CUPRINS

1. Familia de albine ______________________________________________ 2

2. Apicultura, Pasiune si Afacere ___________________________________

5

3. Intretinerea albinel r in diferite tipuri de stup ________________________ ! ". #ucrarile de prima$ara __________________________________________ %% 5. #ucrari de $ara ________________________________________________ %" &. #ucrari de t amna _____________________________________________ %' '. #ucrari de iarna _______________________________________________ 2% !. Inmultirea artificial si naturala a familiil r de albine _________________ 2" (. Cresterea si imperec)erea matcil r in stupina _____________________ 2!

FA*I#IA +, A#-IN,
1

Poate o sa credeti ca lecturarea acestei pagini care cuprinde informatii despre viata familiilor de albine nu are sens. Noi va recomandam (celor neinitiati) sa o cititi cu atentie, pentru ca o cunoastere aprofundata a albinei si a modului ei de viata o sa va fie de mare ajutor in activitatea de apicultor. Sa incepem cu .....inceputul .

Indivizii dintr-o familie

In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi : matca, albinele lucratoare si trantorii.

Albinele lucratoare : Numarul acestora este variabil, osciland de la 1 in perioada de iarna, pana la ! "# in vara. $u talia mai mica(1%"1! mm), o greutate de apro&. 1 mg si aripile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul. In fapt lucratoarele sunt femele cu organele de reproducere nedezvoltate. Matca : 'ste singura femela fecundata din stup, fiind raspunzatoare de inmultirea familiilor de albine. (e obicei in stup este o singura matca, avand corpul mai lung(% "%) mm), capul mic, abdomenul foarte dezvoltat, aripi mai mici si o greutate de %) "%# mg. Trantorii : Sunt masculii care imperec*eaza matca, fiind prezenti in cuib din primavara pana in toamna. In numar de cateva sute, au o lungime de 1)"1+ mm, aripi ce depasesc abdomenul, capul globulos si o greutate de % mg. Dezvoltarea familiei de albine Intr"un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita, numarul indivizilor crescand sau scazand functie de anotimp si implicit de conditiile de mediu. Practic viata familiei de albine cuprinde patru mari perioade. Prima perioada : Se caracterizeaza prin inlocuirea albinelor batrane care au iernat, cu albina tanara, nou iesita din celule primavara. Pe la sfarsitul lui februarie, matca incepe sa depuna oua in celulele fagurilor din mijlocul g*emului, acolo unde regimul termic permite cresterea de puiet. (upa ce albinele fac zborul de curatire, matca depune din ce in ce mai multe oua. Pe masura ce timpul se incalzeste, ponta matcii ajunge la 1 de oua pe zi, albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite treptat. Procentul albinelor tinere creste mereu si se ajunge in situatia ca la sfarsitul lunii aprilie toata albina sa fie inlocuita. Se stie ca o albina tanara are o putere mare de ingrijire a larvelor, putand *rani %,, sau c*iar !, ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare. Perioada a doua : Se mai numeste si perioada de crestere. Nectarul si polenul se gasesc din abundenta si isi fac aparitia trantorii. -atca este *ranita puternic, depune peste % de oua.zi, numarul de albine doici creste si se ajunge in situatia in care ,"! doici ingrijesc o larva. /and acest fenomen se suprapune cu alti factori favorizanti( lipsa de spatiu, ventilatie insuficienta etc.), apar frigurile roirii. $lbinele construiesc botci de roire, in care matca depune oua la interval de cateva zile. 0a urdinis se observa 1barbi de albine1 cauzate de marea aglomeratie ce e&ista in stup. (upa 1", zile de la capacirea primelor botci, are loc prima roire, matca cu o parte din albinele tinere, insotite de multi trantori parasind stupul. $cest roi care se numeste roi primar si care contine apro&. ) 2 din populatia stupului se aseaza dupa cateva minute de zbor pe o creanga sau alt suport, de unde o sa zboare apoi spre o alta destinatie. In familia de baza, la # zile de la capacirea primei botci, iese intaia matca tanara. Intentia ei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci, reusind lucrul acesta daca este lasata de albine. (aca familia ramane in frigurile roitului, albinele nu lasa matca tanara sa"si

2

omoare suratele, iar in a 3"a zi de la iesirea primului roi, iese al doilea roi cu matca neimperec*eata. Iesirea roiului % poate fi intarziata de o vreme nefavorabila (ploioasa). /and se intampla asta, acest roi contine mai multe matci tinere. 4oirea poate continua si cu iesirea altor roiuri, fapt ce duce la desfiintarea familiei de baza. Perioada de roire in conditiile tarii noastre este cuprinsa intre sfarsitul lunii mai si sfarsitul lunii iulie. 5ot in aceasta perioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar si polen, perioada caracterizata de infloriri puternice a masivelor melifere. /atre sfarsitul lunii iulie, puterea familiei se micsoreaza treptat, matca micsorand ponta, trantorii fiind alungati din stup. Perioada a treia : 'ste numita si perioada formarii albinelor de iernare. In mod natural toata albina care a participat la culesurile de vara piere. 'a este inlocuita de albina aparuta in luna august, albina care neparticipand la cules are un organism neuzat. 6eneratiile de albine iesite toamna, mai cu seama la sfarsitul lunii august, septembrie si octombrie, traiesc pana in primavara urmatoare, asigurand cresterea noilor larve. Perioada a patra : 'ste perioada iernarii si incepe cand temperatura scade sub 1, grade /. In toamna la aparitia primelor nopti reci, albinele se strang in g*emul largit pe fagurii din dreptul urdinisului. 7 caracteristica a iernarii este aceea ca temperatura din interiorul g*emului nu scade niciodata sub 1! grade /, nici in perioadele cele mai geroase. 5rebuie ca toti stuparii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stupului, ele mentinand caldura numai in interiorul g*emului. $lbinele din partea e&terioara a g*emului sunt mai apropiate unele de altele si formeaza o 1coaja1 stand nemiscate, iar cele din interior (mai tinere) sunt mai rasfirate si prin miscari din aripi, abdomen, picioare produc caldura necesara. Producerea caldurii in timpul iernii se face pe baza consumului de miere, o familie consumand iarna 8" 1 9g de miere. In prima parte a iernarii familia nu creste puiet. Inmultirea familiilor de albine Se poate spune despre albine ca au o viata scurta, in sezonul activ traind ,)"! zile, iar in cel inactiv 8"# luni. 5oate categoriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare : ou , larva , nimfa. Albina lucratoare : In prima zi dupa depunere, oul sta vertical in celula, a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei. /atre sfarsitul celei de a treia zi, albinele doici depun in celula laptisor de matca, produs de glandele lor salivare. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. $ceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este *ranita de albinele doici cu laptisor de matca. 0a aceasta, spre sfarsitul celei de"a treia zi, albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie *ranite numai cu amestec de pastura, miere si apa. In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei. In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei, cu capul spre desc*iderea ei, nu mai primeste *rana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara, amestecata cu polen. In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 1!"a de la depunerea oului se formeaza nimfa. In ziua a %1"a iese albina lucratoare.
Stadiul dezvoltarii Ou Larva Larva capacita,prenimfa,nimfa Total zile

Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare. (iferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de *ranire. /and albinele se pregatesc de roire, ele construiesc botci pe marginea fagurilor, botci de roire, in care matca depune oua./and familia ramane
Matca 3 5 1/2 7 1/2 16 Lucratoare 3 6 12 21 Trantor 3 6 1/2 14 1/2 24

3

(aca despre nectar(miere) se poate spune ca reprezinta *rana glucidica. aer liber. Intre a 1# si a %1"a zi de viata. /onsumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta.$ntonescu < ed. Stupi care pulseaza de viata. $picultura are o latura materiala (se obtine miere. In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura. celule de matca (botci) care au forma unei g*inde. adanci de % "%) mm si diametrul de 1 "%1 mm.Petrus . In primele zile. si anume intre a 8"a si a 1%"a zi. /e poate fi mai inaltator> /e alta indeletnicire mai poate 4 . 7 sc*ema arata astfel : in primele 1"% zile albinele curata celulele si incalzesc puietul. cuibul si hrana albinelor (upa iesirea din celula. albinele *ranesc puietul. la trantor difera si oul. celule de trantor cu diametrul de 8. atunci polenul este *rana proteica(painea).. PASIUN.) mm si adancimea de 11"1% mm . Intre a . albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare. cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de % de zile. (upa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare. In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare. Activitatea. matci care perpetueaza viata. trantori in permanenta cautare a dragostei. albinele mai e&ecuta si urmatoarele lucrari : primesc nectarul . albinele pazesc intrarea in stup."a si a 1. Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci(mana) de origine animala sau vegetala. :iecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule *e&agonale.orfana dintr"un anumit motiv. /. zi. functie de anotimp si de prezenta sau absenta puietului. $picultura este activitatea care da practicantilor numeroase satisfactii.ibliografie : /artea stuparului < 5. propolis)cat si una spirituala. ele *ranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor. ceara. sunt oameni de toate varstele si profesiile care au un punct comun : dragostea de albine. Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albina lucratoare cu diametrul de ).ogdan . 5ot in acest timp. Iubitorii de stuparit. iar durata de dezvoltare este cea mai mare(%! de zile). ele *ranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult . aerisesc stupul. =. zile. $ceste larve sunt *ranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca.! mm si adancimea de 1 "1% mm . Nimic nu se compara cu zumzetul unui roi de albine sau cu o plimbare prin stupina ta. pastura. depoziteaza nectarul. natura. ori mai mare. preseaza polenul si curata stupul. iar in ultimile 1) zile ale vietii devine albina culegatoare. viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. zile. %" 13)+ APICU#. prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de . SI AFAC. albine care se intorc cu desagii plini de polen si miere.URA .R. (aca la matca si lucratoare difera numai modul de *ranire si anvelopa(celula). Trantorii : Provin din oua nefecundate. Pentru un trantor se consuma o cantitate de *rana de %". . In primele % de zile albina lucratoare e&ecuta tot felul de lucrari in stup. Pentru *ranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. $lbinele in varsta de 1%"1# zile cladesc fagurii. /uibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. polen.

9m. /e trebuie stiut despre stupi : de orice tip ar fi. albine. sunt parti ale aceluiasi intreg si acela se numeste apicultura. cat si de calitatea acestuia. In final rezultatele depind numai de priceperea noastra. tinand seama ca o familie consuma in decursul unui an apicol 3 9g de miere si . # g ceara si . polen. Procurarea de stupi.crea atata multumire de sine> 4aspunsul e simplu: stupi. trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai apropiate de cele din natura. Pe o vatra nu se instaleaza mai mult de . 4aza de zbor a albinei este de . departe de drumuri intens circulate si de ape curgatoare mari. familii de albine. Productia de miere. ceara.)iar pe masura ce stuparul incepator capata e&perienta si stupina va creste numeric si calitativ. Stupii sunt de doua feluri : stupi orizontali si stupi verticali. Intre doua stupine vecine. depinde in mare masura si de tipul de ec*ipament apicol folosit. sa perseveram si sigur rezultatele nu vor intarzia sa apara. $vantajele si dezavantajele ce decurg din 5 . pastura. intins pe toata durata sezonului activ. buc. toti sunt buni pentru practicarea apiculturii. 9g de polen. montane si nordice. familii de albine. (eci mare atentie la ce cumparati@Prin alegerea stupilor. iar in zonele de deal. natura. tot felul de ec*ipamente si materiale apicole nu sunt probleme a caror rezolvare inseamna numai o simpla bataie din palme. $ceasta suprafata (%#%8 *ectare)trebuie sa asigure un cules bogat. ?n adevar e sigur : un stup orizontal se va preta mai bine unui stuparit stationar. asta in functie de potentialul melifer al zonei. (e obicei intr"un an bun se pot realiza de la un stup %)". Stupii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate spre sud"est. in locuri linistite. bine inc*eiati. /onsultand stuparii din zona voastra veti putea aprecia ce tip de stup veti alege."! 9g polen. si nu in ultimul rand incapatori. Stuparii incepatori sunt pusi in fata unor dileme care la prima vedere sunt greu de finalizat. la o distanta de % m pe rand si !") m intre randuri. Alegerea vetrei stupinei Se face pe baza mai multor criterii.si in apicultura apar probleme care trebuie rezolvate. Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de primavara mai accelerata se recomanda stupii multietajati. /onditiile de baza sunt acelea care tin de realizarea lor. departe de surse poluante. propolis. $sta ca sa nu mai punem la socoteala si cantitatea de produse marfa pe care speram sa le obtinem. In cadrul fiecarei categorii. 9g miere. 5rebuie doar sa avem rabdare. 9m. sunt diferite variante constructive. rimul pas in apicultura (e obicei se porneste cu un numar limitat de stupi(%". 5otul trebuie facut cu atentie si numai dupa o prealabila documentare(literatura de specialitate se gaseste)si mai ales cu multa tenacitate. stupari. $mplasarea stupinei se face pe o vatra care este insorita primavara si toamna."! ani sa avem creata o stupina frumoasa. Organizarea unei stupine /a in orice activitate. Se poate ajunge ca in . familii de albine puternice care sa aduca productii mari de miere si alte produse apicole. 5rebuie sa fie rezistenti. iar unul vertical cu magazine sau unul multietajat unui stuparit pastoral. trebuie sa fie o distanta de %". stupi verticali cu magazine cat si stupi orizontali. realizati dupa standard. Nu se porneste la drum cu stupi din vec*ituri. 0a fel si zona in care aveti amplasata stupina are o mare influienta. Alegerea tipului de stup ?rmatorul pas este alegerea tipului de stup in care dorim sa ne cazam familiile de albine.

in decursul unui sezon. pe rame cu faguri necladiti.este valoroasa.ineinteles se vor prefera familii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere. intreprinzatorul trebuind pe rand sa fie apicultor. $precierea calitatii unei familii de albine se poate face usor daca urmarim: . (e aceasta insusire trebuie sa se tina seama. etc. cu precizarea ca volumul de munca. iar seara isi continua activitatea pana mai tarziu.Prolificitatea matcii .'ste indiciul principal@ 7 familie care la sfarsitul sezonului activ si"a asigurat rezervele de *rana si a dat o mare cantitate de miere marfa. pentru ca asa vom putea evita bolile. contabil.In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli si daunatori este diferit. Sigur veti gasi oameni cu suflet si pasiune.se bazeaza pe amplasarea stupilor in mai multe locatii (cate .) 6 . Parametrii luati in calcul sunt : mortalitatea albinelor. 7 matca trebuie sa fie activa pentru ca ea reprezinta viitorul unei familii. $cestea trebuie alese@ Prin comparatie. urmand ca la urmatoarele ac*izitii sa aveti in vedere si alte aspecte care tin mai mult de e&perienta avuta.Productia de miere . care prin ajutorul pe care vi"l vor da o sa faca. un urdinis aglomerat de la primele ore ale diminetii reprezinta o dovada.) 9g) si apoi sa fie dotate cu o matca tanara si prolifica. investitia materiala si implicarea personala sunt destul de considerabile. numai unele dintre indiciile asupra calitatii materialului biologic sunt relevante.Rezistenta la iernare . . au un fel al lor de a trece mai usor prin iarna. calitatile matcii fiind transmise la descendenti.'ste unul din factorii principali care determina puterea uneii familii. :elul depunerii si repartizarea puietului pe rame pot spune ceva despre calitatea matcii. sofer. $ceste cerinte sunt minime. consumul de *rana. /um ar trebui sa arate structural o 1intreprindere1 al carui obiect de activitate este apicultura > Sunt doua posibilitati. 7 casa mai curata " un spatiu cu mai putini factori agresivi e&terni.Harnicia la cules . se aplica politica pasilor marunti. Primii pasi spre realizarea obiectivului au fost e&pusi mai sus. -atca trebuie sa depuna un numar mare de oua . *amal.folosirea unui anume tip de stup trebuie foarte bine cantarite. 'ste recomandat ca roiurile de albine sa fie instalate in stupi noi.ineinteles ca pentru stuparii incepatori care vor sa"si ac*izitioneze familii de albine. 4aspunsul este din start unul pozitiv. manager. intr"o anumita perioada de timp stupul se va transforma. Sunt familii cu un instinct mai mare de a pastra curatenia in stup. .apro&. /a in orice afacere.Se stabileste prin urmarirea lor in momentul cand se e&ecuta o anumita lucrare. pentru ca iernile noastre sunt destul de lungi(1% "1) zile). . ". medic veterinar. asta functie de nazuintele intreprinzatorului si de sistemul ales : tupina stationara . 1) "1# . totul este in regula si o sa stim ca am dat peste o familie buna. Nu degeaba se spune ca matca da tonul. Un sfat : participarea la aceste operatiuni a unui stupar cu e&perienta este de preferat @ Nu incercati sa faceti totul singuri. Prezenta masiva a ramelor cu puiet este un indiciu clar.o afacere de succes Suntem convinsi ca majoritatea vizitatorilor acestui site isi pun intrebarea daca apicultura poate fi o afacere. se intampla ca la oameni. .Rezistenta la boli . . rocurarea familiilor de albine 0a cumparare trebuie avut grija ca acestea sa fie destul de puternice (+"# faguri. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa (1.Sunt familii de albine care pe langa faptul ca sunt ingrijite bine de apicultor. .:amiliile mai *arnice isi incep activitatea la primele ore ale diminetii. ca succesul actiunii sa fie asigurat. intr"o perfecta stare de sanatate si cat mai adaptate zonei in care doriti sa le instalati. au un numar mare de zboruri pe zi. nefiind nevoie de mult fum. (aca la desc*iderea stupului albinele stau linistite. (e obicei. '&emplu : prin sc*imbarea unei matci. Apicultura . . din care )" 8 cu puiet).Blandetea albinelor .

tupina !pastorala! .' cat si in $merica. buc. $ceste locatii se inc*iriaza de la diversi propietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor. semiprofesionisti si profesionisti : Amatori . cerintele in domeniul veterinar-apicol.R. subventiile vor fi prezente si totul o sa intre pe un fagas normal. Sistemul e&pus cere o investitie si o implicare ma&ima. ore. care vor deprinde altfel de comportamente economice. 7 . Pentru o mai buna reprezentare se cere ca functionarea stupinei sa se faca sub forma unei societati comerciale..buc. stuparitul pastoral fiind absolut necesar. $lbinele sunt deplasate in pastoral cu diverse mijloace de transport (camioane. cu o distanta de )"8 9m.'ste un alt sistem care se practica atat in tarile ?. $derare 4omaniei la ?.' se face mult mai usor.A A#-IN. 7 alta intrebare la care trebuie sa raspundem este aceea. 0a un numar de . pentru ca in acest domeniu se poate face o treaba buna si bani frumosi @ . un numar optim fiind undeva spre 8 de buc. fiind necesara angajarea de muncitori sezonieri. dar se sc$imba si #eneratiile de apicultori. se considera amator stuparul care are 1"1 familii de albine. dat fiind c*eltuielile mari cu transportul.R.an creste dramatic. nu trebuie sa sperie pe nimeni.IN.IPURI +.numarul de familii este de 1 ". urmand ca in pauzele dintre 1e&peditii1 sa fie cantonate pe %". Sa trecem la descrieri concrete . mediul concurential. . ?neltele si utilajele vor fi folosite in comun pentru tot numarul de familii. ?n singur gand trebuie sa va calauzeasca : nu ratati oportunitatea oferita de apicultura."n#radirile privind calitatea produselor. '&istenta a 1"% mijloace de transport constituie o necesitate. Penetrarea pietei ?. de stupi. intre ele.' desc*ide noi orizonturi apiculturii in general si apicultorilor in special. pavilioane). Profesionisti . Iarna familiile de albine pot fi gazduite pe o singura vatra. tractoare. volumul de munca 1% "1. emiprofesionisti .vatra).. $facerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei.#/R IN +IF. verticali cu magazine si multietajati. materialul genetic se cumpara de la unitatile specializate.obiectivul principal este obtinerea de produse apicole care sa acopere necesarul pentru familie si eventual obtinerea unui profit. se poate practica o apicultura moderna prin mecanizarea lucrarilor. Potrivit normelor. Numarul de ore munca. legate intre ele de drumuri practicabile si dispuse astfel incat numarul de 9m. se prelucreaza primar unele produse ale stupului etc. problematica e&pusa IN. S. (e obicei acest stuparit se caracterizeaza prin urmatoarele : volum de munca mediu(la sfarsit de saptamana) < materialul genetic (roiuri. devenind rentabil la un numar de peste . unde sunt granitele dintre amatori.UPI In 4omania sunt folosite cu precadere trei modele de stupi : orizontali. . de familii. ele urmand sa fie adaptate apoi in raport cu conditiile specifice zonei in care vreti sa amplasati stupina. tren.matci) se obtine prin mijloace propii < apicultorul are o alta munca de baza.Se pot considera stuparii care detin peste . facuti cu masina sa fie cat mai mic. In cele ce urmeaza va vom prezenta te*nologia de intretinere a familiilor de albine asa cum este ea descrisa in literatura de specialitate.ineinteles toate te*nologiile au un caracter general. de stupi sunt necesare #"1 locatii.ibliografie : 0iteratura apicola diversa $5'N5I7N$4' @ $rticolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca poate lamuri in totalitate. vetre. e sc$imba conditiile de functionare intr-un mediu economic. ?n alt obiectiv este construirea unei baze centrale pentru depozitarea si prelucrarea produselor. pentru ca supraveg*erea sa fie facuta mai usor si c*eltuielile sa se reduca..an. $ici lucrurile se sc*imba radical. Stuparul incepator dupa o atenta studiere a avantajelor si dezavantajelor fiecarui model se orienteaza la folosirea unuia din ele.RI.

mierea se e&trage avand grija sa lasam pentru fiecare familie +"# 9g miere ca rezerva de *rana. %". 7 sa observati ca numarul de albine va creste si ca largirea cuibului trebuie facuta periodic. :amiliile de albine au tendinta de a depozita mierea in fagurii din apropierea cuibului si c*iar in cei din cuib.I!T"#TI!#"#A I! ST$ I O"I%O!TALI Stupul orizontal este stupul cel mai usor de manuit. O alta metoda de intretinere a unei singure familii $ceasta metoda de intretinere poarta denumire de 1metoda 0aAens1 si este creata special pentru apicultorii ce nu au mult timp la dispozitie pentru a se ocupa de albine.fiecare dotata cu utilitatile ei. $tentie mare insa@Nu fortati dezvoltarea printr"o largire necontrolata a cuibului pentru ca in acest caz veti obtine rezultate nefaste. Intretinerea unei singure familii intr-un stup orizontal Primavara cuibul familiilor se organizeaza astfel : spre fiecare perete lateral al stupului se lasa cate un fagure cu miere si unul cu pastura. 7data cu venirea timpului frumos. faguri claditi. In acest scop cuibul se stramtoreaza la numarul de faguri bine acoperiti de albine. 7data cu terminarea culesurilor de vara. /um procedam : de la inceputul primaverii cuibul se organizeaza la unul din urdinisuri. In aceasta organizare familia se autoguverneaza.. alti %". toamna cuibul se restrange si se impac*eteaza. -etoda se bazeaza pe reducerea la minim a lucrarilor de sezon. 0a aparitia unui cules principal. -etoda se preteaza foarte bine a fi aplicata cand folosim stupi orizontali cu 18 rame. apicultorul adaugand faguri pe masura ce creste puterea familiei de albine sau cand apare un cules principal. apoi fagurii care formeaza cuibul(purtatori de puiet). iar in mijloc se aseaza fagurii cu puiet. (ezvoltarea familiilor de albine se realizeaza pe linie orizontala. urmati iarasi de faguri goi pana la completarea totala a cutiei. daca lucrarile din toamna au fost bine facute. Pentru ca familiile sa ierneze in mod satisfacator. 0a peretele stupului asezam doi faguri(unul cu miere si altul cu miere si pastura). /um veti proceda cu albinele dumneavoastra > Nimic mai simplu daca alegeti si aplicati sistemul ce vi se potriveste. operatiune dublata de o impac*etare cu materiale izolatoare. albinele vor depozita si prelucra nectarul florilor. 5oamna. prin introducerea de faguri claditi intre fagurele marginas si cel cu puiet. fagurii neacoperiti de albine se scot.totusi facand parte dintr"un intreg. din acest motiv el fiind recomandat incepatorilor. faguri cu miere. /and culesul inceteaza. cu cei goi de la e&tremitati. goi. '&tinderea spatiului locuibil se face prin adaugarea de noi camere. :iecare rama cu *rana trebuie sa contina coroane de miere pe . divizam stupul cu o diafragma etansa (avand grija ca sectiunea ramasa fara matca sa 8 . (aca vrem sa inmultim familia de albine. iar cuiburile se stramtoreaza la numarul de faguri bine ocupati de albine. In acesti faguri. $daugati faguri numai cand fagurii introdusi inainte sunt insamantati si bine acoperiti de albine. Pentru a preveni intrarea in frigurile roitului se practica ridicarea de faguri cu puiet gata de eclozionare pentru formarea de noi familii. apicultorul trebuie sa introduca faguri direct in cuib (pentru a asigura spatiul necesar matcii sa oua) si sa sc*imbe fagurii plini din vecinatatea cuibului.familiile ajung la dezvoltarea ma&ima. fara etaj si in care locuiesc mai multe generatii. primul control fiind facut dupa inc*eierea culesurilor. In luna iunie. cuiburile se completeaza cu faguri goi si faguri artificiali. aceasta largire se poate face si prin introducerea de faguri in mijlocul cuibului. Iernarea se face pe vetre linistite cu un control minim din partea apicultorului. (e aceea. 5otul se poate compara cu o casa sistem vagon.! din suprafata ei. se opreste in cuib *rana necesara iernarii. cuibul se impac*eteaza si se asigura o ventilatie corespunzatoare a stupului. Prin mentinerea caldurii necesare cresterii puietului se asigura o dezvoltare rapida.

Scopul metodei este acela de a valorifica culesurile din vara si pentru a intari familiile de baza in vederea iernarii. (in familia de baza. familia ajutatoare se uneste cu familia de baza care ierneaza cu matca tanara. $ceasta familie(in formare) primeste o matca valoroasa si imperec*eata. (aca acest lucru se aplica la ) "8 2 din numarul total de familii din stupina si rezultatele vor fi pe masura. /and familia de albine ajunge sa ocupe cei 1 faguri ai cuibului. 5rebuie sa va ganditi ca puteti obtine cantitati insemnate de miere curata (in fagurii de recolta) si mai ales miere pe sortimente.aiba oua proaspete). . Pentru a opri matca sa depuna oua in acesti faguri se lasa o distanta mai mare intre ei. stim ca a venit momentul sa adaugam un al doilea magazin. pot fi instalati in pavilioane apicole sau pe vetre permanente. mai bine spus preia te*nologii caracteristice ambelor. $cesta se aseaza deasupra cuibului. recoltati din familiile de baza. -agazinul este completat cu faguri claditi si %". largiri ale cuibului prin adaugarea de faguri claditi sau artificiali . traduse in importante sporuri de productie. iar matca depune oua pe fetele interioare ale fagurilor marginasi. faguri artificiali. -etoda 0aAens este o metoda usoara fiind apreciata mai ales de apicultorii care considera stuparitul un *obbA. Se formeaza din nou un nucleu stolon pe . Se fac restrangeri de cuib. Stuparii incepatori insa trebuie sa si le insuseasca pe cele mai simple si odata cu trecerea timpului pot incerca te*nici care acum par atat de complicate. /and familia ajunge sa ocupe +"# faguri se face o noua organizare. (e aceea intretinerea albinelor in perioada de primavara este identica cu cea aplicata la stupii orizontali. In orice caz daca l"ati ales. I!T"#TI!#"#A I! ST$ I '#"TI(ALI ($ MA)A%I!# $legand acest tip de stup. impac*etari. (aca matca nu este imperec*eata se asteapta imperec*erea ei.ineinteles ca si stupul vertical cu magazine are dezavantajele lui dar acestea pot fi mult atenuate prin aplicarea te*nologiilor elaborate de"a lungul timpului. :amiliile ajutatoare se vor imputernici periodic cu faguri cu puiet gata de eclozionare. $cest lucru se intampla de obicei in preajma primului cules la salcam. primind deasupra magazinul cu miere unde 9 . :amilia ajutatoare se formeaza imediat dupa ce culesul la salcam se inc*eie. alegerea a fost inspirata @@@ /um se lucreaza cu acest stup> In principiu el este o combinatie intre stupul orizontal si cel multietajat. Procedeele de intretinere ce se aplica familiilor intretinute in stupi orizontali sunt multe si se gasesc descrise in literatura de specialitate. Stuparii cu mai multa e&perienta isi propun in fiecare an sa obtina cat mai multe matci ajutatoare pentru familiile de albine. $cesti stupi pot fi folositi pentru a face pastoral. stim ca a sosit momentul sa adaugam primul magazin.ineinteles pentru a preintampina frigurile roitului si in acest caz se pot ridica faguri cu puiet gata de eclozionare.etc. . 4oiul stolon astfel obtinut se aseaza in partea cu urdinisul mic. In toamna dupa ce culesurile au incetat. Intretinerea unei familii de baza cu matca a&utatoare 7 metoda mai complicata dar aducatoare de castiguri este folosirea matcilor ajutatoare. faguri care cuprinde matca mai in varsta. se scot . /and albinele au umplut cu miere majoritatea fagurilor din magazin si mai ales cand se observa capacirea superioara a acestora. apicultorul nostru incepator face un pas direct si decisiv spre practicarea unui stuparit profesionist. iar restul de faguri cu albine se strang intr"o familie puternica capabila sa valorifice culesurile tarzii. in acest fel albinele ingrosand fagurii de recolta. faguri din care cel putin 1"% cu puiet.

$ceasta sc*imbare de pozitie a corpurilor 1indeamna1 si 1obliga1 familiile sa creasca puiet atat in corpurile de jos (care mai inainte se gaseau deasupra). :olosit in zonele tarii in care clima permite ca familiile de albine sa ajunga la o dezvoltare buna. altii ca nu ar fi potrivit pentru conditiile tarii noastre. (atorita acestui fapt populatia de albine din g*em are posibilitatea de a se deplasa pe verticala. treptat. I!T"#TI!#"#A I! ST$ I M$LTI#TA*ATI Stupul multietajat este stupul care naste cele mai multe controverse. Prin forma inalta a ramelor din cele doua corpuri. care"in anii favorabili " poate fi si el ocupat cu puiet si albine. ?nii il considera ca fiind cel mai bun stup. care ocupa pana la refuz fagurii din cuib. $sezarea unui magazin de recolta devine necesara uneori si pe timpul cand nu este cules. cat si in fagurii goi din corpurile superioare (care mai inainte se gaseau dedesubt. intr"un cuvant isi 10 . din cauza multimii albinelor. Se asigura in acest mod o iernare din cele mai corespunzatoare. 0a sfarsitul perioadei de iernare si inceputul primaverii familiile ocupa. (e aceea pentru a se preveni intrarea unei familii in frigurile roitului natural se recurge la o noua restructurare a cuibului respectiv : intre cele doua corpuri se introduce al treilea corp. fiecare alege ce i se potriveste mai bine. 0ucrarea se face cand timpul frumos si caldura s"au statornicit. populatii numeroase. unde sunt conditii mai bune pentru mentinerea caldurii @ /and corpul de sus este ocupat de puiet si in cel de jos e&ista faguri cu celule goale. deasupra fundurilor). majoritatea proviziilor de *rana se gasesc in corpul superior. celulele eliberate de puiet din corpul de sus fiind folosite pentru depozitarea mierii.I ata cum se manuieste: :amiliile normale si puternice ierneaza in doua corpuri suprapuse. cantitatea de puiet creste de la o zi la alta si in curand se poate ajunge la o aglomerare a celor doua corpuri cu albine tinere. cel mai bine pe timpul infloririi pomilor roditori. intretinerea albinelor se face din nou ca in cazul stupului orizontal. avand fagurii din corpul superior plini cu miere capacita. 6*emul de iarna se formeaza in partea superioara a fagurilor din corpul inferior si partea inferioara a celor din corpul superior.bineinteles va continua procesul de capacire. cu puiet fagurii din corpul de sus. forma pe care o dobandeste in urma suprapunerii. in functie si pe masura consumului proviziilor din celulele fagurilor ocupate de g*em. peste corpul cu puiet de jos se aseaza corpul cu provizii de miere si pastura de buna calitate. /atre sfarsitul perioadei de cules intens corpurile cu miere de e&tras se ridica incepand cu cel de deasupra. matca este nevoita sa"si desfasoare. In privinta te*nicilor de intretinere. si de aceea la terminarea verii trebuie facute *raniri de completare. /and familiile au matci tinere si prolifice. in continuare. succesul este asigurat. activitatea de ouat pe acesti faguri. (upa terminarea culesurilor mierea se recolteaza (asta daca nu a"ti facut"o deja) @@@ 0a acest tip de stup intervine o problema majora : mierea depozitata in fagurii din cuib nu asigura cantitatea de provizii indestulatoare unei bune iernari(nu e insa o regula).S igur este un lucru : este un stup pentru adevaratii profesionisti si care impune ca apicultorul sa posede un bagaj vast de cunostinte apicole. Pe masura ce puietul eclozioneaza din fagurii aflati in corpul de jos. se trece la intensificarea cresterii de puiet prin simpla inversare a corpurilor. $ltfel fagurii din corpurile de jos ar fi ramas neocupati de puiet. odata sau la scurt timp dupa transvazarea familiilor respective in stupi curatati si dezinfectati. 0a pregatirea familiei pentru iarna.provizii suficiente si pot valorifica economic culesurile de intretinere. (oncluzii Stuparii incepatori trebuie sa cantareasca bine ce tip de stup vor introduce in e&ploatare. inainte de inflorirea salcamului sau " cel mai tarziu " inainte de aparitia culesurilor de productie de vara. 7data cu venirea timpului racoros. de calitate superioara.

alege 1stilul de lucru1. (aca inca mai este zapada pe vatra stupinei este recomandat sa intindem paie pe jos. reducem urdinisele la .curatam si imprastiem zapada pentru ai #rabi topirea.URA Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol incepe toamna @ (e felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul : productia. 0a desc*iderea stupului constatam : . functie de sistemul ales. si pe cei 11 . urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie e&ecutate sa faceti aceasta separare singuri. cu pete de diaree.locul cuibului ' daca puietul nu e(ista totusi nu trebuie sa ne in#ri. /and observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor. $cestea fiind spuse sa trecem la treaba . (e aceea in primele zile calduroase( temperatura ajunge la peste 1) grade /). primavara in stupina trebuie facute mai multe lucrari. starea de sanatate. 5ot in timpul acestui control.prezenta $ranei care e(ista in fa#uri. 5otusi pentru a nu crea confuzii. in care toarna 1"%9g de sirop de za*ar caldut. bine cladit. frunzele si in #eneral toate resturile.asezam stupii pe locurile definitive. operatiune dublata de o stramtorare a cuibului. In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor) acestea ar fi : regatirea vetrei stupinei Pe la inceputul lunii martie(functie de starea vremii)demaram primele actiuni : .*+# miere pe ambele fete . dupa puietul de pe fa#urii din mi. in care vom evalua starea familiilor de albine. trebuie sa stimulam efectuarea acestor zboruri de curatire.ibliografie : 0iteratura apicola diversa $5'N5I7N$4' @ $rticolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca poate lamuri in totalitate. au acumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate. pana cand tra#em o concluzie corecta.instalam sau reorientam #ardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci ale inceputului de primavara Supravegherea zborului de curatire In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup. adunam si inlaturam cren#ile. stiind ca o rama standard contine ).curatam prin urdinis% cu o sarma& stupii de albine moarte si alte resturi ' acestea se vor arde neaparat . ?rdinisele se vor desc*ide larg iar capacele se vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului.prezenta matcii. vom suprapune anul apicol cu cel calendaristic. scoatem din stupi fagurii mucegaiti. Nu uitati : progresul se obtine pas cu pas. 7data cu ridicare sensibila a temperaturilor.oram : unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana. marimea stupinei si in general tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor. urmarind ca urdinisurile sa fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui . Incepeti cu te*nici simple si pe masura ce va acomodati si capatati e&perienta treceti la un nivel superior. PRI*A0ARA IN APICU#. problematica e&pusa #UCRARI +. 5ot acum unii dintre stuparii cu e&perienta mai fac o lucrare importanta : introduc in mijlocul cuibului un fagure gol. urmarind o i#ienizare totala . cm si bineanteles asezam capacele care au fost saltate. nu sarind peste etape @ . rimul control si stramtorarea cuiburilor Profitand de una din zilele calduroase e&ecutam primul control de primavara.

$ceasta este asigurata de pastura. In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup. incalzita si apoi turnata in faguri goi. reparate si dezinfectate. $sta se intampla din cauza ca odata format g*emul de iernare. 'ste de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta. gauri de grosimea unui creion. si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. aceasta delimitand compartimentul de *ranire. Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana Salvarea familiilor ramase fara rezerve de *rana este foarte usor posibila in orice stupina c*iar daca apicultorul este lipsit de e&perienta. (ompletarea rezervelor de pastura Pe langa miere. miere lic$ida sau #ranulata de la rezerva stupinei In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de g*em. albinele nu mai au acces decat la proviziile de pe fata fagurilor unde se afla. Introducerea lor in stupi se face dupa te*nologia descrisa mai sus. In primavara modurile de administrare sunt: 12 . albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de *rana proteica. 5rebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi. ei fiind marginiti de faguri cu miere si pastura < in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare < in ce priveste rezerva de *rana familia trebuie sa dispuna de min. S"a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim. cat si cu serbet de za*ar. $tentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental familia. Se descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac %". :agurii scosi(cu putine albine pe ei) se alatura de fagurii cu miere. putand evita aceste situatii neplacute printr"o buna organizare a cuibului inca din toamna. se procedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate. /uibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta. sau in celulele din partea opusa a fa#urilor ocupati partial . 5oate aceste lucrari sunt decisive. Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin provizii. /and nu dispunem de acesti faguri.proviziile de $rana e(istente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie . cu miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost creat. dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere. urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi. In acest scop stuparii vor 1stramtora cuibul1. Se introduc fagurii gauriti. necesita sa avem ceva timp la dispozitie si mai ales sa avem 1ingaduinta1 vremii. Braniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristalizata si framantata cu za*ar pudra pana obtinem consistenta dorita. sa pastram o stare de igiena perfecta. /uibul se aranjeaza catre peretele stupului care este cel mai e&pus soarelui astfel : fagurii cu puiet se aseaza in mijloc.) 9g de pastura.mierea in fa#uri. bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor.ce contin multe celule de trantori. $poi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine din ambele margini ale g*emului. In acest scop folosim urmatoarele rezerve: . Pentru cresterea unui 9g de albina este nevoie de 1. $ceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor.!") 9g miere si bineinteles pastura.proviziile de $rana e(istente pe ramele care nu au fost cuprinse de #$em. se poate folosi mierea diluata un pic. Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plin si la nevoie prin completarile de primavara. lipsa ei fiind un *andicap major in dezvoltarea favorabila a familiilor de albine. 0ucrarea este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte. Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi curatate. se afla cate 1" % faguri cu miere care nu au fost folositi de albine.

0a incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se poate face si cu un fagure artificial. (upa ce si acesta a fost ocupat cu puiet. /itind aceste randuri sigur v"ati dat seama ca te*nicile descrise sunt folosite cu precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine. Prin largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua. 5rebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale: . apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face *raniri cu polen si miere sau pastura si miere. precum si caracteristicile biolo#ice. . 13 . $cest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului. -a pastura obtinuta se adau#a o cantitate e#ala de apa si o cantitate dubla de miere. Stupul multietajat. avand in vedere ca interventia stuparului poate face mult bine.aplicarea fara discernamant a $ranirilor de stimulare ' printr-o $ranire abundenta se pot introduce in stup dezec$ilibre importante 'fectiv largirea se face astfel : semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt ocupati cu puiet (e&cluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura). (ezinfectia se face cu scopul pastrarii sanatatii familiilor de albine. pe care i"am curatat si dezinfectat. pana la aparitia culesului de polen. de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in fa#uri se re#leaza activitatea matcii. e mai adau#a sare ..Amestecam cantitati e#ale de polen si miere. Acestea tin de temperatura e(terna. beneficiind de o constructie aparte se manuiete diferit.prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere . 0ucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi. se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea populatiei. /oncluzionand. o uscare si neaparat flambarea cu flacara. propolis. Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere (care vor fi descapacite) este un factor favorizant. Dezinfectia stupilor (aca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara (din diferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul. pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o solutie recomandata. apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet. . Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s"au mai crescut cateva generatii de albine. Se adauga un fagure bine cladit. e toarna amestecul in fa#uri administrand zilnic cate 011#. 7 metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi. In principiu lazile se curata de resturi de ceara. Largirea cuiburilor 0ucrarea este deosebit de importanta. $cesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu puiet.2*1+# miere si se administreaza deasupra ramelor sub forma de turtite proteice de completare. "n principiu matca este oprita sa depuna oua pe fa#urii aflati dupa cei cu pastura. este aceea de ai stropi cu apa calduta sau miere diluata.e(istenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine doici ' la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica . *ranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la rezerva. ./ din cantitatea amestecului si se omo#enizeaza.coatem pastura din fa#uri prin taierea lor in fasii ' apoi frecam fasiile in mana pana la separare. dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect. ?rmeaza o limpezire. 7 casa curata inseamna eliminarea unor probleme grave.conditiile interne si e(terne. 0a acest tip de stup largirea se face prin inversarea corpurilor. administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite.Un +# de pastura se amesteca cu 1.

capabili sa valorifice resursele nectarifere. pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules. dintre care 3-4 cu puiet . 0ARA IN S. . /onditiile necesare sunt : . problematica e&pusa #UCRARI +. stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in prea.0 fa#uri standard. floarea soarelui) si tarzii. (onditii pentru valorificarea culesurilor (evine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel e&perimentat ca nu orice familie de albine din stupina poate valorifica la ma&im un cules.ma roitului isi diminuiaza mult activitatea /um obtinem acest deziderat > /u lucrari facute la timp : . In anii de e&ceptie se pot obtine si cateva 9g de miere marfa.UPINA Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteapta roadele muncii lor. In general culesurile sunt de mare intensitate. 0a urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui 1organism1. $ceste culesuri pot fi timpurii (salcam. de vara (tei.ridicarea periodica de rame cu puiet capacit. albinele se ing*esuie la urdinis.familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal. 5rebuie sa fiti convinsi ca aplicand corect si la timp te*nologiile o sa aveti in preajma primului cules major stupi puternici. faneata.familiile sa fie in stare activa. /ulesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen. zmeuris). depozitarea mierii sa fie asi#urata si a caror volum se poate mari sau micsora . "ecunoasterea unui cules " speciile melifere infloresc abundent " intensitatea zborurilor creste e&ponential. Si pentru asta nu mai aveti nevoie decat de vreme buna @ . (oncluzii /itind aceasta pagina v"ati putut face o parere despre lucrarile de primavara ce se e&ecuta in stupina. cu albina aferenta. " albinele ventilatoare isi intensifica activitatea. se constata ca in stupina o parte din familii raman in urma cu dezvoltarea.ibliografie : 0iteratura apicola diversa $5'N5I7N$4' @ $rticolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca poate lamuri in totalitate. aparent fara o cauza anume definita. Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea. insa durata lor este scurta. " fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea. ridicarea partiala a podisorului sau inlocuirea acestuia cu o sita .familiile sa fie puternice si sa ocupe min.manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare.intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor. " pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii. Intarirea familiilor slab dezvoltate 7ricat s"ar stradui stuparii sa e&ecute toate lucrarile la timp. aceasta operatiune 14 . dar marea multumire este ca albinele au *rana din abundenta.

acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare"tei. Se va avea in vedere ca stupii sa fie umbriti. inca un fagure cu pastura si miere. (eplasarea la sursele de cules se va face de preferinta noaptea : odata ajunsi la masivul melifer stupii se aseaza paralel si nu perpendicular pe sursa.utatoare si unificarea acestora cu familia de baza in prea. 5oti stupii vor fi verificati inainte de plecare. 15 . fiecare familie trebuie asigurata cu )"8 faguri. posibilitatea ca stupina sa fie evacuata usor in caz de urgenta (deci drumuri practicabile). ventilatie etc. in poienite sau locuri cu raritura de arbori. contingente intregi de albine vor ventila stupul.prevenind intrarea in fri#urile roitului si totodata asi#urand marirea efectivului stupinei . (aca nu putem asigura o umbrire naturala o vom crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferite materiale (paie.tupii orizontali : cu o saptamana inaintea debutului unui cules. (aca nu se intervine ferm. faguri cu miere. Stuparitul pastoral . apte biolo#ic si #enetic pentru performanta . /and cuibul este completat in totalitate. 7data cu sfarsitul primaverii. prin imputernicirea lor cu puiet capacit ridicat din stupii puternici Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine.ma culesului. obtin rezultate remarcabile. neparticipand la cules. $legem vetre de stupina la marginea padurilor. /e se intampla in timpul culesului : albinele vor umple intai fagurii din cuib. Pentru reusita actiunii stuparii trebuie sa cunoasca : lucrarile le#ate de pre#atirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului ' baza melifera. regatirea familiilor . se pregatesc toate sistemele de fi&are. In acest fel stabilim cu precizie locul unde va fi amplasata stupina. se practica deplasarea stupinelor la masivele melifere. Se astupa crapaturile. sursele de apa si tot ce tine de locatia respectiva din punctul de vedere al asi#urarii unui pastoral reusit. 0a culesul de salcam. organizam cuibul astfel : la capatul stupului dinspre urdinis se aseaza un fagure cu pastura. :ormarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada. in care culesul incepe timpuriu. urmand apoi fagurii goi. sau cei care practica stuparitul pastoral. prin depozitarea mierii in coroane.marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea. e&istenta unei surse de apa (care este foarte necesara). fagurii cu puiet. vom aseza stupii la umbra. floarea soarelui " pot fi compromise. Stuparii care au in zona asemenea 1comori1.inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere. cules care are loc in perioada de canicula. timpul de inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces spre masiv ' locul efectiv de amplasare a stupinei. frunze). in acest fel asi#urand o cantitate mare de albina cule#atoare si implicit o productie pe masura . fanete. pot impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare. Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se face recunoasterea masivului melifer. stupina se aseaza pe locuri insorite " dat fiind faptul ca acest cules are loc la sfarsit de mai " pentru ca albinele sa primeasca soarele inca de la primele ore ale diminetii.folosirea familiilor a. (aca nu facem aceasta. 0a tei si floarea soarelui. pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului. 0a introducerea acestor faguri. Conele cu salcii.manuirea stupilor Pregatirea stupilor " implicit si a familiilor de albine " se face diferentiat : . cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere.generalitati In cautarea surselor variate si permanente de nectar. familiile de albine ating capacitatea ma&ima de dezvoltare. trebuind sa ne intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor. artar. =om scoate fagurii plini si e&tragem mierea.

Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele au capacit cel putin jumatate din suprafata lor. acum devenit %. Se apreciaza ca la 1.ati : In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp peste celelalte doua. In scopul mentinerii albinelor in stare activa. '&tractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari : descapacirea fa#urilor si e(tra#erea propiu-zisa a mierii din fa#uri. riscam sa contaminam mierea. Populatia creste si sursa de *rana scade. un e&tractor tangential. mai adaugam un magazin suplimentar. un maturator.depozitarea se continua in fagurii goi. dupa care punem rama in ladita de transport. cu un curent de aer cald. '&ecutam operatiunea cu grija si rapid pentru a nu starni furtisagul in stupina. mierea are un continut de apa de 1#"% 2. lucru valabil si pentru utilajele de e&tractie. c*imice1 nu se vor folosi. $cum este momentul ca modulul .) grade fata de suprafata fagurelui. Pentru a crea loc matcii sa oua (cuibul fiind blocat cu miere) se introduc faguri goi in mijlocul cuibului. /e fel de ec*ipament folosim : la un nivel mic se poate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara.' si e&portul actual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru miere.tupii multieta. sa fie sc*imbat cu modulul %. Inainte de toate trebuie sa spunem ca mierea este un 1organism viu1 si de modul in care o recoltam si preconditionam. /amera in care facem e&tractia va fi curata si dezinfectata. cu partea inferioara a lamei in ung*i de . 0a descapacire cutitul se tine in pozitie orizontala. care reprezinta poate cel mai important produs al stupului. $derarea 4omaniei la ?. (aca e&tragerea mierii se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la .) grade /. unii apicultori fac *raniri suplimentare cu sirop de za*ar 1. pentru ca prin continutul lor de substanta activa. /ateodata mai este nevoie a se introduce si alte rame cu faguri claditi sau artificiali. (upa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in viata familiilor. 5 prima concluzie ar fi aceea ca ramele pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna maturare. strecuratori diferite. depinde finalizarea cu succes a muncii noastre de 1 an. de suprafata capacita. Sunt insa situatii in care din cauza vremii umede cantitatea de apa depaseste acest procent. se procedeaza la sortarea fagurilor dupa culoare. /um scoatem ramele pline : aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si a daltii apicole. Inainte de inceperea lucrarii efective de e&tragere a mierii. $lbinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala. $lbinele vor umple si magazinul adaugat si vor capaci mierea in celalalt.1. . iar deasupra acestuia magazinul plin. -ult *ulitele 1podisoare izgonitoare. In sc*imb se pot folosi izgonitoare cu sicana.. ?rmarind culesul si daca constatam ca albinele au umplut magazinul. :agurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturam albinele. In acest fel depozitarea mierii continua in corpul . cutit sau furculita de descapacit. un vas unde se scurge mierea. 5oate aceste utilaje se recomanda sa fie din ino& sau un alt material agreat de norme. . $ctionam cutitul cu miscari scurte 16 . (e multe ori se prefera adaugarea de noi rame si corpuri decat scoaterea prematura a celor pline. peste cuib.tupii verticali cu ma#azine : crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unui magazin deasupra cuibului.. $lbinele depoziteaza mierea in corpul %(care are puiet) si incep sa o capaceasca. #+tragerea si conditionarea mierii In urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de miere. $tentie mare la matca : din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa o vatamam.

zile. (upa cum am mai spus acum incepe anul apicol. trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie numeroasa. au fost deja e&puse in alte pagini asa ca nu mai are rost sa insistam asupra lor. (epozitarea finala se face in recipiente de ino&./A*NA IN APICU#. formarea noilor familii si ingrijirea lor. cad la fund. mierea a fost e&trasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari..ibliografie : 0iteratura apicola diversa $5'N5I7N$4' @ $rticolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca poate lamuri in totalitate. carora trebuie sa le faca fata.bidoanele. putem mari turatia pana la % "%) ture. atat ca timp. . .@ ..cat si ca volum de munca. (upa decantare mierea se va trece in vasele maturatoare. stuparul fiind foarte solicitat.min. pe cand cele tinere se comporta altfel : isi mentin ritmul bun c*iar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr"un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere). /e masuri trebuie avute in vedere: Asigurarea de matci tinere si viabileS"a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului.. :olosirea e&tractorului tangential se face intr"o prima faza cu multa atentie pentru ca fagurii sunt grei si s"ar putea rupe. unde procentul de apa scade pana la limita admisa de norme. (upa ce intoarcem fagurii pe partea opusa. sau altele agreate de cumparator.. si cele mai usoare se salta la suprafata. problematica e&pusa #UCRARI +.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de % ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare.)2). /u toate astea nu se recomanda ca sc*imbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperec*eate decat in cazuri de urgenta. iar la %) grade / in . (upa cum si singuri v"ati dat seama. $cest lucru nu este usor de obtinut. Sa trecem iarasi la treaba @ 0ucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii : -ucrari de intensificare a cresterii puietului' asi#urarea rezervelor de $rana pentru iernare' pre#atirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate. 17 .. Producerea si imperec*erea matcilor. fagurii goliti se dau familiilor pentru a fi curatati. (oncluzii 0ucrarile din timpul verii sunt si ele numeroase. 0impezirea unui vas cu miere inalt de 1m se face la temperatura de % grade / in . (upa e&tractie. ?n alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de ..aplicate de sus in jos..8 ore.iologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai e&ista un cules bogat de nectar si polen.@ Succes. bine *ranita si intr"o stare de sanatate perfecta. toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei.I(A"#A ("#ST#"II $I#T$L$I Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna. vara se numara . 0impezirea mierii este procesul prin care corpurile straine mai grele..URA =ine toamna. I!T#!SI.

"educerea si impachetarea cuiburilor /a si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului < in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine. g la interval de %". cautand sa"si asigure necesarul de rezeve de *rana. fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre permanente adecvate. fara celule de trantori sau alte defecte. zile < deasemeni o alta metoda este stimularea cu za*ar tos. la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi (recomandati cei in care s"au crescut cateva generatii de puiet). 5oti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri. Pentru a inlatura acest neajuns. aici limitandu"ne a spune ca se fac in mai multe moduri : descapacirea a %". 0a stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor. 4educerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in unele cazuri este nevoie 18 . 5ot in aceasta perioada se face o impac*etare sumara (a nu se comfunda cu impac*etarea finala din toamna). adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii. $tentie : nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma. $tentie insa. $sigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in 1zona fierbinte1 a cuibului. asta pentru a impedica o formare gresita a g*emului de iernare. albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules.Deblocarea cuiburilor 7 alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura. aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine. prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial. Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua. albinele bloc*eaza cuibul. /and stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la *raniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia (sirop de za*ar). umectat putin cu apa sau miere. 7data cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu. instinctiv. Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua. cate % ". Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tarzii. pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduieste rezervele de *rana Asigurarea cu faguri de calitate :agurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti. $ceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi. dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului < *raniri cu sirop de za*ar concentratie 1. numarul celulelor libere scazand drastic. Nu trebuie sa ignoram un fapt:*ranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice. /e putem spune despre culesurile tarzii > /ert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in comparatie cu o *ranire artificiala de stimulare. Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei. marginiti de faguri cu miere si pastura. (in fericire pentru posesorii de stupi multietajati. cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut.1. (espre eficienta acestor *raniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie. :agurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v"a fi carata de albine in cuib. In lipsa unui cules se administreaza ca turtite (pregatite in acelasi mod ca in primavara) deasupra cuibului.

5rebuie sa facem o distinctie intre *ranirile de completare si *ranirile de stimulare. 9g miere iar una de multietajat 1. dar acestea trebuie folosite cu multa precautie.)"8 luni."A!A $lbinele ierneaza stranse intr"un g*em si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a lor. iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita.fiecare familie trebuie sa aiba min. $ceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului. "amele de miere si pastura (e preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara"vara.. fiecare avand rolul si scopul sau. /and conditiile e&terne permit. este foarte daunatoare si trebuie inlaturata.+". sau cand s"au facut greseli de ordin te*nic in intretinere. . /a rezerva de pastura. 7 rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. %. (aca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup (ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet). adica imediat dupa ce s"au terminat culesurile de vara. /a un principiu general.) 9g miere. asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute. prin puterea mare de cristalizare.ranirile de completare Bai sa vedem cand si in ce cazuri se fac *ranirile de completare. In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte. (aca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele (acestea neputand face zboruri de curatire).#"% 9g. Incepem aceste *raniri cat mai timpuriu. Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1. pe suprafete mici de fagure " urmand ca odata cu imbunatatirea vremii. /antitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine %. 1 fagure cu pastura. inspre primavara. In special mierea de rapita. /a o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi. mierea alterata produce boli grave. ASI)$"A"#A "#%#"'#LO" D# . (upa cum bine stiti albinele ce ierneaza (datorita conditiilor specifice) traiesc apro&. In cazul in care *ranirea de completare se face cu sirop de za*ar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna. *ranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea. .ineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti. din suprafata. familia de albine demareaza cresterea puietului " la inceput timid. /antitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata.de o noua largire. 7 familie fara prea multa *rana risca sa se piarda in iarna. /onsumata de albine.fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui) facute la cei cu miere. Sunt cazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo < apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita. -ierea este un produs *idroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora. 19 . /e trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema *ranei> /ateva deziderate de atins: (alitatea hranei -ierea din faguri sa fie numai miere florala. cresterea sa fie accelerata. deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta. 7 alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita. (easemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza.

"#)ATI"#A ($I/$L$I . =enirea noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in 1g*emul de iernare1. 5rebuie sa stim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii.amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda. IARNA IN S. In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali. la litru.amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr"un stup. si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre e&tremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda. :agurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei.0a completare se va folosi un sirop de za*ar. /and timpul este inaintat. 5rebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere. seara. 0a toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1. problematica e&pusa #UCRARI +. iar acestea sa aiba acces la *rana toata iarna. 5impul acestei aranjari difera de la an la an. urmatorii (asezati simetric) fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina. . 'ste de dorit ca aceste *raniri de completare sa fie terminate pana in % august. in corpul superior trebuind sa e&iste 1!"1) 9g de miere. 0ucrarile pe care le"am facut in toamna acum isi arata roadele. insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata pentru iernare.amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere. In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine. /e mai putem face pana la deplina instalare a iernii> Izolarea termica a cuibului In toamna am facut deja o impac*etare sumara.) 9g miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv). 20 . 0a stupii multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri. 9g).pentru ca toata lumea sa se simta bine. . Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul g*emului. $ranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor. Sunt trei metode de aranjare a fagurilor : .ibliografie : 0iteratura apicola diversa $5'N5I7N$4' @ $rticolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca poate lamuri in totalitate. '&perientele ultimilor ani au aratat ca o impac*etare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza prea mult cuibul.AMILIILO" D# AL/I!# /u ce am putea compara aceasta lucrare > Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr"o casa . $dministrarea *ranei se face in portii medii sau mari(%". 7 sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de za*ar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea portiilor. cu un adaos de 1 gr acid citric(sare de lamaie). 0anga diafragma se aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere. In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp (situatie care nu e de dorit) se va prefera o asezare centrala a fagurilor. siropul de za*ar se poate inlocui cu serbet.1. cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului. 0iteratura de specialitate recomanda doua metode de impac*etare : bilaterala si unilaterala. iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales. %. urmand fagurii cu cantitati descrescatoare. starea vremii si prezenta puietului.UPINA Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se sc*imba foarte mult. . pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma.

Impac*etajul este sumar. au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut. In acest scop. se va pozitiona asfel incat sa fie asigurata o fanta pe 1. altii dacat aceia proveniti din sc*imbul de aer. $cest lucru se intampla mai tarziu in toamna. din suprafata. '&ista . In ambele cazuri. 5abla obturatoare a fundului antivarroa. daca nu dauneaza1.trebuie sa fie de marimea unei palme1. care s"ar situa undeva la valoarea de . familia de albine sta ca intr"un clopot. lucrurile devin si mai simple. bio&idul de carbon fiind evacuat numai prin partea inferioara a stupului. Sunt stupari care isi ierneaza familiile de albine. Impac*etajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup.. 'ste recomandata si o anumita marime a urdinisului. Pentru stuparii care au facut toate lucrarile 1ca la carte1 urmeaza o perioada de %". spre inceputul iernii. metode de iernare : iernarea in aer liber. daca ne g*idam dupa e&perienta trecutului < familii de albine puternice in toamna. luni in care vizitele la stupina reprezinta 21 . inlaturand total aceasta tabla obturatoare. 7 ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti. 'entilatia stupului =entilatia stupului este foarte importanta. in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata. Stupii vor fi asezati pe postamente speciale. Supravegherea albinelor iarna 7data cu venirea iernii. (easupra podisorului se aplica o alta impac*etare din aceleasi materiale. Stuparii trebuie sa profite de zilele " putine ce"i drept " de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente.)cm pentru fiecare spatiu dintre rame. 4ecomandat insa este o iernare in aer liber. cu luarea masurilor mai sus mentionate. $ceasta te*nica se aplica la toate tipurile de stupi e&istenti in e&ploatare. Stupii multietajati " din nou cel mai usor de manevrat"se impac*eteaza numai superior. avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare.lucrarile din stupina s"au inc*eiat. (eci prima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate) sa fie astupat. iernarea in cojoc si iernarea in adapost. 0a diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si se izoleaza cu materiale care nu creaza condens. (aca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante(urdinis"podisor). Si asta datorita greselilor care au fost facute. In ceea ce priveste marimea fantei din podisor. rotectia generala a stupinei /onditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. pentru familiile normale fiind recomandata cea unilaterala. Stupina se va proteja cu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer. $ceasta masura este benefica. deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt 15oma necredinciosul1 si se g*ideaza dupa principiul 1totul e bun. fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului. Pentru tipurile de stupi care sunt prevazuti cu sita de fund. antivarroa. ea se aplica familiilor de albine slabe. pe podisor fiind aplicata doar o simpla paturica te&tila sau din papura. un mare stupar roman recomanda : 1orificiul de aerisire din podisor. veti asigura albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii. In ce consta impac*etarea unilaterala : la stupii orizontali si cei verticali cu magazine. cand nu s"a asigurat o ventilatie corespunzatoare. (in punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat. dintre urdinis si fanta din podisor.5otusi. Aplicarea tratamentelor de toamna 5ratamentele cele mai eficiente impotriva varrozei se aplica in lipsa puietului.s tupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare. etc .

in lunile decembrie. $cestia sunt 1meseriasii1. nu inainte insa de a gauri fagurii de %". /and nu avem miere indemna la boli.) 9g ambalate in pungi gaurite sau *artie (deasemeni gaurita) si se administreaza albinelor deasupra intervalelor gasite in suferinta. . ridica capacele si saltelutele izolatoare. aceasta numindu"se 1foaia de control1. Inainte de inceputul iernii albinele fac zboruri de curatire. Iernarea acestor matci 22 . cei care pe baza e&perientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune. Stuparul " ca si in primavara " trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele masuri : . /e ne"ar putea indica ele > . framantata cu za*ar pudra. $ceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara. Prin e&aminarea resturilor si albinelor moarte de pe ea. . .un bazait puternic ne indica. e&ista o anumita categorie de stupari.familia a ramas orfana: la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara matca. . administrat in faguri. Se pot face si *raniri cu sirop de za*ar dens. ca familia are probleme si ca e(ista o stare anormala in stup. 0a stupii orizontali unde 1foaia de control1 nu se poate instala. 7 alta metoda este *ranirea cu miere cristalizata fin. localizam g*emul de iernare.un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate. %borurile de curatire iarna Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste 1zboruri de curatire1. ne putem da seama daca e&ista probleme. ?n indemn : profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveg*ea zborurile de curatire. (in acest amestec se fac turte de 1. pentru a inlesni circulatia albinelor. (upa ce desc*idem stupul. imprastie paie.simple vizite de supraveg*ere. dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere. Introducem apoi fagurele in locul in care lipseste *rana. prima vizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie. sau pur si simplu aceasta lipseste. -ai mult. asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate familiile. saptamani interval. se foloseste serbetul de za*ar administrat ca in cazul precedent(turte). Indreptarea starilor nedorite In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie rezolvate.un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in re#ula. ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din stup. 5 practica des folosita este si !lovirea! usoara a stupilor pentru ca albinele sa se a#ite si in acest fel sa iasa. (ar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie > 0a cate . vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(si improvizat) ascultam zgomotele din stupi. Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna. curata zapada.zumzetul neuniform si plan#ator indica absenta matcii. $provizionarea se face cu faguri de la rezerva. ori. care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor. fapt care are influente pozitive in ce priveste iernarea.familiile au ramas fara $rana sau nu au acces la aceasta ' albinele aflate intr"o astfel de situatie necesita o *ranire suplimentara. dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola (cele mai multe fiind provocate c*iar de noi). Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 1% grade / . se e&amineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma.curata urdinisurile. Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva. .

sa poata fi prote. 'a se efectueaza la timpul potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic. 23 . In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci tinere si de mare productivitate. problematica e&pusa IN*U#. (eci mare atentie @ $5'N5I7N$4' @ $rticolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca poate lamuri in totalitate.URA#A A FA*I#II#/R +.evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu"i putem supraveg*ea si recupera.IR. (onditii generale de iernare /and alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija.IFICIA#A SI NA. /e trebuie sa urmarim : .ata de vanturile reci.sa asi#ure linistea necesara albinelor'daca albinele vor fi deran.A AR. A#-IN. "OI"#A A"TI. (e aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta (mai slaba dar care are o matca buna) 5oate aceste lucrari se fac intr"o incapere incalzita(apro&. vor consuma multa miere si se vor imbolnavi.insa e&ista o serie intreaga de operatiuni preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia de albine intra in frigurile roitului. Pentru aceasta este necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile care urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului. (oncluzii 0a o prima vedere stuparii incepatori cred ca programul de iarna este mai lejer in ce priveste lucrarile ce trebuie facute < este un adevar.sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scur#a usor%sa nu balteasca& Capada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde o crusta de g*eata < cea afanata asigura o mai buna izolare termica. numai ca asta se intampla cand lucrarile din toamna si de la inceputul iernii au fost bine facute. $ceste probleme ce apar trebuie neaparat rezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu. 1) grade /) in care ferim stupul de temperatura scazuta de afara. Stiinta si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este un fenomen biologic natural care corespunde unei necesitati biologice menite sa contribuie la conservarea si perpetuarea speciei. . Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de dificila. se ajunge in situatia in care acestea lipsesc. sau de z#omote de alta natura. $tentie : instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor (nu uitati cum am uitat eu acum sa va spun). .ate de pasari sau animale. In apicultura moderna roitul natural nu este dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase avantaje fiind e&ecutata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a apicultorului.I(IALA 4oirea artificiala are menirea sa inlature toate neajunsurile roirii naturale.fiind o c*estiune destul de dificila. se vor a#ita.

determinand o mai buna *ranire a matcii.'ste necesar sa se asigure in primul rand folosirea de stupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua evitandu"se blocarea cuibului.$glomeratia si caldura cuibului fac ca activitatea albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si suficient de eficace.aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot *rani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa"l *raneasca. .A#lomeratia de albine tinere .putandu"se analiza numai fiecare in parte si sintetiza corelatia care e&ista intre ele.Sunt elemente care actioneaza ca stimulenti. .o mai buna depozitare a nectarului si polenului care produc caldura in stup.tupi de mare capacitate .7(cesul de laptisor de matca . dar nu au suficiente larve pe care sa le poata creste.6ulesul nectarului si polenului .?n cules intensiv de rapita timpurie poate constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp.(aca primavara nu avem faguri suficienti se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea culesului.0a un cules intensiv de nectar si polen cand cuibul nu este corespunzator marit acesta se bloc*eaza iar matca nu mai are celule goale pentru a depune oua diminuandu"se activitatea albinelor si favorizand roirea.predispunand familia de albine la roire.mentinerea unor familii puternice cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de prevenire a 24 . lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor.Producerea laptisorului de matca destinat *ranirii larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de prezenta unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul lor larvelor. faguri. . .'&istenta unui numar e&cesiv de albine tinere indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin cladirea de botci pe faguri in care matca depune oua din care vor ecluziona viitoarele matci.Amplasarea stupilor .ventilatia necorespunzatoare a acestora.'ste bine ca stupii sa fie vopsiti in nuante desc*ise la culoare pentru a nu atrage caldura razelor de soare.predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia e&citanti interni sau e&terni care favorizeaza roitul. .'ste indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in perioada de ma&ima insolatie(orele 1%"1+)deoarece supraincalzirea favorizeaza instinctul de roire.Blocarea cuibului cu miere si pastura . . .-ipsa de spatiu si ventilatie .iar la un spor zilnic de # 9g vor fi necesari 1)"% faguri.In functie de cules se face largirea periodica a cuibului cu noi rame si faguri artificiali.deci aglomerarea cuibului.acestea ajung sa cladeasca botci in care depoziteaza *rana glandulara stimuland roirea.(e asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul pastoral.glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor./alculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 9g a capacitatii de prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari %".Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea stupilor. $ stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare importanta pentru manifestarea instinctului de roire este foarte greu.contribuind la cresterea puterii familiei.e&punerea lor la soare si supraincalzirea acestora prin insolatie.faguri insuficienti sau necorespunzatori pentru depunerea oualelor.In timpul culesului se recomanda desc*iderea mare a urdinisurilor si asigurarea ventilatiei.:amilia respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in cazul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil.

4oirea artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere. .toata operatiunea devine inutila.$lbinele culegatoare.Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale matcii produc o secretie denumita 1substanta de matca1 dupa care albinele percep si recunosc matca stupului.(upa aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei. (um intrerupem roitul $paritia botcilor intr"un numar mare este un semn sigur a roirii si numai prin distrugerea lor sistematica se poate impiedica roirea.roitului.se impart aproape egal in cei doi stupi.4ezultatul este acelasi:cladirea de botci.$ici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple si eficace)./at timp albinele primesc o cantitate determinata din aceasta substanta./u scopul de a forma familia noua.se aduce langa familia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol in care se trec jumatate din fagurii cu albine.In cazul in care se constata ca albinele populeaza mai bine unul din stupi.Roirea artificiala prin divizare .intr"o colivie.albinele *otarasc inlocuirea matcii.folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale profesionistilor: .in diviziunea ramasa orfana se introduce o botca matura.puiet si miere a familiei de baza.In zona de stepa. Metode de roire artificiala 4oirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii naturale care este mai comple&a si cere un volum mare de munca.acesta se poate indeparta putin pentru ca repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal./u ocazia divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas.fiindca familia de albine este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari.6arenta de feromoni a matcii .pe masura ce se inapoiaza de la cules.de o parte si de alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s"a format familia noua.iar in zona de munte"deal in prima jumatate a lunii mai. .$ceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un control atent al tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor deoarece daca ramane o botca ascunsa.de unde concluzia ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic.neobservata.o matca imperec*eata sau neimperec*eata.In literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor artificiali./and aceasta operatie se efectueaza in ajunul recoltarii productia de miere scade mult.totul este normal.apicultorul ajungand intr"un timp relativ scurt sa"si formeze o stupina adevarata.cand aceasta cantitate insa se reduce.(upa imperec*erea matcii si inceperea 25 .acest fenomen se produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii stupului care determina reducerea cantitatii de feromoni primiti.In acest fel noile familii participa la culesurile ce urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.8arsta matcii .In cazul in care lipsesc matcile de rezerva dupa %! de ore.$ceasta este cea mai simpla metoda de inmultire artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in stupinele cu un numar mic de familii./u aceasta metoda se obtine dublarea efectivului.divizarea se face dupa ce culesul la salcam a fost facut. Spre seara.dimensionata dupa dorinta.in familia orfana se introduce. (ivizarea familiilor se e&ecuta in zilele calduroase cand albinele e&ecuta zboruri intense.S"a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere selectionate din cele mai bune familii de albine.7peratia se repeta la 1 zile si apoi din nou la + zile pentru distrugerea noilor botci cladite intre timp.

spre deosebire de roiurile secundare si tertiare.4amele se aseaza in stupul ce va gazdui roiul./u cat roiurile se formeaza mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice.in general.roiurile naturale parasesc stupul in zilele calduroase si cu timp frumos.roiul se invarteste in apropierea stupinei si cauta un loc potrivit de care sa se prinda.(upa cateva ore.nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore.roiurile se impart in : timpurii. 7bisnuit.$ceasta face ca puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata.(upa ce matca iese din stup insotita de albine.iar cuibul se reorganizeaza lasandu"se in stup numai fagurii ocupati de albine. . (upa %".atunci cand familiile roiesc la inceputul lunii mai si roiuri tarzii.urdinisul stupului se tine inc*is pentru a se evita depopularea. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.In vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri: " 0a formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc culegatoarele)se administreaza in faguri 26 .se verifica prezenta matcii si se organizeaza cuibul urmarindu"se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar.care se caracterizeaza prin aceea ca albinele parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperec*eate.roiul se formeaza din ! rame bine acoperite de albine.in roi. Ingri&irea roiurilor (upa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam eforturile in doua directii:una este aceea de asigurare a puterii acestora iar a doua de asigurare a rezervelor de *rana.din care doua cu puiet si doua rame cu miere si pastura.intre orele 11"1). In timpul formarii roiului. "OI"#A !AT$"ALA Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege actiunea prin care matca. zile roiul se controleaza.o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau nastere la un roi natural.%. " Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.Se va urmari sa nu se ridice din greseala si matca. familia nou"formata se dezvolta dupa te*nica obisnuita in vederea valorificarii culesurilor.Stupul in care se introduce roiul se ec*ipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o *ranire suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului.Prin distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.sub protectia coliviei.In functie de ordinea in care ies din stup roiurile se impart in:roiuri primare.Roirea artificiala prin stolonare colectiva .1 sau 1. (upa prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr"un loc racoros si spre seara se scutura direct intr"un stup nou.depunerii oualelor.Presupune ridicarea a cate doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza. :agurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea roiului si se distrug toate botcile cu e&ceptia celei mai mari.cand familiile roiesc in luna iulie.pregatit in acest scop. g sirop de za*ar in concentratie de 1.In lipsa unui cules de intretinere se va *rani stimulent cu cate .4oirea naturala a familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au roit.4oiul primar cu matca varstnica.0egat de data cand parasesc stupul.Pana la intrarea in iarna toate trebuie sa aiba cel putin .:olosind acest procedeu de inmultire a albinelor se realizeaza un spor efectiv de 1 2.se introduce o matca tanara imperec*eata.#"19g albine si in faguri rezerve de miere de 1 "1% 9g.

dar din pacate nu toti apicultorii o pot face.R. insa nici o satisfactie nu e mai mare.. $firmatia e perfect adevarata daca stam sa ne gandim ca viitorul unei familii este strans legat de matca. 7 matca valoroasa asigura o descendenta de calitate si de aici rezulta toate : productia de miere. In acest scop o sa va e&punem te*nologiile cele mai simple si mai sigure pentru ca dv. Se considera ca aceasta perioada este cuprinsa 27 .cresterea controlata a matcilor de calitate ' imperec$erea matcilor in nuclee ' introducerea matcilor in familiile de albine.4oiurile care nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare se desfiinteaza.R. decat aceea de a produce regine (poate doar obtinerea unei productii apicole mari). ' perfect si asa @@@ Se poate face si apicultura din bucati. 7 treaba buna se obtine insa si tintind spre obiective mai mici. 'i se multumesc cu procurarea de matci din 1comert1 sau in cel mai bun caz le folosesc pe cele rezultate din roirea naturala. apetitul mai mare sau mai mic pentru roit. blandetea albinelor.R. . matcile1.C1.puietul si rezervele de *rana se folosesc la intarirea celorlalte roiuri. " 4oiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca valoroasa se ajuta periodic cu puiet capacit. cum ar fi producerea matcilor in stupina propie dupa un plan bine stabilit si folosind te*nologii sigure.iar albinele.asigura dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului. Producerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos. 4espectarea termenelor prevazute pentru e&ecutarea lucrarilor si ingrijirea atenta a roiurilor dupa formare. cand in natura e&ista un cules bun si albinele pot *rani abundent puietul.apa."! ani da rezultate foarte bune. considerand ca este prea complicata si ca necesita un mare volum de munca.S. " Se urmareste ca roiurile formate cu matci neimperec*eate(sau botci)sa aiba in cat mai scurt timp matci imperec*eate.UPINA (aca o sa intrebati orice stupar 1batran1 care e c*eia apiculturii o sa va raspunda 1matcile taica .ibliografie : 0iteratura apicola diversa $5'N5I7N$4' @ $rticolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca poate lamuri in totalitate.CI#/R IN S. " Se asigura e&istenta de culesuri abundente.iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie *ranite stimulent.conditii generale (e obicei stuparii amana cu un numar bun de ani aceasta lucrare.$stfel acestea vor intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa familiilor de baza.A *A. '&ista diferite criterii de apreciere a unei familii de albine (parca am mai vorbit de ele) si de aceea o selectie intinsa pe . =om trata urmatoarele subiecte : . sa aveti o idee despre ce aveti de facut in aceasta directie. starea sanatatii si toate celelalte insusiri biologice mostenite genetic. " Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si dezvoltarii activitatii. problematica e&pusa CR.A SI I*P. roducerea matcilor .

cat si de o stramtorare a cuibului. prelevate din alti stupi. Iata cum se procedeaza : " alegem din stupina stupul cel mai performant. 28 . roducerea matcilor . daca nu imposibil. 0a momentul critic familia ajunge sa intre in frigurile roitului si incepe sa"si traga un numar mare de botci. stupii trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: . /u circa 1)"% zile inainte de culesul la salcam " momentul difera de la o zona la alta. procentul familiilor neroitoare se situeaza la :-* / din totalul familiilor pe care le avem. Inainte de a taia. In unele cazuri si prima jumatatea a lunii iulie este favorabila asta si functie de locatia geografica a stupinei. avand grija sa nu le turtim. prin aparitia noilor generatii. se recolteaza cele mai frumoase. roducerea matcilor . 4oirea naturala are doua dezavantaje : unul ar fi acela ca nu putem planifica ca timp lucrarea. este faptul ca matcile obtinute prin roire naturala sunt matci care transmit genetic aceasta tendinta. fie formand nuclee de imperec*ere. /and botcile sunt capacite si ajung la maturitate. In toate cazurile (indiferent de metoda aleasa). /and numarul de rame cu puiet ajunge la +"# buc. /e avem de facut : inca din primavara familia vizata (cea mai buna din stupina) se *raneste stimulent pentru a fi adusa la un nivel de dezvoltare optim. 9atural. $lt dezavantaj scos in evidenta de literatura de specialitate. In scurt timp. sunt cele obtinute cand familia roieste natural. imputernicim de cateva ori cu rame cu puiet capacit. 4oiul se va strange cu o diafragma si reducem urdinisul. si e&ista un numar mare de albine tinere.intre mijlocul lunii mai si se prelungeste pe toata durata lunii iunie. In final acestea se folosesc imediat. :agurele gol trebuie sa fie nou construit si se va introduce in mijlocul cuibului. -omentul producerii de matci prin roire naturala se poate controla daca se aplica metoda provocarii intrarii in fri#urile roitului. " acest fagure insamantat cu oua pentru crestere. " peste 1 zile familia crescatoare va mai primi % faguri < unul cu puiet capacit si un altul gol. Interesul apicultorului este ca stupii sa fie dotati cu matci neroitoare. totul decurgand de la sine in mod natural. 5e*nologia descrisa si folosita de reputatul apicultor Ca*aria =oiculescu este o imbunatatire a uneia mai vec*i( cunoscuta in anii ) ). $lbinele se vor stimula zilnic. care intre timp a fost insamantat de matca. impreuna cu un fagure de *rana si altul cu puiet pe care se afla matca si albina de acoperire. populatia de albina tanara creste si in stup se creaza conditiile de roire. cu ajutorul unui cutit cu lama ingusta si bine ascutita. cu o buna dezvoltare de primavara. " peste !") zile se verifica fagurele nou crescut. Stuparul trebuie sa asigure din timp toate materialele care sunt cerute pentru finalizarea lucrarii. 7peratiunea trebuie dublata de o impac*etare laterala si superioara. se ridica din familia de baza si se aseaza in alt stup formand un roi. .provocarea frigurilor roitului /ele mai bune matci pe care le produce apicultorul. cat si in functie de dorinta apicultorului " introducem un fagure cu puiet capacit. fie date direct in stupii unde dorim sa sc*imbam matca. Se v"a respecta strict aplicarea te*nologiilor fara a incerca sa introducem si elemente 1novatoare1. In tot acest timp in natura trebuie sa e&iste un bun cules de nectar si polen. recomandat apicultorilor incepatori cat si celor e&perimentati este procedeul 1crestere fara transvazare1. numai ca dezideratul este greu de atins.otcile recoltate se aseaza intr"o cutie cu vata. asa ca a insista in acest sens este o #reseala.metoda fara transvazare ?n procedeu aproape profesionist care nu o sa dea niciodata gres.in familii sa se #aseasca un numar mare de albine tinere si cate 2-3 fa#uri cu puiet ' sa aiba cuiburile bine impac$etate ' sa fie familii care corespund criteriilor de performanta cerute. lama se incalzeste la o lampa cu spirt.

este primita mai bine decat una neimperec*eata sau una care a intrerupt ouatul pentru o perioada mai lunga (aviz celor ce cumpara matci). 5oate celulele. inclusiv cei cu *rana. nu intarziati scoaterea botcilor din familia crescatoare pentru ca prima matca care eclozioneaza le va distruge. $tentie. inlocuim partea de jos a coliviei cu o bucatica de fagure artificial gaurita in mai multe locuri. 'ste recomandat ca in natura sa fie un bun cules. " in urmatoarea etapa ne vom ocupa de fagurele insamantat. apicultorul trebuind sa-si invin#a curiozitatea de a desc$ide stupul. $cum este momentul sa introducem fagurele. Acum urmeaza momentul cel mai important : albinele trebuie lasate in liniste )-: zile. Putem stimula albinele si cu za*ar candi sau tos. sesizeaza lipsa matcii si intra in alerta. 29 . trebuie sa remarcam din nou ca e&ista mai multe metode. " o matca imperec*eata. (aca acestea nu mai sunt agresive. " introducand matcile seara procentul de acceptare este mult mai mare. apicultorii incepatori trebuind sa aleaga 1"% care sunt considerate mai sigure. " la 1"% zile.$ici se vor marca 1) celule cu ou." dupa aceste operatiuni trecem la familia orfanizata.se desc*ide din nou cuibul si urmarim cum reactioneaza albinele. decat in cazul celor introduse ziua. " familia orfanizata. decat cele batrane. In acest timp albinele rod bucatica de fagure si elibereaza matca. 5rebuie sa acordam ma&ima atentie acestei lucrari si sa facem un control amanuntit ramelor. pregatit. indepartand jumatatea inferioara."! zile. urmarind sa nu mai ramana nici un ou sau larve necapacite. alese. /omportarea albinelor fata de aceste matci noi este influentata decisiv de urmatoarele situatii : " e&istenta sau lipsa culesului < primirea matcii este favorizata de e&istenta unui cules bun. " lipsa totala puietului este o situatie favorizanta < in cazul prezentei celui capacit se face mai greu < prezenta botcilor face introducerea imposibila. care incepe imediat sa oua. se vor verifica toti fagurii. " dupa !") ore de la orfanizare. pentru ca matca sa se poata *rani. /um se procedeaza : " in cazul in care familia nu este orfana . In cateva minute familia se linisteste si incepe sa fasoneze botcile. " primavara timpuriu si toamna matcile sunt mai usor primite. $cestea se scutura de albine cu ma&ima atentie. avand grija ca celulele sa se afle in jumatatea superioara a fagurelui si nu in acelasi loc pe ambele fete. /ea mai sigura metoda este introducerea indirecta a matcii (in colivie). pe o suprafata cu miere necapacita. cu oua pentru crestere. se identifica matca si se scoate din stup. decat in perioada ce corespunde roirii naturale. " peste 1 "1% zile decupam botcile si le introducem in nuclee de imperec*ere. pe o fata si 1) pe cealalta. in tot acest timp. $cesta se va scoate din roi si se duce in cabana.cu sirop de za*ar. :agurele se scurteaza la jumatate. care se vor da altor familii (dupa ce periem albina de acoperire). se introduce noua matca in colivie. In privinta te*nicilor de introducere a acestor matci. in afara de cele . (aca matca mai prezinta valoare biologica se da unui roi nou format sau unei familii ajutatoare. In perioadele fara cules sau cu un cules insuficient trebuie facute *raniri stimulente inainte cu . umectat cu apa sau miere si livrat in *ranitor. $tentie. Introducerea matcilor Se stie ca albinele au un comportament dusmanos fata de matcile care se introduc pentru inlocuirea matcilor batrane sau la formarea de roi artificiali. " albinele tinere accepta mai bine matcile. (in aceasta se scot toti fagurii cu puiet necapacit. asezand si lipind colivia intre fagurii cu puiet din mijlocul cuibului. se distrug cu ajutorul unui cutitas ascutit.

pe capete si un al treilea pe peretele opus. sub un capacel protector(ca un degetar) sau folie de aluminiu. veti deveni adevarati apicultori. " urmatoarele interventii sunt facute la + zile (calculate dupa cele !)..ineinteles ca imperec*erea poate fi facuta si in familiile beneficiare. pentru mai multa siguranta. $picultorii trebuie sa creasca un numar mai mare de matci cu 1)"% 2 luand in calcul pierderile inerente. Seara in fiecare nucleu se introduce cate o botca protejata de colivie. din diferite motive vom mai face verificari zilnice pana in ziua a 18"a de la introducerea botcilor. " daca matca nu s"a imperec*eat. introducand o alta botca.albinele se adapostesc in cutii speciale numite 1nuclee de imperec*ere1. pentru a impedica albinele sa o nimiceasca. trebuie sa mentionam ca acestea se introduc fie direct. sau in corpuri de stup. /ea mai usoara metoda este impartirea unui corp de cuib a unui stup vertical sau a unuia multietajat. Se populeaza aceste compartimente cu 1"% faguri cu puiet capacit si albina acoperitoare si un fagure cu *rana. (aca inca din primii ani deprindem te*nicile corect. problematica e&pusa 30 .de succes. . " nucleele se *ranesc stimulent si li se asigura apa < se verifica din nou prezenta matcii. /e avem de facut dupa ce introducem botca : " la . " dupa alte +"# zile se mai face o noua verificare care vizeaza sa constate imperec*erea matcii.insa. $bordand curajos domeniul. 0a fiecare compartiment se face cate un urdinis separat. Pentru introducerea botcilor.formarea nucleelor (upa 1 "11 zile de la introducerea fagurelui cu oua in familia crescatore.trebuie sa"si formeze propia te*nica si sa nu ocoleasca problema.in mijloc.. zile dupa eclozionarea matcii se verifica acceptarea ei de catre albine. " matcile imperec*eate se pastreaza in nuclee sau se folosesc in stupii care necesita sc*imbarea matcii. si daca lucrurile merg bine matca se elibereaza. pentru ca nucleele sa aiba numai albina tanara (va amintiti desigur ca albina tanara e mai toleranta). " nucleele de imperec*ere se ajuta periodic cu faguri cu puiet capacit pentru a evita bezmeticirea lor (numai cele in care se imperec*eaza mai multe matci) (oncluzii 7btinerea matcilor imperec*eate este un proces laborios si de lunga durata. (upa ce matca se imperec*eaza nucleul se poate refolosi. Popularea se face cand albinele in varsta sunt plecate la cules. . botcile pot fi recoltate pentru a fi introduse in nucleele de imperec*ere.ibliografie : 0iteratura apicola diversa $5'N5I7N$4' @ $rticolul nu reprezinta decat opinia personala a autorului si nu are pretentia ca poate lamuri in totalitate. introducand un fagure pentru ouat si una la %1 de zile pentru o verificare si organizare finala. pozitionat astfel : doua la un perete. Stuparii incepatori .ormarea nucleelor . Imperecherea matcilor . . cu timpul totul o sa vi se para mai usor.. compartimentate cu diafragme etanse si cu urdinisuri separate. se verifica daca matca a fost eliberata si daca a inceput sa depuna oua. dar aceasta este o metoda neproductiva si paguboasa." la e&pirarea celor ! zile se mai desc*ide odata stupul.