceste afirma#ii, aparent îndr zne#e, sunt confirmate acum de apari#ia volumului de fa# $i de faptul c autorul mai are în lucru înc dou „bombe editoriale”... care vor completa în mod fericit, cu siguran# , un bogat plan editorial al nostru, pentru anul 1999, privind „Colec ia EXPLOZIV”. Pentru c cititorii care n-au avut $ansa s lectureze „R$zboiul parapsihologic împotriva României” î$i vor pune, în mod sigur, întrebarea-cheie „Cine este, totu$i, Teodor Filip?”, suntem nevoi#i s repet m unele preciz ri din prefa#a volumului anterior al autorului. În primul rând, nu este Filip Teodorescu, celebrul $ef al contraspionajului economic românesc din anii '80, cu care este confundat adeseori, datorit abunden#ei de informa#ii riguroase de care dispune!... Este, pur $i simplu, un militar de carier , trimis prematur la pensie spre finele deceniului trecut. Care a avut, îns , (ne)$ansa s lucreze foarte mul#i ani în palierul superior al Unit #ii Speciale de Lupt Antiterorist (celebra U.S.L.A.), r spunzând, pe rând, de paza ambasadelor, înv # mântului antitero sau de paza aeroportului Otopeni. Via#a sa este un român, la fel de $ocant ca $i scrierile sale, dar $i la fel de real . A avut acces la informa#ii de anvergur mondial , multe strict secrete, a tr it momente tipice romanelor poli#iste sau de spionaj, ori culiselor „epocii de aur”. Fiind legat de un jur mânt, dest inue pu#ine din via#a sa, dar unele întâmpl ri, numai sugerate, r stoarn scaunul oric rui om cu via# normal ... În decembrie 1989, dl. Teodor Filip a avut un $oc, al turi de întreaga familie: $ia v zut fo$tii colegi $i $efi de la U.S.L.A. masacra#i $i batjocori#i în fa#a Ministerului Ap r rii Na#ionale. Atunci, a depus un nou jur mânt, de aceast dat fa# de sine: s nu aib lini$te pân când nu va da la o parte v lul depus pe ochii românilor, de for#e oculte, str ine de interesele acestei # ri. Iar de atunci a scris enorm $i pe cele mai diverse teme. Pentru c un om care are peste 4.000 de titluri de carte în cas $i un incredibil bagaj de informa#ii poate trece u$or peste lipsa de experien# în mânuirea stiloului. „Secretele U.S.L.A.”, volumul de fa# , dezv luie în premier na#ional , o serie de aspecte total necunoscute sau mai pu#in $tiute despre celebra U.S.L.A. $i Trupele de securitate sau ale revolu#iei din decembrie '89. Autorul a fost un martor activ al activit #ii Unit #ii Speciale de Lupt Antiterorist , de la înfiin#area ei $i pân aproape de „lichidarea” acesteia, la presiunile unor „emana#i” extrem de interesa#i ca România s r mân , o vreme, f r una din cele mai eficace unit #i antitero din lume.
3

Teodor Filip
Pe lâng unele am nunte de-a dreptul senza#ionale, cutremur toare ori energizante, având ca efect rede$teptarea mândriei de a fi român, autorul reu$e$te din plin s aduc $i unele corec#ii absolut necesare scrierii unei istorii contemporane a României a$a cum a fost ea în realitate, $i nu cum vor s-o vad , de zece ani, unii „emana#i” ai revolu#iei din decembrie '89. Una dintre aceste corec#ii este $i concluzia ultimului capitol al volumului de fa# : generalii 'tefan Gu$e $i Iulian Vlad au salvat România de o ocupa #ie str in programat cu ceva timp înainte, poate la Malta! Seria de informa#ii senza#ionale oferite de „Secretele U.S.L.A.” poate $oca, poate fi comb tut prin informa#ii reale $i argumente logice (nimeni nu de#ine adev rul suprem) dar, în nici un caz, nu poate fi ignorat ! A$a cum, mai mult ca sigur, aceste „secrete” devenite accesibile publicului larg nu pot fi uitate prea u$or.... Eugen DELCEA

4

Secretele U.S.L.A.

RECUNO'TIN)* La sfâr itul lunii februarie 1990 am început munca la acest ciclu. Am sfâr it-o în iulie 1994. De-a lungul a mai bine de patru ani, m-am documentat, consultând foarte multe surse. Am rugat un mare num$r de persoane, multe ajunse personalit$#i oficiale ori comandan#i de mari unit$#i, s$-mi relateze ce s-a întâmplat în decembrie 1989 i dup$, ce se întâmpl$ în prezent. Majoritatea dintre cei solicita#i au r$spuns favorabil, acordându-mi ajutorul doar în baza unei în#elegeri pe care o respect cu sfin#enie: ca identit$#ile lor s$ nu fie dezv$luite. Aceast$ motiva#ie a lor izvor$ te din teama constant$ de r$zbunare din partea celor care au de#inut sau de#in puterea în anumite structuri ale statului. Le este fric$ v$zând c$ adev$ra#ii criminali mai sunt la putere iar al#ii s-au pensionat i se plimb$ în libertate. Aceast$ team$ este un sentiment omenesc pe care îl în#eleg. Deoarece, „prea repede i mult se moare în aceast$ #ar$”... Acestor oameni le sunt profund recunosc$tor. Am stat de vorb$ cu fo ti camarazi, mul#i dintre ei men#iona#i în acest ciclu, al#ii, îns$, nu. Aceasta se datore te unui alt motiv: modestia care îi caracterizeaz$. Tuturor acestora le aduc mul#umirile mele. Am luat leg$tura cu zeci de fo ti lucr$tori din fostul Departament al Securit$#ii Statului - azi pensionari ori trecu#i în rezerv$, dar care se consider$ lupt$tori din linia a doua. Deoarece, ca oameni cu mult$ experien#$, fiecare în domeniul s$u, pot sesiza cu u urin#$ dezinformarea i minciuna i pot trage un semnal de alarm$. Nu i-au impresionat deloc sloganurile diversioniste „securi ti-terori ti”, „comuni ti” ori „ceau i ti” - etichet$ri f$cute la adresa celor care au f$cut parte din Securitatea statului. Acestora le exprim recuno tin#a mea. Doresc s$ mul#umesc cititorilor, care, lecturând serialul prezentat în s$pt$mânalul „Cri$ana Plus” i revista „Obiectiv Magazin”, m-au încurajat, au avut aprecieri mai mult decât favorabile asupra celor relatate. De asemenea, celor care miau dat sugestii. Totodat$ celor dou$ persoane care m-au criticat, una dintre ele colegi de liceu fiind. Sunt convins c$ mai sunt astfel de persoane. Iar aceasta denot$ un lucru: am atins anumite orgolii ori vanit$#i. Numai pentru aceasta merita s$ scriu acest ciclu... Le mul#umesc din suflet acelor persoane din Oradea care s-au oferit s$ m$ protejeze pe timpul deplas$rilor prin ora . 'i celor din Episcopia Bihor, care au intrat în „conflict” cu „prietenii” lor de na#ionalitate maghiar$ când au încercat s$-i conving$ de adev$rurile scrise de mine. Adev$ruri pe care le cuno teau. Deoarece mai multe persoane m-au amenin#at. Au ales, îns$, calea cea mai josnic$ i las$: neavând curajul s$ dea ochii cu mine, au ac#ionat asupra so#iei (de na#ionalitate maghiar$) i asupra soacrei mele, femeie în vârst$, bolnav$. Este cea mai josnic$ metod$ de intimidare, cea mai la $. Nu pot spune c$ le sunt recunosc$tor, îi dispre#uiesc. Nici ei i nimeni nu m$ poate intimida, speria. Am f$cut un leg$mânt: în memoria camarazilor mei asasina#i, voi merge pân$ în pânzele albe pentru Adev$r. Nimic nu m$ va opri. Iar când îmi va suna ceasul, voi merge în Rai sau în Iad. Mi-e indiferent. Dar nu ei vor hot$ra aceasta. Când Cel de Sus va hot$ra c$ am tr$it destul, toat$ garnizoana din Oradea nu m$ va putea ap$ra. Îi sunt recunosc$tor d-lui doctor în parapsihologie Cristian Negureanu care, dezinteresat, m-a sprijinit enorm i mi-a dat sfaturi. Precum si o serie de informa#ii i materiale pentru lansarea volumului „R!zboiul parapsihologic împotriva României”, publicat în serial în „Cri ana Plus” (Oradea) i „Obiectiv Magazin” (Craiova).
5

Teodor Filip
Îi sunt profund recunosc$tor so#iei, care de peste 30 de ani este al$turi de mine i la bine, dar mai ales la r$u -, cea care m-a în#eles i încurajat permanent, mi-a „aprobat” cheltuielile necesare document$rii. Îmi permit latitudinea de a-i aminti i a le aduce mul#umirile mele medicilor Ionac, Trâmbi a$, Mih!lceanu, Colceriu, Visovan, Scridon, d-lui Chisbora, cei care m-au tratat cu mult$ r$bdare, profesionalism i, mai ales, Omenie. Nu în ultimul rând, recuno tin#a mea se îndreapt$ spre domnii Ioan Laza, Petru Sandor i Miron Blaga, din conducerea redac#iei „Cri ana”-Oradea, precum i spre domnul Eugen Dezcea, directorul revistei „Obiectiv Magazin” (Craiova), care au îmbr$#i at ideea public$rii unor capitole din acest ciclu. Recuno tin#a mea tuturor cititorilor. Autorul

6

vor zice c am prezentat prea pu#ine. trebuie s afle despre r zboiul parapsihologic care se duce $i în prezent asupra României. stima#i cititori. a$a cum îi st bine unui ardelean. iar ceilal#i s-ar putea sim#i deranja#i c am prezentat unele probleme intime ale acestei activit #i. deoarece la foarte multe persoane. Unii speciali$ti în domeniu vor repro$a lucr rii c nu am intrat în am nuntele specifice activit #ii de prevenire $i combatere a terorismului. nu mai pot s rabd.A. publicul larg trebuie s posede cuno$tin#e minime despre formele $i metodele de ac#iune ale terori$tilor. cititorii. dar el mi se prezint de al#ii ca fiind negru. anume Unitatea Special de Lupt Antiterorist (U. ca de altfel orice lucrare de pionierat. România ocupa locul trei în lume. în toamna anului 1989.L. Dup cum apreciaz sau nu lucrarea de fa# . cadrele acestei unit #i de elit au fost etichetate drept „terori ti”. PREFA)A Lucrarea pe care o ave#i în fa# . Deoarece. Am stat $i am cugetat mult.Secretele U. c în numele Adev rului $i pentru Istorie trebuie spus tot ce $tii.suportate de întregul popor -au fost umili#i. din multiple cauze. domol. forma#i prin sacrificii enorme . deoarece România se confrunt cu acest flagel al contemporaneit #ii. c am atacat prea dur unele persoane. înainte de a m apuca de scris. s le redea într-o alt lucrare pe care publicul cititor o va aprecia sau nu. Aceast lucrare este doar un început. Doresc s precizez c este prima lucrare publicat în România care abordeaz problema fostei Unit #i Speciale de Lupt Antiterorist $i care prezint . Timp de $ase luni a fost desfiin#at . foarte documentat. care sper s fie tip rite $i1 s trezeasc interesul cititorilor.S. apoi o serie de jurnali$ti au folosit minciuna. Am scris-o. din contr . despre organiza#iile $i grup rile extremist-teroriste. unele din evenimentele din decembrie 1989 într-o lumin care nu convine multor persoane. o parte dintre dumneavoastr va spune c am prezentat direct unele probleme. mai ales din fosta Securitate. Bineîn#eles. care r spund prin for# ac#iunilor teroriste. poate nemul#umi pe mul#i. O astfel de unitate a existat $i în România pân în decembrie 1989. Acestora le fac invita#ia de a avea curajul s formuleze viziunea lor asupra problemelor tratate în acest ciclu. cele mai reprezentative ac#iuni teroriste comise pe plan interna#ional. Aten#ionez cititorii c lucrarea de fa# cuprinde realitatea sut la sut $i face parte din ciclul „TERORISMSM-ANTITERORISM”. asasina#i. În fierbin#eala acelor evenimente. România a devenit placa turnant a terorismului interna#ional. diversiunea $i propaganda pentru a#â#area urii împotriva acestora.). Televiziunea în special. Toate acestea vor fi prezentate în volumele urm toare. De aceea. Trebuie cunoscut c majoritatea statelor lumii $i-au creat unit #i speciale de lupt antiterorist . Nu am veleit #i de scriitor. 'i am considerat c publicarea lui va umple un gol. când $tiu precis c albul este alb. Acestora #in s le reamintesc c în topul interna#ional al serviciilor secrete. este ciudat în felul ei. îns când v d cum sunt prostit în fa# . De asemenea. exist înc o p rere eronat despre fo$tii lucr tori din Ministerul de Interne. Singurii speciali$ti din #ar . „usla i-terori ti”. batjocori#i. al#ii. Dup citirea e. Iar al#ii vor repro$a c m-am ab tut de la tematica propus . în acela$i timp. Trebuie s afle care sunt cauzele ce duc la proliferarea acestui fenomen.L.S. În aceste servicii nu pot ac#iona decât 1 7 . De ce am scris acest ciclu? Pentru c moralmente consider c am acest drept.A.

C nu mai este un secret prezentarea general a activit #ii de prevenire $i combatere a terorismului. doresc s reabilitez. Dar aceasta este realitatea.S. Contraargumente pot fi aduse dar nici unul nu va putea demola cele scrise de mine. toate problemele prezentate î$i au acoperire în multe publica#ii. Deci. dup decembrie 1989 s-au schimbat multe lucruri. mor#i. 'i ce este mai important. Ajutat din plin de Occident $i am v zut unde s-a ajuns: state destr mate. adic al aprecierilor. Iar prima ie$ire din acest impas a fost sugerat de un rezident KGB din New York. ori c am scris despre unele probleme pe care ei le consider secrete. suferin# . î$i au acoperirea în analizele f cute de speciali$ti $i anali$ti în domeniu. r zboaie $i lupte interetnice. c se exercit într-o lume a închipuirilor. dornic de informare $i nu de dezinformare. Deocamdat . autorul î$i cere scuze $i-l roag s -l în#eleag c a trebuit s evite prezentarea unei probleme care constituie secrete ale activit #ii de prevenire $i combatere a terorismului. a$ dori s le reamintesc c $i în acest domeniu. crime împotriva umanit #ii. r ni#i. Care s -$i g seasc r spunsuri la unele întreb ri.A. î$i au acoperirea în declara#iile martorilor oculari care au tr it aceste evenimente. Iar închipuirile/visele acestora sunt periculoase.A. care vrea s cunoasc relitatea. ora$e distruse în totalitate. nimeni nu m poate combate. O parte a publicului larg. în m sura în care voi putea. a dat-o dracului. Cum a fost visul lui Gorbaciov. „$tie” c aceast profesie se exercit numai de „handicapa#i” ori „persoane înapoiate mintal”. M rturisitorul a fost $i este ars de patima mistuitoare a focului amintirilor. au fost declara#i eroi.Teodor Filip profesioni$tii. Trebuia s scriu acest ciclu. Peste cal sar politicienii. de minciun . În prima lucrare. Ciclul respectiv a fost înjghebat $i scris în climatul de neadev r. Dar. de a transforma sistemul impus de înainta$ii s i. Consider c absolut toate afirma#iile. care nu s-a încheiat în România cu decembrie 1989. manipulat din umbr de oculta mondial . 8 . Dar când închipuirile $i visele pun st pânire pe un profesionist al acestei munci. $i-a de$ertat tot sacul bun t #ilor. ci politicienii.fosta U. eroi c zu#i în ap$rarea c rei cauze? În sfâr$it. memoria unor nevinova#i uci$i în decembrie 1989. de un profesionist. Profesioni$tii cu o minte mai calculat decât cea a unui acerb om de afaceri. cel dezinformat $i r u-voitor. dintre care multe sunt înc enigme.Unitatea Special de Lupt Antiterorist . dar din ordinul cui $i în interesele cui nu se cunoa$te nici acum. Tocmai pentru c tr iesc în realitate. de dezinformare care continu s loveasc acest popor tr itor într-o #ar deasupra c ruia Dumnezeu. Nu se va încheia nici în viitorul apropiat. primul volum este departe de a cuprinde tot ce se poate spune despre fosta U. exod masiv de popula#ie. În memoria fo$tilor mei camarazi-usla$i. Acestui public cititor. Iar celor care consider c am deranjat unele persoane. Profesioni$tii din serviciile secrete nu sar niciodat peste cal. uci$i în condi#ii cunoscute. s-a terminat cu el! Nu ei pl zmuiesc închipuiri.S. Al#ii. despre evenimentele din decembrie '89. Am considerat c ciclul de fa# se adreseaz publicului larg. Pe de alt parte. trebuie s fie permanent în contact cu realitatea. Acest ciclu nu este alc tuit de un scriitor. Este scris de un m rturisitor care a tr it $i $i-a desf $urat activitatea în unitatea de elit a O$tirii române . Mul#i nu vor fi de acord cu cele scrise. Cum a fost cazul lui Hru$ciov. $i numai cititorii vor judeca dac am procedat corect. când a creat lumea. Toate în numele unei democra#ii prost în#elese. Ulterior. în interviuri publicate.L. care a generat criza rachetelor. Deoarece m-am documentat serios $i am tr it o parte din evenimente. Pe care o prezint Poporului $i pentru Istorie. voi încerca s destram v lul de suspiciune care a planat asupra usla$ilor.L. sacrifica#i pe altarul Revolu#iei din Decembrie 1989. acei lupt tori de elit care au f cut parte dintr-o unitate a Ministerului de Interne .

'i când te gânde$ti c ei au pl tit cel mai scump. dur . Acestea au constituit pentru mine o $coal aspr .A.L. am fost numit ca ofi#er de front la Batalionul de securitate din Oradea. „iepurii de câmp”. unele fapte $i st ri de fapte care constituie secrete militare.L. care î$i are întinderea $i dup pensionarea mea. Dup evenimentele din decembrie 1989. în contextul în care. A$a au ajuns usla$ii. Cread ce vor. echilibru psihic. ea a fost subordonat Ministerului de Interne. Cui trebuia s i se subordoneze U. Am fost ultima promo#ie de ofi#eri ai 'colii de la Oradea. f cea parte din Ministerul de Interne. în totalitate au fost etichetate drept terori$ti. Dup cum nici Armata nu a fost. Destinul a f cut s lucrez mai bine de zece ani în U. nu a fost a lui Ceau$escu.L. Desigur. câ#i erau. Pentru c $i aceast activitate î$i are secretele ei. regulamentele militare $i legea sunt clare. Cum a$ putea s -l încalc? A$a c m voi limita la fapte .) nu a fost înfiin #at pentru reprimarea nemul#umirilor popula#iei. s gândesc realist. se $tie. Odat creat . Aceasta. au scormonit. Da! Asasina#i! Din ordinul cui.A. a fost taxat drept terorist. Capitolul l : F*R* PREJUDEC*)I DESPRE USLA'I "De te voi uita. A$a cum sunt subordonate toate unit #ile antiteroriste din celelalte # ri. Usla$ii erau fii $i fiice din rândul poporului. 'coala de ofi#eri pe care am absolvit-o în anul 1964. care pretindeau corectitudine.A. al turi de întreaga Securitate. Am înv #at s fiu ordonat în tot ceea ce fac.Secretele U.care nu aduc prejudicii activit #ii de prevenire $i combatere a terorismului. deoarece raportat la num rul lor de circa 800. 9 . de ce? Despre asasinarea lor s-a scris. s-au documentat $i au reu$it s prezinte diabolicul scenariu care a fost #esut. Pentru c oricine f cea parte din Ministerul de Interne. Ceva absolut normal.S. o serie de jurnali$ti $i scriitori au pornit cu mult curaj în c utarea adev rului. cinstit .? Ministerului înv # mântului? Sau Ministerului Cultelor? Hai s fim serio$i! Deci. Nu pot spune decât c se în$eal . Unii îmi vor repro$a c tocmai în spatele acestora ascund fapte reprobabile ale fo$tilor usla$i. acest fenomen se amplifica. Dar. camarade-usla . indiferent în care din structurile sale organizatorice. în acest sens. întreb din nou: DE CE AU FOST ASASINA)I? Nu a$ vrea ca cineva s cread c ridic în sl vi aceast fost unitate. ca specialist în prevenirea $i stingerea incendiilor – „tulumbar” cum ne numeau colegii de la Trupele de Securitate. Crearea ei a izvorât din necesitatea ca România s aib o unitate specializat în prevenirea $i combaterea ac#iunilor teroriste pe teritoriul na#ional. Dar.L. din rândul lor au fost asasina #i cei mai mul#i.S. în decembrie 1989. foarte buni speciali$ti. stima#i cititori. 'i dup .A. s iei hot râri $i s ac#ionezi în frac#iuni de secund . Timp de 25 ani am activat sub jur mânt militar. în jurul Securit #ii ale c rei cadre. Dar nimeni nu a c utat s afle de ce $i cum usla$ii au fost eticheta#i. la rândul lor. pe plan interna#ional.S. Dar. Unitatea Special de Lupt Antiterorist (U.S. dar corect . terori$ti. Apoi. atunci. s am comandan#i oameni cu o #inut moral irepro$abil . „securi$ti”. s$ mi se usuce ast$ dreapt$ cu care scriu!" Îmi dau seama c mi-am asumat o sarcin deosebit de dificil $i plin de r spundere în acela$i timp.. Dar s nu anticipez. nu pot prezenta public date $i informa#ii.necunoscute marelui public . dup care alearg mul#i s le cunoasc . pe care-l serveau $i în numele idealurilor c rora se jertfeau.

N scut la 23 martie 1943. Dar aceasta este realitatea. „negociator” $i multe altele se înv lm $eau în mintea mea.Teodor Filip U. precum $i alte materiale. cre$terea $i educarea copiilor. apare în registrul unit$#ilor securit$#ii statului U. am primit o sarcin deosebit : s m ocup personal de preg tirea antiterorist a cadrelor. în ture . Bucure$ti.L. Cu timpul. 'i nici atunci spre exemplu. Sper ca prin cele ce urmeaz . scriitorul Ghe. în cadrul unor întâlniri cu so#iile noastre. pe care îl prezint mai jos. Totul era nou dar $i fascinant în acela$i timp. Problemele familiale c deau în sarcina exclusiv a so#iilor . Deci. s le dezv luie unele aspecte ale activit #ii noastre.care $i ele lucrau: cump r turile. atunci când vorbe$te sau se refer la un lucru.A.L. Departe de mine acest gând. a luat ini#iativa ca. vizavi de usla$i. m rturisesc c de$i eram considerat un tip inteligent.S. oricând verificabile.S. cele scrise în aceast lucrare sunt prezentate în cuno$tin# de cauz . cât $i din teritoriu.A. No#iunile de „terorism”. Asigurarea securit #ii pasagerilor $i aeronavelor în zbor $i la escale de scurt durat (cursele interne $i externe în totalitate). 'i atunci ap reau discu#ii. „control antiterorist i antideturnare”. reprezentan#e str ine $i domicilii ale membrilor corpului diplomatic acreditat în România. dar tot prost moare”. 'tiau doar c lucr m în cadrul Ministerului de Interne. Pe de alt parte. Pare de necrezut. nu v b ga#i. Chiar $i so#ia îmi repro$a de multe ori: „T$ticule. apare dezinformarea.S. pentru mine.Unitatea Special$ de Lupt$ Antiterorist$. cu o bun memorie fotografic . În cartea sa. Concret. 2.L.ca s pot considera c încep s st pânesc tainele muncii de prevenire $i combatere a terorismului. „Fantomele lui Pacepa”. Domnule Ghe. editura Corida. $i aproape doi ani de executarea controlului antiterorist $i de antideturnare la Aeroportul Otopeni. „antiterorism”.nu mi-a fost ru$ine s cer sfatul celor care aveau o vechime mai mare în serviciul respectiv. g titul. $i mi s-a dat spre studiu „Regulamentul de func#ionare al unit$#ii”. 'i $ti#i de ce? Majoritatea timpului fiind în misiuni (unele erau $i de durata s pt mânilor). misiunile unit #ii erau clar stipulate: 1. Sau documenta#i-v ! Dar foarte bine.0620. la pagina 102: "În acest context.S. .A. cunoscut$ de public drept U. am r spuns timp de trei ani de paza $i ap rarea ambasadelor $i domiciliilor diploma#ilor acredita#i în România. anul 1976. îmi vine repede în minte un caz. a sediilor de importan#$ deosebit$. nu era cunoscut de marele public.o unitate de top (secret) Când în luna mai. Berbec. Primi#i un mic sfat. s nu v sup r sau s v jignesc. rezolvarea unor probleme care apar într-o familie. 1994. Abia dup ani. a aeroporturilor i aeronavelor în zbor. tu mai mult e ti musafir acas$”. s o fac în deplin cuno$tin# de cauz . lipseam foarte mult de acas . de la unul n scut mai devreme. atât din unitate. care va-s -zic ! În problemele pe care nu le st pâni#i în totalitate. am fost selec#ionat pentru U.. Ionescu Oblojan. 10 . a reprezentantelor str$ine în tara noastr$ etc”.M. Pentru c prea mul#i au dezinformat aceast na#iune. cu competen#e de ac#iune nelimitat$ în sfera ei de activitate: ap$rarea obiectivelor strategice. Dar. de$i îmi erau subordona#i. .L. Inerente. comandantul de atunci al unit #ii. 3. la cele de mai sus: Pân în decembrie 1989. Paza $i ap rarea unor ambasade. Controlul antiterorist $i antideturnare la aeroporturile Otopeni $i B neasa. Marea majoritate a popula#iei # rii nu avea cuno$tin# despre antiterori$tii de la noi. A$a $i este normal. Mi-au trebuit ani de zile . „cununa” carierei militare. M ghidam $i dup principiul „omul cât tr$ie te înva#$. nici familiile noastre nu $tiau c suntem usla$i. Aceasta a constituit.având $ansa de a trece pe la mai multe servicii ale acestei unit #i . Ionescu Oblojan afirm . Ar fi ideal ca cineva. am în#eles numai generalit #i. U. colonelul (r) 'tefan Blaga.. Chiar o perioad destul de îndelungat de la înfiin#area unit #ii. Astfel.A. v-am citit $i mi-am dat seama c sunte#i foarte documentat asupra domeniului pe care-l prezenta#i cititorilor. ca s nu zic mai b trân.

a misiunilor pe care le avea de îndeplinit.acea unitate de elit -. a f cuto pentru c Nicolae Ceau$escu era $eful statului. 7.S.A.A.. fie din exterior. 6. a unor înalte oficialit #i ori delega#ii str ine care ne viziteaz #ara.L. condus de lt.L.A. A pornit. Interven#ia pentru lichidarea ac#iunilor teroriste. ori în locurile ordonate de conducerea Departamentului Securit #ii Statului. Deoarece. avea datoria s -l apere pe Nicolae Ceau$escu.L. Când $i-au b tut joc de usla$i.L..cea preziden#ial . 8. Usla$ii $i Direc#ia a V-a nu Îl ap rau pe Ceau$escu.Secretele U.A. 5. Cu armamentul $i tehnica de lupt specifice lor. nimeni nu îi poate acuza. în total. v-a#i extins pe estacad . A fost r u c au fost dezarma#i $i batjocori#i. camarazi din Armat ? Atunci. Iar persoane nedocumentate i-au atribuit fel $i fel de ac#iuni $i misiuni. Executarea controlului tehnic de securitate la imobilele $i înc perile destinate caz rii unor anumite personalit #i sau delega#i din str in tate. consider c pot emite p reri pertinente asupra împrejur rilor în care aceasta a ap rut ca unitate de sine-st t toare în lupta împotriva terorismului interna#ional pe teritoriul României. stima#i cititori: dac usla$ii ar fi dezl n#uit acel m cel. Aceasta.L.S. pân în decembrie 1989. unitatea avea sfere de competen# bine limitate. avea atribu#ii exclusiv pe profilul amintit. Usla$ii i-au asigurat securitatea numai în m sura în care siguran#a sa era amenin#at . în colaborare cu Direc#ia a V-a din D.. când ar fi fost judeca#i? În procedur de urgen# $i executa#i pe loc! Sunt sigur de aceasta. control $i sprijin asupra activit #ii de prevenire a ac#iunilor teroriste. în organizarea $i preg tirea sa. dup ce a#i dezarmat schimbul de serviciu. Ap rarea lui Ceau$escu era. M întreb $i v întreb.LA. Nu Ceau$escu. depuseser un jur mânt. Oricine este Pre$edintele # rii.S.. el trebuie ap rat. ca $i asupra modalit #ilor prin care $i-a îndeplinit atribu#iunile. Dar suveranul s u era poporul. aceast unitate î$i avea locul $i rolul s u bine determinat. Avea misiunea de a executa controlul antiterorist $i anti-deturnare la dou aeroporturi: Otopeni $i B neasa. U. nu avea misiunea de ap rare a aeroporturilor. Dar s exemplific. Ca martor $i participant direct la ceea ce avea s devin U. Ca $i al întregii Armate. Cooperarea între aceste unit #i $i usla$i a fost perfect . fie din interior. nu a avut exemplul unor unit #i similare române$ti care s fi func#ionat anterior. Culegerea de informa#ii în domeniul strict limitat al activit #ii de prevenire $i combatere a ac#iunilor teroriste. Aceasta era o alt mâncare de pe$te. U. mari $i late. Usla$ii erau militari. atunci când se produc. pe care o „serveau” unit #i $i subunit #i din cadrul Ministerului Ap r rii Na#ionale.S. Dou .S. participa la gardarea $i securitatea familiei preziden#iale. inclusiv Ordinul 002600 de care au f cut atâta caz Silviu Brucan $i generalul (r) Nicolae Militaru c utând s acrediteze ideea c U. Ei ap rau $i asigurau securitatea unei institu#ii de stat . Atât! Deci unitatea nu era „.L. în organizarea Ministerului de Interne .S. o datorie izvorât din voin#a poporului care îl alesese pre$edinte al # rii. Asigurarea gard rii $i securit #ii familiei preziden#iale. Când Ministerul de Interne întocmea diferite planuri (anual). de la zero. dar a fost $i bine. pentru usla$i .S. iar comanda unit #ii era „încorsetat ” în luarea unor decizii. O zical din b trâni spune: „Orice r$u e spre bine”. Asta ne-ar mai fi lipsit! Din contra. cu atât mai mult cu cât U. cu competen#e de ac#iune nelimitate în sfera ei de activitate”.col T nase Vizitiu. A$a se procedeaz în fiecare stat din lume.S. O parte a acestor planuri a ap rut în presa post-decembrist . 11 .A. a pornit acel m cel c ruia i-au c zut victime tineri nevinova#i. 4. De acolo.ca de altfel $i pentru cadrele Direc#iei a V-a -.S. 'i nu ap$rarea lor.A. Care era în competen#a exclusiv a usla$ilor. De ce. Sprijin pentru preg tirea antiterorist a cadrelor din teritoriu. Dac U.

cu pre#ul vie#ii. s ai permanent morcovul în fund. S vad $i s simt pe viu ce înseamn stresul. El ap r $i asigur securitatea unei institu#ii de stat . s-ar fi pierdut. Ei au semnat un „contract cu moartea”. greut #ile.000 de dolari”. 144/1994”. a fost publicat articolul „SPP a achizi#ionat echipament antiterorist în valoare de peste 300. usla$ii . în aceast situa#ie. îngera$! Dac în decembrie 1989 na#iunea a fost dezinformat $i min#it . care poate veni oricând $i de oriunde. Toate acestea au intrat în dotarea subordona#ilor colonelului Dumitru Iliescu. Astfel. lupt torii antiterori$ti sunt în misiune permanent . uciderea unui diplomat. care sus#ine sus $i tare c . s -#i moar camarazii lâng tine $i s nu ai cu ce riposta. devii. care scriu asemenea lucruri tenden#ioase.au în#eles c împotriva propriului popor nu lup#i. reprezenta Poporul Român. Poporului i se jur credin# $i nu unei personalit #i sau institu#ii. în valoare de peste 300. pe Ceau$escu. loialitatea. din partea corpului diplomatic acreditat în România. A$a cum se procedeaz $i cu actualul Pre$edinte . Oare este atât de greu de priceput acest lucru? 'i cu ce s -l apere SPPul? Cu ciomege. usla$ii deveneau principalele „#inte” în cazul declan$ rii unei ac#iuni teroriste. în „Evenimentul zilei” din 11 octombrie 1994. cu pra$tii. introducerea de armament ori exploziv la bordul unei aeronave etc. vizavi de usla$i. dârzenia $i curajul nostru. Numai cine nu cunoa$te activitatea antiterorist .a. $tie el. poate scrie a$a ceva. care. Unii î$i exercitau misiunea „la vedere”: paza $i ap rarea ambasadelor ori domiciliilor diploma#ilor.. sub semn tura lui Doru Dragomir. Ci Pre$edintele. Trebuia ap rat. SPP-ul nu îl ap ra pe Ion Iliescu.Emil Constantinescu. Nu Ion Iliescu.sentimentul de încredere în fermitatea. F r tehnic . precum $i celor care îi cred le doresc un singur lucru: s activeze ca lucr tor antiterorist o singur lun . ar tând r spicat c nu-l mai dore$te ca pre$edinte al # rii. „securi$tii” depuneau jur mântul ca s -l apere. fie ea $i cea preziden#ial . precum i de armament si tehnic$ folosit$ împotriva terori tilor. cu arcuri? Unor astfel de persoane. Dup aceea s vorbeasc $i s scrie. Lucru valabil $i pentru cultura general a marelui politolog român Silviu Brucan. Echipamentele men#ionate mai sus au fost introduse în #ar$ f$r$ achitarea taxelor vamale. conform Hot$rârii Guvernului nr.. Fiind Pre$edintele # rii. Stima#i cititori. Timp în care s se produc $i un act terorist. Cum poate acest prezic tor din D m roaia s batjocoreasc jur mântul sfânt fa# de )ar $i Popor! Prin natura misiunilor pe care le îndeplineau. r st lm cesc anumite fapte sau m suri.Teodor Filip În decembrie 1989.Pre$edin#ia. Grav este faptul c acest lucru l-au f cut unii ziari$ti. Cunosc formele $i metodele de ac#iune ale terori$tilor (numai despre acestea a$ putea scrie o carte de sine12 . Un Pre$edinte $i un regim contestat de Popor nu le aperi. Guvernul României a aprobat achizi#ionarea de echipamente de comunica#ii i antiterorism. chiar dac ar trebui s aperi o institu#ie de stat. securitatea demnitarilor ori a altor personalit #i. Este vorba de sisteme de comunica#ii radio i de interceptare a convorbirilor la distan#$. riscurile $i implica#iile ei. controlul antiterorist $i antideturnare $. eful Serviciului de Protec#ie i Paz$. acest lucru s-a petrecut o bun perioad de timp $i dup . Ion Iliescu a fost ales de majoritatea poporului în aceast func#ie. Eram con$tien#i c dac s-ar fi produs un act terorist .000 de dolari. împotriva lui Ceau$escu s-a ridicat M ria Sa Poporul. pe care îl reproduc în întregime: „Pentru ca pre edintele Ion Iliescu s$ se simt$ în siguran#$ la Cotroceni. Afirm c întregul articol este tenden#ios $i caut s dezinformeze cititorii.ocuparea unei ambasade. Iar acest sentiment de neîncredere se putea extinde la a aprecia c sistemul de protec#ie a obiectivelor $i diploma#ilor în România este labil..ca de altfel întreaga Armat . în goan dup senza#ional..

) împreun cu doi ingineri. în scopul uciderii acestuia. urm toarele: la dou mese se continua controlul bagajelor dar lucr torii-vame$i aruncau priviri furi$e spre celelalte trei mese. Voi da un singur exemplu care sper s conving . st t toare). Vede#i. A fost o solidaritate de nedescris. domnule Doru Dragomir $i stima#i cititori. când r spundeam de controlul antiterorist $i antideturnare pe Aeroportul Otopeni. Cuvintele sunt neputincioase în a descrie atmosfera creat . Cei doi speciali$ti-locotenent-colonel Donner $i c pitanul-inginer Vidran . Studiind bomba artizanal .A. în plin strad . colonelul 'tefan Blaga (comandantul U. pentru ca „pre edintele Ion Iliescu s$ se simt$ în siguran#$ la Cotroceni”. Bomba a explodat. ajuta#i de organele de mili#ie. A fost ultima misiune a celor doi ingineri-usla$i. unde 13 . unde se efectueaz controlul bagajelor c l torilor intra#i în #ar . Pentru a nu pune în pericol via#a unor persoane nevinovate. La înmormântarea celor doi au participat mii de bucure$teni.a. Nu îl prezint pentru c am fost angrenat personal în rezolvarea lui. cei doi speciali$ti au „improvizat”. a primit o informa#ie „fierbinte”: „la autoturismul unui diplomat al Ambasadei Iordaniei a fost plasat$ o bomb$ artizanal$”.S. Dar. care nu mai avea cui s -i spun TAT*. Aproape toate autoturismele. speciali$ti în dezamors ri. Membrii corpului diplomatic. Au primit ordinul de a lucra cu cea mai mare aten#ie.Secretele U. Pe timpul când eram comandantul unui schimb al Serviciului care asigura paza $i ap rarea ambasadelor $i a domiciliilor diploma#ilor. Cu iu#eala fulgerului. Intrând în sal .L. C pitanul-inginer l sa în urm lui un copil minor atunci. 'i atunci. pentru a-i anihila. am realizat. To#i usla$ii care nu erau în serviciu au venit la unitate. Informa#ia s-a dovedit a fi real . Care trebuie s fie pus la dispozi#ia lupt torilor antiterori$ti. precum $i alte cadre din conducerea Ministerului de Interne. care sunt deosebit de perfide. Cunosc c ace$tia au comando-uri de sacrificiu. cea mai perfec#ionat . stima#i cititori. comanda U. Locatarii imobilelor din vecin tatea obiectivelor veneau la ei $i îi îmb rb tau. aprindeau farurile $i claxonau.L. în unanimitate . 'i atunci. au luat m surile specifice unui asemenea caz: devierea circula#iei auto $i pietonale.A. executat $i amplasat de un profesionist. pe loc. iar corpurile lor au fost spulberate. usla$ii. erau aten#i fa# de usla$i. 'i vine un ziarist (!!!) care scrie c SPP-ul se doteaz „cu armament si tehnic$ folosit$ împotriva terori tilor”. prin serviciul s u operativ.S. cu membri îndoctrina#i. s-au deplasat generalul Iulian Vlad. cu ochii înl crima#i $i salutând. evacuarea persoanelor din imobilele apropiate $. sunt solicitat s m prezint urgent în sala de control-vam ..indiferent ce stat reprezentau -. Intrasem în tur la ora 20°°. Puteau fi v zu#i usla$ii. ci deoarece $i el este semnificativ fa# de articolul lui Doru Dragomir. La fa#a locului.L. din serviciul de paz $i ap rare a ambasadelor. În jurul orei 2215 2230. când treceau prin fa#a obiectivelor ap rate de usla$i. Doi usla$i sau sacrificat pentru a salva via#a unui diplomat. vestea tragediei s-a r spândit în întreaga Capital . de intoxicare? Bomba de pe Otopeni Îmi amintesc de un alt caz. nu au avut suportul tehnic necesar. Plini de respect. 'i-au asumat riscul de a o dezamorsa. cei doi speciali$ti au raportat c este un dispozitiv foarte sofisticat. cum o fapt este denaturat $i folosit în scop de culpabilizare. Am asistat la scene emo#ionante. ai nevoie de armament $i tehnic specific . Trec torii se opreau $i îi priveau cu respect. D deau onorul la cei doi camarazi c zu#i la datorie. cu dou m suri de siguran# de dezamorsare. Era spre sfâr$itul verii anului 1983. Nu se g sea în #ar . prin sta#ie. f r s o ating .A. Locotenent-colonel inginer Donner mai avea $ase luni pân la pensie.S. Mai ales cei ai Ambasadei Iordaniei. în pozi#ie de drep#i. Cu orice pre#.au trecut la examinarea autoturismului.

'i mai doresc s scot în eviden# un lucru. M apropii calm $i observ pe masa respectiv un colet izolat. 'i în ultima instan#$. Nimic nu tr da tensiunea celor patru dar mi-am dat seama c ceva este în neregul . Ce se întâmplase? Înainte de a începe controlul. Loc#iitorul meu a zâmbit $i mi-a spus: „Ce dracu'. efu'. vame$ul a auzit în interiorul coletului respectiv un # c nit. am urcat în ma$in $i am demarat în tromb spre o cazemat . a fost supus zdruncin$turilor i nu putea exploda din aceast$ cauz$.. lt. La masa din mijlocul celor trei era prezent $eful punctului. deoarece a urcat pe banda transportoare. Un stat care-$i respect ace$ti lupt tori trebuie s fac tot posibilul s le asigure suportul tehnic necesar. la îndoial cele descrise mai sus. La parola „Vârtejul la P3” (eram în leg tur cu întregul dispozitiv). zâmbe te chiar dac$ #i-a intrat morcovu în fund” $i fac semn unui vame$ s vin la mine. loc#iitorul meu $tia deja de ce vame$ul respectiv m-a salutat în pozi#ie de drep#i. Pentru care am primit felicit$rile comandan#ilor”. calmitate $i zâmbete pe fe#e. timp în care gândeam: „Peste pu#in timp. doi vame$i $i loc#iitorul meu. ambalat în carton. Sau. al#ii se vor mira c . m-a privit drept în ochi $i m-a salutat milit re$te. Ulterior. aterizeaz$ urm$toarea curs$.. v$ continua#i activitatea”. Lt. Deci. Ceea ce înc nu este cazul. Doar dac m voi scleroza. $i cea mai apropiat de locul în care m aflam). Ca al unui ceas de$tept tor.maj. poate. mul#i m-au întrebat de ce am luat coletul în bra#e $i l-am transportat la cazemat . A luat pozi#ie de drep#i. b$trâne.maj. colegii din rezerv au venit în sala de a$teptare $i. ori cele care urmeaz . de m rimea unui televizor portabil. unde am depus coletul sub paz . „Vei pricepe mai târziu. Acesta. întreb: de ce unii interpreteaz eronat eforturile Guvernului Român pentru dotarea acestor lupt tori? Mai vor înc mor#i din rândurile lor? Doresc producerea unei tragedii în cazul producerii unui act terorist pe teritoriul nostru 14 . „Dar. Îl bat pe um r $i-i spun: „Zâmbe te camarade. Am luat coletul în bra#e. Unii cârcota$i vor pune. îmi amintesc cu precizie unele fapte. cu r bdare. întâmpl ri. „Deoarece în fa#a vame ului nu a ap$rut din senin.Teodor Filip activitatea se întrerupsese. era numai de câteva luni în acest serviciu. Prin aceasta. au îndep rtat to#i pasagerii spre sc rile care duceau la restaurantul aeroportului. Dar sunt unele dintre cele pe care nu le voi uita toat via#a. iar subofi#erul de la dispecerat. B ie#ii $i fetele deja ac#ionau. Subofi#erul-$ofer. m ia de o parte $i-mi $opte$te: „'efu’. E. Pentru c$ a fost transportat cu electrocarul. Când m-am înapoiat. anun# în sta#ie: „Vârtejul la P3” $i îi spun vame$ului. de care eram desp r#i#i printr-un perete din sticl . Suspiciunea a ap rut când nimeni dintre pasageri nu a revendicat coletul. special amenajat . cu pa$i repezi am str b tut cele dou s li $i l-am depus în port-bagajul autoturismului de interven#ie. este un ordin”. pân$ anun# unitatea i-mi trimite speciali tii dureaz$ aproape o or$. hot$rârea a fost a mea. s-ar p$rea c$ este o bomb$-capcan$”. „Nici un dar. Pe loc. 'i atunci. Observ c privirile tuturor erau îndreptate spre noi.E. care era deja lâng mine: „Dup$ ce plec cu bazaconia asta. doi subofi#eri de pe estacad nu au mai permis accesul nim nui. pentru orice siguran# . dup care s-a îndep rtat. nu am v$zut înc$ un vame s$ ne salute astfel'!”. a anun#at punctele de control s ridice baricadele. Totul a durat circa patru minute. timp în care ar trebui evacuat$ sala i întrerupt$ orice activitate”. Cu orice pre#. aflat la circa 2 kilometri. am vrut s scot în eviden# c nu aveam tehnica specific dezamors rilor pe aeroport. a aruncat peste el p tura anti-schije. pasagerii din sal$ nu sunt «termina#i». Iar noi aveam stabilite semnale $i parole pentru toate situa#iile imaginabile ce s-ar fi putut produce. concomitent s-au produs urm toarele ac#iuni: autoturismul de interven#ie a tras la P3 (una din u$ile prin care pasagerii ie$eau din sala de a$teptare. triplu campion balcanic. fost lupt tor.” d s m întrerup . dup atâ#ia ani. R$mâi în sal$” $i mi-am aruncat privirea în sala de a$teptare a pasagerilor.

Am în#eles”. aici U. Diminea#a. era s o încurc m. Eram $ef de serviciu $i direct r spunz tor de activitatea subordona#ilor. na#ional? 2 Deoarece. În jurul orei 09.A. Au avut grij b ie#ii de la Serviciul Special de Interven#ie. dup cum afirm dl. Aproape de ora prânzului. îmi povesteau râzând cum s reau studen#ii 2 15 .. în dispozitiv. c nu le venea s cread c a$a ceva este posibil. $i al#i studen#i.S. cu specificul ei. Celelalte erau asigurate de Unitatea special „F”. 'tiu c la un moment dat. îns în serviciu mânc m pietre. dar rela#iile $i limbajul nostru erau mai libertine. Aveam $i noi informa#ii c studen#ii irakieni inten#ioneaz ocuparea ei în for# . escaladeaz gardul dinspre bulevard $i p trund în for# în interior. Banal”. m fr mântam. ambasada era deja eliberat . din Asia $i Ambasada Statelor Unite. „Nu. Dar când am ajuns noi. Nici o ma$in nu avea voie s sta#ioneze în perimetrul cuprins de cl direa ambasadei. Câ#iva vecini . am r bufnit: „Fir-ar a dracu' de edin#$.loc#iitorul $efului de schimb: „Cu una din ma inile de patrulare.L. am fost chemat. pe strada Polon$.S. despre care noi $tiam ceva.. Aceast ambasad era asigurat . la ora 05.V. Aveam de str b tut o distan# bunicic .00. în cadrul misiunii pe care am dat-o schimbului care intra. pentru a participa la o $edin# . Nimeni nu a fost ucis.. Allah. la intrarea principal$. întreb$rii”. treci cu ma ina pe trotuarul ambasadei. în câteva secunde. ai no$tri deosebit de eficien#i.00. mi s-a r spuns. Am fost solicita#i s acord m sprijin subofi#erului respectiv.45 (r spundeam atunci de acest serviciu).L. Polon . Din el. sunt în$tiin#at prin sta#ie: „Ambasada Egiptului ocupat$ în for#$”. Allah. tovar$ e colonel! Noi st$m la gargar$ i obiectivele sunt ocupate!”. în cazul apari#iei unor grupuri de studen#i str$ini.ne cuno$team foarte bine . se revars zeci de studen#i irakieni. vin usla$ii ! Referitor la paza $i ap$rarea unor ambasade. R u de tot. i în cooperare cu subofi#erul de la „F” nu permi#i intrarea în ambasad$. Leg$tura permanent$ cu dispeceratul. Era ceva imposibil. „Ai grij$. c pitanului A. nu avea sfer nelimitat . Li se al tur . Doar câ#iva studen#i irakieni r ni#i. la ora 06. Tot timpul drumului. i-a pus Alah al lor s stea în calea usla$ilor. Avea în competen# unele ambasade $i reprezentan#e str ine din zona arab (cea mai „fierbinte”). Oblojan. La un moment dat. de un singur subofi#er de la „F”. de peste 12 kilometri. de c tre colonelul Mircea Popescu. unul dintre autobuzele care circula pe b-dul Dacia frâneaz brusc în fa#a ambasadei ($oferul a fost for#at s opreasc ).. anume.B. Nu prea erau termeni militari. Au „cur #at” totul în calea lor. atunci. Studen#ii în jur de o sut . . mi s-au înmuiat picioarele. Ce se întâmplase? Ambasada Egiptului era amplasat pe col#ul intersec#iei B-dului Dacia cu str. Ace$tia. reprezentan#e str ine $i domicilii ale corpului diplomatic acreditat în România. Au f cut pr p d. doar dou echipaje. care. stima#i cititori. M rturisesc.A. execu#i punct fix de observare a Ambasadei Egiptului. 'i. Am f cut o parantez cam lung . Ambasada Egiptului a fost ocupat de studen#ii irakieni.mi-au povestit. nu mai este nici un secret c România a devenit placa turnant a terorismului interna#ional. dar am considerat-o necesar . Cu noi mai era $i maiorul I.. La vedere. Totul sincronizat. Îns . Au început de la parter $i au terminat la etajul l (atâtea nivele avea cl direa). în ma$in . la Aeroportul Otopeni. veni#i pe jos dinspre hotelul „Doroban#i”. în iunie 1979.Secretele U. b$trâne. Dar foarte vag. $eful de Stat Major. Când. ulterior. am men#ionat clar.

