Suport de curs la disciplina „ORGANIZAREA ŞI TEHNICA COMERŢU UI! Cuprins Introducere Capitolul I. Coordonatele organizării şi tehnologiei comerţului Tema 1.1.

Curs introductiv....................................................................................... Tema 1.2. Bazele organizării şi tehnologiei distribuţiei mărfurilor......................... Tema 1. .Comerţul en!gros " semnificaţia# funcţiile.............................................. Tema 1.$.Comerţul en!detail" semnificaţia# funcţiile.............................................. Not" introducti#" %uportul de curs este elaborat &n conformitate cu programa cursului '(rganizarea şi tehnica comerţului) pentru pregătirea cadrelor la specialităţile Contabilitate şi audit# *inanţe şi bănci# +rept la secţia studii de zi şi cu frecvenţă redusă. Conform planurilor de studii pentru studierea cursului sunt prevăzute 12, ore &n semestrul III ! I- dintre care ., ore de contact direct şi ., ore de studiu individual. %uportul de curs este a/at pe conceptul de a studia aspectul organizatoric al comerţului# procesele şi procedeele comerciale# utila0ul comercial care se utilizează &n procesul de deservire a cumpărătorilor şi de prestare a serviciilor &n unităţile de comerţ# regulile şi cerinţele actuale faţă de comerţul modern.

Capitolul I$ COOR%ONATE E ORGANIZ&RII ŞI TEHNO OGIEI COMERŢU UI TEMA '$' ( CURS INTRO%UCTI)

1. 2. .

+efinirea noţiunii de comerţ şi rolul lui condiţiile moderne *uncţiile realizate &n cadrul activităţii de comerţ 1oţiune de tehnologie comercială 1. %e*inirea no+iunii de co,er+ -i rolul lui condi+iile ,oderne

+ezvoltarea echilibrată şi viabilă a statului &n condiţiile moderne se bazează pe sistemul economic şi social unde comerţul &i revine o importanţă strategică. Cercetătorii &n domeniul comerţului şi teoriei comerciale afirmă că comerţul are un trecut de peste $ mii ani. China# 2esopotamia# 3uropa de nord# popoarele mediteraniene# cretanii# finicienii# etc. au fost mari navigatori şi negustori din vremurile străvechi. 4ncep5nd cu secolul 6I6# odată cu dezvoltarea capitalismului s7a &nceput 'revoluţia comercială) din era modernă. 4n secolul 66 activitatea comercială se dezvoltă la scară tot mai largă# se dezvoltă cooperativele de consum# lanţurile de magazine corporative# firme comerciale# etc.# prin care profesiunea de negustor devine una din cele mai solicitate.

4n aspect istoric se afirma faptul că comerţul era necesar &ncă din momentul c5nd oamenii au &nceput să comunice &ntre ei. +e menţionat că la &nceput oamenii &şi satisfăceau nevoile prin eforturile proprii de producere# sau dob5ndire a bunurilor pentru supraveţuire. 2ai t5rziu# odată cu dezvoltarea civilizaţiei# sau creat condiţii de satisfacere mai amplă a nevoilor prin intermediul schimbului de produse. +rept rezultat al comunicaţiei a apărut sc.i,/ul natural de produse &ntre diferite grupuri de oameni# care se specializau &n anumite domenii# iniţial &n *or," de troc 8marfă pe marfă9# ca consecinţă a divizării muncii. %chimbul a &nceput să se efectueze mult mai simplu atunci c5nd a apărut o marfă intermediară &n formă de monedă. (dată cu apariţia banilor ca marfă de intermediere ! a monedei# trocul este &nlocuit cu tranzacţiile comerciale# care se efectuează de către negustori# sau acea pătură socială a societăţii care se preocupa &n special cu procesul de intermediere dintre producător şi cumpărător# adică acesta cumpăra marfa de la producător# care mai apoi o vinde consumatorilor. :tunci procesul de schimb se descompune &n două operaţii" a9 la cumpărare" bani ! marfă; b9 la v5nzare" marfă ! bani 8fig. 19. +e menţionat că tranzacţiile se realizează cu acordul şi &n interesul ambelor părţi. :stfel negustorii# formează pătura socială care deţine sursele monetare# care servesc drept echivalent al valorii produselor pentru care se oferă un anumit preţ la v5nzare şi cumpărare. No+iunea de co,er+ poate *i de*init" ca o *unc+ie econo,ic" # care constă &n cumpărarea mărfurilor# materiei prime# semifabricatelor# echipamentelor etc.# cu scopul de a le vinde &n aceeaşi stare fizică# sau cu modificări neesenţiale# la condiţii avanta0oase pentru v5nzător c5t şi pentru cumpărători. :şadar# ne0ustorul se va strădui să cumpere marfa la un preţ favorabil 8accesibil9 şi să o v5ndă la un preţ cu adaos# asigur5ndu7se acoperirea cheltuielilor şi obţinerea unui nivel oprim de rentabilitate. +acă analizăm comerţul sub aspect 0uridic# atunci acesta presupune transferul titlului de proprietate asupra mărfurilor# materialelor etc. precum şi

1. 4n cazul b9 antreprenorul obţine &n rezultatul cumpărării7v5nzării de mărfuri o sumă mai mică dec5t cea investită iniţial# care dovedeşte că activitatea este ineficientă şi poate accelera falimentul &ntreprinderii.1. )6n2area . Conform conceptului de piaţă suma banilor &ncasaţi &n rezultatul v5nzării mărfurilor cumpărate &n scopuri comerciale trebuie să acopere suma capitalului investit pentru cumpărare şi să asigure un nivel corespunzător al rentabilităţii.serviciilor prestate de la producător la consumator# care se consideră tranzacţii comerciale.ar7e de #enit 34I5 Capitalul in#estit 1n ac. %chema procesului comercial.i2i+ionarea . 4n practică se atestă mai multe variante ca rezultat al tranzacţiei comerciale# inclusiv" a9 B1 = B# suma &ncasată &n rezultatul v5nzării este egală cu suma investită. 4n cazul a9 &n rezultatul circuitului comercial antreprenorul a desfăşurat o activitate din care a obţinut doar &ntoarcerea capitalului investit iniţial# ceea ce nu se poate considera o activitate eficientă# sau profitabilă."r*urilor 345 Mar*a 3M5 *igura 1. 7 B1 7 suma banilor &ncasaţi &n rezultatul v5nzării mărfurilor cumpărate. 4n al treilea caz c9 antreprenorul activează eficient# suma banilor &ncasaţi din v5nzarea mărfurilor depăşeşte suma capitalului investit# ceea ce ."r*urilor capitalului in#estit -i a unei . 4n această schemă" 7 B ! capitalul investit pentru cumpărarea mărfurilor. b9 B1 > B# suma &ncasată este mai mică dec5t suma investită. 7 2 ! totalitatea mărfurilor cumpărate la preţurile negociate. <rocesul comercial &n mod generalizat poate fi redat &n formă de schemă# după cum se prezintă &n figura 1. c9 B1 ? B# suma &ncasată este mai mare dec5t suma investită.

c9 se promovează necesităţile de consum# gusturile# moda# etc.&i permite să acopere cheltuielile şi să formeze fonduri de dezvoltare a &ntreprinderii. stătătoare# care dispune de propria bază material7tehnică destinată pentru păstrare# transportare# v5nzare şi prestare serviciilor cumpărătorilor angrosişti# detailişti şi consumatori utilizatori. @eieşind din natura sa# comerţul modern 0oacă un rol foarte important &n economia naţională# at5t &n raport cu producătorii# c5t şi cu utilizatorii# care se reflectă &n funcţiile acestuia. . Cunoaşterea şi interpretarea fenomenelor ce stau la baza actelor de schimb# a procesele manageriale specifice ridică probleme deosebit de comple/e pentru rezolvarea cărora sunt necesare cunoştinţe ştiinţifice de amploare# bazate pe arsenalul teoretic şi e/perienţa practică acumulată de firmele comerciale moderne din ţară şi de peste hotare. 4n condiţiile moderne comerţul este o ramură a economiei cu un grad &nalt de comple/itate# structurat pe domenii# &n cadrul cărora un rol important revine distribuţiei# aprovizionării cu ridicata şi cu amănuntul# depozitării# precum şi activităţilor de import ! e/port. Comerţul modern poate fi e/aminat sub c5teva aspecte# inclusiv" a9 b9 sub aspect economic# unde se includ relaţiile de producţie dintre diferiţi sub aspect organizatoric# ca o ramură importantă a economiei de sine agenţi economici &n procesul circulaţiei de mărfuri. b9 influenţează activ asupra sporirii producţiei# lărgirii sortimentului# &mbunătăţirea calităţii mărfurilor. 4n rezultatul v5nzării mărfurilor comerţul" a9 asigură legătura dintre producători şi consumatorul final. :şadar# din relaţiile de mai sus putem trage concluzia că comercianţii nu se pot &mpăca cu situaţiile c5nd suma &ncasată din v5nzări este egală sau mai mică dec5t suma investită# de aceea trebuie să se aplice cunoştinţele teoretice şi efortul practic pentru a obţine beneficiul scontat &n rezultatul comercializării mărfurilor ce ar acoperi cheltuielile şi ar asigura un nivel c5t mai &nalt al rentabilităţii.

Comerciantul este persoana fizică sau 0uridică# care desfăşoară activitatea de cumpărare şi v5nzare. b9 să transforme actele comerciale &n profesia sa de bază. @eieşind din aceasta# poate fi considerat comerciant acea persoană care &ntruneşte următoarele condiţii" a9 să efectueze acte comerciale &n mod repetat şi obişnuit. :şadar# prin această funcţie# . Toate aceste probleme obligă firmele comerciale să &ncadreze comercianţi# sau agenţi# specialişti de &naltă profesionalitate. :şadar# comerţul &şi propune să pună la dispoziţia consumatorilor# cumpărătorilor şi clienţilor &n ansamblu tot ce au ei nevoie# c5t şi să presteze serviciile tangenţiale legate de v5nzare şi consum# 0oacă rolul de distribuitor. <rin această funcţie comerţul preia &n mare măsura asupra sa funcţia de distribuţie a mărfurilor pe toată aria pieţei# promovează mărfurile pe piaţa locală# c5t şi pe pieţele unde această marfă lipseşte# &şi asumă riscurile de pierdere a mărfurilor &n calea sa spre consumatori. c9 să acţioneze &n numele său personal. 8$ 9unc+iile reali2ate 1n cadrul acti#it"+ii de co.er+ +in principalele funcţii ale comerţului fac parte" 1. 4n conformitate cu Codul comercial# comercianţi sunt acei specialişti# care e/ercită acte de comerţ şi fac din aceasta o profesiune.@olul comerţului &n raport cu producătorii rezultă din faptul că prin intermediul comerţului se asigură o regularitate a procesului de fabricare şi se asigură v5nzarea pe tot parcursul anului# iar prin politica de stocare şi sistemul de comenzi &n avans se amortizează oscilaţiile cererii# diminu5ndu7se efectul de creştere sau scădere bruscă. Cumpărarea mărfurilor de la producători# achiziţionari sau colectori cu scopul depozitării şi pentru pregătirea lor către vânzare utilizatorilor finali sau intermediari. +acă analizăm rolul comerţului &n raport cu utilizatorii# atunci prin intermediul comerţului marfa se pune la dispoziţia consumatorilor acolo unde ei se găsesc şi atunci c5nd ei au nevoie# totodată prest5ndu7le şi un şir variat de alte servicii importante.

4ntreprinderile de comerţ preiau o parte importantă din funcţia de distribuţie a producătorilor# ocup5ndu7se de procesul de transportare# depozitare# păstrare şi prelucrare a loturilor de marfă inclusiv &n localităţile rurale# sau locurile de muncă a diferitor categorii de muncitori. 3.comerţul permite &ntreprinderilor producătoare să fabrice cantităţi mai mari# să se preocupe de perfecţionare# de elaborare a mărfurilor noi# etc. Transferul sau deplasarea mărfurilor către zonele de consum inclusiv către localităţile rurale îndepărtate sau izolate. 2. $. Formarea loturilor de marfă în conformitate cu comenzile comercianţilor detailişti. 3ste cunoscut faptul că &n ma0oritatea cazurilor mărfurile sunt solicitate şi consumate &n mod frecvent# cu e/cepţia celor scumpe# cu termen de e/ploatare &ndelungat# şi cele de consum sezonier. +in aceste motive producătorii v5nd marfa &n perioada de fabricare sezonieră la preţuri mai mici firmelor comerciale# care efectuează stocarea acestora pentru a asigura piaţa pe tot parcursul anului. 4ntreprinderile producătoare &n mare măsură sunt interesate să distribuie marfa# să acopere o arie a pieţei c5t mai vastă. @eieşind din aceste considerente unităţile de comerţ cu amănuntul sunt amplasate pe toată aria pieţei# iar magazinele şi alte unităţi de comerţ &n activitatea sa sunt preocupate de problema formării şi menţinerii sortimentului de marfă &n conformitate cu solicitările consumatorilor prin intermediul stabilirii relaţiilor cu diferiţi furnizori" producători şi intermediari cu care se &ncheie contracte de livrare# se stabileşte ordinea# modelul şi forma comenzilor pentru aprovizionare. +eşi consumatorii sunt dispersaţi şi amplasaţi pe o arie vastă a pieţei# &ntreprinderile de comerţ cu amănuntul au misiunea să asigure cu marfa solicitată consumatorii indiferent de locul amplasării acestora. Totodată# &n mare măsură fabricarea mărfurilor poartă un caracter sezonier# ceea ce necesită resurse financiare esenţiale# depozite cu suprafeţe şi capacităţi impunătoare. . Stocarea mărfurilor în unităţile de comerţ cu scopul de a asigura echilibrul dintre cerere şi ofertă pe tot parcursul anului.

'. &sigurarea legăturii dintre diferite ramuri ale economiei naţionale şi la &sigurarea şi menţinerea echili#rului economic în stat prin reglarea şi reclamă. 1oţiunea de tehnologie se &nt5lneşte iniţial la procesul de fabricare a bunurilor şi presupune consecutivitatea# conţinutul şi structura unor procese efectuate pentru a obţine un anumit produs. (")*+. 7 logos ! ştiinţa despre anumite procedee care au scopul de a obţine un anumit produs. cantităţii monetare pe piaţă în funcţie de valoarea produsului intern #rut :$ No+iune de te.nolo0ie co.!. "romovarea mărfurilor prin diverse canale şi instrumente de pu#licitate Cercetarea nevoilor şi doleanţelor consumatorilor reali şi potenţiali. . 2. determinarea consecutivităţii şi structurii operaţiilor comerciale cercetarea conţinutului operaţiilor şi optimizarea acestora pentru a se efectuate cu mărfurile. Termenul tehnologie este de origine greacă şi este compus din 2 termeni" 7 tehno 7 procedee# modele de efectuare a operaţiilor. . 4n conte/t ştiinţific tehnologia comercială presupune" 1. %. asigura un grad mai sporit de eficienţă.ercial" 4n comerţul modern se implică realizarea unui şir variat de acţiuni de v5nzare7cumpărare. Tehnologia comerţului include &n sine un ansamblu variat de procese şi procedee care se efectuează cu marfa spre consumatorul final. Tehnologia comercială presupune studierea şi cercetarea &n detalii a operaţiilor de negociere# de organizare a transportării mărfurilor# a depozitării şi păstrării# at5t şi a metodelor de v5nzare ale acestora. $. optimizarea procesului de circulaţie a mărfurilor. nivel internaţional între diferite pături sociale state popoare etc.

peraţiile calitative ţin de prelucrarea stocurilor de marfă# de porţionarea sau preambalarea mărfurilor# operaţii de pregătire a mărfurilor către v5nzare. Conţinutul distribuţiei mărfurilor 2. Circuitul de distribuţie" definire# conţinut# tipologia circuitelor de distribuţie. +istribuţia are rolul" ."r*urilor 1. Cele cantitative ţin de c5ntărirea mărfurilor# menţinerea stocurilor de marfă etc. 4n tehnologia comerţului se deosebesc procese şi operaţii cantitative şi calitative.+in procesul tehnologic fac parte operaţiile de recepţie# transportare# păstrare# pregătire a mărfurilor către v5nzare# deservirea clienţilor. . Tehnologia comerţului permite să organizăm corect evidenţa operaţiilor &n mod eficient cu un grad sporit de oportunitate.nolo0iei distri/u+iei .a '$8 ( 4a2ele or0ani2"rii -i te. Te."r*urilor Distribuţia este ansamblul mi0loacelor şi operaţiilor care permit produsului 8bun sau serviciu9 să fie pus la dispoziţia consumatorului final. '$ Con+inutul distri/u+iei . *uncţiile distribuţiei .

7 a asista a informa clientul. 8producător spre consumator9 reprezintă serviciile prestate de distribuţie pentru a pune bunurile şi serviciile la dispoziţia utilizatorului final. <@(2(-:@3: -C1DE@IF(@ -C1D:@3 +I%T@IBABI: -C1D:@3 C(23@B de -C1D:@3 . consumator# produsul trec5nd prin diferiţi intermediari 8grosişti# detailişti etc. gruparea &n acelaşi loc de v5nzare a unei diversităţi de produse# provenind de la diferiţi producători.9. 8$ 9unc+iile distri/u+iei *uncţiile esenţiale ale distribuţiei sunt" 7 7 7 7 a vinde a livra produsul. cine0 8cine consumă produsele proprii9. curentul / 8consumator spre producător9 este un curent psihologic care traduce dorinţele# nevoile consumatorului# şi# c5teodată# nemulţumirile acestuia. cât0 8&n ce cantităţi9. 7 7 de a informa producătorul asupra faptelor şi dorinţelor clientelei. :cest curent permite producătorului să răspundă la următoarele &ntrebări" ce0 8ce vrea clientul9.asigurarea unei game de servicii &naintate# &n timpul şi după v5nzare.7 de a regulariza mişcarea bunurilor şi serviciilor &ntre producţie şi consum# amortiz5nd# atunci c5nd apar# efectele negative ale fenomenelor con0uncturale ale pieţei. de a satisface clientele# furniz5ndu7I un anumit număr de servicii. producător p5nă la detailist9. cum0 8&n ce manieră se vinde producţia proprie9.efectuarea transportului de la producător p5nă la a stoca. C(1%A2 <rin urmare# distri#uţia mărfurilor reprezintă un du#lu curent<@(+ACBI3 1 2 curentul .a convinge clientul de a cumpăra produsul şi a transporta.constituirea stocurilor la nivelul fiecărui agent economic 8de la a constitui oferta de mărfuri propusă spre alegere# consumatorului" a i7l &nm5na 8livra9.

CI@CAIT <@(+ACET(@ +3T:IFI%T C(1%A2:T(@I . 4ntre fabricanţi şi ceilalţi agenţi de distribuţie e/istă o diviziune a muncii# care poate fi mai mult sau mai puţin ad5ncită. :$ Circuitul de distri/u+ie( de*inire.I1T3@23+I:@E 8grosiştii9 C(231DI 41T@3<@I1+3@3: T@:1%<(@T T@:1%<(@T STOCAJ C(231DI +3T:IF 8cu amănuntul9 CA2<E@:@3 3D<(DIBI: 2E@*II %3@-ICII +A<E -C1D:@3 FI-@:@3 I1%T:F:@3 CFI31BI *ig.metodele şi tehnicile care organizarea şi administrarea vânzărilor. Intermediarii &şi asumă o parte sau totalitatea sarcinilor şi responsabilităţilor distribuţiei şi sunt remuneraţi pentru serviciile lor printr7o mar0e comercială pe care o &mpart cu fabricantul. 2. Caracteristicile circuitului.gestiunea forţei de v5nzare a promovarea vânzărilor şi sevice1ul clientelei. An canal cuprinde intermediarii av5nd aceeaşi natură şi aceeaşi specializare" de e/emplu# pentru produsul apă de toaletă. a9 Canalele unui circuit. tipolo0ia circuitelor de distri/u+ie$ 1umărul şi comple/itatea problemelor de distribuţie au necesitat recurgerea la intermediari. %chema de mai sus ilustrează principalele domenii ale distribuţiei. unei &ntreprinderi şi contractul cu intermediarii. intervin &n transportul produselor fabricantului la locurile de v5nzare.itinerariul pe care produsele &l logistica distri#uţiei8distribuţia fizică9 . con+inut. urmează &n drumul lor către cumpărători şi alegere intermediarilor. Circuitul de distri#uţie reprezintă ansamblul drumurilor parcurse de către un produs pentru a a0unge la consumatorul final.1 *lu/ul distribuţiei 1oţiunea distribuţiei# în sensul larg &nglobează domeniile următoare" 7 7 7 7 circuitele şi canalele de distri#uţie.

b9 Talia circuitului se măsoară &n numărul intermediarilor care intervin &n circuitul producţie I consumator.C:1:F3 *:@2:CII <@(+ACET(@ <:@*A23@II +@(GH3@II "rincipalii distri#uitori sunt" 7 comercianţii independenţi" grosişti# detailişti. 7 7 comercianţii asociaţi" grupuri de cumpărare# lanţuri voluntare comercianţii integraţi" &ntreprinderi cu sucursale# mari magazine# cooperative ale independenţilor. magazine populare# reţele de distribuţie ale producătorilor# cooperative de consum. An circuit poate fi lung# scurt# direct. <RO%UC&TORII 4UNURI OR %E CONSUM C(1%A2:T(@I 1 2 :genţi $ J :genţi . Circuitul este scurt c5nd# &ntre fabricant şi consumator# nu e/istă dec5t un singur intermediar 8detailistul9. Circuitul este direct dacă fabricantul stabileşte un contact direct cu consumatorii# organiz5ndu7şi v5nzarea produselor fără nici un intermediar" v5nzarea la domiciliu# v5nzarea prin corespondenţă# v5nzarea &n propriile sale magazine cu amănuntul. Circuitul este lung atunci c5nd mai mulţi intermediari participă la distribuţia produsului 8grosişti# detailişti# alţi agenţi9.

*unc+iile 1. %emnificaţia şi conţinutul activităţii de comerţ en7gros @olul economic al comerţului en7gros *uncţiile comerţului en7gros Tendinţe conturate &n evoluţia comerţului en7gros pe plan mondial '$ Se. Te.Grosişti Grosişti +etailiştii +etailişti +etailişti +etailişti CONSUMATORI 9INA I :legerea circuitului 8lung# scurt sau direct9# decizie importantă politicii de distribuţie# depinde de natura produsului# de uzanţele comerciale# de obiceiurile de cumpărare locale# de volumul şi frecvenţa v5nzărilor# de rentabilitatea organizării distribuţiei. 2.ni*ica+ia.er+ en>0ros .er+ul en=0ros ( se. $.ni*ica+ia -i con+inutul acti#it"+ii de co.a '$:( Co. .

er+ en>0ros nu 1nc. spre deosebire de activitatea ce se desfăşoară &n cadrul comerţului cu amănuntul# unde cumpărătorul mărfurilor este# nemi0locit# consumatorul sau reprezentantul acestuia# &n cadrul activităţii de comerţ en7gros at5t cumpărătorul# c5t şi v5nzătorul mărfurilor sunt &ntreprinderi sau diferite organizaţii economice# sociale sau din administraţia publică.er+ului en>0ros( '$ Actele de #6n2are>cu.ari? :$ Acti#itatea de co. ci mi0loceşte doar legătura dintre producţie şi veriga comercială cu amănuntul. c6t -i #6n2"rile de .er+ en>0ros constă &n achiziţionarea de mărfuri &n partizi mari şi desfacerea acestora &n partizi mici# dar asortate# către comerţul en7detail şi# &n unele cazuri# către unităţi care cumpără diferitele produse &n vederea prelucrării lor ulterioare.ic al .4n conceptul de distribuţie a mărfurilor# comerţul en7gros include toate activităţile implicate &n v5nzarea de bunuri sau servicii către cei care le cumpără pentru a le revinde sau pentru a le folosi &n scopuri comerciale . 8$ At6t cu.ni*ica+ia co.eie circuitul econo."r*urilor. mărfurile nu se v5nd deci de către &ntreprinderile en7gros direct consumatorilor# activitatea tradiţională a comercianţilor en7gros fiind cea de intermediari &ntre producători şi comercianţii en7detail. Se."r*uri se reali2ea2" 1n parti2i . 4n consecinţă# con+inutul acti#it"+ii de co. Tr"s"turile speci*ice ale co.ice.p"rare au loc 1ntre 1ntreprinderi econo. Comerţul cu ridicata reprezintă un stadiu al circulaţiei mărfurilor# &n cadrul căruia au loc operaţiuni de v5nzare7cumpărare a mărfurilor &n scopul rev5nzării ulterioare.p"r"rile. .er+ul en>0ros se manifestă prin faptul că are menirea de a oferi servicii şi siguranţă partenerilor de afaceri# antrenaţi &n circulaţia mărfurilor şi de a asigura sistemul de faclităţi pentru realizarea unui &nalt grad de profitabilitate pentru toţi agenţii presupuşi de un circuit comercial care să cuprindă producătorul# comerciantul cu ridicata# comerciantul cu amănuntul şi utilizatorul sau consumatorul final.

er+ en>0ros '$ 4ntreprinderile de comerţ cu ridicata trebuie să fie firme cu o mare acoperire financiară 8$ %pecializarea activităţii de co7 merţ cu ridicata pe familii de produse :$ 4ntreprinderile de comerţ en7gros intervin at5t &n cadrul flu/ului produ7 selor realizate de producătorii autohtoni c5t şi de cei e/terni. An raport cu produc"torii 1.Caracteristicile 1ntreprinderilor de co. :re loc informarea detailiştilor asigurarea serviciilor 8prin cataloage elaborate9.ic al co. (r# tocmai asemenea situaţii# care impun e/istenţa verigii en7gros ca intermediar &n circulaţia mărfurilor# scot &n evidenţă rolul economic al acestui stadiu al activităţii comerciale. %tocarea cantităţilor mari de produse şi logistice.er+ului en>0ros Bin5nd seama de faptul că# prin interpunerea sa &n drumul mărfurilor de la producţie la consum# comerţul en7gros generează# aşa cum s7a mai arătat# mobilizări de fonduri# cheltuieli suplimentare şi o &ncetinire a vitezei de circulaţie# este recomandabil ca# atunci c5nd este posibil# să se procedeze la o trecere a mărfurilor de la producător direct &n reţeaua comercială en7detail# ocolindu7se astfel veriga en7gros# &n frecvente cazuri &nsă# o astfel de circulaţie este fie imposibilă# fie iraţională din punct de vedere economic. +ată fiind comple/itatea relaţiilor generate de intervenţia comerţului en7 gros &n flu/ul produselor# rolul acestuia trebuie analizat pe an samblul economiei# văzut at5t &n raport cu producătorii# c5t şi cu comerţul en7detail. @$ 3/istenţa unor servicii comer7 ciale şi a unui personal de &naltă calificare. 9a+" de co. .er+ul en>detai 1. 8$ Rolul econo.

entului industrial 1n sorti.ili/rului dintre cererea -i o*erta de . Comerţul cu ridicata &şi 2.p"rarea unor parti2i . Comerţul en7gros detailiştii.ari de .ercial ."r*uri de la un nu.ent co. . cu."r . spre comerţul en7detail.are -i di#ers de produc"tori stocarea unor cantit"+i . en7gros poate permite la schimbarea v5nzărilor prospect5nd detailiştilor să beneficieze de preţuri mai participa la campaniile de promovare a *uncţia comerţului en7gros constă &n asigurarea legăturilor dintre producători şi comercianţii en7detail# grosiştii av5nd faţă de detailişti acelaşi rol pe care detailiştii &l au faţă de consumatori.2. $. Grosiştii# care se aprovizionează vagonabil sau cu mi0loace auto la &ntreaga capacitate# fracţionează respectivele partizi de mărfuri şi livrează eşalonează comenzile &n timp. Comerţul en7gros participă activ ."r*uri 9unc+iile co. Comerţul v5nzărilor.er+ului en>0ros 0oase.area sorti.ari de produse -i concentrarea unor *onduri de .er+ului en>0ros trans*or. :$ 9unc+iile co."r*uri 1n #ederea asi0ur"rii ec.

cuprinde diferite aspecte prin care se &ncearcă consolidarea actualelor poziţii de intermediar ale comerţul en7gros 2. @espectivele tendinţe pot fi &mpărţite &n trei mari categorii" Tendin+e 1n e#olu+ia co.re#6n2area . căutarea unor noi soluţii cu privi7 re la perfecţionarea circulaţiei mărfu7 rilor cu ridicata şi asigurarea unei fluidităţi raţionale a flu/ului de pro7 duse de la producător la consumator :$crearea unor mari &ntreprinderi de comerţ .er+ului en>0ros pe plan .ercian+ii en>detail$ cercetarea per."r*urilor 1n cantit"+i .er+ului en>0ros 1.anent" a pie+ei @$ Tendin+e conturate 1n e#olu+ia co.ici c"tre co.ondial :ntrenat &ntr7un proces de distribuire# care# &n mod progresiv# aşa cum s7a mai arătat# a devenit un sector economic foarte dinamic# comerţul en7gros a cunoscut şi va cunoaşte &n continuare multiple transformări# apăr5nd astfel o serie de trăsături bine conturate cu privire la viitoarea sa evoluţie.

comerţul en7gros 7 comerţ en7detail9# fie mari lanţuri comerciale de magazine care au integrate şi activităţi de comerţ en7gros. agenţii economici antrenaţi &n activitatea de intermediere sunt preocupaţi de găsirea unor soluţii care să ducă la creşterea generală a capacităţii de adaptare a acestuia la o serie de situaţii ce apar &n diferitele localităţi# zone sau ţări ale lumii. 2. 4n legătură cu această tendinţă# se impun totuşi două observaţii generale# potrivit cărora respectiva tendinţă va deosebi evoluţiile viitoare ale comerţului en7gros fată de cele anterioare" 1. K %ub aspectul organizării# &ntreprinzătorii din cadrul comerţului en7gros simt nevoia să se grupeze &n diverse asociaţii. :ceasta# &n scopul obţinerii . @eferitor la cea de7a doua grupă de tendinţe ce se conturează &n evoluţia comerţului en7gros &n diferitele zone ale lumii# trebuie subliniat că fenomenele sunt mai comple/e# evidenţiind o serie de probleme# fiind vorba de soluţii care privesc at5t perfecţionarea circulaţiei mărfurilor# c5t şi o modernizare şi o fluidizare a procesului de aprovizionare. Cele mai interesante probleme din acest domeniu sunt legate# de sistemele de funcţionare a activităţii# probleme care au str5nse legături cu aspectele tratate mai sus# referitoare la elasticizarea sistemelor de organizare.este vorba de preluarea# sub aspect 0uridic# a comerţului en7gros fie de către producători# fie de către comerţul cu amănuntul# &n ambele cazuri# apar fie noi societăţi comerciale integrate# care răspund unor activităţi paralele 8producţie 7 comerţul cu ridicata.en7gros# capabile de a prelua flu/ul de mărfuri generat de amplele modificări ce vor interveni &n economia mondială 4n ceea ce priveşte prima categorie de aspecte# referitoare la evoluţia comerţul en7gros# ele se materializează &ntr7o tendinţă de menţinere a ciclului clasic al circuitelor lungi de distribuţie# &n cadrul cărora intervin ca intermediari at5t comerţul en7gros# c5t şi comerţul en7detail# respectiv" <roducător I Comerciant en7gros I Comerciant en7detail I Consumator.

3ste vorba de apariţia aşa7zisului Lcomerţ de gros cu autoservireL. K +eosebit de interesantă apare şi e/perienţa din unele ţări cu privire la or7 ganizarea unor forme specializate &n crearea de magazine 7 depozite en7gros care &şi desfăşoară activitatea &n sistemul de autoservire. :semenea grupări asociate nu privesc dec5t comercializarea produselor nealimentare destinate aprovizionării marelui public# altul dec5t cel al utilizatorilor industriali şi asimilaţii acestora. %istemul este larg practicat &n %A:# :nglia# *ranţa# Germania etc. nu se asigură transportul mărfurilor la magazinele cu amănuntul.celor mai bune condiţii de v5nzare din partea furnizorilor interesaţi &n livrări mai importante şi# dacă este cazul# pentru promovarea unei politici de grup# care să vizeze &mbunătăţirea v5nzărilor printr7o modernizare a structurilor de distribuţie# a modalităţilor de gestionare a mărfurilor# o mai bună participare la promovarea produselor etc. An e/emplu &n acest sens &l poate constitui firma LCertified GrocessL din California# %A:# care a devenit una . :cest tip de comerţ operează pe baza sistemului Lcash and carrML# av5nd următoarele trăsături" mărfurile cumpărate de comercianţii en7detail se plătesc &n numerar. desfăşurarea procesului de comercializare a mărfurilor nu necesită contracte sau comenzi prealabile# comercianţii cu amănuntul independenţi intr5nd &n aceste depozite după bunul lor plac# indic5nd mărfurile necesare# comand5nd şi plătind. :lte soluţii interesante sunt legate de crearea unor mari societăţi comerciale care organizează fie magazine ce se ocupă cu v5nzări de gros &n lanţ# fie lanţuri de unităţi cu sucursale multiple# &n cadrul cărora comerciantul cu ridicata se uneşte cu mici comercianţi cu amănuntul independenţi. Caracteristic pentru aceste lanţuri cu sucursale multiple apare faptul că &ncearcă să imite trăsăturile caracteristice ale supermagazinelor &n lanţ# menţin5nd &n acelaşi timp avanta0ele comercianţilor en7detail independenţi# precum şi pe cele tradiţionale ale comerţului en7gros. K ( altă soluţie privind perfecţionarea comerţului en7gros are &n vedere crearea unor firme de comerţ cu ridicata# prin organizarea comercianţilor cu amănuntul independenţi sub forma unor cooperative.

<otrivit acestui sistem# &n cadrul verigii comerţului cu ridicata se disting două tipuri de &ntreprinderi" 7 &ntreprinderi comerciale en7gros principale# care se aprovizionează de la producători şi v5nd numai către mari firme din comerţul en7detail. K ( soluţie apărută &n cadrul comerţului 0aponez# care se conturează şi ea ca tendinţă# oferind diverse avanta0e &n fluidizarea flu/ului de mărfuri# se referă la crearea unor mari &ntreprinderi comerciale strict specializate# organizate &n cascadă 8&n trepte9# preocup5ndu7se de comercializarea anumitor produse sau de produsele anumitor producători# &n cadrul acestui sistem de organizare# &ntreprinderile comerciale en7gros au un dublu rol" de reprezentante ale diferiţilor producători sau grupuri de producători şi de verigă intermediară &n cadrul circuitelor de distribuţie# asigur5nd aprovizionarea comerţului en7 detail. de articole 7 c5t şi mărfuri nealimentare 7 p5nă la 2J .. %ub aspectul sortimentului# asemenea unităţi comercializează at5t mărfuri alimentare 7 &n 0ur de 1. K Tot &n ceea ce priveşte perfecţionarea sistemelor de funcţionare a comerţul cu ridicata# o altă tendinţă# conturată &n ultimele decenii şi care s7a dovedit deosebit de utilă# se referă la crearea unor firme specializate &n organizarea unor depozite cu mica ridicată ce &şi desfăşoară activitatea pe baza a trei sisteme" cu autoservire# pe bază de mostre şi combinat# &n cadrul unor asemenea depozite# reprezentanţii comerţului en7detail sau micii detailişti &şi cumpără mărfurile necesare &n limita numerarului disponibil şi a mi0loacelor de transport pe care le pot folosi. ... de articole fiecare. 7 &ntreprinderi comerciale secundare# care se aprovizionează de la cele principale# deci nu direct de la producători# comerţul en7detail.dintre cele mai puternice societăţi comerciale din lume ce realizează comerţ en7 gros. şi v5nd către micile firme din şi L+inNoL# ce dispune de 1O magazine7depozit ce comercializează &n medie peste ... An e/emplu &n acest sens &l constituie firma olandeză L2arcoL# av5nd organizate $2 de depozite7magazin .. de articole.

3ste vorba# &n primul r5nd# de aşa7zisele L &ntreprinderi de calibru mareL# definite ca firme cu o activitate semnificativă pe propria piaţă# dar nu cu statut de lider# trebuind astfel să opteze &ntre a fi credibile sau a fi &nghiţite# &ntruc5t structura lor de capital nu le pune la adăpost# &n al doilea r5nd# de aşa7zisele L &ntreprinderi de calibru gigantL# definite ca lider pe propria piaţă . K Cea de7a treia tendinţă# are &n vedere antrenarea comerţului en7gros &n marile prefaceri ce vor avea loc &n economia europeană. <rincipalele probleme pe care le ridică organizarea unor astfel de &ntreprinderi se referă la automatizarea gestiunii stocurilor# schematizarea şi reglementarea flu/ului mişcării mărfurilor# automatizarea pregătirii comenzilor# &mbunătăţirea secvenţială a circulaţiei mărfurilor en7 detail structurarea# schematizarea şi automatizarea sistemului de service propriu proceselor de aprovizionare cu mărfuri &n general şi comerţului en7gros &n special.4ntre cele două verigi ale comerţului en7gros 0aponez e/istă# pe l5ngă relaţiile de subordonare# şi o str5nsă colaborare# reuşind să asigure prezenţa simultană a articolelor comercializate &n cadrul &ntregii reţele comerciale en7detail şi un sistem de apropiere deosebit de ridicat faţă de consumator. 4n conte/tul unor asemenea modificări# &n domeniul distribuţiei mărfurilor vor apărea noi tipuri de firme comerciale cu o mare putere de acoperire financiară. K ( importantă tendinţă# care se conturează &n actuala perioadă# constă &n apariţia unor &ntreprinderi comerciale en7gros a căror activitate se bazează pe depozite complet automatizate. +e asemenea# acelaşi sistem de organizare &n cascadă asigură o bună gestionare a stocurilor de mărfuri şi o valorificare profitabilă a fiecărui produs ce face parte din sortimentul comercializat. 3voluţia evenimentelor contemporane lasă să se &ntrevadă faptul că &n 3uropa se vor produce două tipuri de modificări# respectiv" mişcări intraeuropene# acceptate de către instanţele europene de control# şi e/pansiuni e/traeuropene# către alte continente# &n prelungirea orientărilor adoptate. :ceasta# deoarece marile unităţi# &n virtutea principiilor gravitaţiei comerciale# atrag mari mase de vizitatori# iar micile unităţi# prin supleţea posibilităţilor de amplasare# sunt prezente &n imediata apropiere a consumatorilor.

%ectorizarea activităţii comerciale en7detail '$ Con+inutul -i rolul co. Te.ni*ica+ia. :rgumentaţia are &n vedere elemente de0a cunoscute şi amintite &n prima parte a acestui capitol. *uncţiile comerţului en7detail .a '$ @ ( Co. :semenea firme 7 7 din ambele categorii prezentate 7 pot &mbrăca forma unor &ntreprinderi integrate# desfăşur5nd at5t comerţ cu ridicata# c5t şi comerţ cu amănuntul.er+ul en>detail se.naţională# frecvent prezente peste hotare# av5nd obişnuinţă şi mare capacitate LdigestivăL. <ărerea noastră este că cele mai multe vor fi &nsă de tipul unor mari &ntreprinderi de comerţ en7gros# &ntruc5t numai asemenea firme vor putea face faţă solicitărilor noului conte/t &n care urmează a se desfăşura distribuţia mărfurilor.er+ului en>detail . Fa aceasta se adaugă faptul că marile firme de comerţ en7gros &şi aleg mai facil modalităţile de colaborare cele mai adecvate# uşor adaptabile# stabilind# de asemenea# operativ căile de comunicare lingvistică şi culturală necesare &n orientarea comportamentului de cumpărare al diverşilor operatori de piaţă ce acţionează &n diversele zone ale lumii. *unc+iile 1. :vem &n vedere că volumul tranzacţiilor comerciale se referă la partizi mari de mărfuri# iar eşalonarea comenzilor cuprinde şi perioade afectate de sezonalitate# c5nd o parte din mărfurile ce formează obiectul tranzacţiilor comerciale trebuie stocate un timp mai &ndelungat# intermediarul trebuind să dispună at5t de fonduri proprii# c5t şi de capacitatea de a contracta credite bancare pe termene mai mari# prin care să acopere plăţile către producţie şi multiplele cheltuieli de stocare. Conţinutul şi rolul comerţului en7detail 2.

spre a fi folosite în scopuri personale . +icţionarele de specialitate definesc comerţul cu amănuntul ca o formă a circulaţiei mărfurilor a cărei funcţie constă în a cumpăra mărfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali în general în cantităţi mici şi în stare de a fi între#uinţate. 4n viziunea specialistului american <hilip Potler# noţiunea de comerţ cu amănuntul include toate activităţile implicate în vânzarea produselor sau serviciilor direct către consumatorii finali necomerciale. Intr7o asemenea accepţiune# cunoaşterea multiplelor aspecte pe care le ridică ansamblul proceselor ce dau profilul acestei activităţi oferă at5t orientarea# c5t şi instrumentarul de acţiune de care au nevoie &ntreprinderile din domeniul circulaţiei mărfurilor. Fa fel ca şi celelalte domenii care formează structura procesului de distribuţie a mărfurilor# şi comerţul cu amănuntul prezintă o problematică deosebit de comple/ă# at5t sub aspectul activităţilor economice desfăşurate# c5t si al sistemului de relaţii generale. :ceasta face ca &nsuşi sistemul de definire şi conturare a con+inutului# a rolului şi a funcţiilor sale să prezinte unele aspecte dificile şi e/trem de pretenţioase din punctul de vedere al analizei lor &n timp# cre5nd chiar etapizări şi localizări punctuale. 4n concluzie putem menţiona că comerţul cu amănuntul reprezintă un ansam#lu de activităţi şi relaţii organizate şi desfăşurate de unităţi specializate pe circulaţia mărfurilor în scopul aprovizionării consumatorilor sau utilizatorilor finali.Un rol important &n cadrul sistemelor de distribuţie a mărfurilor revine comerţului cu amănuntul# care# alături de comerţul cu ridicata# reprezintă o verigă intermediară &n flu/ul relaţiilor producător7consumator. 3conomia modernă a generat &nsă noi e/igenţe faţă de comerţul cu amănuntul# determin5ndu71 ca# alături de v5nzarea propriu7zisă# să includă &n preocupările sale şi realizarea unor servicii care să ducă la &mbunătăţirea sistemului de satisfacere a nevoilor consumatorilor sau utilizatorilor finali şi# implicit# la creşterea gradului de satisfacţie a acestora .

er+ en>detail 1."r*urile care se #6nd prin co. :ceasta face ca# sub aspect logistic# comerţul cu amănuntul să reprezinte o unitate a trei procese" aprovizionare !stocare !v5nzare# unitate &n cadrul căreia v5nzările de mărfuri constituie activitatea esenţială# specifică relaţiilor de schimb din cadrul respectivei forme de comerţ. Comerţul cu amănuntul este &nfăptuit de societăţi comerciale cu capital public sau privat# cooperative# unităţi proprii ale producătorilor# diverse organizaţii obşteşti# asociaţii.p"rarea are loc prin inter.#6n2area>cu. Caracteristicile 1ntreprinderilor de co..+ată fiind comple/itatea activităţii care se desfăşoară &n acest domeniu# pe l5ngă relaţiile economice de schimb# comerţul cu amănuntul presupune şi relaţii 0uridice# bancare# prestări de servicii# precum şi relaţii de muncă.ediul rela+iilor /"ne-ti$ .er> +ul en> detail sunt destinate 1n cea 2. <rin intermediul unor asemenea relaţii# comerţul cu amănuntul se integrează mecanismului de piaţă# fiind direct conectat cu toate cele patru componente ale pieţei globale" piaţa bunurilor şi serviciilor# piaţa capitalurilor# piaţa schimburilor monetare şi piaţa forţei de muncă. <entru a asigura oferta de mărfuri &n cadrul pieţei# &ntreprinderile comerciale cu amănuntul# indiferent de forma de proprietate# apartenenţa# tipul# structura şi mărimea lor# se aprovizionează cu mărfuri de la comercianţii cu ridicata sau de la producători# constituie &n unităţile lor stocuri de mărfuri şi apoi le v5nd către consumatori.

ului indi#idual .ului$ Corespunzător caracteristicilor enunţate# &n cadrul desfacerilor cu amănuntul se cuprind următoarele categorii de operaţiuni comerciale" #6n2"rile de .ilii 1ntr>o anu. ."r*urile se des*ac 1n parti2i .a0a2inele de consi0na+ie li#r"rile de ener0ie electric" -i ter.ai ."r*urile p"r"> sesc s*era circula+iei.p $.ediul unit"+ilor speciali2ate 1n distri/u+ia ser#iciilor <rin conţinutul activităţii e/trem de eterogene pe care o desfăşoară# prin comple/itatea sistemelor de relaţii ce stau la baza respectivei activităţi# c5t şi prin cone/iunile generale &n circuitele de piaţă# comerţul cu amănuntul deţine un loc important &n cadrul mecanismului economic al oricărei societăţi.entare #6n2"rile de tip"rituri pe /a2" de a/ona.entare."r*uri ali..er+ului en>detail <rin activitatea desfăşurată# comerţul cu amănuntul reprezintă o legătură &ntre consumator şi producător# fie &n calitate de verigă intermediară independentă# fie . :naliza rolului economic al comerţul cu amănuntul trebuie să plece de la ideea că v5nzarea cu amănuntul este indispensabilă &n viaţa economică a unei societăţi# deoarece# prin intermediul acesteia# produsele sunt puse la dispoziţia consumatorilor# acolo unde aceştia se găsesc şi sunt oferite potrivit posibilităţilor de cumpărare ale acestora.ici.ului unei persoane sau *a.ent (peraţiuni comerciale #6n2"rile prin . intr6nd 1n s*era consu.ic" prin inter . neali. core> spun2"tor consu.it" perioad" de ti. 8$ 9unc+iile co.prin #6n2area lor..are parte consu.

ici 9unc+iile co. *iecare dintre aceste forme prezintă o serie de particularităţi &n ceea ce priveşte reţeaua de unităţi de desfacere# utila0ul comercial folosit# formele de organizare a muncii# precum şi &n ceea ce priveşte nivelul unor indicatori calitativi ai activităţii economice cum sunt" viteza de circulaţie a mărfurilor# productivitatea muncii şi nivelul cheltuielilor de circulaţie. Bin5nd seama de caracteristicile merceologie ale grupelor de mărfuri care formează obiectul activităţii comerţului cu amănuntul# literatura de specialitate grupează activitatea sectorului respectiv &n trei domenii distincte" comerţ . de co. localit"+ile -i punctele populate asi0urarea unui sorti.er+ului en>detail asi0urarea pre2entei unit"+ilor en>detail 1n toate 2onele.pleB :$ Sectori2area acti#it"+ii co.erciale en>detail Aniversalitatea mărfurilor ce formează oferta comerţului cu amănuntul# condiţiile specifice de comercializare a fiecărei grupe de mărfuri# mi0loacele de realizare a relaţiilor de schimb# precum şi o serie de alţi factori de mai mică importanţă# generează forme variate de e/ercitare a comerţului cu amănuntul.&mpreună cu comerţul cu ridicata generează o serie de funcţii specifice acestuia &n cadrul circulaţiei mărfurilor# &ntre acestea# trei prezintă o importanţă mai deosebită( cu.p"r" .ent *oarte lar0 -i eBtre."r*uri pe care apoi le re#inde 1n cantit"+i .

:semenea trăsături fac ca sectorul mărfurilor alimentare să se caracterizeze printr7o largă varietate de forme de distribuţie# fiecare dintre ele prezent5nd caracteristici specifice.er+ul ali.alimentar# alimentaţie publică şi comerţ nealimentar# din care comerţ nealimentar specializat. +rept urmare# comerţul cu mărfuri alimentare se caracterizează prin următoarele aspecte" K e/istenţa unei reţele de mari unităţi generale care să comercializeze &ntregul univers de mărfuri alimentare# asigur5nd astfel cumpărătorilor posibilitatea procurării produselor necesare &ntr7un timp redus şi &n imediata apropiere a punctelor de consum. K desfacerea pe l5ngă sortimentul general de mărfuri alimentare &n stare naturală şi a unor mărfuri complementare sau a unor produse prelucrate industrial. K o raţională combinare a diferitelor tipuri de mari suprafeţe comerciale cu I e/istenţa unor mici unităţi specializate şi de completare# care# pe l5ngă marile magazine alimentare generale# predominante &ntr7o anumită zonă# să asigure# pe de o parte# prezenţa comerţului cu mărfuri alimentare &n cadrul localităţilor# cartierelor sau al diferitelor puncte de consum mici şi foarte mici# iar pe de altă parte# prezenţa permanentă a produselor proaspete cum ar fi p5inea# laptele# carnea# peştele# legumele şi fructele etc. Bin5nd seama de rolul lor &n asigurarea stării de sănătate a populaţiei unui stat# codul comercial cuprinde principiile şi reglementările referitoare la v5nzarea7cumpărarea mărfurilor respective# iar legislaţia economică a fiecărei ţări conţine legi şi norme referitoare la producţie# asigurarea calităţii şi protecţia consumatorilor. Armare a acestui aspect pot e/ista" comerţ alimentar general şi comerţ alimentar specializat pe v5nzarea anumitor produse# . +e asemenea# mai trebuie avut &n vedere că# &n general# mărfurile din această categorie se asociază &n consum# iar ma0oritatea dintre ele sunt uşor alterabile sau implică e/istenţa unor termene de garanţie. 1. Co.entar are ca obiect v5nzarea mărfurilor a căror cerere este curentă# a căror cumpărare se realizează de către consumatori cu o frecvenţă relativ constantă pe tot parcursul anului.

1n ali.enta+iei pu/lice se des*"-oar" o care constă &n transformarea unor materii prime acti#itate de produc+ie # K alimentare &n preparate culinare sau de cofetărie.enta+ia pu/lic" reprezintă o formă de activitate mai comple/ă &n cadrul comerţului cu amănuntul# ea &mbin5nd procesul de producţie cu cel de v5nzare către consumatorii finali. :ctivitatea respectivă este nepreparatelor şi a băuturilor &n vederea consumului pe loc al acestora. 2. <restaţiile de servicii din alimentaţie publică asigurarea unor condiţii corespunzătoare şi civilizate de consum# cum ar fi" pregătirea mesei# servirea . +e asemenea# caracterul comercial al activităţii de alimentaţie publică poate fi argumentat# &n plus# at5t prin structura activităţii unor unităţi de alimentaţie publică ce nu dispun de spaţiu comercial pentru consumatori 7 chioşcurile 7# care v5nd şi produse alimentare ce nu au trecut prin nici un proces de prelucrare prealabilă# c5t şi prin aceea că frecvent apar cazuri c5nd unităţile comerciale alimentare v5nd şi unele preparate sau semipreparate de alimentaţie publică.enta+ia pu/lic" cuprinde -i o i. Ali. %ub aspectul conţinutului acestei activităţi# nu se poate face nici o deosebire &ntre v5nzările realizate &n unităţile cu amănuntul din comerţul alimentar şi cele din cadrul unităţilor de alimentaţie publică. +rept urmare# pentru desfăşurarea corespunzătoare a activităţii de alimentaţie publică este necesară e/aminarea concretă a activităţilor care se e/ercită &n cadrul domeniului respectiv" K &n primul r5nd# 1n cadrul ali.ercial" clasic" # pe măsură ce preparatele de bucătărie şi de cofetărie# precum şi alte produse semipreparate sau chiar nepreparate sunt puse la dispoziţia cumpărătorilor şi transferate &n sfera consumului prin intermediul actului de v5nzare. K &n al treilea r5nd# ali.care necesită# prin natura lor# condiţii speciale de v5nzare# fie &n ceea ce priveşte tehnologiile de comercializare# fie cu privire la personalul folosit şi la formele de distribuţie.portant" legată de v5nzarea preparatelor# au &n vedere a semipreparatelor# a acti#itate al c"rei con+inut este dat de prest"rile de ser#icii .enta+ia pu/lic" se des*"-oar" # &n al doilea r5nd# o intens" acti#itate co.

*enomenul se datorează faptului că produsele ce fac obiectul activităţii respective# aşa după cum s7a văzut &n cazul prestării ofertei# urmează să satisfacă &n consum cerinţe foarte variate# incluz5nd tendinţe ce ţin de consumul intermediar sau al stocurilor de investiţii. 3a limitează preocupările firmei la asigurarea sortimentului unui singur produs pe care &l declină &n mai multe direcţii sau puncte de referinţă 8de e/emplu# organizarea unui magazin numai de pluşuri# dar care are &n vedere toate culorile# ţesăturile# modelele şi dimensiunile posibile."r*uri neali. . Co."toarele( K Speciali2area .er+ului neali. magazinele de desfacere a costumelor de baie etc.9.onoprodus care constituie forma cea mai răsp5ndită. +atorită acestui fapt# comerţul cu mărfuri nealimentare are &n vedere domenii foarte variate# care presupun sisteme de aprovizionare# formare a sortimentelor# tehnologii comerciale şi personal cu o pregătire comple/ă# c5t şi o vastă reţea de desfacere cu amănuntul. +e asemenea# &n vederea asigurării unei ambianţe plăcute# serviciile respective se completează cu aran0area unor condiţii deosebite de confort# muzică# divertisment etc. +e asemenea# caracteristic apare şi faptul că procesul de &nnoire &n domeniul mărfurilor nealimentare este deosebit de comple/# variind &n limite foarte largi# de la o grupă la alta de produse. organizarea unei unităţi de desfacere a cărţilor de călătorie. Fa aceasta se adaugă şi faptul că# &n cadrul pieţei# unităţile comerţului cu mărfuri nealimentare se confruntă cu segmente de populaţie a căror cerere se caracterizează printr7o mare mobilitate# mărfurile comercializate de unităţile respective fiind &n general substituibile# fenomen care oferă cumpărătorilor posibilitatea de a proceda la multiple şi frecvente &nlocuiri &n procesul de consum. . <rincipalele direc+ii de speciali2are ale co.entare reprezintă# sub aspectul dimensiunilor şi structurilor sale# sectorul cel mai important din cadrul comerţului cu amănuntul. Trăsătura caracteristică a comerţului specializat de mărfuri nealimentare constă &n aceea că foloseşte forme şi strategii foarte variate de comercializare.m5ncărurilor şi a produselor complementare etc.entar sunt ur.er+ul cu .

. K Speciali2area . K Speciali2area . C Speciali2area . ( asemenea formă de specializare este prezentă pe ma0oritatea pieţelor şi &nregistrează un puternic proces de e/tindere. ( altă direcţie are &n vedere servirea unor categorii speciale de consumatori# fără ca acestea să corespundă unei anumite grupe de v5rstă.C Speciali2area .onosector reprezent5nd o formă mai elastică &n sistemul de abordare# oferind o categorie mai largă de produse &ntr7un sortiment e/tensiv. +e e/emplu# comercializarea produselor puternic tehnologizate sau comercializarea produselor dietetice.onote.ultisectorial" reprezintă un concept de comerţ specializat pe aplicarea unei strategii multisectoriale.onoclientel" are &n vedere segmentarea pieţei pe grupe de v5rstă şi reţinerea pentru aprovizionare numai a unei părţi dintre acestea. %istemul este folosit şi dezvoltat numai &n acele sectoare sau pentru acele grupe de populaţie care e/primă nevoi suficient de marcante pentru a se contura# realiza şi propune oferte specifice." are &n vedere a/area activităţii comerciale pe anumite teme sau obiective. Conceptul respectiv are &n vedere lanţuri de magazine specializate ce au ca obiect satisfacerea consumatorului prin traversarea mai multor ramuri de comerţ specializat. 3/emple &n acest sens pot constitui magazinele ce comercializeză articole de modă feminină# magazinele cu produse de modă pentru copii &ntre 2 şi 12 ani etc. 3a se caracterizează şi prin aceea că a introdus forme de v5nzare şi tipuri de unităţi caracteristice altor sectoare de mărfuri# propun5nd superete ca magazine şi liber ! service ! uri la un larg sortiment de produse# precum şi un sistem de preţuri scăzute pe tot cuprinsul anului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful