You are on page 1of 23

Figura arata stiva TCP/IP. Nu exista o corespondenta perfecta cu modelul pe 5 nivele. De ex, IP utilizeaza !

P, dar este prezentat pe acelasi nivel al stivei.

4.1. IP
IP furnizeaza comunicatia intre gazde situate pe diferite tipuri de retele "de ex, diferite implementari ale legaturii de date, cum ar fi #t$ernet si To%en !ing&. #ste neorientat pe legatura "conectionless&, si nu furnizeaza un serviciu fia'il de livrare de pac$ete "unrelia'le&. Conectionless ( nu exista nici un procedeu de tip $ands$a%ing, fiecare pac$et este independent de altele. )nrelia'le ( nu exista nici o garantie ca pac$etul va fi livrat* protocolul de pe nivelu superior este responsa'il cu acest aspect.

4.1.1. Adresa IP
IP defineste o sc$ema de adresare care este independenta de adresa fizica "de ex, adresa + C de ,de 'iti&. IP utilizeaza o adresa unica de ./ de 'iti pentru fiecare gazda de pe retea. cest numar este cunoscut su' numele de IP ddress, sau adresa Internet. Fiecare pac$et trimis prin internet contine adresa IP a sursei pac$etului si cea a destinatiei sale. Pentru eficienta rutarii, adresa IP este examinata "considerata a fi compusa din& doua parti0 un prefix, care identifica reteaua fizica, si un sufix, care identifica un computer pe acea retea. )n prefix unic este necesar pentru fiecare retea din Internet. 1lo'al, numerele de retea sunt o'tinute de la un I2P, care la rindul sau conlucreaza cu o organizatie centrala numite Internet ssigned Num'er ut$orit3.

4.1.2. Clasele de adrese IP

Primii patru 'iti din adresa IP determina clasa de retea. Clasa specifica ce numar din 'itii ramasi apartin prefixului "se mai numeste N#T45!6 ID& si cit apartin sufixului "numit 752T ID&. Primele trei clase, , 8 si C, sunt clase de adrese primare. numarul numarul numarul numarul primii clasa de biti din maxim de de biti din maxim de 4 biti prefix retele sufix gazde 9xxx 8 C D ;9xx ;;9x ;;;9 : ;, /; +ulticast ;/;<..-, /, ;< ;<.:::./;< <5.5.< /5<

/.9=:.;5/ -

# ;;;; !eserved for future use In dialogul cu utilizatorul, softul utilizeaza notarea cu punct decimal "dotted decimal notation&* fiecare - 'iti este vazut ca un intreg 'inar fara semn, separarat prin puncte. IP rezerva adresa gazda 9 ca sa numeasca o retea. 5 adresa de genul ;,9./;;.9.9 numeste o retea care are asignat prefixul de clasa 8 >;,9./;;>.

4.1.3. Netmask (masca de retea


Netmas% se utilizeaza pentru identificarea partii din adresa care este net?or% ID si a acelei parti pentru 7ost ID. cest lucru este realizat printr@un ND logic intre adresa IP si masca de retea. Pentru clasa de retele, netmas% este intotdeauna /55.9.9.9, pentru clasa 8 @ /55./55.9.9, pentru clasa C @ /55./55./55.9

4.1.4. Adresa de subretea


Toate gazdele "$ost& tre'uie sa suporte adresare de su'retea. In timp ce clasele de adrese IP sunt o conventie, adresele IP sunt in mod normal divizate in seturi mai mici de adrese, care nu se potrivesc neaparat cu sistemul de clase descris mai sus. 8itii de sufix sunt divizati intr@un >su'net ID> si un >$ost ID>. cest lucru are sens mai ales pentru clasele si 8, pentru ca nimeni nu poate atasa atit de multe gazde cit sunt permise la o astfel de retea. Faptul daca este necesara o impartire pe su'retele si citi 'iti sunt utilizati pentru ID de su'retea, cade in sarcina administratorului local al fiecarei retele. Daca impartirea in su'retea este utilizata, atunci acest netmas% tre'uie sa reflecte acest aspect. Pentru o clasa 8, cu su'retea, netmas% N) va fi /55./55.9.9, 'itii pentru 752T ID care au fost utilizati pentru su'retea vor tre'ui sa fie setati in netmas%.

4.1.!. Adresa de br"adcast direct


IP defineste o adresa de 'roadcast direct pentru fiecare retea fizica, continind ; peste tot in partea >$ost ID> a adresei. Partea >net?or% ID> si >su'net ID> tre'uie sa fie valide. Cind un pac$et este trimis la o asemenea adresa, o singura copie a acestuia traverseaza reteaua si apoi pac$etul este trimis la fiecare gazda din acea retea sau su'retea.

4.1.#. Adresa de br"adcast limitat

Daca adresa IP are toti 'itii pe ; "/55./55./55./55&, pac$etul este adresat tuturor gazdelor de pe "su'&reteaua curenta. )n router N) va face for?ard la acest tip de 'doadcast.

4.2. $"utarea IP
Fiecare datagrama IP calatoreste de la sursa catre destinatie prin intermediul routerelor. Toate gazdele si routerele de pe internet contin soft?are IP si utilizeaza o ta'ela de routare ca sa determina unde sa trimita pac$etul in continuare. dresa de destinatie IP din $eader contine ultima adresa unde tre'uie sa aAunga datagrama, dar se poare sa treaca prin mai multe alte adrese IP "routere& inainte sa aAunga la destinatie. Intrarile in ta'elele de routare sunt create la initializare TCP/IP. Intrarile pot fi reactualizare manual de catre un administrator de retea, sau automat, utilizind un protocol de routare "de ex, !outing Information Protocol, !IP&. Informatiile din aceasta ta'ela furnizeaza informatiile necesare pentru fiecare gazda locala privind modul de comunicare cu retele si gazde aflate la distanta. Cind IP receptioneaza un pac$et de la un protocol de pe nivelul superior, cum ar fi TCP sau )DP, ta'ela de routare este interogata pentru determinarea rutei care se potiveste cel mai 'ine cu adresa de destinatie. Procedura de alegere intra ruta cea mai eficienta si cea mai putin eficienta este urmatoarea0

o ruta care se potriveste cu adresa de destinatie IP (ruta gazda) o ruta in care se potriveste "networlk ID" cu adresa IP de destinatie (ruta de retea) ruta implicita

Daca nu s-a gasit nici o ruta, se ignora datagrama. IP furnizeaza si alte servicii: 1. fragmentarea: pachetele IP pot fi divizate in pachete mai mici. Aceasta permite ca un pachet mare sa traverseze prin retele care accepta doar pachete de mici dimensiuni. IP stie sa fragmenteze si sa reasambleze aceste pachete in mod transparent pentru nivelele superioare 2. timeout-uri: fiecare pachet are un cimp numit Time To Live (TTL), care este decrementat de fiecare data cind un pachet trece printr-un router. Daca TTL ajunge la zero, pachetul este ignorat (distrus). 3. optiuni: IP permite unui emitator de pachete sa seteze anumite restrictii asupra caii prin care pachetul trebuie sa treaca prin retea; ruta urmarita de pachet poate fi urmarita (traced route), iar pachetele pot si etichetate cu proprietati de securitate.

4.3. A$P
Protocolul de rezolvare a adreselor " !P& este utilizat pentru translatarea adreselor virtuale in adrese fizice. 7ard?are@ul de retea nu intelege adresele IP. IP utilizeaza !P pentru a translata adresele IP de ./ 'iti in adrese fizice care se potrivesc cu sc$emele de adresare ale $ard?are@ului situat pe nivele inferioare "pentru #t$ernet, de ex, adresa + C de ,- de 'iti&. Exista trei strategii de adresare: 1. lookup in tabele 2. translatarea facuta cu functii matematice

3. schimb de mesaje TCP/IP poate utiliza oricare din acestea trei. !P utilizeaza in sc$im' a treia strategie. #l defineste o cerere si un raspuns. )n mesaA de cerere este plasat intr@un cadru $ard?are "de ex, un cadru #t$ernet& si trimis prin 'roadcast la toate computerele de pe retea. Numai computerul a carui adresa de IP se potriveste cu cererea va trimite un mesaA de raspuns.

4.4. Ni%elul de transp"rt (&ransp"rt 'a(er


#xista doua protocoale de transport. TCP @ Transmission Control Protocol si )DP @ )ser Datagram Protocol. Furnizeaza servicii de comunicatie pentru aplicatii.

4.4.1. )*P
#ste un serviciu minimal ce foloseste IP, adaugind doar o suma de control datelor ve$iculate si multiplexind numarul de port utilizat. )DP este utilizat cel mai adesea de aplicatii ce necesita multicast "distri'uirea catre gazde multiple&, ceea ce nu este suportat de catre TCP. Ca si IP, )DP nu este orientat conexiune si lucreaza cu datagrame.

4.4.2. &CP
TCP este un serviciu de transport orientat conexiune* furnizeaza fia'ilitate, control al secventei de pac$ete trimise, precum si controlul fluxului. TCP permite sa se sta'ileasca o conexiune intre doua gazde, care sa sc$im'e fluxuri de date, tratate ca octeti. Furnizarea datelor in ordinea corecta este de asemenea garantata. TCP poate detecta erori sau pierderi de date si poate genera retransmisii pina cind datele sunt receptionate, complet si fara erori.

4.4.2.1. C"nexiune &CP. +"cket


O conexiune TCP este realizata printr-un procedeu handshake intre client si server. Iata cum functioneaza:

clientul cere o cinexiune trimitind un segment TCP cu bitul SYN setat serverul raspunde cu propriul sau segment SYN, care include informatii de identificare ce fusesera trimise de client in segmentul initial clientul trimite un ACK pentru segmentul SYN al serverului

Conexiunea este astfel stabilita si este identificata in mod unic de o combinatie numita socket sau pereche socket:

(adresa IP destinatie, numar port destinatie) (adresa IP destinatie, numar port destinatie)

4.4.2.2. ,eader &CP

Fiecare segment TCP are un header. Acesta cuprinde toate informatiile necesare pentru delivrarea completa si fiabila a datelor. Printre alte lucruri, precum adresa IP, headerul contine si urmatoarele cimpuri: Numarul de secventa - Acest numar, de 32 biti, contine fie numarul de secventa al primului octet de date in segmentul curent, fie ISN (numarul de secventa initial) care identifica primul octet de date care va fi trimis pentru conexiunea curenta. Numarul ISN este trimis pe timpul fazei de initializare a conexiunii, setind bitul SYN. Un ISN este ales de catre client si server. Primul octet de date trimis de fiecare parte va fi identificat prin secventa ISN+1, pentru ca bitul de control SYN deja consuma un numar de secventa; iata figura:

Numere de sincronizare pentru o conexiune TCP


Numarul de secventa este utilizat pentru a se asigura reasamblarea in ordine corecta a datelor, inainte de a fi pasate nivelului aplicatie. Numarul de confirmare (acknowledgement): Acest numar de 32 biti numarul de secventa al ultimului octet de date receptionat la cealalta gazda. Acest cimp este valid numai cind bitul de control ACK este setat. De vreme ce trimiterea unui ACK nu costa nimic (pentru ca el face parte din header), bitul de control ACK este trimis intotdeauna dupa ce o conexiune a fost stabilita. Numarul de confirmare asigura ca segmentul TCP a ajuns la destinatie. Bitii de control: este un cimp de 6 biti, care cuprinde urmatorii biti: URG - legat de un pointer de transmisiuni urgente, ACK - semnaleaza ca este o confirmare, PSH - cauzeaza transmisia urgenta a datelor, RST - reseteaza conexiunea, SYN - sincronizarea numerelor de secventa, FIN - nu mai sunt date de la emitator, dar inca se pot receptiona date.

Window Size:este un numar pe 16 biti care spune cit de multe date sunt permise pe partea de receptie. Partea emitatoare a unei conexiuni trebuie sa se opreasca si sa astepte un ACK dupa ce a emis date in volumul definit de acest parametru. Suma de control (checksum): e un numar pe 16 biti, complementul fata de 1 al sumei complementului fata de 1 al tuturor octetilor din headerul TCP si al datelor din segment parte a pachetului IP. Aceasta suma de control poate detecta unele erori, NU TOATE, si NU poate corecta nici o eroare.

4.4.3. IC-P
Internet Control +essage Protocol este un set de mesaAe care comunica erorile si alte conditii care necesita atentie. +esaAele IC+P, delivrate in datagrame IP, sunt in mod normal luate in calcul fie de IP, TCP sau )DP. )nele mesaAe IC+P sunt returnate catre protocoalele de la nivelul aplicatie. 5 utilizare simpla a acestor mesaAe IC+P este >ping>. Comanda PIN1 "Pac%et INternet 1roper& este un utilitare care determina daca o adresa specifica IP este accesi'ila. 2e trimite o cerere de ec$o IC+P si se asteapte pentru un repl3. Ping poate fi utilizat ca sa se transmita o serie de pac$ete pentru masurarea unei medii privind timpul de emisie@receptie si a pierderilor de pac$ete.

4.!. Ni%elul aplicatie


#xista multe aplicatii in stiva TCP/IP. )nele din cele mai utile sunt cele pentru trimiterea de mesaAe "2+TP&, transfer de fisiere "FTP&, afisare de pagini "7TTP&. )n al protocol de la nivelul aplicatie este Domain Name 23stem "DN2&. Numele de domenii sunt importante pentru ca g$ideaza utilizatorii acolo unde ei doresc sa mearga pe Internet.

4.!.1. *N+
2istemul DN2 este o 'aza distri'uita de legaturi intre un nume de domeniu si adresa sa IP. )n nume de domeniu este un simplu sir de caractere alfanumerice separate prin >punct>. !eprezinta un loc specific si unic in >spatiul de nume de domenii>. DN2 face posi'ila sa utilizam identificatori precum z?orld.com in loc sa ne referim la o adresa IP din Internet. 2erverele de nume contin informatii asupra anumitor segment din DN2 si fac aceasta informatie disponi'ila catre clienti. netstat .r )tilitarul netstat este folosit pentru a o'Bine informaBii despre conectivitatea plCcii de reBea. Cea mai des DntElnitC opBiune este netstat Fr, Gi este folositC pentru a afiGa ta'ela de routare. *e exemplu/ netstat @nr

5pBiunea Fn Di cere utilitarului sC nu facC conversia ip@nume. cest lucru uGureazC citirea configuraBiei. CEmpul destination afiGeazC ip@ul reBelelor de destinaBie. Coloana gate?a3, indicC adresele routerelor. DacC destinaBia este pe reBeaua localC H N, nu este nevoie de gate?a3 "I&. Coloana Netmas% listeazC toate adresele de su'net. dresa de IP este comparatC cu adresa reBelei destinaBie. DacC adresa de reBea este la fel, atunci se foloseGte gate?a3@ul Gi interfaBa configuratC. 1 ctiveazC interfaBa de reBea. ) DezactiveazC interfaBa de reBea. 7 2pecificC su'reBeaua D 2pecificC adresa de 'roadcast + +etrica este folositC Dn regulile de routare Ta'elul < 5pBiuni netstat )tilitarul arp Protocolul !P asociazC adresa $ard?are a unei plCci de reBea cu o adresC IP. Comanda arp afiGeazC o ta'elC a asocierilor IP F $ard?are cunoscute. Folosind utilitarul arp puteBi sC detectaBi pro'leme cum ar fi adrese de ip duplicate. De asemenea, se pot adCuga Gi Gterge intrCri arp manual. J arp ddress 74t3pe 74address Flags +as% Iface ;=/.;<-.9.;/; et$er 5/0 50C805,05/0 / C et$9 ;=/.;<-.9.;;. et$er 990 90C50#/0,=09/ C et$9 PuteBi Gterge o adresC arp cu comanda arp Fd J arp @d 'ugs3 cest lucru DnlCturC informaBiile despre $ost@ul numit K'ugs3L. Pentru a adCuga o intrare arp, folosiBi opBiunea Fs. J arp @s 'ugs3 990990c90cf0a;0.. Clientul *,CP DacC un pe reBeaua dvs. #xistC un server D7CP, atunci Dl puteBi folosi sC vC furnizeze automat configuraBia plCcii de reBea. cest lucru se poate seta direct Dn fiGierele de configurare din directorul /etc/s3sconfig/net?or%@scripts, utilizEnd comanda 855TP!5T5(d$cp. celaG lucru se poate seta folosind utilitarul red$at@config@net?or%. Din linia de comandC, puteBi folosi comanda d$client urmatC de numele interfeBei de reBea. cest lucru DnsC nu asigurC configurarea plCcii de reBea la re'oot. d$client et$9 0xerci1ii ;. MizualizaBi configuraBia interfeBelor de reBea din sistem, folosind comanda ifconfig. /. ConfiguraBi interfaBa de reBea cu parametrii specificaBi. .. fiGaBi ta'ela de rutare a sistemului. ,. fiGaBi ta'ela !P a sistemului.

4 )tilitare &CP2IP ,.; )tilitare TCP/IP )tilitarele linie de comandC TCP/IP prezintC o mare importanBC, deoarece pot fi folosite atEt la depanarea erorilor de configurare, cEt Gi la aflarea de informaBii referitoare la configuraBia curentC. )tilitare pentru depanarea erorilor de configurare Gi testarea conectivitCBii Ta'el ,.;

Toate aceste utilitare sunt executate din linia de comandC. Pentru informaBii referitoare la modul Dn care se folosesc, cu excepBia $ostname Gi tracert, desc$ideBi o fereastrC de comandC "2tart@ NPrograms@N ccessories@NCommand Prompt&, Gi tastaBi comanda, urmatC de parametrul/O. DacC informaBiile afiGate Dncap pe mai mult de un ecran Gi nu le puteBi urmCri, folosiBi parametrul Pmore. Pentru a folosi utilitarul $ostname, tre'uie doar sC tastaBi numele acestuia Gi sC apCsaBi tasta #nter. Ma fi afiGat numele computerului. Pentru informaBii referitoare la modul de folosire a utilitarului tracert, tastaBi numele acestuia Gi apCsaBi tasta #nter. !eBele de calculatoare )tilitare pentru conectarea la distanBC folosind protocolul TCP/IP Ta'el ,./

Mom descrie Dn continuare Dn detaliu o serie de utilitare TCP/IP. )tilitarul ipc"nfig Ipconfig se foloseGte pentru verificarea configuraBiei protocolului TCP/IP. Pentru afiGarea tuturor informaBiilor disponi'ile, se foloseGte parametrul /all. !ezultatul tastCrii comenzii ipconfig /all este urmCtorul0 Q DacC este setatC o configuraBie validC, este afiGatC adresa IP Gi masca de su'reBea, precum Gi gate?a3@ul implicit, dacC este cazul. Q DacC este detectat Dn reBea un duplicat al adresei IP folosite, va fi afiGatC adresa IP folositC, dar Dn dreptul mCGtii de su'reBea se va trece 9.9.9.9.

Q DacC 4indo?s nu a putut o'Bine o adresC IP de la un server D7CP, va fi afiGatC adresa alocatC prin te$nologia PIP . )tilitarul ping Ping este un instrument folosit pentru testarea conexiunii TCP/IP Dntre computerul dumneavoastrC Gi unul aflat la distanBC. Ping transmite pac$etele utilizEnd IC+P #C75R!#S)#2T Gi se aGteaptC primirea unui )tilitare TCP/IP rCspuns de confirmare pentru fiecare pac$et transmis prin IC+P #C75R!#PHT. 2intaxa comenzii este ping adresaRIPRaRcomputeruluiRdeRlaRdistanBC. )tilitarul finger HisteazC numele de login, numele complet, numele terminalului, precum Gi alte caracteristici. 5pBiuni @ selectiv0 @' Format de redare redus @f 2uprimC afiGarea pCrBii de antet @i fiGeazC o listC cu timpii inactivi @l Format de redare extins @U fiGeazC o listC rapidC de utilizatori )tilitarul netstat Comanda netstat este folositC pentru a extrage o serie de informaBii cum ar fi ta'elele de rutare, conecBiile active, fluxuri. Mom prezenta o serie de opBiuni folosite cu aceastC comandC. @a 2olicitC afiGarea stCrii soc%eturilor. Cele asociate cu procesele server nu sunt afiGate @i fiGeazC starea interfeBelor ce au fost autoconfigurate @m fiGeazC modul de utilizare a memoriei @r fiGeazC ta'elele de rutare @p numeRprotocol HimiteazC informaBiile la un protocol anume )tilitarul tracer"ute #ste utilizat pentru a identifica traseul ce tre'uie urmat de un pac$et pentru a aAunge la destinaBie. ceastC comandC lucreazC utilizEnd un cEmp special TTH "time to live& din cadrul pac$etului IP. )tilitarul arp Comanda arp afiGeazC Gi modificC ta'ela de corespondenBC Dntre adrese Internet Gi adrese #t$ernet "+ C&. Vn momentul Dn care nu existC intrCri !P pentru o anumitC adresC Internet se va afiGa un mesaA Dn acest sens. 3p1iuni/ @a fiGeazC toate intrCrile din ta'ele !P curentC @d nume Wterge intrCrile corespunzCtoare din ta'ela !P @s adresC $ost CreazC o nouC intrare Dn ta'ela !P folosind o adresC #t$ernet &estarea unei c"nfigura1ii &CP2IP Mom prezenta Dn continuare care sunt paGii ce tre'uie urmaBi pentru verificare configuraBiei computerului Gi pentru testarea conexiunilor la computere aflate la distanBC, ce implicC eventual Gi existenBa unor routere. ipconfig FolosiBi utilitarul ipconfig pentru a verifica dacC a fost iniBializatC configuraBia TCP/IP. ping ;/:.9.9.; FolosiBi utilitarul ping cu adresa internC a plCcii de reBea pentru a verifica dacC protocolul TCP/IP este instalat corect Gi placa dumneavoastrC de reBea Dl foloseGte. ping adresaRIPRaRcomputeruluiRdumneavoastrC FolosiBi utilitarul Ping cu adresa IP a computerului dumneavoastrC pentru a elimina riscul existenBei Dn reBea a unui duplicat al adresei IP folosite. ping adresaRIPRaRgate?a3@uluiRimplicit

FolosiBi utilitarul ping cu adresa IP a gate?a3@ului implicit "aceasta poate fi aflatC folosind comanda ipconfig& pentru a verifica dacC gate?a3@ul implicit este operaBional Gi computerul dumneavoastrC poate sC comunice cu acesta. ping adresaRIPRaRunuiRcomputerRaflatRlaRdistanBC "pe alt segment de reBea& FolosiBi utilitarul ping cu adresa IP a unui computer aflat pe alt segment de reBea "de exemplu, infoci' sau nemesis& pentru a verifica dacC se poate sta'ili o conexiune cu un computer aflat la distanBC prin intermediul unui router. Vn general, dacC acest ultim pas reuGeGte, atunci ceilalBi paGi sunt inutili. TotuGi, Dn cazul Dn care nu reuGeGte, va tre'uie sC urmaBi succesiunea de paGi de mai sus pentru a putea localiza pro'lema. 0xemple de f"l"sire a un"r utilitare &CP2IP rp Fa F afiGeazC conBinutul cac$e@ului !P "adrese IP asociate adreselor fizice ale plCcilor de reBea&. FolosiBi mai DntEi comanda ping pentru ca 4indo?s sC poatC stoca adresa fizicC "+ C& a plCcii de reBea folositC de computerul aflat la distanBC. 0x/ +ec%en1a ping ecomm.ase.ro arp @a va duce la afiGarea adresei + C a serverului ecomm. tracert adresaRIPRaRcomputeruluiRdeRlaRdistanBC F afiGeazC nodurile de reBea prin care trece un pac$et de date pEnC sC aAungC la computerul destinaBie. pat$ping adresaRIPRaRcomputeruluiRdeRlaRdistanBC F reprezintC o com'inaBie Dntre comenzile tracert Gi ping, fiind testatC conexiunea cu fiecare nod de reBea "router& pEnC la computerul destinaBie, folosindu@se comanda ping Dn mod automat pentru fiecare dintre acestea. n'tstat F adresaRIPRaRcomputeruluiRdeRlaRdistanBC F afiGeazC numele Net8I52 al unui computer aflat la distanBC, Dn cazul Dn care este cunoscutC adresa IP a acestuia. netstat Fa F afiGeazC toate conexiunile sta'ilite Dn reBea, precum Gi toate porturile desc$ise pe computerul dumneavoastrC.

/.. P!5T5C5H)H D# +#2 X# D# C5NT!5H P#NT!) INT#!N#T "IC+P& Protocolul IP ( fCrC conexiune Y se utilizeazC un mecanism "protocol& care permite oricCrui ruter sC semnaleze sistemului sursC o situaBie anormalC apCrutC Dn rutarea unui pac$et. ltC posi'ilC utilizare ( testarea accesi'ilitCBii unui sistem, adicC dacC existC o rutC Dn funcBionare normalC pEnC la acel sistem Gi dacC sistemul este capa'il sC recepBioneze pac$ete. 2oluBia ( protocolul IC+P "Internet Control +essage Protocol&. FuncBiile IC+P0 o !uterii transmit altor ruteri sau sistemelor mesaAe de eroare sau de control "numai pentru raportarea erorilor, nu pentru creGterea fia'ilitCBii IP&* o Pentru datagrame fragmentate, mesaAele IC+P sunt transmise numai pentru eventuale erori produse Dn cazul primului fragment* o +esaAele IC+P nu sunt transmise ca rCspuns la o pro'lemC legatC de o datagramC care nu are adresa sursC ce desemneazC un sistem unic "unicast& Y adresa sursC nu poate fi zero, o adresC de transmisie Dn 'uclC "loop'ac%&, o adresC de difuzare "'roadcast& sau o adresC de grup "multicast&* Fiecare mesaA IC+P este inclus Dn cEmpul de date al unui pac$et "figura /./-& "Dn antetul IP numCrul de protocol ia valoarea ; pentru IC+P, iar tipul de serviciu ia valoarea zero&. Fig. /./-. Vncapsularea mesaAului IC+P. Pac$etele care poartC mesaAe IC+P sunt rutate la fel ca Gi cele care transportC datele utilizatorului doar cC, dacC apar erori Dn transmiterea acestor pac$ete ele nu genereazC alte mesaAe IC+P. #xistC mai multe tipuri de mesaAe IC+P, fiecare avEnd formatul sCu propriu. CEmpul de date din pac$etul IP care conBine un mesaA IC+P este ilustrat Dn figura /./=.

Fig. /./= Formatul mesaAului IC+P. Identificator "tipul mesaAului& F cest cEmp poate lua una dintre urmCtoarele valori "- 'iBi&, Dn funcBie de tipul mesaAului0 o 9 @ !Cspuns ecou "#c$o repl3&, o . @ DestinaBie inaccesi'ilC "Destination unreac$a'le&, o , @ 5prirea sursei "2ource Uuenc$&, o 5 @ !edirectare, o - @ Cerere ecou, o = @ nunBarea unui ruter, o ;9 @ 2olicitarea unui ruter, o ;; @ DepCGire timp, o ;/ @ Pro'lemC legatC de un parametru, o ;. @ Cerere etic$etC de timp, o ;, @ !Cspuns etic$etC de timp, o ;: @ Cerere mascC de adrese, o ;- @ !Cspuns mascC de adrese, o .9 @ Descoperire rutC "Traceroute&, o .: @ Cerere nume domeniu, o .- @ !Cspuns nume domeniu. NumCr de secvenBC "cod& @ ConBine codul erorii pentru datagrama raportatC de acest mesaA IC+P. Interpretarea acestui cEmp depinde de tipul mesaAului. cest cEmp furnizeazC informaBii suplimentare despre tipul mesaAului. 2uma de verificare @ ConBine suma de verificare ";< 'iBi&, folosind acelaGi algoritm ca Gi IP dar verificEnd numai mesaAul IC+P, DncepEnd cu cEmpul dedicat tipului mesaAului. DacC valoarea sumei nu coincide cu valoarea calculatC la recepBie pe 'aza conBinutului recepBionat, atunci datagrama este eliminatC. CEmpul de date al mesaAului conBine informaBia corespunzCtoare mesaAului IC+P curent. De cele mai multe ori, acest cEmp conBine o porBiune din pac$etul IP original, cel pentru care a fost generat mesaAul IC+P curent. Tipuri de mesaAe IC+P0 +esaAele de cerere ecou "ec$o reUuest& Gi rCspuns ecou "ec$o repla3&. )n sistem de extremitate sau un ruter poate transmite un mesaA cerere ecou cCtre o anumitC destinaBie. 2istemul sau ruterul de destinaBie care recepBioneazC acest mesaA rCspunde prin mesaAul rCspuns ecou transmis cCtre sursC. Cererea conBine un cEmp de date opBionale. !Cspunsul va conBine o copie a acestor date. Vn felul acesta se poate verifica dacC o anumitC destinaBie este accesi'ilC Gi rCspunde. DestinaBie inaccesi'ilC "destination unreac$a'le& este transmis de un ruter cCtre sursC atunci cEnd acesta nu poate trece mai departe un pac$et, spre un alt ruter sau direct spre sistemul de destinaBie. +esaAul de oprire a sursei "2ource Uuenc$& este utilizat pentru a semnala Dnapoi la sursC o supraEncCrcare a receptorului sau a sistemelor intermediare. +esaAul de redirectare este utilizat pentru a anunBa sursa sC redirecteze pac$etele pe o rutC mai 'unC. DacC acest mesaA e recepBionat de la un ruter intermediar DnseamnC cC sistemul sursC ar tre'ui sC trimitC urmCtoarele datagrame cCtre ruterul a cCrui adresC IP este specificatC Dn mesaAul IC+P. cest ruter preferat va fi Dntotdeauna aflat Dn aceeaGi su'reBea cu sistemul emitent al datagramei Gi ruterul care a returnat datagrama. +esaAele nunBare ruter Gi Cerere ruter sunt utilizate numai dacC un sistem sau un ruter suportC un protocol de descoperire a ruterilor. !uterii anunBC periodic adresele lor IP Dn toate su'reBelele pentru care lucreazC. ceste anunBuri se transmit cu adresa de destinaBie multicast "//,.9.9.;& sau cu adresa de difuzare limitatC "/55./55./55./55&. 2istemele pot trimite, la rEndul lor, mesaAe de solicitare. +esaAele de solicitare sunt transmise tuturor ruterilor cu adresa multicast "//,.9.9./& sau

cu adresa de difuzare limitatC "/55./55./55./55&. #xpirare timp. DacC acest mesaA este recepBionat de la un ruter intermediar DnseamnC cC valoarea din cEmpul TTH a unui pac$et IP a aAuns la zero. DacC mesaAul este recepBionat de la un sistem de destinaBie DnseamnC cC timpul TTH dintr@un fragment IP a expirat Dn timpul reasam'lCrii, datoritC DntErzierii unui fragment. +esaAul Pro'lemC cu parametrii indicC producerea unei erori Dn timpul prelucrCrii parametrilor din antetul IP. cest mesaA conBine un pointer care indicC octetul din pac$etul IP original unde s@a produs pro'lema. +esaAele Cerere etic$etC de timp Gi !Cspuns etic$etC de timp sunt utilizate pentru depanare Gi mCsurare a performanBelor. cestea nu sunt utilizate pentru sincronizarea de ceas. TransmiBCtorul iniBializezC identificatorul Gi numCrul de secvenBC "care se utilizeazC Dn cazul Dn care sunt transmite mai multe etic$ete de timp&, sta'ileGte etic$eta iniBialC de timp Gi transmite pac$etul cCtre destinaBie. 2taBie destinaBie actualizeazC etic$etele de timp asociate recepBiei Gi transmisiei, modificC tipul etic$etei de timp din cerere Dn rCspuns Gi o returneazC staBiei sursC. Pac$etul conBine douC etic$ete de timp dacC existC o diferenBC semnificativC de timp Dntre timpul de recepBie Gi timpul de emisie. +esaAele Cerere de mascC de adrese Gi !Cspuns cu mascC de adrese. Cererea de mascC de adrese este utilizatC de cCtre un sistem pentru a determina masca su'reBelei folositC Dn cadrul unei reBele asociate. Cele mai multe sisteme sunt configurate cu masca "sau mCGtile& de su'reBea asociatC. TotuGi, unele sisteme, cum ar fi staBiile de lucru fCrC disc, tre'uie sC o'BinC aceastC informaBie de la server. )n sistem foloseGte protocolul ! !P "!everse ddress !esolution Protocol& pentru a o'Bine adresa sa IP. Pentru a o'Bine masca de su'reBea, sistemul transmite prin difuzare cererea de mascC de adresC. +ai existC Gi alte mesaAe IC+P pentru semnalizarea unor situaBii de congestie "atunci cEnd un ruter este prea DncCrcat pentru a prelucra un nou pac$et, care din acest motiv va fi pierdut&, semnalizarea unei rutCri ciclice "o rutC infinitC, propagare Dn 'uclC&, etc. /., P!5T5C5H)H D# !#Z5H)[I# D!#2#H5! " !P& Protocoalele de rutare sunt responsa'ile pentru modul Dn care o datagramC IP aAunge Dn reBeaua fizicC cCreia Di este destinatC, dar o altC procedurC este necesarC pentru modul Dn care o datagramC aAunge la sistemul sau ruterul din acea reBea. Datagramele IP conBin adrese glo'ale logice, de nivel trei, dar interfaBa fizicC $ard?are aflatC Dn sistemul destinaBie sau Dn ruterul destinaBie nu utilizeazC decEt sc$ema de adresare localC a acelei reBele. Y #ste nevoie sC se efectueze translatarea adresei IP Dntr@o adresC de nivel legCturC de date care este DnBeleasC de interfeBele din aceastC reBea. 2oluBie simplC0 maparea unei adrese IP pe o adresC fizicC, adicC codarea adresei fizice a sistemului Dn adresa IP a sistemului. De exemplu, un sistem cu o adresC fizicC 999;999;99;9;99; "care Dn zecimal DnseamnC .. pentru primul octet Gi -; pentru ultimul& poate avea adresa IP ;/-.=<....-;. DeGi aceastC soluBie a fost adoptatC pentru unele reBele, ea prezintC totuGi limitCri din cauza faptului cC adresa fizicC nu poate fi mai mare de ;< 'iBi Dn acest exemplu "clasa 8&* pentru reBelele de clasC C nu poate depCGi 'iBi. ceastC metodC nu funcBioneazC pentru adresele #t$ernet pe ,- de 'iBi. 5 soluBie mai generalC poate fi aceea ca fiecare sistem sC menBinC o ta'elC de perec$i de adrese, care sC

mapeze adresele IP pe cele fizice "dinamic sau static& Y protocolul !P " ddress !esoludon Protocol&. 2copul !P este acela de a permite fiecCrui sistem din reBea sC@Gi construiascC o ta'elC de mapCri Dntre adresele de IP Gi cele fizice. cest set de mapCri este cunoscut su' numele de !P cac$e sau ta'elC !P. DacC un sistem doreGte sC transmitC o datagramC IP cCtre un alt sistem aflat Dn aceeaGi reBea, acesta va verifica Dn primul rEnd ta'ela !P. DacC nu este gCsitC maparea doritC, sistemul va tre'ui sC invoce protocolul !P prin reBea Gi va face acest lucru prin transmiterea unei cereri !P prin reBea "prin difuzare&. ceastC cerere conBine adresa IP doritC. Fiecare sistem recepBioneazC aceastC cerere Gi verificC dacC se potriveGte cu propria adresC IP. DacC se potriveGte, sistemul implicat va trimite un mesaA de rCspuns care conBine adresa de nivel legCturC de date. 2ursa cererii va adCuga Gi aceastC informaBie Dn propria ta'elC !P. +esaAul de cerere mai include Gi adresa de nivel legCturC de date Gi cea IP ale sursei cererii. Figura /..9 prezintC formatul pac$etului !P utilizat pentru maparea adreselor IP@cCtre@#t$ernet. De fapt, !P poate fi utilizat pentru multe tipuri de mapCri @ diferenBa maAorC fiind numai Dn dimensiunea adresei. Pe lEngC adresele IP Gi cele de nivel legCturC de date ale sursei Gi destinaBiei, pac$etul mai conBine0 o un cEmp 7ard?areT3pe, care specificC tipul reBelei fizice "exemplu, #t$ernet&* o un cEmp ProtocolT3pe, care specificC protocolul de nivel superior* o douC cEmpuri 7H#N Gi PH#N, care specificC lungimea adresei de nivel legCturC de date Gi respectiv, pe cea a protocolului de nivel superior* o un cEmp 5peration, care specificC dacC acest pac$et este de tip cerere sau rCspuns* o adresele $ard?are Gi de protocol pentru sursC Gi destinaBie. Fig. /..9. Formatul pac$etului !P. #xemplu0 Presupunem ca sistemul 7; doreGte sC transmitC un pac$et IP cCtre 7., dar nu cunoaGte adresa + C a lui 7.. 7; transmite mai DntEi un pac$et de cerere !P, cerEnd informaBii despre sistemul de destinaBie identificat cu adresa de destinaBie IP@7., aGteptEnd totodata Gi rCspunsul. Toate sistemele din reBea vor primi pac$etul, dar unul singur Di va rCspunde Gi anume, sistemul 7.. Pac$etul de rCspuns !P conBine adresa + C Gi adresa IP a lui 7.. cum 7; Gtie cum sC trimitC pac$etul cCtre 7.. Pentru a evita trimiterea de fiecare data a unui pac$et !P cCtre 7., 7; memoreazC Dn propria ta'elC !P atEt adresa IP, cEt Gi adresa + C ale lui 7., astfel fiind foarte uGor pentru 7; sC trimitC un pac$et cCtre 7. data viitoare. Fig. /..;. #xemplu de utilizare a !P. /.5 P!5T5C5H)H D# !#Z5H)[I# INM#!2\ D!#2#H5! "! !P& Vn aceastC situaBie sistemul cunoaGte adresa + C, dar nu cunoaGte adresa IP pentru un anumit sistem. De exemplu, la instalarea unui sistem de operare se poate citi adresa + C de pe placa #t$ernet, dar nu poate Gti adresa IP. ceasta este BinutC separat pe un disc local sau al unui server. 2oluBia 0 protocolul de rezoluBie inversC a adreselor "! !P @ !everse ddress !esolution Protocol&, care lucreazC Dntr@un mod asemCnCtor cu !P. Pentru a o'Bine adresa IP, sistemul tre'uie sC emitC Dn reBea un pac$et de cerere ! !P, care sC conBinC propria adresC + C. Toate sistemele din reBea vor primi pac$etul, dar numai unul, serverul va rCspunde transmiBEnd cCtre sistemul sursC un pac$et ! !P care conBine adresa + C Gi adresa IP. 5 limitare pentru ! !P ar fi dacC sistemul sursC s@ar afla Dntr@o reBea diferitC de cea a serverului. /.< P!5T5C5H)H 855T2T! P "855TP&

Protocolul de iniBializare 855TP "8ootstrap Protocol& permite unei staBii client sC porneascC "iniBializare& cu o stivC de protocoale IP minimalC Gi sC solicite o adresC IP, o adresC a ruterului de ieGire "gate?a3& Gi adresa unui server de nume, toate acestea fiind o'Binute de la un server 855TP. DeGi DncC mai este utilizat intens pentru acest scop al sistemelor fCrC disc, 855TP este de asemenea utilizat ca un mecanism de livrare a informaBiei de configurare unui client care nu a fost configurat manual. Procesul 855TP implicC urmCtorii paGi0 ;. Clientul determinC adresa fizicC proprie* aceasta se aflC de o'icei salvatC Dntr@o memorie !5+. /. )n client 855TP transmite adresa sa fizicC Dntr@un segment )DP cCtre server. Figura /../ ilustreazC conBinutul acestui segment. DacC un client cunoaGte propria adresC IP sau adresa serverului, atunci le va utiliza, dar de cele mai multe ori clienBii 855TP nu au deloc date de configurare IP. DacC un client nu DGi cunoaGte adresa IP, atunci acesta va utiliza adresa 9.9.9.9. DacC un client nu cunoaGte adresa IP a serverului, atunci acesta utilizeazC adresa de difuzare limitatC "/55./55./55./55&. .. 2erverul primeGte segmementul )DP Gi analizeazC adresa fizicC a clientului pe care o cautC Dn fiGierul sCu de configurare, care conBine Gi adresa IP a clientului. 2erverul completeazC cEmpurile celelalte din segmentul )DP Gi Dl returneazC clientului folosind un port )DP diferit. Pentru returnarea segmentului )DP se pot utiliza mai multe metode0 a. Vn cazul Dn care clientul DGi cunoaGte adresa IP "Gi a fost inclusC Dn cererea 855TP&, serverul returneazC segmentul direct cCtre aceastC adresC. #ste foarte pro'a'il ca lista !P sC nu conBinC adresa fizicC corespunzCtoare adresei IP. Vn acest caz se va utiliza protocolul !P, ca Dntr@o situaBie normalC. '. Vn cazul Dn care clientul nu DGi cunoaGte adresa IP "a fost 9.9.9.9 Dn cererea 855TP&, serverul tre'uie sC rezolve singur cererea consultEnd propria listC !P. c. !P de la server nu poate fi utilizat pentru a gCsi adresa fizicC a clientului deoarece clientul nu DGi cunoaGte adresa IP Gi astfel, nu se poate rCspunde unei cereri !P. ceastC pro'lemC este cunoscutC su' numele de KgCina Gi oulL. #xistC douC posi'ile soluBii0 i. DacC serverul are un mecanism pentru a actualiza direct propria listC !P fCrC sC foloseascC protocolul !P, atunci serverul Dl utilizeazC Gi apoi trimite segmentul direct. ii. DacC serverul nu poate actualiza propria listC !P, atunci tre'uie sC trimitC un rCspuns prin difuzare. ,. tunci cEnd primeGte un rCspuns, clientul 855TP va salva propria adresC IP "care Di va permite sC rCspundC la cererile !P& Gi sC DnceapC procesul de iniBializare. Vn figura /../ se ilustreazC formatul mesaAului 855TP. Fig. /../. Formatul mesaAului 855TP. CEmpurile din mesaAul 855TP au urmCtoarele semnificaBii0 Cod @ IndicC tipul mesaAului, dacC este o cerere sau un rCspuns0 ; F Cerere* / F !Cspuns. Tip $ard?are @ IndicC tipul de reBea fizicC, spre examplu0 ; F #t$ernet* < F I### -9/ Net?or%s. Hungime F 2pecificC lungimea adresei fizice, Dn octeBi. #t$ernet Gi To%en ring utilizeazC am'ele lungimea <. 7op@uri F Clientul seteazC valoarea acestui cEmp la 9. ceastC valoare este incrementatC de cCtre un ruter care retransmite cererea unui alt server Gi este utilizatC pentru a identifica 'uclele. Identificatorul tranzacBiei F )n numCr aleator generat pentru a fi utilizat pentru a identifica

aceastC cerere cu rCspunsul primit. 2ecunde F Fixat de client. cesta reprezintC timpul Dn secunde consumat din momentul Dn care clientul a demarat procesul de iniBializare. Fanioane F 'itul cel mai semnificativ al acestui cEmp este utilizat ca fanion de difuzare. ToBi ceilalBi 'iBi tre'uie setaBi cu valoarea zero, fiind rezervaBi pentru utilizCri ulterioare. Vn mod normal, serverele 855TP DncearcC sC livreze mesaAele 855TP de rCspuns direct unui client folosind adresa de destinaBie unicC. dresa destinaBie din cadrul antetului IP este fixatC cu valoarea adresei IP proprie 855TP, iar adresa + C este fixatC cu valoarea adresei fizice F client 855TP. DacC un sistem nu este capa'il sC primeascC un pac$et IP cu destinaBie unicC Dnainte de a@Gi afla adresa sa IP, acest 'it de difuzare tre'uie fixat cu valoarea ; pentru a indica serverului cC rCspunsul 855TP tre'uie transmis su' formC de difuzare la nivel IP Gi + C. Vn caz contrar, acest 'it va avea valoarea 9. dresa IP client F Fixat de client, fie cu valoarea adresei IP proprii "pe care o cunoaGte& sau cu 9.9.9.9. dresa IP proprie F Fixat de server dacC cEmpul de adresC IP client are valoarea 9.9.9.9. dresa IP server F Fixat de server. dresa IP ruter F ceasta este adresa unui agent de redirectare 855TP, care nu este un ruter IP o'iGnuit Gi va fi utilizatC de cCtre client. dresa fizicC client F Fixat de cCtre client Gi utilizat de server pentru a identifica clientul Dnregistrat care a demarat iniBializarea. Numele server@ului F Numele opBional al serverului, care se terminC cu ]^99^. Numele fiGierului de iniBializare F Clientul fie lasC acest cEmp cu valoarea nulC, fie specificC un anumit nume, astfel DncEt sC indice tipul de iniBializare care tre'uie demaratC. 2erverul va returna numele fiGierului de iniBializare, care este cel potrivit pentru cererea clientului. Identificatorul furnizorului F cEmp opBional. ceste opBiuni pot fi furnizate clientului la momentul iniBializCrii DmpreunC cu adresa sa IP. 2pre exemplu, clientul poate recepBiona Dn plus, adresa unui ruter implicit, adresa serverului de nume de domeniu Gi masca su'reBelei. DupC ce clientul 855TP a procesat rCspunsul, acesta poate demara transferul fiGierului de iniBializare Gi sC execute procesele de iniBializare. /.: P!5T5C5H)H D# C5NFI1)! !# DIN +IC\ 2I2T#+#H5! "D7CP& Protocolul de configurare dinamicC a sistemelor "$osturilor& D7CP "D3namic 7ost Configuration Protocol& oferC un cadru pentru transferul informaBiilor de configurare cCtre sisteme Dntr@o reBea TCP/IP. D7CP se 'azeazC pe protocolul 855TP, adCugEnd capa'ilitatea de a aloca automat o adresC de reBea Gi opBiuni de configurare suplimentare. D7CP este constituit din douC componente0 o )n protocol care livreazC parametrii pentru o configuraBie specificC $ostului, de la un server D7CP cCtre un $ost. o )n mecanism de alocare temporarC sau permanentC a unei adrese de reBea unui $ost. D7CP suportC trei mecanisme de alocare a adresei IP0 o locare automatC0 D7CP atri'uie permanent o adresC IP unui $ost. o locare dinamicC0 D7CP atri'uie temporar o adresC IP. 5 astfel de adresC este numitC lease. cesta este unicul mecanism care permite utilizarea automatC a unei adrese care nu mai este necesarC $ostului cCruia Di fusese atri'uitC. o locare manualC0 dresa $ostului este atri'uitC manual de cCtre un administrator de reBea. /.:.; Formatul mesaAului D7CP Fig. /.... Formatul mesaAului D7CP. +aAoritatea cEmpurilor se regCsesc Dn mesaAul 855TP "vezi figura /../&. CEmpurile care la D7CP au o seminficaBie diferitC sunt urmCtoarele0

dresa fizicC client F 2etatC de client. D7CP defineGte un identificator opBional pentru client, utilizat pentru identificarea clientului. DacC aceastC opBiune nu este utilizatC, clientul va fi identificat dupC adresa + C. Numele fiGierului de iniBializare F Clientul fie lasC acest cEmp cu valoarea nulC, fie specificC un anumit nume, astfel DncEt sC indice tipul de iniBializare care tre'uie demaratC. Vntr@o cerere D7CPDI2C5M#!, este setat Dn zero. 2erverul returneazC numele complet pentru o cale de directoare Dn cererea D7CP5FF#!. Maloarea este terminatC Dn ]_99_. 5pBiuni @ Primii patru octeBi conBin valoarea adresei speciale "`magic coo%ieL& ==.;.9.-..==. Cei rCmaGi indicC parametrii doriBi. /.:./ Tipuri de mesaAe D7CP +esaAele D7CP formeazC urmCtoarele categorii0 D7CPDI2C5M#!0 Transmis 'roadcast de cCtre un client pentru a gCsi un server D7CP disponi'il* D7CP5FF#!0 !Cspunsul unui server la D7CPDI2C5M#! Gi oferirea unei adrese IP Gi a altor parametri* D7CP!#S)#2T0 +esaA de la un client cCtre server avEnd una dintre semnificaBiile0 o Cerere de parametri oferiBi de unul dintre servere, declinEnd orice altC ofertC* o MerificC o adresC alocatC anterior dupC ce are loc o modificare de sistem sau reBea* o Cere prelungirea termenului pentru o adresC temporarC. D7CP C60 Confirmare de la un server cCtre un client, conBinEnd parametri, inclusiv adresa IP. D7CPN C60 Confirmare negativC de la server la client, indicEnd faptul cC adresa temporarC a clientului a expirat sau cC cererea de adresC IP este incorectC. D7CPD#CHIN#0 +esaA de la client spre server indicEnd cC adresa oferitC este deAa Dn utilizare. D7CP!#H# 2#0 +esaA de la client cCtre server prin care se cere Dnlocuirea unei adrese temporare cu una permanentC. D7CPINF5!+0 +esaA de la un client care are adresC IP "configuratC eventual manual&, dar care doreGte parametri de configurare de la un server D7CP. /.:.. locarea unei adrese de reBea Vn continuare este prezentatC interacBiunea client@server, situaBia Dn care clientul nu DGi cunoaGte adresa. Presupunem cC serverul D7CP are un 'loc de adrese de reBea din care poate satisface cereri de noi adrese. Fiecare server menBine o 'azC de date a adreselor alocate "permanent sau temporar& Dn memoria localC. Procedura urmCtoare descrie paGii din Figura /..,0 ;. Clientul transmite prin difuzare un mesaA D7CPDI2C5M#! Dn su'reBeaua fizicC localC. Vn acest moment clientul se gCseGte Dn starea INIT. +esaAul D7CPDI2C5M#! poate include cEteva opBiuni cum ar fi sugestii privind adresa de reBea sau durata unei adrese temporare "KleaseL&. Fig. /.., InteracBiunea dintre clientul D7CP Gi server@ul "@ele& D7CP. /. Fiecare server rCspunde cu un mesaA D7CP5FF#! care include o adresC de reBea disponi'ilC "adresa IP proprie& Gi alte opBiuni de configurare. 2erverul memoreazC adresa oferitC clientului pentru a preveni oferirea aceleiaGi adrese unui client care transmite un mesaA D7CPDI2C5M#! Dnainte ca primul client sC@Gi Dnc$eie configurarea. .. Clientul recepBioneazC unul sau mai multe mesaAe D7CP5FF#! de la unul sau mai multe servere. Clientul alege unul, 'azEndu@se pe parametrii de configurare oferiBi Gi transmite 'roadcast mesaAul D7CP!#S)#2T care include identificatorul serverului al cCrui mesaA a fost ales Gi adresa IP luatC din cEmpul de adresC IP proprie. ,. Vn cazul Dn care nu este recepBionatC nici o ofertC, dacC clientul cunoaGte o adresC de reBea anterioarC, va utiliza acea adresC dacC este DncC validC pEnC cEnd va expira "este vor'a despre o adresC KleaseL&. 5. 2erverele recepBioneazC mesaAul 'roadcast D7CP!#S)#2T. cele servere care nu au fost

selectate prin mesaAul D7CP!#S)#2T utilizeazC mesaAul pentru a notifica faptul cC oferta lor a fost respinsC de cCtre client. 2erverul selectat Dn D7CP!#S)#2T marc$eazC clientul ca fiind sta'il, menBine datele corespunzCtoare Dn memorie Gi rCspunde cu un mesaA D7CP C6 conBinEnd parametrii de configurare ceruBi de cCtre client. Com'inaBia dintre $ard?are@ul clientului Gi adresa de reBea atri'uitC constituie un identificator unic pentru adresa temporarC "lease& a clientului Gi este utilizat atEt de cCtre client, cEt Gi de cCtre server pentru a identifica o referire la lease Dn orice mesaA D7CP. CEmpul de adresC IP proprie din mesaAul D7CP C6 va fi umplut cu adresa de reBea selectatC. <. Clientul recepBioneazC mesaAul D7CP C6 cu parametrii de configurare. Clientul realizeazC o verificare finalC a parametrilor, de exemplu cu !P pentru adresa de reBea alocatC, Gi noteazC durata de vala'ilitate a adresei Gi identificatorul adresei din mesaAul D7CP C6. Vn acest moment clientul s@a configurat. :. DacC detecteazC o pro'lemC cu parametrii din mesaAul D7CP C6 "adresa se aflC deAa Dn folosinBC Dn reBea&, clientul va transmite cCtre server un mesaA D7CPD#CHIN# Gi reporneGte procesul de configurare. Ha recepBia unui mesaA D7CPD#CHIN# serverul tre'uie sC marc$eze faptul cC adresa oferitC nu este disponi'ilC "Gi eventual informeazC administratorul de sistem cC existC o pro'lemC de configurare&. -. Vn cazul Dn care clientul recepBioneazC un mesaA D7CPN C6, va reporni procesul de configurare. =. Clientul poate alege sC eli'ereze adresa temporarC "lease& prin transmiterea unui mesaA D7CP!#H# 2# cCtre server. Clientul identificC adresa lease pe care o vrea eli'eratC prin includerea Dn mesaA a adresei de reBea Gi a adresei $ard?are.