L. de unde era ma$ina cu cpt.S. A fost singurul foc de arm tras. Erau mai catolici decât Papa. Iar noi eram preg ti#i s intervenim $i în alte moduri. poc! Un glonte îi $uier pe la ureche. cu func#ii $i grade mari. Care. mergi $i în iad! Pe astfel de comandan#i îi aperi.S. Dar $i-a dat seama pe cine avea în fa# . echipajele de tâmplari $i zugravi au pus totul la punct.maj. nu avea nevoie de oameni.Egipt $i cu aprobarea Ministerului de Interne.praf $i pulbere.A. care îl confundase cu un student irakian. U$ile. U. dar neau sus#inut. Au luat-o $i ei pe coaj . nu putea interveni în secunda în care oprise brusc autobuzul. Fizionomie pur arab .Teodor Filip pe geamuri. prin Ministerul de interne. Putea s -l fac sit pe poli#ist. usla$ii $iau câ$tigat admira#ia $i pre#uirea speciali$tilor din str in tate. La un moment dat. „De ce c$pitanul Filip era la Otopeni?” „De ce. parc cu respect dar $i team în acela$i timp. De la acea interven#ie a b ie#ilor de la Serviciul Special de Interven#ie s-a dus buhul. Unul dintre echipajele de interven#ie era condus de lt. incinta ambasadei este teritoriul respectiv. în punct fix de observare.. deloc de neglijat.. Dar $i Ene s-a orientat. o scen tragi-comic . p trunzând într-o înc pere de la etaj. Au încercat s studieze dispozitivele dar erau repera#i urgent $i lua#i la întreb ri. printre studen#ii str ini. A. la cre$terea prestigiului # rii noastre în exterior. Nu îi conte$ti $i nu le pui la îndoial calit #ile $i capacitatea profesional . Cine tr sese în el? Nimeni altul. Cum scrie la carte. „De ce nu a#i intervenit de la început în interiorul ambasadei?” (adic echipajul condus de c pitanul A). de tatonare. vizavi de aceast ambasad dar numai prezen#a dispozitivului de paz $i ap rare t ia pofta oricui. S nu crede#i c spun cuvinte mari. stima#i cititori. Libertatea sau cariera. decât un poli#ist din cadrul ambasadei. dup consumarea faptei. Bietul c pitan A. ferestrele . Sistemul de paz $i ap rare de la fiecare obiectiv era schimbat în permanen# . pentru c a fost $i un dar care era s ne coste.?”. $i-a adus contribu#ia. a membrilor 16 . Dar...A. Când treceau pe lâng obiectivele pe care le aveam în paz . la cererea R. care s nu se poat orienta în frac#iuni de secund .Egipt a adus mul#umiri unit #ii. am fost $i suntem mândri. A r mas $i subofi#erul de la „F”. într-o frac#iune de secund . Noroc cu Ene-arabu': avea reflexe de felin . îi priveau pe cei din dispozitive cu mai mult aten#ie. Au mai fost încerc ri. corpul diplomatic al Ambasadei R. U. mobilierul din birouri. de la gard. noi cu ale noastre. despre noi. de cadre avide în a trage. Referitor la aceast problem . S-a verificat $i r sverificat modul în care am executat preg tirea schimbului la intrarea în serviciu. Era o lupt de studiu.L. mai doresc s scot în eviden# un aspect.A. În urma acestei interven#ii. Dar pân la l sarea întunericului. Cu a$a comandan#i. dobândite în urma a sute de ore de antrenament. erau mari speciali$ti în antiterorism.A. dar ordinul era clar: se face doar observarea din punct fix). chiar dac e$ti invitat (interveneau doar cei anume numi#i). De la acea interven#ie. nu ai fi zis c era european. Nu puteau pricepe câteva lucruri elementare: nu aveam în paz $i ap rare direct acel obiectiv. Toat dup -amiaza zilei respective $i o parte a nop#ii. De care noi.. A$a cum s-a întâmplat cu zeci de cadre. U. 'i mai câte?! Noroc cu ai no$tri comandan#i. În urma acestui incident. în interior.Ene. unde nu ai voie s intri. Prin profesionalismul dovedit în activitatea de combatere a terorismului pe teritoriul na#ional. ne-au ap rat.. 'efii no$tri din Ministerul de Interne au început cercet rile. Avea motiv. Speciali$tii lui pe$te! „De ce nu a stat ma ina pe trotuarul ambasadei?” (în concep#ia lor putea cuprinde tot perimetrul). Cu treburile lui.A. într-un grup de tineri arabi. usla$ii. Comandan#ii no$tri au fost lua#i în focuri.S. Diploma#ii egipteni erau foarte mul#umi#i. Ce mai o sfeclisem! 'edin#ele sexuale (adic luatul la întreb ri) se #ineau lan#. Nu a tras. Cu pre#ul vie#ii tale.L. De c tre cei din minister. „De ce nu a#i prev$zut o asemenea situa#ie?” (o prev zusem. dup evenimentele din decembrie 1989. Toat activitatea mea pân la ocuparea ambasadei.. Nu ar fi putut s -l condamne nimeni. De ce. a dat cu subsemnatul cât pentru dou genera#ii. a luat în primire $i paza $i ap rarea acestei ambasade.

ca: executarea de descinderi.LA”). ac#ionând cu profesionalism. nu în ultimul rând. condus de maiorul Ene. Relevant este faptul c . De fapt. 'i era unanim apreciat $i recunoscut . cuvântul nerostit î#i este prieten dar vorba spus$ este du man”. Dar. când s-a aflat itinerarul probabil al aeronavei capturate. avea în paz $i ap rare ambasade $i domiciliile diploma#ilor din cele mai fierbin#i zone ale lumii. 'i. în vârst de circa 6 ani. Pân la urm . nu este la îndemâna oricui. Atunci când au fost chema#i s apere Televiziunea. Un asemenea caz s-a întâmplat în vara anului 1982. Iar când aceste amenin# ri nu erau luate în serios sau erau tratate cu superficialitate.Secretele U. c a captura un terorist înarmat.A. Un diplomat al Ambasadei Iordaniei a ie$it la plimbare.L. respectivul diplomat se plimba cu fiul s u. inten#ionaser s aterizeze pe aeroportul Otopeni. Prin aceasta. Ajuns în dreptul hotelului „Bucure$ti”. ini#ial. perchezi#ii $i arest ri. Pe Aeroportul Otopeni erau „a$tepta#i” de lupt torii din Serviciul Special de Interven#ie.S. 17 .A. Dar câte specula#ii nu se pot face? Pentru Dumnezeu. lupt torii antiterori$ti bulgari. De fapt. De ni$te oameni care $i-au spus „revolu#ionari”. conducerea U. au renun#at în ultimul moment. Dar a fost la îndemâna organelor de securitate române. Destul au dezinformat aceast na#iune o $leaht de nemernici. documenta#i-v bine! Nu mai arunca#i vorbe în vânt. Speciali$tii în domeniu au apreciat. terori$tii au declarat c . U. Cum membrii corpului diplomatic nu ceruser înso#ire $i gardare. b tute $i chiar ucise în evenimentele din decembrie 1989. Au obligat echipajul aeronavei s aterizeze pe aeroportul din Burgas (Bulgaria). Acest prestigiu s-a consolidat de-a lungul anilor. umilite. Prea multe. Din aceast cauz era s fie m cel rit întregul efectiv al Serviciului Special de Interven#ie.L.A. U. cadavrele lor au fost batjocorite.A. v rog din suflet. Am specificat c U. A acelor cadre care au fost batjocorite. Mai vreau s subliniez câteva probleme. se producea inevitabilul. maltrat ri ale unor persoane. au fost atra$i tot într-o capcan (vezi capitolul „R$zboiul psihologic împotriva U.L. nu a avut în paz $i ap rare nici un obiectiv strategic de pe teritoriul na#ional.L. Voi mai prezenta.A. Din cauza acestei dezinform ri. Erau perioade în care membrii corpului diplomatic iordanian erau viza#i în mod direct. un caz rezolvat în timp record. în fa#a copilului s u.S.S. cunoscând prestigiul de care se bucurau antiterori$tii români. pe marginea c ruia se pot face nenum rate specula#ii. când mai scrie#i despre usla$i (actualmente Brigada Anti-terorist ). i-au capturat pe cei patru terori$ti $i au eliberat ostaticii. Din aceast cauz . „Deoarece. Un avion de pe o rut intern din fosta Uniune Sovietic a fost deturnat de patru terori$ti. mutilate. într-un centru urban aglomerat. Actul terorist s-a petrecut în jurul prânzului. Dou zeci de minute în care organele Ministerului de Interne $i usla$ii au dovedit un înalt profesionalism $i spirit de sacrificiu. vânate. Dar am considerat-o absolut necesar . Sau. stima#i jurnali$ti $i scriitori. De la atentat $i pân la capturarea teroristului au trecut exact dou zeci de minute. pe timpul cercet rilor. se poate pune în seama usla$ilor tot ce vrei $i nu vrei. teama comandourilor teroriste. Am f cut o digresiune cam lung . Iar cuvântul „etc.L. pe scurt. corpului diplomatic acreditat în #ar . stima#i cititori.S. s cear alimentarea aeronavei $i s decoleze în alt direc#ie. în toamna anului 1983. Printre ele se num ra $i Ambasada Iordaniei.S. diplomatul este împu$cat mortal de c tre un terorist din zona arab . luase m surile cuvenite. au fost uci$i usla$ii în fa#a sediului Ministerului Ap r rii Na#ionale.S. la momentul respectiv. într-un timp atât de scurt $i f r s produc alte incidente.” introdus la sfâr$itul citatului din cartea „Fantomele lui Pacepa” spune multe. a f cut schimb de experien# cu speciali$ti antiterori$ti din mai multe state.

Nu se afirmau plini de importan# . eram preg ti#i de a$a natur încât s respect m o regul nescris : „Dac$ ai ceva de f$cut. Dac$ ai primit un ordin. gânde te prima dat$ i nu te avânta orbe te. Ace$tia erau comandan#ii no$tri... Deja îmi formasem o p rere despre ei. stima#i cititori! 'tiu c v plictisesc. pe timpul Universiadei studen#e$ti (1980).A. care a fost via#a lor. Niciodat .Teodor Filip Tovar $i. dup evenimentele din decembrie 1989. Permanen#a la comand o asigura $eful de Stat Major. mi-a pus la dispozi#ie un autoturism $i. m-a îmb rb tat. De$i severi $i exigen#i... în aceast situa#ie. atunci s$ vin$ la tine cu toat$ încrederea.L. ci simplu. Oricât ar încerca cineva s prezinte.i misiunea indiferent de pre ul pl!tit pentru asta. Diminea#a. Nu voi uita omenia $i în#elegerea de care a dat dovad $eful de Stat Major. Având în vedere specificul deosebit al acestei unit #i. obiectiv. Nu e$ti niciodat! singur”. to#i erau profesioni$ti. Nici un militar în termen nu a fost încadrat în aceast unitate. $i mai ales acum.S. Fac aceast precizare deoarece. care eram la nivele de comand inferioar acestora.dac îl pot numi astfel . având în subordine câteva zeci de cadre). a vorbit omene$te cu mine. Iar noi ofi#erii. atunci rezolv$ totul. cu majuscule. pân am ajuns la U. M-a ascultat calm. m-a învoit pentru restul zilei (r spundeam atunci de bazinul olimpic de înot $i de sala în care se desf $urau întrecerile de scrim . mai$tri militari $i ofi#eri. la vedere. când. colonele (r) Firan!. cum îi spuneam noi în intimitate) ar putea sta scris. Pentru c întreaga activitate a unit #ii era o misiune permanent . Indiferent la ce nivel al ierarhiei militare se afl . Pân în 1976. adic ne ordonau. unicat . în biroul oric rui comandant. V mul#umesc $i pe aceast cale.care apar#ine colonelului (r) 'tefan Blaga (nea Fane.f r exagerare -. în jurul orei 06. consider c trebuie p truns pân în intimitatea acestora. Unitatea era încadrat numai cu cadre: subofi#eri. Sunt sigur c unii vor spune c scriu abera#ii. s$ nu se chinuie inutil. cei afla#i în misiune. am avut o problem familial deosebit . 'tiam c într-o situa#ie dat ne puteam adresa lor cu toat încrederea. $tiau s lucreze cu subordona#ii. acest lucru era ceva firesc. Îmi cer din nou scuze. Aceasta. la orice nivel. afirm cu certitudine: parc to#i au fost ale$i. am avut mul#i comandan#i. inteligen#i $i. Iar dac$ apare vreo problem$ pe care un subordonat de-al t$u nu o poate rezolva. Marea majoritate a timpului o petreceau în unitate sau în dispozitivele respective. În primul rând cadrele $i atmosfera care domnea în rândul lor. Pe parcurs. Dar $i când ne cereau ceva. Munceau foarte mult. a generat $i credo-ul fundamental al usla$ilor: „îndeplineste. Ne cuno$teau toate greut #ile iar încrederea noastr în ei era total . Deoarece cuvintele sunt seci. dar dac au posibilitatea s stea de vorb cu fo$tii lucr tori din acesta unitate î$i vor da seama c nu exagerez cu nimic. erau corec#i $i drep#i.00. Firan. de pe pozi#ia func#iei pe care o aveau. când fiecare cadru avea o r spundere riguros stabilit . unde optica s-a schimbat complet. Doar e ti comandant”. o 18 . Atât cât se poate. mânc m pietre cum se spune. spuneam c în aceast unitate totul era nou pentru mine. mul#i jurnali$ti $i chiar agen#ii de pres au afirmat aceast enormitate. camarade$te. nu ne c lca#i pe bombeuri ! Revenind. Aceast atitudine a comandan#ilor. lucrul cel mai important. colonelul P. comanda unit #ii era în totalitate în dispozitiv. Chiar a doua zi a Universiadei.. Cread ce vor. Dar pentru a în#elege corect cine au fost usla$ii. s învoie$ti pe cineva o zi întreag era ceva. Erau mereu al turi de noi. care era activitatea lor profesional $i social . m-am prezentat cu toat încrederea la dânsul $i i-am raportat situa#ia disperat în care eram. Acest citat . familial . Iar decizia î#i apar#ine.

în acel proces „AUTOBUZUL”.U. studen#ii au amenin#at c îl vor ucide pe ambasador. l-au luat ostatic pe ambasador. asaltat cu sfaturi. Voi da un singur exemplu (toate cazurile. Dar noi ne-o asumam. f r a primi îns aprobarea de a interveni. de la func#ia cea mai mic din organigrama unit #ii. actul terorist era lichidat. câte „îndrum$ri pre#ioase” nu primeam din partea organelor superioare de partid?! Iar când se producea un act terorist. Din aceast cauz . A burundezilor. comanda unit #ii noastre nu prea avea putere de decizie proprie. comandantul acestei subunit #i executa recunoa$terea. Ajuns la locul comiterii actului terorist. din alte Direc#ii $i de la organul superior de partid au sosit la fa#a locului. mâini i picioare rupte”. Comandantul era. dar pân la un punct. devine subiectiv.. a fost grea. Între timp. La l sarea întunericului. Spre deosebire de unit #ile antiteroriste din alte # ri. B taie de joc. care era în alarm . reac#ia lupt torilor trebuia s fie extrem de rapid $i dur . A$a se întâmpl în Anglia. to#i se d deau la o parte. B ie#ii fr mântau de ner bdare.A. stare de fapt. De$i colonelul Blaga s-a opus.prevenirea $i combaterea terorismului pe teritoriul na#ional -. în decembrie 1989.C. 'i noi am fost îndruma#i $i controla#i de partidul unic.F. au murit usla$i în timpul misiunilor. indica#ii.. se vor sim#i. care de-al dracu' au primit ordinul de a sta la vedere cu echipamentul de lupt asupra lor.. Mai multe personalit #i din conducerea Ministerului de interne. se întrunea Comandamentul de criz . colegii $i miile de subordona#i cu care am lucrat în Trupele de Securitate.-9”. De$i îmi este greu. Când era vorba de activitatea strict profesional . a fost ocupat Ambasada Burundi. Ambasada era ocupat de circa 70 de studen#i burundezi. Niciodat . f r s vrea. au fost oameni deosebi#i. R spunderea era prea mare. Dar nu ne-a îngenuncheat.G. în nici o împrejurare. leza#i. Le-a prezentat $i modul de anihilare a celor doi care-l #ineau sub amenin#area cu#itelor pe ambasador. a sosit $i cursul de reciclare al subofi#erilor. unde. Între timp. 'eful Serviciului Special de Interven#ie l-a implorat pe comandant s -i permit s intervin . nu avea putere de decizie proprie. ca s nu mai vorbesc de Italia. era alarmat comandantul. toate exemplele din acest ciclu sunt realitate sut la sut . nu fusesem acas de peste 36 de ore (cu o noapte înainte asigurasem permanen# la cursul de reciclare). Dar nu pot s nu fac din nou remarca: usla$ii. Foarte grea. Noi asistam neputincio$i la neputin#a dânsului. era ciorba lor. comanda unit #ii era încordat . Dar. 'i câte sfaturi „în#elepte”. voi încerca s m feresc de acest lucru. pân a fi selec#ionat $i încadrat în aceast unitate. legat într-un fotoliu. Pe când la noi (m refer pân în decembrie 1989)?! În toamna anului 1981. nu s-au l sat c lca#i pe picioare. Dac împrejur rile permiteau. Ce mai. ac#iona. la producerea unui act terorist ac#iona o subunitate de lupt rori din celebra unitate „G. La vederea lupt torilor. A dat asigur ri celor prezen#i c nu va fi nici o victim . Nicolae Ceau$escu a ordonat ca unitatea s nu intervin . nici m car în supraveghere).A.S. comandantul s-a executat.L. oricând verificabile). din acesta cauz s-a comis acel m cel. colonelul 'TEFAN BLAGA. în fosta R. dar de multe ori. seara erau mai mul#i usla$i decât studen#ii din interior.S. poate. Personal. Iar cum o sugestie din partea organului superior era un ordin. 'tiu c fo$tii mei comandan#i. în parantez fie spus. Primul care a ajuns la fa#a locului a fost comandantul unit #ii cu dou echipaje de la Serviciul Special de Interven#ie (unitatea nu avea în paz $i ap$rare acest obiectiv. Deoarece statul respectiv nu le d duse studen#ilor bursele timp de trei luni. al#i factori. de care r spundeam atunci. studia situa#ia $i dac împrejur rile îi permiteau. Dac se apropie cineva. Iar ghiuleaua de „terorist” care ni s-a atârnat de gât.Secretele U. ace$tia au sugerat s fie aduse înt riri. Unii dintre noi s-au exprimat nu tocmai elegant fa# 19 . l-au introdus într-o înc pere de la etajul 1.. pur $i simplu. pân la comandantul lor. pentru care acum este condamnat fostul comandant al usla$ilor.eventual „câteva capete sparte. ace$tia au ocupat ambasada lor. A$a se întâmpl $i în prezent. când ajungeau la locul respectiv. doi studen#i îl #ineau sub amenin#area cu#itelor. în S.

A Una singur . Cadrele acestui ultim serviciu.L.având în vedere faptul c eram în stare s facem imposibilul pentru a executa ordinele comandan#ilor no$tri.A. Persoane nedocumentate. Sunt nevoit din nou s fac o parantez .L. avea $i un num r relativ mare de cadre (subofi#eri $i ofi#eri) al c ror comandant era colonelul Popescu Mircea.L.C. Dar aceasta era concep#ia $efilor din Ministerul de Interne $i a tovar $ilor din C. în care s-a interesat de situa#ia mea familial $i de unele probleme de la Batalionul din Oradea. într-o serie de ziare $i reviste. prin reciprocitate). U. dar bun . Parc nu era de ajuns eticheta de „terorist” care a fost atârnat pe frontispiciul unit #ii. A doua zi. ci $i în #ar au fost trupe U. la colonelul Panciuc. cum ne spuneau to#i-. În România. precum $i celelalte servicii erau situate în dou cl diri din Capital . A$a a luat fiin# U.B. Dup evenimentele din decembrie 1989. reprezentan#e str ine $i domicilii ale corpului diplomatic acreditat în România. Aceasta era unitatea de baz . avea compartimente specifice. Ba chiar deloc. când m-am prezentat la Comandamentul Trupelor de Securitate. au ap rut o serie de abera#ii vizavi de aceste compartimente. lucru remarcat de ace$tia. Care.M.”-ul cum era denumit.Teodor Filip de cei prezen#i. ocoli#i România ! Deci. Numai în Bucure$ti.S. cu misiunile ei specifice.A. aveau pa$apoarte (universal valabile. în unele c r#i chiar. oricând puteau fi organizate ori comandate curse charter ori de transport m rfuri. Abia dup circa doi ani de la sosirea mea la nenum ratele insisten#e ale nucleului de comand al „R.L. controlul antiterorist $i antideturnare la aeroporturile Otopeni $i B neasa $i asigurarea securit #ii pasagerilor $i aeronavelor în zbor $i la escale de scurt durat . data de 5. care r spundeau efectiv de prevenirea terorismului. $eful de Stat Major .S. În fiecare jude#. în cadrul Inspectoratului Jude#ean de Securitate era un 20 . în urma unor negocieri. în teritoriu. c nu numai în Bucure$ti.0640. de atunci. Dup o scurt convorbire. în cadrul unor emisiuni televizate. studen#ii au cedat. foarte bine stipulate $i limitate. dar e mai bine s$ nu fii în preajma lor”. Iar împotriva Trupelor de Securitate. deoarece pe lâng cursele obi$nuite de pasageri. a existat o singur unitate antiterorist : U. precum $i to#i ofi#erii din Statul Major. Este necesar s precizez c cele trei misiuni erau asigurate numai de c tre cadre. militarii în termen fiind aceia care îi sprijineau (voi reveni asupra acestui aspect).-ului”. Terori$ti.A. era în mai 1976. denumite „Arta”.pe care l-am respectat $i îi respect în mod deosebit. 'i câte $i mai câte! Iar cel mai pornit împotriva usla$ilor a fost generalul (r) Nicolae Militaru. Nu prea era normal. Indiferent de aeroportul de destina#ie. În totalitatea sa. care ne-a l sat un gust amar. Aceasta. pe linia antiterorist . încadrat cu militari în termen (destina#i pentru sprijinirea îndeplinirii misiunilor) $i cadrele celor trei servicii. Iar al#ii ne numeau: „Cei care nu prea sunt normali” .L.S. Nucleul de comand . „R.B. marele politolog Silviu Brucan. sunt disciplina#i. mi-a ordonat s m prezint la U.. f r îns a reac#iona.S. trebuiau s fie asigurate pe timpul zborului $i la escale. unitatea avea trei misiuni principale: paza $i ap rarea unor ambasade.A.S. era $i ordinul Comandantului suprem de a nu ac#iona. s-a dat aprobarea ca întreaga activitate antiterorist din România s fie sub o comand unic . sunt buni tovar$ i. Atunci. condus de colonelul 'tefan Blaga. oameni r u inten#iona#i au afirmat c aceste compartimente erau încadrate cu usla$i. Batalionul de securitate comandat de colonelul Filimon Gheorghe. Subliniez înc o dat : ÎN ROMÂNIA NU AU EXISTAT TRUPE DE USLA'I. Totul a fost un mare $i urât rahat. Acest batalion avea un specific $i o organigram aparte: pe lâng subunit #ile încadrate de militari în termen. „C$po ii de la U. la rândul lor. în fine.

de activitatea acestora. Prin actele lor comise f r discern mânt.L.A. pe de o parte. Fanatismul acestor terori$ti. iar al doilea ocupa o institu#ie guvernamental româneasc . introduseser deja armamentul în #ar . îndrumarea. acuzat de atrocit #i împotriva poporului palestinian. luând ca ostatici persoanele aflate acolo. când acesta se afla în armat cu gradul de general.L. în care camera de hotel era „goal ”.A. israelienii pe de alt parte.S. membrii ambelor comandouri s-ar fi sinucis. Iar persoane nedocumentate $i r u inten#ionate au speculat acest lucru. membrii primului comando au fost re#inu#i.S. au mai ac#ionat într-un mod deosebit de ingenios. 'i acestea erau cadre ale inspectoratului respectiv. precum $i un autobuz care s -i transporte pe membrii comandoului $i pe ostaticii de la ambasad la aeroport. nu înainte de a-i lichida fizic pe to#i ostaticii. dep $e$te $i în prezent simpla credin# în rezolvarea „problemei” ori „cauzei” c reia i s-au dedicat. condus atunci de generalul Neagu Cosma. d-le Ticu Dumitrescu!). b trâni). deoarece acesta fusese condamnat la moarte de un tribunal al „Mi$c!rii Palestiniene de Eliberare”. ancheta#i. F ceau parte din organigrama inspectoratului respectiv. La fel $i cadrele care executau controlul antiterorist $i antideturnare pe aeroporturile din #ar . Prin anii 1969-1970.S.L. li s-a demonstrat c li se cunoa$te inten#ia. declaraser un r zboi total $i f r grani#e unii împotriva celorlal#i. $i în #ara noastr s-au produs dou evenimente care. Era o ac#iune de gen Kamikadze. De preg tirea. În contextul situa#iei interna#ionale. fie de cealalt . dar îndeplineau o misiune specific . cadrele de contraspionaj au depistat dou comando-uri palestiniene care inten#ionau s -l r peasc sau s -l asasineze pe ambasadorul Israelului acreditat la Bucure$ti. în cazul unui refuz. în for# .Secretele U. au intrat. când fenomenul terorismului luase amploare. care fusese „depozitat” într-o camer la un hotel. Alegându-se momentul potrivit. Se inten#iona r pirea sau asasinarea ambasadorului israelian. s mearg la 21 . ajutate de informatorii din rândul palestinienilor (publicarea listei cu informatorii. încadrat cu 3-5 ofi#eri (în raport de m rimea jude#ului $i importan#a obiectivelor de pe raza sa). fie de o parte. sechestrând persoanele din interior. Ambasada Israelului. iar speciali$tii din Serviciul tehnic al Securit #ii (viitorii „terori$ti” din decembrie 1989!!) le-au scos armamentul din func#iune. dup care li s-a pus în vedere s p r seasc imediat România. c$rora le-au c zut victime persoane nevinovate (copii.S. au îndoliat întreaga Europ . credin#a în Allah. au gr bit procesul de creare a U. Nu este lipsit de importan# s precizez c U. a prevenit comiterea unui act terorist pe teritoriul patriei noastre. prin urm rile lor. Era perioada în care palestinienii. în r zboiul de $ase zile.A. Pe lâng faptul c organele de contraspionaj i-au filat permanent pe membrii primului comando (membrii celui de al doilea nu au putut fi depista#i).L. a pornit de la zero. f r a l sa nici o urm care s dea de b nuit. inclusiv al celui de al doilea comando.A.A. Dup care au reintrodus armamentul în ascunz toarea respectiv . Prin scurtarea percutoarelor de la arme (pilire) $i scoaterea cuielor percutoare de la grenade. femei. Ace$ti ofi#eri nu erau usla$i. Apoi. U. Membrii comandourilor executaser deja recunoa$terea. în care ac#iunile teroriste predominau. în Mahomed sau în Moise. Din punct de vedere profesional. Sa luat aceast m sur pentru a se evita orice risc. Direc#ia de Contraspionaj. compartiment „Arta”. sprijinul $i controlul activit #ii lor r spundea tot U. Prin mijloacele specifice acestei munci. r spundea de preg tirea lor. Planul era diabolic: ambele comandouri trebuiau s ac#ioneze concomitent.S. Profitând de un moment favorabil. în Iisus.L. unul ocupa. urmau s -$i prezinte preten#iile p r#ii române: punerea la dispozi#ie a unui avion cu doi pilo#i $i rezervoarele pline. Am ar tat c membrii celui de al doilea comando nu au fost depista#i. Dar erau speciali$ti în activitatea de prevenire a terorismului.

Ac#iunea cadrelor din acest compartiment a fost atât de rapid încât cei patru nu au apucat s -$i foloseasc armamentul. a fost alertat compartimentul antiterorist.E. M.E. ancheta#i. prin m suri specifice $i dând dovad de un înalt profesionalism. la Bucure$ti. deoarece Nicolae Ceau$escu atr sese aten#ia c rela#iile cu palestinienii $i. interviul cu cel care a organizat $i a condus acea deturnare. iar pe timpul când serveau cina au fost fotografia#i în secret. Deplasarea urma s o fac pe jos.Grigora$.I. Pu#in a lipsit ca cei care au comis acest act terorist . sau oricare al#ii vor reveni.pentru c a fost un act terorist clasic .s nu fie eticheta#i ca eroi. pe o strad lateral din apropierea Templului Coral. ei au prevenit $i comiterea unui act terorist care.Constantin.F. M rog. cu câteva minute înainte de a se începe deplasarea.A. (Direc#ia de Informa#ii Externe) a primit o telegram de avertizare în care se spunea c patru arabi plecaser de la Cairo cu destina#ia Bucure$ti în scopul de a o asasina pe Golda Meir când urma s se deplaseze pe jos.. iar asasinarea premierului israelian a fost planificat de c tre „Palestine Liberation Organisation”-P. nimeni altul decât comandantul activ al atacului terorist asupra echipei olimpice israeliene $a Olimpiada din Munchen. au fost asigurate toate cursele interne $i externe $i s-a trecut la executarea controlului antiterorist $i antideturnare pe aeroporturi.Armeanu.. )in minte c atunci activam în cadrul Batalionului de securitate din Oradea. Securitatea român nu va mai fi atât de binevoitoare... în jurul orei 17. de la Beirut. Cadrele acestui compartiment erau într-o alert continu $i preg tite s intervin în cazul unei informa#ii sigure. Cei patru terori$ti au fost du$i într-o cas de oaspe#i a Guvernului. Atentat cu Golda Meir în via# Pe data de 5 mai 1972. Golda Meir.. Ulterior. se f cuser nenum rate exerci#ii. ar fi implicat România în ni$te complica#ii interna#ionale cu urm ri greu de prev zut.Bucure$ti.. Nu mai era timp pentru a se lua m suri suplimentare de securitate. D. cu lumea arab s fie protejate.. aici în România. în serial.I. au fost expulza#i din #ar .O. r mânând pur $i simplu bloca#i.. Israelului.P.). precum $i la constituirea Serviciului Special 22 . libertatea de exprimare nu poate fi luat nim nui.S.-(respectiv O. la Templul Coral. în acesta situa#ie. a arestat.Aristotel $. D. iar cu subsemnatul s-au f cut mai multe $edin#e „sexuale” . Iar dac ei. Dup aceast deturnare (act terorist). Ceea ce s-a $i întâmplat. N.E. seara urma s participe la Templul Coral la o slujb religioas . patru arabi.30 . cu un mic nucleu de ofi#eri: M. dar nici s nu se permit a se aduce atingere. ori în cazul producerii unui act terorist. în a doua zi a vizitei oficiale a primului ministru israelian. dac s-ar fi produs. O mic parantez . cu subunit #i din M. În anul 1992. iar din compania pe care o comandam un pluton era destinat pentru a interveni la aeroport. la constituit deturnarea aeronavei de pe ruta intern Oradea . P. Aveam planuri de cooperare cu comanda aeroportului. dar în privin#a unei deturn ri. care. a luat fiin# prima echip pentru asigurarea securit #ii pasagerilor $i a aeronavelor în zbor $i la escal de scurt durat . dac nu m în$el.. în anul 1974 (sper s nu m în$el asupra anului). la bordul unei aeronave române$ti.a. l-a identificat pe cel care organizase aceast opera#iune în persoana lui Abu Daoud.Teodor Filip $efii lor $i s le spun c nu se va permite ca teritoriul României s devin câmp de confruntare între palestinieini $i israelieni.A. în general. Al doilea eveniment care a gr bit crearea U. Aceast împrejurare a determinat Direc#ia de Contraspionaj s înfiin#eze un compartiment antiterorist. S-a procedat în felul acesta. Se luaser m surile de securitate specifice acestei vizite protocolare. În diminea#a urm toare. în cotidianul „Cri$ana” s-a prezentat. pauz ! Multe capete au c zut atunci.Nicolae.L. dar. H.L. Printre altele. To#i erau înarma#i cu pistoale mitralier $i grenade în mân . Ulterior.

. Pe aleea principal . dânsa a crezut c a jignit-o. situat în fosta re$edin# a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.S.F.L.. deoarece $i-a p r sit postul când a fost chemat de d-na Fazeka$. Iar dac ar fi s -l pedepseasc cineva. Subofi#erul este f cut cu ou $i o#et.. aveau $i gr dinile învecinate. cu toate c subofi#erul respectiv nu avea în consemn nici m car un centimetru din locuin#a $i dependin#ele lui Fazeka$. ori în baza principiului „unul te propune. fostul vice prim-ministru. din circa 600 de elevi ai $colilor de subofi#eri-mili#ie de la Câmpina $i Slatina. amenin#at c va fi dat afar iar a doua zi arestat. st tea cam prost cu auzul. usla$ii erau supu$i $i unor tracas ri ori amenin# ri din partea nomenclaturii.. A chemat la dânsul pe subofi#erul Gh.0640 B neasa. datorit profesionalismului dovedit. ace$tia au f cut practic . Pe parcurs. c reia i s-a p rut c o persoan a p truns în gr din $i a furat din fructe.S. în urma unor teste riguroase. c îl cunosc foarte bine $i-mi asum r spunderea asupra întregii sale atitudini... Atunci.G.F. circa 60 de elevi. Prin aceasta. Ce mai.. atunci eu a$ fi cel în m sur . Colonelul 'tefan Blaga. tacit. s -$i desf $oare serviciul în acelea$i condi#ii. M. Fiind $i bihorean.L. s o supravegheze $i pe aceasta. timp de 3 luni. având în subordine cadre mai în vârst . M. a fost promovat ca $ef de grupare în Serviciul de paz $i ap rare al ambasadelor $i re$edin#elor diploma#ilor.G. cei care au dovedit aptitudini deosebite au fost promova#i în func#ie. Pe parcursul celor trei luni..F.T. au fost selec#iona#i. mi-a fost subordonat. vreau s scot în eviden# faptul c ..T.G.care.” Dar penuria de cadre era mare. În cadrul grup rii de care r spundea sergentul major Gh. $i a faptului c s-a remarcat prin spirit organizatoric $i a juste#ei lu rii unor decizii în frac#iuni de secund . Acela$i lucru l-a accentuat $i b iatul dânsului. de unde a adus echipamentul specific activit #ii antiteroriste. So#ia dânsului era profesoar universitar dar avea un defect: era fudul de urechi.. dup numai doi ani. tov. Fiind îns în imediata apropiere. Aveam $i noi usc turile noastre.bihorean . Gyuri. deoarece este foarte mul#umit de ei.M. se intra $i la re$edin#a lui Fazeka$. o parte dintre ei nu au rezistat exigen#elor impuse $i cerute de activitatea antiterorist . Astfel a fost $i cazul sergentului major Gh. era $i re$edin#a ambasadorului R. Cele dou re$edin#e fiind învecinate. fiind subofi#erul C. ci demnitatea. a fost în R. în trimestrul III al ultimului an. Bietul C. i-a ascultat calm. colonel. Într-o toamn . Timp de mai bine de doi ani. la U. m-am mândrit cu acest subofi#er. Era o regul de fier. $i-a dat seama de situa#ie $i le-a cerut s uite totul. „Nu mândria.maj. 'i în cazul lui s-a adeverit zicala din armat : „func#ia doboar$ gradul”. a intervenit însu$i Fazeka$. Bihorul a mai avut doi usla$i dar s-au „pierdut” pe drum.în timpul execut rii serviciului. lt.F. ori ale familiilor acestora. la U. ai no$tri au consim#it. desp r#ite doar printr-un gard de sârm .col. Adic . tovar $i. Normal ar fi fost ca la acea convorbire s particip personal dar am raportat comandantului c nu concep ca acel subofi#er s fi vorbit obraznic cu so#ia lui Fazeka$. „O s v m nânce mândria.Secretele U. lt. a seriozit #ii. trebuia s se ia o m sur . acesta este chemat de so#ia tovar $ului Fazeka$. Dar unii erau corec#i.. Au mai r mas cam 40 (din 60!!). care în 1975 au început efectiv activitatea specific .A.L.. i-a vorbit foarte politicos dar neauzind bine. 'i atunci. niciodat promov rile nu s-au f cut pe baz de pile $i rela#ii.T. Nu d-voastr$ ne-a#i înv$#at 23 . Voi da un singur exemplu. de serviciu la re$edin#a ambasadorului R. împreun cu un mic colectiv de cadre. altul te sus ine” ci numai în baza capacit #ilor $i aptitudinilor dovedite.A. Problema a ajuns pân la Guvern. $i pe C. „M$i Filipe. Mai ales în ceea ce prive$te Serviciul care se ocupa cu paza $i ap rarea ambasadelor. pe loc#iitorul meu. M. pe voi o s$ v$ m$nânce mândria”. de Interven#ii. mi-a spus ulterior secretarul Comitetului de partid pe unitate.

Aveau încredere în ei. dar mai ales aspectul exterior îi d deau înf #i$area unui personaj din lumea interlop . Infractorii foloseau cele mai ingenioase metode pentru a-i determina pe locatari s deschid u$ile de la apartamente. l n#i$oarele de la gât. cu mult transpira#ie $i voin# . nici nu a vrut s aud despre a$a ceva. nu în ultimul rând. plt. Normal c nea Fane.” mi-a spus în încheiere. În vara anului 1984. dup care treceau la jaf. cât $i deschise. cu care locuitorii Capitalei au început s se obi$nuiasc . am vrut s scot în eviden# faptul c usla$ii trebuiau s fac fa# $i unor astfel de situa#ii ($i Doamne. Ce mai. în fa# o usla$ drept „momeal ”. camaraderia. Deoarece au fost $i situa#ii de genul celor de mai jos. se forma flerul.0640 au început s -$i câ$tige respectul $i încrederea locatarilor din jur. dup care i-a num rat. f r a-$i menaja for#a. În anul 1976.pentru a servi cina. usla$ii deveneau lupt tori des vâr$i#i. Inten#ionam s form m echipe de c tre doi lupt tori. U$or. nu mai are ce c$uta în aceast$ unitate”. Comandan#ii se ghidau dup dictonul: „Cu cât mai mult$ sudoare pe câmpul de antrenament. Când Ceau$escu d duse acel faimos decret de amnistie. speciali$ti în folosirea aparaturii de control anti-terorist $i antideturnare. Mare tam24 . Ziua în amiaza mare.. rela#ia comandant-subordonat $i invers. Media de vârst a unit #ii era $i a r mas 32 ani.Teodor Filip acest lucrul”. barmanul vrea s -l pocneasc cu o halb . pentru antrenarea memoriei vizuale. Bucure$tiul a fost pur $i simplu invadat de mii de infractori .E. se legitimeaz . se crease o stare de team . Ins avea o vorb : “acel cadru din unitate. Mili#ia Capitalei $i cabinetul ministrului de Interne. mai ales a celor din Serviciul Special de Interven#ie.. Tâlh riile $i furturile din avutul personal erau la ordinea zilei. cu atât mai pu#in sânge pe câmpul de lupt$”. 'i a$a. nucleul de cadre s-a m rit. Am dat asigur ri c totul se va desf $ura în timpul nostru liber $i ca nu va fi nici o victim . Atât îmbr c mintea. r bdare în rela#iile cu alte persoane. încetul cu încetul. care într-o împrejurare oarecare este b$tut. M. pentru c avea mân grea. A#i v zut usla$ b tut? Prezen#a usla$ilor în jurul obiectivelor încredin#ate devenise un fapt cotidian. în #ar elementul infrac#ional atinsese cote alarmante. al nostru eschiveaz $i love$te la rândul s u. Preg tirea lor era dur . De data aceasta. Deviza era „care-pe-care”.amnistia#i de „t ticul” lor.M. mul#i dintre noi am cerut comenzii unit #ii s ob#in aprobarea de la conducerea Ministerului de Interne pentru a ne l sa s facem ordine în Capital . Se punea accentul pe echilibrul psihic. nu se #inea cont de grade $i func#ii. tr g tori de elit . dup care se îndreapt spre mas . erau smul$i cerceii din urechile femeilor. Iar câmpul de lupt putea fi oriunde. i-a pus pe to#i la podea. se apropie de bar. $i s nu-$i piard cump tul în fa#a „zeilor” vremii $i. S-a a$ezat la o mas $i a comandat. Datorit modului de comportare. atât în spa#ii închise. i-am replicat. se anun# comanda unit #ii. comandantul. Se reped asupra lui mai mul#i. f r nici un motiv. deoarece se sim#eau în siguran# . decât b tu#i bine cei care vor înghi#i „momeala”. Erau nou ! Vine Mili#ia. a intrat în restaurantul “Perla” -lâng complexul Dinamo . M. câte au mai fost!). Atâta i-a trebuit. „C$pos ca to#i ceilal#i! Libereaz$-mi biroul ca s$ pot respira aer curat!. Când îl vede. Au fost încadra#i $i tineri direct din via#a civil . Ce mai. în 1979. Usla$ul ia peretele în spate (adic se pune cu spatele la el) $i începe „mori$ca”. 'i $i-a ap rat cadrele. Ner bd tor c nu i se aduce berea comandat . atât ei cât $i militarii în termen de la U. Se f ceau antrenamente intense pentru dezvoltarea spiritului de observa#ie. Prin aceasta. s dovedeasc tact. Se dezvolta spiritul de echip . în cadrul programelor de preg tire $i antrenament. o nelini$te general ! în aceast situa#ie.

s-au postat. nu voi fi crezut). Nu! Nici m car nu le ceream acest lucru. c în ma$ina cutare. Dac informa#iile sunt proaste. î$i anun# un coleg (amândoi erau a$i în artele mar#iale) $i a doua zi. Avea so#ia internat la spital $i îi trebuia un cartu$ de „Kent”. Nu banii pierdu#i.. la ora 09. parcat în locul cutare. care se ocupa cu ob#inerea în sine a informa#iilor.L. Covaci . neprelucrate. Sose$te Mili#ia. în special. c la familia cutare vin persoane dubioase. adunate atât din #ar cât $i de peste hotare. unii au declarat c au observat lovituri caracteristice stilurilor de lupt asiatice. predând câteva cursuri instructorilor la Casa de cultur a sindicatelor. erau. încep audierile martorilor. Deoarece. Am vrut s ar t c nu era bine s -i calci pe b t tur . s-au salutat în stilul lupt torilor de arte mar#iale.A. in rest.00 . am primit informa#ii deosebite de la ace$tia. Cu ce era de vin s racul? Sau cpt. Acas îl verific : la cele dou capete câte un pachet de #ig ri.poate nu cele mai bine alese . Iar dac analiza este proast . se sim#eau în siguran# .A. Aceste persoane nu au fost informatorii no$tri.L. 25 .nu pentru a demonstra c lupt torii-usla$i st pâneau procedee de atac $i auto-ap rare. Comandantul unit #ii s-a luptat ca o leoaic pentru puiul ei $i l-a sc pat. trecut în via#a civila. cu inten#iile lor fa# de România.bi$ni#ar . Revenind. s-a remarcat în via#a sportiv . patrio#i a$ putea spune. Dup evenimentele din 1989. care ne sprijineau direct în activitatea noastr . nici o metod a arsenalului tehnic modern în ob#inerea de informa#ii nu putea înlocui munca cu informatorul ori lucr torul operativ infiltrat în diferite medii. restul ambalaje cu rumegu$ (oricât voi încerca s spun c nu se aproviziona de la magazine cu circuit închis. apoi ma$ini ale salv rii. Iar mediile care interesau direct U. De aceea. Veneau la ofi#er ori subofi#er s spun c în blocul vecin a intrat o persoan suspect . toate eforturile celor care adun informa#ii sunt degeaba. care se ocupa de selec#ionarea. reamintesc c locatarii din imobilele aflate în preajma obiectivelor care erau asigurate de U.L.raiul bi$ni#arilor din Capital -$i cump r un cartu$. la cele dou capete ale str zii Covaci. Nu cumva se dore$te $i publicarea listelor cu asemenea cet #eni? În ceea ce prive$te ob#inerea de informa#ii privind activitatea specific . B. Se duce pe str. dup care au disp rut. interpretarea $i analizarea unei imense mase de informa#ii brute. A devenit pre$edintele Federa#iei Române de Arte Mar#iale (nu mai re#in la care stil).a fost pus la p mânt. unitatea avea dou „bra#e” principale. ci faptul c a fost tratat drept fazan l-a determinat s ac#ioneze cum a ac#ionat.S. Dar erau oameni de bun credin# . Pentru îndeplinirea acestui deziderat concurau mai multe m suri de valoare informativ-operative. nici cea mai bun analiz din lume nu va ob#ine nimic. B. Am prezentat cele dou exemple . S-au întâlnit la centru.Secretele U. To#i au declarat c a$a ceva nu au v zut în via#a lor (nici nu aveau de unde) $i nici nu credeau c se poate. b nuiala a c zut pe usla$i. a ob#inut succese remarcabile în Anglia $i China. tam! Subofi#erul s fie pedepsit. cadrele s cunoasc noile forme $i metode de ac#iune ale terori$tilor. De foarte multe ori. Comanda unit #ii trebuia s fie la curent cu evolu#ia terorismului pe plan interna#ional.A. în vara anului 1993 a fost $i la Oradea. câte unul. studen#ii str ini $i doctoranzii din România. Prezen#a dispozitivelor t ia cheful oric rui infractor de a ac#iona în zon . au pornit. fiecare st tea blând în banca sa. cpt. Menirea principal a acestor dispozitive era prevenirea. Trebuiau cunoscute leg turile interna#ionale ale organiza#iilor $i grup rilor extremist-teroriste. Nu s-a putut dovedi nimic. Unul era serviciul informativ-operativ.S. sunt doi indivizi care studiaz obiectivul. La un semnal. Cel lalt era serviciul de analiz $i sintez . Cadrele din serviciile respective trebuiau s fie speciali$ti de înalt clas . în cadrul c rora un loc deloc de neglijat l-au avut $i ace$ti locatari. Un loc deloc de neglijat era colaborarea cu celelalte unit #i ale Departamentului Securit #ii Statului în privin#a schimbului de informa#ii. Tot ce au întâlnit în cale . Se crease o conlucrare permanent între ace$ti locatari $i usla$i. Nu au aplicat nici o lovitur mortal .S.

Eu. în locul lor veneau al#ii. În prima noapte. militarii în termen î$i studiaz ofi#erii. Erau celebrii „$oimari”. Privirile lor parc spuneau: „S$ te vedem de ce e ti în stare!”. to#i îmi zâmbeau. Eu. îmi ziceam: „Unde dracu ai nimerit Pepino?” (era porecla pe care mi-au dat-o colegii din promo#ia 1970-1971 a cursului comandan#ilor de batalioane de la F g ra$ . în cel mai retras pat din micu#ul dormitor. pe timpul cât î$i satisf cea stagiul militar la Batalionul de securitate din Oradea. tipuri de aeronave. pozi#ia în genunchi. am luat contact cu „ oimari”. aeroporturi. Dup ce am verificat programul pentru urm toarele ore. fiecare în domeniul s u. Cu treisprezece dintre ei. Dar un fost subordonat de-al meu. To#i „me-teii” . comandan#ii. ofi#er specialist cu preg tirea militar a cadrelor. c pitan. majoritatea dintre ei cu un mic zâmbet înfiripat în col#urile buzelor. cum le spuneam eu. De la început. l-am întâlnit pe plutonierul L. pe data de 5 mai 1976. îi caracterizeaz .0640. îi vâneaz $i le speculeaz gre$elile. Eram deja de-al lor. Era la serviciul care executa controlul antiterorist $i antideturnare pe Aeroportul Otopeni Dar tot un fost subordonat. Ascultând. iar pe câteva cuiere-pom atârnau uniformele companiei aeriene TAROM. Nici unul nu era complexat.Teodor Filip „'oimarii” $i „Baiazid” Deci. într-un mic dormitor de paturi suprapuse. Stam întins pe orizontal . dar în mine eram foarte mul#umit. ba un papuc erau trimise cu o precizie milimetric în capul cuiva. m priveau direct în fa# când treceam prin fa#a lor. To#i erau civili. erau pomenite capitalele multor state. parc ale$i dintre sute de tineri. când s p r sesc poligonul. Sprijineam $i ofi#erul care r spundea de preg tirea de lupt a militarilor în termen. Cei care asigurau securitatea pasagerilor în zbor $i la escale. din ordinul colonelului Panciuc. impresii de c l torie $. am fost numit în Statul Major. tachin ri. în acela$i batalion. am pus s trag cadrele companiei. atunci comandant de companie. Sim#eam c sunt provocat. Dup tragere. Ei. care la dou mese de lâng dou din cele trei ferestre. Prestan# . la batalionul din Oradea $i transmis oral. am înf $urat cureaua armei în jurul bra#ului drept $i am ordonat comandantului de companie: „Cronometreaz$”. nu am dormit deloc. Primul contact pe care l-am avut cu ace$tia a fost în poligonul de tragere. l-am întâlnit $i pe plutonierul Gh. m-am prezentat la U. Cu viitorii mei camarazi. fo$tii mei comandan#i la Oradea. Comandantul de companie mi-a prezentat raportul. sergent . prin 1956. Fizicul $i comportamentul parc spuneau „Stai blând în banca ta”.C. Rezultatul: 25 de puncte în zece secunde (Am trimis un gând de mul#umire coloneilor (r) Olaru $i )i#eica. Dar aveau deja experien# . Era alt lume. În conversa#iile pe care le purtau. aud o voce: "V-am spus c$ $sta-i Baiazid”. Debordau de energie Glume. Dar ce atmosfer ?! Când am intrat în dormitor. Cu atmosfera deosebit care domnea în aceast unitate. Era porecla pe care mi-o d duser militarii.durata 9 luni. Ba o perni# . A doua zi.a. Am luat o arma. Subordonat mie. la mansard . mi-am dat seama cu cine am de-a face. bine f cu#i. To#i tineri. care pe paturi. care m-au înv #at meserie). am dormit s pt mâni. dup care am trecut în revist fiecare pluton. care-$i avea sediul în incinta Comandamentului Trupelor de Securitate. Eram curios. Ace$tia doi mi-au dat primele no#iuni privind specificul unit #ii. Nu mi-a fost ru$ine s le ascult sfaturile. $apte tineri st teau.comandant de pluton. înal#i. Peste aproximativ o s pt mân . Acesta a fost primul meu contact cu usla$ii.P. La sfâr$it. înf #i$area mai mult decât pl cut . profan! La început.. Am salutat $i m-am prezentat. Sub 27 de puncte nici unul. când m-am ambi#ionat $i am înv #at limba spaniol ). 26 . Priveam $i ascultam. Am instruit multe contingente de militari în termen dar nu voi uita rezultatele finale ale acestei $edin#e de tragere: un singur militar a ob#inut calificativul de „satisf$c$tor”. plutonieri.M. câ#iva de „bine” $i restul „foarte bine”. Din prima zi. Câte doi-trei se echipau $i plecau. Nu m-am oprit. originar din Maramu'.

stima#i cititori.. într-un permanent dute-vino. urmând apoi s candidez la centura neagr . dar n-am ce face). pân noaptea târziu. cu $i f r arme. Un foarte bun specialist. înainte..78. N scuse so#ia. î$i mai aduc aminte cum în anii 77 . mai grele. „î$i vâra nasul”. Specificul unit #ii te punea s înve#i din mers. Înc o parantez . Dar m-am l sat. Voi reveni asupra acestui aspect. f r c min În aceast unitate. Cele mai „gustate” erau interven#iile din elicoptere $i luptele de autoap rare împotriva a patru-$ase adversari. Locatarii de pe strada C derea Bastiliei. cu spa#iu excedentar $i altele. locuiam noi usla$ii. cel mai mult. Acolo. Toate seriile de preg tire ale $efilor de direc#ii. se aprovizionau de la magazine cu circuit închis. Pe vremea aceea. în vara anului 1966. ob#inerea centurii cafenie. exact ca elevii profesorilor. atunci. Re#ine#i. la munte apoi la mare. Într-o cl dire era un permanent dute-vino. special preg tit. al unit #ii. A fost greu. Lucru inevitabil. lucru absolut imposibil. în $i din 27 . Care î$i respect adversarul $i care exceleaz prin for#a spiritului de st pânire $i nu se las prad furiei oarbe. s le dea o porecl .A. m refer numai la usla$i. pe rând. deci $i usla$ii. cu acest Serviciu. Trebuia s ai aptitudini native. reu$eam s ne încadr m. în urma unor îndelungi antrenamente. Unii au clacat. s îndeplinim misiuni din ce în ce mai complexe. înv #am $i ne exersam în procedeele de atac $i autoap rare. Iar uneori se precipita. al#ii plecau. pentru ca în toamna lui '69 s ob#in centura albastr .. Pe lâng acestea. Zi $i noapte. Atunci am aflat c un om. se mândrea pe bun dreptate. m preg team în domeniul specific al antiterorismului. Gre$it s-au vehiculat ideile c securi$tii. A acelei furii teribile care folose$te loviturile cu mâinile $i picioarele. nu eram profan. a fost colonelul Mircea Popescu. ale comandan#ilor de mari unit #i $i unit #i erau aduse în poligonul de preg tire-antrenament.S. din Bucure$ti. Treptat. Pentru c unii veneau. am f cut parte din prima promo#ie de ofi#eri ai Trupelor de Securitate care a terminat cursul de kodokari judo din #ar . poate st pâni 32 de procedee de a-$i omorî adversarul cu mâinile goale. v rog. Acolo ne $i odihneam. Vrând s rezolve toate problemele singur. Ministerul de Interne. A dezvoltat la noi calit #ile fizice $i morale ale adev ratului lupt tor. câte o lun . Dar preg tirea fizic . stima#i cititori (cam multe. a$ vrea s m opresc asupra unui alt aspect. ca usla$ a constituit o surpriz . în camere cu câte 6-8 paturi suprapuse. Acolo g team. Pl cut . Cu care r mân stigmatiza#i pe via# . L-am avut instructor pe Marinescu (actualmente pre$edintele karate-ului din România). Ne punea s exers m ore întregi lovituri cu muchia palmelor în triunchiuri de copaci ori în ziduri. Sau mânc m hran rece. cum spuneam noi. „Nomenclaturi$tii”. am desf $urat o munc grea dar plin de satisfac#ii. Mai trebuia s promovez o categorie. în a$teptarea repartiz rii unui apartament. Paralel. peste tot $i în toate. familiale. pentru a ne aduce familiile.L. deoarece nu putea fi în acela$i timp în mai multe locuri (despre donare înc nu se $tia). Dar avea $i un defect „b$ie#ic$ al nost” . Asupra vie#ii noastre sociale. Treptat. comandan#ii ne încredin#au misiuni din ce în ce mai complexe.Secretele U. s te na$ti pentru a$a ceva. b ie#ii din serviciul respectiv erau trimi$i în fiecare an. pentru ca în final. în dorin#a de a-l distruge pe adversar. unde cadrele acestui serviciu prezentau exerci#ii demonstrative. împreun cu al#i ofi#eri care veniser din mai multe garnizoane. Cel de la care am înv #at. Deci. cu sau f r voia dumneavoastr . c atunci când ne mutam într-o garnizoan primeam imediat apartamente confort unu. unde executau antrenamente specifice.cum l-am poreclit. s fr mânt m ca aluatul nisipul umed. nu avea rival în #ar . Este absolut necesar. Studiase artele mar#iale în Indonezia. Aceast preg tire o f ceam dup amiaza.

dorin#a de r zbunare chiar. domnilor! 'i un ultim comentariu: „)sta scrie la 28 . este purul adev r. Aceasta.). E drept c aveam sistem special de leg tur cu unitatea. Cread cine ce vrea. Nu voi prezenta reac#iile. mai mult. Al#ii. fo$ti comandan#i. care întâmpl tor a cunoscut foarte bine situa#ia mea. $i voi mai scrie. ) tia primeau imediat locuin#$. A$a-i c nu v vine s crede#i? Dar martori sunt locatarii din blocurile în care am locuit. în aceast atmosfer . conductor de câine de urm rire. Mai bine zis. Iar când mi s-a repartizat un apartament cu dou camere. au citit în diagonal serialul respectiv.Teodor Filip misiune. în alt an.confort unu . într-adev r. 'i era un tân r care pe timpul când activam deja. Degeaba! Altul: „În Oradea era un restaurant în care aveau accesul numai securi tii i familiile lor „ (!!!) Sau: „Ce-i porc$ria asta pe care o scrie. $i din #ar cu foarte mul#i fo$ti colegi. Ne lipsea un singur lucru. am stat o perioad la fostul meu subordonat din Oradea. care întâmpl tor m vizita anual la Bucure$ti (dup ce am primit locuin# ) $i care. 'i atunci. Poate s spun cineva în ce valut se poate evalua dorul de familie? Dorin#a ca atunci când intri pe u$ s te întâmpine so#ia cu fa#a zâmbitoare $i copilul s #i se arunce în bra#e? Era oare o dorin# absurd a noastr ? Nu zic c nu ne-am plâns. 'tiu eu”. (cei din Maramu'). Drept s v spun. cu peste o sut de persoane din jude#. Dar în limitele regulamentelor militare. mi-am dat seama c r utatea. dar a fost o alt ac#iune. nici nu era conceput. am stat la plutonierul Gr.a. Pe timpul când capitole din aceast lucrare ap reau în s pt mânalul „Cri$ana plus”. am impresia. în acea misiune de capturare a dezertorului respectiv. O alt persoana a f cut cam aceea$i afirma#ie fa# de un bun amic al meu din Oradea. de ce afirma#ii de genul: „S$ nu scrie acest securist c$ a stat 11 luni f$r$ locuin#$. Majoritatea dintre ei cu familiile. tot tân r: „Ce îi tot laud$ pe ace ti usla i? „n decembrie 1989. Nu au fost multe persoane care au reac#ionat astfel. pe marginea celor scrise. Nu mai am încredere în nimeni $i în nimic. respectând strict ierarhia militar . L-au prins #$ranii pe câmp”. Fie c ne pl cea. toate m-au l sat rece. Citi#i mai cu aten#ie. ne odihneam dup un serviciu de 10 .m refer în privin#a rela#iilor sociale. În trei blocuri cu astfel de garsoniere. Personal. fie c nu. Iar dac cineva din Oradea îmi arat care era acel restaurant în care aveau accesul numai securi$tii. care avea o garsonier confort III în Ferentari. Dar. Un c min al nostru.. am stat de vorb . Specific din nou: eu m-am referit numai la usla$i. care mi-a pus la dispozi#ie o camer . Parc nu mai suntem cei care am fost . Prin cele de mai sus vreau s scot în eviden# dou lucruri. a fost împu$cat mortal un militar în termen. c$ nu se aprovizionau de la restaurantele i magazinele lor?”. o popot pe fosta B.am fost fericit.Bela. de priva#iuni. neîncrederea. ei au împânzit toat$ #ara cu terori ti”. care poate fi verificat de orcine $i oricând.P. plutonierul L. Iar cererea pentru instalarea unui post telefonic la domiciliu mi s-a aprobat peste patru ani. f r exagerare. de a face r u ne-a cuprins pe foarte mul#i dintre noi. în cele 11 luni. cu familia sa. a c utat s -i prezinte realitatea persoanei respective. pentru ca minte. O persoan a f cut o precizare cam de genul: „Nu este adev$rat c$ Batalionul de securitate l-a prins pe acel dezertor (era vara anului 1973 . mul#i dintre ei studen#i. Apoi. nu întâmpl tor. unde aveau acces toate cadrele din garnizoana Oradea (nu numai securi$tii). de$i avea $i el doi copii. Manifestat în special de tineri. De fapt. deoarece $tiu c tot ce am scris. locuiau zeci de usla$i $i cadre de la Trupele de Securitate.C. Dup decembrie 1989. care întâmpl tor este de na#ionalitate maghiar . invidia.12 ore sau chiar mai multe zile. Acolo am stat câteva s pt mâni. Este adev rat domnule. dar au fost. 'i care a #inut încordat popula#ia acestui jude# dou nop#i $i trei zile. Iar din Batalionul de securitate din Oradea. La care visam chiar $i în misiuni. decât favorabile. Un c min al nostru. îi ung pere#ii cu slan $i îi m nânc! Aveam. Am avut camarazi care au a$teptat $i doi ani. cu so#ia $i copilul nostru. de ce s m justific? Eu am prezentat realitatea.n. e drept . M voi opri asupra unui singur aspect: neîncrederea. Aceasta era via#a noastr de „pl ceri”. Ori altul... al fiec ruia. am stat desp r#it 11 luni de familie.

O camaraderie care nu poate fi în#eleas de oricine $i pe care nu prea îmi g sesc cuvintele necesare pentru a o descrie. Probabil. sau dac ne vom mai înapoia. se respectau reciproc. cu to#ii aveam un adev rat cult pentru unitate.Secretele U. $i el. Doar c l toream în toat #ara $i în lumea întreag .decembrie 1989. 'tiam când plec m de acas . Pentru c . mi-am dat seama c ace$ti profesioni$ti.A. care a fost $i în România.L.chiar dac nu am veleit #i de scriitor. Ne formasem experien#a profesional n scut din practic .era un lucru frecvent. era asigurarea securit #ii pasagerilor $i a aeronavelor în zbor $i la escale de scurt durat . Îns . priva#iunile $i riscurile pe care le incub . Oricând se poate verifica. la rândul s u. am fost înconjurat de camaraderia lor. cu bucuriile $i necazurile ei. via#a noastr de usla$i. camaraderia între noi. cu succesele $i insuccesele ei. care excludea orice posibilitate de a da gre$. dle Silviu Brucan! Nu am pus niciodat mai presus obliga#iile societ #ii fa# de noi. stima#i cititori! Pe parcursul a trei ani de zile. î$i formaser o lume a lor. era responsabil . nu fa# de o persoan . Cri ana pentru c$ este ziarul comuni tilor i al securi tilor. Nu o încadrasem noi în Ministerul de Interne. acesta a fost primul aspect asupra c ruia am dorit s m opresc pu#in. $i cel mai important. din arma unui terorist. finan#area unit #ii s-a justificat din plin. în mare.$i-au dat seama de ce pot $i cum m comport. mul#i cititori vor spune c a$tern pe hârtie cuvinte mari. Mai bine v-a#i ab#ine a face afirma#ii asupra c rora nu sunte#i documenta#i. Dup cum am specificat. Nu pot decât s -i asigur de contrariu. pentru aceast misiune eram invidia#i.prin organismele statului -. a avut posibilitatea s „studieze” dispozitivul de pe aeroportul Otopeni. investirea timpului. de domeniul „Epocii de aur”. nu se poate face nimic!” O alt misiune permanent a U. 'i înc r u de tot. se f cea la sânge. precum $i pe cele din #ar . Carlos (pe Otopeni): „Aici. neam creat o lume a noastr .S. a oamenilor dispu$i s -$i serveasc #ara $i s tr iasc sub spectrul permanent al mor#ii. Iar acest lucru s-a datorat usla$ilor. Dup ce militarii în termen m-au „adoptat” drept Baiazid. dar nu $tiam când ne vom întoarce. câte aeronave ale companiei TAROM au fost deturnate? Nici una! 'i aceasta în condi#iile în care pe plan interna#ional acest fenomen . $i sunt sigur de aceasta.în special subofi#erii . Dar pentru mine a fost $i este o satisfac#ie imens c munca mea a fost apreciat . Am fost fideli jur mântului depus. Dar s-a întrebat cineva vreodat : în perioada 1976 . Pe parcurs. dup ce cadrele . O lume în care moartea putea veni instantaneu. Stima#i cititori. dar de care eram mândri. acest lucru. la casieria redac#iei. face#i ce aprecieri dori#i. Aici ar trebui s intervin pana unui scriitor. a efortului intelectual . Ne-am cenzurat drepturile $i nevoile noastre $i ale familiilor în numele obliga#iilor fa# de )ar $i Popor. Deci. În aceast unitate. a unui coletcapcan etc. Aceasta a fost.A. Eu cunosc realitatea. în rest. Care nici pe departe nu mi-au acoperit cheltuielile pentru documentare. numai cine nu cunoa$te dedesupturile acestei misiuni. 29 . în m sura în care noi eram responsabili în fa#a poporului. Tr iam. ne preg team $i îndeplineam misiunile noastre specifice. îi putea invidia pe „$oimari”. Al doilea aspect. altceva nu conteaz . era ceva grozav. Pentru mine. fa# de noi. Sau câte aeronave s-au confruntat cu tragedia ca la bordul lor s explodeze o înc rc tur exploziv ? Nici una! Numai pentru acest fapt. ne ajutam în toate privin#ele. controlul antiterorist $i anti-deturnare de pe aeroporturile Otopeni $i B neasa.deturn rile . Concluzia: „Aici nu se poate face nimic”. usla$ii.S. am primit un milion $i jum tate de lei. fiecare în domeniul s u. Ei.L. era o atmosfer amical la care m-am adaptat foarte repede. Pe de o parte. Chiar celebrul terorist Carlos ('acalul). Sunt sigur c$ a primit milioane pentru cele scrise”.

acesta a plonjat în ocean. 30 . De cele mai multe ori. To#i. unitatea #inea permanent leg tura .D. Echipajul aeronavei. a fost de partea celor din avion. Dar $i de faptul c sunt ata$a#i unit #ii. Când s-a comunicat c nu sunt victime $i cu to#ii sunt în siguran# la # rm. în loc s aterizeze pe pist . Degeaba comanda unit #ii a încercat s ne l mureasc s plec m acas pentru a ne odihni. st teau 2-3 ore. avându-se în vedere. la întoarcere. Iar dac escala era de una sau mai multe zile. nu? Pe dracu! La impactul cu apele oceanului. A fost un exemplu pentru to#i. I. în vara anului 1982. avionul s-a dezmembrat în dou . Aceasta. Doi: majoritatea dintre ei erau buni înot tori.D. cu alt destina#ie dar cu aceea$i misiune. ei erau cei care asigurau paza acesteia pe pist . Dar vestea tragediei s-a r spândit. To#i ne îmbr #i$am $i râdeam. Au refuzat totul. Din nou. soseau pe Otopeni cu o curs . Nu mai contau func#iile $i gradele. 'i apoi. Avionul $i terenul rezultat din proiec#ia lui pe sol era teritoriu românesc. un Silviu Brucan. propagate prin ap . stima#i cititori! Aceasta a fost realitatea. Psihologul unit #ii a stat de vorb cu ei. întreb: aceste „c l torii” erau voiaje de pl cere? Unii dintre ei au tr it $i tragedii. „$oimarii” cei care asigurau efectiv aceast misiune.L. controlul antiterorist $i antideturnare era labil. în toate dispozitivele.S. nu. Se mai întâmpl . nu s-a mai #inut nici. Brate$ sau al#ii îi etichetau terori$ti! în decembrie 1989. „'oimarii” îi asigurau securitatea. abia aveau timp s intre în aerogara respectiv pentru diferite cump r turi. marinarii $i echipajele navelor de pescuit au dat dovad de un sânge rece ie$it din comun. 'i atunci. b ie#ii $i fetele erau îngrijora#i. Abia apucau s dea un telefon acas . În acea zi. încap în ea!. pân la îmbarcarea pasagerilor pentru reîntoarcerea $i alimentarea aeronavei. Prin Ministerul de Externe. a cerut s plece din nou în misiune. dar absolut to#i.A. Cpt. Au primit o s pt mân de permisie $i posibilitatea s opteze pentru oricare unitate din Ministerul de Interne sau alt serviciu din unitate.s n to$i tun. apoi o echip de medici de la Centrul de preg tire $i antrenament al echipajelor de avia#ie i-a examinat.. la câteva sute de metri de # rm. Las Palmas. ca orice avion. Misiunea le cerea s c l toreasc în toat lumea. 'i pe ace$ti oameni. ne-am oferit voluntari pentru orice misiune.. Odat ajun$i pe aeroportul de destina#ie. Vibra#iile acestuia.$i s se intereseze de problemele familiale. to#i usla$ii care erau liberi s-au prezentat la unitate. medicul unit #ii. Cei doi . I.un curs. Pe aeroportul de destina#ie. dar î$i îndeplineau parc cu mai mult îndârjire atribu#iunile de serviciu.T. Dar factorul hot râtor l-a constituit faptul c un motor al avionului a continuat s func#ioneze $i sub ap .. r spundeam atunci de cursul de reciclare subofi#eri. Nu a$tern cuvinte gratuite. O curs charter cu marinarii $i membrii echipajelor care trebuiau s -$i schimbe colegii lor de pe navele de pescuit oceanic române$ti era asigurat de cpt. L-am în#eles $i l-am admirat. Întregul echipaj p r sea aeronava. Tot ca „$oimar”.dac aveau telefon . care r mânea în grija echipei de la U. în special în sezonul estival. Norocul sau soarta. erau recunoscu#i pe plan interna#ional ca adev ra#i profesioni$ti. Peste o sut de români $i doi camarazi de-ai no$tri erau în pericol. Erau situa#ii în care „$oimarii” nu d deau pe acas câte o s pt mân . Sosi#i în #ar . Din toate col#urile Capitalei. dup care se îmbarcau pe o alt aeronav . cei doi „$oimari” au dat dovad de o rar modestie. dragi cititori. Unu la mân .Teodor Filip Pe de alt parte. cum vre#i s -i spune#i. Pe rând. Multe cadre din minister au r mas surprinse. majoritatea dintre noi urmând a intra în serviciu peste câteva ore. $i plutonierul A. A plecat peste circa trei zile. un Nicolae Militaru.cu aeroportul din Las Palmas. Oceanul era plin de rechini. a fost o explozie de bucurie. Iar datorit efectivului redus de cadre. Mare-i gr dina Domnului $i mul#i. Dar câte priva#iuni nu erau obliga#i s suporte?! De la îmbarcarea pasagerilor $i pân la aterizare. vigilen#a lor era permanent . au #inut rechinii la distan# . f r s le cear nimeni acest lucru. vigilen#a lor trebuia s fie m rit . Noi. c pe multe aeroporturi. paza acesteia era un chin.

s-a insistat $i s-a g sit în#elegerea necesar . Din acest punct de vedere. Pe acei teribili „terori$ti” din decembrie 1989. cu non$alan# . 'i o puteau face. Deoarece multe cadre proveneau din via#a civil . au dovedit c sunt români adev ra#i.”. comandan#ii de schimburi nu s-au plâns niciodat de greut #ile pe care le întâmpinau la întocmirea foilor de starea g rzii. Cei doi subofi#eri au fost avansa#i la gradul de locotenent $i recompensa#i b ne$te. timp în care face un semn discret colegului s u (semn stabilit dinainte) pentru a fi pe faz . îl duc pe pasagerul respectiv în spate. Au meritat-o din plin. aceasta $i-a dat seama despre ce este vorba $i i-a replicat prompt cu zâmbetul pe buze: „Imediat. 'incai s-au organizat cursuri comasate de dou ori pe s pt mân . c acesta #inea pe genunchi o sticl al c rui con#inut era g lbui. în urma cercet rilor. De data aceasta de pe o rut intern . 'i cu aceast ocazie doresc s scot în eviden# un lucru. În limbajul lor t cut. orice b utur alcoolic din lume. punându-i concomitent $i c tu$ele. f cându-i un semn discret plutonierului A. ce crede#i c era în sticla respectiv ? Palinc curat ! Din aia care bate. $i A. se întoarce brusc $i cade peste pasager.L. subofi#erul se concentreaz apoi îi cere stewardesei: „Arat$-mi pasagerul”. 'efii de serviciu. în rest. Am ar tat înainte priva#iunile în serviciu $i greut #ile familiale ale usla$ilor. Mai face un pas. stima#i cititori. Foarte u$or. încerc doar s -i prezint pe usla$i. Acesta amenin#a c dac avionul nu-$i schimb direc#ia spre Viena. La aterizare. o stewardes este chemat de c tre un pasager. Îl arunc în aer. cu plicul la vedere”. cu toate greut #ile. dup care se îndreapt spre spatele avionului. Ca argument: „Am o sticl$ cu nitroglicerin$ pe care o #in pe genunchi”. care #in la aceast #ar . pe care le mascheaz $i. Nu.T. cursa Bucure$ti-Caransebe$ $i retur era asigurat de plutonierii I.T. Dar trebuia s #in cont de toate greut #ile familiale ale 31 . Unii dintre ei erau burlaci. las$ pe mine”. Unii cititori vor spune.R. se îndreapt spre mica cambuz a stewardeselor. Astfel. Pre# de câteva secunde.A. iar prin sta#ia din cabina pilo#ilor este anun#at turnul de control al Aeroportului B neasa pentru a li se face o primire „c lduroas ”. Î$i preg te$te c tu$ele. Dup decolarea de pe aeroportul din Caransebe$. într-una din zilele toamnei anului 1983. acest semn spunea: „Avem o urgent$ ro ie”. cadrele f ceau eforturi deosebite. mar#ea $i joia. Din cauza misiunilor. Dar. deoarece au prevenit deturnarea unei aeronave.00. cu coada ochiului. care îi înmâneaz un plic deschis spunându-i: „Du-l comandantului i s$ execute cele scrise”. Nimeni nu se amesteca în aceste planific ri. ceea ce corespundea echivalentului orelor de seral pe o s pt mân . el continu : „Te duci încet i lini tit$ spre cabina echipajului. Cel lalt coleg sare de pe locul s u $i începe s lini$teasc pasagerii care au r mas bloca#i. A$a cum m pricep. la început cu stupefac#ie cererea pasagerului.Secretele U. numai s$ scot cafetiera din priz$”. Iar oameni ca ei sunt c uta#i pe toate meridianele lumii.. $i în acest sens comanda unit #ii a fost al turi de ei. aveau întreaga latitudine de r spundere.00-18. Un alt caz. dac mai este necesar: usla$ii trebuiau s se orienteze în frac#iuni de secund . neputând urma cursurile la seral. Dar.S. Cine a mai pomenit ca în România cineva s posede un litru de nitroglicerin ? Sau s o transporte în condi#ii de zdruncin turi (zborul unei aeronave)? Mai vreau s subliniez un lucru. Instantaneu. s posede cuno$tin#e minime în diferite domenii. pentru a urma cursurile respective. faptul c mul#i dintre ei „c l toreau” în toat lumea. Dup ce aceasta îl indic . Dar cât a existat aceast unitate. ia plicul. De asemenea. a planific rii cadrelor. probabil: „Ce dracu! Vine $sta s$ ne fac$ educa#ie patriotic$?. Stewardesa o ia încet pe culoar. scoate din el o bucat de hârtie $i cite$te. iar unele dintre ele nu aveau terminate studiile liceale. Comandantul era suveran.. paralel cu executarea misiunilor. domnule. când ajunge în dreptul pasagerului observ . Acesta. „'oimarul” o urmeaz cu un aer plictisit. Numai serviciul s nu sufere. patrio#i. între orele 12. trage perdeaua. nici unul dintre ei nu a r mas în str in tate. de departe. la liceul Gh.

cu o falc în cer $i una în p mânt. ce la$i în urma ta.S. b ie#ii din rezerv au fost lâng mine. 'i întotdeauna se g seau colegi care s -i înlocuiasc pe cei care urmau cursurile liceale. putea declan$a un conflict interna#ional. Am început chiar preg tirile dar dup circa o s pt mân majoritatea cadrelor au trebuit s renun#e. renumit prin patriotismul s tenilor. Din contr . din comuna Nu$anei . Cel c ruia usla$ii trebuie s -i mul#umeasc pentru acest lucru (continuarea studiilor) este colonelul (r) Filimon. Dac lu m în considerare numai oficialit #ile $i membrii corpului diplomatic. au fost selec#ionate pentru a da examen la facultatea de Drept ori la alte facult #i. seara. Era moldovean. s fac de serviciu în locul lor. Diplomatic. care au #inut frontul pe loc o s pt mân . nici pe al#i comandan#i.. usla$ii erau permanent în contact cu persoane $i oficialit #i str ine. Dar apoi. la voluntariat.LA. se ofereau prea mul#i. Doamne.. în mai pu#in de un minut. aia fac! Nu vezi ce se 32 . Subofi#erul de la circula#ie dirija ma$inile spre intrarea principal a ambasadei. Prin natura atribu#iunilor de serviciu. strig : „Ma ina mea! S$ vin$ ma ina mea! Ce faci ofi#er ?”. ma$inile claxonau îngrozitor. serviciul nu trebuia s sufere. la cutremurul din 1977 era s o încurc. întuneric.Teodor Filip subordona#ilor. deoarece misiunile erau tot mai numeroase $i mai îndelungate. se apropie de mine ambasadorul american $i. în cel mai r u. Cu exact o s pt mân înainte. în aceste condi#ii s asiguri $i securitatea diploma#ilor era ceva foarte dificil. camaraderia î$i spunea $i de aceast dat cuvântul. Niciodat nu l-am auzit ridicând vocea. Atmosfera care s-a produs este greu de descris. în jur. Aceasta. de darea liberelor. Peste ani. Nu conteaz cât preg tire ai. 'i usla$ii au l sat ceva în urm : numele unit #ii l-au transformat în renume. unele cadre.. Au renun#at. Cutremur cu ambasadorul SUA Personal. Dar niciodat nu a ap rut vreo neîn#elegere. a c ror sedii $i domicilii erau în paza $i ap rarea noastr . ambasadorul Turciei d dea o recep#ie. Nu aveam echivalentul a doi-trei ani de facultate. Atâta ne-ar fi trebuit ! În cel mai bun caz. eram chiar la intrarea principal . apropiat de subordona#i. Iar comandan#ii dovedeau c -$i cunosc subordona#ii $i se zbat pentru ei. cea mai mic înc lcare a atribu#iunilor de serviciu. în comuna respectiv . punându-m de acord cu poli#istul turc asupra m surilor pe care s le lu m la terminarea recep#iei.. Când s-a produs cutremurul. Prin atitudinea lor politicoas . mai bine-zis dezinformat. vreun repro$. acest popor.. preocupat mereu de greut #ile $i fr mânt rile lor. dar nu s-au plâns. pu$c ria. cât vâlv s-a f cut în jurul acestui caz. Pe data de 4 martie. a fost prima $i ultima dat când mi-am ie$it din fire. se auzeau #ipete de groaz .. Nu au f cut o tragedie din aceasta. s -$i strige $oferii (ma$inile erau parcate pe o strad lateral ). cum gre$it a fost informat. sub o c pi# de paie a fost g sit îngropat un tanc. de facilitarea studiilor.venise familia de la Oradea. un comandant deosebit de exigent dar în#eleg tor. ace$tia trebuiau s le întoarc gestul. Cât timp am lucrat la U. s-a reu$it într-o oarecare m sur s lini$tim spiritele. sau acelora c rora le asiguram gardarea. ori locuri asigurate. Mai târziu. Un singur abuz. de multe ori la nivel înalt. La un moment dat. De multe ori. degradarea ne mânca. 'i se descurcau al dracului de bine: apelau la cadre din alt schimb. în celelalte zile. Cel pu#in promo#ia mea de ofi#eri. Diploma#ii au ie$it buluc din sal $i au început. conteaz s fii om.. Mi-a crescut adrenalina în sânge $i am strigat la rândul meu: „Pe p. Din partea statului major am fost desemnat s r spund de dispozitivul de la amabsada respectiv . lumea alerga înnebunit . printre care $i subsemnatul.. Iar în acest timp. Nici pe el. care mai de care. conteaz ceea ce realizezi $i cum realizezi. m.aproape unde se atârn harta # rii în cui -. dar ferm în acela$i timp. ne terminasem de aranjat locuin#a .

C. M-a amenin#at cu cuno$tin#ele din C. care era plin cu cu#ite executate artistic. B ie#ii fierbeau. dle ofi er! Am uitat”. împreun cu mai mul#i camarazi. Prin sta#ie. $i mai câte. ori o pune la bagajele de cal .Secretele U. În final.usla$e.A. Sim#eam cum cre$te adrenalina în mine dar trebuia s m st pânesc. Cu chiu cu vai. Astfel de scene au fost frecvente $i ele mi-au m cinat cel mai mult nervii. glumeau. Dac . la picioare. am plecat pentru câteva zile în fosta Uniune Sovietic . S nu o mai lungesc. ca bagaj de mân . Pe aeroporturile din România nu se putea întâmpla a$a ceva. Dup circa patru zile. Ni$te bijuterii. Unii pasageri se impacientau dar b ie#ii $i fetele. m-am prezentat la dânsul $i mi-am cerut scuze. Politicos i-am spus: din dou .L... ne-am sim#it ridicoli. un colet ori un bagaj de mân trecut prin aparatul cu raze X ap rea pe monitorul lucr torului cu cel mai mic dubiu. Pe aeroportul interna#ional din Tbilisi. sunt chemat pe fluxul-plec ri. M mai fr mântam. în care subordona#ii mei s nu g seasc asupra pasagerilor cu#ite. de un schimb pe Aeroportul Otopeni. Pe majoritatea aeroporturilor din alte state. A început s vocifereze. spre exemplu. Ori pleac f r serviet . acest control este executat numai de c tre b rba#i.A. am avut mai multe „nemul#umiri” din partea unor pasageri. eram recunoscu#i pentru respectul acordat pasagerilor. Ce mai. Acesta c l torea într-o #ar nordic (nu mai re#in care). în jurul orei 05. dar de-al dracu ne-au controlat la sânge. l-am luat de-o parte. Am realizat penibilul acestei situa#ii în prim vara anului 1984.S. î$i f ceau datoria. $eful de serviciu mi-a spus c am procedat foarte bine. unii dintre noi cu so#iile. De când plecasem diminea#a la serviciu $i pân am ajuns acas . aproape doi ani. Râdeau.K. nungeacuri ori alte obiecte t ioase. deoarece nu raportasem incidentul. Un subofi#er îmi prezint servieta diplomat a acestuia.? So#ia vedea c nu prea sunt în apele mele. Acas aveam o regul de fier: f r discu#ii despre serviciul meu.00 m-am prezentat la unitate. era puricat la sânge. primul $oc l-am avut chiar pe fluxul sosiri. pasagerul a plecat. În ceea ce prive$te executarea controlului antiterorist $i antideturnare. Au fost $i astfel de situa#ii. Zile întregi m-am fr mântat: dac ambasadorul face o informare la M. Fetele $i so#iile noastre se înro$iser ca focul. Trebuia s fii politicos dar s $i înghi#i multe. politicos. femeile de femei . în camarazii care m-au auzit aveam încredere deplin . circ pe flux. Nu aveam nevoie de aceast apreciere: am respectat ordinele. am înc lcat toate consemnele $i protocoalele. am avut un conflict destul de serios cu directorul unei întreprinderi din Cugir.E. A explodat $i mai tare: s -i fac leg tura cu comandantul meu. l-am întâlnit la re$edin#a sa. a început s amenin#e.f r exagerare -. dar care d deau întotdeauna câ$tig de cauz cadrelor acestui serviciu. una. i-am explicat c aceast serviet nu o poate lua asupra lui. Atunci. Este respectul dovedit fa# de pasageri $i înso#itorii acestora. întârziau cu detectoarele de metal pe la piepturile lor. 'i este executat $i asupra persoanelor feminine. 'tiau cine suntem. Dar când au început s le controleze pe colegele noastre $i pe so#ii. au trecut peste 20 de ore. Nu ar fi fost nimic. armament sau materiale ce pot fi folosite pentru o deturnare. Odat . un geamantan. B rba#ii sunt controla#i de b rba#i. dar nu m-a întrebat nimic. mi-a vârât legitima#ia sub nas. Iar modul în care se executa acest control d dea siguran#a echipajelor $i pasagerilor c la bordul aeronavelor nu se poate introduce material exploziv.. servieta a r mas $i iam dat-o în primire lucr torului de la magazie (la înapoiere i se returna). Pasagerul respectiv le ducea cadou. Un lucru absolut penibil. Dup ce mi-am lini$tit familia. Pe timpul cât am r spuns. spunându-mi zâmbind: „O. Pân la urm . Le-a primit. 33 . nu a fost tur . mai multe „plângeri”. întâmpl$?”. în acest sens. tratate cu toat seriozitatea.

Cadrelor aduse din teritoriu li s-a f cut o preg tire specific . dar politicos. îmi aduc perfect de bine aminte de reac#ia cadrelor din teritoriu pe timpul Universiadei studen#e$ti din Capital . nu cumva dore$te $i publicarea listei celor din exterior? Nu se gânde$te nimeni la enormitatea acestei cereri? Cine nu st pâne$te situa#ia operativ în toate domeniile poate s se apuce de cioplit linguri de lemn! în cel mai bun caz.. erau lini$ti#i.L.. au fost „studiate” de persoane interesate. fie li se permitea intrarea. când li s-au adus mul#umiri. întreb: cine dore$te publicarea listelor fo$tilor colaboratori ai fostei Securit #i. Din unitatea noastr au fost numi#i $efi de obiective. 'i atunci. 34 . 'tiau c li se asigur cele mai bune condi#ii de protec#ie. „la treab ”. Iar când la aceste ambasade aveau loc recep#ii. Noi eram obi$nui#i cu asemenea situa#ii.a. în special ultimii m rturiseau bucuria lor când erau trimi$i la post în România. aceste comandouri. U. Indiferent de starea vremii $i cu aten#ia permanent treaz . în România. Eficien#a aceasta se datora $i aparatului informativ al unit #ii $i al Securit #ii care.. pe timpul desf $ur rii întrecerilor sportive s asigure securitatea $i gardarea mai multor delega#ii sportive. în cadrul discu#iilor purtate cu ei pe timpul deta$ rii. erau „înh$ta#i”. fiind securi$ti). dup plecarea ultimului spectator.A. Iordaniei. Ace$ti colaboratori au fost aceia care au sprijinit Securitatea român . erau la curent cu încerc rile comandourilor teroriste de a p trunde în #ar $i a ac#iona. Toate acestea. absolut toate au fost nevoite s recunoasc c „aici nu se poate face nimic”. Priva#iunile pe care trebuia s le suport m pe timpul îndeplinirii misiunilor ori a sarcinilor de serviciu nu erau acceptate de oricine. al#ii în unitate. Dar. Personal. Siriei. precum $i la terminare. Unii acas .S.a. Atât lor cât $i familiilor lor. când situa#ia operativ din domeniul economic nu mai era st pânit (speciali$tii din domeniu au fost înl tura#i. c rora li se subordonau aceste cadre.S.. De diminea#a $i pân seara târziu. expulza#i din #ar . Am purtat nenum rate discu#ii cu diploma#ii din Vest $i din zona arab .. la Târn veni. Cadrele din teritoriu $i-au f cut cu prisosin# datoria. Atunci.S.A. ori aveam informa#ii certe privind inten#iile de ocupare ale acestora. 'i pentru aceast munc trebuia s ai „chemare”. Ferm. R. erau urm ri#i pas-cu-pas $i.L. U.A. Aceasta. probat prin luarea tuturor m surilor pentru combaterea terorismului pe teritoriul na#ional. Cum ar fi cele ale Israelului. la mai multe întreprinderi au avut loc explozii cu urm ri catastrofale: fosta „înfr #irea” din Oradea.L. în prevenirea multor ac#iuni teroriste. Paralel cu înt rirea m surilor de paz $i ap rare la obiectivele vizate.A. preg ti#i pentru interven#ie. în cadrul fostului complex „23 August”. Cadrele de la alte servicii st teau. fie c nu li se permitea intrarea în #ar . U.A. securitatea la toate bazele sportive $i în Satul Olimpic.S. zi $i noapte în dispozitive. eram în misiune.L.Egipt.S.Teodor Filip Eficien#a legendar a U. din cadrul inspectoratelor jude#ene de securitate a fost deta$at un num r de cadre. 'i erau ambasade asupra c rora trebuiau luate cele mai drastice m suri de paz $i ap rare. dup care. Sub diferite forme. Dup decembrie 1989. prin colaboratorii lor din anumite medii. într-un „moment prielnic”.A. U. nu putea face fa# . Era ceva imposibil. Modul de executare a controlului antiterorist $i anti-deturnare la cele dou aeroporturi din Bucure$ti. pe lâng misiunile permanente ale unit #ii.L. în F g ra$. deoarece aici. era jale.. Gala#i $. r spundeam de bazinul de înot olimpic $i de sala în care aveau loc întrecerile de scrim . Libiei $. 'i nici unul dintre aceste comandouri nu a încercat s revin . a primit ordinul ca. Cu efectivul de cadre.sub legende deosebit de plauzibile -. Ne odihneam 4-5 ore noaptea. Apoi. majoritatea dintre ei au declarat c pentru nimic în lume nu s-ar încadra în aceast unitate. dispozitivelor de paz $i ap rare de la ambasade $i alte obiective.. era recunoscut pe plan interna#ional privind eficien#a legendar a serviciilor sale.

'i-au f cut „datoria” într-un serviciu „murdar” al fostei Securit #i. Singuri f ceau acest lucru. $. când $tie c a servit-o cu abnega#ie. Credea c dac lucreaz la U. Acestea au fost. Dar erau repede marginaliza#i. $i nu-i sclipeau ochii (caz în care nu-l primeam în serviciu).M. de fiecare dat . $i la noi au p truns oameni cu pile. Dar foarte pu#ine. Dar m$ enervez al dracului când se deschide foc asupra mea din propria tab$r$”.. Cazul colonelului T. Dar a te prezenta în serviciu beat.. I. au intervenit pentru împr $tierea manifestan#ilor în zona intercontinentalului. Cu câteva luni înainte. Atât! 35 . Dar l-am „citit” repede. Am realizat aceasta când am fost pensionat.A. în mare.maj. A zbârcit-o $i a fost înl turat. când mi s-au prezentat declara#ii ale unor persoane. trebuie s specific $i urm torul lucru: în seara zilei de 21 decembrie '89. a trebuit s fie îndep rtat. Dar cât am activat mai aveam un principiu: „Nu m$ deranjeaz$ dac$ un terorist m$ ia drept #int$ i începe s$ trag$ în mine când apar în vizorul lui. câ#iva zeci de lupt tori.S. nu va fi depistat. întreb: s-a sim#it cineva paria în propria sa #ar .maj. s -mi scald ochii cu ce-i pl cut $i Domnului. misiunile U. De atunci. Sau lt. Pentru c veni vorba de informatori. Acest colonel împingea lingu$eala $i plec ciunea pân la limitele ridicolului. nici un „rebut” uman.A.L. Aveam $i noi usc turile noastre. inclusiv prin interceptarea convorbirilor telefonice. Nu zic. am avut o $edin# „sexual ” cu $eful de cadre $i secretarul Comitetului de partid pe unitate (ultimul provenea din rândurile noastre $i era nevinovat). Trebuia s $tii s lucrezi cu ei. a fost g sit dormind în timpul serviciului. Munca de prevenire $i combatere a terorismului nu admitea nici o gre$eal . 'i unde? La domiciliul unui diplomat vizat. Dar nu port ranchiun nim nui... ori a bea în timpul serviciului era o crim . mi-am dat seama c se cunosc prea multe despre activitatea mea extra-profesional . De mai multe ori. am încercat s neg totul..L. 'tia c so#ia îl tri$eaz . A fost trecut în rezerv . în numele adev rului. am r mas cu un gust amar.Secretele U. Dac aceast unitate ar fi fost preg tit $i pentru reprimarea nemul#umirilor populare. Cea mai dificil munc din partea unui comandant. pensionat când înc nu împlineam vârsta de 43 de ani. sub comanda colonelului Ardeleanu. S bat de mai multe ori la o u$ . de$i singular. Ar fi primit ordinul de a interveni pe timpul evenimentelor din decembrie 1989. Cazul lt. Dar. A$a m-am sim#it $i eu.N. marea covâr$itoare a lor. c $i-a neglijat familia $i via#a social în interesul serviciului? A$a s-au sim#it usla$ii în decembrie 1989 $i dup . nu erau c zu#i cu ultima ploaie în unitate. cu „Tovar $a”. care vroiau. încercarea de a „m vâra sub pielea comandan#ilor”.S. Dar. Aceast unitate. usla-$ii. va bea. este deosebit de semnificativ $i înt re$te zicala: „Excep#ia confirm$ regula”. Nu am fost u$ de biseric . 'i atunci. Nu a comis nici un abuz. da. plutonierul D.LA. avea greut #i familiale. Descris de subsemnatul a$a cum s-a priceput. Vi se pare nerezonabil acest principiu? În acea direc#ie. poze. Inerente unei colectivit #i de aproape 800 de cadre. Atunci. dac nu mirosea a alcool. $i o afirm cu toat convingerea. S $ti#i c $i noi. mi-am dat seama c am fost urm rit informativ. Era obsedat de a $ti tot ce se întâmpl în cadrul colectivului de care r spundea: ce a zis cutare. Gre$eli. f ceam obiectul supravegherii informative. Mi-a pl cut $i-mi place $i mie s consum un pahar de t rie. 'i via#a noastr . într-adev r îndep rtat . sau nu a adus prejudicii Siguran#ei na#ionale. fost lucr tor în aceast unitate de elit .a. s -i mai acorde o $ans . nu prea mul#i $i nu în func#ii de decizii. ea ar fi primit ordinul s ac#ioneze în Valea Jiului sau în Bra$ov. cu o singur excep#ie pe care o voi descrie mai jos. Într-adev r. Era rud . eram sigur c dac nu-l supravegheam îndeaproape. Poate sunt un tip mai dificil dar mi-au repugnat dintotdeauna lingu$eala. Dar trebuia s -l suport m. Dar a mai f cut o boac n : $i-a falsificat buletinul de identitate. Au recunoscut acest lucru. C uta s aib „ciripitori”. Când intra în serviciu.S. Dar nici una nu a adus atingere vreunei persoane. Cu toat bun voin#a comandan#ilor. Usla$ii. ce a f cut cutare. care mi-a fost subordonat câteva luni.

specializa#i în lupta antiterorist . Care. care. În acest sens. . p rin#ii r ma$i f r copii. Usla$ii. care neau crescut.au fost verifica#i de revolu#ionari. s-a constituit Brigada Antiterorist . s-au sim#it paria în propria #ar .S LA. te închini. întreaga #ar a auzit comunicatul radiodifuzat al acestuia. Oricare puteam fi în locul lor. oamenii cinsti#i $i one$ti $i-au format deja p rerea în leg tur cu vinov #ia sau nevinov #ia lor. 'i a triumfat adev rul. în special în timpul evenimentelor din decembrie 1989. a dat ordine tuturor din subordine de a sta în incinta unit #ilor. se $tie c . Cer dreptate sutele de cadre $i familiile lor. timp în care colonelul Ardeleanu . Camarazii no$tri. recunoscut pe plan interna#ional. Publicitatea care s-a f cut în jurul usla$ilor. care a stârnit admira#ia speciali$tilor din întreaga lume. de cele mai multe ori r uvoitoare. Cer dreptate v duvele usla$ilor. a repurtat un succes r sun tor pe plan intern $i interna#ional: lichidarea $i capturarea membrilor comandoului (patru la num r) care au inten#ionat asasinarea ambasadorului Indiei la Bucure$ti. A fost o ac#iune deosebit de eficace. pân atunci. fo$ti camarazi. în fa#a lui. dar batjocorit în #ara care a înfiin#at-o. o perioad destul de îndelungat . s -i amintim mereu pe cei asasina#i.L. în care preciza c toate for#ele Securit #ii $i ale Ministerului de Interne . SOARTA A HOT*RÂT S* FIE El! 36 . de la început.Teodor Filip Apoi.A. generalui-colonel Iulian Vlad. Faptele au dovedit contrariul. 'i toate acestea pentru ce? Deoarece au avut singura vin de a fi apar#inut unei unit #i de elit . Ce m doare este faptul c mul#i nu în#eleg c împotriva propriului popor nu lup#i. S nu-i uit m! Au fost tovar $ii no$tri.sunt de partea Revolu#iei. Nicolae Militaru $i Silviu Brucan. exist o caset filmat . nici fosta Securitate nu putea#i opri evolu#ia evenimentelor. Dar. erau în unitate . cu timpul. de$i li se adusese la cuno$tin# organizarea $i dotarea în detaliu a acestei unit #i (re#ine#i..raporta c se pune în slujba Revolu#iei. începând din 22 decembrie.L. usla$i. nu trebuie s v fie ru$ine c a#i f cut parte din acesta unitate de elit ! Nici voi. Prin cele scrise în aceast lucrare cer dreptate pruncii nevinova#i r ma$i f r tat .S. fapt absolut normal) au t inuit acestea. În concluzie. Pe scheletul fostei U. de a asigura armamentul $i muni#ia. al turi de generalul Gu$e $i al#i revolu#ionari. Pe data de 23 decembrie. au lansat $i au reu$it o formidabil campanie de dezinformare a na#iunii.odihneasc -se în pace! . aflat în biroul din sediul C.25.deci $i U. foarte pu#ine persoane cuno$teau acest lucru. El este Tata $i Mama care ne-au dat via# . care r spundea nemijlocit $i de U.. Îns . în jurul orei 03. Numai renumitul politolog Silviu Brucan sus#ine contrariul: c generaul Iulian Vlad ar fi f cut un joc duplicitar. nu le ies. Voi v-a#i respectat jur mântul. când au v zut c socotelile lor din acel decembrie atât de controversat $i în prezent. batjocorite $i umilite. a împiedicat formarea unei p reri corecte despre ei.S.A. avide de putere. Deoarece o mân de persoane iresponsabile.C.

gata. Îmi aduc perfect de bine aminte deoarece. în jurul orei 09. Capitolul II : TRUPELE DE SECURITATE Când.Secretele U. Pe la începutul lunii august 1964.S. s fiu independent din punct de vedere financiar. aveau. în orice caz. Cel pu#in pentru mine a constituit o lovitur dur . pentru mine ($i nu numai). au fost exmatricula#i. s devin ofi#er.adic ai intrat. examenul de absolvire nu era o formalitate . la absolvire. Au fost destui care nu au absolvit $coala.I.L. Abia a$teptam s termin $coala. Nu aveam „locuri asigurate”. am fost du$i la principalele întreprinderi din #ar . În anul II $i III. tot în necuno$tin# de cauz ) aveam 37 de ani. $i M. echivalentul a 2-3 ani la Facultatea de Drept. am fost comandant de sec#ie la compania de pompieri din Arad. când clasa de pompieri am fost trimi$i la Compania a V-a din Bucure$ti (între timp. Doresc s fac o parantez . Când am dat examenul la „Universitatea politic$ i de conducere” (a nu se confunda cu 'tefan Gheorghiu. am înv #at foarte mult chimie. Iar în 1981. apoi am executat practic la biroul de prevenire din cadrul companiilor de pompieri din Giurgiu $i Dr g $ani. cuno$team toate procesele tehnologice din ramurile industriale. m-am prezentat la 'coala de ofi#eri din Oradea a Ministerului de Interne aveam 18 ani $i 7 luni. lunile treceau.A. Nici de ales. am fost chema#i în diviziune (clas ) $i. D dusem examenul la Bucure$ti $i reu$isem la clasa „prevenirea i stingerea incendiilor” . durata $colii era de doi ani. Nu aveam ce face. Dintre cei de la Ministerul de Interne au c zut destui. a reprezentat o cotitur important în cariera mea militar . au intrat mai mul#i ofi#eri superiori de la mai multe arme (pompieri. Iar în anul III s-a pus accentul pe practica la stingerea incendiilor.deci la pompieri („tulumbar” cum ne spuneau „iepurii de câmp”). datorit unor abateri. publicul larg a fost dezinformat (neinformat) cu privire la absolvirea $colilor de ofi#eri ai Ministerului de Interne. Încet dar sigur. fiind mutat la Sibiu) pentru preg tirea în vederea sus#inerii examenului de absolvire. Dar spre sfâr$itul anului II. Personal. am dat cot la cot cu tinerii din via#a civil . Pe care o consider absolut necesar . $coala din Oradea se desfiin#ase. ne-am împ cat cu gândul.00 . colegii no$tri din clasele „Trupe de securitate”. M. al elevilor. Examenul începuse într-o luni $i trebuia s se termine sâmb ta. dup adunarea noastr . Iar dup absolvire nu se echivala nici un an de facultate. a elevilor. când mai aveam circa trei luni pân la sus#inerea examenului de absolvire. Pentru întreaga $coal a fost o lovitur „sub centur ”. Cine nu crede. Trebuia s înve#i. când am dat examenul pentru admiterea la Facultatea de Drept. Pe brânci. pe data de 3 octombrie 1961. Abia dup ani. Nu mai are rost s descriu atmosfera care se crease în rândul nostru. Înainte de decembrie 1989. Joi. cu picioarele în ap rece $i prosop înf $urat în jurul capului. promo#iile de absolven#i ai $colilor de ofi#eri din M. s -mi pot ajuta $i familia în acela$i timp p rin#ii mei au fost oameni s raci.I. iar sora mea era elev în clasa a VIII-a.). ori pe parcurs.F.A. gr niceri. S-a 37 . se poate interesa la Facultatea de Drept. cum fac foarte mul#i. „#ara ofi#er te face”. În primul rând. cu accentul pe prevenirea producerii incendiilor. nu au avut posibilitatea s m între#in la facultate. A sosit luna iulie 1964. atât industrial cât $i alimentar . to#i elevii am fost aduna#i în aula $colii $i s-a dat citire ordinului ministrului de Interne prin care durata $colii se prelungea la trei ani. în fine. Ini#ial. fiind repartiza#i în cadrul companiilor de pompieri din #ar . promo#ia mea $i câteva dup ea nu au avut aceast „fericire”. În acest sens. în cadrul Companiei a V-a. am început sus#inerea examenului de absolvire. pentru practic .

r sfoind catalogul. Deci am devenit securi$ti. 38 . exigent dar drept cu subordona#ii. La nimereal .decembrie 1989. încrez tori în for#ele noastre. Ulterior. având urm toarele atribu#ii: . dar în acela$i timp ne-a implorat s nu facem o prostie. Dumnezeule parc era o unitate de arme întrunite: ofi#eri de la pompieri. Am fost repartizat la compania a lll-a. din care f ceam parte. moldovean de origine. au fost reorganizate $i reînfiin#ate Trupele de Securitate. mi-am dat seama de adev ratele misiuni ale Trupelor de Securitate m refer la perioada august 1964 . To#i tineri locotenen#i. aviatori. Al turi de comandantul companiei. eram cel mai bun la chimie. Au mai f cut o încercare.cu dou excep#ii . Mai ales de front. . era colonel). gr niceri. întreaga clas a r suflat u$urat . regulamentari. A fost numit $eful promo#iei. s-a cerut p rerea noastr . rar câte un locotenent-major. r mânând cu noi reprezentantul Comandamentului de pompieri (îmi pare r u c nu-i mai re#in numele. A$a a ajuns promo#ia de elevi. Am primit concediul.$eful de Stat Major au fost adev ra#ii mei mentori. Norocul a fost de partea mea. am aflat motivul: în august 1964. Ofi#erii au p r sit sala. dar pe obraji au început s -i curg lacrimi.particip la asigurarea securit #ii conducerii partidului $i statului $i a conduc torilor de partide $i state str ine. la Trupele de Securitate. Ne-a pus pe gânduri. Sufletu'! Nimeni nu a vrut s ia cuvântul. Comandantul unit #ii era colonelul Atomi. solda pe o lun . A fost împotriv . singurul membru de partid din rândul nostru. dar în afara meseriei unui ofi#er de carier . colonel (r) Olaru . Pe parcurs. Am gândit. . Eu am ales Oradea. Nu se a$teptau la aceast reac#ie.ajuns ofi#er cu preg tirea de lupt $i colonel (r) Mihala$cu . Trupele de Securitate erau organizate $i func#ionau în structura Ministerului de Interne. au început s vorbeasc ofi#erii de la masa prezidiului (invita#ii). Iar nevoia de cadre era mare. Cei din prezidiu d deau m runt din buze. mili#ieni. plutonierul-elev T nase. s le cer dar s le $i dau.particip la îndeplinirea unor misiuni privind ap rarea securit #ii statului. M g rea#a a c zut pe mine. comandant colonel (r) )i#eica. istorie $i înv # mântul politic. înc de la început. În sensul c . L crima pentru c pierdea o promo#ie de ofi#eri . echipamentul de ofi#er de pompier. unde am copil rit $i unde mi-am terminat studiile liceale. întreaga dup amiaza zilei de joi. am analizat $i am ajuns la o singur concluzie: depusesem un jur mânt militar pe care eram obliga#i s -l respect m.Teodor Filip dat citire Ordinului ministrului de Interne prin care. întreaga promo#ie . Am r mas cu to#ii bloca#i. To#i trei raportaser m în termeni militari. Ne-am prins repede c sunt „muncitori cu gura” . s-a dus munc de l murire cu noi. la Emanoil Gojdu. $i cine erau recruta#i pentru a-$i satisface serviciul militar în cadrul acestora. s gândesc realist $i s fiu ordonat în activitate.era trecut în cadrul Trupelor de Securitate. Pare de necrezut. To#i eram cu ochii pe el . Dar plini de via# . i sa dat cuvântul colegului Adomni#ei. Apoi. Dar te pui cu ordinul ministrului de Interne?! Mai ales.ne-a m rturisit acest lucru. De la ei am înv #at tainele meseriei. S-a acceptat o singur dorin# a noastr .a refuzat. 'i unde era familia mea. To#i pu#in debusola#i.pe cât posibil : repartizarea în garnizoana pe care o solicitasem.121/1978. profesioni$ti în instruirea $i educarea militarilor în termen. iar la începutul lunii septembrie 1964 m-am prezentat la Batalionul de securitate din Oradea. am avut comandan#i adev ra#i ofi#eri. Dup citirea ordinului.cum le spuneam noi loc#iitorilor politici. Fiecare era „bine preg tit”. Refuz categoric. când ai depus un jur mânt militar. de la Trupele de Securitate. A fost al doilea $oc major cu care m-a blagoslovit soarta. s nu pretind niciodat s fac ceva ce eu nu le pot demonstra.asigur paza unor obiective de importan# deosebit . pe timpul prezen#ei acestora pe teritoriul României. F r fals modestie. pân noaptea târziu. În baza Decretului Consiliului de Stat nr.

În via#a mea nu voi uita prima tab r la care am participat. Pe timpul recrut rilor. era un deal pe care se în l#au ruinele unui fost castel. lung pân la umeri. voi încerca s narez câteva fapte mai deosebite. Dar nu ne-a trebuit mult s ne d m seama de situa#ie. Nu $tiam ce s credem. Aceste trupe erau similare infanteriei. Trupele de Securitate. Pe scurt. De la sfâr$itul lunii octombrie 1944. pentru des vâr$irea preg tirii militare $i de lupt . s-au pus plantoanele la ma$ini $i ne-am apucat de treab . Femeile st teau de-o parte. Instruc#ia $i preg tirea lor era mai grea. nu realizam sentimentele lor. parc coborâser m din ceruri. s cunoasc procedeele de atac $i autoap rare cu $i f r arm . eram învoi#i pe rând. în cooperare cu unit #i ale Ministerului Ap r rii Na#ionale. vara sau iarna. întregul sat. 39 . Fieraru!” În fiecare an.S. În acela$i timp. cu b rbi sure $i fe#ele br zdate de trecerea necru# toare a timpului $i a greut #ilor vie#ii. s participe la îndeplinirea misiunii de ap rare a suveranit #ii $i integrit #ii teritoriale a patriei (am citat din Decret). erau învoi#i în sat.particip . dar semnificative.urma$ii dacilor liberi. ofi#erii. Poate nu cele mai bine alese. ei ori membrii familiei. în cooperare cu celelalte for#e ale sistemului na#ional de ap rare. când Armata român a eliberat satul $i împrejurimile sale. În partea de nord. B trânii satului. cum se mândreau. precum $i la unele activit #i în economia na#ionai . cu durata de 2-3 luni. militarii în termen care ob#ineau cele mai bune rezultate în procesul de preg tire. Pentru ei. . gazdele ne îmbiau s le trecem pragul. A trebuit s ne oprim. Lacrimi rare curgeau pe obrazurile lor. batalioanele de securitate organizau câte o tab r de instruc#ie. S fie disciplina#i. . De la intrarea în sat. înso#irea trenurilor de marf specializate $i la executarea serviciului de paz $i ordine în g ri $i triaje. . Se punea accentul pe formarea lor ca foarte buni tr g tori cu armamentul din dotare. în dreptul fiec rei case. am r mas surprins $i pl cut impresionat de ospitalitatea. . Batalionul de securitate din Oradea $i-a organizat tab ra pe un platou din partea de sud-est al satului Ardusat. Când am ajuns. Numai în afara programului. la circa 500 de metri de marginea satului. la îndepliniera unor misiuni speciale. Noi. veneau $i se opreau în fa#a ofi#erilor sau militarilor. începuse s se strâng în jurul platoului unde urma s ridic m tab ra. Acolo a fost re$edin#a grofului maghiar care pân în 1944 a st pânit toate împrejurimile. capabili s reziste la eforturi $i intemperii. s vin . Când vorbeau. cu c #el cu purcel. comandantul batalionului a ordonat unei companii s organizeze siguran#a platoului pân ia o adâncime de 500 metri.L. omenia $i mândria acelor # rani . mai rar de intelectuali $i deloc din cei ai nomenclaturii.particip la limitarea $i înl turarea urm rilor calamit #ilor naturale. erau destinate ca. neutralizare $i lichidare a ac#iunilor elementelor teroriste pe teritoriul României. mul#i dintre ei sprijinindu-se în bote sau #inându-$i nepo#eii de mân . „Locotenente. parc li se punea un nod în gât. nu au mai v zut unit #i ale Armatei. Cât timp am stat în acea tab r . în cuvinte s race.particip la activitatea de prevenire.Secretele U. De$i crescut la #ar . echilibra#i psihic. 'i din cine erau formate? Din fii de # rani $i muncitori. rela#iile noastre cu localnicii au fost deosebite.particip la executarea misiunilor de paz $i ordine pe teritoriul unor localit #i urbane. Periodic. parte component a For#elor Armate ale României. se #ine cont de trei criterii: s fie s n to$i. aspect fizic pl cut $i s nu aib antecedente penale. la repartizarea lor în aceste trupe.A. mai dur . cu p rul nins de trecerea anilor. cu mâinile la gur $i l crimau.

. aveau darul de a „descoperi” cele mai fr mântate $i acoperite terenuri pentru astfel de exerci#ii. Ce mai. ne-am zis noi. Doamne. un bolnav închipuit permanent. Se preg teau. a participat întregul sat. )i#eica $i Mihala$cu.tot atâtea locuri în care la sfâr$itul unor exerci#ii ori aplica#ii complexe c deam frân#i. cu durata pân la opt zile. 'i-l trimiteam pe Fieraru. 40 . S fie al dracului. Un # ran ne-a invitat s -i trecem pragul. patim $i mahala. gafa!”. dar parc mai mult acum. ca s$ arate c$ b$utura-i curat$ i nu-i otrav$. Iar tripleta „de aur” a unit #ii: maiorii Olaru. ceapa $i brânza. cu rezolvarea unor situa#ii tactice deosebite. mai dur . talpa # rii. Iar traseul varia între 5 $i 15 km. a fost o manifesta#ie de vis. Cu vioara. din cele mai variate. Noroc!”. de asemenea. cu o tav plin de p h rele pe care gazda le-a umplut. La care a ap rut muierea lui. Afirmam c instruc#ia $i preg tirea militar a unit #ilor din Trupele de Securitate era mai grea. 'i-a umplut p h relul. to#i cei care s-au perindat $i sunt la putere $i-au cam b tut joc. La sfâr$itul fiec rei etape de preg tire. aista-i obiceiul pe la noi. Seara.Pop. Comandamentul Trupelor de Securitate a eviden#iat de mai multe ori Batalionul din Oradea. împreun cu comandan#ii de companii au plecat în tab r cu autoturismul. În pluton la mine aveam un #igan. pe lavi#e. stima#i cititori!. Dar necesar. dar $i cu satisfac#ii.maj. atât în „epoca de aur”.acesta în concep#ia r zboiului întregului popor. r$mas de la mo ii i str$mo ii no tri. Ca. Ne-a invitat din nou s lu m loc. chiulangiu. privindu-ne pe furi$. Prima dat$ bea gazda. Cer iertare cititorilor pentru aceast parantez cam lung . pentru ducerea ac#iunilor de lupt pe „teritoriul vremelnic ocupat de inamic” . Pe nume Fieraru. A disp rut pentru câteva secunde. Fain tradi#ie $i plin de tâlc. ne-a spus. s$ vin$ Fierarul”. Au ap rut apoi cu slana. tineric pe atunci. era imens . cu ordinul de a ne deplasa spre tab r . de altfel. Dar am vrut s scot în eviden# c $i noi eram oameni $i cum era privit Armata român (pentru neaviza#i. Pe comandan#ii de plutoane ne-a pus sub comanda lt. ad postit ori de pe schiuri.. Mun#ii Apuseni. Piatra Craiului.Teodor Filip La sfâr$itul unei convoc ri #inut cu ofi#erii unit #ii. trageri de lupt dup efort . comandantul meu de companie. s tenii. Peste întreaga tab r se a$ternea lini$tea. Mun#ii Gutâiului . era ultimul la toate: puturos. la men#inerea ordinii $i lini$tei publice în localit #i (aceast misiune li s-a încredin#at mai târziu). Era greu. s pun suflet în activitatea lor!). au preg tit $i au împodobit cl direa C minului cultural (bune au fost aceste c mine când era cine s se ocupe de ele. Aveam de str b tut circa 3 km. îl punea )i#eica s -i cânte de ocn . p h relul era gol. dar $i pentru noi. Din acest punct de vedere. îmi d dea ordinul: „Locotenente. având în vedere misiunile pentru care se preg teau Trupele de Securitate. „M$i s$ fie. Repet: a fost greu. dup care a strig t: „Muiere. Ne-a invitat s st m la t rna#. dup care a ap rut cu o iag de palinc $i un p h rel în mâini. La spectacol. iar itinerariul trecea prin partea de sud a satului. al turi de organele de mili#ie. Cânta Fieraru mai ceva ca Ion Dr goi. a închinat spre noi care am s rit imediat în picioare $i. „Domnilor ofi#eri. Ministerul de Interne f cea parte din sistemul na#ional de ap rare) de oamenii simpli.ofi#erul cu opera#iile. Angela Moldovan. maiorul )i#eica. ajuta#i de militarii în termen.din fug . ce vrea s$ însemne asta”. Dar toate îi erau iertate pentru un har: cânta al naibii la vioar .. în timp record. Apoi îi d dea pe hore $i învârtite. gata. fa# de care. ce via# ! Grea. pita. c rora li se al tura colonelul Tama$ . Pentru ei. foarte greu. întregul ansamblu. în raport cu etapa de preg tire. ca s sus#in un program pentru militari $i s se ia m surile necesare.. comandantul. Trupele de Securitate participau la paza $i ap$rarea obiectivelor de importan# deosebit . verificarea consta dintrun exerci#iu complex. Întorsura Mure$ului. Zam. Dar satisfac#ia când vedeam c subordona#ii pe care îi preg tisem luni de zile sunt lupt tori în care po#i avea încredere. de fa#$ cu mosafirii. comanda unit #ii a primit o radiogram prin care era în$tiin#at c va sosi ansamblul „Ciocârlia”. Sau aplica#iile „în circuit”. Spre sfâr$itul primei luni de tab r . a avut un succes colosal. Eram doisprezece tineri ofi#eri.

În toamna anului 1965. ora 23. Pân la urm . Ulterior. Celor patru ofi#eri care am participat la misiune comandantul ne-a spus: „Pân$ luni diminea#a s$ nu v$ prind prin unitate. Batalionul din Oradea a participat la mai multe misiuni de acest gen. jaf cu mân armat . Unii vor crede c exagerez. $i opunând rezisten# armat . mi-am dat seama ce înseamn grija fa# de subordona#i.alarma s-a dat la toate batalioanele de securitate din #ar $i la 'colile de subofi#eri mili#ie.S. în astfel de situa#ii. Grada#ii erau foarte aten#i fa# de ofi#eri $i î$i puneau în valoare toate cuno$tin#ele dobândite într-un an de milit rie.00.30. din Penitenciarul Oradea au evadat doi de#inu#i. $i to#i grada#ii . în ultima zi a început o ploaie moc neasc care nu se mai oprea. doi grada#i din companie m-au obligat pur $i simplu s m culc câteva ore. Bineîn#eles c nu s-a putut accepta acest lucru. În ultima zi. pe scurt. Este un ordin”. Iar al $aptelea era înc liber.L. unul dintre ei a fost „t iat” în dou de rafala unei pu$ti-mitralier (c #ea. $ase dintre ei au fost captura#i. a fost capturat ulterior. cei doi evada#i au fost captura#i. s fii exigent dar drept cu ei. Din batalionul de la Oradea au participat patru ofi#eri.cei de la penitenciar au crezut c vor face fa# . deluroas $i împ durit în totalitate. în sta#ii s-a auzit „L-am prins!”. timp în care.mai pu#in câte unul din fiecare companie. Uneori.A. majoritatea dintre noi nu am dormit. cunoscând foarte bine zona . Deoarece pân la capturare to#i comiseser fapte antisociale deosebit de grave . Numai cine nu a tr it asemenea momente nu poate realiza. cum îi spuneam noi). iar ploaia nu se mai oprea. Iar pentru a pune capac la toate.perioada l s rii la vatr a unui contigent $i încorporarea altuia .grada#ii $i solda#ii de ciclul doi ne îmbr #i$au $i râdeau. îns foarte sensibil pentru noi . rugându-ne sâ-l prindem mai repede pe „bandit”. în#elege a$a ceva.a îngreunat îndeplinirea misiunii. În anul 1974 (sper s nu m în$el asupra anului). Pentru o via# întreag .lucrase la un ocol silvic. sechestr ri de persoane . din penitenciarul Bârcea Mare au evadat $apte de#inu#i foarte periculo$i. ca de altfel în toate misiunile de acest gen. Atunci. Misiunea a durat trei zile $i patru nop#i. Dup ce au fost înconjura#i. trei dintre ei reu$ind s îmbrace uniforme de mili#ie $i erau înarma#i. Îi în#elegeam. luând comanda dispozitivului de care r spundeam. se leag cele mai trainice $i durabile prietenii. O performan# remarcabil . Alarmarea batalionului de securitate f cându-se la un interval destul de mare de la evadarea celor doi . cât reprezint o #igar fumat de patru-cinci in$i. Acas am dormit neîntors pân sâmb t seara. dar rezisten#a uman este f r limite. în jurul orei 15. 41 . îns zona era foarte întins . La vân toare de evada#i $i dezertori Trupele de Securitate participau $i la capturarea dezertorilor ori a evada#ilor din penitenciare.popula#ia din zon era însp imântat . 'i în noaptea de joi. ce înseamn s -#i împ r#i ultima conserv . Numai ca s ne odihnim câte pu#in. Ne aduceau de-ale mânc rii.capturarea de autovehicule sub amenin#area armei. Eram obosi#i dar deosebit de îndârji#i. Dar cea mai mare satisfac#ie am avut-o la manifest rile de bucurie ale s tenilor din zona respectiv . Din prima zi. între care $i subsemnatul. Subunit #ile au primit misiunea s adopte dispozitivele specifice acestui caz $i s-a ac#ionat pân la marginea de sud a ora$ului Harghita. deoarece „nu avem curajul s$ urc$m cu vitele la p$scut”. Am primit un sprijin imens de la popula#ie. To#i am r suflat u$ura#i: nu se mai #inea cont de grade $i func#ii . la soma#iile repetate $i regulamentare de a se preda. doar dou . Am ajuns la Oradea vineri.Secretele U. Al $aptelea. # ranii din satele cuprinse între Deva $i rezerva#ia de la Ha#eg. dintre care voi prezenta. Deoarece au ales un moment deosebit de prielnic pentru ei. Tineri sau oameni în vârst veneau la punctele de comand $i se ofereau s participe al turi de noi în cadrul dispozitivelor. am aflat c to#i li s-au subordonat necondi#ionat.

col Olaru $i lt. Multe dintre ele chiar în Oradea. Obiective de gradul 0: Ceau$escu $i. a destinat dou plutoane. un militar în termen. Trupele de Securitate intrau în situa#ie de alarmare (par#ial sau total ). De fapt. Adoptând dispozitivul specific unor asemenea situa#ii. majoritatea dintre ei fiind înarma#i.B. iar în jurul orei 15. din postul de santinel .de fapt ei l-au capturat. de câte ori efectua vizite în jude#e sau situa#ia interna#ional devenea instabil în anumite zone. Dar m doare când unele persoane se trezesc vorbind în total necuno$tin# de cauz . Iar în cele câteva ore pe care le petreceam acas . Am impresia c unele persoane au citit serialul respectiv în diagonal ori pe s rite. m-am documentat foarte mult. chiar a s rutat capota uneia dintre cele dou ma$ini cu care am intervenit. apoi la o gr din de var . în unit #i. dintre care unul din compania pe care o comandam. Martore îmi sunt cadrele al c ror nume a fost men#ionat .Ap. Telefonul putea suna oricând. Dup ce. având asupra lui pistolul mitralier $i dou înc rc toare a câte treizeci de cartu$e. afirmând c în acest caz am min#it. dar pentru corecta informare a cititorilor precizez: este vorba despre cu totul alt caz. lt. Referitor la acest caz. Acestea erau cele mai dificile $i cele mai periculoase misiuni. deoarece pe dezertorul respectiv l-ar fi prins ni$te # rani. iar la companii se organiza permanen#a cu 1-2 cadre. atât colonelului Bordei. Rolul hot râtor l-au avut lt. De câte ori pre$edintele Nicolae Ceau$escu pleca în vizite oficiale peste hotare.col Olaru. Eram în permanent situa#ie de alarmare. comanda unit #ii respective $i dânsul au luat m surile impuse de un asemenea eveniment.. Când am ajuns în garnizoan . ori degetul agentului s se în#epeneasc pe sonerie. Din partea Statului Major. un foarte bun organizator $i specialist.col.N. Comandantul unit #ii. 42 . Aceste situa#ii durau de la o s pt mân la peste o lun .. de bucurie. Pe timpul când capitole din acesta lucrare au ap rut în „Cri$ana Plus”. porumbul Trupele de securitate mai îndeplineau o misiune. Pentru noi era cea mai grea. eram îmbarca#i în ma$ini. cât $i cadrelor din M. am reu$it ca în nici dou ore s captur m dezertorul respectiv. În vara anului 1973. fac o mic parantez . care ne d dea peste cap tot ceea ce planificam în cadrul familiilor. Subsemnatul eram cam nervos: pe de o parte nu prea era corect s preiau comanda unui pluton.15 s-a dat alarma. Vezi. îmi permit s prezint mai jos o asemenea misiune. iar pe de alt parte iar $i nu-mi puteam #ine promisiunea f cut so#iei: de a merge la un film.. timp de mai multe ore. de câte ori aveau loc Congrese ori diferite Conferin#e. apreciat ca un bun comandant de pluton. pentru conducerea ac#iunii. Comandantul garnizoanei era colonelul Bordei. în jurul orei 15. un ofi#er rezistent la eforturi. evenimente pe care le-am tr it $i nu se uit . sau asupra c rora nu mam documentat cel pu#in din dou surse complet diferite nu m pronun#. la care am participat nemijlocit. fapt pentru care sper s nu se supere pe mine -. nu le venea s cread . În zece minute. Primul. a fost prezentat $i acest caz. a fost desemnat lt.Teodor Filip Trupele de Securitate mai participau $i la capturarea dezertorilor. Nu m intereseaz cine este persoana respectiv .nu aveam voie sa plec m nic ieri. Doamne. mai ales c nu eram de serviciu . petrecut în alt an. Timp în care. crescusem în ochii dânsului! Pentru ca în decembrie 1989 s -$i bat joc de acest batalion (voi reveni). 'i mai precizez un lucru: înainte de a m apuca s scriu aceast lucrare. acest lucru nu m intereseaz . care tr iesc înc . se organizau grupe operative la nivel de comand . Asupra problemelor pe care le cunosc în totalitate. am prezentat misiuni la care am participat nemijlocit $i care nu se uit .dac le petreceam .f r a le cere acordul. situa#ii $i împrejur ri care m-au marcat $i nu se uit . A mai fost desemnat locotenentul B. . de câte ori primea vizita omologilor s i din alte # ri..25 ie$eam pe poarta unit #ii. Petre Str u#. Pân acum.dar te pui cu ordinele? -. dintr-o unitate militar din Oradea a dezertat..

nemeritat . În decembrie 1989.01214 Medgidia. de multe ori în posturi izolate. Deci. s deschid focul. la rândul lor. pluton ori companie. f r cooperarea cu militarii în termen din aceast unitate. Dar repet. U. fermi în îndeplinirea consemnelor. s-au chemat $i au venit ca s apere Televiziunea militari de la M. respectiv U. c rora. Totdeauna. între care rolul principal l-a de#inut politologul Silviu Brucan. în cadrul for#elor care ap rau Televiziunea. dar totdeauna. Nu vreau s culpabilizez ace$ti militari. Dar nu s-a avut încredere în ei. Când terorismul interna#ional luase amploare. sunt dator s men#ionez contribu#ia deosebit pe care $i-au adus-o Trupele de Securitate la activitatea de prevenire a terorismului. Este adev rat. U. Ce s-ar fi întâmplat dac un astfel de militar ar fi consumat b uturi alcoolice în timpul serviciului? Sau dac s-ar fi speriat $i ar fi deschis focul pe timpul cât î$i îndeplinea misiunea la o ambasad ori domiciliul unui diplomat? Pe lâng panica în rândul locatarilor. ace$ti minuna#i militari în termen erau pu$i s apere cele mai sensibile $i vulnerabile obiective. 'i atunci s fi v zut. Din acest punct de vedere erau subordonate compartimentului „Arta” din cadrul Inspectoratelor jude#ene de Securitate. Dac nu ar fi fost disciplina#i $i nu ar fi întrunit anumite criterii $i calit #i.L. în România au fost luate o serie de m suri. Iar ace$ti militari aveau o r spundere deosebit . F r exagerare. a barajelor. mul#i dintre ei f r muni#ie. militarul în termen respectiv $i comandantul s u nemijlocit o încurcau. a combinatelor chimice. U. s-au dedat $i la alte fapte. R u de tot. Dup decembrie 1989. acesta a stabilit pentru fiecare jude# constituirea unei subunit #i. comandantul i-a sc pat din mân ). nu erau instrui#i pentru asemenea misiuni. circa 10% para$uti$tii $i restul. Sc pa#i din chingile disciplinei (la noi termenul era clar. Dac în cadrul Trupelor de Securitate s-ar fi întâmplat a$a ceva. Tenta#iile pentru ei erau mari. nu numai conflict diplomatic!?. Ce porc rie! Poate din team . Aceste subunit #i executau o preg tire special $i erau destinate neutraliz rii ori lichid rii ac#iunilor teroriste.01842 Titu. li s-a f cut o publicitate exagerat . militari de la 43 . Au venit militari de la U.N. în contact direct cu aceasta.S. ceilal#i militari din dispozitiv ar fi putut. podurilor $i viaductelor. nici-o sesizare din partea popula#iei. 'i atunci.M. lucru total inexact. aceste trupe au fost batjocorite? De ce au fost denumite „trupe teroriste”! fidele lui Ceau$escu?. pentru activitatea deosebit pe care $i-au adus-o la paza $i ap rarea obiectivelor de importan# deosebit . de ce s nu o spun pea dreapt .L. Un singur exemplu în acest sens. peste 50% o reprezentau militarii din Trupele de Securitate.M. 'i $i-au continuat misiunea. F r militarii în termen din aceast unitate. Sau interveneau pentru înt rirea pazei $i ap r rii unor obiective.01841. în ceea ce prive$te Comandamentul Trupelor de Securitate.S.Ap. nici nu $i-ar fi putut îndeplini misiunile. Ce-ar mai comentat „Europa Liber ” $i alte posturi din str in tate!? Personal. puteau produce evenimente deosebite.M. sau dintr-un motiv care-mi scap . destinat prevenirii $i combaterii terorismului.A a fost sprijinit în mod direct de c tre un batalion de securitate. Nu s-au împotrivit la intrarea revolu#ionarilor în Televiziune. suficien#i s #in piept unui regiment.M.Secretele U. F r aportul lor direct. U. î$i îndeplineau misiunile în v zul popula#iei. Dar comanda unit #ii respective nu a primit nici-o plângere. echilibra#i psihic.0210 Bucure$ti. S-a spus c to#i cei care poart petli#e albastre sunt fideli lui Ceau$escu.M. Care sus#inea c acestea erau trupe de usla$i. în decembrie 1989. Televiziunea era ap rat de 263 de militari ai fostelor Trupe de Securitate. Au venit para$uti$tii. a uzinelor cu produc#ie special . con$tien#i de r spunderea misiunii pe care o executau. comanda#i de ofi#eri bine preg ti#i. dup ce s-au mai lini$tit lucrurile. 'i-au f cut cu prisosin# datoria de a ap ra Televiziunea. Erau militari disciplina#i. usla$ii nu $i-ar fi putut îndeplini activitatea de prevenire a terorismului în Bucure$ti. întreb: de ce. Ei $i comandan#ii lor nu sunt de vin : au primit un ordin $i l-au executat. mijloacele mass-media adunau în declara#ii care de care mai fanteziste.0640.A.

cu tancuri $i blindate. a fost comisar $ef în Bistri#a N sâud.R. 'i de ce? Deoarece so#ia este de na#ionalitate maghiar . stima#i cititori. Ce mai. în decembrie 1989. atunci. în care î$i satisf ceau serviciul militar . nu-mi pare r u nici în ziua de azi. 'i aici se mai promova cu pile. ca de altfel împotriva întregii Securit #i.. odihneasc -se în pace amândoi! . 'i culmea. batalioanele de securitate au fost încercuite de unit #i de la M.cel care se declara comandant suprem la Televiziune). nici în ziua de azi nu-mi pot da un r spuns satisf c tor la întrebarea: cum de am fost admis atâta timp în cadrul acestor trupe. nu are ce c uta în Armat .N. B neasa. unul singur dac s-ar fi împotrivit .N.. în decembrie 1989 au fost eticheta#i „terori ti”. Cei care ne-au îndrumat $i ne-au controlat atâta timp. Nu am cedat. cineva. Atunci. Cunoa$te#i zicala: „Ca s$ promovezi. la extinderea I. domnule Brucan. sunt trupe de jandarmi. în fundul Deltei. La cel mai înalt nivel.. s duc munc de l murire cu mine pentru a divor#a. din ordinul generalului Todor (!!! . dar $i-au f cut datoria.Ap. Acestea au fost Trupele de Securitate. Filip A.l-am numit pe Silviu Brucan.condamnat pentru încercarea de trecere frauduloas a grani#ei. care au avut norocul sau nenorocul s fie încorpora#i în ele. Dar pixul meu întreab : s-a gândit. 'i conta dosarul. Bunicul din partea mamei. în fa#a unor asemenea militari. ofi#eri de la 44 . Nu aveam nici un fel de pile. un frate al tat lui meu. ai nevoie de doi: unul s$ te propun$. care a mai eliberat to#i terori$tii prin$i la Televiziune. repet. la construirea centralei telefonice din Arad $i a punctului de control $i trecere a frontierei de la N dlag $i V rsând. din garda regal ..întâmpl tor sau nu . dup care $i-au continuat misiunea. Este adev rat.A. Iar al meu atârna greu.an de an . 'i mul#am lui Dumnezeu. dup ce m-am c s torit. Trupele de Securitate mai participau la munci agricole $i industriale. care $i-au f cut $i î$i fac datoria. M-au amenin#at c m mut în vârf de munte. to#i erau porni#i împotriva Securit #ii.. datorit dezinform rii. A#i jignit fiii acestui popor. în toamna lui 1966. au fost $i sunt tocmai activi$tii partidului unic! 'i aceste trupe erau controlate de partid. Pintea A. au fost dezarma#i numai pentru câteva ore.L.S. Personal. 'i pentru c au avut nenorocul de a fi purtat petli#e albastre. În diminea#a zilei de 24 decembrie 1989. Ura împotriva acestora a pornit $i a fost între#inut de politologu lu' pe$te . grade mari. 'i-au f cut pe mai departe datoria. iar o rud de-a lui a fost cancelar al ministrului de Interne pân în 1941. a militarilor din Trupele de Securitate. ce se petrece în sufletele acestor militari. fiii $i nepo#ii no$tri. În unele garnizoane. poate au înjurat în gând. îmi face pl cere s cred c aceasta s-a datorat exclusiv capacit #ii mele. printre altele.. Aceea$i M rie cu alt p l rie! Curios este faptul c cei mai porni#i împotriva lor.Ap. Dintre care o parte î$i executau misiunea cu muni#ie împrumutat de la ei. la strângerea recoltei în Dobrogea (Valul lui Traian).ca militari în termen. Poate au scrâ$nit din din#i. O face de râs. fideli jur mântului pe care l-au depus fa# de )ar $i Popor. cadrele acestor trupe. au venit doi politruci de la Bucure$ti. Aduce atingere întregului corp de generali. s se împotriveasc la predarea armei .nu s trag . ar mai fi ap rut ni$te terori$ti!! Dar au trecut peste aceast jignire $i umilire. cel$lalt s$ te sus#in$”. la dracu-n praznic. apoi la U. „trupe fidele lui Ceau escu”. Nu f ceau un pas f r aprobarea partidului unic.ar fi fost executa#i pe loc. Mare batjocor s-a f cut atunci! Un astfel de general.S. Dac am urcat pân la un anumit nivel al sc rii ierarhiei militare. în unele garnizoane. cei mai porni#i erau activi$tii. începând cu anul 1966 am participat cu compania . De data aceasta. 'i a$a. nu po#i s spui decât: CINSTE LOR! Tocmai pentru c au purtat petli#e albastre.P. în sufletul ofi#erilor care asistau neputincio$i la batjocorirea subordona#ilor? Sunt convins c . ca tân r locotenent.la astfel de munci: la Sododor $i Vinga. o rud a so#iei a f cut parte. militarii cu petli#e albastre au fost dezarma#i de for#ele de la M.Teodor Filip Ministerul Ap r rii Na#ionale.? Pentru c . cum e cazul $i la Oradea.

au asigurat actul de comand al acestor unit #i. în nomenclatura Ministerului de Interne. a fost decorat cu mai multe ordine $i medalii. m voi opri. pentru p strarea integrit #ii # rii. pe generalul-maior Calomfirescu. A f cut parte din singura avia#ie din lume care a luptat. în cadrul Consiliului Securit #ii Statului. Cu o educa#ie tipic ofi#ereasc .N. Am f cut aceast lucru deoarece.. 'i nu în ultimul rând.S. apar#inând batalioanelor de securitate. s-a zb tut pentru ca Armata Român s aib $i unit #i de elit . Pe lâng multele greut #i pe care a trebuit s le suporte poporul în „epoca de aur”. M. când au bombardat instala#iile de la Ploie$ti: din totalul de 178 bombardiere ale U.A. plecate în misiune.P. totu$i. Trupele de desant Spre sfâr$itul anilor '60. printre pu#ini ofi#eri care mai existau atunci în Ministerul de Interne proveni#i din promo#iile de dinaintea lui 23 august 1944.S. Din acest punct de vedere. în al doilea rând. De data aceasta.au fost înfiin#ate. a curajului $i a patriotismului dovedit.cele mai pretabile ascunderii unor comandouri special preg tite în acest scop . A f cut parte din forma#iunea de tineri ofi#eri-pilo#i de vân toare care au salvat podul de la Cernavod de inten#ia Avia#iei Germaniei hitleriste de a-l distruge pentru a opri înaintarea trupelor sovietice pe direc#ia Constan#aBucure$ti.Secretele U. care nu constituie secrete militare. o perioad din Istoria României. tot mai multe persoane au început s recunoasc c Nicolae Ceau$escu a l sat $i ceva bun în urma lui. condus fiind de generalul-maior Calomfirescu. iar instala#iile de la Ploie$ti au continuat s func#ioneze. perioad care va trebui cercetat $i analizat f r patim . La acea dat . f r ur $i adversit #i politice. datorit politicii dus de Nicolae Ceau$escu $i a celor care-l lingu$eau permanent. apare în premier na#ional .S. Avea o inim cât s cuprind „cerul României”. între care locul de onoare îl ocup „Insigna de Aur” a Avia#iei române.A. trupele speciale de desant aerian apar#inând din punct de vedere al preg tirii specifice de unitatea . Deoarece pentru prima dat se public în România despre aceste trupe (dup $tiin#a mea). trebuie s specific c voi prezenta doar unele aspecte generale.L. în ideea interven#iei rapide în zone greu accesibile . $i nu întâmpl tor. Un exemplu elocvent îl reprezint pierderile americanilor în august 1943. voi abuza de r bdarea cititorului pentru a-l prezenta. a fost un clarv z tor. în pu#ine cuvinte. doar 88 au reu$it s revin la baz (Benghazi . trebuie s recunoa$tem c a avut $i un merit incontestabil: a militat permanent pentru suveranitatea $i independen#a României. sovietic $i german . de la egal la egal. capabile s dea prima ripost unor comandouri care ar fi ac#ionat pe teritoriul na#ional. de o moralitate des vâr$it . dându-le lovituri catastrofale.tot nou înfiin#at denumit Grupul de Avia#ie al C. f r fals modestie. Am l sat anume spre finalul acestui capitol o problem mai deosebit . Care.. Elena Ceau$escu $i. britanic . asupra unui aspect în premier na#ional : acela al cre rii Grupului de Avia#ie al Comandamentului Securit #ii Statului $i al Trupelor de desant aerian constituite în cadrul Trupelor de Securitate. 25 de ani cât a fost la conducerea # rii reprezint .S. Restul au fost distruse sau grav avariate de Avia#ia român . United States Army Air Forces (For#ele aeriene ale armatei Statelor Unite).nordul Africii). Aceast misiune cu urm ri catastrofale pentru americani a dat de în#eles 45 . 'i s-au convins c nu au nici o inten#ie rea. A$a se $i cuvine. oricât l-ar blama adversarii. era unul dintre cei mai buni pilo#i existen#i în România.A. cu avia#ia a patru mari puteri: american . aceast unitate era catalogat la nivel de Direc#ie. datorit profesionalismului.Ap. în ultimul timp. în condi#iile r zboiului modern.

S. era nevoie de cel mai bun specialist. dup cum ar tam.S. dorin#a nebun de a zbura. au f cut din ei eroi ai aerului. nimeni nu a primit ordinul de a face parte din aceste trupe. f r nici o constrângere ori amenin#are. Pentru corecta informare a cititorului. cel mai bun din #ar era Iancu Gheorghe. Astfel. au format adev rate subunit #i de elit . iar greut #ile inerente îi uneau. un specialist care s se ocupe de preg tirea nemijlocit a acestora.S. Fiind încadra#i numai pe baz de voluntariat. Spre exemplu. în special de colectivul de conducere ai Sec#iei de DesantPara$utare. comanda C. care organizatoric f ceau parte din unit #ile respective dar. cât $i militarii în termen erau selec#iona#i dup criterii exigente. campion olimpic absolut la para$utism. din punct de vedere al preg tirii specifice (profesionale). atât cadrele. Nimeni nu a fost obligat. Comandan#ii unor unit #i puneau anumite piedici ofi#erilor-instructori $i acestor militari. Locul de amplasare al sediului. depindeau unii de al#ii. Tineri între 21 . din 300 de militari a ales doar 10! Trebuia g sit. îns . dar numai $i numai pe baz de voluntariat.generalul-maior Calomfirescu.S. Concomitent. care cuprindea Comandamentul $i Centrul de instruire.S. era foarte exigent .R. profunda dragoste fa# de )ar $i Neam. care aveau $i cuno$tin#e în profesia de pilot sau para$utist. a fost ales pe o latur a Aeroportului Otopeni. dintre cei cu calit #i fizice $i morale peste medie. Acesta era. Trebuie specificat c . în special a militarilor în termen. 'i a acceptat. un ofi#er destinat s fac aceast selec#ie.-ului $i-a îndreptat aten#ia spre Iancu Gheorghe . Din aceast cauz . aeronavele preziden#iale erau deservite de aceast flotil . apar#ineau Grupului de Avia#ie al C. Rela#ia comandant-subordonat $i invers era mai deosebit . al c rui comandant era lt. Iar unul dintre motivele pentru care a luat fiin# acest grup a fost $i acela ca aceste aeronave $i cele care deserveau membrii C.Teodor Filip tuturor c în România exist o avia#ie de vân toare de care trebuie s se #in cont. au fost constituite subunit #i independente. Pentru preg tirea militarilor din Trupele de desant al C. cu dragoste fa# de arma pe care au ales-o. Cadrele pentru Grupul de Avia#ie $i al trupelor de desant au fost selec#ionate din întreaga organigram a C.col. este asigurat de serviciile speciale. pilo#ii de vân toare au fost oameni obi$nui#i.. conduc torul lotului na#ional de para$uti$ti sportivi din România. Programul de preg tire al militarilor din aceste trupe se f cea în baza regulamentelor militare generale $i a regulamentului Trupelor de Securitate. mai libertin .S.S. efectivele subunit #ilor independente din cadrul batalioanelor de securitate f ceau eforturi deosebite. Ace$tia $i-au creat lumea lor aparte. primul care a realizat o aterizare la punct fix cu o para$ut clasic . Dar atrac#ia pân la obsesie a z rilor albastre. cu timpul. la acea dat $i or . 'i atunci. con$tient c România trebuie ap rat . în spatele Flotilei Speciale al Marelui Stat Major al Ministerului Ap r rii Na#ionale. Aceasta $i datorit faptului c preg tirea specific incuba riscuri. 'i dup cum am specificat. dar instruc#ia de specialitate-desant se f cea în baza regulamentelor elaborate de comanda Grupului de Avia#ie. a devenit loc#iitorul $efului de Direc#ie ..25 de ani. au fost înfiin#ate $i Trupele de desant. Pentru ofi#erul-pilot Calomfirescu $i colegii s i lupta însemna EU sau EL! Total. Ofi#erii instructori aveau mân liber în preg tirea lor dar subordonatul era respectat. A fost contactat.C. s fie preluate de ofi#eri de Securitate. fac precizarea c securitatea tuturor $efilor de state.S.C.generalul-maior Calomfirescu. Iancu Gheorghe. Iar selec#ionarea. $i din altele. Pentru instruirea specific . în cadrul anumitor batalioane de securitate. trebuie men#ionat c . avansat la gradul de locotenent-colonel $i numit comandantul Trupelor de desant. împotriva oric rui du$man. 46 . F r a sup ra pe nimeni. al P. a demnitarilor. la acea dat . Cum de altfel se întâmpl în toate unit #ile de elit ale for#elor armate din toate statele. ambi#io$i s demonstreze ce pot. au început s fie invidia#i. s-au purtat discu#ii cu el. pân la constituirea acestui Grup. Iar comandantul Grupului de Avia#ie a fost numit acel om de excep#ie .

indiferent de partidele aflate la putere.una a M. generalul-maior Calomfirescu $i lt. Indiferent de orânduirea social . dup care ofi#erul de serviciu pe Grupul de Avia#ie a primit ordinul ca un tractor s -l remorcheze în hangar $i s destineze o grup de militari pentru desc rcare. un mic scandal diplomatic care a dat peste cap vizita lui Nicolae Ceau$escu în Fran#a. Când ofi#erul de serviciu a intrat în interiorul avionului. în acest sens. dup care. neinten#ionat . la nivelul de comand al grupului de Avia#ie. respectiv 5.S. Unii nu puteau în#elege c eforturile depuse de ace$tia trebuiau recompensate cu o hran mai consistent . Iar dac suntem corec#i. lucru pe care-l putea asigura doar Ministerul Ap r rii. 'i astfel. Comanda Flotilei speciale a încercat s conving conducerea Ministerului Ap r rii $i Comitetul Central c existen#a a dou escadrile . când pre$edintele Fran#ei generalul Charles de Gaulle . iar pe al#ii îi va deranja. $i-a creat subunit #i $i unit #i care puteau interveni rapid în oricare punct al teritoriului na#ional. Delega#ia de protocol a primit ordinul de a se înapoia în #ar . Cu 10 zile înaintea începerii vizitei oficiale în Fran#a a pre$edintelui Nicolae Ceau$escu.L.col. Realitatea este c nu vedeau cu ochi buni faptul c Grupul de Avia#ie preluase aeronavele preziden#iale . Acesta a intrat în plin în camionul respectiv.S..au ap rut disensiuni.un AN -26 . Un diplomat al Ambasadei Fran#ei a condus la aeroportul Otopeni o persoan . alta a C. aceast vizit a fost fixat a avea loc prin anul 1970. ace$ti militari erau profesioni$ti în depistarea. Aceasta. în care. Nu acest lucru vreau s -l scot în eviden# . nu vedeau cu ochi buni existen#a celor doi profesioni$ti. urm rirea $i adoptarea procedeelor de lupt pentru capturarea sau nimicirea comandourilor str ine (inamice).#â#a de muls le-a fost luat de la gur -. lupt tori des vâr$i#i. Nicolae Ceau$escu a fost invitat. Sper s nu m în$el asupra anului.200 cât aveau restul militarilor.sec#ia Protocol -. Cu aceast ocazie. înainte de a junge la podul B neasa.. mini$tri. Ei bine. ca s folosesc un cuvânt mai blând. Pe cale diplomatic . condus de generalul Tiu . precum $i ofi#eri de Securitate s-au deplasat în Fran#a pentru ca. la rândul lui.cercet rile nu au putut elucida problema) care a dat peste cap totul. Iancu Gheorghe. .S. Din aceast cauz echipa de protocol a fost nevoit s se întoarc cu o curs obi$nuit . care sunt convins c pe unii îi va $oca.S.la propriu . . trebuie s o recunoa$tem. la întoarcere. Existen#a acestor trupe era impus de regulile nescrise $i cerin#ele r zboiului modern. Deci. s-a apropiat de hangar. Fiecare colet avea destinatarul scris: membri ai C. 'i mai sus#inea c C. numai persoane sus-puse. Acest fapt a dezam git.de cantitatea coletelor de diferite dimensiuni care ocupau întregul spa#iu. Înc de la început.a.. a$a cum se obi$nuie$te în astfel de situa#ii.a efectuat o vizit oficial în România.S. iar la Trupele de desant nici m car nu se gândeau.S. Dar aceasta a fost realitatea.500 de calorii fa# de 3. din drumul lateral stânga cum te deplasezi spre Bucure$ti. Lucru total inexact. $i Flotilei speciale a M.gurile rele afirm c era rud cu Elena Ceau$escu .N. cu o mare putere de izbire.nu-$i are rostul. De aici. în special în adâncimea strategic . pe timpul când aceast delega#ie era în Fran#a. acel stat care-$i desfiin#eaz aceste trupe comite o crim na#ional .S. deoarece aeronava pus la dispozi#ia lor . s-a întâmplat un accident (inten#ionat. întreaga conducere $i cadrele Grupului de Avia#ie al C.S. directori generali $. a r mas blocat . împreun cu autorit #ile respective s fixeze întregul protocol al vizitei $i m surile de securitate. Avionul a aterizat. Odat de$ n#a#i. c este un paralelism. iar diplomatul a fost foarte grav r nit.S. în special în zona grea accesibil . cu o mare mobilitate $i putere de izbire.A. o delega#ie de la C. al C. i-a ie$it în fa# un camion care nu a acordat prioritate ma$inii diplomatului francez.C. Iar acest caz nu a fost 47 . ac#iunile de lupt se duc de c tre subunit #i de profesioni$ti.S.Secretele U.s-a înapoiat numai cu echipajul format din $ase persoane.M.Ap. C.St. fapt ce l-a f cut cu o curs obi$nuit .C. nu avea posibilitatea de a-$i asigura rezerve de cadre pentru avia#ie. respectiv 1968.S. voi da un singur exemplu. s efectueze o vizit oficial în Fran#a. Invidia începea s $i spun cuvântul.

mai ales. stima#i cititori. Disensiunile au ajuns pân la ce mai înalt nivel $i. dup cum sunte#i $i dvs. adev rata istorie a Trupelor de Securitate va trebui scris . 'i sunt con$tient. Din respect fa# de Istorie $i Popor.. Grupul de Avia#ie a fost desfiin#at. este $i acum.oricât s-ar sup ra unele persoane pe mine . Deoarece.. M. S-a ajuns pân acolo încât s-a interzis accesul cadrelor de la Grupul de Avia#ie de a trece prin incinta unit #ii Flotilei speciale a M.. Trebuiau s ocoleasc pe la dracu-n praznic. Din respect fa# de urma$ii no$tri. î$i d dea seama de importan#a $i eficien#a Trupelor de desant.care a dus la apari#ia disensiunilor de care pomeneam mai sus. atât pe jos. c pentru SECURITATEA OBIECTIVELOR DE IMPORTAN)* DEOSEBIT*. din ordinul Elenei Ceau $escu (!!!). cât $i cu ma$inile. când femeia î$i pune ceva în cap (poalele în nici un caz).. dup decembrie 1989. în prim vara anului 1974.. 'i. ar fi bine ca cei care de#in informa#ii în acest domeniu (cât de mici) s -$i scrie memoriile. 48 . de asemenea trupe. Acesta este motivul real . Deoarece nu multe persoane cunosc acest aspect.. 'i a$a. s-a dovedit totala nevinov #ie a Trupelor de Securitate. Având în vedere c Nicolae Ceau$escu a r spuns o perioad de Armat $i de organele Securit #ii.St. a grupului de Avia#ie dar. s prezinte modul în care au fost tratate cadrele Grupului de Avia#ie dup desfiin#are . acum intr în scen Elena Ceau$escu. cu gradul de general-maior.M. s arate adev rata realitate. î$i vâr dracu coada.Teodor Filip singular.St. comanda Flotilei M. a cerut desfiin#area Grupului de Avia#ie $i revenirea la situa#ia ini#ial .. Aceasta $i datorit faptului c . Pân la urm . pentru SECURITATEA PERSOANEI $i a BUNULUI PUBLIC 'l PRIVAT era nevoie..

R m sese numai Florin Piersic cu so#ia sa Ana Szele$. iar lucr torii ei au fost eticheta#i drept „terori ti” $i „criminali”. În timpul evenimentelor din decembrie '89. c umbla prin restaurante în stare de ebrietate. greut #ile prin care trece la un moment dat. Nu m voi referi la aceasta. Nicu Ceau$escu ceruse evacuarea acestuia. stare de fapt. Ea are un singur scop: prezentarea denaturat a unei situa#ii. care are scopul de a da credibilitate. Dar de aici $i pân la asemenea zvonuri. cuno$team doar atât: între Nicu Ceau$escu $i Florin Piersic avusese loc o ceart destul de dur . Voi c uta s prezint perfidul r zboi psihologic care s-a dus împotriva usla$ilor. Lucrând la U. în restaurantul „Moldova” din Bucure$ti. Fiind la volanul autoturismelor personale. pe care Nicu a invitat-o la dans $i de aici întreaga b taie.S. Cred c nu gre$esc afirmând c .. s fie etichetat ca „unitate de terori ti”? Mai 49 . se difuzeaz $tiri false . Sau c . dezinformarea caut $i reu$e$te s amplifice nemul#umirile maselor. sau chiar gard personal . Vinova#i de acest r zboi psihologic.!!! în fapt. 'i v las pe dumneavoastr . dar pe motive de circula#ie.cu un sâmbure de adev r. În cadrul ei sunt r spândite o serie de „informa#ii” provenite din a$a-zisele „surse sigure”. într-o perioad bine determinat . când.Secretele U. M-am oprit asupra acestui exemplu. având o preg tire specific . Unitatea Special de Lupt Antiterorist a fost prezentat în diferite chipuri: „unitate de terori ti”. „unitate de criminali”. în nici o #ar din lume. s le dirijeze în direc#ia dorit . s -i judeca#i pe cei care îi voi prezenta în acest capitol. Mai ales televiziunea. c! avea nenum!rate aventuri galante. fiind în concediu la Oradea. De fapt. iar Florin ar fi reac#ionat ca un adev rat b rbat. Nicu i-ar fi pretins acesteia s se dezbrace.A. multe cuno$tin#e (inclusiv rude) mi-au povestit cu lux de am nunte scena cu b taia. Nicu Ceau$escu $i Florin Piersic -conflictul.A. Rolul principal l-au avut radioul $i televiziunea. dar este deosebit de semnificativ: povestea privind „b taia” pe care securi$tii din garda personal a lui Nicu Ceau$escu ar fi administrat-o actorului Florin Piersic.pe cale audio $i vizual . cât $i dup aceea. conduc torilor auto Exemplul pe care îl voi prezenta poate nu este cel mai bine ales.S. asupra celor care trebuiesc discredita#i.L. cu urm rile sale deosebit de tragice.L.. angajat de el. Speculându-se lipsa de informare a popula#iei. Capitolul III: R*ZBOIUL PSIHOLOGIC ÎMPOTRIVA U. Câte nu se povesteau despre spitalizarea îndr gitului actor.S. practicat de persoane deosebit de inteligente. poporul nu a fost min#it. ele erau favorizate de însu$i modul lui de comportare. o unitate de elit recunoscut pe plan interna#ional. Dezinformarea din zilele noastre a devenit o adev rat art . se r spândesc zvonuri false. Cum de s-a ajuns ca singura unitate antiterorist existent la acea dat în #ar . mirându-se c nu cunosc nimic. deoarece o #ar întreag povestea am nunte picante: cum c înainte de a intra în local... stima#i cititori. despre vizitele pe care Elena Ceau$escu i le f cea la spital!?! Am realizat aceste zvonuri false.L. dintre care foarte mul#i a#i fost victimele acestei dezinform ri..A. în mod practic. între cadrele Ministerului de Interne erau de notorietate încerc rile lui Nicu de a sc pa de cei care îi asigurau gardarea. dezinformat $i manipulat a$a cum s-a f cut la noi în timpul evenimentelor din decembrie 1989 $i dup . fiecare î$i sus#inea „adev rul” s u.

$eful Direc#iei a 1-a din Departamentul Securit #ii Statului. prin $eful Direc#iei de cercet ri penale. Hortopan sau inginerul Montanu. a jucat rolul de deschiz tor de drum în lupta antiteroris pe teritoriul na#ional. desemnate s participe la restabilirea ordinii la Timi$oara. a transmis ordinul de preluare a Departamentului Securit #ii Statului. sub nici o form s nu se trag . apel cunoscut de întreaga #ar . a ordonat punerea în libertate a tuturor persoanelor care se aflau în arestul Securit #ii la data respectiv . cu mandat de arestare. în subordinea c rora intr .N. a ordonat tuturor $efilor de Securitate din toate jude#ele ca.ulterior. anul de gra#ie 1989. generalul Ghi# . generalul-colonel IULIAN VLAD a dat ordin ca subunit #ile Trupelor de Securitate. 50 . s execute numai ordinele ce le vor primi de la comandan#ii acelor unit #i ale M. în ziua de 17 decembrie 1989. nu cred ca altcineva s se fi preocupat pentru stabilirea adev rului cu privire la activitatea usla$ilor începând cu data de 22 decembrie. Acest lucru a reie$it deosebit de dur în timpul procesului. În ziua de 22 decembrie 1989.a ordonat cadrelor Direc#iei a V-a $i Unit #ii Speciale de Lupt Antiterorist de a permite accesul în sediul Comitetului Central $i s nu se trag sub nici un motiv.S. În diminea#a zilei de 22 decembrie 1989: . a ordonat acestor subunit #i $i 'colii de ofi#eri B neasa de a se retrage în caz rmi. indiferent de ce situa#ie se va crea în jude#ele de care r spund. Cu excep#ia ziaristei Angela B cescu.Ap.a ordonat subunit #ilor din Trupele de Securitate de a l sa liber intrarea în Pia#a Palatului. dar nu pot uita). . unde ar fi putut s se produc ac#iuni diversioniste. s plece în misiune f r muni#ie. a ordonat ca toate efectivele D.00. unit #ilor Ministerului de Interne prin Apelul difuzat la radio $i Televiziune. s nu se implice în ac#iunile de strad . majoritatea ai acuz rii. Doresc s relev un aspect mai pu#in cunoscut marelui public: asupra U.S. Apoi. netezind drumul Brig zii Antiteroriste constituit în 1990. Gelu Voican Voiculescu. s-a desf $urat un adev rat r zboi psihologic. de reprimare a demonstra#iilor: . de a l sa liber accesul la Televiziune $i Radio manifestan#ilor: .L. cu toat organigrama sa. . Iulian Vlad l-a ignorat pe Ceau$escu ! Înainte doresc s scot în eviden# activitatea generalului-colonel IULIAN VLAD. nici unul nu a declarat c generaiulcolonei IULIAN VLAD ar fi dat ordin de reprimare. s-a adresat tuturor unit #ilor de Securitate.a ordonat ca unit #ile de securitate s nu se implice în ac#iuni de strad . în pofida ordinului primit. Tot la aceea$i dat . când.Teodor Filip ales. în jurul orei 14. înc de la început.a ordonat comandantului Trupelor de Securitate. s nu se trag .a ordonat ca. de c tre Ministerul Ap r rii Na#ionale. din totalul de 54 de martori audia#i. prin colonelul Ra#iu. În seara zilei de 16 decembrie 1989.A. În ziua de 13 decembrie 1989. . cu toate componentele sale. s-a pus în subordinea noii puteri ce se constituia atunci.S. De asemenea. . care. în aceast situa#ie. avându-se în vedere faptul c .a ordonat înt rirea m surilor de paz $i securitate la obiectivele de importan# deosebit . Momentan nu vreau s clarific ceea ce au f cut un Nicolae Militaru (eu l-am iertat.

Printre cele spuse.S.A. o întreag na#iune este dezinformat . URMÂND A EXECUTA MISIUNILE 'I SARCINILE CE ÎI VOR FI ÎNCREDIN)ATE”. convoca#i de ordinul generalului-colonel Iulian Vlad $i al generalului-maior 'tefan Gu$e. SE AFL* LA DISPOZI)IA FRONTULUI 'l A REVOLU)IEI.. Deoarece ace$tia erau capabili s reziste la greut #i $i intemperii. a fost dezinformarea $i sem narea sentimentului de neîncredere a popula#iei $i Armatei împotriva usla$ilor. un Tudor . împreun cu Isac Constantin.s -i culpabilizeze. ÎN ÎNTREGUL EI.S. 'i se g se$te un Brate$. Aceasta s-a f cut treptat.L. colonelul Gherghina Gheorghe. A mai desf $urat $i alte activit #i. a exprimat adeziunea unit #ii pe care o comand fa# de Revolu#ie. erau fiii poporului pe care îl serveau $i în numele idealurilor c rora se jertfeau. Pe cine? Pe cei care au permis accesul liber al revolu#ionarilor la 3 51 . dup primul discurs al dlui Ion Iliescu. Victor Ionescu $i al#ii au reu$it s semene panic în rândul popula#iei. colonelul Ardeleanu. se prezint din nou la sediul C.. Pe data de 22 decembrie 1989. armamentul $i muni#ia încuiate $i sigilate. 'i din cine erau formate Trupele de Securitate3. trupe antiteroriste i alte trupe ale fostei conduceri.C. calificându-i drept „securi ti-terori ti”.. înc de la început. Esen#iale.A. neîncrederea Armatei fa# de to#i cei care purtau petli#e albastre.. c efectivele sunt în unitate.Secretele U. la început.A. acel birou din sediul C. dar legat de problema pe care o tratez.L.S. 'i erau similare infanteriei. aceste ordine sunt esen#iale.LA. pu#ine la num$r. dar înr$ite”. prin intermediul Televiziunii Na#ionale (Libere). Din militari în termen. apare un general ceva mai familiarizat cu limbajul militar generalul Tudor!!! Iat ce spune acest general: „Cei care ac#ioneaz$ împotriva poporului sunt trupe speciale. În dup -amiaza aceleia$i zile.N. participau la capturarea dezertorilor (majoritatea fiind înarma#i) $i a de#inu#ilor evada#i din penitenciare. la un moment dat. Nu erau trupe represive. la munci agricole $i industriale.S.A. Ea f cea parte din Ministerul de Interne.N.C.L. Iar când situa#ia impunea. S fie disciplina#i. dup terminarea $colii de ofi#eri. timp de aproape 12 ani am activat în cadrul Batalionului de securitate din Oradea. Se punea accesul pe formarea lor ca foarte buni tr g tori cu armamentul de infanterie.S. Dup ce Teodor Brate$. Dar s vedem ce trupe speciale avea Ministerul de Interne? Erau Trupele de Securitate. Dup circa o or . dar al turi de întreaga Securitate nu a fost a lui Ceau$escu.L. reînfiin#ate în august 1964 (vezi capitolul „Trupele de Securitate”). a revolu#ionarilor prezen#i în. Participau la paza $i ap rarea obiectivelor de importan# deosebit . revine în unitate. un Popescu. deoarece de activitatea U. Cunosc foarte bine aceste trupe deoarece. un general . s-a pus în slujba Revolu#iei. reprezentant al F. în localit #i.S. pe post.. r spundea în mod direct generalul-colonel IULIAN VLAD. în fa#a generalilor Iulian Vlad $i 'tefan Gu$e. 'i Armata.mai grav. U.) DIN ACEST MOMENT UNITATEA. cu $i f r arm .L. Erau ale României. George Marinescu.Ap. echilibra#i psihic. la men#inerea ordinii $i lini$tei publice. Instruc#ia $i preg tirea lor era mai grea mai dur ca la M. Deci. Dezinformarea „liber ” de la TVR Am afirmat. convoac efectivele $i le transmite ordinul: „(.A. c prima component a r zboiului psihologic îndreptat împotriva U.S. mai rar de intelectuali $i deloc ai nomenclaturii. Dup cum nici Armata nu a fost.. pentru U. împreun cu unul dintre loc#itorii s i. s cunoasc procedeele de atac $i ap rare. fii de # rani $i muncitori. comandantul U.

Era Unitatea Special de Lupta Antiterorist . În auzul întregii na#iuni. îns pentru c a fost adoptat în terminologia interna#ional . încât de cate ori „atacau” strigau: «Aten#ie! V$ atac$ trupele de securitate»!” Bre. preg tit s ia toate m surile ca pe teritoriul na#ional s nu se produc nici un act terorist. Nu termin bine acest general c intervine Petre Popescu. Dumnezeu cu mila Sa pentru to#i studen#ii din Groz ve$ti! . chiar c nu $tii bre Tic ! 'i s -#i mai spun ceva b iatu': chiar dac ai $coala dezinform rii. o unitate de elit . Dracu tie cum s$ le mai zici!”. de c tre o persoan care ar trebui s $tie a face deosebirea dintre o „unitate antiterorist$” $i „trupe antiteroriste”. stima#i cititori. aceste comandouri sunt forma#iuni (unit #i) de sacrificiu. folose$ti cuvinte aiurea. semnatarul acestor rânduri. instituirea $i acordarea unei medalii pentru cel mai bun dezinformator al r zboiului psihologic. Aceasta nu înseamn c sunt formate din fanatici.. În România era o singur unitate specializat în lupta antiterorist . Putea lipsi? „Studen#ii din Groz$ve ti cer ajutor. Ai merita-o din plin! Un oarecare merit în activitatea de dezinformare a popula#iei $i a Armatei. format din aproximativ 800 de cadre. De multe ori. $tii ce cred eu: studen#ii din Groz ve$ti au fost „ataca#i de un comando” feminin. domnule! P$i comandouri nu putea forma decât U. bre Tic . nu sunt capabile s le îndeplineasc .S.U.L. Se sacrific . Un specialist în domeniu $tie c forma#iunile de comando sunt alc tuite din lupt tori cu o preg tire deosebit . de încriminare a usla$ilor. Ion Iliescu. Era unitatea de elit a ) rii. Nu! Sunt lupt tori de elit . ci comandouri. Sunt ataca#i de trupe de securitate”. Deci. lucru reie$it clar în urma cercet rilor.. Conducerile C. 'tii ce î#i mai spun. AVO $i MOSSAD înc nu s-au întrunit pentru a stabili. trimi$i s execute misiuni de domeniul incredibilului. Nu era preg tit pentru r zboiul psihologic. De multe ori. 'i popula#ia credea.” Acela$i lucru l-au crezut toate persoanele care aveau cuno$tin# despre existen#a acestei unit #i. la ordinul generalului-colonel Iulian Vlad. strig acesta. G. format din „brunete” care vroiau s -$i g seasc $i ele fericirea în Revolu#ie. Popescule. erau în incinta unit #ilor sau î$i îndeplineau misiunile specifice.R. $i nu trupe!! Pentru prima oar . iar dac se producea .. acestea erau trupele speciale ale Ministerului de Interne.G. Vede#i. Deci o singur unitate. K. de care unit #ile Armatei.) terori tii-securi ti sunt înarma#i ca pu ca i specializa#i în guerila urban$”. a afirmat: „(. Pe bun dreptate. l-a avut $i dl. cadrele specializate din Armat au f cut imediat leg tura: „Stai. S lupte împotriva celui mai fanatic du$man al lumii contemporane teroristul.. cum se dezinformeaz când se vorbe$te în necuno$tin# de cauz . din nici o #ar . Lucru total gre$it. con$tien#i de ceea ce risc .Doamne fere$te! . O alt dezinformare. Prin comunicatul lui Brate$.Teodor Filip Televiziune $i Radio! Pe cei care.IA. dup anii ‘70 denumirea de „comando” a fost atribuit grupurilor de terori$ti care comiteau o ac#iune terorist . au crezut în aceast dezinformare? Au crezut c fiii lor sunt „terori$ti”? S vedem acum care erau trupele antiteroriste. a r mas a$a. P i. vis-a-vis de terori$ti. în acel decembrie '89. mam întrebat: oare p rin#ii $i rudele acelor tineri care. î$i satisf ceau serviciul militar în cadrul acestor trupe. dar î$i îndeplinesc misiunea.. Dar oare..s intervin . Dac erau ataca#i de trupe de securitate. Dar Brate$ îi întrerupe: „Nu sunt trupe de securitate.A. de comun acord. $i cred c foarte multe cadre din Ministerul de Interne $i chiar Armat am f cut imediat leg tura cu usla$ii. întreaga na#iune afla despre „trupele antiteroriste”. Auzind aceast afirma#ie. generale (r) Tudor.B. nu s-a mirat nimeni $i nu s-a întrebat în acela$i timp „Oare aceste trupe aveau comandan#i atât de pro ti. cei viza#i direct erau usla$ii. 52 . tovar $e-domn Brate$? Care dezinformai o na#iune întreag $i instigai la omor deosebit de grav. Ulterior.

Nu pot afirma c cei care au f cut-o erau bine inten#iona#i sau manipula#i. în transformarea $i implementarea în mintea oamenilor a ideii c terori$tii sunt securi$tii.A.L. care apare în sudul # rii (Craiova). groaz chiar. Deoarece. a lucrat $i în cadrul Direc#iei a IV-a. „terori$ti”.. Televiziunea a avut rolul principal în difuzarea informa #iilor false.L. a reprezentat poli#a pe care a pl tit-o acestora pentru faptul c au avut curajul de a da în vileag.. Gradat $i ea. Petre Roman. M rturisesc sincer. Este dureros s accentuez c în timpul evenimentelor din decembrie 1989. Grav este $i faptul c popula#ia era slab preg tit . a lucrat timp îndelungat în serviciul de contrainforma#ii militare. campania de dezinformare. A vrut s -i înl ture (a se citi ucide) pe to#i cei care cuno$teau activitatea anterioar $i care se fac vinova#i c . apoi în revista „Obiectiv Magazin”. fiica lui. difuzau informa#ii deosebit de grave care au provocat panic .locotenent-colonel post mortem Trosca Gheorghe..S. aflându-se chiar la conducerea Direc#iei a IV-a.. Faptele pe care le voi prezenta. într-un stat: Securitatea Na#ional $i Armata.S. Doresc s trag o concluzie care ar trebui s dea de gândit multora. Silviu Brucan $. care de#ineau func#ii oficiale.U. a fost îndep rtat din armat : .a. Ca urmare. în crearea isteriei de mas . Înc din prim vara aului 1995. a fost atins . . înainte de a fi numit 'ef al Inspectoratului General al Mili#iei. precum $i a ofi#erilor din Direc#ia a IV-a. referitoare la persoana numit mai sus se bazeaz pe probe. rela#iile pe care le-a avut cu str inii.A. A folosit arma numit în popor „arma prostului”.. Se face vinovat de incitare la crim . Au a#â#at ura $i neîncrederea împotriva singurei unit #i antiteroriste din România . Absolut fals. Dar nu pot uita. A fost ucis.L. eu l-am iertat. Unii îmi vor repro$a poate. numit ilegal ministru al Ap r rii Na#ionale.S. A fost ucis. în necuno$tin# de cauz . c m refer la persoana dânsului dup ce a decedat. De data aceasta mai dur . "arma prostului" Începe o nou etap a r zboiului psihologic împotriva usla $ilor. cel care pân în decembrie 1989 a condus sec#ia de contrainforma#ii militare din D. era singura unitate din #ar care avea lupt tori specializa#i în luptele de strad . Nu exagerez afirmând c m-am documentat ani de zile. impactul asupra ctitorilor a fost deosebit. prima etap a r zboiului psihologic asupra U.generalul Nu# Constantin. cât $i Ileana. în s pt mânalul „Crisana Plus” (Oradea). Arestarea generalului Vasile Gheorghe.L. de emiterea unor ordine personale în urma c rora au murit persoane nevinovate.S. atât el personal. Imediat dup ce a fost numit ministru al Ap r rii Na#ionale. un general (r). interviuri $i chiar recunoa$tere din partea sa. orchestrator $i dirijor” generalul NICOLAE MILITARU (Lep dat). Esen#ialul este c au f cut-o. Nicolae Militaru $i. Nicolae Militaru..A. F r fals modestie. Usla$ii erau. cu probe incontestabile. el Nicolae Militaru. Principalul „compozitor.S. cu privire la r zboiul psihologic. vitale chiar. pân a fi numit $ef de Stat Major la U. c asupra celor ce urmeaz am reflectat cel mai mult. ori urm reau un anumit scenariu bine pus la punct. se face vinovat de r spândirea celor mai mari $i aberante zvonuri cu privire la terori$ti. De când a trecut în nefiin# .A. sau chiar deloc. m rturii ale martorilor oculari.L. sunt usla$ii.Secretele U. au a#â#at ura împotriva a dou structuri deosebit de importante.A. U. în viziunea popula#iei $i a Armatei. am prezentat „activitatea” generalului (r) Nicolae Militaru.S. 'i m voi referi exclusiv la activitatea împotriva usla$ilor. 53 . a trecut la r zbunare.S. Lucru grav este faptul c persoane ca Ion Iliescu. stima#i cititori.

N. Au afirmat-o chiar p rin#ii. când controlul antiterorist $i antideturnare s-a dus dracului. cum gre$it au afirmat o serie de jurnali$ti. F r ace$ti bravi militari. 'i aceasta.A.S. tineri nevinova#i între 18-20 de ani. eticheta#i în fel $i chip. care î$i executau serviciul.L. s-a pornit acel odios masacru. am fost $eful unui schimb la Aeroportul Otopeni. Mai ales din punct de vedere al solicit rii psihice. înainte de a fi transferat la U. sunt dezarma#i.generalul Vasile Gheorghe. La toate aceste activit #i. Sosea $i pleca cine vroia $i cu ce vroia. absolut necesar pentru a ridica v lul de suspiciune care a planat asupra usla$ilor. explozivi sau bombe artizanale. $i subunitatea din Trupele de Securitate nu ASIGURAU PAZA 'l AP*RAREA AEROPORTULUI OTOPENI.. Tragedia de la Otopeni În ziua de 22 decembrie 1989. usla$ii erau sprijini#i în mod direct de c tre militari în termen dintr-o subunitate a Trupelor de Securitate.. a fost inclus pe lista generalilor care au fost aresta#i la 31 decembrie 1989 (Vlad Iulian.L. precum $i la aerogara de m rfuri -. Bucurescu Gianu $i Stamatoiu Aristotel) personal de c tre Nicolae Militaru. Iar de pe estacad .LA. În cazul descoperirii coletelor suspecte a con#ine armament. în care 34 de militari în termen. Concluziile v rog s le trage#i singuri. transmis generalului Dr ghin $i locotenent-colonelului R chita.Ap. Se în#elegeau $i au cooperat foarte bine pân în acea fatidic zi de 22 decembrie 1989. la orele 14. usla$ii sunt batjocori#i. Vorba vine. A fost ucis. accesul persoanelor în incinta aerog rii $i pe pistele de decolare-aterizare.a fost l sat vrai$te. prin serviciul special destinat. uci$i pe Aeroportul Otopeni (drumul 9) în diminea#a zilei de 23 decembrie 1989. având în vedere $i faptul c . locul de care r spundeau direct usla$ii. Dup cum grani#ele # rii au fost deschise în totalitate a$a $i Aeroportul Otopeni .. fra#ii $i rudele acelor tineri nevinov#i. Odat dezarma#i.L. Deci. sunt dezarmate subunitatea de la U. accesul autovehiculelor $i a persoanelor pe estacad . Doar intrasem în democra#ie! Dar s revenim.pe fluxul plec ri $i sosiri.. se luau m suri specifice. U. stima#i cititori. a înal#ilor demnitari ori a unor delega#ii. misiunile nu se puteau îndeplini. printr-un punct special destinat. aproape doi ani (1984-1985). o perioad destul de îndelungat . Au fost cei mai grei ani ai mei ca usla$. a lucrat în domeniul contrainforma#iilor militare. PAZA 'I AP*RAREA AEROPORTULUI OTOPENI era asigurat de UNIT*)I 'l SUBUNIT*)I DIN M. usla$ii aveau planuri de cooperare.principala poart aerian a # rii . schimbul de usla$i $i militari în termen din Trupele de Securitate. luau m suri specifice. so#iile.A. ora 14. de interven#ie în toate situa#iile imaginabile care se puteau produce. care nu erau în dotarea U. accesul membrilor corpului diplomatic $i a celor care aveau avizul.A.. mai ales în cazul coletelor suspecte a con#ine bombe artizanale.00.maiorul Cotun .00. TOTAL GRE'IT.Teodor Filip . cu armamentul $i tehnic de lupt specific . Acum se impune o precizare.S.S.S. În cazul plec rii sau sosirii pre$edintelui României din $i în # ri. Toate acestea le scriu în cuno$tin# de cauz . $i usla$ii din schimbul de la Otopeni. prin serviciul destinat acestui scop. $eful Direc#iei a IV-a. . Sarcinile lor au fost preluate de subunit #i ale M.Ap. din cadrul Trupelor de Securitate. din ordinul generalului Rus.N. Cu acestea. Nu î$i precupe#eau via#a.0829. asigura controlul antiterorist $i antideturnare la Aeroportul Otopeni . U. pe data de 22 decembrie. Acela$i lucru la sosirea sau plecarea $efilor de state invita#i..M. 4 ofi#eri $i doi 54 .

doresc s m opresc asupra unui alt aspect. Erau preg ti#i pentru orice situa#ie.A. nu a fost în strad . nu a fost transmis pe post. pentru a transmite personal conducerii Frontului adeziunea U.00. Doar erau TERORI'TI!!! Au fost batjocori#i. s-a deplasat la sediul C. a întocmit $i adoptat o DECLARA)IE c tre )ar . crease în rândul lor o stare deosebit de tensionat . Reprezint tot o component a r zboiului psihologic. între adev ra#ii revolu#ionari. în special.S.S. Cei care au supravie#uit m celului au fost lua#i prizonieri.. cei care la rândul lor au fost dezarma#i $i batjocori#i. Nu lipsit de importan# nici el. de cine crede#i? Chiar de c tre usla$i. Faptul c nimeni nu putea realiza care sunt for#ele care trag în mai multe puncte din Bucure$ti.. Ca s -$i exprime adeziunea fa# de pozi#ia adoptat de cel mai iubit conduc tor.S. doamna Maria Borza. Când în Capital a început s se trag . Ce c utau to#i ace$tia acolo? C pitanul Lupoi. ce $i-au zis: „Hai la Televiziune! Acolo e de mine”. de neîncredere $i ur fa# de usla$i. unde se întâlne$te cu colonelul Ardeleanu. S-a ignorat pân $i respectul cuvenit mor#ilor.A. fa# de revolu#ie s fie difuzat pe post.L. umili#i $i b tu#i. Din contra. tot la Televiziune veneau. La rândul ei. Tot de camarazii lor din Armat . la revolu#ie.Secretele U.Ap. la c lduric . De camarazii lor din Armat . $oferi civili. au fost uci$i.Ap. în aceast situa#ie. unul dintre loc#iitorii comandantului. A fost tot o metod pentru a men#ine starea de derut .A.L. usla$ii cereau insistent s se anun#e pe post c nu ei sunt terori$tii. pentru descrierea c rora cuvintele sunt neputincioase.S. au împiedicat prin toate mijloacele ca DECLARA)IA de adeziune U.. îns . 14 cadavre au fost aruncate într-o magazie de m rfuri. „usla i-terori ti”. C de aia nu putea ea s înving ! Dar nici unul dintre ei. un dezertor care $i-a p r sit unitatea $i care trebuia arestat pe loc! Generalul Tudor?! Cine era? Din ordinul cui f cea ceea ce f cea? Deoarece sus#inea c la Televiziune el era comandant suprem!! C pitanul de rangul trei Cico Dumitrescu! Generalul Doicaru care spunea pe post: „Dictatorul ne-a persecutat si pe noi (de aia a#i ajuns general?). urm rind evenimentele la televizor. care atunci se afla în sediul Televiziunii. Atunci. colonelul Ardeleanu i-a informat $i pe generalul 'tefan Gu$e. scene inimaginabile. cum cei care erau la conducerea provizorie a # rii $i M.obstacolul din calea scenariului Înainte de a prezenta cea mai oribil crim împotriva usla$ilor $i. de panic . Dar DECLARA)IA nu se d dea pe post. din apropiere.. Esen#ialul pe care vreau s -l scot în eviden# este faptul c DECLARA)IA U. în decurs de 40 de minute. Aici ajunge în jurul orei 19. . Dac r mânea Ceau$escu.A.S. absolut nici unul. care $i-au scos uniformele de la naftalin $i au venit s „binecuvânteze” revolu#ia. colonelul Bleor#. a dat-o unui ofi#er din cadrul M. Despre aceast DECLARA)IE.A. Deoarece se va vedea cum cei care dezinformau o #ar întreag .L. Aceast DECLARA)IE i-a fost înmânat secretarei directorului general al Radioteleviziunii.N. s-a tras în tineri care plângeau cu mâinile ridicate. în auzul întregii na#iuni.L. de co$mar. c slujesc Revolu#ia.S. Atunci s-au petrecut scene de groaz .. În ziua de 22 decembrie 1989. c tre )ar nu a fost prezentat pe post.în dup -amiaza zilei de 22 decembrie -. urm rile ei din punct de vedere psihic asupra tuturor cadrelor acestei unit #i.L. De generali rezervi$ti. Ar fi încurcat scenariul celor care strigau cu gurile pân la urechi: „securi ti-terori ti”. „moarte terori tilor”. Au stat fain frumos acas . U. Cereau s se citeasc DECLARA)IA lor.C.A. Au fost descoperite.N. Pentru c atunci Televiziunea era plin de farisei. se instiga în continuare asupra tuturor cadrelor Ministerului de Interne $i a usla$ilor.L. sosit între timp cu generalul 'tefan Gu$e. întregul efectiv al U. 'i când au v zut care este situa#ia. Eu am fost ministru a' Turismului (halal 55 . în care ar ta c sunt al turi de popor $i cu poporul.

S$ facem front comun (împotriva cui. Victor Rebengiuc?! Care. A fost un carnagiu. îmi permit s redau articolul intitulat „Nimicirea gorilelor mercenare”. s se $tearg pe gur .. Asasinii usla$ilor Deoarece. nu doresc nici du$manilor mei s treac prin ce au trecut cei patru usla$i supravie#uitori. Trei dintre ai au reu it pe moment s$ fug$..a. pentru a-i neutraliza pe „terori$ti” infiltra#i în cl dirile din jurul Ministerului Ap r rii. PETRE G*INESCU $i IONEL P*DURARU.3. patru dintre ei supravie#uiesc: ROMULUS GÂRZ. Bravo. Ce #i-e $i cu soarta! Gheorghe Trosca hot re$te s continue deplasarea cu celelalte dou ABI-uri.. usla$ii au fost atra$i într-o capcan $i uci$i. A fost repede reperat$ i anihilat$. c Ministerul Ap r rii Na#ionale este atacat de 7-8 TAB-uri. Printr-un adev rat miracol. Cea mai odioas crim a fost asasinatul din fa#a sediului Ministerului Ap r rii Na#ionale.S.B. pe postul na#ional. asupra celor dou ABI-uri s-a deschis foc de pe tancurile $i TAB-urile din curtea ministerului. ar tând un sul de hârtie igienic . au încercat s$ p$trund$ prin for#$ în cl$dire folosind ca acoperire tricolorul. 'TEFAN 'OLDEA. $eful Securit! ii.A.. Sunt condu$i de generalul Vlad. Aceasta va fi soarta tuturor mercenarilor.) care nu sunt în dotarea for#elor noastre armate.. la subsol. tovar $i! Indiferent ce grade a#i avea. U$orul blindaj este str puns de sute de gloan#e $i opt usla$i sunt uci$i. locotenent-colonelul Gheorghe Trosca. pentru c a$a le st bine terori$tilor. a bombelor!!! 'i pe cine a c zut vina? „Asta-i U. le recomanda celor care vorbeau pe post ca. au fost lichida#i pe loc. colonelul Ardeleanu cheam în sprijinul Armatei usla$ii din Serviciul Special de Interven#ie. f r cea mai elementar inten#ie de documentare. Ajuns în zona respectiv . Au fost ultimele cuvinte pe care le-a transmis acest brav ofi#er. $obolani.”. tr$gând cu disperare în tot ce întâlnea în cale ($oareci. 'i atunci. 56 .. Ce au f cut ace$tia pentru Revolu#ie? Când. un ABI r mâne în pan . dup$ miezul nop#ii de 23 spre 24 decembrie. transmite prin sta#ie.L.S. nene?). Una dintre „gorile” s-a c$#$rat pe sc$rile primului bloc de locuin#e întâlnit.). de la distan# . dou camioane cu militari $i dou ARO-uri. 'apte mercenari. înainte de a lua cuvântul.” Mi-e scârb de voi.S. ori ce? -n. bre. Dar trebuie. Stima#i cititori. reprezentantul Frontului pentru U. A doua zi. o serie de jurnale. a fost prezentat pe post ca fiind un dispozitiv de declan$are automat .A. angaja#i în slujba tiranului. dou$ tanchete tip A..Teodor Filip persecu#ie. se anun#a c în Bucure$ti $i în #ar ac#ioneaz terori$ti. în zona G rii de Nord. Zadarnic. (!!! -n. Târziu. în seara zilei de 23 decembrie 1989. La solicitarea generalului (r) Nicolae Militaru. ap rut în data de 25 decembrie 1989. militari ai Armatei Române". când au v zut c fra#ii lor din Armat trag în ei! Când îi v d pe camarazii lor murind lâng ei $i asist neputincio$i la acest masacru.L.. stima#i cititori.a. pleac spre ministerul respectiv.).L. cu trei grupe de interven#ie. Bravii i eroicii no tri osta i afla#i la datorie le-au nimicit pur i simplu cu focuri de tunuri. Dar nu vii. poporului trebuia s i se prezinte câ#iva. Mai scap $i CONSTANTIN ISAC.I.a ziarului „România liber ”: "Lupte de un dramatism f$r$ seam$n s-au dat în împrejurimile Ministerului Ap$r$rii Na#ionale.tot component a r zboiului psihologic. în nr. bre!). sperând într-un miracol al sc$p$rii. Episodul s-a încheiat f$r$ nici o victim$ în rândul osta ilor i al locatarilor blocului. 'eful de Stat Major. scriu articole incitante .A.a. Imediat. a fost g sit o plac de circuite de la un aparat de radio vechi. tovar!$i!. serie nou . Celelalte bestii cu chip de om au fost prinse dup$ câteva ore în urma unor lupte crâncene (pe dracu' n. pisici. îmbarca#i în trei ABI-uri (vehicule u$or blindate). la sediul U. s-a spus. Nu! Mor#i. 'i mi-e lehamite s mai continui.

Întors în unitate.Ap. am aflat c$ lucra la întreprinderea «Republica» .N. colonelul Ardeleanu.A. în jurul orei 11. apoi s-a l!sat lini$tea. Eram preg$ti#i pentru interven#ie antiterorist$. Apoi compara#i cu cele scrise de „ziaristul” Victor Dinu. În acest moment.) binoclul.S. unde erau i TAB-uri.Cotun$: «'efu'. disperat. eful meu.N. la care Cotun$ i-a r$spuns: «Culcat!». cu fata în jos. dup$ care am revenit în unitate.. unde am lucrat i eu înainte de a veni la U. To#i eram preg$ti#i pentru a interveni în cazul unor eventuale acte teroriste asupra ambasadelor.L. Am ajuns acolo.S. Cele relatate de ei nu au nevoie de nici un comentariu. Victor Dinu! Mai e$ti ziarist? Ru$ine. lucru care s-a întâmplat la câteva. am primit ordin de la locotenent major Gârz.Ap.S. Stima#i cititori! V rog.. A a a murit Muicaru. Pe drum. Trosca si ofi#erii M. dar ma ina nu a mai r$spuns la comenzi. eu fiind r$nit în zona cervical$ i antebra#. la care Cotun$ i-a spus: «Mai #ine-o din ambreiaj. aten#ionându. generalul Nicolae 57 . generalul Câmpeanu. Imediat.i remedieze defec#iunea si s$ se întoarc$ la baz$. dar el a fost c!lcat. l$sând în urm$ cinci copii minori si o so#ie f$r$ serviciu. oferul nostru (un as al volanului) raporteaz$ cpt.S.L. auzindu-m$ i colegii mei din balcon.. C$pitanul Cotun$ a intervenit prin radio. Au fost ap!rate de lupt!torii din U. Ascultând convorbirile radio dintre colonelul Trosca i baz$. care au raportat prin telefon c$ mai sunt supravie#uitori i s$ fie salva#i.maj. Muicaru Ion. spuneau c! suntem terori$ti.A. am început sa strig ajutor. Ulterior. s-ar fi putut roti). într-o înc$pere în care era generalul Neagoe. s$ ne salveze. Pierzând mult sânge. voi da cuvântul celor patru (nu trei) „gorile”. Surp! eanu Constantin a murit la prima rafal !. din studioul 4. «s$ nu li se par$ la $ tia nu tiu ce» (mitraliera.A. I-am dat domnului Trosca ( eful statului major U. Am primit misiunea de a aduce un binoclu colonelului Trosca la Palatul Telefoanelor. c$ $ tia ne omoar ». Nu am putut s$ cobor i iat$ de ce.i colegii s$ nu trag$. se uitau dup$ terori ti. Am r!mas singur în ABI cu cei doi mor i circa o or! si jum!tate. A încercat s$ o porneasc$ pentru a ne salva. s$ fac parte din cel de-al doilea echipaj. Nu-l cuno team la vremea respectiv$. Deoarece cuvintele autorului sunt s race. culcat. în ABI-ul nostru nu s-a tras. dezinformatorule! 'i bucure$tenii au citit acest articol. am sim#it un impuls dat ABI-ului de c$tre un tanc.Ap.00 noaptea am plecat împreun$ cu echipajul c$tre sediul M. m-a coborât din ABI pe u a din spate. strivit cu senila tancului. în timp ce la Televiziune. 'oferul trebuia s$ scoat$ echipajul din zon$. crezând cele relatate. S$ fixez mitraliera de pe ABI s$ nu se învârt$. fiind singurul supravie#uitor din acea ma in$. cu un ABI al$turi de armat$. mai încearc$». iar în dreapta mea era mort Oprea Emil.A. s-au oprit $i motoarele tancurilor. coboar$. Seara.N. am dedus c$ în drum trebuia s$ lu$m i pe reprezentantul Frontului Ionescu (nume conspirativ .. M-a condus pân$ în sediul M. am r$mas între ei.L. în timpul deplas$rii. c$pitanul Cotun$ a spus c$ totul se va executa la ordin. creând nesiguran#$ i nelini te. La un moment dat a venit un c$pitan de avia#ie. Atunci. timp în care s-a tras în zon! si în ABI-uri. conducându-m$ i luminând cu lanterna pe unde s$ mergem.L. reciti#i articolul respectiv $i ad sta#i la cele ce urmeaz . zb$tându-se în stânga mea. L-am auzit pe lt. în balta de sânge scurs.).(Armata era cu noi) pentru a observa mai bine locurile de unde se tr$gea. cerând aprobarea colonelului Trosca ca echipajul care r$m$sese în pan$ pe drum s$. a s!rit din ma$in! Muicaru pentru a se salva. de unde trag. supravie#uitorii masacrului. S-a tras la început în ABI-ul din fa#a noastr$. la circa 2-3 metri. cu ajutorul ziaristei Angela B cescu (interviurile îi apar#in). Eu am fost r$nit în al doilea ABI.nota a. El s-a chinuit.Secretele U. Locotenent 'OLDEA 'TEFAN: „În diminea#a zilei de 23 decembne 1989. circulau tot felul de zvonuri care mai de care mai destabilizatoare. în timpul deplas$rii. Bravo. unde se afla împreun$ cu Cotun$ i Co lea. eram în unitate. ma ina ne-a l$sat». Ulterior.Gârz când a b$tut la u a ABI -ului nostru strigând la Cotun$: «'efu’.

adresa. De la fortul din 'tef$ne ti. iar eu.. având fiecare câte o saltea umed$. elevi la Academia Militar$. am fost re#inut în sediul M.S... Singurul om care m-a impresionat a fost doctorul Vicenziu. care mi-a spus c$ el î i face meseria. Aici am s$rb$torit i ziua mea de na tere. în diminea#a zilei de 25 decembrie 1989. Pentru necesit$#i aveam un bidon de vopsea. În schimb bombardându-m! cu tot felul de zvonuri: «colonelul Ardeleanu a fugit de sub escort!. Aici. Legat. spunându-mi c$-mi zboar$ creierii la cea mai mic$ mi care. i-am r$spuns: «s$ aducem pe reprezentantul Frontului. Am fost operat de mai multe ori. legat la ochi cu basma neagr$..a. Îmi pare r$u c$ nu am putut s$-l conving pe domnul maior de marin$ c$ nu sunt ugandez de origine. i al$turi de armat$. de când am venit la U.L. sub paza a doi ofi#eri superiori de marin$. dând ordin s! ias! afar! colonelul Ardeleanu..Ap. condus într-o celul$. am fost urcat într-o ma in$ frigorific$ i transportat la 'tef$ne ti. familiile noastre nu au tiut de noi. f!r! ajutor medical. Acest civil se afla la un birou înconjurat de ceilal#i generali. de la coarnele plugului. Civilul a început s! m! ancheteze.Ap. gloan#ele se aflau în regiunea cervical$ lâng$ carotid$. unde m-a consultat doctorul Cojocea i dr..bocanci f$cu#i de români pentru export i din care aveam i noi în dotare.. întrebându-m$ dac$-l cunosc.. În 29 decembrie. cu cartu pe #eava. Pe lâng$ cei cunoscu#i se afla i un civil cu barb$ alb$. În tot acest timp. mi-au pus diverse întreb!ri despre unitate. #in sa mul#umesc celor care au crezul în mine i m-au ajutat. Am fost perchizi#ionat de un ofi#er M. ap! s-a purtat omene$te. în toate schimb$rile de domiciliu pe care le-am avut. Eu eram plin de sânge..) Seara (23 decembrie 1989 -n. al$turi de al#i 35-40 aresta#i. Domnul maior sus#inea sus i tare ca sunt ugandez dup$ inscrip#ia care era pe talpa bocancilor -Uganda-Pollis . Un medic stomatolog mi-a dat ni$te calmante si antibiotice.. care era eful Serviciului Special de Interven#ie Antiterorist$. Noaptea.. le-am dat num$rul de telefon. Nici pân$ azi nu mi-au trimis ceasul si nici rezultatul urinei pe care mi-au luat-o ca s! vad! dac! nu eram drogat. dac! are sau nu microfon. Ajuns aici.. La întrebarea cu ce misiune am venit. Era noua conducere a poli#iei. omorând militari». fiind mutat într-un arest. i mi-a ordonat s$ m$ deplasez în 58 . Mi-a cerut date despre organizarea. unde am fost supus unei noi anchete.. Când am r$spuns c$ este posibil s$ fi murit Trosca. sec#ia chirurgie 2. În timpul anchetei am fost întrebat de dou! ori dac! colonelul Trosca mai tr!ie$te sau este mort. când au planat suspiciuni asupra mea i a familiei mele.N. În tot acest timp. când a fost adus i colegul meu P$duraru. Dar s vedem ce declar $i celelalte „gorile”: ROMULUS GÂRZ: „(. Cotun$. componen a si func ionarea unit! ii. iar eu r$spunzând c$ este comandantul meu din 1987. generalul Iulian Vlad s-a luat cu mâinile de cap. dup$ care m-a pus de fa#$ cu colonelul Ardeleanu. pe care nu-l cuno team atunci. m-am prezentat la cpt. eram escorta#i de 5 militari i un locotenent tân$r..N.Teodor Filip Militaru i generalul Vlad Iulian. ce fac efectivele unit! ii la momentul respectiv. Nereu ind s$-i conving... a$a cum se spunea la televiziune c! prin ceas Ceau$escu ine leg!tura cu terori$tii. dar care nu era altul decât Gelu Voican Voiculescu. care-mi punea tot timpul pistolul la tâmpl$. un scaun.. al#ii fiind în m$sur$ s$ constate ce am f$cut bun i ce am f$cut r$u.. am fost condus la punctul sanitar unde am a teptat pân$ diminea#a. început de chelie. î i respect$ jur$mântul. am fost supus din nou unei anchete din partea a trei ofi#eri superiori de armat$.. Am fost legat cu c$tu e la mâna dreapt$ i de calorifer. Din diminea#a zilei de 24 decembrie pân$ în diminea#a zilei de 25 decembrie 1989. întrebându-m$ despre unitate. plin de sânge.Ap.. sub#irel si înalt.N. domnul Ionescu. am fost dat ultimul jos din ma in$. ca pern$. s$ anihil$m terori tii din blocurile din jur». Eram grav r!nit. ci sunt b$iat de #$ran român. etc... Andrei Vicenziu....).. sub paz$.. În final luându-mi ceasul pentru verificare. despre mine. am fost transferat la Poli#ia Capitalei într-un TAB.A. datele mele personale. iar colegii no tri z$ceau mor#i lâng$ Ministerul Ap$r$rii Na#ionale”. am fost dus la Spitalul Militar M. seara.

.. peste care am fost lega i si cu sârm! de telefon. doar cu ap! de dou! ori pe zi.. în dreapta mea. A doua zi. aprinseser! $i proiectoarele de pe tanc. am stat în sediul M. Am re#inut când Trosca i-a spus lui Bleort: «B!i.Ap.Ap. Gic . Eram foarte grav r$nit la picior.A. Focul era intens . stabilind în acel moment parola cu care trebuia s$ ne prezent$m la Ministerul Ap$r$rii Na#ionale. dup$ care eu am fugit de lâng$ ABI lâng$ bloc. o s m! împu$te. Culcat dup$ scara blocului.Ap.N. procurorul ma întrebat: «Câ i copii ai omorât... unde se aflau colonelul Trosca. lucru care i-a determinat pe Cotun$ i Muicaru s$ ias$ pe u ile laterale.a... Atunci.. ne-am rupt maieurile si le-am fluturat .S. din M. b!i».. ofi erii si militarii în termen m-au scuipat $i m-au înjurat. se convinseser! c! nu suntem terori$ti. când am coborât din ma in$.. Nu au vrut.00 . biroul colonelului Ardeleanu. Am fost lovi#i în plin.. Eu m-am tras la roata din spate. Am ie it din ABI când a început s$ se trag$. La ora 22. sp!rgându-mi buza.Ap.. f!r! mâncare. peste mâini $i spate.L.45 ..mai r!u se tr!gea. Cotun$ n-a mai zis nimic. S-au uitat la mine i atât.Ap. nu mai eram p$zi#i. eram români. eram cu cârpe negre la ochi i condu i în celule”.N. am b$tut cu pumnul în u $ si am strigat s$ ias$ afar$. unde lam întâlnit pe colegul nostru 'oldea. de pe tancuri (din blocuri nu se tr!gea). am fost dus la punctul sanitar. nu suntem c!l!i. colonelul Bleort i colonelul Vi u.N.. s-a repezit spre mine (noi eram în genunchi) si m-a lovit cu cizma.col. eu i G$inescu. De i grav r$nit.. cu piciorul în ghips. În cl$direa M.. încheind discu#ia cu M. unde am fost introdus într-o celul$.). Pe 25 decembrie. Am stat o noapte. am s$rit peste o ma in$.. Ap$ram ambasadele. IONEL P*DUREANU: "M-am prezentat la lt. deoarece noi. Ajuns în birou colonelul Trosca. În momentul în care m$ aflam în acel birou. Am fost dus la Spitalul Militar si nu mai tiu nimic. am strigat la Cotun$ s$ se ridice c$ nu e bine. De acolo.. La 'tef$ne ti.N. grav r$nit. du$i lâng! un gard si l!sa i o jum!tate de or!.. Cu cel$lat picior.. din nou m-au dus la Spitalul Militar. se tr!gea din toate direc iile. nu mai eram scuipa#i. *$tia pe mine m! caut!. de fa#$ cu colonelul Gherghina. mau dus la Poli#ia Capitalei.am fost alarma#i.. gata s$ ap$r$m #ara de eventualele atacuri teroriste. Eram dezhidratat i ceream ap$.. urcat într-un TAB i dus la arestul din Rahova 39. în mai pu#in de un minut. Am revenit în unitate în luna august printre vechii mei colegi. conform tratatelor de reciprocitate. F!r! nici un ajutor medical.Ap. lega i cu c!tu$e. Irosea. reprezentan#ele diplomatice acreditate în Bucure ti.se tr!gea în ABI-uri $i în blocurile dinspre M. am în#eles c$ domnul colonel Bleor# era în leg$tur$ cu Comandamentul armatei. Eram legat cu c$tu e. v! pute i deplasa în zon! f!r! nici un fel de probleme».. Ei au insistat s! beau dintr-o anumit! sticl!. lega#i doi câte doi. 'tiu c$ pe 24 decembrie 1989 am fost dus la spital. i am raportat c$ cele trei echipaje sunt gata pentru misiune.. am fost sco$i afar!. Se tr$gea încontinuu. Am r$mas lâng$ un pom. 'eful statului major al unit$#ii. m!i?» R!spunzându-i c! nu am omorât pe nimeni.. am observat c$ mai sunt doi colegi. 59 . Eu am vrut s$ plec din birou dar colonelul Trosca mi-a spus: «A teapt$ pu#in s$ vedem despre ce este vorba».. am încercat s$ îndep$rtez animalul. mi-a ordonat s$ preg$tesc trei echipaje pentru a pleca în misiune. toat! ziua. osta i ai t$rii ca i ei.S. A început s$ se trag$ în al doilea ABI. Eram r$nit la mân$ si la picior. unde am stat dou$ luni i jum$tate s$-mi vindec piciorul.N. c$ multe rico euri veneau pe sub ABI-uri. La ancheta din M. colonelul Bleor#. l-am rugat s$ ia câinele. c$ pe noi ne-au f$cut zob. Când am fost readu i... Mam deplasat la al doilea ABI. În infirmerie eram pe targa. colonelul Gherghina (loc#iitori ai comandantului unit$#ii n.A. pân! în 25 decembrie. noi am cerut dintr-un alt loc i nu am b$ut. Am fost urca#i într-o ma in$ frigorific$ dotat$ cu cârlige i du i la fortul din 'tef$ne ti. cei de la U.N..Ap.L. dar nu mai aveam no#iunea timpului.Secretele U.23. Dup$ dou$-trei zile am fost luat cu targa.. În curtea M.. la picioare s-a format o balt$ de sânge i un cîine m$ lingea. colonelul Bleor# i-a spus lui Trosca: «Totul este aranjat.N. A venit G$inescu..

N. i pornit s$ fac cercet$ri în acest caz. în contextul haosului general. am s$rit împreun$ cu Ionescu i cu colonelul Trosca.N. comandantul de atunci al U.a.L.L. N-a mai pornit. în perioada r$zboiului din Golf..A. Salariile de subofi#eri ale lui Costache i 'oldea erau atunci de 2... Ni s-a ordonat s$ ne culc$m cu burta la p$mânt. zi $i noapte.S. Ni s-au pus c$tu e. sub pretextul ap$r$rii M.N. Pe corpurile celor asasina#i. Am men#ionat c printre usla$ii asasina#i s-a aflat $i Ion Muicaru..Teodor Filip ap$ram aeroporturi i pasageri.A. trupurile acestor usla$i nu $i-au g sit lini$tea. dar 60 . care. tortura#i psihic. A$a au stat în strad mai mult de o s pt mân . (trebuie s$ precizez c$ era extraordinar de bine ap$rat cu trupe terestre i blindate).Ap..S.) Dup$ aceasta. fa#$. A fost r$nit P$duraru ( oferul). dup$ care un ofi er ne-a împins cu cizma sub senila unui tanc care se afla în apropiere. c! n-are rost s! strice cartu$e pentru noi. Oare s mân#a unui b rbat a rodit în pântecul femeii. Dup$ câteva secunde. s-a scris cuvântul „terorist”. unde a stat.” Nici în moarte. prin durere... probabil $i-au zis „revolu#ionar”. cine tr gea „în disperare pe sc rile blocului”.Ap.Ap.. am descoperit ulterior c! a fost o regretabil! eroare. mi-a spus c! nu i se pare curat! treaba si c! s-ar putea s!-i piard! pe ace$ti b!ie i. V întreb: câte poate suporta un om? Dar s vedem ce declar inginerul Mihai Montanu. dar care ascund în ele toat tragedia suferit de ni$te oameni nevinova#i. f r ajutor medical (de$i r ni#i). Când am fost lua#i diminea#a din bloc. deoarece nu inten#ionam s$-l folosesc decât la comanda armatei.. fiind r$ni#i Neagoe i Costache. se pare c! aici a fost o înscenare regizat! de SILVIU BRUCAN si generalul NICOLAE MILITARU. eu i Gârz am fost escorta#i în curtea M. la ordinele generalului Nicolae Militaru. spunând conductorului s! se urce.L.700 lei pe lun$”. care a încercat s$ porneasc$ ma ina. s!-i dea drumul.Ap.. Acest trist eveniment ne-a fost prezentat nou! ca o înscenare terorist! de a intra în M. Mi-am dat seama c$ nu vom mai ac#iona al$turi de ace tia. De$i strivit de $enilele unui tanc. Lumea trecea $i foarte mul#i scuipau pe trupurile lor. Doar erau terori$ti!!! Cer iertare cititorilor. Stima#i cititori! Am l sat anume s vorbeasc cei patru fo$ti camarazi ai mei.. La poart$. $i Direc ia a V-a. pân la 25 decembrie 1989: „(. G*INESCU PETRE: „(. supravie#uitorii ai acestui cumplit masacru. de$i Ardeleanu. era un grup de ofi#eri.A. grav r$nit.. dar manifestându-mi neîncrederea. Care atunci. capul $i picioarele desp r#ite de trup. dle Victor Dinu? -n. Aresta#i. cel care a fost numit s dubleze comanda militar din sediul M.. în care cei doi sus ineau c! terori$tii nu pot fi decât de la U.S. Precizez c$... De ni$te bestii cu chip de om. din tancul lateral stânga s-a tras asupra primului ABI o rafal$.S. care au avut singura vin de a apar#ine unit #ii de elit a # rii U. cu lacrimi în ochi. în decembrie 1989. a convocat telefonic cele trei ABI-uri. Au fost batjocorite. fiind lega#i unul de altul. cele patru „gorile”.N. în misiune ordonat$ (deci. trebuia s dispar . colonelul Ardeleanu. a dat na$tere unor asemenea mon$tri? Un singur exemplu... umili#i. tot din tancul lateral stânga. stima#i cititori.. . cei patru „mercenari”..... Via#a noastr$ valora mai pu#in decât un cartu .A. Men#ionez c$ am abandonat armamentul din dotare. În fa#a blocului l-am g$sit pe P$duraru. Cuvinte simple. trupul lui a fost sec#ionat în trei. Când am fugit pe lâng$ ABI. au fost chemate în ajutor acele echipaje.) în ceea ce prive$te cazul celor trei ABI-uri U. a început sa se trag$ foc automat de mitralier$. interoga#i. Trosca se zb$tea lâng$ roata dreapt$.). batjocori#i... iar în secundele urm$toare am deschis u ile din spate.. Nu s-a întâmplat nimic”. oare o mam . $i la cap. subofi#eri i militari în termen. au fost în pericol multe ambasade din România ale #$rilor implicate în conflict.L. Capul a fost a$ezat pe un TAB $i i s-a pus o #igar în gur ..

care pot fi concluzionate prin „activitatea de prevenire i combatere a terorismului pe teritoriul Românie”. Cer iertare copiilor. Dar pentru c purtau petli#e albastre au fost b ga#i în aceea$i oal . A r mas la aceea$i unitate a riscului asumat. Ulterior au fost declara#i eroi. b tut. dle. Dar eroi în lupta contra c rui du$man? Slab . apoi asasinat în sângerosul r zboi declan$at de Dragomir în Sibiu. Cer prea multe. nu pot s nu îl citez pe senatorul Constantin Ticu Dumitrescu care. senator? S facem un salt în timp. adev rul trebuie cunoscut. surclasându-i pe to#i. care au tras cu pistoale Stecikin. din care ave#i în fa# primul volum. cu dou ABI-uri pr p dite. la concursul de tir „In memoriam . Iar referitor la asasinatul prezentat.A. Ulterior. sau nu pot s recunoasc c U. când se serbeaz „Ziua lupt$torului antiterorist”. pe inim$. Atunci. Pentru a incita ura poporului. 'i ca ea sunt înc multe.Secretele U. cum ar zice o mare doamn a teatrului românesc. dac au fost în stare s publice aceste absurdit #i? În goana dup senza#ional. v duvelor $i rudelor camarazilor mei uci$i. c sloganul „terori ti-securi ti”. a curajului $i sacrificiului în lupta cu teroarea. A$a s-a n scut acest roman-serial. o con$tiin# ? Care este deontologia lor profesional .L. dar str ini de neamul nostru $i de fric fa# de Dumnezeu. 61 . Pe majoritatea dintre ei i-a cunoscut $i so#ia. atac sediul unui minister ap rat de for#e echivalente cu o divizie? M întreb $i întreb la rândul meu: ziari$tii care au mediatizat acest „act terorist” au. de c tre dl Virgil M gureanu.S. so#ia (v duva) $oferului TUDOR NEAGOE. când trage. dle senator.A. a spus: "Eu mi-am pierdut cei mai buni prieteni în închisoare i v-o spun cu mâna pe suflet. Campioan absolut a concursului: plutonierul ELENA NEAGOE.. „usla i-terori ti” este o dezinformare cras . Al turi de so#ie. Rezultat ob#inut cu un pistol Makarov. care mânuie$te pistolul cu iu#eala unui fulger. M urm re$te chipul fostului meu coleg din $coala de ofi#eri . am f cut un leg mânt: de a destr ma v lul de suspiciune care a planat asupra usla$ilor. S-a instruit la $coala b rb #iei.L.24 decembrie”. 'i Televiziunea se face vinovat de dezinformarea popula#iei vizavi de usla$i. a Armatei împotriva lor. de$i so#ul ei i-a fost asasinat. privind activitatea SRI (noiembrie 1994). Suntem în anul 1994.chiar dac sunt români. împu$cat. Atunci când am v zut acea scen de co$mar. Dar lumea trebuie s cunoasc adev rul. eticheta#i drept terori$ti. m urm re$te permanent acea scen de co$mar prezentat pe micul ecran. f când parte din organigrama Ministerului de Interne. V m rturisesc sincer.Chiran Silviu. dac nu chiar crud consolare pentru familiile lor. permanent sunt urm$rit de figurile lor i nu v$d vie#ii mele alt sens decât AFLAREA ADEV)RULUI. are nervi de o#el $i. priveam aceea scen de co$mar $i nu ne venea s credem ochilor. în poligonul de tragere. Foarte mul#i nu vor. stima#i cititori. amândoi priveam la televizor $i plângeam. s-au jucat cu vie#ile oamenilor. probabil î$i închipuie c fiecare glon# uciga$ love$te un posibil c l u al b rbatului ei. Deviza sub care activeaz : „PATRIE 'I ONOARE”. 'i cine poate înghi#i minciuna c treisprezece usla$i. Ea $i-a respectat strict atribu#iunile func#ionale. amândoi. 96 de puncte din 100 posibile. a prezentat pe post trupurile celor uci$i ca fiind terori$ti. dle senator! 'i mai doresc ca cei vinova#i s -$i primeasc pedeapsa. Chiar dac este crud $i doare. pe marginea raportului prezentat în fa#a Parlamentului.S. Este o femeie b rbat. în care oameni nevinova#i z ceau asasina#i pe caldarâm. Profanarea acestor cadavre a fost f cut de ni$te bestii . 'i eu doresc AFLAREA ADEV*RULUI. nu a f cut nici un abuz împotriva popula#iei. a a cum a fost el!” Pe mine. cât de cât. asasinat în fa#a sediului Ministerului Ap r rii Na#ionale. am fost absolut convin$i.

Vie#ile $i existen#a usla$ilor nu au fost publice dar mor#ii din rândurile lor i-au f cut celebri. Dar au existat $i din aceia care au dat dovad de exces de zel. ordin transmis din post în post? 'i mai departe. le-au batjocorit trupurile. pentru a argumenta. în mod activ.N. timp de 5 zile . capacit #i $i posibilit #i pentru anihilarea terori$tilor.N a v zut-o pe postul na#ional întreaga #ar . cumva. fa# de modul în care. cu toate trupele lor speciale. aveau respect fa# de usla$i. 62 . voi prezenta un fragment din „Scrisoarea deschis! c!tre generalul Nicolae Militaru”. de „criminali” în cuno$tin# de cauz . Cic nu aveam for#e.N.intraser$ deja în putrefac#ie. îi învinuiesc $i le spun asasini celor care au dat acel ordin. se desf $ura activitatea de prevenire $i combatere a terorismului. Dezinformarea na#iunii cu privire la usla$i a mai avut un scop. Trage i f!r! soma ie!». f$r$ a în tiin#a despre sosirea acestei grup$ri. De la ru$i. Vam lezat. batjocorit $i b tut pe cei patru supravie#uitori. În continuare.Ap. ca fiind terori ti. afirm urm toarele: sovieticii din acel decembrie 1989. V provoc public de a da un r spuns.fostul 'ef de Stat major la U. Pentru c . pot spune c ace$ti b rba#i ai sacrificiului asumat au fost lichida #i fizic pentru a culpabiliza întreaga U. a l$sat s$ fie distrus cu armamentul greu de TAB-uri i tancurile din curtea ministerului? Cei omorâ#i astfel. oricât încearc s nege acest lucru fostul pre$edinte Ion Iliescu. Str in tatea. înc o dat . Usla$ii chema#i s coopereze cu Armata au fost asasina#i.Ap. care în acea noapte a#i fost în sediul M.N. c asasinarea usla$ilor a fost un act premeditat.N.238 $i 239 din Codul penal. cei care i-au anchetat.L. s-a cerut ajutor. 'i atunci. Marea p c leal a func#ionat din plin. V voi r spunde pe m sur .? Dar dvs.L. Tragedia celor asasina#i în fa#a M.pe timpul cât acesta din urm$ era maior la contra-informa#ii militare? De ce l-a cerut pe acesta s$ vin$ în fruntea unei forma#iuni de lupt$ antiterorist$ s$ ajute M. adresat de un grup de ofi#eri afla#i în sediul M. celor care i-au l sat pe caldarâm zile $i nop#i. dup aceea. Un act care reprezint componenta cea mai dur a r zboiului psihologic. Au existat militari care s-au împotrivit ordinelor criminale din decembrie 1989. demnitatea? Apela#i la art. Ace$tia s-au în l#at la Dumnezeu cu eticheta de „terorist”. Acela de a justifica interven#ia str in . în #ara noastr . instruite mai ales pe timpul interven#iei din Afganistan. $i pentru a satisface setea de r zbunare a lui NICOLAE MILITARU. .St nculescu. când s-a comunicat c! sunt supravie uitori.S.A. r mas f r r spuns. S nu fiu gre$it în#eles: nu culpabilizez întreaga Armat . Acum. Ce ave#i de spus.S.LA. i. în acea noapte de co$mar: „Care este motivul pentru care a fost cercetat contrainformativ generalul Nicolae Militaru de c$tre colonelul Trosca . c$tre for#ele care ap$rau Ministerul în clipa când se apropiau ABIurile solicitate pentru a veni în sprijinul armatei: «Vor veni dou! echipaje u$oare. Am prezentat o parte din aceast scrisoare deschis .A. singura unitate din #ar specializat în lupta antiterorist a fost prezentat ca „unitate de terori$ti”..Ap.. dar cu „ajutor” sovietic Dar s continu m. în fa#a sau în interiorul ma inilor de lupt$ cu care veniser$. ordinul a fost «Lichida i-i!»”. La început în mod pasiv. Dar Tat l Ceresc i-a primit la dreapta Sa. Sunt probe evidente în acest sens.Ap.Ap.A. au fost l$sa#i s$ fie v$zu#i de cet$#eni i maltrata#i. Cine a transmis ordinul din sediul M.S. Printre ei se num r $i cei care au deschis focul împotriva usla$ilor. iar dup ce mi$carea revolu#ionar a luat amploare. Gelu Voican Voiculescu? Ave#i curajul de a privi în con$tiin#a voastr ? Nu auzi#i plânsetele celor 11 orfani care au r mas f r tat ? Bocetele v duvelor? Lacrimile acestora $i ale rudelor lor se mai revars peste mormintele celor uci$i. Trebuia s se justifice cererea acestui ajutor.Teodor Filip F r U. celor care. S-a vrut s$ se creeze o opinie generalizat$ împotriva Securit$#ii?. dle V.

tovar$ e comandant”. Când generalul St nculescu a confirmat c for#ele armate au deschis focul asupra usla$ilor. ci numai pe cei care se fac vinova#i de crim . colonelul Ardeleanu se adreseaz generalului Militaru: „Ce a#i f cut tovar $e general. a curs potop de lacrimi. autorul a v zut multe în cariera sa militar . dar se simte neputincios în descrierea unor asemenea scene. Aceast unitate era comandat de ofi#eri cu o înalt #inut moral $i patriotic . plângând. doar cu un maieu zdren#uit pe el.A. Nu v-a#i pus întrebarea: ce s-ar fi întâmplat dac $iar fi pierdut cump tul $i ar fi reac#ionat pentru a-$i r zbuna camarazii? Atunci. deosebit de cinic $i perfid se ac#ioneaz asupra comandantului unit #ii. iar cei r ma$i în via# captura#i. aveau o înalt calificare militar . CINSTE VOU*.A. camarazii lor uci$i. unii nelini$ti#i. $i care. usla$ul 'oldea î$i privea comandantul $i plângea. Aceste misiuni nu puteau fi abandonate. Nu reu$e$te în nici un chip s fac imaginile s curg . Cuvintele nu-l ajut . Crede#i c exagerez? Categoric NU! Dar au reac#ionat cum am descris mai sus.este decapitat. prin scrisul s u. Acum trebuie luat în considerare $ocul care s-a repercutat asupra psihicului cadrelor din U.oricâte for#e l-ar fi ap rat -. unul dintre cei care au activat în aceast unitate de elit . patriotismul (aoleu!. prin situa#ii limit . înaltul profesionalism. cum am subliniat de mai multe ori: nu culpabilizez Armata în totalitatea ei. Atât! 'i plângea mai departe. O parte din ei î$i continuau misiunile: paza $i ap rarea ambasadelor. i se cere s treac în antecamer $i s constate personal c subordona#ii s i au tras primii. prezenta#i în continuare ca terori$ti. To#i echilibra#i psihic. Prin el. al#ii cu fric fa# de vie#ile lor sau încrâncena#i. Iar ace$tia. printre altele. v zându-$i comandantul.. Dar $i-au continuat misiunile. cum $tie acum o #ar întreag . Dumnezeu cu mila Sa fa# de voi to#i! Numai micile comandouri ale Serviciului Special de Interven#ie ar fi distrus întreaga Televiziune . tovar$ e comandant”. Repet. Pe cine vede în antecamer colonelul Ardeleanu? Pe 'oldea 'tefan.de unde se dezinforma o na#iune întreag -. a$a e la r zboi”. Stau doar încremenite $i gem. $i-au continuat misiunile.Ap. Serviciul Special de Interven#ie era preg tit de a face fa# oric rei situa#ii.L.N. de tratament inuman $i barbar aplicat. da. cu dragoste $i încredere fa# de subordona#i. spuma Ministerului de Interne. Unii cu lacrimi în ochi. au fost mai presus de orice. Dup care. mort în condi#ii suspecte). Mo$ Teac se juca „de-a r$zboiul”. cu gloan#e în trup . Plin de sânge. a r spuns de preg tirea antiterorist a cadrelor. Colonelul Ardeleanu a cerut s i se acorde urgent primul ajutor. la rândul lor.unul chiar la gât -. . a$a c las la latitudinea ta.Secretele U.L. Domnilor care a#i organizat $i condus acest r zboi psihologic împotriva Unit #ii Speciale de Lupt Antiterorist . USLA'I ! Dup ce nucleul de coordonare $i comand .S. Deci. de lupt tor antiterorist. speciali$ti de înalt clas . 63 . chiar dac cei din Armat se vor sup ra. A trecut. a re$edin#elor diploma#ilor.Statul Major . Stima#i cititori. Un tân r preg tit s înfrunte cel mai perfid du$man al contemporaneit #ii teroristul . A v zut creieri împro$ca#i. unitatea în totalitate. De$i au v zut c sunt abandona#i. sediul M. v vorbe$te. de multe ori. Cerere refuzat !! În antecamer biroului generalului Nicolae Militaru a plâns un lupt tor antiterorist. izbucne$te în plâns $i printre hohote îi spune: „S-a tras în noi. Dar halul în care era „usla$ul-terorist” merit subliniat. Acesta. iar voi to#i a#i fi trecut în nefiin# .a plâns.S. îns r spunderea pentru misiunile încredin#ate. la care acesta îi serve$te o replic cinic : „Ce s -i faci colonele. patriotismul. A f cut numai o constatare: „S-a tras în noi. au fost compromise. fapt pentru care s-a deschis focul asupra lor $i au fost uci$i. a r bdat de foame $i a suportat toate intemperiile al turi de militari în termen. mi-a#i omorât oamenii?”. au l crimat to#i usla$ii. În acea antecamer . vor exclama unii. legat cu o frânghie peste corp $i mâini. citind aceste rânduri).. când au aflat de acest odios masacru. de camarazi de arm . unul dintre cei patru supravie#uitori. Prin ac#iunea de dezinformare. colonelul Ardeleanu (ulterior. numele de usla$. Iar colonelul Ardeleanu a fost supus la cele mai grele încerc ri.

N. Absolut necesar . Iar atunci. $i transmite ordinele pentru executarea revistei de front colonelului I. a a-i la r$zboi” $i. care pe tot timpul anchetei i-au #inut sub amenin#area pistoalelor. 'i chiar de c tre cel care ordonase acel m cel.S. acest om trebuia s clacheze. momentul a fost foarte bine ales. Se tr gea $i pe platoul din Ghencea.G. Deci un civil d lec#ii unui general! Tot inginerul Montanu a propus domnului Ion Iliescu ca revista de front s se fac în cele dou unit #i..Ap. 'i cum? În prezen#a unor ofi#eri de la M.. Camaraderia. i se cere s semneze o adeziune fa# de for#ele revolu#ionare. Dar s trecem peste toate acestea. respectiv inginerul Montanu. precum $i altor cadre de conducere. nu o voi face. îi este decapitat Statul Major. în Capital se tr gea. la rândul lui. ia leg tura cu sediul U. În antecamera în care a plâns subordonatul s u.S. $i G. pe platoul din spatele stadionului Steaua. Din punct de vedere psihic. i se cere un angajament scris prin care s se angajeze c va continua $i mai departe s colaboreze cu for#ele revolu#ionare. Lucru care s-a $i f cut.A. Din punct de vedere psihologic.. pentru ca stilul s fie pur gestapovist. Domnul Ion Iliescu $i-a însu$it propunerea $i s-a 64 . generalul Militaru îi ordon generalului Vlad Iulian s fac acela$i lucru. cel care ia ap$rarea cadrelor ce urmau a fi asasinate.. o serie de jurnali$ti $i chiar scriitori. Argumentez acest lucru prin urm toarele: în secret. neavând încredere în ordinele pe care acesta le transmitea la unitate. Dup ce este supus anchetei. modul diabolic în care s-a ac#ionat asupra colonelului Ardeleanu. Este lesne de în#eles c nu pot divulga sursele respective $i. ulterior. Multe nedrept #i $i abuzuri s-au f cut $i se vor mai face în numele democra#iei.00 noaptea. s judeci $i s dai verdictul: au fost sau nu usla$ii terori$ti? Oare atunci.G. Nu este lipsit de importan# s specific faptul c generalul Militaru l-a aten#ionat pe colonelul Ardeleanu c toate convorbirile pe care le va purta cu unitatea vor fi înregistrate.Teodor Filip cititorule. cu care nu se putea lua leg tura pentru a le da explica#ii în leg tur cu aceast deplasare. explicând c nu se poate realiza deplasarea în condi#ii de siguran# a unui a$a de mare num r de cadre prin Bucure$tiul împânzit de g rzi mixte de revolu#ionari $i militari. Nu pot tr da încrederea acestor oameni. iar dou elicoptere s fie preg tite pentru a interveni. în cuvinte s race. în jurul orei 03. colonelul Ardeleanu este readus în biroul generalului Militaru. s-a opus acestei reviste de front pe Ghencea. Este singura informa#ie pe care am verificat-o din patru surse complet diferite $i asupra c reia am reflectat cel mai mult înainte de a o a$terne pe hârtie. colonelul Ardeleanu ar fi fost executat pe loc. $i a Direc#iei a V-a. în continuare. în acel decembrie. Regulamentele militare stipuleaz clar: în lupt nu se face revist de front. Mai lipsea doar lumina vârât în ochi.A. De c tre cine? De un civil. D. Bun tatea $i Omenia au agonizat în sufletele unor cadre ale Armatei? Dar perfidia nu cunoa$te limite. Apoi.. putea s ordone acea revist de front. Mare t rie de caracter a avut acest om. s-a dat ordinul ca platoul respectiv s fie înconjurat de militari înarma#i cu mitraliere. Acesta. Dar întreb: care era justificarea? Un lucru era clar: se contura lichidarea în totalitate a U.N. Se impune o precizare. Este condus din nou în biroul generalului Militaru unde.00 s organizeze o revist de front a unit #ii. acest comandant! Oricât l-au blamat.Ap. s comentezi. se tr gea în spatele M. Unui comandant îi sunt uci$i subordona#ii. Voi prezenta. oricâte presiuni se vor face asupra mea. De la început. care îi ordon ca la ora 09. pentru ca tacâmul s fie complet. din ordinul aceluia$i general este anchetat. totodat .L. d o lec#ie generalului Militaru este un civil: inginerul Montanu. $i. culmea. un subordonat îi este prezentat drept terorist.B. În aceast situa#ie. dac nu ar fi semnat. Dar. Nicolae Militaru. Dac ar fi cedat. ca ministru al Ap r rii (numit ilegal).. 'i când? Dup moartea suspect a acestuia. $i chiar în incinta ministerului. La acea revist de front urmau s participe $i cadrele Direc#iei a V-a. i se spune „Ce s$-i faci colonele.L.

. s se fac în unitate. a#i salvat vie#ile a sute de cadre. „de atacare a sediului M.A.L.” Stima#i cititori.S. iar factorii de comand din unitate au intervenit energic (a$a cum au fost întotdeauna al turi de subordona#i) pentru recuperarea lor.. bucurându-se ca ni te copii c$ ne-au v$zut.A.L.S. dac se insist în realizarea acesteia.Ap. i am prezentat raportul domnului Ion Iliescu. dar perfid au mai ac#ionat un Nicolae Militaru.Ap. Crede cineva c ace$tia ar fi ac#ionat împotriva camarazilor lor? Absurd! Atunci s-au constituit echipe mixte formate din usla$i $i cadre ale M.A. colonelul Gherghina i colonelul Simionescu au prezentat raportul. în timp ce comisia desemnat s execute revista de front se deplasa spre sediul unit #ii. vizavi de usla$i. 65 . Inclusiv presa avid de senza#ional. camarazii lor erau supu$i unei reviste de front. au desf $urat un adev rat r zboi psihologic asupra lor. Se vroia cu orice pre# ob#inerea de material probatoriu în vederea document rii variantei cu privire la misiunea ce o primiser .U. au cerut sprijinul lor în lupta împotriva terori$tilor. mintea mea refuz s în#eleag ra#ionamentul lui Nicolae Militaru $i al celor care au dezinformat Na#iunea.. Mai departe.A.N. fiindc$ ideea aceasta de terorism m$ marcase i pe mine. au fost pu$i în libertate $i sco$i prin ordinul ministrului Ap r rii Na#ionale de pe lista terori$tilor. i-a explicat panica din unitate. un Silviu Brucan. colonelul Bleort. domnule Pre$edinte! Atunci.. Pe fondul neg sirii nici unei unei probe sau indiciu c ar fi inten#ionat s atace obiectivul respectiv. cu un TAB.”. Pe de o parte. telefonic. V da#i seama care era starea de spirit în rândul cadrelor? 'i domnul Montanu se mir c i-a g sit „cu lacrimi în ochi i bucurându-se ca ni te copii”.. care s-au în#eles $i au cooperat foarte bine. înc de la început. Pe de alt parte.N. adjunc#ii unit$#ii U.L.) Drept s$ v$ spun. Aceasta. De fapt. în viziunea celor care aveau acest interes. Ion Iliescu. Propunerea este acceptat de dl. ajung în „bârlogul terori tilor”.s se deplaseze o comisie pentru a verifica situa#ia la fa#a locului. îl las s povesteasc pe inginerul Montanu: „(. Porc rie curat ! Iar în acest timp. unde am avut surpriza s$-i vedem pe cei mai formidabili «terori ti» cu lacrimi în ochi.Ap. usla$ii au fost solicita#i s ac#ioneze pentru capturarea terori$tilor. Inginerul Montanu mai propune ca în cele dou unit #i . aveam foarte mari emo#ii. $i Direc#ia a V-a .S. To#i se coalizaser împotriva U. înc din noaptea 23-24 decembrie 1989.. aceasta este anun#at c spre ea se îndreapt „o for ! militar! considerabil! ca s!-i termine”. numai ca s -$i ias din „pepeni” $i s reac#ioneze. în inten#ia clar de a lichida în totalitate aceast unitate. "Terori$ti" contra terori$ti Stima#i cititori. În diminea#a zilei de 24 decembrie 1989. ce dezastru s-ar fi putut produce prin deplasarea unit #ii la Ghencea $i necesitatea c . 'i a a am ajuns la U.. generalii Vlad $i Hortopan.. eram doar noi. se ac#iona asupra U. Dânsul a contramandat revista de front $i la insisten#ele colonelului Bleor# care.. c pitanul D nu# Stuparu $i inginerul Montanu.A. Erau to i prezen i $i echipamentul din dotare sigilat. Jos p l ria. Cu aceste concluzii mam întors la M. care a fost foarte mul#umit.S.L....Secretele U. Ajun i acolo.L. un Gelu Voican Voiculescu.N.L. împotrivit din r sputeri ca aceast revist de front s se fac pe Ghencea.S..A. 'i fuseser! informa i c! spre ei se deplaseaz! o for ! militar! considerabil! ca s!-i termine. prin toate mijloacele. Dar nici unul dintre cei patru nu a putut „recunoa$te” un neadev r. coloneii Gherciu $i Ardeleanu. Care nu a men#ionat c cei patru supravie#uitori ai m celului au fost aresta#i $i ancheta#i.S. Armata. Dumnezeule.

au format un baraj viu. au predat cele dou cadavre G rzilor patriotice din zon . la magazinul „Muzica” de pe Calea Victoriei. pe anumite str zi $i nu în strad . dintr-un bloc aflat în apropiere.A. etajul 3.).S. Se semnalase c „terori tii execut$ foc.n. Dar s vedem ce f ceau usla$ii pe „anumite str$zi” . Iar în timp ce usla$ii $i militarii în termen î$i f ceau datoria. Astfel. ei au lichidat dou persoane îmbr cate în costume civile.A. pe $oseaua Mihai Bravu. Acolo erau $i usla$ii.C. Deci ace$ti terori$ti. Este adev rat. precum $i în zilele urm toare. 66 . Am omis s specific $i îmi cer scuze: cadrele de la Serviciul destinat acestei misiuni erau echipate cu uniforme de mili#ie. asupra cet$#enilor de pe strad$”. Dar înainte. Toate aceste „informa#ii” care au stat la baza ordinelor materializate în ac#iunile de interven#ie ale usla$ilor s-au dovedit a fi false. un echipaj de lupt a Serviciului Special de Interven#ie. 5 Evreu. Aceast m sur f cea parte dintr-un protocol secret semnat de pre$edintele Ion Iliescu(.L.70. Iar în acest timp. o parte dintre ziari$ti au scris c în zilele de 21 22 $i 23 decembrie. pentru a neutraliza un „cuib de terori$ti” din blocul „General”. în zona Teatrului Mic.re#ine#i v rog.S.A. efective de lupt tori din U. intercala#i cu subofi#eri de mili#ie. unde un „alt grup de terori ti ar fi executat foc din podul garajului”. usla$ii erau obliga#i s intervin . în cadrul acelor evenimente.Teodor Filip Dar ei au ac#ionat $i independent pentru anihilarea terori$tilor. a reu$it s p r seasc zona. pe prezen#a usla$ilor la „Continental”.Ap.L. se deplaseaz în Pia#a Iancului. în pres . la Palatul Telefoanelor. et. Iar aceste obiective srau pe „anumite str zi”. sprijini#i de militari în termen purt tori ai petli#elor albastre.. un Brate$5. 6 Evreu. Pe obrajii lor sau prelins lacrimi.. pentru executarea unui control antiterorist la subsolul cl dirii. tot ce se întâmpla în 4 Din informa#iile culese în acei ani se pare c dl. Aceasta era misiunea lor. a usla$ilor $i militarilor în termen din Trupele de Securitate. En chioaie Victor. r nit . au fost trimise s intervin în mai multe puncte din Capital : la sediul C. Ajun$i la fa#a locului. Iat ce a declarat studentul Armand Go$u referitor la barajul respectiv: „Barajul de la intrarea pe strada Batistei era format din solda#i ce purtau uniforma armatei române. O a treia persoan . Ion Iliescu a aprobat ca toate cadavrele adev ra#ilor terori$ti s fie f cute disp rute $i scoase din #ar . iar publicul cititor a recep#ionat-o ca atare. Usla$ii $i-au f cut datoria $i s-au retras.N. C$ tile i scuturile nu au reu it s$ le ascund$”. permanent . acolo s-a creat un cordon care a închis zona de protec#ie a agen#iei aeriene israeliene „EL-AL” $i a ambasadei americane situat în apropiere. 13 Decembrie”. $i-au pus vie#ile în pericol pentru a ap ra dou obiective: agen#ia „EL-AL” $i Ambasada american . Aceasta a fost „informa#ia” difuzat prin pres . Iar dac demonstran#ii s-ar fi apropiat de ele $i le-ar fi periclitat. un Stark6.A. f r cea mai elementar documentare. condus de cpt. un Popescu $i al#ii puneau în seama U. trebuiau luate m suri suplimentare de ap rare a lor. se aflau pe „anumite str$zi”..S. care asigurau paza $i ap rarea ambasadelor $i a re$edin#elor diploma#ilor. f r documente de identitate asupra lor. S-a b tut mult moned . Acolo. pe baza informa#iilor transmise de c tre grupa operativ de stat major din cadrul M. Ce s-a întâmplat ulterior cu ele a r mas o enigm ! Cine le-a ridicat? Unde au ajuns? Unde au fost înhumate $i de c tre cine? Tot atâtea întreb ri care î$i a$teapt r spunsul4. pe obrajii c rora se prelingeau lacrimi. Erau obiective deosebit de sensibile $i.10. pentru a fi predate organelor de poli#ie.. lupt torii usla$i descoper imediat locul: blocul D3. pentru „neutralizarea unei pozi#ii din care s-ar executa foc automat asupra persoanelor care circulau pe calea Victoriei i pe str. ap.L. efective ale U. Majoritatea locuitorilor Capitalei erau deja familiariza#i cu prezen#a cotidian . În urma ac#iunii deosebit de prompte. Tot în ziua de 25 decembrie. oricare ar fi fost hot rârea aceast misiune nu putea fi abandonat . În nici o împrejurare. pe postul na#ional. în ziua de 23 decembrie.

Ap.L. Dar s tenii din Petrani. ca el s fie c utat!! Ca atare. Acesta este # ranul român.N. dar câte asemenea „informa#ii” nu s-au transmis?! Marele merit revine cadrelor de comand care nu s-au l sat intimidate. lipsea de la sediu (era la M. Lucrul curios era altul: cine $i mai ales cum reu$ise s intre în posesia num rului de telefon pe firul scurt al unit #ii? Deoarece. prezentându-i drept terori$ti. concomitent.maiorul-usla$ C. s-a anun#at c urmeaz s fie atacat de persoane necunoscute. iar în rândul efectivelor s-a adâncit starea de nelini$te. la acele obiective care erau anun#ate c sunt atacate. Dar se zvonise c . s-a anun#at c ofi#erul-usla$ C. S-a mers pân acolo încât. Oamenii nu s-au l sat manipula#i.Secretele U.S.A. anchetat dar un binevoitor anun# organele din jude#ul Bihor $i din cele limitrofe. împreun cu familia.Ap. ar fi fugit cu un elicopter în mun#ii Apuseni. la datorie. c sediul unit #ii avea propriul sistem de leg turi cu absolut toate obiectivele. În noaptea respectiv . în cazul în care lupt torii din Serviciul Special de Interven#ie s-ar fi deplasat. c este atacat chiar Banca Na#ional . prezen#a usla$iior pe „anumite str zi”. în ziua de 15 iunie 1993. Dumnezeule. Tot în acest timp.C. în anchet ).. ar fi fost „a$tepta#i” undeva pe traseu ori în preajma obiectivelor respective $i ar fi fost lichida#i. nana Veronica cum îi spuneau.în condi#ii misterioase . f r o verificare prealabil . talpa # rii. În cadrul r zboiului psihologic. La sediul unit #ii.N. Mai trebuie scos în eviden# un aspect al acestui r zboi psihologic. colonelul Ardeleanu era în sediul M.L.N. În unitate s-a dat alarma de lupt .N. care nu c zuser cu ultima ninsoare în sediul din strada Toamnei.al colonelului Ardeleanu. soacra colonelului.A. 'i aceast „informa#ie” a trebuit s fie verificat .N. toate aceste „informa#ii” au fost verificate $i s-a stabilit clar c erau provoc ri. cerându-le chiar moartea! Acela$i lucru i-au f cut unii ziari$ti prin cele scrise. în vârst de 72 de ani (atunci) a avut o criz . executându-$i serviciul. Toate aceste dezinform ri $i provoc ri urm reau unul $i acela$i lucru: distrugerea unit #ii.A. de derut . se primeau „informa#ii” care de care mai alarmante: c diferitele ambasade sunt atacate.Ap.N. în zona Câmpulung Muscel.A. comuna Pocola. 67 . la sediul unit #ii $i la M.Ap. Ele au avut un scop bine determinat: s creeze suspiciune $i neîncredere chiar $i între cadrele unit #ii. unde urma s creeze un punct de rezisten# !!! Deci. adev ra#i profesioni$ti. Dar mai era cunoscut $i la cabinetele guvernamentale cu care era în leg tur direct . acel num r era cunoscut de un grup foarte restrâns de cadre din unitate. ac#iunile de dezinformare au fost combinate cu cele provocatoare. s trimit for#e. ori dup bunul lor plac. Cei care transmiteau aceste „informa#ii” nu $tiau dou lucruri. au fost al turi de soacra sa. batjocorit $i umilit în propria-i #ar pentru care oricând $i-ar da via#a. îl c utau de zor pe cel mai periculos „terorist” . în al doilea rând. ar fi capturat un tanc de la armat $i trage în centrul Capitalei în tot ce mi$c . în special începând cu noaptea de 23 spre 24 decembrie. Ulterior. în care se putea „p trunde” doar cu aparatur foarte sofisticat . colonelul Ardeleanu. ale c rei efecte au fost accentuate în urma decesului . nu au cedat psihic. în diminea#a zilei de 24 decembrie.C. nu au crezut cele puse în seama colonelului. iar cadrele din M. Se de#ineau „informa#ii” c la acel domiciliu erau depozitate armament $i muni#ie! Stresat . domiciliul soacrei sale din Bihor a fost perchezi#ionat. Autorul mai emite o ipotez : usla$ii erau a$tepta#i „la cotitur ”. Tot pe firul scurt: „Unitatea urmeaz$ a fi atacat$ de efective din Direc#ia a V-a”. Desigur. l-au g sit pe ofi#erul C. Bucure$ti. Au interpretat eronat. Mai mult. pe firul scurt. $i au încurajat-o. comandantul unit #ii.S. nu au crezut în balivernele celor mai $coli#i decât ei. importante for#e ale M. Ele trebuiau s confirme ceea ce se relatase în mass-media cu privire la acel m cel din fa#a M. Comanda unit #ii a mai primit un telefon foarte alarmant.Ap. iar U.Ap. habar-navea c este atât de c utat. Iar bietul C. în primul rând c aceast unitate avea cadre de conduceie capabile.

s-a luat o m sur absurd : pe aeroporturi s nu se mai execute controlul antiterorist $i antideturnare! )ara noastr . Un rol deloc neglijabil l-a avut $i Gelu Voican Voiculescu8. În acest sens. este „terorist” $i ac#ioneaz în zona amintit . cu repercusiuni grave asupra întregului popor $i a economiei na#ionale. al c rui cadavru z cea în fa#a M.I. a#i citit bine stima#i cititori: pe Munteanu !! Adic .. 'i în tot acest timp. nu? Dar numai în debla celor care au dorit acest lucru. s ias în eviden# .. c România a devenit placa turnant a terorismului interna#ional. „cele bune s$ se adune. Ulterior.A.N. a$a cum m-am priceput.L.. De#inut de drept comun inainte de 1989 $i amestecat în Mi$carea transcedental din România prin anii 1980-1984. Totul desf $urat în baza unui plan diabolic..S.S. $i dore$ti s -l înlocuie$ti cu unul care nici nu auzise de terorism dar s mai $tie cu ce se m nânc ! 'i în aceast situa#ie. nu pot fi excepta#i nici factorii politici de atunci. 68 8 7 . Mili#ie $i Justi#ie. când a fost interzis ..-ul. Dar de data aceasta. a r mas nefolosit .Ap. precum $i de lichidarea multor ofi#eri de valoare ai armatei române. radioul $i televiziunea nu au preluat (nu au dorit) de la U. Kog lniceanu.A.A.L.S.L. pe acel comandant care s-a împotrivit din r sputeri dezorganiz rii unit #ii.V. O situa#ie nemaiîntâlnit ! P i. el este cel care l-a anchetat pe usla$ul supravie#uitor 'oldea. Sper c am reu$it s prezint.A. Excluzând toate valorile care au fost scoase atunci din #ar . se mai mir unii ziari$ti. A sc pat doar prin numirea în func#ia de ambasador în Tunisia.A. colonelul Ardeleanu nu mai era bun! 'i atunci. s -l determine s -$i dea demisia. cele rele. A vrut neap rat s aib controlul asupra acestei unit #i de elit . Cei de la M. înl turi de la comand un specialist al luptei antiteroriste. 'i au intrat $i ie$it spionii cu gr mada. În felul acesta. dac grani#ele # rii au fost larg deschise.” În ce prive$te r zboiul psihologic asupra usla$ilor. Arad sau Timi$oara.Ap. numit în func#ia de $ef de Stat Major. importat pe valut forte. Responsabil de executarea lui Ceau$escu. diabolicul scenariu care s-a #esut în jurul usla$ilor. l-a propus comandant pe marele „revolu#ionar” Munteanu. M-am referit la acea hot râre a guvernului provizoriu în total contradic#ie cu misiunile U.R.... renun# la ea!! Personalul specializat a fost înl turat. domnul Ion Iliescu a avut un rol benefic. Evreu. în locul colonelului Trosca.S. În aceast situa#ie. nu $i nu. Da. trimise la Televiziune. nici o dezmin#ire. Petre Roman7 s fac demersurile necesare pentru ca dezmin#irile U. prin telefon.A. era „normal” ca $i aceast activitate de pe aeroporturi s fie înl turat . Aveau ei aceast informa#ie! Stima#i cititori. El era preocupat s se afirme. în sensul c a stopat toate ac#iunile lui G. Voiculescu vizavi de U. În baza ei.L. dac am intrat în democra#ie. Prin presiuni psihice. Ceva logic. exemplele de acest gen ar putea continua. func#ie în virtutea c reia r spundea de Armat . a f cut eforturi disperate de a organiza U. a început s ac#ioneze direct asupra colonelului Ardeleanu. Dar Petric al nostru nu avea timp pentru a$a ceva.S. Degeaba comanda unit #ii a anun#at c acest ofi#er se afl în unitate. fi#i siguri c tot în acea perioad . 'i cum putea s fac aceasta? Doar având la comanda ei un om de-al s u. Securitate. s-a mai ad ugat un personaj pe lista celor care au desf $urat $i condus r zboiul psihologic împotriva usla$ilor.. În noaptea de 23 spre 24 decembrie. B neasa. s fie date pe post.L. tehnica specific controlului antiterorist $i antideturnare.S. pe dl.Teodor Filip Era în unitate. în privin#a dânsului. în #ar au fost introduse tone de armament .N. 'i când a v zut c inten#ia de reorganizare a unit #ii nu a dat roade. Iar colonelul Bleor# l-a rugat. 'i se mai mir S. 'i a reu$it. A profitat de func#ia pe care a avut-o: vice prim-ministru al guvernului provizoriu.L. a scos o hot râre guvernamental într-o total neconcordan# cu misiunile U. recunoscut pe plan interna#ional pentru profesonalismul $i eficien#a acestei activit #i. pe aeroporturile Otopeni.

) ar fi terori ti”. era nelini$tit . Pentru scenariul lor nu puteau avea încredere.S. un loc aparte l-a avut concretizarea ordinului generalului Nicolae Militaru9 ca sediul unit #ii s fie înconjurat de TAB-urile Armatei $i o subunitate de para$uti$ti. Nelini$tit . Dac ar fi avut loc un act terorist. anul de gra#ie 1990.nu s-a vrut.Ap. probitate. A$a. Prea era la îndemâna tuturor s intre $i s ias din #ar cu ce vroia $i nu vroia. Silviu Brucan10. calmitate. popula#ia din zon ..A.N. Pe parcurs. Colonelul Z.L. au batjocorit. Dar sta#ionarea acestor trupe în jurul sediului unit #ii a avut $i alte urm ri. noi nu am crezut niciodat$ c$ ei (usla$ii -n. 'i aceasta era sfâr$itul lui februarie. dac nici un avion nu a fost deturnat. iar pe col#ul altei str zi.V. nu au f cut nici un abuz. nu i-au etichetat $i nu i-au batjocorit pe usla$i.Secretele U.L. cooperare perfect cu colonelul Ardeleanu $i comanda U.L. mi-a crescut „pipota” când au afirmat: „Domnule ofi#er. Dar întregul lor comportament a dovedit în#elegerea just a execut rii acestui ordin. Aceasta este Armata ) rii. Prin el. când stigmatul de „terorist” era înc actual. explica#ia are o logic simpl . competen# . Ce p rere $i-au format diploma#ii celor dou # ri când au v zut c lupt torii antiterori$ti din România sunt încercui#i. ace$ti ofi#eri au r mas $i ei mira#i de neîncrederea manifestat f #i$ de aceast unitate.A. M-a uns la suflet. România era raiul tuturor spionilor agen#ilor din lume.S.. În cadrul r zboiului psihologic asupra U. Au primit un ordin $i l-au executat.S.L.G. Nu o mân de oameni care. obiectiv foarte sensibil. s-a realizat actul de comand al unit #ii. #inu#i sub asediu? Crede#i c o p rere bun fa# de noua conducere a ) rii $i Armatei? Acest aspect a fost comentat nefavorabil în cercurile diplomatice din Capital . Pe care cel care d duse acest ordin nu le-a prev zut $i i-au cam încurcat treburile. sediul unit #ii este încercuit $i supus unui adev rat asediu. comandantul para$uti$tilor. cu situa#ia real din unitate. iar în februarie 1990 am discutat cu o parte din ei. Pe mul#i dintre ace$ti locatari i-am cunoscut. care comandau efectivele ce sta#ionau în jurul sediului unit #ii s-au dovedit a fi adev ra#i ofi#eri.A. Dar cadrele de la M. pe aeroporturile din România nu s-a produs nici un act terorist. Ambasada Indoneziei $i o $coal la care înv #au o parte a copiilor diploma#ilor acredita#i în România. în timp ce o parte a usla$ilor î$i îndeplineau misiunea de paz $i ap rare a ambasadelor. comunism. 69 . S-au purtat camarade$te. într-o perfect în#elegere. Generalul Nicolae Militaru. Vis-a-vis de una din intr rile în unitate era situat re$edin#a ambasadorului statului Israel. s-ar fi luat m suri. iar ei se aflau la mijloc. familiarizat cu aceast unitate.S. au b tut $i tratat inuman oameni nevinova#i. „Pe usla$i nu-i po#i lichida decât prin bombardament!” Aceasta pe de o parte. din exces de zel au tras. Evreu.Voiculescu $i al#ii nu aveau deloc încredere în aceast unitate. la circa 50 de metri. iar generalul Nicolae Militaru era la curent. permanent. G. al terori$tilor de pretutindeni. deoarece oricând se a$tepta ca între cele dou „tabere” s izbucneasc un conflict. a dovedit calit #ile unui adev rat comandant: cinste.A. Mi s-a relatat c un militar din corpul de paz al Ambasadei americane (pu$ca$i marini) s9 10 Agent KGB. 'i a$a a r mas o perioad destul de îndelungat .a. de nenum ratele „informa#ii” primite prin telefonul scurt. În timp ce efective din cadrul Serviciului Special de Interven#ie erau solicitate în diferite puncte ale Capitalei pentru capturarea terori$tilor. Autorul î$i permite s trag o concluzie: dac atunci. Pe de o parte. cu toate împotrivirile colonelului Ardeleanu $i ale conducerii U.

) Pe ei nu-i po i lichida decât prin bombardament „.a.Ap. în dreptul restaurantului „Perla”. dintre care.A. îi nimicesc pe to i (cei care îi încercuiser -n. Aceast „informa#ie” o de#inea el. dup multe c ut ri. a$a s-a inten#ionat lichidarea tuturor lupt torilor din Serviciul Special de Interven#ie (dac U. Cazimir Ionescu.L.. au inten#ionat lichidarea fizic a tuturor usla$ilor $i a cadrelor de la Direc#ia a V-a! Iar aceste persoane se plimb în libertate. Iar pe cei care citesc aceste rânduri. s-a prelungit $i în 1990.N.Ap. se deplaseaz în cabinetul generalului Militaru unde. Cam târziu s-a trezit la realitate $i acest general. Trage#i f$r$ soma#iei”. dar absolut nimeni nu se auto-sesizeaz . 'edin#a era condus de generalul Nicolae Militaru. în sal p trunde vijelios Cazimir (Benedict) Ionascu $i strig : „Tovar$ e general Militaru. care punând telefonul în furc . a fost singura reac#ie ost $easc a generalului Hortopan.L. În timpul lu rii de cuvânt a colonelului Ardeleanu. Este o capcan$!”. condu$i de maiorul Ene. „Vine U.. unitatea lui a ie it în strad$ si trage în popula#ie”. în #ar erau comandouri str ine 70 . Aceasta era versiunea servit comenzii unit #ii. când. referitoare la problema pe care o tratez. Aceasta era p rerea speciali$tilor str ini fa# de usla$i. Diversiunea „Scutul” Discreditarea U. Nu este o fabula#ie.N. lui Cazimir Ionescu: „Domnule Cazimir Ionescu. la sediul M .A. Se de#inea „informa#ia” c o coloan de „blindate-teroriste se îndreapt$ spre Televiziune pentru a o rade de pe suprafa#a p$mântului”. în timp ce colonelul Ardeleanu raporteaz$ aici. dac mai este cazul. A$a cum acei usla$i au fost atra$i în capcan $i uci$i cu sânge rece în fa#a M.L.A.A.Ap. ac#iunea de diversiune $i provocare ce s-a f cut asupra U. intereseaz doar una. de la re#eaua sa. Coloana lupt torilor se apropia. În emisiunea dlui Tatulici.).a. generalul Hortopan tocmai vorbea cu sediul U.Ap.S. maiorul Ene reu$e$te s ia leg tura cu cele dou persoane $i cu lacrimi în ochi le-a mul#umit. „Revolu ia în direct” a f cut mai multe afirma#ii aberante. îi rog s trag concluziile. Voi mai da un exemplu prin care s demonstrez. Suntem în cea mai original democra#ie din lume. Nu am latitudinea s le dezv lui numele.S.S.Teodor Filip ar fi exprimat cam a$a: „Dac! cei din interior vor (usla$ii . culmea.S.N. lupt torii acestui serviciu erau spuma unit #ii). Scenariul a fost continuat $i de Gelu Voican Voiculescu. dar bine c s-a trezit. Este purul adev r. Merit toat recuno$tin#a $i admira#ia lor. Acestora li s-a transmis ordinul.n. s$ ne atace. Un lucru poate minor dar cu consecin#e pentru imaginea României în exterior. Împreun cu Ionescu Cazimir. Dup mine. Pe data de 26 decembrie 1989. dumneata tii c$ eu acum vorbesc cu comanda acestei unit$#i i transmit ordine? Cine dracu v-a permis vou$. prin telefon.A.N. în fa#a dumneavostr$.. $i în via#a politic .. Cic în decembrie 1989. În prim vara anului 1990. La solicitarea dezinformatorilor de la Televiziune. Am l sat spre sfâr$it un episod. ni$te persoane fanatice. civililor. Unele au parte de o pensie sfid toare. Ace$tia îi spun maiorului Ene: „Înapoi! Se inten#ioneaz$ m$cel$rirea voastr$. încrez tori. Atunci to#i aveau re#ea de informa#ii! Bietul colonel Ardeleanu. dar meritat . ale c rei urm ri puteau fi deosebit de tragice. Aceste dou persoane au salvat vie#ile lupt torilor-usla$i. este realitatea crud a acelor zile când. 'i nimeni. lupt torii se pun în mi$care. în dispozitiv de lupt . în jurul Televiziunii $i pe str zile adiacente erau importante for#e ale M. a avut loc o $edin#a cu cadrele de conducere de la Armat $i Ministerul de Interne.S.L.L. era crema Ministerului de Interne. sadice a$ putea spune. îi serve$te o replic dur . mai s fac infarct. stima#i cititori. s$ intra#i în acest minister i s$ împuia#i capul ofi#erilor cu tot felul de prostii!”. altele ocup diferite func#ii în structurile M. comanda unit #ii trimite acest serviciu s o apere. este oprit de un TAB din care coboar un civil $i un maistru militar.

a ap rut un articol pe care îl reproduc în întregime: „Un tân$r care i-a f$cut stagiul militar în trupele U. Astfel. Dispozitivele antitero de militari în termen i profesioni ti au primit muni#ie de r$zboi.A. Nici o forma#iune „Scutul”. C au fost comandouri str ine sunt de acord. Acestei afirma#ii îi r spund cu un categoric NU! La început. Îl consider absolut necesar.?! M rturisesc c $i eu am r mas mirat auzind aceast denumire. în chiar prima zi dup numirea sa în func#ie. la pagina a treia.A. Concret: în „România liber ” nr. 'i aceasta este o art . Acest compartiment era format din cadre specializate în activitatea antiterorist (care urmau o preg tire periodic la sediul unit #ii centrale. îmi pare r u dar nu $tii s dezinformezi. 71 . care purtau uniforme negre de camuflaj. NICI ÎNAINTE.L. De$i avea destule probleme de rezolvat.L. a declarat corespondentului A.S.C. Mai documenta#i-v domnilor..A. Nu $tiu.L. Dup decembrie 1989.Secretele U.. Pe care nu a#i dorit $i nu dori#i s o face#i public . Îns în cadrul forma#iunii „Scutul”. domnilor: Unitatea Special de Lupt Antiterorist NU A AVUT NICIODAT* EFECTIVE DISLOCATE ÎN )AR*. generalul St nculescu a ordonat adunarea întregului efectiv al U.L. cunoscu#i $i necunoscu#i.A. Mai degrab înclin spre aceast ipotez .S.S. au trebuit s accepte c statutul celor asasina#i este $i va fi de EROI ÎN PANOPLIA NEAMULUI ROMÂNESC.A. du$manii lor.S.S.S. care nu-#i este la îndemân . S-a afirmat c aceste forma#iuni erau constituite din efective U.L.1466 din 28 decembrie 1994. dar apar#ineau exclusiv inspectoratului de securitate respectiv).A.L. serviciile $i î$i îndeplineau atribu#iunile de serviciu specifice fiec ruia. din usla$i. în pres . generalul St nculescu a avut curajul de a reabilita memoria usla$ilor uci$i în fa#a M. urmau o preg tire aparte.A. fiecare jude# avea organizat o forma#iune denumit „Scutul”.S. o dezinformare voit . erau destina#i pentru interven#ie în. au fost disloca#i i profesioni ti reangaja#i.S. nu avea în componen#a ei usla$i. vederea asigur rii lini$tei $i ordinii publice. Pe lâng sarcinile de serviciu specifice. Cadrele care intrau în componen#a acestei forma#iuni erau selectate de la toate. dar prin aceasta î$i bat joc de meseria cea mai nobil .S. familiile lor au fost repuse în drepturi. Dup destituirea generalului (r) Nicolae Militaru.A.A.N.L.S.S. sau b nuiesc în slujba cui sunt. le-a adresat cuvinte de îmb rb tare. pentru a îndep rta v lul de suspiciune care a planat asupra usla$ilor $i pentru a ar ta c nici ulterior acest r zboi psihologic împotriva lor nu s-a terminat.L.Ap.L. am specificat c î$i avea corespondentul ei în fiecare jude#.? Înseamn c dumneata $tii ceva! Sau pur $i simplu ai ad ugat litera „C” la sfâr$itul U. dar de unde ai scos denumirea de U.C a avut impactul scontat asupra auditoriului: ce mi-e U. unii ziari$ti au continuat s arunce anatema asupra fo$tilor usla$i (actualmente Brigada Antiterorist ). iar ei declara#i EROI POST-MORTEM $i înainta#i în grad. personal. NICI ÎN TIMPUL EVENIMENTELOR DIN DECEMBRIE 1989. inspectoratului respectiv. când am scris despre înfiin#area $i misiunile U.L.C.A.gazet ria. 'i v asigur c nu f ceau parte bucuro$i din aceast forma#iune.L.M. deoarece denumirea U.S. Pe lâng acest compartiment.A. tot exclusiv. din nici un jude#. Este o minciun . Odat$ cu noi. în evenimentele din Decembre 1989”. ce mi-e U. denumite U. Speculând lipsa de informa#ie a popula#iei. concretizat în compartimentul denumit „Arta”.!!! B trâne.L. PRESS din Dolj: «Am fost la Timi oara i la Bucure ti în decembrie '89. la Televiziune $i chiar în unele c r#i s-au f cut nenum rate specula#ii privind forma#iunea „Scutul” de la Timi$oara $i Sibiu. sub titlul „Dezv!luiri despre implicarea U. Stima#i cititori. care face#i asemenea afirma#ii! Deoarece mai exist persoane care cunosc realitatea. care îi solicita în plus. 'i înc un lucru. în unitate (mai pu#in cei care erau în misiune ordonat ) $i.. mai trebuie l murit un lucru.C. format din cadre de mili#ie care apar#ineau. Deci.A. militarii în termen. continuând s -i prezinte drept „terori$ti”.

Corespondentul AMPRESS citat se nume$te Sterie Petrescu.Teodor Filip La Timi oara.ed. Fuseser$ droga#i. Cred c$ masca#ii. eliminat de pe statele de plat ale „României libere” $i AMPRESS dup o serie de dezinform ri scandaloase. Apoi. „Bucure tiul invadat de ninja” $. dintre care unul a fost Popa Ulpiu Cherecheanu.. U.A. folosind armamentul lor special. au fost interna#i pentru dezintoxicare. mai$tri militari $i ofi#eri. consilier jude#ean (la Dolj) din partea Alian#ei Civice. Ales. Uniforma lor era predominant de mili#ie. Dac este o persoan real .A. nu a fost dislocat în teritoriu. Stima#i cititori. care-pe-care.S.E.L.L. în decembrie 1989”.”. Dar s vedem care sunt minciunile din articolul respectiv: În primul rând. fie de echipaje ale companiei TAROM.R. de culoare kaki. Abia în 1990. pe bun dreptate: „Uite domnule. s-a tras în manisfestan#i de la distan#$ mic$.Dolj. a fost verificat $i r sverificat . urm toarele controale $i verific ri care s-au efectuat în rândul usla$ilor. în 1996. persoana care dore$te s -$i p streze anonimatul (pentru c minte) nu putea s -$i fi „f$cut stagiul militar în trupele U.) Cadru militar $i ce înseamn reangajat? Nici un usla$ nu a purtat „costum negru de camuflaj”. .S. Este nevoie s explic ce înseamn . Pe timpul evenimentelor din decembrie 1989. împreun cu „profesioni tii reangaja#i”. au tras cu gloan#e explozive. de c tre persoane cu decizie în Armat $i în noua conducere a # rii. Stau m rturie. to#i militarii în termen din U.A.S.L. în totalitatea sa. viitorul procuror general al României. În cadrul antrenamentelor. a fost $oferul directorului general al I. chiar $i de c tre procurori.C. ori civil . A fost o singur unitate specializat în activitatea de prevenire $i combatere a ac#iunilor teroriste pe teritoriul na#ional .a.S. Erau fa# în fa# . Deci.L.L. Dar un militar în termen nu putea fi $i la Bucure$ti $i la Timi$oara în decembrie '89. nu a comis nici un act împotriva manifestan#ilor”. au citit serialul despre usla$i care a ap rut în „Cri$ana Plus”. (n.A.S. Dar niciodat „costume negre de camuflaj”. Mai declar c a f cut parte din „dispozitivele antitero”. Am v$zut cum s$reau creierii celor ciurui#i de gloan#e. Toate concluziile au fost unanime: „U. a fost „detronat” din func#ie $i ac#ionat în Procuratur $i Justi#ie de noua conducere a A. Aceast unitate era încadrat exclusiv cu subofi#eri.L. ca s nu spun ordinea de b taie. Masca#ii erau «inamicii» pe care trebuia s$-i descoperim i s$-i neutraliz$m. confec#ionat dintr-un material care nu permitea u$or aderen#a mâinilor adversarului (tocmai pentru ca în lupta corp la corp avantajul s fie de partea lor). Organigrama. Cred c$ masca#ii au fost acei terori ti”.! M-am s turat s repet aceasta.Unitatea Special de Lupt Antiterorist .A. în paza $i ap rarea obiectivelor sau la cele dou aeroporturi: Otopeni $i B neasa. în România nu au existat trupe U..A. poate $i-a satisf cut serviciul militar în Trupele de Securitate. ulterior. în acest sens. citind articolul din „România liber ” $i-au spus.L.. Am fost l$sa#i la vatr$ cu cinci luni înainte de termen pentru a ne pierde urma. La antrenamente i aplica#ii eram împ$r#i#i în «amici» si «inamici». o parte dintre usla$i nu erau „masca#i” $i nu se ascundeau pentru a fi descoperi#i. $i nu numai. Doar cadrele din Serviciul Special de Interven#ie aveau uniform specific de lupt . Concluzia: to#i usla$ii au fost în unitate. nici un cadru din U.A. dup constituirea Brig zii Antiteroriste au ap rut celebrele m $ti Balacrava (tip de glug tricotat care acoper capul $i gâtul). A avea foarte multe comentarii de f cut dar voi c uta s fiu cât mai scurt. 72 . Nici un tân r nu $i-a satisf cut serviciul militar la aceast unitate. al c rei pre$edinte de Filial era. M$ tem pentru mine i p$rin#ii mei.RENEL DOLJ $i a fost.S. Sunt convins c mul#i bihoreni. ce scrie $sta si ce a f$cut U.S. nu avea „profesioni$ti reangaja#i”. articolul de mai sus este plin de minciuni! Aceste minciuni ”mbrac ” sâmburele de adev r „la Timi oara s-a tras în manifestan#i de la mic$ distan#$”. În ianuarie 1990. în raport cu serviciul din care f ceau parte.. Cei neaviza#i. când presa central era „inundat ” de titluri de genul: „Ninja se plimb$ prin Bucure ti”.

Cei doi „terori$ti” sunt „neînfrica#i”. îi face propuneri. cu arma la îndemân .A. Am g sit o deosebit în#elegere la dl. În câteva zeci de secunde. lupt torii antiterori$ti sunt echipa#i. se alarmeaz comanda Brig zii Antiteroriste. în vizit . Suntem în toamna anului 1994.. sub comanda maiorului Nicolae Catan . redactor-$ef Petru 'andor.L. Patru lupt tori cu mers de 73 . cum mama dracului: „În ianuarie 1990. b iatul $i sora lui). Toat noaptea. despre care. iar în organigrama din unitatea la care a fost repartizat sunt trecute toate datele despre el. #in sub supraveghere apartamentul respectiv.media de vârst 35 ani . se execut recunoa$terea în detaliu a zonei. f r a alarma locatarii.sunt gata s se sacrifice pentru a v salva. un militar din ciclul doi $i-a invitat. sub amenin#area armei. Doamne fere$te . doi tineri. mama. Dup eliberarea fratelui. Nu mai conta c fratele fetei i-a fost prieten. camarad în armat . dintr-un bloc vecin. se încadreaz în Brigada Antiterorist . devine dezertor). cu 120 de cartu$e.S. iar pe mâneca uniformelor lor cenu$ii este prins ecusonul cu deviza-simbol „PATRIE 'I ONOARE”.L. f r fals modestie. mare p cat. domnilor de la „România liber ” $i A. în România mai exist o unitate încadrat cu b rba#i $i femei . se ia hot rârea de atac: militarul dezertor dormea. organele de poli#ie. pe timpul când î$i satisf cea serviciul militar într-o unitate din apropiere. în orice situa#ii limit v-a#i afla -. marele amorez pune mâna pe un pistol-mitralier . Ave#i încredere în ei $i fi#i mândri c pe lâng Armat . veselie mare. M i. c a fost omenit la el în cas . cunosc destule? Adic . Militarii din M. care destin dou echipaje. î$i alarmeaz un amic în ale f r delegilor. nu-$i poate „pierde urma”. pe timpul unei permisii. v voi prezenta unul singur. sub o identitate fals ?! Chiar a$a de tâmpi#i îi crezi pe cititori? Oricare tân r. într-un apartament absolut identic cu cel în care cei doi terori$ti (au deja acest statut) #in ostatic familia respectiv . )i-ai satisf cut stagiul militar ca în „Legiunea str$in$”. care asigura paza picotea într-un fotoliu.Ap. un camarad din ciclul întâi s -l înso#easc acas . pe acei tineri care. în jurul orei cinci diminea#a. înarma#i $i pleac la aeroport. 'i apoi. sosesc la apartamentul respectiv. În aceast situa#ie. benevol. Ce se întâmplase? Nu cu mult timp înainte. au fost interna#i pentru dezintoxicare”? Sau „Am fost l$sa#i la vatr$ cu cinci luni înainte de termen pentru a ne pierde urma”! Aici te-ai dat de gol anonimule! în sensul c totul este o minciun . se fac câteva antrenamente. Numele s u r mâne în eviden#a Comisariatului militar. lupt torii din subordinea locotenent-colonelului Alexandru Cristescu nu reu$esc s -i elibereze pe ostatici. de unde un elicopter îi transport fulger la Babadag.PRESS! A doua zi dup ce am citit articolul respectiv. Poate nu cel mai bine ales. nu v l sa#i dezinforma#i de asemenea articole! Care îi denigreaz pe oamenii curajului $i sacrificiului în lupta cu teroarea. dup trecerea în rezerv . Întrun apartament dintr-un bloc din Babadag. #in ostatic o familie (tat l.S. cu ajutorul binoclurilor cu infraro$ii.Secretele U. Fata refuz . dar multe a$ mai avea de scris pe marginea articolului respectiv! Chiar limbajul folosit d not o persoan str in de problemele militare. iar complicele s u. m-am prezentat la redac#ia cotidianului „Cri ana” cu un material în care demolam toate minciunile respective. Stima#i cititori. Discret.N. Poli#ie $i alte organe. intr cu for#a $i #in ostatic întreaga familie. sare gardul unit #ii (deci. discret. în familia tân rului militar din Babadag. vezi c nu $tii s min#i?! Doamne. 11 secunde Iar din multele exemple de interven#ie ale acestor b rba#i ai sacrificiului. pentru a interveni..M. Sora acestuia îi „cade” drag prietenului s u. îi mul#umesc pe aceast cale.. to#i militarii în termen din trupele U. P cat.A. care imediat l-a dat spre publicare.care. Ajun$i la fa#a locului. Apoi.

'i bunul Dumnezeu.? Am eu ceva cu Silviu Brucan când afirm c a fost eminen#a cenu$ie a tuturor evenimentelor? Am eu ceva cu Gelu Voican Voiculescu când afirm c a încercat s dezorganizeze aceast unitate de elit . Dac în cadru organizat. prin toate mijloacele.$i i-au executat. s-ar fi putut descifra fenomenul terori$tilor. paralizeaz pe cei din apropiere. îmi permit s trag câteva concluzii. am eu ceva cu generalul (r) Nicolae Militaru (l-am iertat. doar vestele si c$ tile antiglon#. Nu mi-e fric de cuvinte. iar unul dintre ei aplic fulger tor c tu$ele pe mâinile celui care picotea în fotoliu Totul a durat unsprezece secunde. cu atât mai pu#in sânge în lupt$”. cu armele preg tite pentru tragere.A. era necesar s se analizeze $i s se stopeze AC)IUNILE TERORI'TILOR. putea fi i cel$lalt în pozi#ie de lupt$ i. s -i înl ture fizic pe usla$i. ceilal#i se rostogolesc cu iu#eala fulgerului în hol. Cei care în decembrie 1989 au înscenat scenariul cu terori$ti. cei care au înscenat procesul cuplului Ceau$escu . care pentru a fi preg ti#i în vederea unor astfel de interven#ii aplic cunoscuta butad militar : „Cu cât mai mult$ transpira#ie la instruc#ie. dup care se lipesc de pere#i. dar nu pot uita) când afirma c a avut tot interesul s înl ture U. ar fi fost solicitat s ac#ioneze pentru anihilarea terori$tilor. nu provoac nici o schij ).. produce o luminozitate $i o detun tur ce. ci doar de principiul „care pe care”. cei doi sunt coborâ#i în fa#a blocului. Securitatea $i Mili#ia trebuiau sa fie subordonate unei comenzi unice. între ele s se desf $oare o cooperare perfect . sub o comand unic . a continuat: „Putea fi u a baricadat$ prin interior.S. U. pentru câteva secunde. Totul se desf $oar în cea mai perfect lini$te: lupt torii se în#eleg prin semne. ne mai puteau fi alia#i. Sunt adep#ii terorismului. $i v zându-i mira#i. Dar nu s-a vrut acest lucru. pe timpul antrenamentelor nu #in cont de grade $i func#ii. sunt adep#ii terorismului. deoarece prin tot ce au f cut. $i care. i-au ap rat pe adev ra#ii terori$ti. Oare.A. dar am ajuns la ea în urma unei serioase document ri $i gândiri. lipesc exploziv. atunci. adaug semnatarul acestor rânduri.S. în acea zi de 23 decembrie 1989 când generalul în rezerv Nicolae Militaru a fost numit (ilegal) în func#ia de ministru al Ap r rii. se petrec urm toarele: unul dintre lupt tori arunc în interiorul apartamentului o mol (gernad cu efect optico-acustio care. în urma exploziei.Teodor Filip felin se apropie de u$a apartamentului. DAR NU S-A VRUT! 'i atunci. 'i pe ace$ti oameni ai sacrificiului unele persoane.A. ace$tia ar fi fost nimici#i sau captura#i.L.S. înso#i#i fiind de înjur turile locatarilor trezi#i de zgomotul exploziilor. M. când se vor opri? În încheierea ace$ti capitol. U. cei care au c utat. ori s aib controlul asupra ei? Sunt eu p tima$ prin cele scrise? Când toate. Ace$tia sunt oamenii. a fost suspectat permanent în mod tenden#ios $i asupra ei s-a desf $urat acel diabolic r zboi psihologic. Pe cei care au tras în români. unii ziari$ti continu s -i denigreze.L.N. Concomitent cu detonarea explozivului aplicat pe u$a apartamentului.o ru$ine a justi#iei române$ti . Unul dintre lupt tori va declara unui grup de reporteri: „A fost simplu”. dar absolut toate câte le-am pus în seama lor se bazeaz pe documente. în felul acesta.Ap. pe m rturisiri ale persoanelor implicate. ale martorilor oculari? 74 . pe casete video. Una dintre ele este cam hazardat .L. inclusiv deschiderea grani#elor $i înl turarea controlului antiterorist $i antideturnare de pe aeroporturi. Escorta#i. sima#i cititori.

fostul Comandant al Armatei l Bucure$ti. fosta gard a generalului Gu$e. amiralul ARON . generalul 'TEFAN GU'E . VIRGIL TATOMIR .B. colonelul GHEORGHE ARDELEANU . a colaborat cu 'tefan Gu$e $i a comandat Marina Militar .sinucidere prin împu$care. un pistol cu aer comprimat care. avocatul VOICU VIOREL. Lecturând aceast sinistr list . dup decembrie 1989 $i pân în prezent. infarct.împu$cat. Dintre care amintesc: generalul VASILE MILEA ..infarct.infarct.Ap. generalul de avia#ie PUIU .S.A. primul. Realitatea este c toate aceste persoane. IOAN PETRU CULIANU . Statistic ce. În toate cazurile...infarct. generalul NICOLSCHI infarct. înainte de a trece la radiografierea unor decese suspecte.. cel care la procesul de la Timi$oara a rostit. moartea a devenit statistic . De$i exist o multitudine de date.ar$i de vii prin pr bu$irea elicopterului. Cerului” O problem care a stârnit numeroase controverse este cea a deceselor suspecte de dup evenimentele din Decembrie 1989. S li se închid gura.. DUMITRU . Au murit pentru c sufereau de o boal rar : CUNO'TEAU PREA MULTE. Arme pentru. generalul B*LTEANU . voi prezenta cititorilor câteva din metodele folosite pentru înl turarea persoanelor incomode. au fost implicate nemijlocit în evenimentele din decembrie '89 sau cuno$teau adev rul despre aceste evenimente. La autopsie.cancer. Astfel. f când parte din Marele Stat Major. colonelul PETRE MORARU . au ocupat func#ii de conducere în M. generalul VOINEA . $. se provoca moartea instantanee. Cu un asemenea pistol. 'i au trebuit s fie înl turate. medicii 75 . de$i au fost intens mediatizate.sinucidere prin spânzurare în închisoarea din Timi$oara.I. cu o evolu#ie extrem de rapid . ALEXANDRU STARK .A. decedate în condi#ii mai mult decât suspecte. „moartea f r cauz ” Începând cu anii '60. ies în eviden# câteva cauze principale ale acestor decese: moarte violent . Sunt metode folosite de majoritatea serviciilor secrete din lume. De pe urma acestor „decese suspecte”. infarct $i cancer. În cuno$tin# de cauz . generalul DOICARU .G. cuprinde peste dou zeci de generali $i alte persoane. care nici pe departe nu este complet . MARIN CEAU'ESCU sinucidere prin spânzurare. în loc de gloan#e. K. generalul GIC* POPA .accident mortal în localitatea Fete$ti. În mod inten#inat de c tre persoane din actualele institu#ii ale statului. mort la Buz u. Capitolul IV: DECESE OPORTUNE „Ei se bucur$ de imunitatea. PETRE CONSTANTIN .. parola „Radu cel frumos” . c pitanul cerceta$ GHEORGHE B*RBIERU din D. au profitat $i profit înc multe persoane.infarct. generalii NU)* CONSTANTIN $i VELICU MIHALE .L. generalul DUMITRU I. de$i s-au pensionat ori au trecut în rândurile marilor oameni de afaceri.a. folosea ca muni#ie fiole cu acid ceanhidric.infarct. într-un ciudat accident de ma$in . persoane care.cancer. Ministerul de interne sau în structurile fostului regim.N. generalul EMIL MACRI .-ul utiliza cu eficien# o nou metod de lichidare fizic a „adversarilor”. tr gând o fiol în zona fe#ei „adversarului”. cercet rile au fost canalizate în direc#ii gre$ite.Secretele U.cei care în decembrie 1989.decedat în urma unei forme rare de cancer. indezirabile. generând numeroase întreb ri.sinucidere prin împu$care.fostul 'ef al Direc#iei de informa#ii al Armatei $i Decan al Facult #ii de Arme întrunite.împu$cat. ele nu au fost elucidate nici în ziua de azi.

cât $i la cele ale acidului gastric. c ascund sute de lucruri. Acesta declan$eaz un arc ce ac#ioneaz asupra unui cioc nel care sparge sticla sub#ire a unei fiole înc rcat cu acid ceanhidric. acidul trece în capsula din material pustie $i începe s -l ard . func#ionarea glandelor este dereglat pe cale chimic . În cadrul serviciilor secrete din majoritatea statelor lumii. Capacul respectiv se de$urubeaz $i cap tul deschis al tubului se plaseaz la câ#iva centimetri de gura $i nasul celui care doarme. În func#ie de grosimea acesteia. În 76 . care îndreptat spre fa#a celui cu care se purta conversa#ia. primesc forma $i coloritul capsulei pentru care a fost „confec#ionat ” $i se d „bolnavului”. direc#ie. vaporii ies din tub $i p trund pe c ile respiratorii.infarct! Datorit cercet rilor ulterioare. $antaje. iar simptomele sunt ale unei crize cardiace. atac miocardic. ajunge în organism.G. K. r piri de persoane $i asasinate. imun atât la efectul acidului ceanhidric din interiorul ei. iar medicii nu vor putea stabil cauzele. Unde lupta este dur $i î$i are secretele ei. Pe lâng pistolul descris mai sus a fost folosit cu succes (oare s-a renun#at?) un stilou. exist un compartiment (serviciu. deoarece dup acest timn. despre care are cuno$tin# un num r relativ mic de persoane. destul de rezistent pentru a nu ceda ac#iuni. Cap tul ei este închis cu o foi# de cupru.denumirea difer ) care se ocup exclusiv cu cele mai „murdare” afaceri: sabotaje.în Germania . câteva ore mai târziu. Voi fi acuzat. Una dintre jum t #i este confec#ionat dintr-un material ceramic. este absorbit de sânge $i purtat la inim . Este adev rat. Dup pu#in timp. unitate special . eficien#a gazului otr vitor folosit a fost sporit . Capsula este înghi#it iar acidul ceanhidric începe s road foi#a de cupru. puse la dispozi#ie de cercet torii în domeniu. Dar cititorul trebuie s cunoasc doar o parte mic al acestui adev r.unele droguri $i hormoni sintetici care afecteaz buna func#ionare a glandelor endocrine. una se ambaleaz cu cealalt .. în toate aceste cazuri. printr-un gest absolut firesc $i f când s culiseze ag # toarea de la cap tul acestuia. cunoscutul miros al acidului prusic dispare. Americanii. În cadrul acestei metode. ru$ii $i alte mari puteri. Un astfel de tub este prev zut cu un capac care se de$urubeaz $i cu un buton minuscul..-ul i-a asasinat . capsula ajunge în intestinul gros. Aceast capsul poate fi „fabricat ” sub forma $i coloritul oric rei capsule cu care se trateaz bolnavul. 'i destul de tare ca s nu fie sf râmat de mu$chii gâtului când este înghi#it .Teodor Filip constatatau c persoana respectiv a murit datorit unui. Acestea sunt servicii ultra-secrete.f r ca acesta s -$i dea seama . poate. Serviciile secrete britanice au intrat în posesia unei alte metode diabolice. cu un astfel de pistol. Se apas pe butona$. mu$chii cadavrului se relaxeaz . Concomitent. Dar tot atât de adev rat este $i faptul c aceasta reprezinte $i „lumea spionajului i contraspionajului”. În 1962. au pus la punct o metod diabolic pentru înl turarea adversarului: „moartea f$r$ cauz$”.pe doi conduc tori na#ionali$ti ucrainieni: Stepan Bandera $i Lev Rebet. „adversarului” i se administreaz . iar pacientul moare. Rezultatul autopsiei . S-au fabricat ni$te tuburi sub#iri ca ni$te stilouri. era împro$cat cu un gaz ce îi provoca moartea. înainte de a fi dat „pacientului”. Cele dou jum t #i se îmbin . provocând moartea instantanee a persoanei respective. Acum se $tie c toate serviciile secrete ale Marilor Puteri dispun de posibilitatea de a lichida o persoan . Foi#a de cupru este calculat s reziste acidului ceanhidric între 1-10 ore. acidului ceanhidric. p strând aparen#a unei mor#i naturale. Sub presiunea aerului. dup ce an testat cu „succes” ac#iunea unor droguri $i hormoni sintetici pe oameni. Cealalt jum tate este confec#ionat dintr-un material plastic. Aceasta s-a întâmplat la începutul anului '80 $i const dintr-o capsul format din dou jum t #i. Ele m i aplic $i alte metode pentru înl turarea „adversarului”. Dup o or .B. butonul de declan$are ac#ioneaz $i o mic butelie cu aer comprimat.

iar presa.. m-a pus pe gânduri. aflat în majoritatea 77 . Dozajul radia#iilor genera inevitabil o form mortal de cancer. deoarece decesul a dou persoane. Pentru lichidarea persoanelor aflate în libertate. se ocupau cu montarea de microfoane în celulele de#inu#ilor. au trecut la lichidarea fizic a acestor persoane. Am pus întrebarea dac acest Serviciu a fost desfiin#at. din partea lui Ceau$escu. Bietul om d dea cu subsemnatul. în România este creat Serviciul „K”. introdus în înc perea respectiv $i l sat singur . Acestea erau folosite pentru a-i lichida pe oponen#ii regimului. Citi#i.. Spre exemplu. în topul interna#ional al serviciilor secrete. urma forma galopant de cancer $i se producea inevitabilul . se folosea aceast înc pere. Ulterior. Deoarece. F r a se #ine cont în care din serviciile sale au lucrat cadrele respective. Sau: acest Serviciu a fost desfiin#at? 'i a$a.. La început.. la parterul blocului situat vis-a-vis de sediul Securit #ii. Nicolae Costin. 'i „Radu” era trimis. v rog cu aten#ie cele ce urmeaz Primarul Chi$in ului . Mai târziu.Secretele U. Bineîn#eles.A. Pere#ii camerei erau acoperi#i cu tabl de fier.B. ori cu introducerea de „porumbei” sau „miei” (informatori) în celule. cu scopul de a intra sub pielea de#inu#ilor viza#i a le câ$tiga încrederea $i a ob#ine date compromi# toare asupra lor $i a-i determina apoi s fac declara#ii incriminatoare. m-am întrebat: de ce dup evenimentele din 1989 cadrele acestui Serviciu nu au fost condamnate dup merit? Imposibil s nu se fi $tiut de ele. fiind ajutat de sovietici. a încetat din via# ... Pleca s n tos acas $i dup o perioad îl pupa familia rece. Care aveau misiunea cea mai murdar posibil . dup decembrie 1989. numele conspirativ de „Radu”. Cic pentru a-$i putea scrie în lini$te declara#ia. Uneori. în condi#ii deosebit de dubioase. A fost atât unul dintre liderii Mi$c rii de Eliberare Na#ional .asasinat ? Fostul primar al Chi$in ului. Acest procedeu diabolic a primit.moartea. persoana respectiv era iradiat .. a fost amenajat o înc pere special . la sfâr$itul anului 1989. persoana era chemat . pentru supravegherea convorbirilor acestora. în vârst de 54 de ani. cadrul acestei „lumi”. dup modelul K. ea avea un num r relativ redus de cadre. înscenând „sinucideri” sau folosind otrav care producea o moarte aparent natural . Numai bunul Dumnezeu $tie câte persoane au decedat folosindu-se aceast metod diabolic .G.. ac#ioneaz $i serviciile noastre secrete. iar în interior se aflau doar o mas de zinc $i câteva scaune metalice. Ale c ror cadre trebuie s fie foarte bine preg tite pentru a supravie#ui.-ului. Când vroia s lichideze o persoan el d dea ordinul „Trimite i-l pe Radu la. Sub pretextul c trebuia s dea o declara#ie oarecare. datorit unor „Servicii speciale”. Subordonat Ministerului de Interne sau Ministerului Justi#iei. dar.S. Siguran#a Na#ional a României era încadrat numai cu profesioni$ti de înalt clas .”. Autorit #ile din capitala Republicii Moldova au încercat s treac sub t cere acest eveniment. o unitate ultra-secret care r spundea de contraspionaj în cadrul sistemului penitenciar na#ional. totul era mascat.. care prin întreaga lor activitate au dezonorat institu#ia Ministerului de Interne.. În prim vara anului 1970. cât $i unul dintre cei mai înfoca#i adep#i ai Unirii cu patria-mam . România era pe locul trei. acest serviciu a introdus în arsenalul s u substan#e radioactive. întreaga Securitate a fost b gat în aceea$i oal . în acest interval de timp primea $i o doz de radia#ii. Serviciul „K” În anul 1950.L.

pe timpul campaniei pentru alegerile preziden#iale. a fost depistat ca fiind bolnav de leucemie. În august 1993. c el a fost creat $i î$i desf $oar activitatea în temeiul Legii 51/1991 privitoare la siguran#a na#ional a României. pentru România. s trage#i concluziile. foarte curios. Moartea lui Nicolae Costin reprezint o enigm . Pentru cele ce urmeaz probabil voi fi criticat. Cel al c rui nume a fost strigat cu insisten# de c tre demonstran#ii din Timi$oara. în penitenciar.I. Crin Halaicu. septembrie. Simptomele acestei boli nu i s-a descoperit. Da#i-mi voie s fiu sceptic în aceast privin# . stima#i cititori. întreb doar. Curios. Dar la timpul respectiv mi-am exprimat scepticismul în aceast privin# (deja au trecut mai bine de doi ani de la decesul s u $i nu am cuno$tin# ca acest jurnal-intim s fi fost publicat). pân în decembrie 1989. La nici o lun de la aceast vizit . printre înalte oficialit #i politice. 'i a murit! Dar. la invita#ia primarului general al Capitalei. Nu i-au mai dat multe $anse de via# . a continuat s fie un militant consecvent pentru Unire. V mai aminti#i de „Serviciul K”. Sau decesul fostului secretar al C. ai P. Dar. RADU B*LAN. de$i demis imediat dup alegerile din 26 februarie 1994. a vizitat Bucure$tiul. s-a descoperit c suferea de afec#iuni cardiace. în subordinea Ministerului Justi#iei! 'i. Tudor Cojocaru s-a îmboln vit de. are o componen#$ bine determinat$. în urma sa a r mas un jurnal-intim -circa 400 de pagini . iar so#ia ex-pre$edintelui Snegur nu este alta decât fiica prea iubit a generalului Zotov.R. faptul c . Medicii s i curan#i au sus#inut c .care.-ului ds a-$i elimina adversarii a fost iradierea. a înc put pe mâna unui redactor $i are toate $ansele s vad lumina tiparului. purt torul de cuvânt al Ministerului Justi#iei.. pre$edinte Emil Constantinescu. f când leg tura cu faptul c (virgul ) conducerea de la Bucure$ti era pro-rus . din fericire. Nu-mi permit s fac nici o aluzie. asem n tor celui aplicat $i altor persoane care cuno$teau prea multe taine ale revolu#iei de la Timi$oara. Dar nicidecum de aceast necru# toare boal care este leucemia. la un control medical. Stranie coinciden# ! Se $tie c una din metodele preferate ale K. $i prim secretar ai jude#ului Timi$ în decembrie 1989.B..C. s n tatea îi era serios zdruncinat (suferea deja de o curioas boal a pieiii). care se limiteaz$ la prevenirea evenimentelor în rândul efectivelor de de#inu#i i la 78 . V las pe dumneavoastr . La o conferin# de pres #inut în a doua decad a lunii martie 1995. survenit la mijlocul lunii februarie 1995.B.G. A$a au sus#inut al#ii. vom afla adev rul cu privire la evenimentele din decembrie 1989. pe Teodor Rus. este faptul c $i $oferul s u. $i-a pus întrebarea: unde $i când a fost iradiat Nicolae Costin? Pentru c în Republica Moldova a fi patriot este un delict. Se $tie c . unde s-a întâlnit. în momentul ie$irii din penitenciar.C.000 de persoane au participat la funerariile lui. Sunt de acord cu dânsul.G. Dl. ne-a promis transparen# $i. a avut parte de un alt soi de „tratament”. $i cu pre$edintele Iliescu. stima#i cititori? Care.O. pân la sfâr$itul anului 1997. nu a men#ionat nimic despre acest trist eveniment. peste 25. care func#ioneaz în structurile Direc#iei Generale a Penitenciarelor! Deci.. Iar unul dintre medicii care l-au îngrijit în ultima perioad a vie#ii sale a declarat c nu va fi surprins dac $i al#i de#in tori de secrete despre evenimentele din decembrie 1989 vor avea aceea$i soart . leucemie (în martie 1995 a fost depistat cu aceast boal ). loc de bun ziua. mai ales. În 1993. Purt torul de cuvânt a mai afirmat: „S. Ei au fost de p rere c . l-a luat gura pe dinainte $i a dezv luit existen#a unui nou serviciu secret: „Serviciul operativ independent”. Dar cititorul trebuie s cunoasc realitatea. func#iona tot în cadrul penitenciarelor. Acel nomenclaturist care a f cut mult bine $i a l sat loc de întoarcere pentru oricine $i.. Multe persoane.Teodor Filip ei în sold snegurist . fostul $ef K.

.? Iar ofi#erii cu „protec#ia cadrelor” nu mai pot face fa# ? Eficien#a S. generalul-maior Nu# Constantin a fost numit în func#ia de adjunct al ministrului de Interne $i $ef al Inspectoratului General al Mili#iei.I. cei absen#i nu se pot disculpa. s-au f cut nenum rate specula#ii dar.a. Dumitru Pletosu.I. dac el func#ioneaz în structurile D. cei doi generali se îndreapt spre Moravi#a. Dup absolvirea $colii primare. la Bucure$ti . Fiind $ef al Inspectoratului General de Mili#ie $i adjunct al ministrului de Interne.un dublu mister Generalii CONSTANTIN NU)* si VELICU MIHALEA . In noiembrie 1950. care. putea practic s comande toate efectivele Ministerului de Interne din aceast garnizoan . Dar da#i-mi voie s pun câteva întreb ri. Personal.P. Dup fuga lui Ceau$escu.O. În 1963 este transferat la Departamentul Securit #ii Statului.N. pe care a absolvit-o în anul 1952 cu gradul de locotenent. unde în 1962. Victor St nculescu. Prin Decretul preziden#ial nr.Ap. Nu# $i Mihalea . Acum intr în scen un num r de persoane.oare de ce 79 . $tiam c de acestea se ocup ofi#erii cu „protec#ia cadrelor”.. MIHALEA VELICU a fost promovat ca loc#iitor al $efului Inspectoratului General de Mili#ie în anul 1980. 'i au reu$it.L. S-a n scut la 23 noiembrie 1929.A. iar în ianuarie 1951 este trimis ca elev la $coala militar de ofi#eri de artilerie Sibiu. cu inten#ia de a trece grani#a.Ap. 'tefan Kostyal $.G.S. s-a v zut cu prisosin# pe timpul revoltelor care au cuprins mai multe penitenciare din #ar ?!. prin Decret preziden#ial. în anul 1959. este numit ca lector. este încorporat $i î$i satisface serviciul militar la Regimentul 32 artilerie din Slatina. este avansat la gradul de general-maior.ar$i de vii prin pr!bu$irea elicopterului în care „c!l!toreau în stare de aresta i”. colonelul Ion Nicolae. La 30 decembrie 1982. La Simeria sunt re#inu#i. el este cel care a instrumentat dosarele respective. în comuna Br ne$ti. În dup -amiaza zilei de 22 decembrie '89. în decembrie 1989: Nicolae Militaru. 'i acum s trecem la radiografia deceselor suspecte ale unor „piese grele”. la Direc#ia a IV-a (contrainforma#ii militare) unde a început ca simplu ofi#er-lucr tor. generalul-colonel Nu# a f cut parte din grupul generalilor trimi$i de Ceau$escu la Timi$oara: 'tefan Gu$e.. Vasile Ionel. care erau semnalate cu aspecte de tr dare. multe dintre ele cu o probitate moral $i profesional dubioase. Marin Pancea. func#ie pe care a îndeplinit-o pân în decembrie 1989.184 din 22 iulie 1978. Mihai Chi#ac. au demonstrat c vor neap rat ca cei doi generali s fie lichida#i. $eful Mili#iei jude#ului Hunedoara a raportat colonelului Ion Suceav . Începând cu data de 17 decembrie 1989. În virtutea func#iei $i a prerogativelor sale.-ului? Ce poate constitui secret de stat în D. protec#ia datelor si informa#iilor cu caracter de secret de stat. $i M. Referitor la acest aspect. dup absolvire.N. Dar se r zgândesc $i se urc în tren pentru a veni la Bucure$ti. dintr-o familie de # rani.. este selec#ionat pentru Academia Militar . s fie numit $ef al acestei direc#ii. jude#ul Giurgiu. Velicu Mihalea $i Stamatoiu.G. func#ie pe care a de#inut-o pân în decembrie 1989. s-a calificat în meseria de croitor. prin întreaga lor activitate.Secretele U. pentru ca în anul 1977. din sistemul Direc#iei Generale a Penitenciarelor”. luna mai. La Direc#ia a IV-a. Nu# cuno$tea activitatea de tr dare în favoarea sovieticilor a multor generali ce preluaser comanda M. N scut la 23 iunie 1935 în comuna Cetatea.P. jude#ul Ilfov. se centralizau datele $i dosarele tuturor persoanelor din unit #ile M. Ei ce rol au atunci? Nu cumva se calc unii pe al#ii „pe picioare”? 'i fa# de cine este independent acest Serviciu.

pentru Dumnezeu. Dar. elicopterul va ocoli zona Or$ tie. unde la ora $i data respectiv se purta un adev rat r zboi cu „terori$tii”. Ulterior. la fa#a locului au fost trimise înt riri. Dochinoiu. nici un militar de la sol nu a deschis focul. l sând în urma lor cinci copii orfani. Colonelul Suceav îi ordon s -i aresteze $i s -i predea Armatei. care r m sese la comanda I. Am afirmat anterior c cele dou ordine date de generalul Ion Hortopan sunt.M.G. dup care ia leg tura cu generalul-colonel Ion Hortopan.survolau spa#iul aerian tocmai în parametri impu$i de ordinul respectiv: la joas altitudine.col. ce c uta în acel loc? Deoarece. De ce oare? Apar din nou câteva aspecte care denot c lt. era o prelungire a itinerarului pe care-i primise în cadrul ordinului de misiune. cu o vitez$ de 310 km/ora. în primul rând. Elicopterul a fost doborât în apropierea unui depozit de muni #ii. Pe data de 23 decembrie. generalul-maior Rotariu. iar elicopterele . Iar modul în care s-a pr bu$it elicopterul este înv luit în mister. Dar. Ori. se $tie c echipajul unui aparat de zbor nu are voie s se abat de pe traseul ordonat sau s $i prelungeasc itinerarul. Deci. Atunci? Totul se reduce la o singur concluzie: echipajul a primit ordin în acest sens $i s-a executat. 'i când afirm c totul a fost premeditat nu sunt crezut $i nu se autosesizeaz nimeni. bizare. f r leg turi radio $i f r lumini de semnalizare. Oare se $tia din timp ce se va întâmpla.. Este o înc lcare a ordinului. cel pu#in bizare: cei doi prizonieri s fie transporta#i în garnizoana Sibiu!. în spa#iul aerian al României se ducea un adev rat r zboi electronic. Dochianu a primit ordine suplimentare. la Alba-Iulia. ce îndeplinea atunci func#ia de comandant al Brig zii de Mili#ie transporturi. cel pu#in. $tirea s-a dovedit a fi fals . Membrii echipajului au murit al turi de cei doi generali. care ordon acela$i lucru: arestarea lui Nu# $i a lui Mihalea. Cu pu#in timp înainte de a decola din Deva. Generalul Iosif Rus îi ordon lt. la 1 km nord-vest de Alba-Iulia. R spunsuri de loc. Leg$turile radio sunt interzise. Se $tie precis c elicopterul a decolat din Sibiu la ora 17. iar în unitatea de elicoptere din Sibiu erau cadre incomode? Care trebuiau s moar $i ele? Tot ce se poate. Era tocmai zona deasupra c reia trebuia s zboare elicopterul.Teodor Filip acestuia. 'i care se pedepse$te foarte aspru. Pe unde s-a mai învârtit acel elicopter? Ce misiuni a mai îndeplinit? S-a deplasat oare $i la Timi$oara? întreb ri $i iar întreb ri. comandantul unit #ii de elicoptere din Sibiu: „Zburând la joas$ în$l#ime.35. Din acest moment.considerate ale terori$tilor . echipajul elicopterului a fost schimbat. al c rui regizor era colonelul Dragomir (înainte primise ordin de la acela$i general Hortopan: „Termin$ odat$ cu Securitatea i Mili#ia din Sibiu”). Oare de ce nu s-a dat ordinul ca cei doi s fie transporta#i direct la Bucure$ti? Cu îndeplinirea celor dou ordine este îns rcinat generalul Iosif Rus. elicopterul respectiv avea toate $ansele de a fi considerat ca apar#inând terori$tilor.? . Dar apare un alt semn de întrebare: nu se cunoa$te ora la care a aterizat la Deva! Distan#a respectiv putea fi str b turu în circa 30 de minute. Al doilea ordin era ca transportul celor doi prizonieri s se fac cu un elicopter trimis de la Sibiu. Generalul Ion Hortopan transmite dou ordine. pentru a nu fi u or repera#i de radioloca#ie.. iar de la Deva la 19. numai c . s-a primit un telefon cum c depozitul de muni#ie este atacat de terori$ti. vitez circa 300 km/or . A fost ultimul ordin pe care l-a executat. în acea perioad . 80 . condamnarea lor a fost hot rât . $i nu generalului-maior Câmpeanu Romeo. Iar în jurul orei 20.08. Zborul se execut$ f$r$ lumini de semnalizare”. Iar unit #ile militare de pe traseul elicopterului nu au fost în$tiin#ate despre acest zbor.c cei doi generali se afl în biroul inspectorului-$ef. Iar desf $urarea ulterioar a evenimentelor m face s cred c asasinarea celor doi generali a fost un act premeditat.00 se raporteaz c în apropierea depozitului s-a pr bu$it un elicopter. cei doi generali sunt du$i într-o unitate militar din Deva.col.

S$-i fie #$râna u oar$. cu inima schingiuit$ de lunga i arbitrara deten#ie politic$.Macri fusese adus în cursul aceleia i zile în celul$. Prin func#ia sa. de la un spital care îl alungase. a tept$m s$ ne ducem unul dup$ altul. de o ur$ care nu poate fi nici a democra#iei. $i nu ale clanului Ceau$escu. Dar. Varianta oficial este c elicopterul a fost doborât de la sol. Dar ce s-a întâmplat. A dovedit întreaga activitate criminal a lui Nicolae Militaru. a. pe targa. s-a auzit o explozie în aer. ce for#e de la M. Dle maior Bârloiu. martorii oculari au mai declarat ceva bizar: dup ce s-a auzit zgomotul specific din elicopter. erau dislocate în zona respectiv . autorul î$i permite s emit o p rere: elicopterul a fost doborât fie de o rachet . conducând nemijlocit aceast Direc#ie în ultimii 20 de ani. lâng$ paturile noastre. Crunte zile am mai apucat s$ tr$im: precum câinii cu gurile cusute.) care mai putea s$ tr$iasc$ i s$ fie de folos #$rii în care s-a n$scut. cu armanent de infanterie. nici a umanismului... ci la uciderea sadic! a unui semen de-al nostru (subl. el $i subordona#ii s i au demascat $i anihilat pe cei care loveau în interesele economice ale # rii. biet tovar$ de suferin#$”.Secretele U. o banc de date $i trebuia ucis.înc un general asasinat! Generalul-maior EMIL MACRI . Ce s-a întâmplat. "'i-a dat sufletul. care se ocupa de contrainforma#ii economice. $i-a creat numero$i du$mani. Generalul E. nu s-a auzit nici o împu$c tur !! O declar numero$i martori oculari. nu sunte#i de vin . din momentul în care s-a auzit zgomotul elicopterului în zbor $i pân la a doua explozie la sol. De nenum rate ori. generalul-maior Emil Macri a lucrat ca specialist în Direc#ia a II-a a Departamentului Securit #ii Statului. A#i fost indus în eroare.. acolo? Deoarece. fie c în interiorul s u a fost plasat o înc rc tur exploziv (bomb ) programat a exploda dup un anumit timp sau prin telecomand de la sol. În urma celor prezentate. alta la sol. în urma c ruia $i-au pierdut via#a 25 de persoane $i a fost trimis în judecat 81 . Am asistat neputincio i nu la pieirea unui om f$r$ zile. ave#i datoria moral de a spune adev rul! La fel. crezându-se c transport terori$ti. de fapt.L. deplângem lumea în care se pot petrece acte de indiferen#$ i cinic$ barbarie ca acela care a dus la tragicul deces. Încremeni#i de crunta dispari#ie a importantului om. cel care a fost generalul-maior EMIL MACRI. în noaptea ele 17/18 aprilie.A. o $tiu numai bunul Dumnezeu $i persoanele interesate în a ascunde adev rul. 'i atunci. condamna#i la moarte lent$. a a cum toate spitalele i institutele medicale de resort procedeaz$ permanent cu grupul nostru de de#inu#i politici. declarându-l apt s$ se vindece în închisoarea de fioroas$ faim$. Apoi. dle maior! Dvs. De asemenea.N. Veghind la interesele economice ale României. Oare s m în$el? Varianta oficial am prezentat-o. într-o celul$ a Spitaluluipenitenciar Jilava.S. i-a prevenit pe speciali$tii români care urmau s fie în$ela#i la masa tratativelor. în negurile ve nice. Era o somitate în materie. Se $tie precis zona în care a fost doborât. care se face vinovat de explozia de la Combinatul Petrochimic Teleajen. pun o ultim întrebare: ce profesionalism au dovedit cei care au f cut cercet rile? Emil Macri . 'i nici în raportul SRI nu se spune cine a tras de la sol asupra elicopterului. Grupul de de#inu#i politici din penitenciarul Jilava. Au murit acolo colegi de-ai dvs.Ap.infarct. $i militarii din subordinea dumneavostr care au venit în sprijin la depozitul respectiv. pentru Dumnezeu. Timp de 40 de ani. dintre care unii de vârste înaintate.

Teodor Filip
conducerea Combinatului (pe nedrept), format din cinci persoane, primind condamn ri între doi $i opt ani închisoare. Pentru asasinarea lui s-a creat un scenariu diabolic, al c rui protagonist a fost senatorul Sergiu Nicolaescu. Vroia s se fac un film „bomb ”. 'i atunci, în fruntea unei comisii de anchet , în dou autoturisme, a descins în penitenciarul Jilava pentru a-i ancheta pe cei de la Ministerul de Interne. De$i aflat în spitalul de la Fundeni, comandantul Spitalului Penitenciar de la Jilava, colonelul doctor Arusoaie, i-a ordonat cpt. Olteanu, $eful serviciului de paz , s -l aduc pentru anchet pe generalul-maior Emil Macri. 'i pe Cornel Pacoste. Ca urmare, o dub cu înso#itor este trimis la Clinica Fundeni pentru a-i aduce pe cei doi. De fapt, generalul Macri ar fi trebuit s fie operat pe inim , lucru la care s-a opus doctorul Arusoaie, motivând c , dup opera#ie, acesta nu ar mai fi putut suporta regimul de penitenciar, cu atât mai pu#in transportul la procesul de la Timi$oara. 'i atunci, a fost internat la Fundeni. Dar un ordin criminal i-a rupt firul vie#ii. Când li s-a comunicat ordinul c vor fi transporta#i la Jilava, generalul Macri s-a dus dup un medic, înainte i-a acordat primul ajutor lui Pacoste, care, la auzul $tirii transportului, a le$inat. A venit un medic de la sec#ia neurologie care, având cuno$tin# despre starea s n t #ii generalului, le-a spus, de fa# fiind $i subofi#erul care venise s -i înso#easc : „Sunte#i nebuni, unde s$ pleca#i, v$ transfer la mine la neurologie”. Subofi#erul îns , care executa un ordin, a insistat iar doctorul respectiv a trebuit s cedeze. Cei doi sunt urca#i în dub . Pentru generalul Emil Macri începe calvarul. De$i se cuno$tea starea critic a s n t #ii sale, nu a fost înso#it de nici un medic! De la Clinica Fundeni $i pân la penitenciarul Jilava este o distan# de aproximativ 30 km. Iar despre starea drumurilor, ce s mai vorbim! Pe drum, duba are o defec#iune! în sensul c s-a defectat ceva $i toate gazele, în loc s ias pe #eava e$apamentului, intrau în partea dubei în care erau de#inu#ii! Asta mai lipsea pentru inima sl bit a generalului. Plus zduncin turile inerente traseului parcurs. La care se ad ugau emo#ia c va fi din nou anchetat $i dezinteresul pe care l-a remarcat vis-a-vis de starea s n t #ii sale. De$i ma$ina a fost oprit pe drum de dou ori, de$i subofi#erul a deschis u$a pentru aerisire, gazele au ac#ionat. Ajuns la Jilava, se constat starea sa critic dar este transportat, pe targa, într-o celul . Acolo, se afla $i de#inutul Paul Niculescu-Mizil. Acesta se sperie când vede starea jalnic în care se afla generalul Macri. În jurul orei 17.00 , starea s n t #ii se înr ut #e$te îngrijor tor. Anun#at , doctori#a Tofan îi acord îngrijirile necesare. Se dispune s fie transportat din nou la Clinica Fundeni. Salvarea solicitat sose$te peste trei ore!! Dar, pentru Dumnezeu, oricine $tie c un pacient suferind de inim , când are o criz , nu trebuie mi$cat. Cu atât mai pu#in transportat. Sose$te salvarea, generalul Macri este urcat în ea $i... cu câteva minute înainte de a sosi la Fundeni, medicul înso #itor îi comunic subofi#erului care asigura paza de#inutului c GENERALUL MACRI A MURIT. Stima#i cititori, nu este bine s te avân#i în a face supozi#ii. Dar cele de mai sus nasc întreb ri $i provoac co$maruri. Iar autorul, din august 1985 $i pân când scrie aceste rânduri (iunie 1995), a avut patru preinfarcturi (na c am scris-o $i pe asta!). 'i î$i permite s emit o p rere, re#ine#i, este doar o p rere, generalul Emil Macri a f cut infarct în timpul transportului de la Fundeni $i a murit în penitenciarul Jilava. Nu a murit în drum spre Fundeni, cum sus#ine $i versiunea oficial . Din aceast cauz , am trecut în preambulul despre decesul generalului Emil Macri acel „Comunicat al grupului de de#inu#i politici din penitenciarul Jilava”. Pentru c a murit lâng paturile lor $i nu în drum spre Clinica Fundeni...

82

Secretele U.S.L.A.
Iulian Vlad plângea... de bucuria întâlnirii cu Sergiu Nicolaescu ! Cele petrecute în penitenciarul Jilava sunt strig toare la cer. Ceea ce s-a petrecut acolo este un caz unic în analele justi#iei române$ti. Vrem noi s fim originali în anumite domenii. 'i reu$im... O comisie senatorial se instaleaz în dou birouri: cel al c pitanului Olteanu $i în camera de protocol (mde, fe#e sub#iri). Dup ordinul de a fi adu$i generalul Macri $i Pacoste, au început bâlciul cu generalul Iulian Vlad, înc lcându-se cele mai elementare norme ale dreptului. F r prezen#a avocatului acestuia. F r a avea asigurat paza de protec#ie. Dle senator Sergiu Nicolaescu, de$i v cunosc personal, dup cele întâmplate la penitenciarul Jilava, a#i sc zut în ochii mei. Deoarece, oricine are minime cuno$tin#e juridice, $tie c f r aprobarea (avizul) generalului Ni#oiu, de la Sec#ia Militar a Cur#ii Supreme de Justi#ie, nimeni nu avea voie s -l ancheteze, filmeze, fotografieze pe generalul Iulian Vlad. De ce a#i înc lcat acest principiu elementar al justi#iei? Dac generalul Iulian Vlad - pe care îl cunosc destul de bine -, un om tenace, echilibrat $i exigent cu sine, a plâns din momentul ie$irii din biroul în care a fost anchetat $i filmat, pe tot timpul deplas rii sale în celul , apoi trebuie c a fost foarte afectat de ceea ce a trebuit s suporte. M mult, dle senator: pre$edintele completului de judecat al celor din boxa de la Timi$oara era colonelul de justi#ie B doiu. Deci, ca cineva din acest loc s fie anchetat, chiar la Bucure$ti, trebuia s ob#in aprobarea dânsului, $i numai a dânsului. Deoarece, nimeni nu are dreptul s dea aprobare pentru o anchet paralel . Nu $tia#i aceste lucruri elementare? În aceast anchet (paralel , dle senator), v-au înso#it $i generalul Suceav , adjunct al ministrului de Interne (atunci) $i juristul Olteanul! Pân la evenimentele din decembrie 1989, Suceav era colonel. Ulterior, a fost avansat general-maior (Doamne, ce de avans ri s-au f cut atunci!) , apoi numit profesor universitar. V mai aminti#i, stima#i cititori, c el este cel care a ordonat arestarea generalilor Nu# $i Mihalea? 'i s vede#i cât cinism a dovedit $i acest general! Într-un interviu acordat ziaristei Angela B cescu, printre altele, a declarat: „(...) dac$ plângea în drum spre celul$ (este vorba despre generalul Iulian Vlad - n. a.), cred c$ plângea de bucurie”. Dar generalul Suceav nici m car nu f cea parte din comisia senatorial respectiv . O alt gaf a dlui senator Sergiu Nicolaescu. De fapt, se spune c acest general este cel care i-a sugerat dlui senator s fac tot acest „circ”. Pentru ce, dle general? Pentru c , dup cum a#i m rturisit, scrie#i c r#i? P i, a$a se face o documentare? Cu înc lcarea legilor în vigoare? Acum îmi dau seama de ce a plâns generalul Iulian Vlad: de bucurie c a stat de vorb cu un scriitor... A#i scris o carte intitulat „În numele adev$rului”. Nu o comentez, poate cu alt ocazie - deoarece merit , dar în numele Adev rului Adev rat, v spun ceva: realitatea este c foarte multe persoane, printre care $i dumneavoastr , s-au amestecat în treburile Justi#iei, dar nimeni, dar absolut nimeni nu a ajutat-o $i nu o ajut în stabilirea adev rului. Aud? Am jignit, cumva, pe cineva? 'i ultima problem , general valabil : „odioasa dictatur$ a lui Ceau escu” a fost blând , mult prea blând , dle general, pe lâng ce s-a întâmplat dup evenimentele din decembrie 1989 $i se întâmpl înc sub obl duirea actualilor guvernan#i! Exemplul generalului Emil Macri este concludent: în loc s fie ap rat, s fie r spl tit pentru serviciile aduse # rii, nu lui Ceau$escu, cel care cu subordona#ii s i a vegheat $i a prevenit ac#iunile de sabotare a economiei na#ionale, a fost arestat $i încarcerat. APOI ASASINAT.

83

Teodor Filip
Vasile Milea a fost... sinucis? Generalul VASILE MILEA - sinucidere prin împu$care. Fost ministru al Ap!r!rii Na ionale în decembrie 1989. Multe s-au mai scris $i, probabil, se vor mai scrie despre cel care a fost generalul Vasile Milea. Unii l-au f cut chiar tr d tor, însu$indu-$i spusele lui Ceau$escu. Oare mai exist vreo #ar în care eroii neamului s fie b l c ri#i $i batjocori#i ca la noi? (vezi $i cazul generalului 'TEFAN GU'E). Nu voi insista asupra celor scrise în pres $i în unele lucr ri, cunoscute marelui public. Voi prezenta doar câteva din ac#iunile sale, ale c ror urm ri au dus ca Ceau$escu, pe de o parte, $i grupul pro-sovietic care a preluat puterea, pe de alt parte, s doreasc înl turarea sa fizic . Sunt lucruri mai pu#in cunoscute publicului. Oricât de greu v-ar veni s crede#i, stima#i cititori, un lucru este cert: $i în cadrul Ministerului de Interne $i în cadrul Ministerului Ap r rii Na#ionale s-au format grupuri care doreau schimbarea conduc torului # rii. Din respect fa# de spa#iul tipografic, nu voi insista asupra împrejur rilor în care s-a ajuns la aceast situa#ie, deoarece ar trebui s scriu prea multe. În cadrul unei întrevederi pe care a avut-o cu Nicolae $i Elena Ceau$escu - cu câteva zile înainte de declan$area evenimentelor de la Timi$oara -, generalul Iulian Vlad le-a prezentat acestora un raport privind starea de spirit existent în #ar $i mai ales la Timi$oara, avansând $i unele propuneri. La care, Elena a exclamat: „Auzi, Nicule, ce propune (sic) generalii pe care Vlad îi tolereaz$ sub comanda lui ?”. La care Ceau$escu a strigat: „Cum sunt #inu#i la Interne asemenea tâmpi#i?”. 'i insultele au continuat, #inta lor devenind însu$i generalul Iulian Vlad. Revenind la sediul Ministerului de Interne, în cabinetul s u, în prezen#a generalilor Mo# Ioan $i Stamatoiu Aristotel, generalul-colonel Iulian Vlad le comunic reac#ia familiei preziden#iale afirmând c „Ceau estii sunt total rup#i de realitate”. 'i c „în felul acesta, Ceau escu nu o mai duce mult”. Apoi, cei trei generali au discutat, din nou, problema schimb rii lui. Dar nu cuno$teau pozi#ia pe care ar fi adoptat-o ministrul Ap r rii Na#ionale, generalul Vasile Milea. Acesta cuno$tea, la rândul lui, dou lucruri: starea de spirit din Armat , vis-a-vis de cuplul Ceau$escu $i faptul c un grup de comploti$ti pro-sovietici vor s -l înl ture pe Ceau$escu $i s pun mâna pe putere, în acest sens, discutase, în mare, cu generalul Iulian Vlad dar f r s aib încredere total unul în cel lalt. Aceast neîncredere era $i rodul activit #ii lui Ceau$escu, care, prin cozi de topor bine alese, sem nase neîncrederea Armatei fa# de Securitate $i invers. Planurile ministrului Ap r rii erau cunoscute doar de dou persoane: generalul Dumitru Ghergu# $eful Direc#iei de Contrainforma#ii Militare $i colonelul Constantin Hideg. Ace$tia elaboraser un plan prin care Armata îl înl tura pe Ceau$escu, prelua puterea $i z d rnicea, în acela$i timp, planurile comploti$tilor pro-sovietici. Armata urma s r mân la putere pân când se creau condi#ii propice desf $ur rii unor alegeri libere, dup care s-ar fi dat la o parte. 'i, în cadrul Armatei, precis s-ar fi g sit un a doilea Antonescu. Cel care s-a prezentat la regele Carol al II-lea $i i-a spus r spicat: „Majestate, a venit timpul s$ p$r$si#i #ara”. Oare câ#i dintre dumneavoastr , stima#i cititori, m înjura#i pentru cele de mai sus? Dar f ce#i-o în cunoa$terea adev rului istoric $i, mai ales, într-un limbaj civilizat, pentru c Ceau$escu a creat condi#ii de înv # tura, reu$ind aproape s înl ture analfabetismul din România. Cei care sus#in c între conduc torii Armatei $i a Securit #ii s-a pus la punct un plan comun pentru r sturnarea lui Ceau$escu fabuleaz .
84

represalii motivate de îns $i voin#a popular . l-a asigurat c . faptul c mai tr ia (toate acestea au fost intens mediatizate) au dus la o concluzie mai plauzibil : a fost „ajutat s se sinucid ”. dac ar exista voin#a necesar s-ar putea afla. de la început. Probabil c aceast „informa#ie” i-a fost inoculat chiar de c tre un om al comploti$tilor. este c generalii Iulian Vlad $i Vasile Milea au fost aceia care au gr bit c derea lui Ceau$escu. cei doi generali au încurajato în acest sens. vor vorbi. argumentând c un asemenea miting ar fi mobilizat poporul $i ar fi generalizat o reac#ie favorabil pe plan intern $i interna#ional. Un gest care oblig na#iunea român la recuno$tin# . Dac ar fi fost vorba de rachete sol-sol. Nu se $tie de cine dar. generalul s-a îngrozit de cele întâmplate acolo. Supozi#ii s-au f cut multe. produc#ie sovietic . ce nu ar fi putut fi folosite cu eficien# asupra Timi$oarei. generalul Iulian Vlad a informat c . Iar în final. luând o turnur violent . grupul de generali trimis la Timi$oara a primit ordine precise de la ministrul Ap r rii. Iar când a v zut. în urma mitingului.A. Iar adev rul cu privire la moartea sa trebuie aflat. Care aveau nevoie de armat în planurile lor.Secretele U. se face sim#it amestecul unor puteri str ine dar popula#ia a r mas al turi de conduc torii s i. Ion Iliescu! Orice s-ar spune. generalul VASILE MILEA este un erou al neamului. este preg tit . s-ar fi schimbat problema. dându-$i seama c a fost tr dat. 'i a$a începuse s le încurce generalul 'tefan Gu$e. Cunoscând inten#iile Elenei Ceau$escu. pân la urm . dac evenimentele s-ar fi precipitat. ad ugând c acestea se aflau deja în stare de alert . iar ideea mitingului din 21 decembrie 1989 i-a surâs. era vorba de unit #i care aveau în dotarea lor rachete sol-aer. în afara voin #ei sale. Dar pozi#ia în care a fost g sit corpul. Pentru c trebuie s m rturiseasc adev rul! Sunt datori fa# de Armat ! Fa# de poporul român! 85 . V zând c Ceau$escu are re#ineri. dac va fi nevoie. În acela$i timp. la un singur semnal ar putea fi re#inute cel pu#in 2. 'i ea este cea care a afirmat c . reactivat de la sine putere $i numit ministru al Ap r rii Na#ionale de c tre dl. reflectând la urm rile acestei m suri care ar fi implicat în mod nemijlocit Armata. Cele spuse de cei doi generali au lini$tit-o pe Elena Ceau$escu. Mai mult. de folosirea lor. Înainte. stima#i cititori. generalul Vasile Milea a ordonat imediat schimbarea codurilor secrete ale dispozitivelor de lansare a rachetelor. Lucru nerecunoscut de „emana#ii” $i guvernan#ii no$tri Dup declan$area primelor evenimente de la Timi$oara. S-a asigurat.000 de persoane turbulente. la nevoie. locul armei cu care s-a „sinucis”. generalul Vasile Milea l-a asigurat c Armata este capabil . A$a c au pus mâna pe comanda ei. Acesta i-a r spuns afirmativ. Moartea sa a dat ap la moar comploti$tilor. Nu este exclus posibilitatea ca.S. l-a întrebat pe generalul Vasile Milea dac în apropiere de Timi$oara exist unit #i de rachete. Concomitent. Totu$i. generalul Milea s se fi sinucis. c Armata nu execut ordinul de a trage. s-ar fi putut dispune represalii foarte dure. ca s nu le încurce socotelile.s dea o ripost hot rât oric rei agresiuni. Un alt lucru pe care v va veni greu s -l crede#i. În treac t fie spus. c nimeni nu va putea dispune.mai ales în Transilvania . va rade Timi$oara de pe suprafa#a p mântului $i va face teren arabil pe locul respectiv! În acest sens. „situa#ia este sub control strict” iar în Capital . ministrul Ap r rii a luat hot rârea schimb rii codurilor. persoana care a primit permanent informa#ii „calde” de acolo $i din restul # rii a fost Elena. mai ales la Timi$oara.L. Ceau$escu l-a numit pe generalul Vasile Milea tr d tor. Sunt înc persoane care cunosc adev rul $i care. în felul acesta. în întreaga #ar . Iar când a primit informa#ii mai precise c Armata a tras. i-a comunicat c . prin generalul (r) Nicoale Militaru.

încât în 1952. Adjunctul ministrului de Interne. cel care era în fruntea Ministerului de Interne. tip NKVD. ori s -i pun în cârc anumite lucruri numai de a fi pe placul altora. dup 23 august 1944. La aceast plenar .R.. Odat cu venirea comuni$tilor la putere. cei doi . ultimul fiind invitat special de plenar . a condus anchete dure. Dar cititorii. al P. poza în omul care respect legea. În aceast func#ie.. Evreic . Nu am purtat $i nu port ranchiun nim nui. deoarece nimeni din sal nu $tia c totul fusese regizat din timp. A comandat chiar un pluton de execu#ie.Ceau$escu $i Doicaru . ofi#er NKVD. chiar dac a gre$it fa# de mine. Pantiu$a11. alias generalul . dar tu ai dat ordin i ai participat la uciderea a peste 70 de #$rani din jude#ele Buz$u i Arge . Ceau$escu vroia s împu$te doi iepuri: demascându-l pe Gheorghiu-Dej. Acesta avea în biroul s u un telefon direct cu Kremlinul. A fost $ef de cuib legionar. când au fost împu$ca#i cinci oameni nevinova#i.. chiar $efi sau comandan#i deai mei. Nici eu nu sunt perfect.. Pe care apoi l-a tr dat. calitate în care a ordonat arestarea unor oameni nevinova#i.C. Remarcându-i devotamentul. Nu am dat ordin s$-l omoare. s-a petrecut o scen memorabil . S-a preg tit foarte bine.. Fiind acuzat. Cu atât mai mult. este deja $eful Regiunii de Securitate Constan#a. Astfel. Nu am fost $i nu sunt adeptul bârfei. La propunerea lui Gheorghe 11 12 Evreu. l-a acuzat pe $eful s u de tot felul de fapte. putând vorbi oricând cu Stalin sau Beria.. Generalul NICOLAE DOICARU . Sau c am respectat perceptul biblic de a întoarce cel lalt obraz dac am primit o palm . Dr ghici l-a acuzat pe Ceau$escu de crime împotriva # ranilor! 'tia ce $tia. afirmând pe 22 decembrie 1989. cadrele Armatei $i ale Ministerului de Interne trebuie s cunoasc adev rata fa# a celui care a fost generalul Nicolae Doicaru. Dr ghici s-a ridicat $i a spus: „Eu am dat ordin unui subaltern sa m$ scape de un #igan..împu$cat. a propus ca Doicaru s fie avansat într-o func#ie superioar $i mutat la Bucure$ti.s-au pus de acord asupra întregului scenariu.Teodor Filip Agen#ii KGB se sinucid la vân toare. doar era ministru de Interne. în lini$tea din sal . Avea un trecut cam p tat. pentru a smulge m rturii de la cei aresta#i cum c ei sunt sabotori.C.sinucidere la o vân!toare. primul $ef al Direc#iei Generale a Securit #ii Poporului din România. Aceasta nu înseamn c nu am defecte. Doicaru avea toate motivele s se pun bine cu noua st pânire. De Pantiu$a se temeau inclusiv Ana Pauker12 $i Gheorghiu-Dej. La plenara C. 86 . Dar intr în Ministerul Securit #ii Statului $i avanseaz pe scara ierarhic . pe postul na#ional de televiziune: „'i pe noi nea persecutat dictatorul”. înt rindu-$i astfel pozi#ia $i.locotenent Pintilie Gheorghe (Bodnarenko Panteiei). în care Nicolae Ceau$escu a demascat abuzurile Securit #ii pe timpul lui Gheorghiu-Dej $i al lui Alexandru Dr ghici. Deoarece are prea multe pete negre în activitatea sa $i este unul dintre cei care au contribuit la ascensiunea lui Nicolae Ceau$escu. el a f$cut asta. îmi este foarte greu s scriu de r u (chiar dac faptele m determin ) despre o persoan care nu mai este în via# . cu gradul de maior. În prealabil. Dup ce Dr ghici a luat loc.. avea în r spundere $i $antierul Canalului Dunare-Marea Neagr . Ceau$escu a sc pat basma curat . în ap$rarea lui Ceau$escu a s rit imediat Nicolae Doicaru. M-am ferit de a ponegri o persoan .” Deci. care cu o verv $i un patos admirabile pentru o cauz mai bun . în acela$i timp sc pa de cel care fusese omul de încredere al lui Dej: Dr ghici. Versiunea oficial! .

Vasile Patiline#.. În perioada evenimentelor din 1989. în special în Capital . Era numit ca reprezentant al noii puteri! De unde concluzia: nu se avea încredere în generalul Puiu. Versiunea oficial s-a sinucis la o vân toare. Cauza infarct. Care a continuat s urce pe scara ierarhic : a fost numit s r spund de D. fostul $ef al Sec#iei avia#iei $i ap rare antiaerian din M. fiind în gra#iile cuplului preziden#ial.. Moartea lui este o enigm . dar nu puteau face nimic împotriva lui. cel care a dirijat direct zborul avioanelor $i elicopterelor militare a fost generalul Puiu. Ulterior. generalul Puiu a decedat. unit #i ale Armatei luptau în draci cu terori$tii. rezulta tot trecutul s u.A. în sensul c ofi#erii g si#i vinova#i au fost trecu#i în rezerv .. Te-am jignit.. primind pensia echivalent gradului respectiv!! De care te bucuri $i în prezent. de o persoan imoral .infarct. Foarte grav : $tia prea multe.” $i l-a promovat în func#ia de adjunct al ministrului de Interne! Astfel.I. Pardon. $i M.l-am numit pe general Puiu . îns .. Fostul comandant al Avia#iei Militare suferea de o singur boal . Din aceasta..E. A fost noaptea $i diminea#a zilei în care s-au întâmplat cele mai tragice evenimente. Iar „soldatul” amintit î$i desf $ura laborioasa-i activitate din Punctul de comand de la Comandamentul Avia#iei Militare. tovar $e „soldat”? Nu cred. Bineîn#eles c Ceau$escu a ordonat ni$te anchete privind crimele s vâr$ite la Canal. scopul ei. cu atribu#ii asupra aparatului M. Gheorghiu-Dej. au fost luate m suri administrative. Mai pu#in Doicaru. pentru a se impulsiona (cite$te. militariza) turismul.S. care s-a v zut cum l-a ap rat la plenara respectiv . Generali bolnavi grav: $tiau prea multe.F. cumva. Degradat. Dup moartea lui Dej. Dosarul tr d rii tale este prea voluminos! Apoi.Ap. generalul Nicolae Doicaru a fost numit ministru al Turismului. abuzurile $i crimele s vâr$ite cât a lucrat la Constan#a. „soldatul” Kostyal dirija $i urm rea respectarea ordinelor care veneau de la M. a demonstrat ata ament fa#$ de partid.. Adic avansat la gradul de general! Tr iasc fratele Militaru! Dup care ai fost scos la pensie. s-au f cut numeroase supozi#ii. i-a prezentat lui Nicolae Ceau$escu fi$a personal a lui Doicaru. Înc din anii '70. Deci. al P. activitatea unui profesionist . a fost degradat la gradul de soldat $i scos din func#ie pentru c nu a sesizat inten#ia fostului s u subordonat de a tr da. în primul rând. dat afar din armat pentru incompeten# .R.Secretele U.. când. ai fost repus în drepturi. i-a f$cut datoria. pe atunci secretar al C.era monitorizat de un be#iv.Ap..G. Biroul Politic a aprobat ca Doicaru s fie avansat $i astfel devine adjunct al $efului Direc#iei de Informa#ii Externe. 87 . Nu este lipsit de importan# s sublinieaz faptul c în noaptea de 22/23 decembrie '89. nu a fost pedepsit nimeni. Deci. pe marginea c reia s-au emis diferite p reri. Este ciudat reac#ia lui Ceau$escu care vroia s epureze Securitatea. mai ales.A. iar dup evenimentele din decembrie 1989 a devenit primconsilierul lui Gelu Voican Voiculescu. Cine avea interesul s -l elimine? Doar era în gra#iile noii puteri. Enigm .N.. Dup alte p reri este o crim mascat .C. Generalii PUIU $i VOINEA . $i-a g sit un câine credincios. a intrat în h #i$ul conspira#iei împotriva lui Ceau$escu. Dar înc o moarte suspect . deoarece s-a m rginit s spun : „A executat ordine.C.L.N. cuno$tea totul despre diversiunea electronic desf $urat pe cerul României. Aceasta în versiunea oficial . mâna dreapt a lui Dr ghici.B.. Securitatea b nuia c Dricaru este agent K.I.A. Dar i s-a raportat c toate acestea au intrat în prescrip#ie. Dar la nici trei luni de la fuga lui Pacepa. 'tia cine a desf $urat-o $i. $i numit consilier principal al pre$edintelui # rii.

Îi cere acest lucru. ordinele care au fost date ulterior. 'i s-a îngrozit. era comandant de Armat în Bucure$ti. chiar dac a avut gre$eli. este permis exploatarea omului (mascat . a so#iei. moartea lui nu ascunde nici o suspiciune. cum au disp rut. 'i a încetat s bat pentru c . a fost infarctul. 88 . 'tia despre „luptele” din cimitirul Ghencea. Co$marurile vor fi ale voastre. am ge$ti $i min#i oamenii. c rora „emana#ii” îi spun revolu#ie. Legea R zbun rii. în al doilea rând. bravi o$teni! Pân la urm . Acela$i lucru este valabil $i pentru generalul VOINEA. în care tr im $i ne înconjoar . 'i el era un om pe a c rui t cere nu se putea conta. locurile în care au ac#ionat.. ADEV*RUL va vedea lumina zilei. multe persoane implicate în evenimentele din decembrie 1989 $i depozitare ale unor secrete incomode. când era s fie masacrat întregul efectiv al Serviciului Special de Interven#ie de la U. În decembrie 1989.L. de dincolo de mormânt. atâta timp cât a fost în via# . stânjenitoare. În primul rând. au rezistat la atâtea secrete. 'tia despre tragerile executate asupra #intelor aeriene. aceast m rea# $i însp imânt toare lege. S raca-i inim . la cererea sufletelor tinerilor nevinova#i.. 'TIA PREA MULTE. Pentru c aceast lege ac#ioneaz cu o consecin# de care nu scap nimeni. în democra#ia noastr original . cu R mare. cel care furi. Odihni#i-v în pace. Numai un orb nu vede c natura vie. $tia cine au fost adev ra#ii terori$ti. Iar „emana#ii” $tiau c odat $i odat tot va vorbi. 'i cu to#ii primim ceea ce merit m. cel care exploatezi munca semenilor t i . neîn#elegerile în familie nu sunt decât tot atâtea lovituri ale Legii R zbun rii. a trebuit s ac#ioneze. Prins în vâltoarea evenimentelor. Este o lege obiectiv .da. con$tiin#a sa nu i-a l sat s fie adeptul jum t #ilor de m sur . Care va ac#iona pân la urm .. Tu. uci$i în acea mascarad din decembrie 1989. Iar inima lui a încetat s bat . Aparent. de la Televiziune. în cele mai multe cazuri. ac#ioneaz dup o lege implacabil : Legea R zbun rii. fii sigur c tr darea prietenilor t i nu este altceva decât pedeapsa pe care o prime$ti dup Legea R zbun rii.fii sigur c în$elarea iubitei. nu ve#i avea lini$te. Cuno$tea împrejur rile asasin rii usla$ilor condu$i de colonelul Trosca. cei care mânca#i caviarul cu lingura $i sfida#i acest popor prin consumul de bucate la care nici nu a#i visat pe timpul r posatului. Iar unit #ile subordonate lui au ac#ionat în majoritatea punctelor „fierbin#i” din Capital . S dea ordine.S.Teodor Filip Cuno$tea toate cazurile în care avia#ia militar a fost implicata în evenimentele din decembrie 1989. cât $i reale. Iar lucrul cei mai grav. pentru a fi ales. Cuno$tea cine sunt vinova#ii. cel care dore$ti s te îmbog #e$ti peste noapte. 'tia cine a ordonat transportul generalilor Nu# $i Mihalea la Sibiu. în fiecare zi. sufletele voastre $i ale tuturor acelora asasina#i. TU cel care. Iar deasupra $i peste tot ac#ioneaz legea r zbun rii (este o lege a naturii. De asemenea. Iar voi. De ce oare? Iar cauza decesului. au decedat. care nu se înva# în nici o $coal ).. bineîn#eles) . ve#i primi ceea ce este al vostru. exist suspiciunea cea mai grav : infarctul generalului Puiu a fost provocat.A. în fiecare ceas. cei care a#i ucis ori a#i ordonat acest lucru. nu iart niciodat ! 'i voi. Dar suspiciunea este generat de un concurs de împrejur ri. atât false.

Dup cum sunt convins. a decedat Colonelul GHEORGHE ARDELEANU .. multe cuno$tin#e $i. unii jurnali$ti $i chiar scriitori .îi citez doar pe Paul 'tef nescu $i Valentin Raiha . la U. efectuat cu cinci avioane AN-24. tot în 1986. 2 luni si 20 de zile. îl chema de fapt Moise Bula.. colonelul Ardeleanu a fost transferat la U.M. Este dreptul lor.L.ca martor în procesul generalului Iulian Vlad: „În perioada 13-20 decembrie 1989.30 – 16. î$i are logica ei. am f$cut cuno tin#$ cu dl colonel Ardeleanu. în mod logic. Deci. Cel care ne-a f$cut cuno tin#$ mi-a spus dinainte c$ m$ va duce s$ cunosc o persoan$ care a fost cineva. $tiam c î$i are re$edin#a în jude#ul Bihor.A.A. Era unitatea care se ocupa cu infiltrarea de agen#i de spionaj în str in tate. Mult r bdare. stima#i cititori. A fost un patriot. Dintre to#i s-a înapoiat doar Pacepa! Numirea colonelului Ardeleanu în func#ia de comandant U. r bdare. Pe Ceau$e$ti nu i-a capturat $i.00 pe str. când a fost solicitat . re#eaua de spionaj român din spa#iul german a mai c zut odat . Mai ales c Germania Federal era o plac turnant a acestui fenomen.A.) Dle Filip. r mânând cu privirea a#intit spre mine. în perioada evenimentelor din decembrie 1989.L. iar pe de alt parte. 'i nu în ultimul rând.. dle Filip! Aceasta este p$rerea mea. Pe de o parte datorit faptului c a fost comandantul unit #ii în care am activat (a fost numit la dou luni dup pensionarea mea). am plecat din #ar$ în misiune în Iran. indiferent la ce nivel. Cel care a fost colonelul Ardeleanu s-a n scut la 26 martie 1938 $i botezat cu numele de Moise Bula.. De fapt. Eu am intrat în dispozitiv pân$ dup$ 89 .infarct. Pe generalul Vlad Iulian l-am v$zut în dup$-amiaza zilei de 21 decembrie 1989. Acesta m-a întrebat dac$ am probleme i r$spunsul meu a fost negativ. O activitate care nu se poate desf $ura f r profesionalism. f când nenum rate specula#ii. mai ales.de c tre ap rare .A. c a avut $i tr s turi de caracter adev rate.au scris numai despre p r#ile negative ale celui care a fost colonelul Ardeleanu.A.. el a r spuns de un important transport de lingouri de aur în Elve#ia. fostul comandant al U. î#i trebuie o legend beton $i mult r bdare. m rturisesc. În continuare.S. dup care a fost trecut în Serviciul de spionaj extern. $i desfid pe oricine încearc s m contrazic . transport pe care l-a înso#it personal. tenacitate. voi prezenta declara#ia pe care a f cut-o în $edin#a public a Cur#ii Supreme de Justi#ie. Adic timp.0544 $i apoi la unitatea ultrasecret „U”.. în jurul orei 15. Sec#ia Militar . pe timpul document rii. c am r mas $ocat. bani. Pentru c a infiltra un spion în str in tate. Când vorbea despre România i unde a ajuns ea. Afirm aceasta deoarece în 1986.L. Iubea via#a. Spre exemplu. Dar $i dreptul meu s cred c a avut $i aspecte pozitive în activitatea sa. Se pare c a r spuns de spa#iul german. Când am aflat despre decesul celui care a fost colonelul Gheorghe Ardeleanu. unde a fost numit comandant.L.Secretele U. One ti în dreptul intr$rii B..S. Dup moartea sa.S. urmeaz concluzia: colonelul Ardeleanu avea cuno$tin# despre unele conturi secrete în str in tate. o cuno$tin# de-a dânsului mi-a spus: „(. Lucrând la unitatea ultra-secret „U”.. 'i a t cut. Chiar dac$ îmi spune#i c$ unii au scris numai rele despre dânsul”.S. când re#eaua de spionaj român din Germania a fost deconspirat $i a c zut.S. a fost ucis.L.. c fostul comandant al U. Dar mi-am dat seama c gândurile sale s-au întors în trecutul nu prea îndep rtat. plângea. sub diferite legende. el de#inea informa#ii secrete $i din domeniul terorismului interna#ional. într-un cerc de prieteni. A lucrat ca loc#iitor la Direc#ia de contraspionaj. Anterior. A decedat la vârsta de 55 de ani.

logica elementar este împotriva celor afirmate de dânsul. este un neadev r.. striga ca un apucat: «Dati-mi Gela».”. urmând s$ primesc ordine. a luat parte la reprimarea demonstra#iilor din Pia#a Universit$#ii.283) c : „(. Iar a afirma (cartea citat . nu s-au primit ordine ca U. deoarece nu pot fi de acord cu dou aspecte prezentate de Paul 'tef nescu în cartea sa „Istoria serviciilor secrete române ti”. pag. Ace$ti lupt tori. am primit ordin de la generalul Vlad s$ m$ retrag în unitate i s$ iau m$surile care se impuneau pentru asiguraret pazei ambasadelor.indiferent de arma în care ac#ioneaz . c$ nu vede ce se mai poate face i c$ în rândul demonstran ilor au fost $i str!ini.). la Comitetul Central”.) La întoarcere (din Iran -n.. 'coala de ofi#eri B neasa. «Da#i-mi Gela». 90 . Nu contest faptul c a luat parte la reprimarea demonstran#ilor. $ef peste toate aceste efective.N. Totul este descris pe larg la capitolul „R$zboiul psihologic împotriva U. Chiar logica tacticii $i strategiei unor asemenea ac#iuni înl tur din start asemenea posibilitate.n. în timpul evenimentelor din 1989. pentru c! în situa ia în care va fugi..a. pentru „a-i asigura. Ajungând în Bucure ti.îmi vor da dreptate.Teodor Filip împr$stierea manifestan#ilor.N. Excluzând faptul c am discutat cu persoane direct implicate în evenimentele din decembrie ‘89. Am prezentat aceast declara#ie . Iar $eful de Stat Major al U.Ap.S. folosind vreunul din acestea. cadrele militare . Iar dispozitivul se întindea pe un perimetru larg.. transmis. fiind comandantul dispozitivului de reprimare a manifesta#iei din 21 decembrie. c$ este interzis$ luarea leg$turii cu aceast$ localitate i c$ unitatea se afl$ în situa#ia II (situa#ie de alarmare .LA..ea elucideaz multe probleme asupra c rora insist în alte capitole -. a fost nominalizat tot de acest sinistru personaj pentru a conduce ac#iunile celor trei echipaje.A. de ast$ dat$ cu efectivele îmbr$cate în uniform$.a. Nu spun îns c cele scrise de dânsul au acest scop. ale unit #ilor din Departamentul Securit #ii Statului. Concret. Dup$ aflarea ve tii în leg$tur$ cu generalul Milea. efective ale U. a securit$#ii aeroporturilor i a sediilor noastre. La pag. excluzând deci faptul c m-am documentat serios înainte de a pune mâna pe pix. mi se pare o absurditate. inclusiv blindate. a trimis grupul Totca (sic) la Ministerul Ap$r$rii Na#ionale pentru a-i asigura protec#ia”!!!. În ajun ace tia ac#ionau în civil.Ap. de unde am revenit a doua zi. voi fi trimis în judecat!”.L.. În dup!-amiaza zilei de 22 decembrie 1989. chiar diploma i. Nu c a$ inten#iona s polemizez cu dânsul. nu au fost trimi$i la M..A. militari în termen din Trupele de Securitate.S. protec#ia” colonelului Ardeleanu.”. La venirea din Iran. $i nu „grupul Totca”. În zilele de 21-22 decembrie 1989.S. o dezinformare.L. Dispozitivul respectiv era foarte eterogen: efective ale Mili#iei Capitalei. 287 scrie „(. generalul Vlad mi-a spus c$ are date c$ a doua zi vor veni mase importante de oameni.S.) col. Atunci când mi s-a dat dispozi#ia s$ plec la unitate. de colonelul Ardeleanu. dle Paul 'tef nescu. Ei au primit ordinul de la generalul (r) Nicolae Militaru.L. Gela este denumirea unei petarde pe care Gheorghe Ardeleanu a aruncat în demonstran#ii de la Intercontinental. este adev rat. s! am grij! de aeroporturile din ar! (civile). dup$ care m-am retras la unitate. Dar a afirma c a fost „comandantul dispozitivului de reprimare a manifestan ilor din 21 decembrie” este o absurditate. loc#iitorul la comand$ mi-a spus c$ sunt evenimente la Timi oara. Gheorghe Ardeleanu este cel care. 'i a-l numi pe colonelul Ardeleanu. Dar este mult mai u$or s arunci toat vina în spinarea unui mort $i astfel adev ra#ii vinova#i s se plimbe în libertate. am primit ordin de la generalul Vlad s! întocmesc $i s!-i prezint un plan de capturare a lui Ceau$escu $i a so iei acestuia..A. 'i cea mai acut problem era men#inerea leg turii între aceste for#e. chiar comandant al unei mari unit #i. s! ac ioneze în alte localit! i. Cei care au cuno$tin#e militare. foarte larg.). unit #i $i subunit #i ale M.

colonelul Gheorghe Ardeleanu a decedat.S. îns .intoxicat mortal cu „Karate”. Pentru c dumneavostr sunte#i cei care da#i verdictul..L. v rog s crede#i c nu a fost în inten#ia mea $i îmi cer anticipat scuze.C. Anterior. com. la ora 13. în necuno$tin# de cauz . Ave#i dreptate dle I. Dar pentru Dumnezeu.A.) nu m pronun#. la ora 13. Nu dau cu parul! Cer iertare rudelor. se simte r u. Medicii care l-au consultat înainte nu au depistat nimic privind o eventual suferin# cardiac . dup ce i s-a f cut ultima electrocardiogram . colonelul Gheorghe Ardeleanu a fost trecut în rezerv cu drept de pensie $i s-a stabilit la re$edin#a din jude#ul Bihor. am jignit cumva persoane din corpul medical. Pocola Asupra faptelor pe care nu le cunosc (rela#iile comandantului Ardeleanu cu subordona#ii s i. fle c$it i moale”.. a declarat c acesta a murit datorit unei intoxica#ii puternice cu o substan# toxic folosit la combaterea gândacilor de Colorado. se prezint la Spitalul or $enesc din Stei. a concluzionat: „un cord obosit.S. Varianta oficial . când înc nu împlinise 55 de ani. Dar personalul Spitalului or $enesc din Stei a confirmat doar decesul.cea din 4 iunie. $i dup . au analizat cele dou electrocardiograme . acordarea unui brevet de lupt tor pentru victoria revolu#iei $. Deoarece ambele cazuri sunt excluse.intoxica#ie.Secretele U. Ulterior. sat Petrani. a#i declarat c nu a#i observat nici un fel de tulbur ri ale ritmului cardiac! Care este adev rul? Ce s credem? Medicul legist Virgil Spiridon.. Dixit trei medici speciali$ti cardiologi. m-am documentat temeinic. În ziua de 15 iunie 1993. Medicul legist Virgil Spiridon se deplaseaz la Stei. . Dar m las indiferent. a promis c în câteva zile va comunica directorului spitalului rezultatul analizelor. 'tiu c prin cele scrise am deranjat $i voi mai deranja înc anumite persoane. Iar aceast declara#ie a f cut-o la pu#in timp dup deces. prietenilor $i cuno$tin#elor celui ce a fost colonelul Ardeleanu c am pomenit despre acest caz. La data de 5 februarie 1991.S. unde doctorul Mihai Stanciu îi face o nou electrocardiogram .L. pe data de 4 iunie 1993. doctorul Mihai Stanciu a declarat cauza decesului ca fiind un infarct miocardic. înainte de a muri. cu destul r utate. To#i trei au ajuns la aceea$i concluzie: ele reprezint un cord normal pentru un b rbat corpolent având vârsta între 50 $i 60 de ani. Cauza mor#ii: infarct miocardic. Dup ce a luat probele toxicologice. Trei medici speciali$ti cardiologi.A. în ziua de 15 iunie 1993.infarct. refuzând s comenteze diagnosticul. înseamn c am atins anumite „corzi sensibile”. respectiv din 15 iunie. în urma autopsiei efectuate. cel care a fost în preajma fostului comandant al U. ziua fatal . dle doctor.00 moare! Surprizele încep a se #ine lan#. Altul . Nu a observat nici un fel de tulburare a ritmului cardiac. Ce s mai crezi? Unii doctori sus#in . 'eful U. Iar dac . Eu am pus $i pun doar întreb ri. cauza infarctului trebuie c utat în alt parte. Au f cut-o.A. Dar stupoare: colonelul Ardeleanu se simte tot mai r u $i. al#ii. De ce? Iar doctorul Galea. Dar prea mul#i.L. unde i s-a f cut o electrocardiogram (voi vorbi mai jos despre aceasta).a. Sper c voi mai apuca s scriu despre persoanele implicate în cadrul evenimentelor din decembrie 1989.00. Acum încep s apar adev ratele suspiciuni. Bineîn#eles c anumi#i reporteri au dorit s elucideze cauza decesului celui care a fost colonelul Ardeleanu. l-au vorbit de r u. Infarctul s-a putut datora unor cauze externe: un $oc psihic sau fizic.. cu tot tratamentul medical specific aplicat. colonelul Gheorghe Ardeleanu s-a prezentat la spitalul din Beiu$. referitor la cele de mai sus. independent unul de altul. când 91 .

Cel a substan#elor toxice de lupt (S. Ce p rere ave#i. colonelul Ardeleanu nu a motivat c are insuficien# respiratorie. A precizat c se simte r u. doctorul Galea a declarat moartea colonelului Gheorghe Ardeleanu se datore$te unei intoxica#ii puternice cu o substan# toxic folosit pentru combaterea gândacilor de Colorado. Dar ce sa întâmplat cu re#elele de spionaj românesc din întrega lume? Înc o enigm a evenimentelor din acel decembrie. însu$it de multe persoane. riscurile meseriei îi oblig s nu aib încredere total în nimeni.. 'i cum în aceast bran$ ac#ioneaz numai profesioni$ti de înalt clas . de ce se acrediteaz moartea prin intoxicare? 'i mai trebuie $tiut ceva.C. este o poveste pentru naivi. De ce a fost ucis? Pentru c $tia PREA MULTE $i el? 'i acum. Securitatea a fost desfiin#at . dle I.. Colonelul Gheorghe Ardeleanu îi cuno$tea pe foarte mul#i spioni români din str in tate. ca orice gospodar.A. El a fost ajutat s moar (revede#i începutul acestui capitol). Pentru c foarte pu#ini 92 . ori cu altceva! Chiar dac a fost pensionat. Dle I. Voi accentua doar un singur aspect: ac#iunile unora dintre ele asupra organismului le-am sim#it pe pielea mea. unul ca el $tia s tac . Nu pun la îndoial capacitatea profesional a doctorului Galea dar îmi exprim câteva nedumeriri. stropise cartofii din gr din cu substan#a „Karate”. s se „sinucid ” cu subsan#a „Karate”.L. pe data de 14 iunie 1993. acesta versiune nu st în picioare! Moartea colonelului Ardeleanu este o enigm . i se face electrocardiograma. Nu domnilor. domnilor. La care nu $tiu câte persoane s-au gândit. Iar colonelul Ardeleanu era prea experimentat în domeniu pentru a gre$i.Teodor Filip afirma#i: „(. Insecticidul „karate” este produs de firma englez „XCI” $i este deosebit de eficace în combaterea gândacilor respectivi. Drept urmare.L. nu?) sau dac este inhalat în spa#iu închis. Oare fiind var . 'i cic ar fi inhalat din aceast substan# . l-au amenin#at cu moartea în cazul în care îi deconspir . S duc cu el în mormânt multe enigme. Deci.M. Aceast versiune. Dar în spa#iu deschis. vom intra pe un teren pe care b iatu îl cunoa$te foarte bine. Când s-a prezentat la spital.C. „chestia aia cu insecticidul este o minciun!”. aspectul care ar trebui studiat mai în aprofunzime.0544 $i la unitatea ultra-secret „U”. La mul#i le-a „sp lat” dosarele. Chiar $i atunci.) Cât timp a tr$it. Cei care au r mas.) $i al substan#elor otr vitoare. probabil. nu a venit nimeni s$-i ia interviu. 'i a venit decembrie 1989. prin cele afirmate nu mi-am semnat $i eu condamnarea la moarte? De data aceasta. în gr din deci. Cread fiecare ce vrea. iar pentru profani scrie: „Aten#ie: teren minat”. l-a#i cunoscut bine pe colonelul Gheorghe Ardeleanu. ori alt spa#iu închis.. Pentru organism devine d un tor doar dac este b ut direct (ca pe o r coritoare când lucrezi vara în gr din . În România.T. a pulverizat din aceast substan# $i a început s inspire adânc. Dar subsemnatului nu îi este fric de cuvinte: problema cu insecticidul este un paravan pe care încearc s -l pun în fa#a noastr cei care au tot interesul s -$i mascheze crima. Riscurile meseriei pe care mi-am ales-o. F cea parte din programul de preg tire.S. Ar tam la început c el a lucrat la U. Un lucr tor de securitate cunoa$te efectul tuturor substan#elor toxice de lupt $i al altor substan#e otr vitoare... trebuie pulverizat o cantitate destul de mare. Dup care a fost mutat la U. el este la fel de inofensiv ca aerul curat. cum se întâmpl în a semenea cazuri. ceea ce a dus la o intoxica#ie acut manifestat prin insuficien# respiratorie sever . colonelul Ardeleanu a confundat sticla cu insecticidul „Karate” cu vreo r coritoare? Hai s fim serio$i! Sau s-a închis în vreo camer .. iar spa#iul respectiv s nu aib aerisire. Se spune c .. colonelul Ardeleanu.. S vedem care este realitatea. Nu voi insista asupra împrejur rilor care au dus la specializarea mea $i în acest domeniu. Chestia aia cu insecticidul este o minciun$”. Imposibil!! Atunci. Este adev rat. s$-l întrebe ce s-a întâmplat. Dar nu a reu$it pentru to#i acest lucru.

a decedat în timp ce se afla în Republica Moldova. Sunt lupt torii din umbr care „nu au dreptul la recuno tin#a na#iunii”. punânduli-se o cruce la c p tâi.S. reporter. comunicatele $i d dea liber pe post doar acelora care conveneau. în diminea#c zilei de 22 martie 1995. a fost condus marea diversiune din acele zile. în loc de decora#ii. care a avut rolul de a tria $tirile. mul#umiri sau recuno$tin# . lucr tori din acest domeniu mor de b trâne#e. ALEXANDRU STARK a fost numit corespondent pentru România în Fran#a.. În activitatea sa. Chiar din rândul angaja#ilor televiziunii. Având în vedere circumstan#ele atâtor „decese oportune”.cancer. $i spionii români din exterior. s aprobe difuzarea unui comunicat prin care s fie chema#i sovieticii. se pare c devine incomod pentru ei $i încearc înl turarea ei. Cic în sprijinul Revolu#iei. Oare întâmpl tor Victor Surdu a sc pat ca prin urechile acului. De aici.L. TELEVIZIUNEA ROMÂN* a avut rolul hot râtor în activitatea de dezinformare a na#iunii.Secretele U. Fiind un martor ce putea deveni incomod. au pornit îndemnurile ridic rii popula#iei la revolt . O afirma#ie incitant f cut de Teodorescu Filip se pare c a trecut aproape neobservat . dintr-un posibil accident pe Calea Victoriei? Cauzat de o defec#iune tehnic Autoturismul marca 93 . El sus#inea c în TVR func#iona. Pentru ei. un „comitet de diversiune” care. a unui r zboi civil. Dar a fost manipulat într-un mod diabolic. nu sunt incomoda#i de unele interpel ri parlamentare. înc înainte de decembrie 1989. Tot de cancer a murit $i PETRE CONSTANTIN. Se mai zice c Teodor Brate$ a fost unul din loc#iitorii acestui „comitet”. Dar când o persoan de marc încearc s spun adev rul. implicat direct în scenariul de la Televiziune. stima#i cititori. Ziari$tii scriu. Ambele tabere aveau interesul în înl turarea lui. A murit întâmpl tor? A fost înl turat? Am prezentat. sunt îngropa#i discret. director adjunct al TVR. Dar cei interesa#i sunt liberi $i profit . A cunoscut întregul scenariu care s-a „jucat” la televiziune în timpul evenimentelor din decembrie 1989 $i dup .. a Siguran#ei Na#ionale. mul#i au cunoscut scenariul $i jocul de culise. Versiunea oficial .. la ora „H”.infarct. Unde a activat o perioad . esen#ialul r mâne c a mai disp rut un martor care $tia prea multe. Chiar celebrul politolog Silviu Brucan a recunoscut c televiziunii i-a revenit rolul hot râtor în reu$ita planului comploti$tilor. a fost ajutat de reporterul Alexandru Stark. 'i atunci. colonelul Ardeleanu avea doi du$mani de temut: cei din interior. al turi de care a fost când au preluat puterea. De încercarea de a declan$a lupta între Armat $i Securitate. doar o parte a deceselor suspecte din timpul evenimentelor din decembrie 1989 $i dup . ziari$tii aud. De aici. Tot cei doi au insistat pe lâng Comisia Militar din TVR. dup care a murit. Oare care dintre ele a hot rât c nu mai avea zile de tr it? Enigm . Deci. acestea sunt fleacuri. VIRGIL TATOMIR. a adus critici severe la adresa autorit #ilor ruse pentru implicarea lor în evenimentele sângeroase din Transnistria. Cine are curajul s spun adev rul? Deoarece cei nominaliza#i în aceast lucrare. Diagnosticul . de a#â#area urii împotriva Securit #ii. de dezv luirile din pres . pe care-i cuno$tea.A. ori nu se are încredere în ea (c va t cea). Se poate observa c aceast sinistr list se „îmbog #e$te” an de an. De intoxicare a ei. A fost un bun cunosc tor al limbii ruse. $i al#ii pe lâng ei. televiziunea contribuind la tr darea intereselor na#ionale. s intre în emisie $i s (dez)informeze poporul. Cei doi sunt vinova#i de nenum rate (dez) inform ri cu privire la a$a-zisele masacre ale Securit #ii împotriva popula#iei. Comitetul de diversiune de la TVR În timpul evenimentelor din decembrie 1989.

tr$ie te o mie de ani în pace”?. Dar s-a constatat c dou din cele patru $uruburi ale cutiei de direc#ie lipseau. iar celelalte dou erau pe jum tate de$urubate!!! Acest lucru.. existen#a unui plan de falimentare a economiei na#ionale. Interesant este c liderul agrarian f cuse public . Oare s fie valabil $i la noi legea nescris a mafiei siciliene: „Cine nu aude. este imposibil f r interven#ia unei mâini criminale. având în vedere siguran#a cu care este dotat din fabrica#ie cutia respectiv .Teodor Filip Nissan. în care se afla. era aproape nou.. Dup care a primit mai multe telefoane de amenin#are. nu vede i tace. anterior. 94 .

$i personal i-a propus (adic ordonat) s treac la executarea unor m suri mai drastice. pe patul de moarte. Prin moartea lui. acest general era. 'i important este cum recep#ion m aceste regrete. Cel mai mare rezultat al activit #ii lor este trecerea Armatei $i a Securit #ii de partea poporului revoltat. Generalul 'TEFAN GU'E a murit. cum a fost al turi de noi (usla$ii) în unele ac#iuni. $i IULIAN VLAD . Generalul IULIAN VLAD a f cut patru ani de pu$c rie. Toate ac#iunile noastre din via#a de zi cu zi sunt înso#ite de argumente personale. Din ordinul generalului-colonel IULIAN VLAD. este prea târziu si inutil”. Dar apar $i regrete. au r mas în penitenciare cei care î$i isp $eau pedeapsa printr-o hot râre judec toreasc r mas definitiv .. prin aceasta dejucând diabolicul scenariu al celor care urm reau dezbinarea lor. Tocmai din aceast cauz . tovar!$e Secretar General. Cele de mai jos nu sunt scris sub stare emotiv . oricât de r u au vorbit unele persoane. dup cum nu cunoa$te marele public . PENTRU C* AU SALVAT ROMÂNIA!. Dac Nicolae Ceau$escu ar fi aflat. afirm cu toat convingerea c generalii 'TEFAN GU'E .L. 95 . A le accepta este trist. repet. Dar via#a merge înainte. dup $edin#a Comitetului Politic Executiv a dat ordinul de a fi pu$i în liberate cei de#inu#i din motive politice. sunt Eroi ai Neamului Românesc. 'i atunci? Am hot rât s închei aceast lucrare cu prezentul capitol tocmai pentru c foarte multe persoane cu care am stat de vorb $i-au manifestat regretul c nu au tratat cu toat seriozitatea evenimentele din decembrie 1989. ora 10. Într-o rezerv a Spitalului Militar Central. Care regrete ne înso#esc permanent. )ara a pierdut un o$tean de excep#ie. La acea dat . cum s-a comportat fa# de subordona#i. asmu#irea uneia împotriva celeilalte $i de aici inevitabilul r zboi civil. bun de pus la zid! Cei care l-au încriminat nu cunosc c Nicolae Ceau$escu l-a chemat. iar O$tirea român un patriot. Din realit #ile dure ale vie#ii.S. ordin care a fost pus în aplicare de colonelul Petre Moraru.$eful fostului Departament al Securit #ii Statului. Cel mai u$or este a le nega..$eful Marelui Stat Major al Ministerului Ap r rii Na#ionale. Aceste cuvinte pot fi considerate Testamentul s u c tre )ar . Dar a min#i este dramatic. Tuturor acestora le spun c cei care l-au denigrat $i continu s -l denigreze pe generalul IULIAN VLAD. nu cunosc . în ziua de 28 martie 1994.dup cum nu a $tiut nici Ceau$escu $i nimeni din conducerea partidului comunist. Sunt $i vor fi EROI AI NEAMULUI ROMÂNESC. Regretele multor persoane a venit din neîn#elegeri. ultimele cuvinte ale generalului 'TEFAN GU'E au fost: „S nu accepta i niciodat! aplica ii cu trupe str!ine pe teritoriul patriei noastre”. fostul $ef al Direc#iei a VI-a din fostul Departament al Securit #ii Statului. Capitolul V : DOI GENERALI CARE AU SALVAT ROMÂNIA Oricâte zvonuri au fost vehiculate prin mijloacele mass-media.30. c nu le-au disecat $i nu au c utat s le în#eleag . nu voi ar ta cum l-am cunoscut pe generalul-colonel IULIAN VLAD. 'i multe dintre ele $i-au manifestat regretul sincer c nu au în#eles activitatea celor doi generali. la care generalul-colonel IULIAN VLAD a replicat: „Nu.A.Secretele U. cum ne-a îmb rb tat permanent. A descrie întreaga activitate a celor doi generali ar necesita foarte mult spa#iu. fapt pentru care m voi m rgini în a le prezenta pe cele mai semnificative.c pe data de 17 decembrie 1989 el era bun de pus la zid.

colonelul Pârc l bescu. Iar generalul IULIAN VLAD nu vroia s -i aib al turi pe Silviu Brucan. În acela$i timp generalul 'TEFAN GU'E nu vroia s -i aib al turi pe generalii V. $tiindu-i în solda serviciilor secrete ale unor state. la o adic .A. s -$i fac datoria.cu nenum rate piedici $i greut #i pân a fost înfiin#at Punctul Militar de Comand $i li s-a luat comanda (despre toate acestea. s analizeze „informa#iile” sosite cu gr mada. stima#i cititori. Ulterior. Adev rat. s conduc . generalul V.Televiziunea $i Radioul . cu avia#ia..C. Acest aspect ar trebui cercetat în am nun#ime. starea de spirit a popula#iei $i faptul c România era împânzit de agen#i str ini. pentru a-i deschide ochii lui Ceau$escu.repro$ la care pot fi supus. Hortopan. Generalul St nculescu. Petre Roman c rora le $tia ce le poate pielea. Nu a pus s fie aresta#i pe loc cei care îi sabotau sau contramandau ordinele: generalul pensionar Nicolae Militaru. St nculescu. în necuno$tin# de cauz . dar aceasta este p rerea mea. În#eleg haosul care se crease. nu a ordonat evacuarea tuturor din Studioul 4. Vlad. nu a pus speciali$ti militari s filtreze.S. „dup$ r$zboi mul#i viteji se arat$” . Milea. Dumitru Mazilu. când generalulcolonel IULIAN VLAD i-a propus generalului 'TEFAN GU'E s r mân în sediul C. cu marina $i gr nicerii. Pentru a-l convinge s lase organele Securit #ii. foarte multe persoane. de dou ori. stima#i cititori. deoarece acolo sunt în siguran# îi ap r revolu#ionarii. Atunci s-a organizat acolo Comandamentul Militar. nu aveau leg turi cu unit #ile $i direc#iile D. împotriva Pre$edintelui ei. atr gându-li-se aten#ia c dac cineva va pleca f r acordul revolu#ionarilor va fi împu$cat. Ordinele celor doi generali erau sistematic sabotate. a ordonat întreruperea curentului electic în 96 . s nu încerce s mearg la sediul M. s-au petrecut scene necunoscute marelui public.N. p zi#i de tinerii revolu#ionari. în#eleg stresul în care a condus O$tirea ) rii. $i-au dat mâna $i AU SALVAT ROMÂNIA. pentru c posibilit #i mai sunt. dup ce au vorbit din balconul de la etajul l.A. Astfel. erau contramandate. Dumitru Mazilu.C.N. Au condus O$tirea ) rii . $i-au completat reciproc informa#iile. mai era un punct de comand la sediul M. Aduc vin generalului 'TEFAN GU'E c nu a ordonat ca cele dou obiective strategice . în sediul C.. i-au învinuit pe cei doi generali c $i-au fixat Punctul de comand într-un loc.Ap. îi aduc un singur repro$ generalului-colonel IULIAN VLAD. Da. pensionarul Nicolae Militaru ori „soldatul” Kostyal. Cuno$teau situa#ia operativ din interiorul # rii. mai pe larg în urm torul volum). în cl direa fostului C. Ion Iliescu. Dup fuga lui Ceau$escu. Doina Cornea. Trebuia s insiste. V. du$i în sala de $edin# de la etajul II.St nculescu $i al#ii. de prim mân . au fost aresta#i de grupul revolu#ionar condus de Nica Leon. apoi s le dea pe post. generalul 'TEFAN GU'E în domeniul Ministerului Ap r rii Na#ionale. în care erau rup#i de Armat . au luat frâiele în mân . Ceau$escu nu a fost deloc prost. s cad în genuchi (dac unii i-au s rutat mâna $i l-au lingu$it permanent. ac#iunile Armatei. Acest lucru îl poate sus#ine numai cine nu cunoa$te realitatea. zic ei. Ambii de#ineau informa#ii de calitate. putea s fac $i el acest gest . Organizând Comandamentul Militar.în domeniul Departamentului Securit #ii Statului.Teodor Filip Personal. Paralel. Serviciile de Informa#ii ale ) rii.C. Petre Roman $i ceilal#i au fost aresta#i. Care ar trebui elucidate. Militaru $i Voinea. dar cred c putea g si ofi#eri loiali $i capabili pentru aceste ordine. generalii Gu$e. Cic nu aveau posibilitatea de a #ine leg tura cu unit #ile armatei. Total fals.C. Cu toat tehnica necesar ca ministrul Ap r rii Na#ionale. cei doi generali erau singurele persoane care cuno$teau adev rata stare a lucrurilor: generalul IULIAN VLAD . s se roage.s fie luate în subordinea Armatei. 'i au r mas în sediul C. a fost amenajat Punctul de comand al Armatei.s cad în genunchi). Era persoana care cuno$tea cel mai bine ce se preg tea împotriva României.S.. La ordinul s u. Printre altele. „marinarul” Cico Dumitrescu. Este o mare enigm .Ap.

N.C. A f cut aceast afirma#ie în direct pe postul de Televiziune. omorând mai mul#i militari.12.28: în C.1989. nu Securitatea trage în oameni..C.. stima#i cititori. Ora 06. a fost Ion Iliescu.data 23.L. 'i mai curios este faptul c cei afla#i în cl direa C. Guse . un rol hot râtor l-a avut generalul Pintilie (ajuns ulterior ata$at militar în str in tate).Înseamn! c! unit! ile Armatei au tr!dat! Tovar!$e Gu$e. prezint fragmente din înregistr rile de pe caseta video ..Ap.32 : G-ral I. Armata i Securitatea ac#ioneaz$ împreun$..00: Vlad îl anun#$ pe Gu e c$ Armata a atacat sediul Securit$#ii Timi oara i a unei unit$#i de trupe de securitate din acela i ora . cl direa C. Ora 11. La telefon . Ora 11. în camer$. Nica Leon $i revolu#ionarii s i .r$mân Iulian Vlad i Dumitru Mazilu. Vlad întreab$: . sunt circa 8 revolu#ionari. Cei doi generali au sc pat numai datorit m surilor de securitate luate de grupul de revolu#ionari condus de Nica Leon $i de c tre ei în$i$i. Roag$ s$ se transmit$ la televiziune i la radio.02: Pe bulevardul Magheru. Chiar Dan Iosif a recunoscut c a împu$cat terori$ti. chiar dac adev rul doare.Ce însemne au? Ce na#ionalitate? Câ#i para uti ti sunt la sol? Au ac ionat asupra fabricii de avioane? Foarte interesant! De unde sunt $ tia? Ac#iona#i împreun$ cu Armata i lichida#i dezastrul! Îmi raporta#i ce însemne si ce na#ionalitate au elicopterele i para utistii! Ora 10. consemnate de Alexandru Plesciuc $i ap rute în revista „Obiectiv Magazin” (Craiova) nr.mai pu#in cei doi generali.C. Pentru corecta informare a cititorilor. care au avut un anumit rol în desf $urarea evenimentelor .S. foarte boga#i $i pu$i în anumite structuri ale puterii. Pentru completa edificare a cititorilor. Ora 03. Exclam$: .. Dar un lucru necunoscut marelui public este c . G-ral Gu e ia rapid leg$tura cu cineva i ordon$ s$ se comunice c$ Securitatea e de partea poporului. Pentru aceasta au fost trimise dou comandouri: unul dintre acestea a ac#ionat din hotelul „St nescu” (fost). mai mul i civili r!spândesc zvonul c! gral Guse a murit Se aud focuri sporadice de arm$.31: Vlad vorbe te la telefon cu Sandu. Vlad d! un radio-comunicat c!tre for ele Securit! ii si ale Ministerului de Interne c! sunt de partea Revolu iei.-ului $i direc#iile Departamentului Securit #ii Statului. Ora 05. Guse pleac$ la Iliescu. înc de la început.37: Vlad r$spunde la telefon: Cel care la Televiziune în fa#a camerelor de luat vederi a afirmat c este gata s cear ajutor sovieticilor.cu un interlocutor la telefon: . ci unit! ile lui Ilie si ale lui Nicu!. Unii dintre membrii celor dou comandouri au reu$it chiar s p trund pe culoarele C.A.În nici un caz nu apela i la ajutor str!in! Nici o nevoie! Nu apela i la al ii! Eu nu apelez la nici un ajutor sovietic! N-o s! apelez niciodat! la ajutor str!in!13 În continuare.dup lini$tirea evenimentelor.Mocanu de la CAAT anun#$ c$ în p!durea B!neasa au fost semnala i terori$ti îmbr!ca i în combinezoane gri deschis. 97 13 . iar cel lalt din cl direa „Romarta”..20: Gu e vorbe te cu Iliescu i spune c$ Armata trebuie s$ coopereze cu Securitatea în restabilirea ordinii.7/1997: "Ora 03. sediul C.Secretele U. lipsindu-i pe cei doi generali de posibilitatea leg turii cu exteriorul. s-a încercat lichidarea fizic a celor doi generali. trebuie s specific c la întreruperea leg turilor acestui Punct de comand cu unit #ile M. general cu care am lucrat timp de aproape patru ani de zile. Oare cine s fi fost? 'i cine i-a trimis cu acest criminal ordin? Foarte enigmatic ac#iune.C. Securitatea a trecut în subordinea Armatei.C. i se comunic$ faptul c$ s-au doborât 4 elicoptere. au ajuns oameni foarte..

r$spunde la telefon generalul Ionescu: . Vreau s$-l întreb eu ceva. e ti comandant de armat$? Nu po#i face fa#$? Au coborât $apte? Câ#i terori ti a#i culcat? N-a#i putut stabili? Sunt. Raporteaz$ c$ dou! escadrile de elicoptere sovietice au intrat în ar! $i se îndreapt! spre Bucure$ti. spune c$ Mocanu i-a fost subordonat i se ofer$ s$ plece la acest general.Tovar$ e general. spun ceva de Securitate. ce e cu elicopterele astea? Ale dumneavostr$ sunt? Ce face avia#ia? Nu ap$r$ cerul #$rii? V! rog s! ridica i avioanele si s! le doborâ i! O s$ dau ordin generalului Mocanu.Sigur. trebuie s$ lua#i o hot$râre istoric$! Ori este o tr!dare a acestei cauze c!reia ne-am dedicat. Interlocutorul este Pu ca u i afirm! c! mercenarii sunt irakieni. Ce face#i? Tovar$ e general. ti#i cine sunt! Suntem în lupt! cu o putere str!in!! Atac de elicoptere în mai multe locuri. comandantul lui nu l-a întrebat.V$ va condamna istoria! Asculta#i ce v$ spun! P$cat! Nu era comandantul trupelor U. Aduce#i-v$ contribu#ia! Suntem în r!zboi cu o putere str!in!! 'i Armata ce face? S-au f$cut zeci de raiduri.Teodor Filip . le-a#i terminat (organele M.A.35: Sun telefonul i r$spunde un revolu#ionar. Ora 12.! Revolu#ionarii influen#a#i de cele v$zute la televizor. operativ! În primul rând. comandantul CAAT: . sun$ cineva de la Armat$. Deva. Vlad face un gest de neputin#$. Cluj. aici. tovar$ e general.). Vlad se întoarce c$tre Mazilu: . s$ salv$m ce s-a cucerit aici.I. Satu Mare. Da#i-mi la telefon pe generalul Rus. Huedin.Tovar$ e general Mocanu. Tovar$ e general Ionescu. pentru a-i spune s$ ac#ioneze. ci se eschiveaz!. Pentru ce pe mine m-a#i acceptat în conducere. În loc de Rus. str$ine? Foarte interesant! Vlad se întoarce spre Dumitru Mazilu i spune: -Profesore. Ca atare. situa#ia se complic$.E o tr!dare. în Capital$! În acela i timp. din Bac$u. dar nu r$spunde nimeni.Sunt generalul Vlad. Mazilu comunic$ prin telefon ordine de calmare a popula#iei i cooperare între Armat$ i Securitate. totu$i! Sunte i convins? Eu sunt convins! Generalul Vlad încearc$ s$ ia leg$tura telefonic cu generalul Iosif Rus.De unde au ap$rut? Asta vreau s$ tiu! Ce na#ionalitate au elicopterele? Cum? Au mai venit i altele? Au venit înc$ trei i au debarcat? P$i. Spune: . Arad. Vlad se întoarce i spune: .S. generalul Vlad vorbe te cu generalul Mocanu. V$ rog. În continuare. ia leg$tura cu un ef din Marele Stat Major (St$nculescu sau Gu e). Ce ordin a#i primit? V$ rog s$ intra#i în lupt$! V$ ordon s$ ataca#i! În Harghita. În acest timp. dac$ în restul nu ave#i încredere? În acest timp. aflat în birou. Gre it a#i procedat! Ora 07. Cere s$ i se fac$ leg$tura cu comandantul Armatei de la Craiova. acolo. Pleac$ cu înc$ cineva.L. ori un complot! Nu s-a ac ionat cinstit! V! rog s! scoate i la lupt! unit! ile Armatei! Am impresia c! unii comandan i de unit! i nu lupt!. Tot securi tii o fac i pe asta? Le-a#i denigrat.I. îl lichida i! C$tre toate unit$#ile M. iar din el coboar! desant terorist. Anun ! cu voce tare c! un elicopter al Armatei a aterizat în Triaj. c$ruia îi spune: . C$ci. Vlad comenteaz$ c$tre Mazilu: .01: Vlad vorbe te cu Rusu i îl întreab$ ce na#ionalitate au elicopterele. nu v$ în#eleg! Nu se simte nimic. comandantul avia#iei. oare. Desant la Craiova. libieni si palestinieni.'ti#i ceva? Mazilu r$spunde: 98 .I. cu Revolu#ia! Dac! e comando palestinian. Generalul de rezerv$ 'tefan Kostyal. au devastat sediile M.

. Da i telefon pe guvernamental $i vorbi i cu Iliescu. în noaptea de 22/23 decembrie 1989. Dar Armata l-a ap rat. în zona inimii a sim#it parc o lovitur de pumn.Armata a tr!dat! La Sibiu. na#iunea român trebuie s cunoasc c . Acum intervine elementul psihic: fiind schimbat din func#ie. 'i-a continuat activitatea. Imediat dup ce a consumat-o. La Sibiu armata a m cel rit toate cadrele mili#iei $i securit #ii care erau în sediu $i ie$iser pa$nic ca s se predea. vezi interviurile date scriitorului Pavel Coru#). iar Nicolae Militaru a ordonat ca împotriva lui s se deschid o anchet . cunoscut acum. Se $tie c . Bine c! a i vorbit cu ambasadorul. Iar atunci. Concomitent. Cadavrele au stat pe strad mai multe zile. mai mul#i jurnali$ti $i revolu#ionari l-au acuzat de evenimentele de la Timi$oara. a avut un $oc. reies foarte multe. concomitent cu instalarea în întregul organism a unei sl biciuni generale (mai pe larg. în acest timp. la Bucure$ti. Avia#ia militar a amenin#at c -$i ridic aparatele. Armata a dispus înconjurarea cl dirii Procuraturii Militare din Cluj-Napoca cu tancuri $i s-a dat un ultimatum pentru eliberarea generalului 'TEFAN GU'E. Vlad pleac$. se preg!te$te s! execute securi$tii $i mili ienii!14 Generalul Vlad anun#$ c$ pleac$. St nculescu a Gen.C. 99 14 . apoi. combinat $i cu sentimentul c este p r sit . Anun#$ c$ cele dou! escadrile de elicoptere sovietice au dep!$it Bac!ul $i merg c!tre Bucure$ti.. . a fost amenin#at voalat. pe când se afla în sediul C.L. fragmentele de mai sus nu au nevoie de nici un comentariu! Din ele. în scop politic sau mistic. Dup ce a fost schimbat din func#ie.” Stima#i cititori. din ordinul generalului Nicolae Militaru. O ia cine trebuie. L-ar fi ap rat pân la ultimul om. a primit o cea$c de cafea de la o persoan necunoscut (precis c $i-a zis revolu#ionar!).Atitudinea mea e s$ nu se intervin$. este o hot!râre politic!.. care urma s vin la Cluj-Napoca pentru a-l prelua pe generalul 'TEFAN GU'E. în birou r$mânând ca ef Dumitru Mazilu. Generalul Vlad se a az$ la telefon i cere s$ vorbeasc$ cu generalul Gu e. $i poporul ar fi fost al turi de ea. cu persoana de mai înainte: .Domnule. a$a cum Armata a fost al turi de popor pe timpul evenimentelor din decembrie '89.Secretele U. Revolu#ionarii îl roag$ s$ r$mân$ cu ei.V! rog. st!rui i la ambasador! Nu avem nevoie! Nu vreau s$ mânjesc numele de schimbare! Generalul Vlad se ridic$ furios: . S$ nu intervin$! Avem încredere în for#ele noastre! Sun$ cineva de la Bac$u.A.S.cadrele din Marele Stat Major nu au protestat $i nu au luat atitudine fa# de aceast m sur arbitrar (au f cut-o abia în ianuarie 1990). Cititorii. Ion Iliescu a declarat c generalul 'TEFAN GU'E a fost un tr d tor $i a dorit s dea o lovitur militar . Iulian Vlad avea dreptate. Concomitent. V. Tragicul caz al generalului erou 'TEFAN GU'E reprezint o metoda diabolic pentru suprimarea unei persoane: influen#area psihic negativ . Acolo a fost un adev rat m cel s vâr$it de armat . Generalul Vlad se ridic$ s$ plece. cu aprobarea lui Ion Iliescu. pe motiv c nu a f cut e$alon Armat (motivul real se cunoa$te). era preg tit un avion cu generalul Vasile Ionel la bord. Revolu#ionarii îl roag$ s$ stea cu ei. generalul 'TEFAN GU'E a fost trimis la Armata din Transilvania. atunci când a început ancheta. în continuare. a fost schimbat din func#ia de $ef al Marelui Stat Major. Mazilu vorbe te. Toate acestea pentru c A SALVAT ROMÂNIA. Dumitru Mazilu informeaz$ pe cineva despre situa#ia elicopterelor sovietice. Precizeaz$: . publicul larg.

ale dezinform rii na#iunii. Normal.Teodor Filip declarat $i el: „Mi s-a p$rut foarte ciudat de unde Gu e i Vlad au g$sit un operator care s$-i filmeze doar pe ei timp de 10 ore. nu se $tie. starea s n t #ii generalului 'TEFAN GU'E a început s se înr ut #easc : psihicul s u. 'i. fac parte din r zboiul psihic. în cadrul unei $edin#e la Consiliul Militar. 'tiu c$ Gu e i Vlad erau foarte buni prieteni de familie” (total fals! -n. Sunte#i ziarist$ i s$ scrie#i. Generalul IULIAN VLAD a fost arestat. prin efecte negative. la redac#ie a sunat o organiza#ie intitulat „Dacii liberi”. catastrofale chiar. Lucru care sa $i f cut. Iar trupul l-a urmat. în condi#iile celui mai perfid $i periculos r zboi desf $urat împotriva României ... Poate s-au gândit la un alibi. generalul . indiferent de aceasta. care a avertizat c în ziua în care generalul IULIAN VLAD va muri.a. ei sunt EROII NEAMULUI ROMÂNESC. în condi#iile deosebite ale acestui decembrie 1989. Cine a fost criminalul (sau criminalii) care a stat în spatele acestei $tiri. Dar. în penitenciarul în care ne afl$m. acestea se datoresc unor oameni ca Nicolae Militaru. aici. pentru a pune capac la toate. atât de controversat $i acum. A mai fost acuzat chiar c s-ar fi dat de partea Securit #ii. 'i. m$ va omorî Silviu Brucan. La aceast discu#ie au fost de fa# generali cu func#ii de mare r spundere în Armata Român . Din nou. Dumitru Mazilu. în asemena situa#ie. ei îl vor omorî pe Silviu Brucan. Se poate ca acest avertisment s -l fi salvat în cele din urm pe generalul IULIAN VLAD. ca s$ fie filmat$ activitatea lor v$zut$. generalul 'TEFAN GU'E a avut o discu#ie în contradictoriu cu Ion Iliescu. Gelu Voican Voiculescu. Iar dac s-au f cut gre$eli $i erori regretabile. Brate$. Iar dup câteva luni a decedat.. SFÂR'ITUL VOLUMULUI l 100 . Securitate $i întregul Minister de Interne. i-a spus reporterei Angela B cescu: „În aceast$ s$pt$mân$.” Crede#i c acest general a fost paranoic? L-am cunoscut destul de bine $i afirm: categoric NU! Cele spuse de general au fost publicate în revista „Europa”. „Evenimentul zilei” a publicat un articol intitulat: „Zilele generalului Gu$e sunt num rate”.r zboiul parapsihologic -. vine luna decembrie 1993. Petre Roman $i altora. Stark. sa uzat. Pe timpul deten#iei în penitenciarul Jilava. stima#i cititori.. 'i au specificat ca redac#ia revistei s avertizeze imediat penitenciarul Jilava. Silviu Brucan. Denigrarea celor doi generali au f cut-o mul#i ziari$ti $i reporteri de doi bani. cei doi generali au asigurat unitatea dintre Armat .erou $i-a p strat verticalitatea dar discu#ia i-a marcat din nou psihicul $i i-a înr ut #it starea s n t #ii. când. Cele prezentate. solicitat în mod repetat. Imediat.). Dar a reprezentat o sugestie negativ pentru psihicul $i a$a sl bit al generalului.

............................................................................... U...L......................................... Nicu Ceau$escu $i Florin Piersic ......................... devii............ tovar $i............................................. Capitolul III R*ZBOIUL PSIHOLOGIC ÎMPOTRIVA U............. dar cu „ajutor” sovietic ........ Fierarul!” ............ La vân toare de evada#i $i dezertori ....................... vin usla$ii! ......................... F r U.......................................................conflictul...................................... Arme pentru.........S...................S............................... nu ne c lca#i pe bombeuri! ................................ 3 5 7 9 10 12 13 15 18 20 22 23 24 26 27 29 32 34 37 39 41 42 45 49 49 50 51 53 54 55 56 62 65 69 70 73 75 75 101 ..................... Atentat cu Golda Meir în via# ....... Capitolul II TRUPELE DE SECURITATE ............... Trupele de desant............... f r c min ...................... „O s v m nânce mândria.. 11 secunde .......................... Bomba de pe Otopeni ................................ Elena Ceau$escu $i.S...........obstacolul din calea scenariului ...........” .... „Pe usla$i nu-i po#i lichida decât prin bombardament .... ................................................L......................................................... F r tehnic ............A.........................................Secretele U.........................................................................................A............................. Obiective de gradul 0: Ceau$escu $i................................................. Diversiunea „Scutul” ........................................... Tovar $i.... „'oimarii” $i „Baiazid” ............ Capitolul I F*R* PREJUDEC*)I DESPRE USLA'I ...................................................L.............................................. nu se poate face nimic!” ................................................................................... A#i v zut usla$ b tut? ............ Tragedia de la Otopeni .................L...................................................................................S.. RECUNO'TIN)* ......... U......A.............................. „Nomenclaturi$tii”......................................... Cutremur cu ambasadorul SUA .................................................................................................. „Locotenente........................................................... Terori$ti...................................... Capitolul IV DECESE OPORTUNE ......................................................................................................... conduc torilor auto ................... ................. Allah.............................................................. Iulian Vlad l-a ignorat pe Ceau$escu ! . Allah..........A.................................................................................S............ Eficien#a legendar a U........................................................................... Cuprins CUVÂNTUL EDITORULUI ............... ocoli#i România ! ................................ Asasinii usla$ilor ................................................................................................................................. „arma prostului” .................... ............... .................. „moartea f r cauz ” ................... PREFA)A ................................................................A..S............................................. Carlos (pe Otopeni): „Aici....................L................. „Terori$ti” contra terori$ti ....... porumbul ..............................................L...........A.......... s vin .........................................o unitate de top (secret) ..... Dezinformarea „liber ” de la TVR .. Nicolae Militaru $i............................. îngera$! ................................................................................................ ........................................

.........Teodor Filip Serviciul „K” .......asasinat ? .......... Vasile Milea a fost............... 77 77 79 81 83 84 86 87 89 91 93 95 Digitally signed by Apologeticum DN: cn=Apologeticum............... Capitolul V DOI GENERALI CARE AU SALVAT ROMÂNIA ....................................................... ................................................................................................................................. o=Apologeticum......................... a decedat ............................ sinucis? .....S....................... Agen#ii KGB se sinucid la vân toare ... c=RO.......un dublu mister ..................................................01 18:05:18 +03'00' 102 .................... Nu# $i Mihalea ........................................... Generali bolnavi grav: $tiau prea multe ........... ou=Biblioteca teologica digitala......................08. Pe Ceau$e$ti nu i-a capturat $i................................. Iulian Vlad plângea...L...... Primarul Chi$in ului ..... de bucuria întâlnirii cu Sergiu Nicolaescu ! ........................................................... Emil Macri -înc un general asasinat! .......................................intoxicat mortal cu „Karate” .......................................... email=apologeticum2003@yahoo............. Comitetul de diversiune de la TVR .com Reason: I am the author of this document Location: Romania Date: 2005.........................A........ 'eful U.....................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful