NUTRITIA MINERALA A PLANTELOR

Nutritia minerala a plantelor este un proces fiziologic de aprovizionare a plantelor cu substante nutritive. Altfel spus: Nutritia (plantelor) – totalitatea proceselor legate de preluarea din mediu, circulatia si metabolizarea elementelor minerale si a unor compusi organici de catre plante. Acest proces are loc la plantele talofite, prin toata suprafata talului, iar la plantele cormofite, doar prin sistemul radicular si prin frunze. Substantele nutritive absorbite din mediu pot fi anorganice (adica minerale) sau organice. Plantele verzi absorb in mod predominant substantele minerale, din care, prin asimilatie clorofiliana, sunt sintetizate substantele organice. Lor li se alatura si bacteriile chemoautotrofe, lipsite de pigmenti asimilatori, dar capabile sa sintetizeze substante organice din cele anorganice. oate se numesc plante autotrofe. !estul plantelor lipsite de pigmentii asimilatori sunt incapabile sa sintetizeze substante organice din cele minerale, si de aceea, ele utilizeaza substante organice e"istente in mediul lor de viata. Aceste plante se numesc heterotrofe. #lementele chimice, din nutritia plantelor cu substante anorganice sau cu substante organice, devin elemente de constitutie ale unor substante care participa la structura protoplasmei si a peretilor celulari. $e asemenea, aceste elemente intra si in structura chimica a unor substante energetice, dintre care cele mai importante sunt hidratii de carbon, grasimile si proteinele, care prin degradare aeroba sau anaeroba, furnizeaza energia necesara proceselor vitale. Elemente minerale % macroelemente: % fosfor P % potasiu & % sulf S % calciu 'a % magneziu (g % sodiu )a % siliciu Si % microelemente: % fier *e % clor 'l % mangan (n % bor + % zinc ,n % cupru 'u % molibden (o Proportia cantitativa a elementelor chimice din corpul plantelor variaza, iar acestea sunt impartite conventional in macroelemente, microelemente (*e, 'l, (n, +, Sr, 'u, ,n, +a, i, Li,

-, +r, Al, )i, (o, As, Pb, .a, !b) si ultramicroelemente, a caror cantitate este mai mica de /,////0 din substanta uscata. Macroelementele – prezente in cantitati mai mari de 0mg1g substanta uscata. Microelementele – necesare in cantitati mai mici de 0//2g1g substanta uscata. Ultramicroelementele – cantitate mai mica de /,////0 din substanta uscata. Acestea se gasesc in sol si sunt absorbite de sistemul radicular al plantei. Functii: % componente ale unor substante organo%minerale cu rol structural sau functional3 % reprezinta transportori pentru energia biochimica ce se stocheaza in legaturi macroergice ale acidului adenozin trifosforic3 % stimuleaza sau inhiba activitatea enzimatica3 % stimuleaza procesul respirator celular3 % regleaza potentialul osmotic celular si turgescenta celulelor prin acumularea ionilor in vacuole, in special a potasiului &. Fosforul P – apare in acizii nucleici, A P, fosfolipide etc. Potasiul K – activator enzimatic, bilantul hidric etc. Sulful S – apare in proteine si coenzime3 Calciul Ca – constituent al peretilor celulari, membrane si numeroase enzime3 Magneziul Mg – constituent al clorofilelor, asigura stabilitatea ribozomilor si protectia unor sisteme enzimatice3 Fierul Fe – in zona activa a multor enzime redo" si transportul de electroni, necesar pentru sinteza clorofilei3 Clorul Cl – implicat in fotosinteza si balanta ionica3 Manganul Mn – activator a numeroase sisteme enzimatice3 Borul B – implicat in transportul glucidelor si protectia plantelor fata de agenti patogeni, desi insuficient studiat3 Zincul Zn – activator enzimatic, necesar pentru sinteza au"inelor3 Cuprul Cu – in zona activa a multor enzime redo" si in transportul de electroni3 Molibdenul Mo – fi"eaza azotul ), reduce nitratii. nsuficienta lor determina fiziopatii – dezechilibre minerale, apar boli fiziologice, insotite de incetinirea sau oprirea cresterii radacinii, a tulpinii, a frunzelor, sau a fructelor. Criterii de esentialitate: % sa fie necesar plantelor, asigurand cresterea normala si inmultirea3 % sa nu poata fi substituit3 % sa aiba efect direct3 !oluri multiple: % structurale3 % functionale3

#"emplu: Magneziul Mg % constituent al moleculei de clorofila – structural3 % cofactor a numeroase sisteme enzimatice implicate in respiratia celulara si alte cai metabolice – catalitic3 Fierul Fe % constituent a numeroase molecule, inclusiv proteine – structural3 % implicat activ in reactii de o"idoreducere – functional3 #lemente neminerale: % carbon ' % o"igen 4 % hidrogen 6 % azot ) in '45 in atmosfera3 in '45 in atmosfera3 in 654 in sol3 in 654 in sol3

Carbonul C – constituent al tuturor moleculelor organice3 '45 : 07%5/, ma" 57 ppm !"igenul !# $idrogenul $ – constituent al ma8oritatii moleculelor organice3 %zotul N & apare in structura proteinelor, acizilor nucleici etc. 1.1. Rolul fiziologic al macroelementelor (ulte macroelemente sunt absolut necesare pentru cresterea si dezvoltarea normala a plantelor. Acestea sunt ), P, &, 'a, S si (g. La anumite grupe de plante se mai adauga si )a, 'l si Si. 0. Azotul este un element plastic. #l intra in structura moleculelor de nucleoproteine, protidelor protoplasmatice, lipoproteinelor din citomembrane, in structura apoenzimelor, a coenzimelor, a vitaminelor +0, +9, +05, a hormonilor vegetali, a pigmentilor fotosintetici (clorofile si ficobiline) si a stearidelor vegetale. Carenta azotului in nutritia plantelor duce la ingalbenirea frunzelor la incetinrea sau oprirea cresterii acestora. E"cesul de azot duce la prelungirea perioadei de vegetatie, la formarea abundenta a frunzelor si la marirea sensibilitatii la boli. Azotul poate fi luat de plante din sol, din apa, din atmosfera si chiar din corpul altor organisme. )4: : :%7, ma" 0/ ppm 5. Fosforul este absorbit din mediu sub forma de ioni P4:% , a8unge in celula fara a fi redus si intra in compozitia unor compusi organici de mare insemnatate fiziologica. #l participa la alcatuirea fosfoprotidelor si fosfolipidelor din protoplasma si nucleu, fosfolipidelor din graunciorii de amidon si aleurona, lecitinelor din citomembrane, fitinei si a nucleotidelor, cu grupe macroergice de ; P(A$P, A P). *osforul intra in compozitia unor coenzime. #l indeplineste rolul energetic central in reactiile de sinteza si de o"idare biologica. #l participa in fotosinteza, glicoliza, ciclul &rebs, sistemul !edo" al lantului respirator, etc. *osforul favorizeaza procesele de nutritie, de crestere, de inflorire si fructificare, depunerea hidratilor de carbon in fructe, sfecla de zahar, tuberculi. (icsoreaza consumul specific de apa al plantelor. *osforul se acumuleaza in organele tinere si in seminte. -n lipsa lui, plantele ramin mici,

luand de multe ori o culoare rosie sau purpurie. pina la albastru%verde. telina. 'alciul neutralizeaza acizii organici si stimuleaza formarea perilor absorbanti pe radacina. adenozinfosftaza. 'alciul are un rol important in desfasurarea mitozei cu implicatii in organizarea cromozomilor. Se deregleaza metabolismul. mustarul. 'erinte mari de sulf au ceapa. #l stimuleaza si sinteza clorofilelor si intensitatea fotosintezei. &= : 07%57. adenilchinaza.7 ppm <<<<. colinestraza.radacinile sunt lungi si rare. compusi organici cu sulf. cambiul si periciclul. care capata o culoare verde deschis. iar la anumite specii pe fata inferioara a frunzelor apar pete albe. -mpreuna cu potasiul &. stimulind numeroase procese fiziologice. Carenta calciului in nutritia plantei se manifesta prin oprirea cresterii. tulpina rigida. ca cistina.)6=. Potasiul circula foarte rapid in "ilemul plantei sub forma de ioni. Calciul este absorbit de plante sub forma de cationi('a 5=). . dintre care varfurile vegetative. multi indica 5/ ppm >. mitocondrii. iar in cazul nutritiei nitrice. Potasiul stimuleaza functionarea unor enzime care participa in procesul de respiratie si in metabolismul hidratilor de carbon. potasiul migreaza din ele in ramuri sau tulpina. si de a rezista la ger si seceta. Potasiul este un element indispensabil pentru metabolismul plantei. P: /. cu varfurile uscate. vacuole. Sulful este absorbit de plante sub forma de ioni S45% . #l 8oaca un rol important si in fi"area sarcinilor negative la suprafata protoplasmei. groase. floarea soarelui si rapita. inainte de caderea frunzelor. Sporeste capacitatea plantelor de a absorbi apa. Se produce o brunificare si rasucire a frunzelor. calciul participa la mentinerea echilibrului hidric celular. participand in sinteza aminoacizilor si a proteinelor. #l intra in structura chimica a enzimelor lipaza. esteraza.Al:= . in bulbul de . brun%roscate sau brune.5%/. !egleaza absorbtia azotului ) de catre plante. Se acumuleaza mai ales in tesuturile tinere cu metabolism intens si crestere rapida. #l este antagonist al ionilor Al5= (g5=. reducerea nitratilor. :./5 ppm. 'alciul indeplineste rol activator al enzimelor argininchinaza. cloroplaste.0? ppm 7. #l este acumulat in protoplasma. se micsoreaza rezistenta la boli. iar e"cesul de calciu in sol produce insolubolizarea borului +. in metabolismul azotului si sinteza vitaminelor. frunzele verde%inchis. oamna. in caz de e"ces. #l favorizeaza intensificarea acumularii glucidelor in planta. *e5=. varful vegetativ uscandu%se.&=. Se diminueaza cantitatea amidonului si proteinelor. inlaturind actiunea lor vatamatoare. prin rasucirea frunzelor tinere. o"idarea amoniacului.)a=. #l actioneaza ca un element biocatalizator. prelucrand nutritia amoniacala. Am pus semnele pentru ca am gasit si /. radacinile ramanand scurte. galbene. a protosintezei. soldata fiziologic cu aparitia clorozei la frunze. Carenta potasiului in nutritia plantelor diminueaza cresterea si dezvoltarea lor. 'a5= : . usturoiul. E"cesul de calciu in plante determina imbatranirea prematura. -n organismul plantei cantitati mai mari se acumuleaza in semintele de mustar negru.n5=. scade intensitatea fotosintezei.

aparitia de pete brune sau negre in interiorul fructelor sau a unor organe.ceapa si in cel de usturoi. submerse prin intreg corpul lor sub forma de ioni. Rolul fiziologic al microelementelor. pe marginea frunzelor sau aparitia unor pete clorotice de culoare verde%inchis pe lamina cloriara. indispensabil formarii clorofilei. cum ar fi 'a 5=. 5. #l este un activator al multor enzime necesare respiratiei. ?. in procesele de imunitate. Borul are un rol fiziologic multiplu. Magneziul este un element absolut necesar plantelor. Sodiul are ca functie mentinerea presiunii osmotice in celule. *runzele se ingalbenesc si apare o imbatranire prematura. a unor enzime si a unor coenzime. #le intervin in metabolismul general. Lipsa unui microelement poate fi corectata prin adaugarea lui in mediu. dereglarea metabolismului plantelor. #l este schimbabil cu alti cationi. nsuficienta lui in nutritie provoaca cloroza. (g5= : . prin stomatele frunzelor. oprirea proceselor de crestere si dezvoltare. in ferigi si in plantele halofile. Sodiul se afla in cantitati mai mari in algele marine si in plantele superioare de saraturi (halofite). nsuficienta sodiului la plantele halofile se manifesta prin culoarea deschisa a frunzelor. Prezenta lor este insa absolut necesara. . lipidelor si proteinelor. aproape alba. #l este absorbit de plantele terestre prin sistemul radicular. ondularea marginilor frunzelor si inhibarea cresterii radacinilor. .? ppm !aportul de 'a:(g in 8ur de ::0 % >:0 @. -nsuficienta in nutritie determina cloroza frunzelor la tomate. (icroelmentele sunt prezente in cantitati mici in corpul plantelor. sau &= . 9. 0. in procesul de sinteza a glucidelor. moartea prin uscare a mugurilor terminali. Ferul este utilizat de plante sub forma de saruri feroase si ferice . Carenta ferului in corpul plantei determina ingalbenirea frunzelor si incetinirea cresterii. in cresterea si dezvoltarea plantelor. Plantele superioare il iau din sol prin sistemul radicular si din atmosfera in stare gazoasa. -nsuficienta magneziului in nutritie se manifesta prin aparitia unei coloratii galbene%portocalii. nsuficienta sulfului in nutritie produce incetinirea si apoi oprirea din crestere. prin aparitia de pete necrotice. rasucirea si deformarea frunzelor superioare. #l stimuleaza absorbtia unor macro% si microelemente. ca anion si formand esteri fiziologici activi. participand in metabolismul plantei. #l se acumuleaza in cantitati mai mari in algele marine. 1. iar de plantele acvatice. Clorul este un element prezent in toate plantele. Sulful intra in constitutia chimica a unor aminoacizi. activator al enzimelor ce participa in sinteza A!) si A)$.

!. -radierea in doze mici a semintelor de porumb si grau a adus la cresterea recoltei cu 05%07 C. secara. Brmatoarele concentratii sunt speculate analizand raportul elementelor (in C) din ropica (astergroD. intensifica procesele metabolice. pana la >9 ppm. stimuleaza cresterea si dezvoltarea plantelor. >. sub forma de ioni. Cuprul intra in compozitia chimica a multor substante./>%/. utilizand pentru iradiere. #l este absorbit de acestea din mediul de viata.0@ ppm .0%/. +: /. ovazul si mazarea nu prezinta asa sensibilitate. ascorbic%acid%o"idazei. stimuleaza trecerea organelor de la starea de repaus la starea activa.*e== : /.0: ppm 'u: /.?%0. Aceasta se manifesta prin veste8irea si decolorarea pana la o nuanta alba a frunzelor tinere. inul. cele radioactive stimuleaza activitatea enzimelor. Prezinta aplicabilitate in agricultura. $intre acestea./>%/. stimuleaza absorbtia.:: ppm S: 0E%:5 ppm (o: /. 'and se analizeaza deficienta de nutritie a unei plante trebuie observate simptomele care apar pe frunzele mai batrane si pe cele tinere. .5 ppm.0. prezenta lor in nutritie fiind insa absolut necesara. Carenta cuprului apare mai ales pe terenurile mlastinoase. lactazei. presupunand ca nivelul de & trebuie sa fie intre 07%57 ppm. ma" /. Rolul fiziologic al ultramicroelementelor Bltramicroelementele se gasesc in cantitati foarte mici in copul plantelor. fata de martor./?%/./9 ppm (n: /./9 ppm 1. #l constituie componentul metalic al fenolo"idazei. Zincul este indispensabil pentru plante. patarea cu galben a frunzelor. #l este raspandit la plantele inferioare (alge si ciuperci) si la plantele superioare. !adiatiile ionizante sunt utilizate pentru prelungirea duratei de pastrare a tuberculilor de cartof. Araul. Carenta lui in corpul plantelor se manifesta prin reducerea cresterii plantelor. doze de 0/ Fard. (ecanismul lor de actiune este strans legat de energia intraatomica emisa sub forma de radiatii.incul intra in structura chimica a enzimelor carbohidraza. :. fosfataza si numeroase dehiodrogenaze. 'ontinutul cuprului in plante variaza de la urme. fotosinteza. . diviziunile celulare. .n: /. hameiul ricinul si porumbul sunt sensibile la lipsa din nutritie a zincului.ita de vie. etc. dispunerea in rozeta a ramurilor si frunzelor terminale.

Bnii nutrienti sunt considerati mobili in sensul in care planta. secundara – fara implicarea directa a A P. (agneziul (g. (agneziul (g. Absorbtia activa se realizeaza cu a8utorul transportorilor proteici membranali. )utrientii considerati imobili in sensul in care ei nu pot fi mutati de la frunzele vechi la cele noi. care asigura: % transportul uniport – al unui singur compus intr%o singura directie: 'a == (pompa de ioni)3 % cotransportul – simultan a 5 componente: % simport – in acelasi sens: &= % 'l% (pompa de ioni)3 % antiport – in sensuri opuse: &= % 6= si )a= % &= (pompa de ioni) si anionii 46% '( )ransportorii sau *ectorii pot fi: % proteine membranale3 % peptide3 % aminoacizi3 % fosfatide3 % citocromi3 . ii poate muta de la frunzele vechi catre cele noi sau va diri8a aceste substante de la radacini numai catre frunzele noi. A P – componenta de stocare a energiei prezenta in toate celulele.n si (olibdenul (o. -n acest mod primele si cele mai grave simptome ale deficientei unui nutrient din aceasta categorie va apare la frunzele vechi. . +orul +. primara – cu participarea directa a adenozintrifosfat A P3 5. Absorbtia activa – transportul activ al ionilor: 0. #nergia provenita din A P conduce miscarea ionilor specifici impotriva gradientului de concentratie. Potasiul &. *oarte multi pasionati au cercetat aceste simptome si au incercat sa faca tabele care sa indice nutrientul deficitar si simptomele care apar in cazul respectivei carente. . *ierul *e. -n acest fel frunzele noi vor creste cu carente de nutritie si semnele deficientei vor apare in primul rand la aceste frunze. Bnii autori considera ca totusi deficitul nutritional de (angan (n si 'upru 'u nu poate fi diferentiat intre frunzele noi sau vechi. )utrienti considerati mobili sunt: Azotul ). in cazul unei deficiente de nutritie. Sulful S. )utrientii imobili sunt: 'alciul 'a. Bnii dintre acestia dau si indicatii referitoare la diverse plate cu simptome specifice si includ in listele lor si carentele de '4 5 si iluminat. $iagnosticul este greu de facut deoarece nutrientii au roluri comple"e inclusiv in asimilarea altor nutrienti astfel incat simptomele care apar pot fi ale deficientei de asimilare si nu de lipsa acelui element din mediul de crestere al plantei. Se poate a8unge la un intreg lant de influente. *osforul P. 0.Mecani"mul a#"or#tiei ionilor minerali %bsorbtia elementelor minerale: % activa (consum de energie)3 % pasiva (fara consum de energie). 'uprul 'u.incul .

Absorbtia pasiva – bazata pe: % difuziune3 % adsorbtie3 % solubilitate3 % schimb de ioni. 'a==. Absorbtia activa a ionilor este un proces selectiv. Absorbtia presupune fi"area reversibila a ionului cu formarea comple"ului ion+ transportor.% esteri fosfatici ai glucidelor. Schimbul de ioni are loc intre elemente de aceeasi sarcina electrica. proces generator de energie. bivalent cu bivalent sau doi monovalenti). iar combinatiile rezultate cu aceste substante se numesc chelati3 Schimbul de ioni este legat de procesul respirator in urma caruia se elibereaza dio"id de carbon '45. . Absorbtia. e in stransa legatura cu respiratia celulara. proces ce depinde de concentratia solutiei. . desorbiti in e"teriorul radacinii la maturitatea plantelor. prin echivalarea sarcinilor ionilor absorbiti cu cei cedati (anion cu anion. proces determinat de sarcinile electrice ale acestora – electrodifuziune. urmat de fosforilare si traversarea membranei plasmatice. #nergia cinetica moleculara creste odata cu temperatura si gradientul de concentratie al solutiei e"terne. !. %dsorbtia – fi"area ionilor la suprafata membranelor plasmatice. traversarea membranelor plasmatice.ifuziunea – mobilizarea ionilor disociati.Tran"portul "i meta#olizarea ionilor minerali % transportul de la celula la celula3 % transportul prin plasmodesme3 % transportul prin vasele conducatoare. 46% si 6'4:%. odata cu apa3 % metabolizarea la nivel local3 % blocarea la nivelul sucului vacuolar (pentu a mari valoarea presiunii osmotice). 6 = si 6'4:% : '45 = 654 G 65'4: G 6'4:% = 6= *ondul de schimb ionic este reprezentat de ionii de 6= . (g==. cation cu cation. monovalent cu monovalent. iar prin disocierea acidului carbonic 6 5'4: rezulta primii ioni de schimb. % mecanica – legaturi labile intre ion si membrana plasmatica3 % folara – manifestata prin formarea de combinatii intre ionii minerali si substante organice cu grupare carbo"ilica (! – '446) sau bazica (! – )6 5). determinand acumularea diferentiata de ioni in celulele vegetale. consumatoare de energie – prin implicarea A P –. Pentru schimbul cationic la ionii de 6 = se mai pot alatura ionii de & =.

p6%ul scazut este un indiciu pentru lipsa surselor de calciu 'a aplicate solului sau mediului. disponibilitatea calciului 'a este. fosforul P nu participa la un p6 scazut. $e e"emplu. deoarece.9. disponibilitatea fosforului P scade rapid la p6%ul mediu I7.7. Azotul amoniacal )6>= e integrat in aminoacizi dupa 0/H%07H de la absorbtie. redusa la un p6 scazut. insa. peste aceasta valoare. esuturile bogate in concentratii de fosfor P masurate la hibrizi de Impatien" &allerna 6ooF *.7. plantele desorb cantitatile de ioni minerali.Azotul nitric )4:% si azotul amoniacal )6>= participa la sinteza secundara a aminoacizilor. -n solurile minerale. au fost minim afectate de p6%ul mediu J@. din cauza prezentei fierului *e si aluminiului Al. ci la unul ridicat.9. care tind sa contina cantitati naturale scazute de aluminiu Al si fier *e. amandoua reducand preluarea calciului 'a. Solurile minerale sunt afectate diferit fata de cele organice sau fata de mediul (substratul) de inradacinare ce nu contine sol. *ierul *e solubil si aluminiul Al inlocuiesc repede calciul 'a in structura coloidala a solului si pe suprafata radacinilor. !ecomandarile pentru solurile cleioase pentru un p6 de @. Nutritia minerala a "peciilor floricole p6%ul solutiei solului afecteaza solubilitatea nutritiva si disponibilitatea plantelor.7) pentru a preveni . otusi p6%ul scazut nu reduce disponibilitatea de calciu 'a. (a8oritatea sunt incorporati in structura compusilor organici complecsi – formati in sinteza primara (fotosinteza) sau secundara – acumularea ionilor fiind un proces activ. in solurile minerale ingrasate cu fertilizatori de fosfor P. $e e"emplu. sunt neafectate de p6%ul mediu de pana la 9. concentratiile P4>%P solubile in apa incep sa scada. -n schimb. legat de activitatea metabolica celulara: asimilatie. concentratiile de fosfor P din tesuturi scad rapid.@./ sunt bazate pe faptul ca solubilitatea ma"ima pentru fosfor P are loc la .7. S4>5% (dupa reducere) intra in structura aminoacizilor cu sulf S. $. desi concentratia de P4>%P solubil in apa masurata in p6%ul mediu a fost :?C din cea masurata la un p6 de 7./) si fosfatii de aluminiu Al si fier *e o mentin la un p6 scazut (J@. Solubilitatea in scadere a elementelor nutritive nu afecteaza neaparat cresterea plantelor./. dezasimilatie. p6%ul optim pentru nutritia P4>%P este de 7. fosfatul de calciu P4>%P mentine solubilitatea solului la un p6 ridicat (I@. de asemenea.7 intr%un mediu fara sol. -n solutii organice si in medii de inradacinare fara sol. echilibru intre ionii din mediul e"tern si cei din mediul intern – absorbiti. Pelargonium ' (ortotum +aileK si Tagete" erecta L. otusi tesuturile bogate in concentratii de fosfor P masurate la frunzele de Lactuca "ati%a L. Speciile de plante difera in abilitatea lor de a asimila elemente nutritive la un p6 dat. sunt acumulatori foarte eficienti de fier *e si mangan (n si necesita un p6 mai ridicat (9. )u e"ista. la un p6 mediu I@./). otusi. $eoarece sistemul coloidal celular isi transforma structura de tip hidrosol in structura de tip hidrogel – rezultand cresterea gradului de vascozitate – si intensitatea proceselor metabolice scade spre sfarsitul perioadei de vegetatie.

0 la 0aintpaulia ionant(a Nendl. la @.? muscatele sunt susceptibile in ceea ce priveste into"icarea cu fier *e si mangan (n. supuse la aceleasi conditii. Petunia ' (+#ri. N-) – azot insolubil in apa etc.a .).(r+"ant(emum. . .7 la 1er#era -ame"onii 6.oss. .at(arant(u" ro"eu" (L. concentratiile ridicate de substante minerale produc leziuni la nivelul radacinilor. dar aplicarea azotatului de calciu ar reduce dereglarile fiziologice: Iri". cu un raport 5/ ) – >.?. in timp ce la un p6 I 7. -n general. Si planta poate afecta mannagement%ul p6%ului.amellia. Plantele geofite nu necesita aplicarea de ingrasaminte minerale la plantare. pe cand +egonia " tuberhKbrida .$on prezinta dificultati in a prelua fierul *e si necesita un p6 mediu (7.iolu".) A.@ in media a @ asternuturi de specii de plante la care a fost administrat acelasi fertilizator solubil in apa.ilm. asa cum sunt speciile din genul Narci""u". asimilasera in tesuturi cea mai mare concentratie de calciu 'a. 6ippea"trum.on%allaria. -n general.) A.9 &. p6%ul substratului variaza de la >. -n comparatie. 1la. fertilizarea trebuie sa urmareasca mentinerea continutului in azot ) si fo"for P si sa creasca nivelul de pota"iu &.7 la /innia elegan" LacM. contineau cea mai scazuta concentratie de calciu 'a in tesuturi. au avut cel mai ridicat p6. in timp ce )iola ' &ittroc*iana Aams si Petunia ' (+#ri. 4iant(u"5 Pelargonium etc. Antirr(inum ma-u" L. Pelargonium ' (ortotum +aileK au avut media cea mai scazuta de p6.: P – 09.at(arant(u" ro"eu" (L. S%a descoperit o diferenta de p6 de pana la 0. Administrandu%se aceeasi solutie nutritiva pe baza de calciu 'a.+clamen3 % specii cu sensibilitate redusa la concentratia de saruri minerale: . variaza intre 7. (edia p6%ului din mediul de inradacinare din vase in care a fost administrat acelasi fertilizator solubil in apa Pealite Special (NS* – Dater soluble fertilizer. Sub un p6 mediu de 7. 6+acint(u". Tulipa3 % necesita fertilizare redusa: Anemone.a .problemele de to"icitate. si .7) pentru a preveni problemele de deficienta. si 9. (aterialul saditor floricol este clasificat in functie de necesarul de substante minerale astfel: % nu necesita fertilizare suplimentara: . Ranunculu". 7ree"ia3 % necesita fertilizare moderata: 4a(lia. s%a descoperit ca hibrizii de Impatien" &allerna 6ooF *. )iola ' &ittroc*iana Aams. -n functie de nutritia minerala. speciile floricole se clasifica astfel: % specii sensibile la concentratia de substante minerale: Azaleea. . A"paragu" plumo"u"3 % specii cu sensibilitate mi-locie: 1er#era.7 la L+coper"icon e"culentum (ill.ilm. 'ele care raman in sol 5 ani. Narci""u"3 % nu necesita aplicarea de substante minerale. fierul *e si manganul (n nu se acumuleaza in tesuturi.$on si 2egonia ' "emperfloren"3cultorum 6ort. Lilium. )iola ' &ittroc*iana Aams.

7o"forul P influenteaza cresterea si dezvoltarea bulbilor.e "u#"tante minerale ale "peciilor floricole Afecteaza cresterea si dezvoltarea plantelor floricole si determina aparitia unor simptome specifice.7EC. lastari debili. . s%a gasit o interactiune semnificativa intre azot ) si pota"iu &.arentele .>> Fg & 1 ha. unde mugurii mor. Lipsa azotului ) din sol duce la curbarea si frangerea brusca a ti8elor florale la plantele din genul ulipa cu cca : saptamani inainte de inflorire. magneziu (g si fo"for P a avut un efect scazut asupra cresterii organelor vegetative ale plantelor din genul ulipa. . .alli"tep(u" c(inen"i" e"trage anual >E. iar frunzele cu dimensiuni mici se rasucesc si cad timpuriu. $in cantitatea de azot ) e"tras ?/C % E/C este depozitata in tulpini si frunze si numai ?C % 5/C in seminte. 7o"forul P se acumuleaza in cantitate mai mare in seminte si variaza intre 55C % 9:C.arenta .e calciu . . in functie de soi. respectiv 0. iar florile au dimensiuni reduse.9@C. *lorile sunt mici si insuficient colorate.e pota"iu 8 se caracterizeaza prin decolorarea si necrozarea marginilor limbului foliar. acestea au talie mica.5/C. Lungimea tulpinii si cresterea florilor sunt stimulate cand frunzele au un continut ma"im de azot ) de 0.e azot N inhiba cresterea plantelor floricole. /. .?9C./@C &. Pota"iul & stimuleaza productia de bulbi si are rezultate foarte evidente in prezenta azotului ).7@ – 9.a se manifesta in zonele apicale ale plantelor. Tulipa "p./E Fg ) 1 ha si >. frunzele au dimensiuni mici si culoare verde%albastruie cu nuante de rosu. respectiv 0. lungimii tulpinii florale si a florilor si intarzie procesul de inflorire.arenta . -nsuficienta azotului ) face ca bulbii sa formeze o singura frunza cu latimea anormala si sa nu diferentieze mugurii florali. a suprafetei frunzelor. de asemenea.?@C ). . -n cazul plantelor din genul Tulipa.E? % 75. .1. cand tesuturile din frunze au avut un continut de 0.arenta . . in functie de dozele de ingrasaminte aplicate. Pota"iul & se acumuleaza: >7C – @?C in tulpini si frunze si 5C % 07C in seminte./5 Fg P 1 ha. frunzele au culoarea verde%galbuie. mareste productia de bulbi si devanseaza inflorirea.arenta . la care doar nervurile raman cu o tenta verzuie. 'arenta de pota"iu &. carenta de azot determina scaderea productiei de bulbi.@@ – >:. 4 cultura de .0@C P si 5. *ertilizarea cu azot ) stimuleaza procesul de crestere al bulbilor din genul ulipa. si de potasiu & de 5. $.e fo"for P determina scurtarea internodurilor. $e asemenea. :9.-n 0EE5 s%a obtinut productia ma"ima de Ant(urium.e fier 7e se caracterizeaza prin cloroza frunzelor.arenta . $. 'ontinutul de azot ) al bulbilor%mama si al solului influenteaza. cresterea bulbilor si diferentierea mugurilor florali.

*reesia are nevoie de cantitati destul de mari de ingrasaminte. Acesta conditioneaza cantitativ si calitativ recolta de flori si bulbi.@ Fg sulfat de magneziu si microelemente. 'ontinutul solului in principalele elemente nutritive la cultura de freesia trebuie sa fie de 0/ – 5/ mg azot ).:C. in acelasi timp.07C si nu trebuie sa depaseasca 5C.0C.5 Fg sulfat de potasiu. 7ree"ia "p. in afara mranitei. 'u > saptamani inaintea infloririi este indicat sa se administreze 0. cu continut ridicat in substanta activa. )u%i place e"cesul de azot ) (deci culturilor de freesia nu ar trebui sa li se administreze gunoi de gra8d). care au un ciclu de viata relativ scurt si o crestere rapida. 5. si sange de vita sau gunoi de pasari in cantitate de 07 Fg10// m5 suprafata. $e evitat este e"cesul de azot ).!.7 – /.? : 5. de preferinta in urma analizelor de sol. la intervale de : saptamani. $e asemenea. cat mai ales la cele pentru producerea de material de inmultire.0. Aceasta are ca efect dezvoltarea normala a mugurilor florali in perioadele cu deficit de lumina. aplicand la 0// m 5 urmatoarele cantitati de ingrasaminte: 5. in raport de 0:E. Pentru completarea necesarului de fosfor P este recomandata ingrasarea faziala cu gunoi de pasari diluat cu apa. Potasiul & este elementul cel mai important in cresterea si dezvoltarea plantelor de *reesia. care provoaca o crestere vegetativa prea mare si slabeste rigiditatea plantelor. . bogate in calciu 'a. fosfor P. 'oncentratia cea mai buna a dio"idului de carbon '45 in mediul ambiant este de /. se aplica. inflorirea. grabeste inflorirea. $e aceea. >/ – 9/ mg P547 si respectiv 0// mg o"id de potasiu &54 la 0// g sol uscat la aer. -n cursul perioadei de vegetatie. 'a toate bulboasele. mai mica de /. *iind planta bulboasa. /. fier *e si microelemente. magneziu (g. se aplica ingrasari faziale. 5 Fg superfosfat. dupa 0O luna de la plantare. ele intensificandu%se spre prima*ara. *reesia necesita soluri usoare si fertile. Acestea se dau sub forma de solutie in concentratie de /.>C. -n perioada de iarna.$. *reesia reactioneaza pozitiv si la o concentratie marita de dio"id de carbon '45./7C % /. fertilizarile suplimentare sunt limitate. limitele admise sunt cuprinse intre /. intarziind.0C si /. totusi. -n privinta concentratiei solutiilor de ingrasaminte. atat la culturile pentru flori. *reesia suporta o concentratie mi8locie de saruri in solutia solului.7 – 5 Fg 1 0// m5 ingrasamant potasic. 'el mai favorabil raport ) : P : & pentru freesia este de 0 : /. potasiu &. #ste recomandabila aplicarea ingrasamintelor organice si minerale cu actiune lenta. Se recomanda o ingrasare de baza.7 Fg azotat de calciu.

$. Administrarea de dio"id de carbon '45 incepe inainte de iesirea inflorescentelor din teaca frunzelor si se face in orele de dimineata. in comparatie cu alte plante. daca s%a plantat imediat3 se recomanda limitarea udarii. si anume prin brunificarea varfurilor frunzelor si friabilitatea plantelor. 4eficitul principalelor elemente nutriti%e 4eficitul in azot N Se manifesta prin intarzierea cresterii si dezvoltarii3 culoarea frunzelor devine galben% verzuie. cu nuante violacee. si dupa tratamentul solului cu aburi.e nutritie $ezvoltarea foarte rapida si fle"ibilitatea prea mare a plantelor apare la fertilizarea puternica. 4eficitul . frunzele devin mai rigide. Aladiolele. .e fo"for P Se recunoaste prin formarea de frunze inguste. $.iolu" "p.!idicarea concentratiei de dio"id de carbon '45 se face in special pentru culturile care infloresc in decembrie%ianuarie. #rmaf) sau din butelii special umplute sub presiune. temperatura in sera poate creste putin. Administrarea de dio"id de carbon '45 se face prin arderea de propan sau petrol in aparate speciale ((aster. fara. avand efect mai puternic si aplicandu%se mai bine in perioadele reci si cu luminozitate putina.e pota"iu 8 Se manifesta in faze mai inaintate de vegetatie.!. iar numarul bobocilor florali mai mic. 'erintele sunt. 4eficiente fiziologice legate .1. mici. colorate verde inchis. necesita cantitati mari de ingrasaminte. 1la. cand nu se deschid geamurile. insa a avea efecte negative asupra culturii. $. insa. variabile pe parcursul vegetatiei. la inceputul vegetatiei gladiolele au e"igente reduse fata de elementele nutritive.!.$. in special cu azot ). 4eficitul . pozitia lor mai aproape de verticala. $atorita rezervelor de elemente minerale din tuberobulb. . -n timpul administrarii de dio"id de carbon '45.

fosforul P. tuberobulbi si tuberobulbili ) P & – 0 : > : :. Potasiul 8. o mare parte din elementele nutritive necesare formarii si cresterii frunzelor. administrat impreuna cu fosforul P. demonstrand sensibilitatea gladiolelor fata de concentratiile mari. S%a constatat ca efectele sunt benefice in cazul folosirii unui raport: ) P & – > : 7 : @ – creste productia de inflorescente. Fosforul P atenueaza efectele vegetative ale supraingrasarii cu azot ). mai ales in faza tanara.7 )P&–0:::: %zotul ) anticipa si prelungeste inflorirea in functie de modul in care este utilizat in planta. reducand. Se remarca. *olosirea fosforului P in ingrasamantul pentru gladiole a dus la imbunatatirea calitatii. *runzele au cerinte minime pentru formarea si cresterea lor. #"cesul elementelor minerale poate duce la stan8enirea aparitiei si cresterii frunzelor. planta manifesta cerinte deosebite. Bn rol deosebit asupra gladiolelor il are azotul N. sporeste productia numerica de tuberobulbi. la inceputul vegetatiei. .) care intervin in potentialul productiv al gladiolelor.% % % % % % % 'erintele ma"ime sunt in faza de inflorire. datorita rezervelor e"istente in bulbi. acestea au avut efecte chiar benefice. -nsuficienta potasiului & duce la scurtarea inflorescentelor si la reducerea greutatii tuberobulbilor. predispozitia gladiolelor la atacul de fusarioza. motiv pentru care se recomanda fractionarea dozelor. astfel. enzime etc. -n partea bazala a tulpinii si in frunze se gasesc mai putine elemente nutritive decat in partea recoltabila si in bulbii noi. Azotul N. Principalele efecte ale utilizarii rationale ale azotului ) sunt: cresterea productiei de inflorescente3 sporirea lungimii inflorescentelor3 sporirea numarului de flori3 cresterea productiei cantitative si calitative de tuberobulbi3 anticiparea infloririi si prelungirii acesteia. pentru formarea sau cresterea acestora. ca efect al stan8enirii sintezei si transportului hidratilor de carbon. potasiul 8 influenteaza favorabil productia. contribuie la cresterea tuberobulbilor. $iversele parti ale gladiolelor nu reactioneaza in acelasi fel la aplicarea ingrasamintelor si. Fosforul P este necesar gladiolelor in cantitati mai mici. iar. Productia de tuberobulbi se mareste pe masura sporirii dozelor de potasiu &. care asigura. Aladiolele sunt sensibile la concentratii mari de ingrasaminte. impreuna cu azotul ). -nsa nevoia de ingrasaminte trebuie corelata cu e"istenta substantelor neminerale (hormoni. marind: lungimea ti8elor florifere3 numarul de flori din inflorescenta. o scadere a productiei in cazul insuficientei fosforului din sol. pentru partile de planta formate mai tarziu (tuberobulbii). cand plantele absoarb cantitati de substante minerale mult superioare celor e"istente in tuberobulb. -n schimb. totusi. mai ales cea de inflorescente si a florilor in inflorescente.

Aparitia inflorescentelor. 'antitatile cele mai reduse de fosfor P.uctiei . determinand scaderea. s%au gasit in faza de 7%9 frunze si in cea de inflorire.7).3 corelatia este insa pozitiva in cazul: productiei de tuberobulbi3 inflorescentei.@ : 0. 4a(lia %aria#ili" ((illd. comparativ cu depozitarea la EP'.osalinde. la temperatura de 9P' determina o inflorire mai timpurie. Administrarea ingrasamintelor numai pe baza de fo"for P si pota"iu & si numai pota"iu & are un efect nefavorabil asupra plantelor.? ).0 : /. $.iole !aportul ) P & este de 0 : /. pe cand in ultima faza.9. . frunzele contin mai mult fosfor P si mai putin potasiu & si azot ) ( ) P & – 0 : 0. la sfarsitul vegetatiei. frunzele se modifica. atat a taliei. al numarului de inflorescente si al dimensiunii inflorescentelor.0.@ : 0. Sporirea concentratiei de potasiu & din sol determina scaderi ale calitatii florilor: vigoare3 diametrul florilor etc.anna in.orelatii intre continutul "olului in N P 8 "i elementele pro. Azotul ) prelungeste procentul de crestere al mugurilor de pe rizomi. .e gla. in raport cu celelalte elemente.ica L. corelatiile stabilite fiind pozitive in toate cazurile analizate. precum si printr%o usoara intarziere a infloritului. Fosforul P (se pare ca) detine un rol important: cu cat solul e mai bine aprovizionat cu forma asimilabila. -n prima faza de vegetatie. Pe parcursul vegetatiei. cat si a insusirilor decorative ale plantelor.:. cat si inflorirea este cu atat mai rapida cu cat plantele provin din radacini obtinute in conditia unei fertilizari pe baza de fo"for P si pota"iu & si e cu atat mai tarzie cu cat plantele au rezultat din radacini la care s%a manifestat efectul remanent al ingrasarii pe baza de ) P &.e flori "i tu#ero#ul#i 4data cu cresterea azotului ) din sol sporesc anumiti indici de productie la flori: numarul de inflorescente3 lungimea inflorescentelor3 numarul de flori in inflorescenta3 diametrul florilor3 corelatia e insa negativa in cazul greutatii inflorescentelor. % % % % % % % % $. #fectul remanent al ingrasamintelor se manifesta sub forma dimensiunilor mai mari a florilor si inflorescentelor. potasiul & creste in frunze 0O fata de azot ) si de 5 ori fata de fosfor P ( ) P & – 0 : /. cu atat creste nivelul cantitatii si calitatii productiei.Raportul N P 8 in frunzele . in sensul favorizarii cresterii tulpinii. prin scurtarea procesului de crestere si prin accelerarea ritmului de dezvoltare.) )ivelul optim al nutritiei minerale influenteaza pozitiv caracteristicile florifere ale plantelor de $ahlia. soiul . . $epozitarea radacinilor de $ahlia.

9. Nutritia minerala a ar#orilor "i ar#u"tilor ornamentali 9. 4etectarea .1.eficientelor minerale la plantele ornamentale . nivelul optim al nutritiei minerale favorizeaza ritmul de crestere al suprafetei foliare. nivelul nutritiei minerale influenteaza atat organele vegetative cat si organele de inmultire ale celor 5 specii ($ahlia si 'anna).La 'anna indica L. -n cursul perioadei de crestere activa. precum si intensitatea procesului de fotosinteza.

$eficienta calciului in frunzele de Prunu" per"ica: 'ompusii chimici care sunt luati de plante si sunt intrebuintati vieQii sunt elemente nutritive. carbon '.: – 5. prin formarea de compusi insolubili – fosfati de calciu – impreuna cu calciul 'a.7 /. magneziu (g. unele deficiente nu sunt legate neaparat de elementele nutritive din sol.? /.0? Fg 'a si /. 0.: – /. /.5 – :. de asemenea.> (alus domestica 5./ /. )oua elemente esentiale care sunt solicitate de catre plante in cantitati relativ mari sunt macroelementele: azot ). elementul nutritiv trebuie sa fie ori implicat direct in metabolismul plantei.5 – 5. Specia Azot ) *osfor P Potasiu & (agneziu (g Prunus armeniaca 5.9 /. sulf S.u. zinc ./ – 5. Astfel prunii de soiul dH#nte absorb. hidrogen 6 si o"igen 4. Fosforul P poate.5/ 5.0 – /. mangan (g.'ontinutul frunzelor in elemente minerale variaza in functie de specie.7 – 0.5/ – /.9 Prunus domestica 5.5 – /. Pentru a fi un element esential cresterii plantei. mangan (n si molibden (o. bor +.> PKrus communis 5. $isponibilitatea elementelor nutritive pentru plante este afectata cel mai mult de p6 decat de oricare alt factor. zinc .: – 5.7 /. Acesta se masoara in g10//g s.(substanta uscata). . -n solurile cu p6 ridicat.5> Fg ).E /. ionii de aluminiu Al.>7 Fg &.7 'antitatea de elemente minerale absorbite din sol de catre pomii si arbustii fructiferi variaza in functie de specie si soi. Alte sapte elemente intrebuintate plantelor intr%o cantitate mai mica sunt microelementele: fier *e.9 /.55 0. fosfor P.> Prunus persica :. *ig.7 /. #"ista 09 elemente care sunt esentiale unei unei plante pentru a creste. calciu 'a.0/ Fg (g. molibden (o. pentru o tona de fructe. /. sa devina insuficient in conditii alcaline. $eficientele celor mai multe microelemente pot fi corectate a8ustand p6%ul din sol. fier *e si mangan (n se pierd si disponibilitatea acestor elemente scade. 0.@ /.> – /. bor +.n.n. potasiu &. Plantele dintr%o cultura pe mediu fara sol cu p6 ridicat pot prezenta o deficienta de fier *e.57 Fg P.? /.: – 5.: – /.: – /./ – 5. ori trebuie sa fie necesar plantei pentru a%si completa ciclul vietii.5 – 5.5 5. precum si de productia realizata. otusi. 5.:/ 5.: – 5. cupru 'u si clor 'l.5/ 0.

*runzele plantelor cu deficiente minerale tind sa fie mai mici si palide la culoare (clorozate). malformarea frunzelor. inclusiv procese de fertilizare pentru a determina cerintele nutritive ale unei anumite plante. A doua si a treia metoda evalueaza situatia nutritiva a plantelor ornamentale prin analiza tesutului plantei sau a solului. 4 singura metoda nu va fi niciodata de a8uns. acele de conifere devin topite. fragile si se pot ondula in sus3 4eficitul . deficientele usoare nu se detecteaza timp de multi ani pentru ca efectele lor sunt mai degraba cronice decat catastrofice. si cateodata au portiuni moarte la varfuri si pe margini sau intre nervuri.1. leziuni in scoarta si formarea de gume e"cesive. ca si cloroza.e magneziu Mg % cloroza pe marginea frunzelor sau patarea acestora. A patra metoda implica conducerea testelor biologice. cu precadere. Alte simptome vizibile includ moartea varfurilor tulpinii si a ramurilor. fier *e.e azot N % cloroza generala se schimba de la verde deschis la galben. ci o combinatie de metode este deseori necesara. mangan (n si magneziu (g.1. rezultand in cresterea redusa a plantelor ornamentale. 'ateodata tesuturile senzitive se dezvolta in smocuri sau in rozete. fie din sera. 0imptomele %izuale *runzele si tesuturile apicale din tulpina si radacini sunt in special sensibile la deficientele de minerale. 0imptome ale .1. . care impiedica e"pertii sa puna un diagnostic. $e obicei. se opresc din creRtere3 % dormansul e"cesiv al mugurilor3 % necroza frunzelor.en Mo % cloroza inter%nervurala cu simptome premature asemanatoare cu deficienta de azot ) % marginile frunzelor pot deveni necrozate si se pot rula sau ondula in sus3 4eficitul . pepiniera sau in peisa8. Prima din cele cinci metode este folosirea simptomelor vizuale. se dezvolta prematur in ciclul cresterii.eficientelor nutriti%e ale plantelor ornamentale -n cazul in care frunzele mai batrane sunt afectate primele: 4eficitul .e moli#. conditii sarace.$eficientele minerale induse fie de lipsa sau de e"cesul de fertilizare. urmata de abscizia in stadii avansate3 4eficitul . A cincea metoda implica conducerea unei analize a irigatiilor cu apa. sau alte probleme psihologice pot deran8a procesele psihologice sau biochimice. $eficientele minerale. care este cel mai des cauzata de deficienta de azot ). care se produce mai tarziu3 % varful si marginile frunzelor pot deveni necrozate. 9. 9. #"ista cinci metode de detectare a deficientelor minerale.e pota"iu 8 . Bn simptom dintre cele mai comune este pierderea culorii verzi. si diferite alte anomalii in forma si culoare se dezvolta. si moartea lastarilor. cauzata de ruperea sau de interferenta cu sinteza clorofilei.

presiunea apei.e fier 7e % portiuni distincte de culoare alba sau galbena intre nervuri3 % iniQial nervurile sunt verzi.1. 'ateodata problema este cauzata de multiple deficiente. cu putine nervuri ramase verzi3 4eficitul .e mangan Mn % pete de necroza pe frunzele tinere clorozate. de asemenea.u % frunze tinere permanent ofilite. pot complica diagnosticarea bazata doar pe simptomele vizibile. poluarea aerului si e"cesul de minerale pot cauza cloroza. variind. devenind clorozate. $e e"emplu. Si factorii genetici. urmata de ingalbenela3 % tesuturile dintre nervuri colorate mai deschis3 4eficitul . aeratia deficitara a solului. $istrugerea rSdScinilor. devenind sub forma de rozeta3 4eficitul . produc cloroza. la seminte. intre a fi stropite si a fi albinoase. care nu au legatura cu nutritia. A detecta o anumita deficienta atunci cand e"ista mai multe este aproape imposibil.e zinc /n % frunze clorozate anormal de mici3 % internoduri scurtate in cazuri agravate. devenind clorozate din cauza deficientelor grave.e calciu .a % varfurile de crestere distruse sau moarte % varfurile si marginile tesuturilor tinere deformate3 % frunzele pot deveni tari si intepenite3 Bnele deficiente pot cauza reduceri in cresterea plantei inainte de a avea unele simptome vizibile.% marginile frunzelor pot deveni maro sau baltate si ondulate in 8os3 4eficitul .e "ulf 0 % coloratia verde deschis a folia8ului tanar. Analiza te"uturilor plantei . cauzata de saracia in minerale pe timpul iernii sau de cSldura prea puternica vara. 9.!. +acteriile si infectiile cu virusi pot cauza simptome care arata asemeni simptomelor deficientei unui anumit element nutritiv. apoi necrozate3 -n cazul in care mugurele terminal moare: 4eficitul . sau un roRu spre roz3 % frunzele inferioare pot deveni galbene3 -n cazul in care frunzele tinere au fost afectate prima data: 4eficitul . Alte conditii. poate fi luata ca simptom de deficienta.e cupru .e #or 2 % tesuturi fragile3 % frunzele tinere sau marite devin clorozate sau necrozate si capturate ca si sub o cupa sau deformate3 % mugurele terminal si varfurile radacinilor mor3 4eficitul . urmate de cSderea frunzelor3 4eficitul .e fo"for P % frunzele care acumuleaza pigmenti antocianici pot cauza coloratia verde%albSstrui.

4miterea celei de%a doua verificari ignora influenta e"cesului de elemente nutritive – a unuia sau mai multor elemente esentiale total diferite – din mediul de crestere pe care o poate avea planta in timpul asimilatiei. (a8oritatea problemelor de nutritie nu se pot rezolva si corecta doar pe baza analizei unui tesut al plantei3 mai este nevoie si de o analiza a mediului de crestere. ci si pentru a verifica programul de fertilizare. $e obicei. Pentru plantele lemnoase este bine sa se ia ca mostra doar frunzele. 'and unele plante dintr%o zona cresc rau si altele cresc bine se iau mostre din fiecare. de la cat mai multe plante posibil care sa faca parte din aceeasi conditie. $iferentele dintre cele doua mostre ar putea sa arate cauza problemei. (arimea mostrei depinde de marimea arborelui sau a arbustului studiat. de 5 inch lungime ar trebui sa fie indepartate de la arbusti cu frunze sempervirescente inguste.Analiza foliara sau a frunzei este un procedeu prin care tesutul frunzei este analizat pentru a determina elementele minerale continute in planta. -n general. de la plantele care intrunesc aceleasi conditii de plantare. 'am 7/ de taieturi terminale. Ambele mostre trebuie luate de la frunzele care se afla in acelasi stadiu de crestere. #"cesul elementului nutritiv Azot ) Potasiu & $eficienta indusa Potasiu Azot 'alciu Sodiu )a (agneziu Potasiu 'alciu 'alciu (agneziu 'alciu *ier (angan 'upru 'a (g 'a *e (n 'u (agneziu (agneziu 'alciu +or (angan *ier *ier & ) 'a (g & 'a (g (g 'a + (n *e *e . Analiza foliara este o unealta importanta pentru a stabili si mentine un program nutritiv adecvat pentru plantele lemnoase. arbusti si frunze sempervirescente. Analiza foliara ar trebui luata in considerare nu doar pentru a diagnostica deficientele suspecte de elemente minerale. Spalarea mainilor e intotdeauna obligatorie inainte de a umbla cu o mostra. mostrele de frunze ar trebui sa fie luate intre mi8locul lui iunie si mi8locul lui septembrie sau. *iecare mostra ar trebui sa contina :/ pana la 0// frunze sau grupuri de frunzulite ar trebui sa fie colectate din arbori. oate frunzele luate trebuie sa aiba aceeasi varsta si aceeasi pozitie pe planta. aceasta inseamna primele frunze pe deplin maturizate de la varfuri sau frunzele cele mai tinere pe deplin maturizate. mai tarziu de la sempervirescente.

Procesele demonstrationale nu sunt reproduse identic si nici la intamplare si nu ofera informatii precise. Proiectarea corecta al unui e"periment ce poate aduce niste raspunsuri la intrebari este vital. -n procesele demonstrationale de nutritie un fertilizator nou poate fi comparat cu tratamentul de fertilizare standard.1. 4 comparatie reprodusa si intamplatoare a unui nou produs fata de unul standard ar putea produce informatii precise. #"ista : categorii de e"perimente sau procese: preliminarii.9./ /. Analiza "olului Analizele solului se folosesc pe scara larga pentru a determina felurile de cantitati de fertilizatori care sa fie adaugate. #"perimentele preliminare sunt cele care necesita multe tratamente.$. fara reproducerea identica a e"perimentului si fara a fi la intamplare. estarile solului pot fi facute oricand atat timp cat solul nu este inghetat. -n culturile din camp.1. un test de sol ar trebui facut in fiecare an pentru a se asigura ca culturile ornamentale vor avea suficiente elemente nutritive si p6%ul corect pentru o buna crestere. probabil. otusi. Acestea indica.7%>./ 0 0. Standarde sugerate pentru fertilitatea solului pentru plante lemnoase crescute in camp: Arup Lut aluvionar G nisipos Lut nisipos )isip lutos catre nisip '#' 05%09 7%0/ 5%> $isponibile (lb. cele mai familiare. Pe parcursul unui proces este bine de urmarit urmatoarele etape: % stabilirea obiectivelor3 % determinarea tratamentelor si controalelor potrivite obiectivelor3 % selectarea locului si determinarea asezarii parcelei sau a design%ului e"perimental3 % prepararea datelor pentru analiza. $e obicei sunt conduse sa focalizeze cercetarea catre punctul slab.7%5. e"istenta deficientelor minerale inainte de a planta./%0/. *oarte putine informatii sunt disponibile despre fertilitatea solului pentru plante ornamentale precise. nu se poate observa daca efectul se datoreaza schimbarii sau realului. Te"te #iologice estele biologice includ procese de fertilizare in camp si in vase in sere.1ac) P & :7%@/ 07/%5// 57%:7 0//%07/ 07%57 9/%0// Schimbabile (m#M10//g)b 'a (g 7. Pe baza acestor procese demonstrationale ne%duplicate si ne%intamplatoare se pot aduce schimbari in sistemul de productie. otusi. de asemenea.*osfor P 'upru 'u 9. Aceste procese sunt uneori necesare pentru a invata care elemente sau element produc cea mai mare imbunatatire a cresterii. momentul cel mai bun este primavara timpuriu./ 5 5. 9. 'ele mai promitatoare tratamente din procesele preliminare sunt investigate in viitoarele e"perimente critice. Procesele demonstrationale sunt. estarile de primavara timpuriu vor acorda timp pentru a corecta orice deficienta nutritiva inainte de avansarea cresterii plantelor.7 . demonstrationale si critice.

5 U &54. La fel ca si la culturile din camp.a P T 5. intreaga sanatate a plantelor este dependenta de o nutritie corespunzatoare. din cauza sistemului radicular. sa se tina cont de importanta si consecintele suplimentelor diferite de elemente chimice in mediul de cultura. elementele nutritive aditionale necesare pot fi cel mai bine adaugate folosind fertilizatori cu dega8are inceata sau controlata in momentul plantarii. estele mediului intotdeauna ar . La plantele lemnoase. 4 analiza a solului este de mare valoare cand este insotita de o analiza foliara. b 0 m#M10// g 'a U >// lb. de asemenea. )ivele de elemente nutritive sugerate in e"tracte saturate din mediile culturilor in vase: Acceptabilaa >/%@Eb :%7 7/%0/E @/%0:E :/%7E 'oncentratie 4ptimum ?/%0:E 9%0/ 00/%0@E 0>/%50E 9/%EE !idicata 0>/%0EE 00%0? 0?/%579 55/%:5> 0//%0>E Azot nitric%) ()4:%)) *osfor (P) Potasiu (&) 'alciu ('a) (agneziu ((g) a Acceptabila pentru ma8oritatea plantelor atunci cand cresterea optima nu este o gri8a primara b . 4 analiza chimica a mediului si a componentelor sale ar trebui sa fie obtinuta doar daca aceasta informatie e cunoscuta. de asemenea. pentru a ma"imiza cresterea si calitatea plantelor produse in vase. iar p6% ul este un indiciu despre disponibilitatea elementelor nutritive.1acru 0 m#M10// g (g U 5>/ lb.alorile din coloane sunt in PP(. (ahoritatea mediilor de cultura produse pentru plantele cultivate in ghivece vor necesita un fel de forma de supliment chimic pentru a a8uta p6%ul si pentru a creste elementele nutritive disponibile. rezultatele analizei si durata timpului cat plantele urmeaza a fi crescute in ghivece. utilizand metoda #"tractului saturat -n cultura la ghiveci este. intre un test al solului si o analiza foliara pentru un element nutritiv dat. testele solului ar trebui intotdeauna sa insoteasca analiza foliara a plantelor si. utilizate impreuna. 4 slaba corelatie poate e"ista. $epinzand de amestec. prin urmare. -n esenta. fertilizarea este e"trem de importanta. $in acest motiv. care poate fi destul de dezvoltat si adanc. important.: U P547 & T 0. este dificil de a lua mostre din sol sau sa se reprezinte zona unde sistemul radicular absoarbe elementele nutritive. sa stabileasca un diagnostic deficientelor minerale suspectate. nu indica p6%ul solului. Analizele foliare.1acru.

*reesia) 9%5> mg1l /%7/ mg1l :/%7/ mg1l /.7%0/ mg1l /./ mg1l >/ –05/ mg1l 5>%5>/ mg1l /%0// mg1l /%:/ mg1l /./ mg1l 5> mg1l 0>/ mg1l 07/ mg1l VV 7 mg1l 0/ mg1l 5.ariatii dorite pentru elemente specifice in irigatia apei 'aracteristica Set /0 p6 *osfor (P) 'alciu ('a) Sulfat (S4>) Alcalinitatea Sodiu ()a) +or (+) *luor (*) (agneziu ((g) 'lor ('l) #chivalentul +icarbonatului Set '0 Azot nitric ()/:) Potasiu (&) .5%/. totodata. inainte de a fi studiata balanta parametrilor masurati./ mg1l /%7 mg1l /. cel mai important tratament in succesul recoltei si. 'alitatea apei are o influenta ma8ora asupra serelor si nutritia plantelor din peisa8. #ste recomandat ca analiza apei sa fie facuta anual. fiindca p6%ul solului ghivecelor se schimba rapid.5 mg1l . .ariatia optima 7%@ J 0.//7%7 mg1lV 05/ mg1l 5>/ mg1l 5// mg1l 7/ mg1l /. -n timpul revizuirii rezultatelor unei analize a apei.n) Limita "uperioara . insa nu in calitate de esentiale. Analiza apei Aplicarea apei asupra plantelor de sera este cel mai universal tratament in sere.7 mg1l / (in special pentru culturile sensibile ca si Lilium. Acestea reprezinta setul minim care ar trebui facut regulat.inc (.1. trebuie notat in primul rand e"cesele sau nivelurile minime. 'aracteristicile din setul 5 sunt de dorit.:. $in cauza impactului atat de semnificativ al calitatii apei. 9.? mg1l 0. 'aracteristicile din setul0 ar trebui mai mult ca sigur monitorizate. analiza apei ar trebui sa fie primul pas facut in proiectarea programului de fertilizare al serei si probabil prima metoda de detectare folosita la observarea deficientelor elementelor nutritive.trebui sa insoteasca analizele foliare ale plantelor cultivate in ghivece. -n urmatorul tabel sunt prezentate cateva calitati orientative ale apei pentru irigatii ornamentale.0%/. cel mai redus si negli8at. cresterii si calitatii.

/5%/. To'icitati o#i"nuite la plantele lemnoa"e ornamentale .5 mg1l 7./7 mg1l 0%5 mg1l /. 9./ mg1l > mg1l /./?%/.(olibden ((o) *ier (*e) 'upru ('u) Aluminiu (Al) !atia Absorbtiei Sulfului (!AS sau SA!) /./@ mg1l 7 mg1l /.07 mg1l /%7. ./ mg1l /%> mg1l V 0mg1litru U 0ppm VV Acidificatia este de obicei necesara pentru a corecta p6%ul daca echivalentul bicarbonatului este peste 7/ mg1l.

n si cupru 'u sunt prezente foarte rar intr%un sol cu p6 ce depaseste 9. $isponibilitatea elementelor nutritive pentru plante este afectata in cea mai mare masura de p6 decat de oricare alt factor. . si pare probabil ca fiecare element care apare in mediul radacinii este absorbit.(ai mult de 8umatate din elementele sistemului periodic au fost gasite in plante. $eficientele sau e"cesele ma8oritatii microelementelor pot fi corectate prin a8ustarea p6%ului solului. zinc . 'hiar si in concentratii scazute. dicotiledonatele au cerinte mai mari de bor + decat monocotiledonatele. #ste impropriu ca deficientele sa se dezvolte intr% un sol cu p6 sub @./. -n general. mangan (n. borul + este cu desavarsire to"ic pentru ma8oritatea speciilor ornamentale. $isponibilitatea de molibden (o este direct proportionala cu p6%ul solului: cu cat acesta creste. )ivelurile in e"ces (to"ice) de fier *e. cu atat si nivelurile de molibden (o. o"icitatea cauzata de +or + la !hododendron 4eficienta #orului 2 !anirea regiunilor meristematice ca rezultat al deficientei borului + este foarte raspandita. insa un mic e"ces de bor + este to"ic./. in special pentru conifere.

si R(o. dicotiledonatele prezinta o cerinta de calciu mai ridicata decat monocotidedonatele.$oua dintre cele mai sensibile plante lemnoase la to"icitatea de bor + din zona temperata sunt Prunu" per"ica si )iti" %inifera. 9.e mangan Mn A doua cea mai comuna deficienta a microelementelor la plantele lemnoase.e Acal+p(a (i"paniolae culti%ata la g(i%eci . 4eficienta . necroza frunzei se dezvolta ca acumulare de clor.uercu" al#a contin de doua ori mai mult calciu decat Pinus ponderosa crescut in acelasi sol. 4 deficienta de calciu este vizibila mai intai la varfurile radacinii. -n general.e fier 7e 'ea mai comuna deficienta a microelementelor la plantele lemnoase. in timp ce o relatie ) : & de 7 : ? va produce des plante scunde si inchise la culoare. Acest lucru se observa des sub forma par8olirii marginilor si caderii frunzelor. 9.ue.amellia "p. sau in soluri cu amestec acid. 4eficienta magneziului Mg Apare la "emper%ire"cente. 'and sunt absorbiti de radacinile plantei.> pentru absorbtia optima a ambelor elemente nutritive. 4eficienta calciului . 4eficienta cuprului . !atia 'a : (g ar trebui mentinuta la 0 : /.eci.e clor . 4eficienta .n si vice%versa.o.en.. 4eficiente neo#i"nuite la plantele lemnoa"e ornamentale !atia unor elemente nutritive va influenta cresterea plantei.l Plantele lemnoase sunt sensibile in special la clor 'l.$. La plantele lemnoase ca Ro"a "p. 4bservatiile sugereaza ca speciile de conifere sunt mai susceptibile la ranirea cu e"ces de sare ()a'l) decat cele . 'uprul inhiba puternic absorbtia zincului . Acestea devin brune si sistematic mor. E'ce"ul . pe cand plantele care infloresc activ necesita mai mult fosfor P si potasiu &. Nutritia "peciei .u $aca deficienta de cupru are loc la arbori.a *runzele la Ligu"trum %ulgare in timpul infloririi si la . Azalee.ula. unde sunt acumulati. 4 ratie de ) : & de 0 : 0 va produce o normala crestere si dezvoltare a inaltimii.!.ron "p. . acest lucru poate fi asociat cu dezvoltarea formelor Pen. ionii de clor sunt transportati la frunze. Alt principiu de retinut este ca plantele care sunt active in perioada de crestere vegetativa vor necesita mai mult calciu 'a si azot ).

Liliacul prefera. Arbustii din genul Spiraea nu prezinta nevoi de ingrasaminte. 9. nefiind pretentiosi fata de continutul de saruri minerale din sol. Cloroza cea mai severa a frunzelor mature s%a datorat deficientei de azot ). care a crescut.9. 'ontinutul de fosfor P din folia8 trebuie mentinut la /. Bn continut foliar de 5C potasiu & este recomandat. $e prea multe ori se presupune ca arborele are nevoie de fier *e. Poate duce si la oprirea cresterii si o lipsa totala de vigoare. solul greu si compact. fosfor P. 9.=. potasiu & si argila. Aplicand ingrasaminte pe baza de fier *e poate duce la o inverzire mai inchisa a frunzelor.mini"trarea . incluzand p6%ul nepotrivit al solului. in timp ce nervurile raman verzi. 9. deficienta de fier *e sau udarea e"cesiva. dar a fost cauzata. azotul variind intre / – 9// g 1m : si continutul frunzei in azot ) de ::C la aceasta rata ridicata de azot ). din materie organica3 disponibilitatea depinde de temperatura si umiditate3 • $ega8area rapida sau sursele de azot ) solubil: % nitrati sau surse de amoniu3 % uree3 • Sursele de dega8are inceata a azotului ): . de asemenea. #ste important sa se determine care factori contribuie la cloroza inainte de a o trata. 'el mai evident simptom de cloroza este suprafata dintre nervurile frunzei. A. #"ista o corelatie liniara intre adaugarea de azot ) si materia foliara uscata.5C. dar insa numai incepand cu al doilea sezon de crestere (in primul este de evitat).<. 9. 0+ringa "p. Argila a redus to"icitatea fosforului P si rata sa a pentru o crestere ma"ima fost de 9 – E Fg1m : si un p6 de 7. administrat primavara devreme inainte sa inceapa cresterea. si de to"icitatea fosforului P. in primul rand. de asemenea. a fost atribuita deficientei de fier indusa de fosfor P si a fost cea mai grava in cazul ratiei P : *e din frunze de 95 : 0. 0piraea "p. (a"imul prezis al greutatii uscate a florilor a avut loc la >// g )1m:. Cloroza la mesteacan este o conditie cauzata aproape intotdeauna de mai mult de un factor.+utasii de radacina de AcalKpha hispaniolae crescuti intr%un mediu de compost de scoarta bogat in turba timp de > luni evalueaza raspunsul lor la 7 niveluri de azot ). dar beneficiaza dupa o doza anuala de fertilizator echilibrat asemeni celui care prezinta un raport ) P & de 0/:0/:0/.e azot N • !ezervele de azot ) din sol provin. un fertilizator complet cu raport ) P & de 0/:0/:0/. cu e"ceptia insectelor care%l deran8eaza. Cloroza la frunzele tinere.e N P 8 la ar#orii "i ar#u"tii ornamentali 0ur"ele . (esteacanul prezinta rar boli. care incepe sa se ingalbeneasca. insa poate fi doar un banda8 care acopera o problema mai mare. nematurizate. 'loroza poate reduce drastic cantitatea de clorofila care lucreaza sa produca substantele hranitoare pentru arbore. Aditiile de pota"iu & au avut efecte insesizabile asupra cresterii. Adaugarile de fo"for P au suprimat cresterea si inflorirea. 2etula "p.:.

ft. plante cu radacini fibroase superficiale3 % plante ca *orsKthia. . salcii (Sali"). Azalee. $oar: . artar argintiu (Acer saccharinum).ft. (picioare patrate) % intretinerea ocazionala a peisa8ului3 % plante aflate sub stress3 % arbori si arbusti tineri cu zone restranse de radacini3 % soluri cu potential de scurgere3 % soluri bogate in materii organice3 % acolo unde sursa de azot ) solubil este folosita. )ivel scazut G mediu 0 – : lbs ) 1 0/// sM.e a. lemnul cainesc (Ligustrum).% materii organice naturale: % gunoi de gra8d3 % noroi de la apele mena8ere3 % compost etc.ft. 0ur"ele . )ivel mediu G ridicat : – 7 lbs ) 1 0/// sM. rachite. • Sursele fertilizarii cu potasiu &: % nitrati de potasiu3 % sulfat de potasiu3 % clorura de potasiu3 % cenusa de lemn3 % materii organice. Mo.e azot N )ivel scazut 0 – 5 lb ) 1 0/// sM. % arbori si arbusti maturi3 % arbori incon8urati de iarba de gazon fertilizata3 % 'onifere3 % !hododendroni.e fo"for P "i pota"iu 8 • Fosforul P si potasiul & sunt eliberati din mineralizarea solului si din materii organice3 • Sursele fertilizarii cu fosfor P: % superfosfati si triplu%fosfati3 % masa de os3 % fosfat pietros3 % noroi de la apele mena8ere3 % alte surse organice.mini"trare al fertilizatorilor pe #aza . % materii sintetice: % -+$B3 % uree imbracata in sulf3 % materiale imbracate in rasina.

!atia de : : 0 : 5 sau : : 0 : 0 este potrivita pentru utilizarea in peisagistica. *olatil : 07C % 5/C scapa si se imprastie in aer3 5.e interior . va zbura.e fo"for P "i pota"iu 8 • *osforul P si potasiul & sunt continuti in fertilizatorii completi () P &). S – componente ale proteinelor3 P – element esential al membranelor plantelor implicat in producerea de energie3 'a – se combina cu materiale ca pectina pentru a forma peretele celular si lamela mi8locie3 producere de energie3 (g – rol central in molecula de clorofila3 + – regularizeaza utilizarea 'a3 Brme de elemente (ultramicroelemente) – implicate in actiunea enzimelor (co%factori)3 Elementele nutriti%e e"entiale5 "ur"ele lor "i cantitatile relati%e nece"itate . . 'antitati mai mari sunt uneori aplicate odata la > – 7 ani.ft. :.uri .% pentru arbori si arbusti tineri stabiliti la loc sigur (unde se doreste o rata de crestere rapida)3 % pe soluri fara alunecari si potential de scurgere scazut3 % unde se folosesc fertilizatori ce contin 7/C sau mai mult azot ) cu dega8are inceata. • $aca fosforul P si potasiul & sunt aplicati bazandu%ne pe teste ale solului. 6. 4 – elemente de baza ale tuturor moleculelor organice3 ). Mo.mini"trare al fertilizatorilor pe #aza . se scurge: de la putin la mult.e fertilizare la plantele .e plante Elemente nutriti%e folo"ite in cantitati relati% mari $in aer si apa $in solutia solului % ' % ) % 6 % P % 4 % & % 'a % (g % S Elemente nutriti%e folo"ite in cantitati relati% mici $in solutia solului % *e % 'u . 07C % @7C media 7/C % recoltele primesc ceea ce mai ramane3 7. materie organica0 ::C % 99C legat temporar si permanent3 >.e "e intampla cu azotul N aplicat> 0.e a. ma8oritatea recomandarilor sunt de 0 – 5 lbs P sau & 1 0/// sM. Proce. si chiar cand prins sub forma de fertilizator si pus la treabaW purtand oricare din aceste nume: )5 azot molecular3 )4 o"id de azot )45 dio"id de azot )6> amoniac )54 Winca poate scapaX 7unctionarea elementelor minerale in plante '. cel mai mult pe solurile nisipoase suprairigate3 :.

e fertilizator 'u dega8are controlata sau inceata (icroelemente % *e % (n % + % (o % 'u % .iferitor tipuri ./@C S S4>5% /.7C P 65P4> sau 6P4>5% /./7C % 0.oncentratia a#"or#it apro'imati%a in intreaga planta (ca procent ? .e fertilizatori Tipul ./7C % /.e ma"a u"cata) (acroelemente ) )4:% sau )6> 0C % :C & &= /.% (n % .e e'ce" ./7C % 0C 5= (g (g /.n % 'l 4efinitie #lementele necesare devin disponibile pe o perioada de timp e"tinsa 4rganic 4rigine%sursa: plante sau animale Lichid #lementele necesare din surse diferite complet dizolvate in apa 'helat #lementul necesar este retinut de o molecula comple"a care pastreaza disponibilitatea Bscat *ertilizatori aplicati fara a fi dizolvati in apa Un rezumat al elementelor minerale nece"itate .7C (icroelemente *e *e5= sau *e:= 0/ ppm – 7// ppm 'l 'l% 0// ppm – 0//// ppm 5= 'u 'u 5 ppm – @7 ppm (n (n5= 7 ppm – 7// ppm 5= .0 ppm – 7 ppm + +4:% sau +>4@5% 5 ppm – @7 ppm := V'o 'o urma To'icitatile nutriti%e3 in caz .n : ppm – 07/ ppm 5% (o (o4> /.0C % :.n .e plante Elementul 7orme in care e"te .n % + % 'l % (o Elementele nutritiei plantelor (acroelemente % ) % P % & % 'a % (g % S 4efinitiile .e "aruri Acizii si bazele reactioneaza sa formeze saruri compuse limitate: .:C % 9C 5= 'a 'a /.

varfuri si margini de frunze arse si caderi de frunze. fertilizatorii scazuti si e"cesul de saruri solubile cauzeaza dezvoltarea a noi frunze mici.)a46 = 6'l G )a'l = 654 $e unde provin sarurile solubile< % fertilizatori % apa % mediul de crestere *ertilizatorii aprovizioneaza plantele cu saruri de elemente esentiale.e fertilizatori utilizati pentru interior % lichide % pudre % tablete % piroane3 % granule. 7orme .e fertilizare pentru pei"a-e . Programe . -n plus. oprirea in loc.a aplicarii Elementul O#iecti%ul Lichida sau constanta oate Aprovizionarea cu elemente – dupa plantare nutritive pe masura necesitatilor plantei *oliara ) *e (n (g 'u .n (o !aspuns prompt sau cand conditiile solului sunt nefavorabile absorbtiei -ncorporata – ) P & (g 'a Asigura cantitati de inceput inaintea plantarii si rezerve: sursa de folosire a azotului dega8at controlat 'a 'orectarea p6%ului scazut: utilizarea atat a solului . toate cauzeaza cresterea slaba sau inceata a plantei. Pentru a controla pro#lemele "alinitatii@ % evitarea e"cesului de fertilizatori3 % calitatea proasta a apei3 % e"cesul de saruri trebuie spalat cu apa3 % a se lua in considerare folosirea apei deionizate3 % a nu se permite ca solul sa devina prea uscat3 % spalarea sau scurgerea sarurilor in e"ces: % aplicarea unei cantitati de 7 ori mai mare decat cantitatea normala de apa3 % a se permite sa se usuce3 % asteptare 07H – 5/H3 % repetare.e interior Meto. ingalbenirea frunzelor. 'um sunt detectate sarurile< % electroconductivitatea e"tractului de sol % depozite vizibile de saruri Pro#lemele fertilizatorilor "i "arurilor "olu#ile *ertilizatorii ridicati si scazuti (in concentratie) si e"cesul de saruri solubile.

ategoria Tipuri "pecifice . Toamna .. Acestea vor fi nutrite la fiecare 5 – > saptamani cu un ingrasamant adecvat pe baza de pota"iu &. Iarna 4 mare parte a plantelor de apartament nu necesita nutritie in aceasta perioada3 fiind in stare de repaus.e interior 'onsideratii: % specia3 % volumul solului (dimensiunea vasului)3 % intensitatea luminii.calcaros hidratat.n + Asigura rezerve Bscata oate Aplicarea elementelor esentiale fara apa (an8ire oate Aplicarea rapida a materialelor insolubile ca fertilizatori organici sau pietrisul calcaros dolomitic Tipuri . dega8area 7ertilizan. o planta . sau bractee colorate: Eup(or#ia pulc(errima.e fertilizatori cu .ega-are controlata pentru pei"a-ele . Prima%ara5 %ara Plantele au mare nevoie de ingrasaminte. *ac e"ceptie plantele care produc flori: . Azaleea.omentarii -ncet solubili (agAmb 'ontine forme amoniacale de azot si cantitati ridicate de fosfor 6idroliza – primul pas in dega8are $escompunerea bacteriana -+$B !ata dega8arii depinde de dimensiunea particulei. de asemenea. necesitatile nutritive sunt scazute si orice acumulare de ingrasaminte in compost poate duce la distrugerea radacinilor. cat si a carbonatului de calciu 'a'4: sau dolomitei *e (n 'u . putand fi chiar fatala.+clamen "p.:luni) Schimb de crusta de rasina *orma de aldehida ureica #lementele nutritive adera la rasina si sunt indepartate de catre planta Arosimea crustei de rasina si dega8area temperaturii $escompunerea bacteriana a crustei regleaza.e interior . de temperatura (. administrate in functie de specie si alti parametri.

potasiu &. *reesia – .#chim. sodiu )a si fosfor P din plantele de vasc in raport cu gazdele au fost cele mai mari cand transpiratia gazdei era scazuta. +ucuresti.a inru. !elatiile pasive de apa (transpiratia si gradientii potentiali de apa) influenteaza probabil acumularea de elemente cantarite in plantele de vasc si cele gazda (in special calciu 'a.ita cu pier. magneziu (g. deoarece ritmul lor de crestere si necesitatile nutritive scad. 'eres. #"ista. E'periment E"te "au nu acumularea . *iziologia plantelor – !adu Sumalan. concentratiile de azot ) au fost scazute. iar concentratiile foliare de potasiu &.iferentiata .#ste important pentru ma8oritatea plantelor sa se intrerupa hranirea la inceputul lunii septembrie. si rizomii de 'anna indica L. 'oncentratiile foliare de calciu 'a si magneziu (g au fost similare cu cele ale plantelor%gazda. este asociata cu rata mai mare a transpiratiei in vasc decat in planta%gazda. insa posibilitatea ca transportul activ sa fie implicat in producerea de concentratii ridicate de potasiu &.. (i8loacele anuale si sezoniale de transpiratie si 0:' au fost similare la speciile de vasc si la plantele%gazda. =. 0E@7 :.e apa . -nstitutul Agronomic Y).4prita.erea mare .) $esf. <. sau parametrii inruditi cu transpiratia. #urobit. si cand diferenta de 0:' dintre vasc si gazda a fost negativa in cea mai mare masura. magneziu (g. 2i#liografie 0.in %a"c> Pana acum s%a presupus ca acumularea diferentiata de elemente. fosfor P si potasiu &. fosfor P si azot )).+alcescuZ. asemeni ratiilor de izotopi de carbon 0:'. – Ailincai )atalia. 'ontributii la studiul perioadei de repaus la radacinile tuberizate de $ahlia variabilis (Nilld. E incluzand specia de vasc Ileo"t+lu" micrant(u" si una specia Tupeia antarctica. cand 0:' din gazde a fost negativ in cea mai mica masura. $oar cativa cercetatori au masurat ambele concentratii de elemente din tesuturi si transpiratia. 0E@7 .in frunze la plantele . . #d. sodiu )a si fosfor P in plantele de vasc nu poate fi diminuata. imisoara.e elemente . -n decurs de un an au fost investigate 0/ perechi vasc % plante%gazda. magneziu (g. insa plantele%gazda au prezentat variatii mai mari atat la transpiratie cat si la 0:' decat speciile de vasc. sodiu )a. unele e"ceptii reprezentate de acele specii care infloresc toamna tarziu sau in timpul iernii si acestea trebuie sa fie nutrite folosind un fertilizator cu un continut echilibrat de azot ). !atiile concentratiilor foliare de calciu 'a. #d. +ucuresti >. s%au obtinut si mi8loace anuale si sezoniale pentru concentratiile foliare in calciu 'a. 'ontributii la studiul influentrei ingrasarii cu ) P & asupra unor procese fiziologice si productiei de flori si tuberobulbi la gladiole – (ilitiu Amelia. sodiu )a si fosfor P au fost considerabil mai mari in plantele de vasc decat in plantele%gazda. fosfor P si azot ). $e asemenea. 5//> 5.e %a"c "i cele gaz. -nstitutul Agronomic Y-on -onescu de la +radZ. -asi. !atiile de concentratii foliare de azot ) vasc : gazda erau pozitiv corelate cu transpiratia vascului. care duce la acumulari mai mari de elemente in tesuturile vascului. totusi.

Allfa. (*iziologia legumelor si a plantelor floricole) – -oan +urzo. 'hisinau.(*iziologia pomilor fructiferi si a vitei de vie) – -oan +urzo. --. Plante de apartament – Ahid complet All. -. (oldova. *iziologia plantelor de cultura. Stiinta.0EEE 9. 'hisinau. #d. -nternet . Stiinta. #d. 5/// @. vol. !. *iziologia plantelor de cultura. !. #d.7. (oldova. 5//0 ?. vol.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful