Programul de studii 541.

1 TEHNOLOGIE ŞI MANAGEMENTUL ALIMENTAŢIEI PUBLICE
1. Descriere generală Calificarea acordată – Licenţiat în tehnologia produselor alimentare Nivelul de calificare – 6 EQF (Cadrul European al Calificărilor) Condiţii de admitere – Deţinerea diplomei de studii: • liceale (bacalaureat), • medii de specialitate (colegiu), • superioare (licenţă). Forma de organizare - Învăţământ la zi (cu durata de 4 ani de studii), învăţământ cu frecvenţă redusă (cu durata de 5 ani de studii). Scopuri educaţionale şi profesionale – Specialitatea „Tehnologie şi managementul alimentaţiei publice” oferă: o pregătire profesională, plurivalentă la ciclu I (licenţă), necesară pentru activitatea profesională în componenţa întreprinderilor alimentaţiei publice ce activează în domeniul producerii preparatelor culinare şi articolelor de patiserie – cofetărie în domeniul: organizării deservirii consumatorilor şi prestării serviciilor suplimentare. Pe parcursul studiilor la specialitatea „Tehnologie şi managementul alimentaţiei publice” se vor obţine competenţele profesionale necesare prin studierea următoarelor discipline - Bazele teoretice ale tehnologiei produselor alimentaţiei publice, Tehnologia produselor alimentaţiei publice, Tehnologia produselor de patiserie şi cofetărie, Organizarea şi managementul alimentaţiei publice, Utilaj tehnologic, Controlul tehno-chimic, Microbiologia, igiena şi sanitaria, Proiectarea tehnologică a UAP, Bazele construcţiei şi amenajării UAP şi altele. Absolvenţii acestei specialităţi vor avea pregătirea necesară pentru a elabora proiecte pentru toate unităţile alimentaţiei publice, vor fi capabili să elaboreze meniuri, programe de producere pentru fiecare secţie şi tip de întreprindere, să asigure calitatea produselor culinare din punct de vedere tehnologic, să efectueze la un nivel înalt organizarea deservirii a banchetelor de protocol şi celor neoficiale, vor avea pregătirea necesară pentru prepararea, decorarea (ornarea) şi servirea preparatelor culinare. Regulile de evaluare – Competenţele studenţilor pe parcursul studiilor se apreciază cu note de la 10 la 1. Notele de la „5” până la „10”, obţinute în urma evaluării unităţii de curs/modulului, permit obţinerea creditelor alocate acestora, conform Planului de învăţământ. Nota finală la curs rezultă din suma ponderată a notelor de la evaluările curente (60%) şi examinarea finală (40%). Examinarea finală – Studiile se finalizează cu susţinerea examenului de licenţă (Tehnologia produselor şi asigurarea calităţii în unităţile de alimentaţie publică; Organizarea deservirii şi gestiunea unităţilor de alimentaţie publică) şi a tezei de licenţă. Accesul la studii în continuare – Absolvenţii pot urma: studiile de masterat, un alt program de licenţă şi diverse programe de formare continuă. Posibilităţile de angajare – tehnolog, bucătar, în toate tipurile de întreprinderi ale alimentaţiei publice, tehnolog în departamentele alimentaţiei publice, şef de producere, metrd”hotel/ administrator, inginer tehnolog la instituţiile, firmele de proiectare, laborant tehnolog în cadrul laboratoarelor tehnologice, Asistent de cercetare în domeniul alimentaţiei publice.

1

2. PLANUL DE STUDII
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI
ANUL I de STUDIU SEMESTRUL I
Ore pe săptămână în auditoriu Denumirea disciplinei în sem Total preleg. pr./sem labor. Discipline obligatorii: 1. Teorie economică Matematica economică Chimia produselor alimentare I Filosofie F.01.O.001.21 180 76 46 30 104 5 3 2 6 E Codul disciplinei Total ore Ore în auditoriu din care Activitatea individuală a studentului (ore) din care Nr. P.C. pr. Total preleg. /sem. labor. Forma de evaluare

Nr. de ordine

Inclusiv

2.

F.01.O.002.64

150

60

30

30

-

90

4

2

2

-

5

E

3.

F.01.O.003.14

180

90

50

-

40

90

5

3

-

2

6

E

4. 5.

U.01.O.004.43

120 120

44 60

30 -

14 60

-

76 60

3 4

2 -

1 4

-

4 4

E E

Limba străină I U.01.O.005.33 Informatica economică G.01.O.006.63

6.

150

60

14

-

46

90

4

1

-

3

5

E

7.

Educaţie fizică G.01.O.007.15 I

30

30

-

30

-

-

2

-

2

-

-

V

Total ore discipline obligatorii Discipline la libera alegere: Ecologia şi protecţia mediului

930

420

170

164

82

510

27

11

11

5

30

6E, 1V

8.

G.01.L.008.32

60

30

16

14

-

30

2

1

1

-

2

E

Total ore discipline obligatorii şi discipline la libera alegere

990

450

186

178

86

540

29

12

12

5

32

7E, 1V

2

ANUL I de STUDIU SEMESTRUL II
Ore pe săptămână în auditoriu Denumirea disciplinei în sem Codul disciplinei Total ore Total preleg. pr./sem. labor Discipline obligatorii: 1. Grafica inginerească Fundamentele nutriţiei umane Standardizarea, metrologia şi evaluarea conformităţii Limba străină II Fizica şi metode fizice de cercetare Chimia produselor alimentare II Educaţie fizică II S.02.O.009.14 150 60 16 44 90 4 1 3 5 E Ore în auditoriu din care Activitatea individuală studentului (ore) din care Nr. P.C. labor. Total preleg. pr./sem Forma de evaluare

Nr. de ordine

Inclusiv

2.

S.02.O.010.14

150

60

30

16

14

90

4

2

1

1

5

E

3.

S.02.O.011.14

120

44

14

14

16

76

3

1

1

1

4

E

4.

U.02.O.012.33

150

60

-

60

-

90

4

-

4

-

5

E

5.

F.02.O.013.14

150

60

30

-

30

90

4

2

-

2

5

E

6. 7.

F.02.O.014.14 G.02.O.015.15

180 30 930

100 30 414

50 140

30 120

50 154

80 516

6 2 27

3 9

2 8

3 10

6 30

E V 6E, 1V

Total ore discipline obligatorii Discipline obligatorii: 8. Bazele cercetării G.02.L.016.14 ştiinţifice

60

30

16

14

-

30

2

1

1

-

2

E

Total ore discipline obligatorii şi discipline la libera alegere

990

444

156

134

154

546

29

10

9

10

32

7E, 1V

3

S. pr.24 90 60 30 30 - 30 4 2 2 - 2 E Total ore discipline obligatorii.14 90 32 16 - 16 58 2 1 1 - 3 E 8.F.O.017.62 90 44 22 22 - 46 3 2 1 - 3 E 3.019.03.018. U.14 150 76 48 - 28 74 5 3 - 2 5 E 2.03.O./sem labor Forma de evaluar Inclusiv Nr.52 120 60 30 30 - 60 4 2 2 - 4 E 6. O disciplină opţională (la alegere) din următoarele discipline de diferenţiere a specializării: Analiza senzorială a mărfurilor Falsificarea mărfurilor şi metode de identificare 8.14 tăţile de alimentaţie publică Biochimia alimentară Contabilitatea în unităţile de alimentaţie publică Microbiologia produselor alimentare Mecanica S.03. 90 44 30 - 14 46 3 2 - 1 3 E 5.1.022.O./sem labor Discipline obligatorii: Merceologia produselor alimentare Statistica 1. S.03.O.14 120 810 60 404 30 220 52 30 132 60 406 4 27 2 15 2 5 7 4 27 E 7E Total ore discipline obligatorii 8. F. opţionale şi discipline la libera alegere 990 496 266 82 148 494 33 18 8 7 32 9E 4 .03.O.A. Fundamentele proceselor tehnologice în uni.025.14 - - - - - - - - - - - - Total ore discipline obligatorii şi opţionale Discipline la libera alegere: Psihologia comunicării de afaceri 900 436 236 52 148 464 29 16 6 7 30 8E 9.2.021.023.03.O. S.ANUL II de STUDIU SEMESTRUL III Ore pe săptămână în auditoriu Denumirea disciplinei Codul disciplinei din care Nr. Total preleg.03.03.14 120 60 30 - 30 60 4 2 - 2 4 E 4.C.024. pr. S.03. F.026.A.O.14 120 60 30 - 30 60 4 2 - 2 4 E 7. S.L.020.03. P. de ordine Total ore Ore în auditoriu Activitatea individuală a studentului (ore) din care în sem Total preleg.

04. tului (ore) Nr.A.O. de credite ECTS: în cadrul disciplinelor corespunzătoare Total ore discipline obligatorii 9.14 60 30 16 14 - 30 2 1 1 - 2 E Total ore discipline obligatorii.14 120 60 30 - 30 60 4 2 - 2 4 E 4.C.04.031.032. masterat. /ore 1/30. S. din: Strategii globale de securitate alimentară Cultura afacerilor 9. pr.2. labor.04. Tehnologie culinară I Procese şi aparate în alimentaţia publică Igiena şi sanitaria în unităile alimentaţiei publice Electrotehnica şi bazele electronicii Marketingul alimentaţiei publice Fundamentele conservării Fundamentele managementului organizaţiei Practica de instruire sem. S.1. M. labor.14 90 44 30 14 - 46 3 2 1 - 3 E 9.036. Nr. 810 434 220 74 140 376 28 13 5 10 27 7E O disciplină opţională (la alegere) de orientare către alt domeniu la ciclul II.027.14 120 60 30 - 30 60 4 2 - 2 4 E 5.A. F.04.04. individuală evaluare Total a studenpreleg.04.14 90 60 30 - 30 30 4 2 - 2 3 E 3. IV S.028.O.O.11 900 478 250 88 140 422 31 15 6 10 30 8E Total ore discipline obligatorii şi opţionale Discipline la libera alegere: Aditivi şi ingrediente în alimentaţia publică 10.04.L.04.14 150 90 40 50 60 5 2 3 5 E Ore pe săptămână în auditoriu din care Forma Nr. F.029.O.O. M. Perioada: în alternanţă cu orele teoretice.04./sem. Activitatea de P.ANUL II de STUDIU SEMESTRUL IV Inclusiv Ore în auditoriu din care Total preleg. de ordine Denumirea disciplinei în sem Codul disciplinei Total ore 2. Discipline obligatorii: 1.O.11 120 60 30 30 - 60 4 2 2 - 4 E 8./sem.035.O.12 120 60 30 30 - 60 4 2 2 - 4 E 6.030. S.14 90 44 30 14 - 46 3 1 1 1 3 E 7. S. Durata: săpt. opţionale şi discipline la libera alegere 960 508 266 102 140 452 33 16 7 10 32 9E 5 .04. S.034.033. pr.

pr.62 90 60 30 30 30 4 2 2 3 E 8. F.14 150 76 30 46 74 5 2 3 5 E labor Ore în auditoriu din care din care Activitatea individuală Total preleg a studenpr. P.O.040.05. Discipline obligatorii: 1.05.C.O. opţionale şi discipline la libera alegere 990 496 240 210 46 494 33 16 14 3 32 8E.A.23 120 90 60 60 30 30 30 30 - 60 30 4 4 2 2 2 2 - 4 3 E E F.2.042. de ordine Inclusiv 2.046.05.O.045. 7.A.14 150 - - - - 150 - - - - 5 V Total ore discipline obligatorii 8.42 Finanţele unităţii alimentaţiei publice Alimentaţia curativă şi de profilaxie Utilaj frigorific Dreptul afacerilor Managementul alimentaţiei publice Practica tehnologică S. 1V 6 . 810 376 180 150 46 434 25 12 10 3 27 6E. 1V Discipline la libera alegere: Urbanism comercial şi amenajarea teritoriului S. Forma de evaluare Nr.05.05.22 - - - - - - - - - - - - 8.L. Total ore discipline obligatorii şi opţionale 900 436 210 180 46 464 29 14 12 3 30 7E. S.11 90 60 30 30 - 30 4 2 2 - 3 E 6.038.037./sem.043.044.05.05.14 90 60 30 30 - 30 4 2 2 - 3 E 120 60 30 30 - 60 4 2 2 - 4 E 3. M. S.O.05.ANUL III de STUDIU SEMESTRUL V Ore pe săptămână în auditoriu Denumirea disciplinei în sem Codul disciplinei Total ore Total preleg./sem labor. tului (ore) Nr.05. din: Metode statistice de control al calităţii Managementul relaţiilor de muncă şi securităţii muncii M. masterat. 4. Tehnologie culinară II S.041. 1V O disciplină opţională (la alegere) de orientare către alt domeniu la ciclul II.O. 5.13 90 60 30 30 30 4 2 2 2 E 9.039.O. Total ore discipline obligatorii.O.14 U.05.1.

050.06.047.06. S.14.047. Discipline obligatorii: Tehnologie culinară III/ Proiect de an S. din: Managementul calităţii M. pr.06. Tehnologia barurilor S.055.14 90 44 14 30 - 46 3 1 2 - 3 E 6. M. S.O.14 Tehnologia produselor de patiserie şi cofetărie Utilaj tehnologic Ore în auditoriu din care Ore pe săptămână în auditoriu Forma Nr./sem.14.046.ANUL III de STUDIU SEMESTRUL VI Inclusiv Denumirea disciplinei în sem Codul disciplinei Total ore Total preleg.O. 1P 60 30 16 - 14 30 2 1 - 1 2 E Total ore discipline obligatorii.C. pr.14 150 90 46 - 44 60 6 3 - 3 5 E 4.O.O./sem.A.052.027. 1P O disciplină opţională (la alegere) de orientare către alt domeniu la ciclul II.054.06.048.04.05.049.A. S.06.O.037. 150 74 34 - 40 76 5 2 - 3 6 E 2.2.14.06. 1P 7 .14 S. 8.046.1.06. S.06.14 150 74 34 40 - 76 5 2 3 - 5 e Total ore discipline obligatorii 8.31 - - - - - - - - - - - - Total ore discipline obligatorii şi opţionale Discipline la libera alegere: 9. din care de Activitatea P. opţionale şi discipline la libera alegere 930 476 222 168 60 454 32 14 6 12 32 8E. Designul şi estetica produS. S.O. labor.14 selor de cofetărie Economia întreprinderii alimentaţiei publice Organizarea şi gestiunea în unităţile alimentaţiei publice 90 44 14 - 30 46 3 1 - 2 3 E 5.06.14 alimentelor Economia relaţiilor externe ale Moldovei 90 30 14 16 60 2 1 1 3 E 8.O.06.L. S.14 870 446 206 86 - 424 30 13 6 11 30 7E. 780 416 192 70 154 364 28 12 5 11 27 6E. evaluar individuală Total a studenpreleg.06.051.14 150 90 50 - 40 60 6 3 - 3 5 E 3. masterat. de ordine 1.O.O. S. labor tului (ore) Nr.O.

2.3.07. 7. G./sem labor Activitatea individuală a Total studentului (ore) Ore pe săptămână în auditoriu din care Nr.07.064.056. opţionale şi discipline la libera alegere 8 .O.L.ANUL IV de STUDIU SEMESTRUL VII Inclusiv Nr. masterat.14 150 74 38 - 36 76 5 3 - 2 6 E 4. Tehnologii de restaurant S.1P Total ore discipline obligatorii şi opţionale Discipline la libera alegere: 9. S.07.07. S. 1P Total ore discipline obligatorii.14 90 630 60 328 30 158 44 30 126 30 302 4 22 2 11 3 2 8 3 22 E 5E.066. S.07.1. P.52 870 448 218 104 - 422 30 15 7 8 30 7E.42 M.A.057.2. de ordine Denumirea disciplinei în sem Codul disciplinei Total ore Total Ore în auditoriu din care preleg. din: Fiscalitate Managementul riscurilor în afaceri Contabilitatea impozitelor M.059.14 60 950 32 480 20 238 12 116 126 28 450 2 32 1 17 1 13 8 2 32 E 8E. 8.A. S.11 120 60 30 30 60 4 2 2 4 E - 8.A.063.1P Total ore discipline obligatorii 7. S.058.14 - - - - - - - - - - - O disciplină opţională (la alegere) de orientare către alt domeniu la ciclul II.O.057.060. O disciplină opţională (la alegere) din următoarele discipline de diferenţiere a specializării: Arhitectura şi construcţia UAP Protecţia muncii S.06.058.14.O.07.A. M. pr.07.14 Sisteme informatice de gestiune Produse de catering 1.051.07.07./sem labor Forma de evaluare Discipline obligatorii: Controlul şi asigurarea calităţii în unităţile alimentaţiei publice Proiectarea şi exploatarea spaţiilor unităţilor de alimentaţie publică Organizarea deservirii în unităţile de alimentaţie publică / Proiect de an S. S.14 120 60 30 30 60 4 2 2 4 E 7.14 120 60 30 - 30 36 4 2 - 2 4 E 2.O.07.07.061. 8.C.062. S.O.07.1.O.O. preleg.14. Pr.07.O.A.065.14 150 74 30 44 - 76 5 2 3 - 5 E 3.61 120 60 30 - 30 60 4 2 - 2 4 E 5. 8.

U. Pr.14 48 708 7008 32 96 3174 16 65 1486 16 40 850 838 16 612 3834 6 18 221 4 12 105 2 6 62 54 3 25 235 5 240 E 3E.2. Oenologia S.A.ANUL IV de STUDIU SEMESTRUL VIII Nr.O.Total din care tului Total preleg.072. de ordine Inclusiv Denumirea disciplinei Codul discipl./sem Labor (ore) 120 32 16 16 - 88 6 4 2 - 4 E 90 32 24 8 - 58 6 4 2 - 3 E 270 180 660 64 40 24 - 270 180 596 12 8 4 - 9 6 22 V V 2E. Denumirea Tehnologia produselor şi asigurarea calităţii în unităţile de alimentaţie publică Organizarea deserivirii şi gestiunea unităţilor de alimentaţie publică Proiectu Decanul facultăţii Şef catedră 9 .08. 3V.14 licenţă Total ore discipline obligatorii 5. Ambalaj şi condiţionare Activitatea din care individuală a studen. S. Pr/sem labor.A. Total ore Ore în auditoriu Ore pe săptămână în auditoriu Nr.O.08.2V O disciplină opţională (la alegere) din următoarele discipline de diferenţiere a specializării: S.14 Integrarea economică şi 2. 5.08.14 producţie Practica de 4.08.08.2V 51E.070.068.1. d/o 1.071. internaţională S. Preleg.14 Total ore discipline obligatorii şi opţionale Total ore discipline obligatorii şi opţionale în planul de învăţământ Examenul de licenţă Total puncte credite acumulate EXAMENUL şi TEZA de LICENŢĂ Nr. 3.2P 5.069.067.31 economia europeană Practica de 3.O.08. 2. Forma de evaluare în sem Discipline obligatorii Gastronomie 1.C.O. P. S.

Autor: Elena CARA. Familiarizarea studenţilor cu mecanismele de funcţionare a economiei de piaţă. • să analizeze impactul intervenţiei puterii publice în cadrul pieţei.3. Puncte credite: 5. Studiul comportamentului consumatorului şi a producătorului. consumator. agenţi economici. La nivel de aplicare: • să poată identifica în practică mecanismele economice ale producţiei. Aspecte aplicative ale modelului cererii şi ofertei (limita superioară şi inferioară a preţului. La nivel de integrare/creativ: • studenţii trebuie să obţină abilităţi în domeniul analizei fenomenelor microeconomice. II. III. ofertă. Echilibrul pe piaţa bunurilor Funcţia cererii. • să analizeze diverse modele de comportament a producătorilor şi consumatorilor. Microeconomia ca compartiment al teoriei economice. Funcţia ofertei. univ. Raportul dintre nevoi şi resurse. Exigenţe de rigoare şi de simplicitate. Elasticitatea cererii şi ofertei Conceptul de elasticitate şi modalităţile de calcul a elasticităţii. Bunuri. Costul alternativ şi modelul posibilităţilor de producţie. modul de alocare a resurselor şi de combinare a factorilor de producţie.. • să poată definitiva diferite forme de concurenţă existente în cadrul pieţelor contemporane. La nivel de cunoaştere: • să explice conceptele sistemului categorial al economiei de piaţă. a elasticităţii cererii şi ofertei asupra bunurilor realizate pe piaţă şi asupra veniturilor vânzătorilor. Obiectul de studiu şi metodologia teoriei microeconomice Locul teoriei economice în sistemul ştiinţelor economice. cerere. însuşirea de către aceştia a posibilităţilor de aplicare a microeconomiei în activitatea practică. bunuri. Interacţiunea dintre cerere şi ofertă. conf. factorii ce o influenţează. factorii ce o influenţează. 3. Analiza modelelor de comportament a firmelor în condiţii de concurenţă perfectă şi imperfectă. concurenţă perfectă. • să însuşească deprinderi în domeniul analizei microeconomice. Mecanismul de apariţie şi menţinere a echilibrului pieţei. DESCRIEREA UNITĂŢILOR DE CURS/MODULELOR TEORIE ECONOMICĂ Total ore: 180. dr. concurenţă imperfectă. producător. interpretările posibile ale conceptului de bun. 2. Unităţi de conţinut 1. implicaţiile taxelor şi subvenţiilor asupra echilibrului pieţei). Modificarea echilibrului pieţei în cazul modificării cererii şi/sau a ofertei. • să analizeze cererea şi oferta de bunuri. 10 . Scopul cursului Prin această disciplină se urmăreşte: Iniţierea studenţilor în problemele ce ţin de categoriile microeconomice de bază. Obiectul de studiu al microeconomiei şi subiecţii analizei microeconomice. • • • • Obiectivele / Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. mecanismele diferitor tipuri de structuri ale pieţei.

conf. 10. Utilitatea cardinală şi cea ordinală. MATEMATICA ECONOMICĂ Total ore – 150. Elasticitatea ofertei după preţ.hab.BERZAN.Elasticitatea cererii după preţ. 7. Echilibrul producătorului. Costurile de producţie Izocost.BUNU. VIZITIU. dr. Profitul contabil şi profitul economic. Maximizarea profitului pe termen scurt.. Clasificarea monopolurilor. Comportamentul concurenţial şi cel cooperant al oligopolurilor. tipuri de elasticităţi.univ. Duopolurile. Oligopolul Caracteristica pieţei. factorii ce influenţează elasticitatea. Oferta individuală a producătorului dedusă din teoria costurilor. Firmele monopolistice Caracteristica pieţei. 11. Aplicarea elasticităţii în analiza microeconomică. Echilibrul pieţei şi a firmei în condiţii de monopol. 4. 6.. Pragul de rentabilitate (punctul critic) al firmei. dr. prof. Stabilirea preţurilor în cazul monopolului discriminator.. Profitul total. Monopolul Caracteristica pieţei monopol. Modalităţi de clasificare a bunurilor. Teoria comportării consumatorului Preferinţele consumatorului. Scopul cursului Formarea la studenţi a competenţei: de a forma primele deprinderi de utilizare a aparatului matematic la abordarea problematicii ce ţine de optimizarea. Elasticitatea cererii după venit şi după preţul altor bunuri.. factorii ce influenţează elasticitatea. Stabilirea preţurilor în cazul monopolului administrativ. Teoria comportării producătorului Funcţia de producţie. dr. • să cunoască cât mai profund metodele matematicii superioare cu scopul modelării şi dirijării fenomenelor economice.. tipuri de elasticităţi. 5. conf. Echilibrul pieţei şi a firmei în perioada scurtă de timp. 9. Izocuantele. Deducerea cererii individuale din echilibrul consumatorului. mediu şi marginal. Echilibrul pieţei şi a firmei în perioada lungă de timp. Produsul mediu şi marginal al muncii şi al capitalului. Maximizarea profitului şi pragul de rentabilitate al firmei Caracteristica profitului. Echilibrul pieţei şi a firmei în perioada lungă de timp. Echilibrul pieţei şi a firmei în perioada scurtă de timp. 8. Activitatea firmei în condiţii de concurenţă perfectă Caracteristica pieţei în concurenţă perfectă. Autori: I. R. Maximizarea profitului pe termen lung. La nivel de cunoaştere: • să conştientizeze importanţa şi rolul metodelor matematice în modelarea activităţii economice şi sociale.univ. prognozarea şi modelarea proceselor economice cu scopul utilizării ulterioare la luarea corectă a diferitelor decizii. Obiectivele/ rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. Curbele de indiferenţă Echilibrul consumatorului. 11 .univ. Puncte credite – 5. V.

2. Ecuaţii diferenţiale care admit micşorarea ordinului. Trecerea de la o soluţie de bază admisibilă la alta. Aplicaţii în economie. ţinute în vederea posibilităţii de aplicare mai uşoară a datelor. Funcţii de mai multe variabile. 5. Derivate parţiale şi diferenţiale de ordin superior. 9. Algoritmul metodei simplex. liniare de ordinul întâi. Modelul matematic. condiţionate şi globale. Ecuaţii diferenţiale ordinare de ordinul întâi. III.II. Probleme economice care duc la modele de programare liniară. Metoda simplex duală. Aplicarea ecuaţiilor diferenţiale la rezolvarea unor probleme economice. Extremele locale. Ecuaţii diferenţiale ordinare de ordinul întâi. Soluţii de bază admisibile. Extreme condiţionate. La nivel de aplicare: • să fie capabil să aplice metodele matematice însuşite în problemele reale care includ calcule. Derivata şi diferenţiala funcţiei compuse. Interpretarea geometrică şi metoda grafică. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior. 13. Aplicaţii. 3. Soluţii admisibile şi proprietăţile lor. Soluţie generală şi soluţie particulară. aproximări. Gradientul funcţiei. Sensul economic al variabilelor duale. Ecuaţii diferenţiale liniare de ordinul doi (omogene şi neomogene) cu coeficienţi constanţi. Metoda Jordan-Gauss de rezolvare a sistemelor de ecuaţii liniare. soluţie generală şi particulară. 4. Metoda multiplicatorilor lui Lagrange. Determinarea soluţiei de bază admisibile iniţiale. Unităţi de conţinut 1. Condiţii iniţiale. metoda costului minim). Soluţii de bază (inclusiv şi nenegative) şi aflarea lor. Derivate pe o direcţie. La nivel de integrare: • să poată analiza situaţiile şi problemele concrete şi alege metodele respective cât mai eficiente pentru rezolvarea lor. 12 . Probleme reciproc duale. Problema Cauchy. Problema transportului. • să găsească acele metode de prezentare a rezultatelor. 10. Metoda bazei artificiale cu coeficienţi de penalizare. Derivata funcţiei implicite. 6. Tabele simplex. Domeniul de definiţie. Metoda celor mai mici pătrate. Ecuaţii diferenţiale omogene. Sensul geometric al soluţiei. Criteriul Sylvester. Extremele funcţiilor de mai multe variabile. Aplicarea la rezolvarea unor probleme economice (balanţa dintre ramuri) 8. Determinarea soluţiei de bază admisibile iniţiale (metoda colţului Nord-Vest. Condiţiile necesare şi suficiente de extrem. 12. Ecuaţii diferenţiale cu variabile separabile. Ecuaţii diferenţiale liniare de ordinul doi (omogene şi neomogene) cu coeficienţi constanţi. Graficul funcţiei. Soluţie generală şi soluţia particulară. Derivate parţiale şi diferenţiala. Metoda variaţiei constantelor arbitrare. Ecuaţii diferenţiale care admit micşorarea ordinului. Noţiuni de variabile de bază şi variabile libere. Metoda simplex de rezolvare a problemei de programare liniară. Teoremele fundamentale ale dualităţii. Principiul de optimalitate a soluţiei de bază admisibile. Proprietăţile cuplului “Primal-dual”. Proprietăţile de bază ale problemei de transport. estimări. 7. 11. Gradientul funcţiei de mai multe variabile. Aplicaţi în economie (prognozare). Teorema Cauchy (teorema de existenţă şi unicitate a soluţiei). • de a opera de sine stătător cu informaţiile de natură economică. Derivate pe o direcţie.

Puncte credite – 6. Proprietăţile de bază ale problemei de transport. CHIMIA PRODUSELOR ALIMENTARE Total ore – 180. Obiectul de studiu al chimiei produselor alimentare. La nivel de cunoaştere: • aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice ale studenţilor în domeniul de specialitate – Tehnologia şi managementul alimentaţiei publice. Legile termochimiei. direcţiei desfăşurării spontane a reacţiei. componenţilor chimici auxiliari cu utilizări în tehnologia produselor alimentare. Determinarea soluţiei optime a problemei de transport. proprietăţilor fizicochimice a preparatelor şi schimbărilor în procesele tehnologice. Noţiuni fundamentale şi legile termodimanicii chimice. Termochimia. conf. II. III. interacţiunea cu alte disciplini chimice. aditivelor precum şi a impurităţilor. Termodinamica ca instrument de studiu a diferitor procese. la păstrare. studierea componentelor organice şi neorganice a materiei prime şi preparatelor. Constanta echilibrului chimic şi principiul Le Shatelier. Unităţi de conţinut Chimia produselor alimentare I 180 ore Tema 1. La nivel de integrare: • să demonstreze posedarea practică a metodelor chimice şi fizico-chimice de cercetare a produselor alimentare. • cunoaşterea compoziţiei chimice a materiei prime şi preparatelor. Deducerea legii acţiunii maselor pentru echilibrul chimic în sisteme omogene şi eterogene. entalpia. metoda costului minim). Scopul cursului În cadrul acestui curs studenţii îşi formează şi dezvoltă opinii generale cu privire la diferite fenomene fizico-chimice ce se petrec la prepararea bucatelor. aditivelor. • formarea capacităţilor de investigaţii. energia Gibbs. Modelul matematic. inofensivităţii alimentelor. Termodinamica echilibrului chimic. La nivel de aplicare: • aplicarea în practică a metodelor chimice şi fizico-chimice de analiză a produselor alimentare. Tema 2. Rezolvarea problemelor din termochimie legate cu variaţia entalpiei. Caracteristica disciplinei şi interacţiunea ei cu alte disciplini fundamentale în rezolvarea asigurării populaţiei cu produse calitative. entropia. Obiectivele/ rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. stabilizare.Echilibrul în sisteme monocomponente. Autori: I..univ. 13 . Metoda potenţialelor la determinarea soluţiei optime a problemei de transport. Determinarea soluţiei de bază admisibile iniţiale (metoda colţului Nord-Vest. stabilităţii produselor alimentare. Ecuaţiile termochimice.14. • să demonstreze posedarea practică a metodelor chimice şi fizico-chimice de cercetare a produselor alimentare. studierea aditivilor.PURICE. Valoarea disciplinei în elaborarea tehnologiilor noi de produse alimentare. dr. substanţelor biologic active.

Aplicarea în practică a adsorbţiei. spume. Tema 6. de structură. Clasificarea şi particularităţile sistemelor disperse. Tema 4. Adsorbţia. Particularităţile soluţiilor CMM – stabilitatea. Cataliza omogenă şi eterogenă. gonflarea şi sinereza. Ecuaţia Narnst.Diagrama de stare pentru sisteme monocomponente (apa). eterogenă. stratificarea. Aspecte generale ale cineticii chimice şi catalizei. Emulgatorii naturali utilizaţi la prepararea bucatelor. Obţinerea şi proprietăţile soluţiilor coloidale. Presiunea vaporilor saturaţi a soluţiilor. Presiunea moleculară. Compuşii macromoleculari şi particularităţile lor. de argint-clorură de argint. Indicele de hidrogen şi soluţiile tampon. faza dispersată şi mediul de dispersie. Emulsii. Coloizi de protecţie şi importanţa lor în industria alimentară. electrice. echilibrul în soluţiile sărurilor greu solubile. Osmoza şi importanţa biologică a osmozei. metodele de obţinere şi stabilizare. Dependenţa vitezei reacţiilor de concentraţia substanţelor reactante. Solubilitatea şi coagularea sistemelor coloidale. presiunea osmotică. viscozitatea. gelificarea. Băutura cacao. Suspensiile. metodele de obţinere şi teoriile stabilităţii spumelor. forţa electromotoare. Coeficientul izotonic. Agenţi activi de suprafaţă. Punctul izoelectric. Proprietăţi. electroosmoză. regenerarea ioniţilor. Coloizi de protecţie. de calomel. Purificarea solilor. Tema 3. Emulgatori artificiali. Structura şi proprietăţile gheţei. Proprietăţile electrochimice ale sistemelor disperse. presiunea osmotică. Fenomene de suprafaţă. mişcarea browniană. Spumanţii naturali. Tensiunea superficială. fluctuaţia. Cataliza omogenă. Procese electrochimice. particularităţile lor. Schimbul ionic. Tema 10. Compuşii macromoleculari ca sisteme disperse. Balanţa hidrofil-lipofilă. Electrodul de hidrogen. natura forţelor de adsorbţie. Tema 8. Particularităţile sistemlor disperse: instabilitatea. geluri. Sisteme disperse. Dependenţa vitezei reacţiei de temperatură. Proprietăţile sistemelor coloidale: optice. Proprietăţile fizice şi chimia apei. electroforeza. Analiza cromatografică. Adsorbţia electroliţilor. Determinări potenţiometrice ale pH-ului şi titrarea potenţiometrică. Tema 9. Prepararea soluţiilor coloidale. Determinarea pH-ului soluţiilor. Clasificarea sistemelor disperse după starea de agregare. Sisteme disperse liofile şi liofabe. Grupele funcţionale hidrofobe şi hidrofile. Coborârea punctului de îngheţ şi ridicarea punctului de fierbere al soluţiilor. potenţial de difuzie. Soluţiile . Utilizarea lor în industria alimentară. Produse alimentare – sisteme disperse. şi enzimatică. Geluri. Emulsii. Energia de activare. Tema 7. Potenţialul particulelor. Gradul de disociere şi constanta de disociere a electroliţilor. suspensii. antispumanţi. metodele de obţinere. electrocinetice. Fenomene de umectare şi capilaritate. Sistemul de balanţă hidrofil-lipofilă. 14 . Termodinamica soluţiilor. stabilizare. după dispersitate. Natura soluţiilor şi metodele de exprimare a concentraţiilor. Emulgatori. Adsorbţia din soluţii pe suprafeţe solide. Inversarea emulsiilor. Cataliza enzimatică şi asimilarea produselor alimentare. de sticlă.sisteme disperse. Ascensiunea şi descensiunea capilară. Termodinamica elementelor galvanice. Spumele. Formarea stratului dublu electric. procesul dizolvării. Stabilitatea şi coagularea sistemelor coloidale. Inversarea suspensiilor. Sisteme coloidale. Constanta de echilibru şi cinetica reacţiei chimice. chinhidronă. Exemple de produse alimentare cu structura emulsiilor. structura gelurilor. Tema 5. tipurile de emulsii. Elemente galvanice. solubilitatea. Sistemul de balanţă. difuzia luminii. Caracteristica gelurilor. Gonflarea. Produse alimentare. Clasificarea agenţilor de suprafaţă în funcţie de utilizare. Potenţialul de electrod. Molecularitatea şi ordinul reacţiei. Produsele alimentare ca sisteme disperse.

Consideraţii generale. sulfanilanide. factorii ce diminuează asimilarea substanţelor minerale. Aminoacizii esenţiali indispensabili. Alimentul factor de sanogeneză şi patogeneză. Rolul macro-. Pierderea mineralelor la prelucrarea termică a produselor alimentare. Inhibitorii fermenţilor naturali. Substanţe proteice. stimulatori biogeni de creştere şi de coacere. Analiza comparativă a conţinutului elementelor în produsele alimentare integre şi prelucrate. Aminoacizii şi unele funcţii a lor în organism. În curs de studiu sunt incluse grupele principale de substanţe: a) utilizate în fitotehnie – pesticide. Acidul oxalic. nitrofurani. Organizaţiile internaţionale cu funcţii de recomandări în problemele inofensivităţii produselor alimentare. micro. taninele. nitraţilor şi nitriţilor. Tema 14. fitina. Chimia produselor alimentare II 180 ore Tema 17. calciu şi fosfor. 17. Tehnologii avansate. Metodele de analiză a metalelor grele. proteinele boboaselor. Heterozide cianogene. Consideraţii generale. Proteinele în raţionul alimentar. concepţii şi indicele de toxicitate. fructelor şi legumelor. Factori antialimentari din hrană. Inofensivitatea produselor alimentare. Rolul fiziologic şi necesitatea lor. Clasificarea substanţelor străine şi căile de pătrundere a lor în produsele alimentare.şi ultramicroelementelor în organism. 17. Antivitaminele. Metodele de analiză chimică a elementelor în produsele alimentare. îngrăşăminte.2. Proteinele din carne şi lapte. Direcţiile principale de dezvoltare a chimiei produselor alimentare. cartofului. Alcaloizii. hormoni steroidali sintetici. substanţe antigerminale. plantelor uleioase. b) utilizate în zootehnie – antibiotice. Monozaharide şi polizaharide. Influenţa diferitor elemente asupra metabolismului. Analiza elementelor. Compuşii care inactivează vitaminele. Antagonismul elementelor natriu şi kaliu. Sursele compuşilor toxici şi elementelor toxici. fitina şi metalele alcalino-pământoase. 17. Tema 13. Rolul fiziologic al glucidelor glucide asimilabile şi neasimilabile. 15 . Compuşii cu structură analogică a vitaminelor. oxalaţi. Impurificarea produselor alimentare cu substanţe utilizate în fitotehnie şi zootehnie.2. Valoarea disciplinei în elaborarea tehnologiilor noi de produse alimentare. Proprietăţile mecanice şi structurale ale sistemelor disperse Tema 12.Tema 11. Hisrocarburi aromatice policiclice. Proteinele mărfurilor alimentare: proteinele gramineelor. Clasificarea elementelor. Analiza alimentelor. Mediul ambiant – sursa principală de impurificare a materiei prime şi produselor alimentare. Metodele de analiză a metalelor grele nitraţilor şi nitriţilor. Noile forme de produse proteice. Tema 15. Aminii biogeni. antioxidanţi. Rolul substanţelor minerale în organismul uman. calciu şi magneziu. tranchilizanţi. Elaborarea tehnologiilor noi de produse alimentare. Consideraţii generale: Probleme actuale ale populaţiei globului-problema alimentării. Concepţia de alimentare radioprotectoare. Componentele organice în produsul alimentar. Radionuclizii naturali şi artificiali. Metode cantitative şi calitative de determinare a proteinelor. Dioxinele. Transformările proteinelor în procesele tehnologice. Glucidele – hidraţii de carbon.1. Chimia produselor alimentare şi alimentarea omului. Tema 16. Problema deficitului proteic pe planeta Pământ. nitrozaminele.

Substanţele care ameliorează exteriorul produsului alimentar.2. reacţiile de dehidratare şi degradare termică.Transformările glucidelor în procesele tehnologice la producerea produselor alimentare: hidroliza glucidelor. celuloza.1. Condiţii tehnologice de influenţă asupra aromei şi gustului produsului alimentar. gamanide.Dulceaţa. 17. Sterolii glicolipide. Chinetica fermentativă. Procese fermentative şi calitatea produselor alimentare. de provenienţă. cereobrazide etc. saponificarea etc. cefalide. patiserie. Rolul şi importanţa acestor transformări. 17. Utilizarea fermenţilor în tehnologiile alimentare: panificaţie. Rolul şi importanţa lor.şi polizaharidelor în produsele alimentare: hidrofilă. glicogenul. formarea produselor nefermentative întunecate . Efecte date de prezenţa acizilor organici în compoziţia chimică a produselor alimentare. Structura şi compoziţia uleiurilor şi grăsimilor. Clasificarea vitaminelor. Importanţa proceselor fermentative în procesele tehnologice. Consideraţii generale. Clasificarea şi nomenclatura fermenţilor: oxidoreductaze şi fermenţii hidrolitici. substanţele dulcicole. 18. producerea băuturilor alcoolice şi nealcoolice. Coloranţii alimentari: criterii de clasificare. fosfatide. Suplimente nutritive ce intensifică şi modifică gustul şi aroma produsului alimentar. Particularităţile structural funcţionale ale polizaharidelor.7. Caracteristica generală a acizilor alimentari. Oxidarea glucidelor în acizii aldolici. Metode de determinare a acizilor alimentari în produsele alimentare.3.4. Compuşii vitaminici. gustul şi aroma produsului alimentar. determinarea indicelor de: refracţie. Suplimente alimentare ce micşorează procesele fermentative şi de oxidare a materiei prime şi produsului alimentar. Metode de cercetare şi determinare a glucidelor în produsele alimentare. Vitaminizarea produselor alimentare. Substanţe care influenţează structura fizico-chimică. Vitaminele.5.6. Fermenţii. Metode de determinare a unor vitamine. mecanismul reacţiei fermentative. uronici. peroxid. Determinarea. Metode chimice şi fizico-chimice utilizate în determinarea coloranţilor în unele produse alimentare. Acizii alimentari şi aciditatea produselor alimentare. 18. aromatizanţi. Consideraţii generale. coloraţie. Coloranţii naturali şi sintetici. Proprietăţile şi rolul fosfogliceridelor şi valoarea nutritivă a lipidelor. aciditate. Importanţa coloranţilor. Arome. Metode fermentative de analiză a produselor alimentare Tema 18. Consideraţii generale. Reacţii catalitice în asimilarea produselor alimentare. Importanţa şi rolul vitaminelor în procesele metabolice. 16 . Acizii alimentari şi acţiunea lor asupra proprietăţilor gustative. Vitamine liposolubile. clasificarea şi siguranţa suplimentelor alimentare. Suplimente alimentare biologic active. Clasificarea grăsimilor-lipidelor. saponificare. hidrogenarea. Consideraţii generale despre suplimentele alimentare. substanţele pectice. Funcţiile mono. 17. Emulgatorii. de utilizare. Transformările grăsimilor şi uleiurilor în procesele tehnologice: oxidarea. geleficatorii. Acizii alimentari în alimentare. Lipide. reacţiile de formare a produselor cafenii. precursori şi potenţiatori de aromă. Vitamine hidrosolubile. Amidonul. Procesele fermentative. Acizii alimentari. 17. Metode de cercetare şi determinare a lipidelor în produsele alimentare – analiza organoleptică. dicarbonici. rolul şi importanţa lor. analiza fizico-chimică. 18.

conf. dr. • să identifice strategiile şi tendinţele gândirii filosofice. XV-XVII. • să aplice cunoştinţele însuşite în activitatea de instruire în cadrul disciplinelor economice. conştiinţă. Ideile filosofice şi umanismul lui D. Tema 20. Idei filosofice în creaţia lui M. MilescuSpătaru. Tratamentul de suprafaţă şi produşii chimici utilizaţi.. ontologie. Specificul cunoaşterii filosofice. şcoală filosofică. Ilarion CHISTRUGĂ. Etapele istorice de dezvoltare ale filosofiei. Cantemir. Obiectul filosofiei. univ. gnoseologie. antropologie. Obiectivele / Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. Filosofia modernă. • să comunice eficient în cadrul profesional şi social. Clasificarea substanţelor dulci. La nivel de integrare/creativ: • să aprecieze rolul modelelor de gândire în activitatea intelectuală în sfera economică. morală. Locul şi rolul filosofiei în sistemul culturii. 2. Scopul cursului Formarea la studenţi a competenţei: de a aplica aparatul categorial şi cunoştinţele filosofice obţinute în activitatea instructivă şi profesională. în procesele de limpezire şi stabilizare. Metode de determinare a conservanţilor. etică. II. conf. Necesitatea utilizării lor în procesele tehnologice de obţinere a produsului alimentar. 17 . Eminescu. 3. antibioticile şi antioxidanţii alimentari. dr. univ. Îndulcitorii sintetici. antibioticilor şi antioxidanţilor. Filosofia medievală. Metode de determinare a substanţelor dulci. Metode fizico-chimice de determinare a compuşilor chimici auxiliari. Compuşii chimici în tehnologia produselor de panificaţie. Concepţia filosofică a lui N. metodologie. Apariţia şi dezvoltarea gândirii filosofice în Moldova. Polialcoolii dulci. univ. Autori: Tudor DUMITRAŞ. Filosofia Greciei Antice. societate. Filosofia contemporană. Tema 19. Filosofia istoriei în letopiseţele din sec. cultură. Muza BUCAROS. filosofie economică. Filosofia .concepţie despre lume şi modalitatea de gândire. FILOSOFIA Total ore: 120.. Compuşii chimici cu proprietăţi de îndulcire. III. Filosofia clasică germană. dr. conf. Compuşii chimici auxiliari cu utilizări în tehnologia produselor alimentare. Puncte credite: 4. La nivel de aplicare: • să determine rolul şi funcţiile filosofiei în activitatea intelectuală. axiologie. Tema 21. Generalizare.Acţiunea antiseptică. Unităţi de conţinut 1. Filosofia Orientului Antic. La nivel de cunoaştere: • să explice conceptele: filosofie. Filosofia renascentistă. Conservanţii. utilizând limbajul filosofic însuşit.. Prezentarea generală. Importanţa şi rolul lor în industria alimentaţiei publice.

structură. 9. DIACONU Luminiţa. Filosofia religiei. Gnoseologia. Societatea şi istoria. La nivel de aplicare: • să producă prezentări şi expozeuri în forma orală şi scrisă. Cultura – obiect de studiu al filosofiei. drept. Filosofia omului. Spaţiul. nivelurile. şi socio-culturale în domeniul afacerilor. Conştientul şi inconştientul. Religiile mondiale: unitatea şi deosebirea. Libertatea – necesitatea existenţei omului. parafrazând pe alocuri în cazul subiectelor ca: viaţa profesională. Problema alienării în lumea contemporană. Filosofia culturii şi axiologia. lector sup. 5. 10. mişcarea. Continuitatea şi discontinuitatea în evoluţia moralei. LIMBA STRĂINĂ I Total ore în auditoriu: . Cultura şi civilizaţia. GROZAV Parascovia. Structura societăţii. Etica relaţiilor în afaceri. tipurile. Noţiune de morală şi etică. Puncte credite: – 4 Autori: HIOARĂ Natalia. Conştiinţa omului şi problema modelării proceselor de gândire. Cultura ca sistem: formele. CV-uri etc. personalitate. 8. 6. Noţiunea de paradigmă. Problema tipologiei culturilor. Societatea şi natura. Cunoaşterea ştiinţifică şi structura ei. lector univ. natura muncii. VOLOHOVA Natalia. Obiectivitatea legilor istorice. 18 . Conceperea omului ca individ. Religia şi ştiinţa. Învăţătura despre existenţă.4. Religia – fenomen socio-cultural. lector univ. Învăţătura filosofică despre adevăr. Filosofia societăţii. • să înţeleagă ideile principale referitor la un subiect concret într-o limbă standard. salariul etc. inclusiv informaţiile ce ţin de viaţa şi activitatea cotidiană a întreprinderii. politică şi alte forme ale culturii. Filosofia moralei. Civilizaţia şi globalizarea lumii contemporane. pe teme ce ţin de domeniul de specialitate. Filosofia conştiinţei. Noţiune de element. Obiectivele / Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. condiţiile de muncă. La nivel de cunoaştere: • să stăpânească un vocabular suficient şi structuri gramaticale necesare pentru a se descurca. Concepţia filosofică despre conştiinţă. individualitate. • să producă scrisori de intenţie. Corelaţia dintre morală. sistem. Noţiune de cunoaştere. lector univ. 11. Freudismul. Ontologia. psihoanaliza şi problema conştiinţei. II. religie. Organizarea structurală a materiei. Scopul cursului Cursul vizat are drept scop familiarizarea studenţilor cu limbajul economic şi dezvoltarea competenţelor lingvistice. Religia şi rolul ei în desfăşurarea proceselor sociale contemporane. 7. Logica şi metodologia cunoaşterii ştiinţifice. Societatea – obiect de studiu al filosofiei. timpul.120. Noţiune de ontologie. Specificul existenţei economice. Problema omului în filosofie.

Unităţi de conţinut The three sectors of the economy. 1. dr. salariul. La nivel de integrare/creativ: • să propună metode şi procedee de lucru cu sistemele informatice de birou contemporane în baza aplicaţiei MS Word. 4. • să cunoască elementele de interfaţă dintre sistemul de operare şi utilizator. conf. 19 . 3. etc.Company website. 7. conf. • să se informeze (de exemplu. 5. univ. funcţiile şi principiile de bază în lucrul cu sistemele informatice şi de birou contemporane. Puncte credite: 5. 6. • să utilizeze metodele de elaborare ale prezentărilor (MS Power Point) la realizarea tezelor anuale. condiţiile profilul postului. GÂDILICA. Work and Motivation Recruitment Labour Relations Production INFORMATICA ECONOMICĂ Total ore – 150 ore. V. • să cunoască conceptele de bază a aplicaţiei MS Power Point. participare la un interviu. La nivel de cunoaştere: • să cunoască structura. II. MORARU. dr.• să înţeleagă documente autentice scrise şi orale. în domeniul automatizării proceselor administrative şi de birou în baza tehnologiilor informaţionale avansate. Autori: T. La nivel de aplicare: • să aplice cunoştinţele dobândite la procesarea textului şi crearea tabelelor. III. Presenting your Company.. III. aplicarea la un post). Scopul cursului Formarea la studenţi a competenţei: legate de stocarea şi prelucrarea informaţiei economice şi de afaceri cu ajutorul sistemelor electronice de calcul. lector superior. la o agenţie de amplasare în câmpul muncii) asupra naturii muncii. • să formuleze întrebări clare în vederea obţinerii informaţiilor. la elaborarea elementelor grafice în MS Word.. CAPAŢINA. Management and Cultural Diversity Company Structure. La nivel de integrare: • să descrie cu mijloace simple formarea şi experienţa sa profesională şi academică. Obiectivele/Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. • să cunoască metodele şi procedeele de procesare a documentelor în baza aplicaţiei MS Word.univ. răspunsurilor sau reacţiilor dorite din partea interlocutorului. de licenţă etc. 2. M. ulterior pentru rezolvarea problemelor complexe din domeniul activităţii economice. şi să răspundă la întrebări cu privirea la aceste lucruri (de exemplu.

lect. 3. univ. Puncte credite: 0. Unităţi de conţinut 1. Efecte de tranziţie şi temporizări. sport de performanţă.. • să susţină normativele practice de control. Obiectivele / Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I.STAN. de a cunoaşte noţiunile generale din tehnica jocului de volei.univ. badminton. sup. video. Concepte generale ale informaticii Rolul informaticii în economia naţională. Autori: V. sup. Scopul cursului: Formarea la studenţi a competenţei: de a forma noi priceperi şi deprinderi motrice. N. Crearea prezentărilor. Concepte de bază. Procesorul de texte MS Word Interfaţa procesorului MS Word. fotbal. Concepte de bază. La nivel de integrare/creativ: • să implementeze în viaţa cotidiană cunoştinţele. Sisteme de operare. Power Point – prezentare generală. La nivel de aplicare: • să utilizeze în joc procedeele tehnice învăţate. univ. Tehnici elementare. Inserarea ecuaţiilor în documente. tenis de masă şi atletism. sup. • să promoveze un mod de viaţă sănătos.FERARU. Vizualizarea şi tipărirea unui document.. lect. II. univ.. Microsoft Power Point.LEVIŢCHI. V. de a contribui la dezvoltarea armonioasă a organismului şi a capacităţii motrice necesare. exerciţiu fizic. 5. SO Windows. M.SCUTELNIC. sunet. Formatarea documentelor Word. baschet. 20 . lect.GOREA. Lucrul cu procesorul Word.• să aplice tehnicile cunoscute pentru realizarea prezentărilor profesionale a informaţiilor utilizând MS PowerPoint. Efecte multimedia: animaţie. • să practice sportul. La nivel de cunoaştere: • să explice conceptele: educaţie fizică. III. mişcarea olimpică.. Tipărirea unei prezentări. 2. dozarea efortului fizic etc. D. univ. Crearea desenelor şi importarea obiectelor. conf. 4. Componentele hardware şi software. ce ţin de pregătirea fizică generală. Tehnici complexe în MS Word Tabele în MS Word. Hiperlegături. Reţele de calculatoare. indiferent de domeniul de activitate a viitorului specialist. priceperile şi deprinderile acumulate. lect. Elemente grafice în MS Word Diagrame în MS Word. Documente în forma electronică. sup. Editarea documentelor. de a dezvolta continuu calităţile fizice generale şi speciale.. Calcule în tabele. EDUCAŢIE FIZICĂ I Total ore: 30.

univ. La nivel de aplicare: • să aplice cunoştinţele acumulate despre diverse tipuri de relaţii dintre organismele vii. Cunoaşterea regulamentului jocului individual. Cunoaşterea regulamentului jocului: „aut”. Baschet Familiarizarea şi învăţarea tehnicii deplasărilor în atac şi apărare. prinderii. Familiarizarea studenţilor cu formele de impact asupra mediului natural şi organismului uman. 3. Puncte credite – 2. 4. ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI Total – 60 ore. cu metodele de combatere a acestora. Perfecţionarea tehnicii transmiterii. componenţa echipei. Cunoaşterea regulamentului jocului individual. Scopul cursului: Aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice în domeniul protecţiei mediului. Perfecţionarea procedeelor tehnice ofensive şi defensive. Autor: BACAL Petru. • să studieze formele principale de impact antropic asupra mediului şi metodele economice de reglementare a impactului respectiv. • să cunoască prevederile principale ale standardelor internaţionale în managementul de mediu.Unităţi de conţinut 1. Familiarizarea şi învăţarea tehnicii servirii „fluturaşului”. 21 . aruncării şi driblingului mingii. • să propună metode şi soluţii de supraveghere şi diminuare a impactului asupra mediului. Învăţarea şi perfecţionarea tehnicii lovirii „tăiate” şi lovirii „liftate” a mingii. Obiectivele/rezultatele învăţării: I. Tenis de masă Învăţarea ţinerii corecte a paletei. Familiarizarea şi învăţarea tehnicii servirii mingii. oprirea. depăşirea adversarului. Atletism Familiarizarea şi învăţarea tehnicii alergării la distanţe scurte. Badminton Învăţarea ţinerii corecte a rachetei. „dublu dribling”. îndeosebi despre relaţiile bazate pe concurenţă şi cooperare. dr. Volei Familiarizarea cu tehnica jocului. II. „corner”. 6. • să cunoască factorii mediului de mediu şi influenţa lor asupra unităţilor şi comunităţilor vitale. „paşi”. pasa. Învăţarea procedeelor tehnice ofensive şi defensive: fără minge şi cu minge. • să aplice cunoştinţele ecologice în domeniul de specializare. 5. La nivel de cunoaştere şi înţelegere: • să conştientizeze importanţa actuală a cunoştinţelor ecologice. conf. „fault”. Învăţarea şi perfecţionarea tehnicii startului de jos. Cunoaşterea principalelor reguli de joc: dimensiunile terenului. regula servirii mingi. 2. Perfecţionarea tehnicii repunerii mingi în joc din „aut”. Cunoaşterea regulilor de joc: „aut”. Fotbal Familiarizarea şi învăţarea procedeelor tehnice de atac cu mingea: driblingul.

Piramidele ecologice. 22 . 7. 8. inclusiv economice. Efectele poluării aerului asupra mediului şi sănătăţii omului. • să aplice analiza SWOT în implementarea în Republica Moldova a standardelor internaţionale cu privire la managementul de mediu. 3. Problemele alunecărilor de teren. Contabilitatea şi auditul de mediu. Noţiune. Ecomarketingul. Rolul relaţiilor dintre organisme în fluxul de energie a ecosistemului. Funcţiile complexe ale resurselor forestiere şi biodiversităţii. La nivel de integrare: • să determine particularităţile principale ale relaţiei mediu-economie. procedura şi aria de aplicarea a ecoauditului. Etapele. componentele şi clasificarea ecosistemelor. • să utilizeze metodele economice de folosire raţională a resurselor naturale şi de protecţie a factorilor de mediu. Problemele şi protecţia resurselor forestiere şi a biodiversităţii Organismele vii ca mediu vital. Însemnătatea ecologică şi economică a resurselor de apă. Mecanismul de concurenţă. Problemele şi protecţia resurselor de apă. Noţiune şi clasificarea factorilor de mediu. Poluarea şi protecţia bazinului aerian. Poluarea apelor marine şi continentale. Problemele şi protecţia resurselor funciare Însemnătatea ecologică şi economică a resurselor de sol. Productivitatea biologică a ecosistemelor. 4. Aerul atmosferic ca factor ecologic şi mediu vital. Metodele. efectele ecologice. Ecoetichetarea şi ecocertificarea. Compartimentele standardelor internaţionale ale managementului de mediu. Problemele asigurării cu apă potabilă. Formele şi ariile de manifestare. Metodele tehnologice şi economice de prevenire şi reducere a poluării aerului atmosferic. • să identifice problemele ecologice prioritare la nivel global. Cadrul instituţional al managementului de mediu. economice şi sociale ale ecoturismului. Relaţiile dintre organismele vii Relaţiile funcţionale dintre organismele vii. Metodele de folosire raţională şi de protecţie a resurselor forestiere şi biodiversităţii.să identifice domeniile şi posibilităţile de aplicare a standardelor internaţionale cu privire la managementul de mediu la domeniul de formare profesională. Problemele biodiversităţii. 5. Importanţa teoretică şi practică a cunoştinţelor ecologice. tipurile şi diversificarea nişelor ecologice. Metodele de restaurare şi protecţie a terenurilor şi solurilor. Aspectele economice ale protecţiei mediului (în funcţie de profilul de formare profesională) Structura şi funcţiile managementului de mediu. III. Formele de degradare a solurilor şi efectele ecologo-economice ale acestora. Problemele ecologice şi social-economice ale defrişării suprafeţelor forestiere. Sursele ţi formele de poluare a aerului atmosferic. 6. de prevenire şi reducere a consumului excesiv şi poluării resurselor acvatice. Factorii ecologici limitativi 2. Ecosistemele naturale şi antropice Noţiune. Bazele teoretice ale ecologiei şi protecţiei mediului Obiectul şi direcţiile de studiu ale ecologiei. naţional şi local. Planificarea şi evaluarea de mediu. • Unităţi de conţinut: 1.

Normele zilnice. • să elaboreze etichete nutriţionale pentru produsele alimentare. de „lot alimentar” etc. Importanţa lor pentru organism. Tipurile de legătură a apei cu substanţele chimice din alimente. Rolul micronutrienţilor în metabolismul organismului uman. Unităţi de conţinut 1. Produşii toxici care se formează în produsele alimentare în urma proceselor de prelucrare tehnologică. Normele fiziologice cu privire la consumul principalelor alimente. valoarea nutritivă. Efectul sinergetic al acestora. Puncte credite: 5. Sursele alimentare de substanţe antinutritive. Ponderea cheltuielilor pentru alimentaţie din venitul total al cheltuielilor. • să participe la proiectarea produselor alimentare de generaţie nouă. Bilanţul hidric. Simptoamele de intoxicaţie grave şi acute. • să analizeze diverse modele de asigurare a calităţii produselor alimentare. Substanţele biologic active. Metode de prevenire. Alimentaţia corectă şi echilibrată Rolul alimentaţiei în activitatea vitală a omului. de „indici de calitate”.FUNDAMENTELE NUTRIŢIEI UMANE Total: 150. să elaboreze meniuri în funcţie de principiile de asociere a produselor alimentare în scopul sporirii eficienţei utilizării lor de către organismul uman. Rolul apei în organismul omului. 2. Valoarea energetică a raţionului alimentar şi coraportul optimal dintre principalii nutrienţi. Norma zilnică. substanţe antibiotice. 4. • să asigure o alimentaţie echilibrată la nivel individual. principalele surse. Metodele de verificare a calităţii mărfurilor alimentare Noţiuni de „calitate a mărfurilor”. La nivel de aplicare: • să efectueze calculul valorii energetice a alimentelor. • să participe la elaborarea procedurilor de verificare a calităţii produselor alimentare. La nivel de integrare/creativ: • să propună modalităţi de îmbunătăţire a unui raţion alimentar concret specific unor categorii de consumatori. Substanţele antialimentare şi substanţele toxice din alimente Clasificarea şi caracteristica substanţelor antinutritive. III. II. de „probă medie pentru analiză”.. Scopul cursului Formarea la studenţi a competenţei: de a elabora şi a aplica un raţion alimentar echilibrat. Autor: CALMÂŞ Valentina dr. univ. Clasificarea şi caracteristica substanţelor toxice din produsele alimentare. 3. Metodele de diminuare a influenţei nefaste a acestora asupra organismului omenesc. gradul de asimilare a alimentelor. Sursele alimentare de substanţe biologic active. Obiceiurile alimentare. Obiectivele/ Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. pesticide. Aspecte social-economice ale nutriţiei umane. proiectarea alimentelor. principiile de combinare a alimentelor. Aspectele toxicologice ale unor aditivi alimentari. principalele surse. procesele de digestie. 23 . inocuitatea alimentelor. radioactive etc. conf. Rolul factorilor nutritivi în alimentaţie Rolul macronutrienţilor în metabolismul organismului uman. La nivel de cunoaştere: • să explice conceptele: siguranţă alimentară. biologică şi energetică a alimentelor. contaminarea produselor alimentare cu metale grele.

„metrologie”. Structura actuală a ofertei de alimente neconvenţionale şi netradiţionale Înlocuitori de produse alimentare. precum şi a transportării şi depozitării. calitatea igienică. 9. Teoria Ecologismului. aliment modificat. „valoare biologică” etc. frecvenţa meselor. Particularităţile alimentaţiei intelectualelor şi persoanelor de vârstă înaintată.Exprimarea noţiunilor şi cifrică a indicilor de calitate. de turism şi sport care o practică. Factorii care stau la baza variaţiei cerinţelor de substanţe nutritive. Sistemele de supraveghere a nutriţiei la nivel internaţional. Noţiuni de „ecologia alimentaţiei” şi „ecologia nutriţiei”. Alimentaţia corectă cu distribuţia geografică. lect.univ. alimente asupra sănătăţii consumatorilor. „standard”. tehnologic. Normele de nutriţie elaborate de FAO şi OMS. metrologiei şi evaluării conformităţii. Valoarea nutritivă Noţiuni de „valoare energetică”. „valoare igienică”. Principalele poziţii de interpretare a modului de alimentaţie: Teoria „Selfselecţiei”. Programele FAO pentru „Securitatea Alimentară”. Principalele etape în evoluţia alimentaţiei umane Factorii care influenţează comportamentul alimentar. METROLOGIA ŞI EVALUAREA CONFORMITĂŢII Total ore: 120. Evaluarea stării nutriţionale a indivizilor în funcţie de datele antropometrice. intestinele subţire şi gros). Sistemul digestiv al omului Structura şi funcţiile sistemului digestiv. merceologic în scopul sporirii şi diversificării hranei oamenilor. Proiectarea nutriţională şi fabricarea produselor cu potenţial nutritiv prestabil. Factorii de influenţă ai satisfacerii nevoilor de hrană: economici. 8. sex şi vârstă). duoden. miros şi aspect exterior. La nivel de cunoaştere: • să definească şi să explice conceptele de: „standardizare”. Senzaţiile senzoriale cu privire la gust. Particularităţile alimentaţiei turiştilor şi sportivilor (în funcţie de formă. Metodele de apreciere a calităţii alimentelor (de bază şi alternative). Identificarea resurselor neconvenţionale de alimente şi exploatare a potenţialului lor biologic. Relaţia „valoare nutritivă-preţ”. sezonieri etc. sup. demografici. Digestia alimentelor în aparatul digestiv al omului (cavitatea bucală. „valoare nutritivă”. Regulile de degustare. calitatea senzorială. în contextul ştiinţei mărfurilor. calitatea estetică. sociologici. Bolile frecvente ale studenţilor provocate de alimentaţia incorectă. Puncte credite: 4. Obiectivele / Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. Particularităţile alimentaţiei ale diferitor grupe de populaţie Particularităţile alimentaţiei copiilor şi a adolescenţilor. STANDARDIZAREA. stomac. 5. ”valoare organoleptică”. 7. Controlul sanitar igienic al materiilor prime.. Clasificarea activităţilor profesionale în funcţie de efortul depus. aliment îmbogăţit. Scopul cursului Studierea cursului dat are menirea de a elucida în detaliu problematica complexă a standardizării. „evaluarea conformităţii” etc. Noţiuni de aliment natural. Autor: HANDRABURA Alina. combinarea alimentelor. Influenţa procesului tehnologic asupra valorii nutritive. Elementele componente a calităţii produselor alimentare: calitatea nutritivă. Influenţa acestora asupra gradului de asimilare a hranei. Particularităţile alimentaţiei studenţilor. Procese biochimice provocate de microorganisme utilizate în industria alimentară. 24 . Normele zilnice. 6.

La nivel de aplicare: • să aplice metode şi tehnici de colectare şi analiză a informaţiilor şi datelor în domeniul standardizării. • să explice importanţa economică a standardizării. II. metrologie şi evaluare a conformităţii mărfurilor. procedura de elaborare a unui standard internaţional. La nivel de integrare/creativ: • să consolideze interesului studenţilor faţă de activitatea de standardizare. metrologiei şi evaluare a conformităţii mărfurilor. Institutul European de Standardizare în Telecomunicaţii (ETSI) etc. domeniu de activitate. Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).• să cunoască aspectele legislative şi normative ce reglementează activitatea de standardizare. SUA. documentelor de organizare (HD) şi a prestandardelor europene (ENV). 3.obiectivele ISO. • să analizeze activitatea organismelor şi organizaţiilor de standardizare. tehnică. Standardizarea în context internaţional şi regional Istoricul apariţiei standardizării pe plan internaţional. Austria. metrologie şi certificare. structura organizatorică. Obiectivele generale ale standardizării. desfăşurarea lucrărilor ISO. Standardizarea la nivel european – obiectivele standardizării şi caracteristica standardelor europene (EN). Categorii şi tipuri de standarde . Noţiuni şi cunoştinţe fundamentale ale metrologiei Obiectul şi conţinutul metrologiei. Comitetul European de Standardizare şi Electrotehnică (CENELEC).conţinutul. Baza legislativă şi normativă a ONS. • să descrie procedura şi metodologia evaluării conformităţii mărfurilor. 2. Baza legislativă. Alte organisme implicate activ în standardizarea internaţională. sarcinile şi principiile. • să caracterizeze principalele tipuri şi categorii de standarde. III. în contextul ştiinţei mărfurilor. importanţa în procesul tehnico-ştiinţific. Măsurarea şi metodele de măsurare specifice metrologiei. domeniile şi nivelul de aplicare. Rusia. organizatorică şi normativă a metrologiei în Republica Moldova. Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică etc. Rolul şi importanţa standardizării în realizarea şi comercializarea mărfurilor. organizarea internă şi colaborarea internaţională. clasificarea lor. Organizarea şi conducerea activităţii de standardizare în ţările dezvoltate economic: Marea Britanie. Unităţi de conţinut 1. metrologie şi evaluare a conformităţii pe plan naţional. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). structura organizatorică şi desfăşurarea lucrărilor CEI. Sistemul Naţional de Standardizare – scopul şi obiectul de activitate. obiectivele CEI. Activitatea de reglementare tehnică în RM. Organisme europene de standardizare: Comitetul European de Standardizare (CEN). Organizaţia internaţională de standardizare (ISO). Categorii de standarde şi documente normative aplicabile în Republica Moldova. Uniunea Internaţională a Comunicaţiilor (UIT). • să argumenteze şi să utilizeze corect informaţiile obţinute în urma cercetărilor desfăşurate în domeniile standardizare. Organizarea şi conducerea activităţii de standardizare în Republica Moldova Istoricul apariţiei standardizării în Republica Moldova. Importanţa şi obiectivele standardizării internaţionale. 4. metrologie şi evaluare a conformităţii mărfurilor. metrologiei şi evaluării conformităţii. ştiinţifică. european şi internaţional. Canada etc. • să însuşească deprinderi de lucru cu diferite tipuri de standarde internaţionale şi naţionale. Franţa. Fundamentele teoretice ale standardizării Definirea şi semnificaţia activităţii de standardizare. Comisia Electrotehnică Internaţională (CEI) – istoric. 25 .

8. Metodologia evaluării şi certificării conformităţii mărfurilor Direcţiile de activitate a organismelor de certificare – încercarea. Procedura de emitere a certificatului de conformitate în Republica Moldova. European Acreditation of Certification (EAC). sistemul de înregistrare şi atribuţiile principale. 5. Convenţia Metrului. certificatul de capabilitate. Alte organizaţii internaţionale de metrologie – Sistemul Metric Zecimal (SMZ). Procedura de certificare a mărfurilor – solicitarea certificării. funcţiile şi atribuţiile ONACP.istoricul apariţiei. regionale şi teritoriale ce activează în domeniul certificării. caracteristică şi importanţă. Elveţia. Nomenclatorul produselor supuse certificării obligatorii şi voluntare. Definiţii. derivate şi suplimentare. Sistemul Practic MkgSA. documentaţia. personalul permanent. Euopean Network for Quality Syiytem Assesment and Certification (EQNET) etc. Avantajele şi dificultăţii certificării. Sistemul Electromagnetic CGS. efectuarea auditului întreprinderii. 26 . Organizaţii internaţionale de metrologie Sistemul Internaţional de Unităţi (SI). marca de conformitate şi convenţiile de recunoaştere reciprocă.Erorile de măsurare. Organization for Testing in Europe (EUROLAB). Evaluarea conformităţii mărfurilor în Republica Moldova Caracteristica generală a organismelor de certificare – structura organizatorică. Istoricul apariţiei. Caracteristicile tehnice şi metrologice a aparatelor de măsură. Principalele surse de erori. certificatul de conformitate. serviciilor şi sistemelor calităţii. 6. Principiile de bază ale politicii în domeniul evaluării conformităţii. comitetul de direcţie. Obiectivele principale. Certificarea produselor şi sistemelor calităţii în UE. Multipli şi submultipli zecimali ai unităţilor SI. Principiile de bază. certificarea obligatorie şi certificarea voluntară. acordarea certificatului de conformitate şi menţinerea dreptului de a conţine certificatul. Marea Britanie. instrumentarea dosarului. România etc. Particularităţile şi caracteristica organismelor de stat şi supravegheate de stat. Certificarea conformităţii produselor în Germania. Clasificarea instrumentelor şi aparatelor de măsurat. Cadrul conceptual privind evaluarea conformităţii mărfurilor Definirea şi caracteristica termenului de „evaluare a conformităţii”. Abordarea certificării produselor pe plan internaţional şi european Apariţia şi dezvoltarea certificării în lume. Japonia. Modalităţi de certificare. simboluri. Documentele certificării – licenţa pentru certificare. a organismelor naţionale. Cadrul legal şi instituţional al certificării conformităţii produselor în Republica Moldova. 9. Importanţa şi rolul standardelor EN 45000 şi ISO 9000 referitoare la certificarea produselor. Clasificarea erorilor de măsurare. evaluarea conformităţii produselor şi asigurarea conformităţii produsului. Măsuri de prevenire a erorilor de măsurare. Organisme europene de certificare – European Organization for Testing in Certification (EOTC). Sistemul Electrostatic CGS. Sistemul tehnic MKgFS. certificarea şi controlul. structura şi regulile de efectuare a certificării. Principiile şi obiectivele certificării. conţinut. reguli de scriere şi folosire a simbolurilor unităţilor SI. Etapele evaluării conformităţii mărfurilor – determinarea caracteristicilor produselor. Organismul Naţional de Asigurare a Conformităţii Produselor (ONACP) – organism de certificare a conformităţii în Republica Moldova. Rusia. Mijloace tehnice de măsurare. Clasele de unităţi SI fundamentale. Unităţi care nu fac parte din Sistemul Internaţional. 7. Franţa. Scheme de evaluare a conformităţii mărfurilor aplicabile în Republica Moldova. Rolul şi importanţa certificării în activitatea economică şi în activitatea de importexport a mărfurilor. Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi (BIPM).

ce determină funcţionarea echipamentelor tehnologice şi guvernează procesele tehnologice specifice domeniului de studiu. tehnici de comunicare scrisă şi orală în domeniul afacerilor. Market Structure and Competition Advertising. asimilează cunoştinţe fundamentale şi formează deprinderi practice de cercetare şi analiză a proprietăţilor fizice şi fizico-chimice ale materiei prime organice şi anorganice utilizate în domeniul tehnologiei produselor alimentare. La nivel de cunoaştere: • să abordeze spontan subiecte privind interesele sale şi domeniul său profesional. Promotional Tools Efficiency and Employment. GROZAV Parascovia. • să înţeleagă ideile principale din texte complexe pe teme concrete sau abstracte. III. 6. La nivel de cunoaştere: 27 . VOLOHOVA Natalia. La nivel de aplicare: • să expună şi să justifice opiniile precum şi susţinerea lor cu pertinenţă. 5.150. Puncte credite: – 5 Autori: HIOARĂ Natalia. Obiectivele / Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. lector universitar. 7. OPREA Scopul cursului: În cadrul acestui curs studenţii studiază legile fizice. lector superior DIACONU Luminiţa. Puncte credite: 5.LIMBA STRĂINĂ II Total ore în auditoriu: . video asupra unor subiecte din domeniul specialităţii. Obiectivele / Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. 4. Unităţi de conţinut Semestrul II 1. Business Ethics The Role of Government International Trade Economics and Ecology FIZICA ȘI METODE FIZICE DE CERCETARE Total ore: 150. 3. Autor: S. • să iniţieze şi să susţină o convorbire cu eficacitate şi naturaleţe. Products and Brands Marketing. • să comunice eficient într-un mediu de afaceri germanofon. La nivel de integrare: • să se integreze într-o conversaţie de durată asupra subiectelor din domeniul de afaceri. Scopul cursului Cursul vizat va familiariza studenţii cu limbajul economic. lector univ. • să înţeleagă o limbă orală standard în direct sau la radio. II. lector univ. 2.

Procese izoterme. Duritatea 28 . Barometre şi manometre. a metodelor statistice de prelucrare a rezultatelor experimentale. Determinarea presiunii aerului. Rezistenţa hidraulică. Forţe de vâscozitate. Evaporarea şi condensarea. Legea lui Hooke. Experimentul fizic. Cinematica şi dinamica fluidelor ideale. a legilor fizice ce stau la baza unor procese tehnologice de prelucrare a materiei prime şi preparatelor. Formula lui Bernoulli. interval de încredere). Tema 5. Coeficientul de dilatare izobară. Deformarea elastică şi deformarea plastică. Reţeaua cristalină. Procese termodinamice reversibile şi ireversibile. Legături covalente şi ionice. Determinarea umidităţii aerului. III. a tehnicilor experimentale de cercetare aplicate în domeniul de formare profesională. • să desfăşoare corect măsurările experimentale de analiză cantitativă aplicând metodele fizice de cercetare specifice materie prime şi materialelor analizate. Forţe de adeziune şi coeziune. Coeficientul de vâscozitate dinamică. adiabatice. Deformarea corpurilor solide. Metoda Stokes. Umiditatea aerului. Gaze reale. Tema 4. Presiunea aerului. Dilatarea lichidelor. Fenomene capilare. Modulul lui Young. Principiul al II-lea al termodinamicii. Tema 3. Ciclul Carnot. • cunoaşterea structurii interne şi a proprietăţilor fizice ale materiei. Ecuaţia de stare a gazului ideal. Transformări de fază. izobare şi izocore. Elemente de termodinamică Lucrul mecanic şi cantitatea de căldură. Numărul lui Reynolds. Coeficientul de elasticitate. Coeficientul de tensiune superficială. Formula fundamentală a termodinamicii. Fluide reale. Legea lui Jurin. Presiunea osmotică. semiconductori. abaterea standard. Erori sistematice şi aleatoare. La nivel de integrare/creativ: • formarea capacităţilor de investigaţii ştiinţifice. II. Statistica măsurărilor experimentale (media aritmetică. Tensiunea mecanică. Modelul cinetico-molecular al stărilor de agregare. să argumenteze necesitatea utilizării unei metodici concrete pentru analiza produsului. dispersia. Proprietăţile fizice ale corpurilor solide. Tema 2. Legile lui Fick. Principiul I al termodinamicii. Clasificarea metodelor de cercetare şi analiză a proprietăţilor fizice ale materiei şi produselor alimentare. Metode de determinare a vâscozităţii lichidelor. Ecuaţia van-der-Waals. Metode de determinare a coeficientului tensiunii superficiale. Repartiţia lui Gauss. • să aplice metode de analiză statistică a rezultatelor experimentale. izocore.aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice ale studenţilor în domeniul de specialitate – Tehnologia şi managementul alimentaţiei publice. Ecuaţia lui Euler. • să selecteze corect metode de cercetare şi tehnicile şi procedeele specifice de cercetare. Proprietăţile fizice ale lichidelor Structura lichidelor. izobare. Legea lui Poiseuille. Clasificarea corpurilor solide. Conductivitatea electrică a solidelor: izolatori. Proprietăţile fizice ale gazelor Structura discretă a substanţei. La nivel de aplicare: • aplicarea în practică a metodelor moderne de cercetare şi analiză a proprietăţilor fizice şi fizico-chimice ale materiei organice şi anorganice. a principiilor termodinamice de funcţionare a unor echipamente şi dispozitive tehnologice. Procese ciclice. Punctul triplu al substanţei. Difuzia şi osmoza. • Unităţi de conţinut Tema 1. Higrometru şi psihrometru. Etapele analizei experimentale. Formula barometrică. Unităţi de măsură fundamentale şi unităţi derivate. Procese izoterme. Entropia sistemului. Sistemul internaţional al unităţilor de măsură. Fenomene superficiale. Formula fundamentală a teoriei cinetico-moleculare a substanţei. conductori. Structura internă a corpului solid. Generalităţi privind metodele fizice de cercetare Caracteristica disciplinei şi interacţiunea ei cu alte discipline fundamentale.

Fotometria în flacără. Nefelometrie şi turbimetrie. Refractometrie Reflexia luminii. Curentul în gaze. Tema 8. Perioada de semidescompunere a substanţelor radioactive. Câmpul electric în diferite medii. Electrozi indicatori şi de referinţă. Determinarea volumului corpurilor şi lichidelor. Spectre de luminiscenţe. Celule fotoelectrice. Radia Reuntghen. Determinări de masă. Cromatografia de adsorbţie şi de repartiţie. Dependenţa curentului electric de temperatură şi iluminare. Tema 9. Dependenţa indicelui de refracţie de lungimea de undă (dispersia luminii). Tema 10. Spectrometrie de absorbţie şi fotometrie Natura electromagnetică a luminii. Dispozitive de măsurare a conductibilităţii. Dispozitive de măsurat în spectrul infraroşu al luminii. Curentul electric în semiconductori. Titrarea potenţiometrică. Tema 11. Ionizarea gazelor şi recombinarea sarcinilor electrice. Scara mineralogică a lui Mohs a durităţii cristalelor. Tema 14. contoare pentru neutroni. Analiza spectrală de luminiscenţă. Muller. picnometrică şi areometrică. Permitivitatea dielectrică a mediului. Spectrograful. Metode fotometrice şi colorimetrice de analiză. Curbe de titrarea conductometrică. Legea lui Arhimede. Tema 6. Tipuri de descărcări în gaze şi aplicaţiile lor practice. Dipolul. Laserul. Metode cromatografice de analiză Cromatografia. Polarimetrie Lumina naturală şi lumina polarizată. Duritatea absolută şi relativă. Determinarea durităţii corpurilor solide. Prisma Nicol. Metode radiochimice de analiză Radiaţii nucleare şi interacţiunea lor cu substanţa. Legea lui Brewster. Reflexie totală. Titrarea coulometrică. Legea lui Faraday. Fotocolorimetrul. Termogravimetrie. Analiza radiologică. Determinarea golurilor în construcţii solude (defectometru) şi obiectelor implementate în medii (rengenometru). Clasificarea metodelor cromatografice de analiză. Reţeaua de difracţie Tema 13. Tema 12. Dependenţa curentului de temperatură. 29 . Curentul electric în electroliţi. contorul Geiger. dielcometru cu cristal piezoelectric de cuarţ. Legea Bauguer-Lambert-Beer. Fluorometru. Cromatografia de lichide pe coloană. Cromatografia în fază gazoasă. Fosforescenţa şi fluorescenţa. Indicele de refracţie. Geluri cromatografice. contoare proporţionale. Clasificarea electrozilor. Măsurări polarimetrice. Principiul de funcţionare a polarimetrului. electroscopul. Determinarea punctului de echivalenţă. camera de ionizare. Analiza spectrală în infraroşu. Câmpul electric în diferite medii. Substanţe optice active. Gravimetrie şi densimetrie. Titrarea colorimetrică. Fenomenul de birefringenţă. Metode şi instalaţii de măsurare a radioactivităţii. Efectul fotoelectric. Electroforeza. Metode de determinare a porozităţii şi gradului de absorbţie a materialelor. Măsurarea permitivităţii dielectrice: puntea Wheastone în curent alternativ. Curentul electric în metale. Termocupluri şi aplicaţiile lor practice. Principiul de funcţionare a spectrometrului. Testul Brinell și testul Vichers. Determinarea greutăţii şi densităţii prin metodele: hidrostatică. Tranziţii spontane şi induse. Metode electrochimice de analiză Titrarea conductometrică. Tipurile de luminiscenţă. Legile reflexiei. contor de scintilaţie. Cromatografia de excludere-difuziune. Dispozitive de măsurat luminiscenţa. punţi electronice în curent alternativ. Principiul de funcţionarea a refractometru. Refracţia luminii. Tema 7. Difracţia luminii.materialelor. Greutatea şi densitatea corpurilor solide.

• să promoveze un mod de viaţă sănătos. 6. 24 sec. Volei Perfecţionarea procedeelor tehnice ofensive şi defensive: fără minge şi cu minge. 8 sec. La nivel de cunoaştere: • să explice conceptele: educaţie fizică. scorul jocului. sup.univ. Perfecţionarea procedeelor tehnice în atac şi apărare: deplasarea jucătorului. Fotbal Familiarizarea şi învăţarea acţiunilor tactice ofensive şi defensive. univ. Perfecţionarea acţiunilor individuale de joc în atac şi apărare. posesia mingii şi deposedarea regulamentară a mingii. univ. Cunoaşterea regulamentului de desfăşurare a competiţiilor.GOREA. • să susţină normativele practice de control. de a contribui la dezvoltarea armonioasă a organismului şi a capacităţii motrice necesare. sport de performanţă.. Obiectivele / Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. scorul jocului. baschet. Cunoaşterea regulamentului jocului dublu simplu şi dublu mixt. lect. 30 . durata jocului.LEVIŢCHI. La nivel de integrare/creativ: • să implementeze în viaţa cotidiană cunoştinţele. de a dezvolta continuu calităţile fizice generale şi speciale. Consolidarea procedeelor tehnice ofensive şi defensive. Familiarizarea şi învăţarea acţiunilor tactice de joc în atac şi apărare. 2. II. sup. regula celor 3 sec. univ.. Familiarizarea cu tactica jocului. V. Familiarizarea şi învăţarea loviturii de atac. La nivel de aplicare: • să utilizeze în joc procedeele tehnice învăţate. Baschet Familiarizarea şi învăţarea tacticii jocului ofensiv şi defensiv.EDUCAŢIE FIZICĂ II Total ore: 30. Atletism Perfecţionarea tehnicii alergării la distanţe scurte şi de semifond. sup.. lect. 3. Scopul cursului: Formarea la studenţi a competenţei: de a forma noi priceperi şi deprinderi motrice. priceperile şi deprinderile acumulate. 5. de a cunoaşte noţiunile generale din tehnica jocului de volei. Cunoaşterea regulamentului jocului dublu simplu şi dublu mixt. regula „aruncării libere”. şi 1 min. Cunoaşterea regulilor de joc: greşeală personală.STAN. N. M. Badminton Perfecţionarea tehnicii servirii „fluturaşului”. mişcarea olimpică. Cunoaşterea regulamentului jocului: gol validat. ce ţin de pregătirea fizică generală. Autori: V. lect. lect.FERARU. univ. fotbal.. 4. D. Cunoaşterea principalelor reguli de joc: acumularea punctelor.. tehnică. sup..(time-aut). antisportivă şi de descalificare. badminton. tenis de masă şi atletism. Puncte credite: 0. exerciţiu fizic. 5 sec. dozarea efortului fizic etc..SCUTELNIC.. Tenis de masă Perfecţionarea tehnicii servirii mingii. III. conf. • să practice sportul. Unităţi de conţinut 1.

Valorile şi normele morale. cât şi de firmă. Afaceri şi angajaţi. conf. Competitivitate şi cooperare. În rezultat masteranzii vor dobândi: 1. Puncte credite: 5. Tema 10. Aspecte etice ale relaţiei „afaceri-consumatori”. Tema 9.ETICA PROFESIONALĂ Total ore – 60. îşi dezvoltă abilităţile de folosire adecvată a acestor teorii şi principii. dr. determinarea principalelor procese şi interacţiuni a factorului economic cu cel moral în cadrul firmei.C.. 31 .5 Autor: DUMITRAŞ Tudor. 3. . păstrare şi transportare etc. dezvoltarea unor relaţii eficiente de lucru cu clienţii. modificare. Interesul raţional.. dr. Tema 4. Competenţe de cercetare: soluţionarea problemelor din domeniul eticii economice. abilităţi de comunicare şi luare a deciziilor. lect. univ. diseminare a documentelor. MERCEOLOGIA PRODUSELOR ALIMENTARE Total:150. superior Scopul cursului În cadrul acestui curs studenţii îşi formează şi dezvoltă o înţelegere generală cu privire la proprietăţile şi calitatea mărfurilor alimentare. care pot contribui la creşterea ponderii morale şi autorităţii atât la nivel de individ. P. a profesiei respective (a contabilului. conf. Afacerile în perspectivă microeconomică. Etica afacerilor internaţionale şi procesul globalizării. Conţinutul cursului: Tema 1. Afacerile în perspectivă macrosocială. cunoaşterea cerinţelor de elaborare. 6. a auditorului). univ. Competenţe de cunoaştere: Abordarea principiilor etico-morale în sfera activităţii economice de profil. Principalele concepţii ale eticii afacerilor. Tema 2. Competenţe de conducere a oamenilor: determinarea responsabilităţilor şi obiectivelor tuturor membrilor organizaţiei. ŢURCAN Galina. Tema 3. 5. Tema 6. determinarea modalităţilor de furnizare a informaţiei. Aspectele etice ale activităţii acţionarilor. conştientizarea influenţii factorului etic asupra activităţii profesionale economice. 2. Scopul cursului: În cadrul acestui curs masteranzii îşi formează şi dezvoltă o înţelegere generală despre morală şi etică. Tema 8. crearea unei atmosfere morale în organizaţie. Tema 5. sortimentul şi condiţiile de ambalare. Competenţe de conducere a activităţilor: asigurarea desfăşurării activităţilor în conformitate cu abordarea sistemică şi procesuală. 4. Competenţe de gestionare a informaţiei: utilizarea Codurilor de etică a organizaţiei respective (a băncii). despre principalele teorii şi principii etice care au aplicaţie directă în activitatea economică (managerială-financiar-bancară şi contabilă). Tema 7. analiza eficienţei raportului: firmă-clienţi. 120. Autor: Alina HANDRABURA. Responsabilitatea socială..Etica economică în structura cunoştinţelor etice. Competenţe etice: dezvoltarea unui comportament corect.

• competenţe de cunoaştere cu privire la verificarea calităţii loturilor de marfă. expertiza igienico-sanitară. terapeutică. caracter.Obiectivele/ Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. importanţa în metabolismul organismului uman. domeniu de aplicare. Categorii şi tipuri de expertize specifice mărfurilor alimentare Categorii de expertize. Sistematica mărfurilor alimentare. La nivel de cunoaştere: • competenţe de cunoaştere cu privire la terminologia mărfurilor alimentare. investigarea de specialitate a mărfurilor expertizate şi întocmirea raportului de expertiză. III. • să elaboreze modele de calitate a mărfurilor. numărul de specialişti ce efectuează expertiza etc. Funcţiile şi caracteristicile de bază. Gruparea tipurilor de expertize pe domenii de activitate. modul de pătrundere în produse etc. scop. Conexiunea merceologie cu alte ştiinţe. • competenţe cu privire la influenţa pozitivă sau negativă a produselor alimentare asupra sănătăţii omului. ce facilitează activităţile de comerţ şi achiziţii. proprietate. 4. • să elaboreze unele principii pentru îmbunătăţirea calităţii mărfurilor. 5. Calitatea de expert şi condiţiile cerute pentru a fi expert. Tipuri de expertize – expertiza documentală. igienică etc. expertiza cantităţii. • să aplice diferite metode de verificare a calităţii mărfurilor. • competenţe de cunoaştere cu privire la valoarea nutritivă şi proprietăţile consumiste ale diferitor mărfuri alimentare. Procedura de efectuare a expertizei mărfurilor – acceptarea expertizei. Rolul şi importanţa ştiinţei mărfurilor alimentare în activitatea economică Semnificaţia şi obiectul de studiu al Merceologiei şi expertizei mărfurilor alimentare. indicatori de calitate. plastică. caracteristici de calitate. expertiza calităţii. Funcţiile (valorile) calităţii: nutritivă. Factorii care determină şi influenţează calitatea mărfurilor alimentare în producţie şi în comerţ. mod de prezentare. Clasificarea substanţelor chimice din mărfurile alimentare după criteriile: origine. catalitică. Metodele de cercetare ale mărfurilor alimentare. • să aplice principiile merceologiei. La nivel de aplicare: • să analizeze rezultatele activităţii din perspectiva asigurării calităţii. Principalele criterii de clasificare: conţinut. cerinţele calităţii. indicii de calitate. Unităţi de conţinut 1. 3. utilitate etc. energetică. expertiza fitosanitară. Obiectele de cercetare. Calitatea mărfurilor alimentare Definirea şi semnificaţia noţiunilor de calitate. expertiza informaţională. La nivel de integrare/creativ: • să propună modalităţi de verificare a calităţii mărfurilor. II. expertiza sanitar-veterinară şi expertiza tehnologică. Fundamentele teoretice ale expertizei mărfurilor alimentare Noţiunea de expertiză. Compoziţia chimică a mărfurilor alimentare Importanţa compoziţiei chimice în evaluarea calităţii mărfurilor alimentare. psihosenzorială şi estetică. clasă de calitate funcţiile calităţii. 32 . Ipostazele calităţii. pregătirea expertizei. 2.

produsele afumate. caracteristica materiei prime de bază şi auxiliare. Structura şi compoziţia chimică a bobului de cereale. conservele din lapte. Clasificarea cerealelor. produsele de mezelărie.). aprovizionării populaţiei. Metodele de obţinere. Importanţa laptelui în alimentaţie. Produsele. Semnificaţia în alimentaţia omului. laptele praf. Grăsimile hidrogenate: materiile prime. tehnologia de obţinere. Caracteristica merceologică a principalelor grupe sortimentale de produse lactate: laptele (pasteurizat. caracteristica tipurilor şi categoriilor de ouă. metodele de prelucrare. Normele fiziologice de consum ale fructelor şi legumelor. Cerealele şi produsele derivate Direcţiile generale de cultivare a cerealelor în Republica Moldova şi însemnătatea lor pentru economia naţională. Particularităţile compoziţiei chimice. albuşul. sortimentul. Clasificarea generală a produselor gustative şi descrierea grupelor constituente. Clasificarea fructelor şi legumelor. produsele lactate acide. Indicii de calitate. 12. ambalare şi marcare. semifabricatele din carne. 8. Compoziţia chimică şi valoarea alimentară a grăsimilor. clasificarea şi caracteristica sortimentului. 33 . Produsele de cofetărie Starea. Indicii şi cerinţele de calitate. Sortimentul produselor din carne – subprodusele din carne. gălbenuşul). legumele şi produsele derivate Starea actuală şi perspectivele dezvoltării legumiculturii şi pomiculturii în Republica Moldova. Semnificaţia şi locul pe piaţa de consum a produselor de cofetărie. Clasificarea. Principalele întreprinderi producătoare de carne. 10. care condiţionează proprietăţile de consum. Cerinţele faţă de calitatea cărnii şi clasificarea cărnii pe categorii de calitate. şi comercializării cărnii în Republica Moldova. Procesele ce au loc în carne după sacrificare. sterilizat). Uleiurile vegetale: caracteristica materiilor prime. actualitatea şi perspectivele dezvoltării producerii. Starea consumului şi comercializării cerealelor. Produsele gustative Generalităţi despre produsele gustative. praful de ouă. Structura oului. competitivitatea lor pe piaţa de consum. Fructele. valoarea alimentară. îngheţata etc. Surse de litigii generatoare de expertize. brânzeturile. componenţa chimică. consumului. Cerinţele de calitate şi caracteristica indicilor. actualitatea şi perspectivele producerii şi comercializării produselor de cofetărie în Republica Moldova. 7. Valoarea de consum a cerealelor. Grăsimile alimentare Starea. Caracteristica laptelui ca materie primă pentru obţinerea produselor lactate.6. normele fiziologice de întrebuinţare a cărnii. actualitatea şi perspectivele producerii şi comercializării grăsimilor alimentare în Republica Moldova. Acţiunea fiziologică asupra organismului uman. cerinţe de calitate. compoziţia chimică şi valoarea nutritivă. Condiţiile de păstrare. importanţa nutritivă. Clasificarea produselor lactate. Importanţa ouălor în alimentaţia omului şi normele de consum. Grăsimile de origine animală: materiile prime. ambalare şi marcare. actualitatea şi perspectivele producerii şi comercializării ouălor în Republica Moldova. Condiţiile de păstrare. Compoziţia chimică şi valoarea nutritivă a ouălor diferitor specii de păsări. Metodele de obţinere. 13. conservele din carne. Ouăle şi produsele din ouă Starea. perspectivele de producere şi normele de consum a laptelui şi produselor lactate în RM. sortimentul. sortimentul şi cerinţele de calitate. Procesele ce au loc în timpul păstrării. Laptele şi produsele din lapte Starea. importanţa ramurii în dezvoltarea economiei naţionale. produsele sărate. Carnea şi produsele din carne Starea. rezultatele prelucrării ouălor: produse congelate din ou (melanjul. 11. Defectele ouălor. 9. cerinţele de calitate. Importanţa grăsimilor alimentare în alimentaţia omului şi normele de consum. valoarea nutritivă şi proprietăţile de consum. untul.

să obţină deprinderile în vederea calculării indicatorilor statistici cu un conţinut mai profund şi caracter sintetic. peştele afumat. Valoarea nutritivă şi particularităţile compoziţiei chimice a peştilor. La nivel de cunoaştere: . univ. lector superior. însuşirea metodologiei de estimare şi de analiză a rezultatelor social-economice.. Condiţiile de păstrare. sondaje... peştele marinat.Indicii de calitate. ŢARIGRADSCHI A. Normele de consum.să poată evidenţia legităţile specifice unor anumite fenomene şi procese socio-economice. prelucrarea primară a informaţiilor brute. STATISTICA Total ore: 90.. dr. univ. monografii etc.să poată efectua analiza şi reprezentarea rezultatelor obţinute în urma prelucrării datelor statistice. dr. lector superior.. . lector superior.. peştele refrigerat. Scopul cursului Formarea la studenţi a competenţelor de cunoaştere şi înţelegere a metodelor statistice în obţinerea informaţiilor prin observarea statistică.. Peştele şi produsele din peşte Starea şi perspectivele producerii.. conf.. ambalare şi marcare. 34 . univ.univ. comercializării şi consumului peştelui şi produselor din peşte în Republica Moldova. conf.să cunoască metodele de observare statistică (rapoarte statistice. conf. ENACHI N. Puncte credite: 3 Autori: PÂRŢACHI I. HÂNCU L. La nivel de aplicare . Condiţiile de păstrare. TATARU A. HÎRBU E. univ. dr.... Obiectivele /Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. lector superior. Metodele de obţinere. Indicii de calitate. RUSU V. conf. dr.. dr. II. dr.. GONCEAROV T..să se familiarizeze cu instrumentul teoretic de prelucrare a informaţiilor brute pentru a obţine indicatori statistici cu un grad avansat de generalizare. peştele sărat. AGAFIŢA V... Surse de litigii generatoare de expertize. icrele. obţinerea de indicatorii cu un grad avansat de generalizare.să cunoască sfera de cuprindere a sistemului informaţional statistic utilizat de statistică. prof. . . Tipurile şi sortimentul actual de peşte şi produse din peşte comercializat – peştele viu. conf.. lector superior. . BRADU M. univ. univ. ambalare şi marcare. 14. conservele şi semiconservele din peşte... peştele congelat.).. . . Clasificarea peştilor.să obţină cunoştinţe în vederea utilizării corecte a metodelor de prelucrare a datelor primare. . Particularităţile distinctive şi caracteristica merceologică a principalelor familii de peşti.. dr. conf. recensăminte. TOLPINSCHI V.. anchete. Surse de litigii generatoare de expertize.. VEREJAN O. fructele de mare etc. în analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute.

Indicatorii simpli ai variaţiei. Indicatorii tendinţei centrale Conceptul şi clasificarea mărimilor medii. Metode elementare de caracterizare a legăturilor dintre variabile. La nivel de integrare . media armonică. quartilele. tabele şi grafice statistice. Locul şi particularităţile statisticii ca obiect şi metodă în sistemul ştiinţelor sociale şi economice. Extinderea rezultatelor selecţiei asupra colectivităţii generale. . Tipuri de sondaj. Noţiuni generale privind ajustarea seriilor cronologice. meselor rotunde. Reprezentativitatea eşantionului. Extrapolarea seriilor cronologice (SCR). Indicii individuali.de a opera de sine stătător cu informaţiile de natură economică. mass-media. Indici agregaţi.să-şi formeze o atitudine aparte în vederea utilizării datelor statistice în cadrul seminarelor. Observarea şi sistematizarea datelor statistice Esenţa.. conferinţelor. Mărimile relative. Analiza statistică a legăturilor dintre variabilele economice Conceptul de legătură statistică.să poată selecta corect caracteristicile pentru analiza corelaţiilor dintre variabilele incluse în calcule. 5. Metoda regresiei. Unităţi de conţinut 1. 9. .să găsească acele metode de prezentare a rezultatelor obţinute în vederea posibilităţii de “citire” mai uşoară a datelor. media pătratică şi utilizarea lor.să ştie a analiza evoluţia în timp a fenomenelor şi proceselor socio-economice. Analiza statistică a seriilor cronologice Noţiuni generale despre seriile de timp sau cronologice (SCR). Sistemul de indicatori statistici ai SCR. formele şi metodele de observare statistică. Indicatorii sintetici ai variaţiei. Calculul volumului eşantionului. Erorile cercetării selective. Valoarea modală (dominanta sau modul). Media geometrică. Prezentarea rezultatelor prelucrării sub formă de serii. Mărimi relative Noţiune de indicator statistic. Gruparea statistică ca bază a prelucrării ştiinţifice a datelor statistice şi felurile ei. Sondajul statistic Noţiuni generale privind selecţia statistică. Verificarea autenticităţii datelor obţinute prin observarea statistică. Indicii de grup calculaţi ca medie a indicatorilor individuali. Noţiuni generale despre indicatorii variaţiei. Tipuri de indicatori statistici. Concepte de bază utilizate în investigarea statistică a fenomenelor economice şi sociale.să aprecieze rolul statisticii în asigurarea din punct de vedere informaţional a tuturor utilizatorilor. Noţiuni generale despre prelucrare. Centralizarea datelor statistice şi felurile ei. Concepte de eroare în statistică. centilele. Cuantilele (mediana. Asimetria 6. . Descompunerea în factori a indicatorilor complecşi. Sisteme de pondere folosite la construirea indicilor de grup. Tipuri de mărimi relative. Ajustarea SCR prin diferite metode şi procedee. Indicatorii sintetici ai corelaţiei 35 . Elaborarea planului de organizare şi desfăşurare a unei observări statistice. mediala). Tipuri de legături între variabilele economice. 2. . Statistica – instrument al studierii proceselor şi fenomenelor socio-economice. 8. decilele. Prelucrarea primară şi secundară a datelor. Clasificarea indicilor statistici. Organizarea şi desfăşurarea unei cercetări statistice concrete. Indicatori statistici. 7. Clasificarea seriilor cronologice. 3. Media aritmetică şi proprietăţile ei. Indicatori ai variaţiei. 4. III. Indicii statistici (metoda indicilor) Noţiuni generale despre indici statistici.

în rapoartele financiare şi la ieşire. cunoaşterea.  să definească conceptele de bază cu care operează contabilitatea şi să descrie rolul acesteia în luarea deciziilor. venituri şi cheltuieli. Obiectivele / Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. Contabilitatea întreprinderii trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică. dar mai ales celor necesare utilizatorilor externi. Agregatele macroeconomice şi metodele de calcul ale acestora. precum şi asupra performanţei acestea. veniturilor şi cheltuielilor necesare deciziilor interne privind activitatea entităţii. veniturilor şi cheltuielilor şi modul lor de funcţionare.  să identifice numeroşii utilizatori ai informaţiei contabile. Scopul contabilităţii este de a studia efectele operaţiilor economice şi ale altor evenimente asupra situaţiei entităţii. performanţa financiară (raportul de profit şi pierderi) şi fluxurile capitalului propriu şi mijloacelor băneşti. Calcularea ritmului creşterii economice . gestiunea şi controlul activelor.  să distingă tangenţele şi deosebirile aferente contabilităţii financiare şi a celei manageriale.  să prelucreze datele şi documentele primare în vederea înregistrării. capitalului propriu. Pentru realizarea acestui scop. prelucrarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară (bilanţul). acest curs permite deprinderea abilităţilor necesare prelucrării informaţiilor în cadrul sistemelor de calculaţie a costurilor. Puncte credite: 4 Autor: BĂDICU Galina Scopul cursului Contabilitatea întreprinderii este disciplina prin care se dezvoltă aspectele teoretice şi metodologice privind prelucrarea datelor şi obţinerea informaţiilor aferente activelor.  să înţeleagă şi să aplice criteriile de constatare a elementelor patrimoniale.  să cunoască cadrul legal ce reglementează contabilitatea. De asemenea. La nivel de cunoaştere:  să înţeleagă rolul contabilităţii în cadrul entităţii.  să recunoască elementele de active.  să distingă conturile de evidenţă a activelor.  să cunoască sistemele de organizare a contabilităţii şi utilizarea lor în cadrul entităţii.  să identifice importanţa şi structura activelor. Metodele de calcul al produsului intern brut. veniturilor şi cheltuielilor. 36 . în vederea informării utilizatorilor interni şi externi. contabilitatea se prezintă ca o activitate specializată în măsurarea.  să înţeleagă cum se evaluează elementele patrimoniale în momentul recunoaşterii iniţiale. capitalului propriu. datoriilor şi capitalului propriu. capitalului propriu. pasivelor. Obiectivele şi importanţa calculelor macroeconomice privind rezultatele activităţii. Indicatorii sintetici ai rezultatelor activităţii economice.  să analizeze operaţiile economice în vederea contabilizării acestora în conturi.  să cunoască esenţa principiilor contabile şi aplicabilitatea practică a acestora. pasive.  să descrie contabilitatea ca profesie cu responsabilităţi etice şi posibilităţi de promovare. II.10. La nivel de aplicare:  să cunoască şi să poată perfecta documentele aferente tranzacţiilor în cadrul patrimoniului. capital propriu. datoriilor. CONTABILITATEA ÎN UNITĂȚILE DE ALIMENTAȚIE PUBLICĂ Total ore: 120. pasivelor. evaluarea. precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea entităţii.

2. Contabilitatea mijloacelor fixe. clasificarea. 3. III. 6. constatarea şi evaluarea activelor materiale pe termen lung. Contabilitatea mijloacelor băneşti din casierie. Contabilitatea mijloacelor băneşti în alte conturi bancare. Organizarea contabilităţii şi sarcinile ei în cadrul întreprinderii Rolul contabilităţii în mediul de afaceri. constatarea şi evaluarea stocurilor de mărfuri şi materiale. Contabilitatea stocurilor de mărfuri şi materiale Noţiunea. şi să argumenteze partea teoretică din punct de vedere practic. Paralelă între Standardele Naţionale de Contabilitate (SNC) şi Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Contabilitatea creanţelor Contabilitatea creanţelor pe termen lung. Contabilitatea amortizării activelor nemateriale. Contabilitatea intrărilor de active nemateriale în patrimoniu.  să delimiteze terminologia utilizată de S.S. Contabilitatea creanţelor privind veniturile calculate. să cunoască şi să poată implementa contabilitatea analitică a elementelor contabile. Contabilitatea ieşirii activelor nemateriale. Contabilitatea creanţelor personalului.  să realizeze analize ale unor situaţii practice din domeniul contabilităţii şi să propună ipoteze personale pentru explicarea acestora. Paralelă între Standardele Naţionale de Contabilitate (SNC) şi Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). 7.F.  să descrie conţinutul şi să aplice modalitatea de întocmire a principalelor situaţii financiare. Contabilitatea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată şi a uzurii acestora. constatarea şi evaluarea activelor nemateriale. Contabilitatea materialelor. Contabilitatea intrărilor de mijloace fixe în patrimoniu. clasificarea. Contabilitatea mijloacelor băneşti în conturile curente în monedă naţională.  să sistematizeze lucrările prealabile întocmirii şi prezentarea situaţiilor financiare. Contabilitatea produselor în curs de execuţie şi a produselor finite.C. Paralelă între Standardele Naţionale de Contabilitate (SNC) şi Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Contabilitatea creanţelor comerciale. Contabilitatea creanţelor privind decontările cu bugetul.N.  să dezvolte soluţii unor probleme contabile teoretice şi practice. Etica profesională şi profesia contabilă. Organizarea contabilităţii întreprinderii. Contabilitatea mijloacelor băneşti Componenţa şi clasificarea mijloacelor băneşti.I.R. Contabilitatea activelor nemateriale (imobilizări necorporale) Definiţia. Contabilitatea mijloacelor băneşti în conturile curente în valută. Unităţile de conţinut 1. Contabilitatea formării şi modificării capitalului statutar. Contabilitatea capitalului propriu Definiţia şi structura capitalului propriu. Contabilitatea altor creanţe pe termen scurt.  să propună strategii pentru interpretarea şi contabilizarea patrimoniului. Principiile de bază ale contabilităţii.  să utilizeze strategii creative pentru rezolvarea unor probleme teoretice şi practice. Paralelă între Standardele Naţionale de Contabilitate (SNC) şi Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). 5. Contabilitatea activelor materiale în curs de execuţie. Contabilitatea reparaţiei mijloacelor fixe. 4. Paralelă între Standardele Naţionale de Contabilitate (SNC) şi Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). clasificarea. şi . La nivel de integrare / creativ:  să poată aprecia semnificaţia contabilităţii în sistemul economic şi rolul contabilului în cadrul entităţii. Contabilitatea uzurii mijloacelor fixe. Contabilitatea mărfurilor. 37 . Contabilitatea altor active pe termen lung: terenurilor şi resurselor naturale. Contabilitatea ieşirii din patrimoniu a mijloacelor fixe. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung (imobilizări corporale) Definiţia.

teoriei înţelegerii ştiinţifice a fiziologiei receptării senzorială. Categorii de încercări şi teste utilizate în analiza senzorială. Paralelă între Standardele Naţionale de Contabilitate (SNC) şi Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Elementele constituente ale analizei senzoriale. Organizarea analizei senzoriale. semnificaţia. Tema 2. Paralelă între Standardele Naţionale de Contabilitate (SNC) şi Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). selecţia şi aprecierea. Cerinţele faţă de încăperi. utilaj. 9. HANDRABURA Scopul cursului Analiza senzorială a mărfurilor are drept scop aprecierea calităţii mărfurilor cu ajutorul organelor de simţ şi cu folosirea de încercări. tactilă şi auditivă. clasificarea. Contabilitatea costurilor (consumurilor) Noţiunea şi clasificarea costurilor Contabilitatea costurilor activităţii de bază. vizual. teste. testul doi din trei. Condiţiile şi tehnica de lucru în analiza senzorială. Paralelă între Standardele Naţionale de Contabilitate (SNC) şi Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Contabilitatea capitalului secundar. testul de cotare. olfactiv. Organizarea activităţii comisiei de degustare. studiul simţurilor de bază ale omului. Cerinţe de competenţă ale degustătorilor. Noţiuni generale. metode şi condiţii care asigură certitudinea şi posibilitatea de reproducere a rezultatelor. Situaţiile financiare/Rapoartele financiare Semnificaţia situaţiilor financiare şi caracteristicile calitative ale informaţiilor conţinute. vizual. semnificaţia şi importanţa analizei senzoriale. tactil şi auditiv. iluminare.Contabilitatea rezervelor. constatarea şi evaluarea cheltuielilor şi veniturilor. Lucrările prealabile întocmirii situaţiilor financiare. olfactiv. Factorii care influenţează sensibilitatea gustativă. Implicaţii în aprecierea senzorială a mărfurilor a analizatorului gustativ. Conţinutul cursului Tema 1. ustensile etc. Contabilitatea rezultatelor financiare. Paralelă între Standardele Naţionale de Contabilitate (SNC) şi Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). 11. Contabilitatea cheltuielilor întreprinderii. tactil şi auditiv. Contabilitatea şi repartizarea costurilor indirecte de producţie. Contabilitatea costurilor activităţii auxiliare. Categorii de încercări – compararea. scopul şi conţinutul disciplinei. olfactivă. Termeni şi noţiuni de bază ale analizei senzoriale. teste multiple. Noţiuni ale anatomiei şi fiziologiei simţului gustativ. Caracteristicile senzoriale – componentă de bază a calităţii mărfurilor. ANALIZA SENZORIALĂ A MĂRFURILOR Total ore: 90. Tema 3. Paralelă între Standardele Naţionale de Contabilitate (SNC) şi Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Tipuri de teste de lucru – testul pereche. O atenţie însemnată se acordă problemelor dedicate bazei teoretice a analizei senzoriale. testul triunghiular. Modul de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare. Puncte credite: 3 Autor: lector superior A. Politica de contabilitate în cadrul entităţii. Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor Definirea. Rolul organelor de simţ în aprecierea senzorială a mărfurilor. testul A sau diferit de A. Contabilitatea datoriilor calculate. 10. a psihologiei şi fiziologiei senzaţiilor. Contabilitatea datoriilor Contabilitatea datoriilor financiare. Definirea. Tema 4. 8. 38 . testul duo-trio. Contabilitatea veniturilor întreprinderii. Contabilitatea datoriilor comerciale. vizuală.

mărfuri false. Controlul calităţii. (Ministerul economiei. personali. Deprinderile şi obiceiurile de cumpărare. Analiza preferenţială. Protecţia consumatorului – necesitate a societăţii. Procesul decizional de cumpărare a consumatorului: apariţia nevoii nesatisfăcătoare. conf. La nivel de cunoaştere: • să explice conceptele: drepturile fundamentale ale consumatorului. Structura de acţiune a protecţiei consumatorului. identificarea alternativelor. psihologici. Inspectoratul principal de stat pentru supravegherea pieţei. contrafăcute. La nivel de aplicare: • să analizeze rezultatele activităţii organelor abilitate pentru protecţia consumatorilor şi pentru verificarea autenticităţii mărfurilor. • să analizeze diverse modele de depistare a falsurilor. Consiliul coordonator în domeniul protecţiei consumatorului. Factorii ce influenţează deciziile de cumpărare a consumatorului: culturali. dr. Scopul cursului Formarea la studenţi a competenţei: de a asigura desfăşurarea activităţilor de depistare a falsurilor mărfurilor alimentare şi industriale. Preferinţele consumatorilor. Repararea prejudiciului cauzat consumatorului. Analiza de apreciere a calităţii. Principiile generale şi directoare pentru protecţia consumatorilor (obiectivele generale.Tema 5. Moldova. • să elaboreze instrumente de depistare a falsurilor. Influenţele de cumpărare. Motivele de cumpărare sau de necumpărare.. Responsabilitatea vânzătorului. univ. principiile directoare). Puncte credite: 3 Autor: CALMÂŞ Valentina. FALSIFICAREA MĂRFURILOR ŞI METODE DE INTENTIFICARE Total ore: 90. Principii de clasificare a metodelor de analiză senzorială. • să elaboreze unele proceduri de blocare a pătrunderii pe piaţa noastră a produselor contrafăcute. Termenul de consumator. protecţia consumatorului. evaluarea alternativelor. termen de garanţie. Conţinutul cursului 1. sociali. Comportamentul consumatorului şi factorii ce influenţează decizia de cumpărare. Deficienţele mecanismului ce pot afecta interesele consumatorilor într-o economie de piaţă. 2. Componentele sistemului de protecţie a consumatorului. evaluarea post cumpărare. La nivel de integrare/creativ: • să propună modalităţi de îmbunătăţire a protecţiei consumatorilor. • să aplice principiile unei expertize complexe a mărfurilor. Analiza diferenţială de calitate. Metode şi acţiuni de protecţie a consumatorului. Noţiunea şi obiectul dreptului protecţiei consumatorului. Noţiunea de termen de valabilitate. Conceptul şi dimensiunile comportamentului consumatorului. prestatorului pentru încălcarea termenilor stabilite. Încheierea contractelor. Organele abilitate de protecţie a consumatorului. metrologiei şi protecţia consumatorilor. II. 3. efectivi şi potenţiali. alte organe 39 . Conceptualizarea noţiunilor de consumator şi consum. Metode aplicate în analiza senzorială. Consumatorii actuali. prejudicii cauzate consumatorului. Obiectivele/ Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. principiile generale. III. Sistemul de protecţie a consumatorului în R.

trăsăturile feţei etc. dr. II. Falsificarea pietrelor preţioase. Obiectivele / Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. Mijloacele de informare a consumatorilor. Falsificarea obiectelor din sticlă. Aspecte din istoricul falsificărilor de pietre preţioase..univ. Metodele generale de recunoaştere a falsurilor. psihologia comportamentului profesional. dr.. Drepturile fundamentale ale consumatorilor şi modalităţile de apărare a lor. psihologie socială. Moldova cu legislaţia U. percepţii şi atribuţii sociale. componente afective ale relaţiilor interpersonale.abilitate cu funcţie de protecţie a consumatorului. conf.. dr. • să asimileze unele modalităţi flexibile de colaborare. 5. menite să asigure aplanarea stărilor conflictuale şi stabilirea consensului social. Falsificarea bancnotelor şi a altor mărfuri. univ. • să posede instrumentariul psihologic la un nivel înalt şi capacitatea de a-l aplica în diverse situaţii ale realităţii social-economice. Modalităţi de falsificare a obiectelor din sticlă de calitate. Falsificarea produselor cosmetice. caracter. Cezara ABRAMIHIN. • să explice utilitatea psihologiei social-economice în pregătirea viitorilor economişti. La nivel de integrare/creativ: • să identifice şi să soluţioneze eficient problemele psihologice ale membrilor grupului din care este parte. Valentina COHANSCHI. • să îmbunătăţească relaţiile interpersonale în baza metodologiei psihologiei sociale şi economice.) Răspundere pentru încălcarea legislaţiei naţionale. • să înţeleagă problemele cu privire la dinamica personalităţii. 40 . grupul social. psihologie economică. univ. 4. psihologia conflictelor. Falsificarea mărcilor de produse industriale şi protecţia acestora. conf. Sancţiunile aplicate agenţilor economici. Falsificarea încălţămintei. personalitatea umană. Problema protecţiei consumatorilor pe plan internaţional. la grupurile sociale şi interacţiunea dintre ele. Conceptul modem de piatră preţioasă. La nivel de cunoaştere: • să explice conceptele: psihologie. motivarea şi demotivarea profesională. psihologia conducerii. şi internaţională. psihologia consumatorului etc. • să sporească cifra de afaceri a companiei în care activează prin aplicarea eficientă a tehnicilor de influenţă interpersonală... de natură să stimuleze performanţa de grup. Cerinţele privind armonizarea legislaţiei şi politicii de protecţie a consumatorilor din R. • să stăpânească unele reguli şi principii ferme de negociere. relaţiile interpersonale.E. conf. III. Consideraţii generale privind falsificarea mărfurilor industriale. Falsificarea mărfurilor industriale. temperamentul. Autori: Alexandru GAMANJII. comunicarea interpersonală. Scopul cursului Formarea la studenţi a competenţei de cunoaştere şi aplicare a principalelor concepţii şi teorii ale psihologiei sociale şi economice. Puncte credite: 2. La nivel de aplicare: • să explice şi să estimeze comportamentul uman în funcţie de temperament. PSIHOLOGIA COMUNICĂRII DE AFACERI Total ore: 90. caracterul.

Reacţiile de repliere în comportamentul profesional. 8. Psihologia socială. 6. Conflicte şi negocieri. Publicitatea între pragmatism şi iluzie. Variabilele personale ale consumatorului.1. Profilul managerului eficient. Etapele dezvoltarii psihologiei ca ştiinţă. Reacţiile de frică şi depresie în comportamentul profesional. Esenţa relaţiilor interpersonale în psihologie. 12. Psihologia socială aplicată în economie. 4. Efectul de lider. Structura comunicării. Medierea ca metodă de soluţionare a conflictelor. Recompense şi satisfacţie în muncă. Temperamentul şi caracterul personalităţii. Factorii atracţiei interpersonale. 41 . Psihologia grupurilor şi dinamica ei. Structura personalităţii. Instituirea socială a căsătoriei. Noţiunile de bază ale psihologiei familiei: funcţiile familiei. Psihologia comportamentului profesional. Definirea obiectului de studiu al psihologiei. Teoriile despre personalitate. psihologia economică – ramuri de studiu a ştiinţei psihologice. Morala fiscală. Strategii şi tactici de conducere. Notiuni generale despre grup. Psihologia economică – ramura de studiu a psihologiei. Delimitări conceptuale ale motivaţiei în psihologie. 13. Mentalitatea în grup. Psihologia socială – ramura de studiu a psihologiei. Tipurile de comunicare şi conţinutul lor. Esenţa şi specificul atracţiei interpersonale. Tipologia lor. Condiţiile pentru o comunicare eficientă. Demotivarea muncii. Aspecte psihologice ale comunicării interpersonale. Mentalitatea fiscală. Tipuri de oameni dificili în comunicare. Psihologia managerială. 5. Familia ca grup psihologic distinct. Tipologia grupurilor. Motivarea şi demotivarea profesională. Impactul publicităţii asupra comportamentului economic. Noţiuni generale despre comunicare. Aspecte psihologice de abordare a conflictelor. Dimensiunea psihologică a publicităţii. Evaluarea atitudinilor consumatorului cu ajutorul scalelor de evaluare şi a tehnicilor proiective. 14. Factorii eficientizării comportamentului profesional. Aspecte psihologice ale conducerii. Divorţul şi consecinţele sale. Categoriile şi sarcinile de bază. Esenţa şi factorii conflictului în psihologie. 9. Structura grupului şi motivele asocierii în grup. Variabilele culturale ale consumatorului. 10. Noţiuni generale despre personalitate. Unităţi de conţinut Introducere în psihologie. Discuţiile ca metodă de soluţionare a conflictelor. Personalitatea umană în psihologie. structura ei. 11. Reacţii la stresul profesional. Psihologia consumatorului. Comportamentul personalităţii. Psihologia inflaţiei. Psihologia finanţelor. Psihologia antreprenorului. Socializarea personalităţii. Influenţa publicităţii asupra mass-media şi invers. 2. 3. Relaţiile interpersonale în psihologie. Reuşita socială. Metode de influenţă interpersonală. Stilurile de conducere. 7. Coeziunea şi dinamica grupurilor. Tipologia conflictelor. Metodele de aplanare. Influenţa tipurilor de personalităţi asupra comportamentului profesional. Soluţionarea conflictelor prin arbitraj.

metodele de scalare a fenomenelor de marketing. • să conştientizeze problematica organizării activităţii de marketing în cadrul întreprinderii. ancheta. Obiectivele / Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. Microeconomia. plasament/distribuţie. ritm de evoluţie şi grad de saturaţie al pieţei. 1. II. Autor: GANGAN Svetlana. politicile practice de marketing atât la nivel naţional. 2. • să fie capabili de a elabora politica de marketing a întreprinderilor și organizațiilor. cota absolută şi relativă de piaţă. • să facă concluzii referitor la: tendinţele în cadrul mediului de marketing. studii motivaţionale. 3. fenomene. tehnici şi modalităţi legate de investigarea pieţei întreprinderii/produsului. • să stabilească rolul şi funcţiile marketingului în activitatea întreprinderii. • să poată pregăti comunicate. conf. • să poată releva factorii ce influenţează asupra procesului de luare a deciziei de cumpărare de către consumatori/utilizatori şi să găsească căi de influenţă asupra lor. cât şi la nivel de întreprindere. analiză şi interpretare a informaţiilor primare şi secundare. • să fie capabili de a evalua influenţa macromediului asupra activităţii întreprinderii. eseuri şi rapoarte pe diverse aspecte ale activităţii de marketing. Statistica. capacitatea pieţei. • să studieze şi să definească conceptele de bază. elaborarea şi argumentarea strategiilor şi a planurilor de marketing. La nivel de aplicare: • să conştientizeze şi să determine rolul şi poziţia marketingului în activitatea întreprinderii (în funcţie de profil). 4. piaţa produsului/serviciilor. dr. politică de marketing. tehnici şi strategii de marketing la realizarea cercetărilor de marketing şi formularea deciziilor. Macroeconomia. • să evalueze capacitatea pieţei (efective şi potenţiale) şi să găsească căi posibile de extindere şi dezvoltare a ei. să delimiteze avantajele şi dezavantajele lor în funcţie de caz. eficienţa activităţii de marketing. • să aplice un spectru variat de metode. La nivel de cunoaştere şi înţelegere teoretică: • să determine obiectul de studiu al disciplinei “Marketing”. III. prelucrare. organizarea şi gestionarea activităţii de marketing. • să poată utiliza cu succes metodele de colectare. univ. preţ. analiza şi comparaţia. promovare. Puncte credite: 4. La nivel de integrare: • să stabilească corelaţia funcţională dintre disciplina „Marketing” şi alte ştiinţe studiate: Matematica economică..MARKETINGUL ALIMENTAŢIEI PUBLICE Total ore: 120. GAUGAŞ Tatiana. Management. metodele şi principiile disciplinei “Marketing”: mix de marketing – produs. lector superior Scopul cursului Disciplina “Marketing” prevede un complex de noţiuni. Unităţi de conţinut Conceptul de marketing şi funcţiile lui în economia de piaţă Mediul de marketing al întreprinderii Piaţa în viziunea de marketing Cercetări de marketing 42 . • să determine obiectivele disciplinei “Marketing”.

etica în afaceri. Acţiuni ce majorează comportamentul etic. Previziuni de marketing 8. Specificul dilemelor etice. conf. • să elaboreze programe de responsabilitate socială corporativă. • să se familiarizeze cu regulile etichetei în afaceri. univ. La nivel de integrare/creativ: • să propună modalităţi de menţinere şi modificare a culturii organizaţionale. Studierea pieţei 7. Obiectivele / Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. • să analizeze diverse situaţii legate de comportamentul corect în afaceri. Etica în afaceri Conceptul de etica afacerilor. programe sociale. II. Reguli cu privire la organizarea convorbirilor. Procesul de luare a deciziei etice. 4. Eticheta în afaceri Eticheta şi businessul. Politica de preţ în mixul de marketing 11. Puncte credite:3. La nivel de aplicare: • să evalueze cultura organizaţională. • să elaboreze şi să perfecţioneze codurile etice pentru unităţile economice. La nivel de cunoaştere: • să explice conceptele: cultura organizaţională. Imaginea unui om de afaceri. 2. clasificarea stakeholderilor . Responsabilitatea Socială Corporativă Conţinutul responsabilităţii sociale a firmei: tipurile de responsabilităţi implicate. Silvia BUCIUŞCAN. meselor de afaceri. codul manierelor în afacerile internaţionale. dr. III. Scopul cursului Formarea la studenţi a competenţei: de a elabora şi aplica metode de majorare a indicatorilor comportamentului etic în afaceri. Procesul de elaborare a programelor sociale.. 3. Factorii care generează un comportament etic. 43 . dilemă etică. revizii sociale. Organizarea activităţii de marketing CULTURA AFACERILOR Total ore: 90.. Influenţa eticii asupra performanţelor întreprinderii. standarde etice. Cultura organizaţională Conceptul de cultura organizaţională: particularităţi şi factori de influenţă. • să aplice standardele etice la soluţionarea dilemelor etice.5. Politica de produs în mixul de marketing 10. convorbirile telefonice etc. eticheta în afaceri. Cercetarea comportamentului consumatorului 6. Politica de distribuţie ca componentă a mixului de marketing 12. Sensibilitatea socială: definire. Autor: Lilia COVAŞ. dr. Politici de marketing 9. univ. conf. Politica de promovare în mixul de marketing 13. responsabilitate socială corporativă. Componentele culturii organizaţionale. Modele de evaluare şi modificare a culturii organizaţionale. Tipurile de programe de răspundere socială. Unităţi de conţinut 1.

Unităţi de conţinut 1. Puncte credite: 2. Caracteristica generală a acizilor alimentari folosiţi ca aditivi. dr. ADITIVI ŞI INGREDIENTE ÎN ALIMENTAȚIA PUBLICĂ Total ore: 60. Contraindicaţii în utilizarea aditivilor alimentari. scopul şi obiectivele disciplinei. Clasificările aditivilor alimentari. • să demonstreze posedarea teoretică şi practică a metodelor chimice şi fizico-chimice de cercetare a produselor alimentare. Stilul omului de afaceri din Republica Moldova.. conf. Caracteristici ale omului de afaceri american. Codul manierelor în afacerile internaţionale Diferenţele de cultură. 44 . Alimentele admise spre suplimentare cu substanţe alcaline.5. din ţările europene. Procesul de integrare într-o cultură străină. La nivel de cunoaştere: • Aprofundarea cunoştinţelor teoretice şi practice în domeniul de specialitate ”Tehnologia alimentaţiei publice”. La nivel de aplicare: • perfecţionarea competenţelor de analiză şi sinteză a surselor teoretice în domeniu. Clasificarea ingredienţelor alimentari. Obiectivele / Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. Alimentele suplimentate cu diferiţi acizi alimentari. Programul şi principiile de fortificare a alimentelor. Codificarea aditivilor alimentari. • cultivarea deprinderilor de prezentare şi polemizare în problemele „Aditivilor şi ingredienţelor în alimentaţia publică”.. Acizii alimentari (Clasa 1-a) şi reglatorii acidităţii (Clasa a 2-a) Condiţiile de fortificare a produselor alimentare la nivel naţional. Definiţia. Introducere în „Aditivi şi ingredienţi în alimentaţia publică”. univ. aditivelor precum şi a impurităţilor. gravidelor. • aplicarea în practică a metodelor chimice şi fizico-chimice de analiză a produselor alimentare. Scopul cursului Scopul acestui curs constau în familiarizarea acestora cu cele mai importante suplimente alimentare (aditivi alimentari) şi ingredienţelor. III. Autor: PURICI I. bătrânilor etc. • să optimizeze indicii fizico-chimici şi organoleptici ai produselor la întreprinderile industriei alimentare. 2. Principii generale privind fortificarea alimentelor. prelungirii termenului de păstrare sau pentru fortificarea produselor cu un conţinut sărac de nutrimente (în cazul adăugării substanţelor biologic active). diminuând toxicitatea acestora. Concentraţiile admisibile ale aditivilor alimentari. asiatice. II.. care se adaugă în produsele alimentare în vederea îmbunătăţirii calităţilor de consum. întreprinderile alimentaţiei publice. Istoricul dezvoltării disciplinei. La nivel de integrare/creativ: • să planifice cercetarea pieţei în vederea depistării produselor cu suplimente biologic active destinate sportivilor. • să-şi asume responsabilităţile pentru securitatea consumatorului de produse bogate în suplimente alimentare artificiale şi sintetice. Noţiune de ingredienţi alimentari. arabe.

Reprezentanţi ai îngroşătorilor. Formatorii de jeleuri (Clasa 15-a). 14. reprezentanţii principali.) Săruri emulgatorii (Clasa 10-a). Antispumiganţii (Clasa 4-a) Particularităţile tehnologice ale prafurilor. 9. Clasificarea îngroşătorilor. Hrana . Stabilizatorii (Clasa 21-a). reprezentanţii principali. 5. Caracteristica generală a formatorilor de spumă. Mecanismul de acţiune a îngroşătorilor. 7. Substanţele biologic active – surse de proteine şi aminoacizi. Caracteristica generală a intensificatorilor artificiali ai gustului şi mirosului. Caracteristica reprezentanţilor stabilizatorilor. Emulgatorii (Clasa 9-a. Mecanismul de acţiune a conservanţilor. Condensatorii ţesuturilor vegetale (Clasa 11-a). Reţinătorii de umiditate (Clasa 17-a). Substanţe folosite pentru înălbirea făinii. Sursele de obţinere a amidonului şi gelatinei. Coloranţii (Clasa 7-a). Funcţiile suplimentelor biologic active. Caracteristica substanţelor de glazurare. clasificarea.Substanţele extractive (Clasa 19) şi afânătorii (Clasa 20) Caracteristica generală a substanţelor extractive. Formatorii de spumă alimentară. Umplutorii (Clasa 6-a) Caracteristica generală a antioxidanţilor. Modul de utilizare a celor mai răspândiţi emulgatori. Îndulcitori combinaţi. Caracteristica coloranţilor sintetici. Mecanismul de interacţiune cu produsul a substanţelor ce păstrează culoarea acestuia. Mecanismul de acţiune a aditivilor alimentari din această clasă. Antioxidanţii (Clasa 5-a). Suplimentele biologic active. Preparatele folosite pentru afumarea produselor. Suplimente ce conţin celuloză sau derivaţii acesteia. Îndulcitori naturali. Polizaharidele de origine microbiană. Caracteristica generală a aditivilor din această clasă. Antibioticele folosite în industria alimentară 11. Caracteristica generală a aditivilor Clasa 4-a. Substanţele de glazurare (Clasa 16-a) Formatorii de jeleuri. 8. Substanţele ce împiedică presarea prafurilor şi formarea cocoloaşelor (Clasa 3-a). Caracteristica generală a afânătorilor. 13. 6. Mecanismul de acţiune a aditivilor alimentari din Clasa 3-a. Reţinătorii de umiditate. Produsele alimentare suplimentate cu aditivi ce previn presarea prafurilor şi formarea cocoloaşelor. Îngroşătorii (Clasa 23-a) Caracteristica generală a îngroşătorilor alimentari. Mecanismul de acţiune a acestora asupra produsului. reprezentanţii de bază. Caracteristica specială a sărurilor emulgatorii. Formatorii de spumă (Clasa 14-a) Caracteristica generală a substanţelor folosite pentru prelucrarea făinii. Polizaharidele din plantele maritime. 4. Îndulcitori sintetici. Proprietăţile fizico-chimice ale celor mai răspândiţi antioxidanţi şi produsele alimentare suplimentate cu ei. Principalii condensatori ai ţesuturilor vegetale. Preparate folosite pentru afumarea produselor alimentare. Substanţele folosite pentru prelucrarea făinii (Clasa 13-a). Produse suplimentate cu săruri emulgatorii. Substanţele ce păstrează culoarea (Clasa 8-a) Clasificarea coloranţilor. Proprietăţile fizico-chimice ale celor mai răspândiţi umplutori. Caracteristica generală a emulgatorilor. Afânătorii chimici. 12. Caracteristica reprezentanţilor principali ai acestei clase. Reprezentaţii tipici ai acestei clase.3. Caracteristica coloranţilor naturali. Intensificatorii ai gustului şi mirosului (clasa 12-a). N Substanţele biologic 45 .sursă importantă de substanţe biologic active. Drojdiile de panificaţie. Caracteristica generală a conservanţilor. Funcţiile acestora. Caracteristica generală a umplutorilor. Clasificarea acestora. Caracteristica coloranţilor minerali. Produsele în care se formează spumă. 10. Caracteristica reprezentanţilor tipici. Îndulcitorii (Clasa 22) Principiul de acţiune al stabilizatorilor în produsele alimentare. Conservanţii (Clasa 18-a).

Conţinutul economic al finanţelor. Rolul autorităţilor publice în procesul bugetar. Unităţi de conţinut 1. 2. La nivel de cunoaştere: • să explice conceptele: finanţe. Funcţiile antimutagene ale aditivilor alimentari. cheltuielile publice. Inocuitatea igienică şi genetică a aditivilor alimentari Căile de acces a mutagenilor în produsele alimentare. Obiectivele / Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili I. II. impozite şi taxe. să identifice factorii de influenţă şi efectele directe şi indirecte asupra fluxurilor financiare. Mecanismul financiar. Puncte credite: 3. Caracteristica sistemului financiar. investiţii şi pieţe de capital.. Substanţe pentru ameliorarea activităţii aparatului digestiv. 15. Mecanismul şi sistemul financiar. Abordări conceptuale privind noţiunea de finanţe. Bugetul şi procesul bugetar. La nivel de aplicare: • să utilizeze reglementările şi actele normative din domeniul financiar. tehnici şi criterii de evaluare în cadrul analizei indicatorilor financiari. Funcţiile finanţelor. univ. instituţiilor financiare. investiţional şi al pieţelor de capital. Funcţiile mutagene ale aditivilor alimentari.. FINANŢELE UNITĂŢII ALIMENTAȚIEI PUBLICE Total ore: 90. întreprinderi industriale şi comerciale etc. • să explice rezultatele obţinute în cadrul analizei indicatorilor financiari. 4. • să formuleze soluţii în cadrul unei analize integrale a situaţiei economico-financiare a ţării. • să identifice şi să reliefeze componentele sistemului financiar. Conceptul şi sfera de cuprindere a politicii la nivel macroeconomic. 46 . Politica financiară la nivel macroeconomic. finanţele întreprinderii. Autori: Angela BAURCIULU. La nivel de integrare/creativ: • să argumenteze deciziile privind formarea şi gestiunea eficientă a resurselor financiare. Pârghiile economico-financiare. • să cunoască diverse modalităţi de formare. teoretice şi aplicative în domeniul finanţelor. III. Substanţele biologic active – surse de vitamine şi săruri minerale. Noţiuni conceptuale privind finanţele. dr. Conceptul şi trăsăturile procesului bugetar. conf. bancar. Scopul cursului Formarea unui complex de cunoştinţe fundamentale. • să aplice diverse metode. activitatea bancară şi sistemul bancar. utilizare şi repartizare a resurselor financiare în cadrul componentelor sistemului financiar. • să analizeze alternativele privind mobilizarea şi plasarea resurselor financiare în scopul alegerii variantei optime de constituire şi utilizare a fondurilor financiare la nivel macroeconomic şi microeconomic. Bugetul – verigă de bază a sistemului financiar al ţării.active – surse de lipide fosfatate şi acizi graşi nesaturaţi. asigurări. Politica monetară. companiilor de asigurare. Conceptul de sistem bugetar şi componentele sale. politica financiară. sistemul financiar. Politica bugetar-fiscală. 3. bugetul şi sistemul financiar. • să stabilească legăturile dintre fenomenele economico-financiare.

47 . univ. Operaţiunile pasive ale băncii comerciale. Indicii bursierii – indicatori de apreciere a eficienţei Bursei de Valori. Riscurile în activitatea de investiţii. structura şi caracteristicile sistemului bancar. Principiile impozitării. Sistemul fiscal al Republicii Moldova. Creditul – esenţă. Surse de finanţare a întreprinderii şi criterii de formare a structurii financiare optime. • organizarea depozitării. Finanţarea mijloacelor fixe şi a activelor curente. Obiectivele financiare ale întreprinderii. 6. operaţiuni. Sistemul cheltuielilor publice. credit şi echilibrul monetar. UTILAJ FRIGORIFIC Total:120. 9. operaţiuni. transportării şi comercializării acestor produse în conformitate cu cerinţele standardelor şi a normelor sanitare. Banca Centrală – rol. Autor: Vitalie COZMIC. Organizarea şi funcţionarea burselor de valori. conf.. funcţii. 12. Conţinutul economic al cheltuielilor publice. II. Moneda şi sistemul monetar. Structura. Piaţa de capital. Asigurări private în cadrul sistemului economic. Resursele băncii comerciale – clasificare şi structură. 11. Operaţiunile active ale băncii comerciale. Instrumentele pieţei de capital. Elementele tehnice ale asigurărilor şi principiile de determinare a despăgubirii. rol.5. Clasificarea impozitelor şi taxelor. Politica de investiţii. funcţiile şi participanţii pieţei de capital. Conţinutul economic şi funcţiile impozitelor. Procesul investiţional. alegerea regimurilor optimale din punct de vedere fizic şi economic. Sistemul de indicatori utilizaţi în analiza cheltuielilor publice. Clasificarea cheltuielilor publice. Conceptul de asigurare: aspecte şi abordări. Tendinţe în evoluţia cheltuielilor publice. Puncte credite: 4. Funcţiile şi principiile de clasificare a asigurărilor. funcţii. Metode de impunere şi metode de percepere a impozitelor. Cadrul legal de desfăşurare al activităţii de asigurare. Conţinutul economic al resurselor publice. Obiectivele/ Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. Impozitele-noţiuni generale. Bursa de valori – principalul element al piețelor de capital. 10. Clasificarea resurselor financiare publice. Monedă. Sistemul bancar. 7. • competenţe de cunoaştere cu privire la selectarea tipurilor de depozitare şi aprecierea termenilor de valabilitate a produselor în funcţie de provenienţă şi factorilor de păstrare. dr. Scopul cursului În cadrul acestui curs studenţii îşi formează şi dezvoltă o înţelegere generală a mecanismelor de acţiune a frigului asupra factorilor distructivi ai produselor alimentare. La nivel de cunoaştere: • competenţe de cunoaştere cu privire la principiile de conservare a produselor alimentare prin refrigerare şi congelare. Analiza financiară a întreprinderii. Echilibrul monetar şi inflaţia. Surse de finanţare a investiţiilor. Sistemul resurselor financiare publice. Eficienţa economică a investiţiilor şi indicatori de evaluare a acesteia. 8. 13. La nivel de aplicare: • asigurarea desfacerii proceselor tehnologice de pregătire. refrigerare sau congelare a produselor. Conceptul şi clasificarea investiţiilor. funcţii. Masa monetară. Indicatorii de eficienţă a băncii comerciale. Elementele tehnice ale impozitului. Finanţele întreprinderii. Componentele. Băncile comerciale – rol. Rezultatul financiar al întreprinderii: conţinut şi mod de exprimare.

III. La nivel de integrare/creativ: • să propună modalităţi de îmbunătăţire a condiţiilor de refrigerare sau congelare, ţinând cont de specificul merceologic al acestora. Unităţi de conţinut 1. Frigul factor de conservare a alimentelor Generalităţi despre ramură. Principiile refrigerării şi congelării produselor alimentare. Timpul de refrigerare şi congelare. Influenţa frigului asupra activităţii microorganismelor. Influenţa frigului asupra caracteristicilor fizice şi chimice ale produselor alimentare. Factorii care pot limita sau agrava efectele acţiunii frigului. 2. Maşini de refrigerare şi agenţi frigorifici. Principiile de funcţionare şi tipurile instalaţiilor frigorifice. Refrigerarea şi congelarea produselor alimentare. Aparate de refrigerare şi congelare. 3. Conservarea prin refrigerare şi congelare a produselor din carne. Depozitarea carcaselor de carne. Refrigerarea şi congelarea cărnii tranşate şi a subproduselor. Refrigerarea şi congelarea cărnii de pasăre. Modificări de calitate la conservarea prin frig a cărnii. 4. Conservarea prin refrigerare şi congelare a peştelui. Conservarea prin refrigerare a peştelui. Ambalarea, glasarea şi depozitarea peştelui congelat. Asigurarea calităţii la aplicarea tehnologiilor frigorifice de conservare a peştelui. 5. Conservarea prin refrigerare şi congelare a fructelor şi legumelor. Refrigerarea fructelor şi legumelor. Conservarea prin congelare a fructelor şi legumelor. Depozitarea în stare refrigerată şi congelată a fructelor şi legumelor. 6. Utilizarea frigului la producerea şi păstrarea produselor lactate. Utilizarea frigului artificial în tehnologia de obţinere a laptelui de consum. Utilizarea frigului artificial în tehnologiile de obţinere a produselor lactate. Depozitarea produselor lactate. Conservele din lapte. 7. Transportul produselor refrigerate şi congelate. Lanţul frigorific – generalităţi. Condiţii pentru transportul frigorific a alimentelor. Clasificarea vehiculelor, vagoane (containere) frigorifice. Regulamentul de transport a mărfurilor perisabile. Reguli de igienă. 8. Comercializarea alimentelor păstrate la frig Tipurile de mobilier frigorific. Exploatarea mobilierului frigorific. Principii organizatorice pentru comercializarea alimentelor refrigerate şi congelate. Reguli de igienă în timpul comercializării. DREPTUL AFACERILOR Total ore: 90. Puncte credite: 3. Autor: Natalia CIOBANU, lector superior. Scopul cursului Formarea la studenţi a competenţei: de apreciere şi motivare a diverselor fenomene din cadrul evoluţiei instituţiilor de drept afacerilor. Obiectivele / Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. La nivel de cunoaştere: • să explice conceptele: dreptul afacerilor, activitatea de întreprinzător, subiecte ale dreptului afacerilor, societate comercială, patrimoniul societăţilor comerciale, reorganizarea şi lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ, insolvabilitate,
48

societate de persoane, cooperative, întreprindere de stat şi municipal, societate de capitaluri, contract, concurenţă; • să analizeze raporturile juridice specifice mediului de afaceri; • să reliefeze componentele şi cerinţele mecanismul de stabilire a caracterului comercial al raporturilor juridice. II. La nivel de aplicare: • să aplice principiile, conceptele şi instituţiilor juridice specifice mediului de afaceri; • să analizeze deprinderea mecanismului de soluţionare a cazurilor practice ţinând de dobândirea sau pierderea calităţii de antreprenor, precum şi de funcţionarea/desfăşurarea activităţii antreprenoriale; • să redacteze acte specifice, cum ar fi: act constitutiv al unei societăţi comerciale, contract de vânzare-cumpărare comercială, contracte de intermediere etc. III. La nivel de integrare/creativ: • să propună modalităţi de promovare a echităţii, egalităţii şi bunei credinţe în raporturile juridice specifice mediului de afaceri; • să elaboreze unele proceduri de stimulare a spiritului de echipă şi a liberei iniţiative în activitatea de întreprinzător. Unităţi de conţinut 1. Concepte fundamentale ale teoriei dreptului. Poziţia dreptul afacerilor în sistemul de drept. Noţiuni introductive privind dreptul afacerilor Concepţii privind dreptul public şi dreptul privat. Caracteristica generală a dreptului civil. Noţiunea şi obiectul dreptului afacerilor. Izvoarele dreptului afacerilor. Principiile dreptului afacerilor. 2. Activitatea de întreprinzător. Reglementarea juridică a activităţii de întreprinzător Definiţia activităţii de întreprinzător şi elementele ei constitutive. Genuri de activităţi antreprenoriale. Tipurile activităţi antreprenoriale. Obligaţiile întreprinzătorului. 3. Subiectele dreptului afacerilor: persoana fizică şi persoana juridică cu scop lucrativ Noţiuni generale de subiect al dreptului afacerilor. Persoana fizică ca subiect de dreptului afacerilor. Persoana juridică ca subiect al dreptului afacerilor. 4. Noţiunea, constituirea şi funcţionarea societăţilor comerciale. Regimul juridic şi componenţa patrimoniului societăţilor comerciale Noţiunea societăţilor comerciale. Condiţii generale de constituire a persoanelor juridice cu scop lucrativ. Regimul juridic şi componenţa patrimoniului societăţilor comerciale. Înregistrarea societăţilor comerciale. Drepturile şi obligaţiile asociaţilor. Organele societăţii comerciale. 5. Reorganizarea şi lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ Noţiunea şi formele reorganizării persoanelor juridice cu scop lucrativ. Reorganizarea persoanelor juridice cu scop lucrativ prin fuziune. Reorganizarea persoanelor juridice cu scop lucrativ prin dezmembrare. Reorganizarea persoanelor juridice cu scop lucrativ prin transformare. Dizolvarea şi lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ. 6. Insolvabilitatea Noţiunea insolvabilităţii. Participanţi la procesul de insolvabilitate. Intentarea procesului de insolvabilitate. Falimentul. Procedura de restructurare. 7. Societăţile de persoane: societatea în nume colectiv şi societatea în comandită Caracteristica şi trăsăturile societăţii în nume colectiv. Caracteristica şi trăsăturile societăţii în comandită 8. Societăţile de capitaluri: societatea cu răspundere limitată şi societatea pe acţiuni Caracteristica şi trăsăturile societăţii cu răspundere limitată. Caracteristica şi trăsăturile societăţii pe acţiuni. 9. Societăţile cooperatiste (cooperativa de producţie şi cooperativa de întreprinzător) Noţiuni generale privind cooperativele. Cooperativa de producţie. Cooperativa de întreprinzător.
49

10. Întreprinderea de stat şi municipală Întreprinderea de stat. Întreprinderea municipală. 11. Contractele comerciale utilizate în relaţiile de afaceri Obligaţiile comerciale. Consideraţii generale privind contractele comerciale. Contactul de vânzare-cumpărare comercială. Contractul de mandat comercial. Contractul de comision. Contactul de leasing. Contractul de arendă. 12. Titluri comerciale de valoare ca mijloace de plată Noţiunea şi caracteristicile titlurilor comerciale ca mijloace de plată. Titlurile de credit în dreptul afacerilor. 13. Concurenţa în afaceri şi protecţia consumatorilor din perspectiva relaţiilor de afaceri Noţiunea şi condiţiile concurenţei. Funcţiile concurenţei. Protecţia consumatorilor în relaţiile de afaceri. MANAGEMENTULALIMENTAŢIEI PUBLICE Total ore: 90. Puncte credite: 3. Autori: Serghei SERDUNI, dr., conf. univ. Ghenadie ŞAVGA, dr., conf. univ. Scopul cursului Formarea la studenţi a competenţei: de a elabora şi implementa un sistem de management eficace la nivel de organizaţie. Obiectivele / Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. La nivel de cunoaştere: • să explice principalele concepte, logica şi evoluţia ştiinţei management, • să posede cunoştinţe cu referire la principiile şi funcţiile managementului, • să analizeze sistemul managerial al organizaţiei, • să cunoască metodele şi tehnicile manageriale moderne II. La nivel de aplicare: • să identifice factorii de influenţă asupra organizaţiei şi să determine modalităţile adecvate de adaptare şi influenţa asupra mediului organizaţional • planificarea şi organizarea activităţilor în cadrul entităţii, • specificul adoptării şi realizării deciziilor manageriale, • promovarea schimbărilor organizaţionale, • identificarea soluţiilor privind creşterea eficacităţii şi eficienţei activităţilor din cadrul organizaţiei, • conducerea şedinţelor, aplicarea optimă a diferitor forme de comunicare . III. La nivel de integrare/creativ: • să propună modalităţi de soluţionare a problemelor de ordin managerial • dezvoltarea unor relaţii de lucru productive, • formarea unei echipe manageriale efective. Unităţi de conţinut 1. Conceptul, evoluţia şi şcolile managementului Necesitatea dirijării activităţii umane şi economice. Etimologia şi semnificaţiile managementului – proces, grup de persoane, ştiinţă, artă. Etapele evoluţiei managementului. Şcoala clasică universală: managementul ştiinţific, managementul administrativ, managementul
50

Tipuri principale de decizii. decizii bazate pe raţiune şi bazate pe intuiţie. principii. Nevoile şi recompensele. Modalităţi de adaptare şi de influenţă asupra mediului. elaborarea scopurilor. Mediul intern al organizaţiei. 9. Forme ale motivării. Schimbările organizaţionale şi dirijarea lor. 10. domeniile şi caracteristicile principale ale acestora. caracteristici. matrice şi reţea.birocratic. Elementele şi etapele procesului de comunicare. Strategiile concurenţiale. Esenţa şi conţinutul culturii organizaţionale. Şcoli contemporane ale managementului. Elementele structurii organizatorice. Importanţa organizaţiilor neformale. Etica managerială şi factorii ce determină comportamentul etic. Aprecierea mediului extern al organizaţiei. Funcţiile activităţii de control. Formarea şi dezvoltarea culturii organizaţionale. descreştere. Esenţa şi necesitatea controlului în organizaţie. Structura organizatorică de tip liniară. Metode şi tehnici de planificare. Şcoala sistemică şi cantitativă. Modelarea în procesul decizional. Teoria X şi Y. argumente „pro” şi „contra”. Documente de formalizare a structurii organizatorice. modelul Porter-Lawler. teoria echităţii. Strategiile organizaţionale de creştere. Caracteristicile mediului extern. Tipuri de modele: fizic. Procesul delegării: definirea. Organizaţii formale şi neformale. 6. Funcţia de planificare Definirea şi necesitatea activităţii de planificare. cunoştinţelor şi aptitudinilor managerilor. 2. analogic. Comunicarea în management Sistemul informaţional al organizaţiei: importanţa şi conţinutul. elementele succesului. Mediul de influenţă indirectă asupra organizaţiei. curent. Niveluri şi arii de management în organizaţie. Factorii ce influenţează alegerea structurii organizatorice. caracteristica generală a activităţii manageriale. Natura şi esenţa motivării. divizională. Structuri centralizate şi descentralizate. interdependenţa variabilelor interne. tactice. Teoriile conceptuale ale motivării. Teoriile procesuale ale motivării: teoria aşteptărilor. Misiunea organizaţiei. final. 8. teoria necesităţilor achiziţionate a lui McClelland.Alderfer. teoria ERG a lui C. Analiza succesului organizaţiei. Responsabilitatea socială: esenţa. Planificarea strategică şi managementul strategic. Planuri strategice. Matricea SWOT. Importanţa legăturii inverse. 7. teoria bifactorială a lui F.Mintzberg: 3. Procesul motivării. Organizaţia şi managerul Definirea şi caracteristicile principale ale organizaţiei.Maslow. Mediul organizaţiei Esenţa şi necesitatea abordării mediului extern. Bariere în procesul comunicării interpersonale. 5 Procesul decizional în management Esenţa şi importanţa deciziilor în management. Caracteristicile culturii organizaţionale și impactul acesteia în cadrul organizaţiei. 4. Definirea deciziei. Definirea managerului. Metode şi tehnici de adoptare a deciziilor. Sfera calităţilor. Teoria ierarhizării necesităţilor a lui A. Direcţii de perfecţionare a comunicării organizaţionale. Proiectarea organizatorică: principii şi etape. factorii de influenţă. Tipuri de control: preventiv. stabilitate. Algoritmul procesului de control: stabilirea standardelor. Decizii organizaţionale şi personale. funcţională. matematic.Herzberg. Rolurile manageriale elaborate de H. Esenţa comunicării în management. Etapele procesului decizional. Funcţia de motivare. Funcţiile culturii organizaţionale. Funcţia de control. Diagnosticarea punctelor forte şi punctelor slabe. operaţionale. Funcţia de organizare Esenţa funcţiei de organizare. Cultura organizaţională. Factorii mediului extern de influenţă directă. Perturbaţii în cadrul comunicării organizaţionale. decizii strategice şi operative. 51 . Şcoala relaţiilor umane. decizii programate şi neprogramate. identificarea oportunităţilor şi pericolelor.

conf. 12. de informare... prof. univ. dr. Managerul şi liderul: caracteristici comune şi deosebiri. 52 . conf. conf. lector superior. . de deschidere.. BRADU M. RUSU V. de închidere. univ. puterii şi autorităţii în management. Teorii situaţionale ale leaderismului. de desfăşurare. lector superior.. VEREJAN O.. dr. de explorare. eterogene.. Puterea şi influenţa în conducere. ENACHI N. Avantaje şi dezavantaje. de dări de seamă şi alegeri. Teorii tradiţionale ale leaderismului. univ. Obiectivele /Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. GONCEAROV T. conf. Importanţa şedinţelor în activitatea managerială. Scopul cursului Formarea la studenţi a competenţelor de cunoaştere şi înţelegere a metodelor statistice în obţinerea informaţiilor prin observarea statistică. Stilul de conducere. Importanţa influenţei.să obţină deprinderile în vederea calculării indicatorilor statistică cu un conţinut mai profund şi caracter sintetic. lector superior. METODE STATISTISTICE DE CONTROL AL CALITĂȚII Total ore: 90. Esenţa şi natura leaderismului.. Natura şi cauzele stresului în cadrul organizaţiei.. Metode şi activităţi de preîntâmpinare a conflictelor în cadrul organizaţiei. însuşirea metodologiei de estimare şi de analiză a rezultatelor social-economice. univ.. acţiunile necesare de a fi întreprinse. .. Dirijarea şi soluţionarea conflictelor interpersonale.să se familiarizeze cu instrumentul teoretic de prelucrare a informaţiilor brute pentru a obţine indicatori statistici cu un grad avansat de generalizare.... în analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute. AGAFIŢA V. Organizarea şedinţelor. univ.compararea rezultatelor cu standardele. TATARU A. La nivel de cunoaştere: . dr. prelucrarea primară a informaţiilor brute. ŢARIGRADSCHI A. de armonizare.. Conflictul şi stresul organizaţional Esenţa şi natura conflictului. obţinerea de indicatorii cu un grad avansat de generalizare. . . dr. univ.. dr.. conf. Aspecte psihologice ale activităţii de control. Metode de minimizare a stresului. Consecinţele funcţionale şi disfuncţionale ale conflictelor. 11. lector superior. Caracteristici ale controlului efectiv.univ.. Regulile de bază în organizarea şedinţei. Cauzele apariţiei conflictelor. Puncte credite: 3 Autori: PÂRŢACHI I. conf. Teorii behavioriste ale leaderismului. Tipuri principale de conflicte. Etapele de organizare a şedinţei: de pregătire. dr.. HÂNCU L. surse individuale şi organizaţionale ale puterii. Forme ale luptei de conflict. HÎRBU E.. 13.. Esenţa şi formele puterii. TOLPINSCHI V. Tipuri principale de şedinţe: decizionale...să cunoască sfera de cuprindere a sistemului informaţional statistic utilizat se statistică. lector superior. .dr.

Media aritmetică şi proprietăţile ei. mediala). formele şi metode de observare statistică. Indicatori ai variaţiei. 4. 7.să cunoască metodele de observare statistică (rapoarte statistice.de a opera de sine stătător cu informaţiile de natură economică. Elaborarea planului de organizare şi desfăşurare a unei observări statistice. Verificarea autenticităţii datelor obţinute prin observarea statistică. II. Indicii de grup calculaţi ca medie a indicatorilor individuali. mass-media. . La nivel de aplicare: . Concepte de bază utilizate în investigarea statistică a fenomenelor economice şi sociale. La nivel de integrare: .să poată evidenţia legităţile specifice unor anumite fenomene şi procese socioeconomice. . Sistemul de indicatori statistici ai SCR. Noţiuni generale privind ajustarea seriilor cronologice. Ajustarea SCR prin diferite metode şi procedee. Indicii statistici (metoda indicilor) Noţiuni generale despre indici statistici. meselor rotunde. Tipuri de indicatori statistici. Clasificarea seriilor cronologice. Cuantilele (mediana. 53 . Prelucrarea primară şi secundară a datelor. Indicatori statistici. Indicatorii tendinţei centrale Conceptul şi clasificarea mărimilor medii. Observarea şi sistematizare datelor statistice Esenţa. Concepte de eroare în statistică. anchete. decilele. centilele. Prezentarea rezultatelor prelucrării sub formă de serii. Valoarea modală (dominanta sau modul).să ştie a analiza evoluţia în timp a fenomenelor şi proceselor socio-economice. Noţiuni generale despre indicatorii variaţiei. Mărimi relative Noţiune de indicator statistic. conferinţelor. Clasificarea indicilor statistici. Indicii individuali.să găsească acele metode de prezentare a rezultatelor obţinute în vederea posibilităţii de “citire” mai uşoară a datelor. Gruparea statistică ca bază a prelucrării ştiinţifice a datelor statistice şi felurile ei. quartilele.). Indicatorii sintetici ai variaţiei. . III. media armonică. Centralizarea datelor statistice şi felurile ei. . Sisteme de pondere folosite la construirea indicilor de grup. Asimetria 6.să aprecieze rolul statisticii în asigurarea din punct de vedere informaţional a tuturor utilizatorilor. Descompunerea în factori a indicatorilor complecşi. Mărimile relative. 5. 3. sondaje. recensăminte. Tipuri de mărimi relative. Extrapolarea seriilor cronologice (SCR). . Unităţi de conţinut 1.să poată selecta corect caracteristicile pentru analiza corelaţiilor dintre variabilele incluse în calcule. Noţiuni generale despre prelucrare. Locul şi particularităţile statisticii ca obiect şi metodă în sistemul ştiinţelor sociale şi economice.să poată efectua analiza şi reprezentarea rezultatelor obţinute în urma prelucrării datelor statistice. 2. Analiza statistică a seriilor cronologice Noţiuni generale despre seriile de timp sau cronologice (SCR).să-şi formeze o atitudine aparte în vederea utilizării datelor statistice în cadrul seminarelor.să obţină cunoştinţe în vederea utilizării corecte a metodelor de prelucrare a datelor primare. . Statistica – instrument al studierii proceselor şi fenomenelor socio-economice. Media geometrică. Indici agregaţi. media pătratică şi utilizarea lor. Organizarea şi desfăşurarea unei cercetări statistice concrete. . Indicatorii simpli ai variaţiei. monografii etc. tabele şi grafice statistice.

Obiectivele şi importanţa calculelor macroeconomice privind rezultatele activităţii. 54 . II. Agregatele macroeconomice şi metodele de calcul ale acestora. fenomenul de adaptare a structurii şi calităţii aparatului comercial la nevoile în continua schimbare ale societăţii. Indicatorii sintetici ai corelaţiei 10. constituie misiunea principală a urbanismului comercial. intre posibilităţile societăţii şi nevoile de consum ale membrilor săi. Erorile cercetării selective.. Implicaţiile creşterii urbane asupra spaţiului şi mediului înconjurător. Armatura urbană a R. Calcularea ritmului creşterii economice. Conceptul de armatură urbană. Unităţi de conţinut 1. conf.8. accesul dificil în zonele centrale prin sporirea numărului de automobile. Calculul volumului eşantionului. Cercetări de economie urbană. Puncte credite: 3. Metodele de calcul al produsului intern brut. Problema aşezărilor umane – problema fundamentală a lumii contemporane. Metode elementare de caracterizare a legăturilor dintre variabile. Conceptul de economie urbană. • să aprecieze şi să identifice amplasamentul dotărilor comerciale. • să cunoască regulile de urbanism comercial şi structura reţelei comerciale a localităţilor. La nivel de aplicare: • să cunoască echipamentele şi dotărilor comerciale. Autor: Adrian BULICAN dr. Tipuri de sondaj. Analiza statistică a legăturilor dintre variabilele economice Conceptul de legătură statistică. URBANISM COMERCIAL ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI Total ore: 90. La nivel de cunoaştere: • să explice impactul pe care îl are aplicarea conceptului de urbanism comercial asupra rolului comerţului în funcţia comercială a oraşului. Metoda regresiei. Procesul istoric al urbanizării şi rolul comerţului în apariţia şi consolidarea oraşelor. Rolul comerţului în apariţia şi consolidarea oraşelor. stabilirea unei coerente şi complementarităţi minime intre echipamentele comerciale şi regulile de amenajare urbana. Sondajul statistic Noţiuni generale privind selecţia statistică. 9. Obiectivele / Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. comerţului i-a revenit un rol deosebit de important în asigurarea legăturii intre producţie şi consum. În prezent. Extinderea rezultatelor selecţiei asupra colectivităţii generale. II. • să înţeleagă raporturile dintre întreprinzătorii comerciali şi municipalităţi. • să realizeze studii de fezabilitate şi amplasament în cadrul elaborării planurilor urbaniste. Tipuri de legături între variabilele economice. se confruntă cu o serie de probleme legate de sporirea densităţii zonelor periferice. La nivel de integrare: • să stabilească corelaţia între dotările şi echipările care asigură funcţia comercială şi alte elemente ale structurilor urbane. Scopul cursului În contextul dezvoltării economico-sociale. extinderea masivă a suprafeţei oraşelor. Reprezentativitatea eşantionului. amploarea problemei circulaţiei prin creşterea distantelor între cartiere şi centrul oraşului. Indicatorii sintetici ai rezultatelor activităţii economice. Moldova. În aceste condiţii. univ.

noţiunilor. Politica de investiţii în comerţ. Criterii de ierarhizare şi selectare a amplasamentelor. capabile de a activa în cadrul întreprinderii de comerţ. Studiile de fezabilitatea pentru investiţii comerciale. ECONOMIA ÎNTREPRINDERII ALIMENTAŢIEI PUBLICE Total: 90. Regulile de urbanism comercial. Studiu privind localizarea funcţiei comerciale în teritoriu. III. Funcţiile comerţului în asigurarea circuitului 55 . la crearea unor relaţii favorabile cu furnizorii. • cunoaşterea indicatorilor de apreciere şi identificarea căilor de sporire a eficienţei economice a activităţii întreprinderii de comerţ. rolul şi importanţa comerţului în economia naţională. Structura procesului investiţional. dezvoltarea competenţii şi responsabilităţii comerciale. Tipuri de amplasări. • stabilirea unor relaţii de lucru productive cu personalul comercial. recrutarea şi pregătirea profesională a forţei de vânzare. La nivel de integrare/creativ: • stabilirea tendinţelor în evoluţia comerţului interior şi dezvoltarea serviciilor comerciale pe plan mondial. Conţinutul studiilor şi programelor de urbanism comercial. Locul. Unităţi de conţinut Tema 1. a abilităţilor teoretice şi practice în activităţile de organizare a comerţului cu amănuntul şi cu ridicata. principiilor indicatorilor activităţii economice a întreprinderii de comerţ. Conţinutul activităţii de urbanism comercial. Scopul cursului Cursul este axat pe formarea unei personalităţi proactive. . Comerţul activitate profesională în economia naţională. superior. Puncte credite: 3. Structura investiţiilor în comerţ. Principii de amplasare a dotărilor comerciale. 3. • însuşirea modalităţilor de evaluare şi analiză a indicatorilor economici ai întreprinderii de comerţ. II. Mobilitatea puterii de cumpărare a populaţiei şi comportamentul spaţial. corelarea numărului personalului angajat cu volumul activităţii comerciale. La nivel de aplicare: • asigurarea desfăşurării activităţilor comerciale în conformitate cu legile şi normele stabilite în R Moldova. Reglementări naţionale şi internaţionale pentru amplasarea investiţiilor comerciale. Urbanismul comercial componentă a studiilor şi programelor de amenajare urbană şi extraurbană. Cursul are drept scop final să formeze la viitorii specialişti din sectorul comerţului interior. bazate pe competenţe profesionale. pentru construcţii de obiective comerciale. Obiectivele/ Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. consumatorii şi organizaţiile teritoriale cu atribuţii în organizarea şi desfăşurarea activităţii comerciale. La nivel de cunoaştere: • cunoaşterea şi însuşirea conceptelor.2. adoptarea unor decizii raţionale privind eficientizarea activităţii unităţilor comerciale. Etapele evoluţiei rolului şi importanţei comerţului în dezvoltarea societăţii. capabile de a proiecta strategic dezvoltarea sa personală şi a întreprinderii în care activează. Autor: Natalia RAISCHI lect.

Constituirea şi înregistrarea juridică a întreprinderii de comerţ. Esenţa economică a acestui indicator. Formele. Întreprinderea de comerţ verigă principală în circuitul tehnico-economic al mărfurilor. Indicatorii ce caracterizează activitatea întreprinderii de comerţ Indicatorul ce caracterizează rezultatul activităţii întreprinderii de comerţ – cifra de afaceri (venitul din vânzări). Metodele directe de reglementare de către stat a economiei în condiţiile relaţiilor de piaţă. Tema 8. Conţinutul şi structura cheltuielilor de circulaţie în comerţ. Tema 7. Sistemul relaţiilor de cumpărare-vânzare generate de către structurile comerciale cu consumatorii. Cheltuielile de circulaţie în comerţ. Tipologia şi clasificarea întreprinderilor de comerţ în Republica Moldova. Conţinutul. Caracteristica generală a resurselor întreprinderii de comerţ. Locul pieţei bunurilor de consum în cadrul economiei de piaţă. Corelarea bazei tehnico-materiale a întreprinderii de comerţ cu volumul activităţii economice. Analiza stocului de mărfuri. Rolul întreprinderii de comerţ în activitatea de protecţie a consumatorilor şi asigurarea securităţii generale a produselor (în baza Legii privind protecţia consumatorilor şi Legii privind securitatea generală a produselor). Finanţarea investiţiilor. Conţinutul şi structura pieţei bunurilor de consum. Tema 3. Resursele marfare a întreprinderii de comerţ. Tema 2. Resursele financiare a întreprinderii de comerţ. Elemente de calcul şi apreciere a eficienţei 56 .tehnico-economic al mărfurilor. structura şi factorii de influenţă ai cererii de mărfuri. Reorganizarea şi sistarea activităţii întreprinderii (în baza Legii cu privire la comerţul interior). Caracteristicile procesului de muncă în comerţ. Metodele indirecte de reglementare de către stat a economiei în condiţiile relaţiilor de piaţă. Condiţiile de formare şi dezvoltare a pieţei bunurilor de consum. Metodele de măsurare a cifrei de afaceri. Tema 10. Factorii de influenţă ai dinamicii pieţei bunurilor de consum. Influenţa globalizării asupra evoluţiei pieţei bunurilor de consum. Criteriile de apreciere a eficienţei activităţii întreprinderii de comerţ. Sistemul relaţiilor de cumpărare-vânzare generate de către structurile comerciale cu producătorii. Corelarea resurselor financiare cu volumul activităţii economice. Corelarea personalului cu volumul activităţii economice a întreprinderii de comerţ. Indicatorii cheltuielilor de circulaţie a întreprinderii de comerţ. Resursele marfare şi politica de aprovizionare a întreprinderii de comerţ. Reglementarea de către stat a activităţii de comerţ în Republica Moldova. Resursele financiare a întreprinderii de comerţ. care influenţează mărimea şi dinamica cheltuielilor de circulaţie. Resursele financiare a întreprinderii de comerţ. Stocurile de mărfuri în activitatea de comerţ. structura şi evoluţia valorilor indicatorului. Întreprinderea de comerţ în condiţiile economiei de piaţă. Reglarea de stat a activităţii întreprinderii de comerţ. Finanţarea mijloacelor circulante a întreprinderii de comerţ. Tema 6. Tema 5. structura şi particularităţile consumului de mărfuri. Piaţa bunurilor de consum. Constituirea şi modificarea capitalului propriu a întreprinderii de comerţ. Resursele întreprinderii de comerţ. Eficienţa activităţii întreprinderii de comerţ. Tema 4. Factorii. Conţinutul. Resursele marfare a întreprinderii de comerţ. Scopul şi metodele analizei cifrei de afacere (venitului din vânzări) a întreprinderii de comerţ. Conţinutul noţiunii de eficienţă a activităţii întreprinderii de comerţ. obiectivele şi principiile desfăşurării activităţii de comerţ în Republica Moldova (în baza Legii cu privire la comerţul interior). Conţinutul ofertei de mărfuri şi structura acesteia. Evaluarea resurselor umane a întreprinderii de comerţ. Situaţia privind activitatea de comerţ interior în Republica Moldova. Resursele umane a întreprinderii de comerţ. Tema 9. Rolul bazei tehnico-materiale a comerţului în asigurarea activităţii economice.

Tehnologiile informatice aplicate în activităţi comerciale Tehnologii informatice.s.u. Componentele sistemului de securitate informaţională în activităţile comercială. 57 . inovaţiile informatice în activităţile comerciale. Structura generală a SICom 2. care determină mărimea profitului întreprinderii de comerţ. Sisteme informatice moderne Proprietăţile informaţiei comerciale. DELIMARSCHI. • să aplice modele de management informaţional al activităţilor funcţionale la postul de lucru. Sisteme de plăţi electronice în comerţ Instrumente moderne de plată. plăţi electronice. Obiectivele / Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. Integrarea sistemelor de plăţi în SICom. Principii şi tehnici de protecţie a informaţiei în SICom. Studiu de caz 5. tehnologie informatică. Analiza comparativă a SICom COM-Blue şi 1С Торговля. Studiu de caz. Conţinutul şi indicatorii rentabilităţii întreprinderii de comerţ. sistem comercial integrat. • să extindă aplicarea tehnologiilor informatice asupra proceselor tehnologice laterale. Căile de sporire a eficienţei activităţii întreprinderii de comerţ. comerţ electronic. Studiu de caz 4. aplicaţie informatică comercială. II. • să genereze propuneri inovative la aplicarea tehnologiilor informatice moderne în activitatea comercială. Repartizarea profitului întreprinderii de comerţ. La nivel de cunoaştere: • să înţeleagă şi să aplice corect conceptele: informaţia comercială. Scopul cursului Formarea la studenţi a competenţei: de eficientă aplicare a tehnologiilor informatice şi a sistemelor integrate în activităţile comerciale moderne. La nivel de aplicare: • să asigure realizarea operaţiunilor tehnologice în cadrul SICom folosit în afacere comercială. SICom corporative Componente funcţionale ale SICom corporative. Autor: B. • să reliefeze componentele şi cerinţele către un SICom modern. Unităţi de conţinut 1. Particularităţile SICom pentru afaceri mici şi medii. securitatea informaţională a activităţilor comerciale. Securitatea SICom Obiecte şi subiecte de risc în SICom. Conceptul de sistem şi abordare sistemică în contextul informaţiei comerciale. Factorii. Fluxurile informaţionale şi tehnicile de lucru în SICom corporative. l. Managementul resurselor informaţionale în SICom 3. • să analizeze şi să compare diverse soluţii informatice comerciale. Puncte credite: 4. SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE Total ore: 120.activităţii întreprinderii de comerţ. La nivel de integrare/creativ: • să formeze canale de comercializare on-line / off-line pe baza tehnologiilor informatice comerciale moderne. III. Infrastructura tehnologică a SICom. Particularităţile tehnologice a diferitor sisteme de plăţi în comerţ.

La nivel de aplicare: • să aplice metodele de impunere pentru fiecare tip de impozit şi taxă. noţiunea de evaziune fiscală. FISCALITATE Total ore: 120. Tehnologiile informatice inovative în activităţile comerciale Formarea reţelelor comerciale în baza tehnologiilor informatice moderne. conţinutul economic al impozitelor şi al taxelor. Integrarea sistemelor de identificare cu sisteme comerciale. corectitudinea măsurilor de acţiune formulate. • să propună căi de optimizare a politicii fiscale în Republica Moldova. conf. Autori: conf. pentru ca prin intermediul impozitelor să se poată realiza obiectivele financiare. • să cunoască elementele sistemului fiscal. Studiu de caz.. CHICU Nadejda. KUZMINA Olga. Obiectivele / Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. Plăţi prin platforme mobile. toate tipurile de impozite în conformitate cu legislaţia fiscală a Republicii Moldova. nivelul presiunii fiscale generală şi pe tipuri de impozite. lector sup. univ.dr. Oportunităţile şi perspectivele comerţului electronic în RM. Suportul tehnologic şi particularităţile vânzărilor în Internet. Comerţul electronic Integrarea tehnologică comercială pe plan naţional şi internaţional. • să dezvolte abilităţile de comunicare profesională cu colegii / echipa de lucru / privind analiza anumitor aspecte fiscale din activitatea financiară a întreprinderii. BULGAC Corina. practice şi aplicative în domeniul fiscal. principiile şi metodele de impunere. 58 . drept obiect de studiu al disciplinei servind necesitatea cunoaşterii şi respectării reglementărilor fiscale atât de către organele fiscale. lector sup. Formele de realizare ale comerţului electronic. BALABAN Ecaterina. • să definească conceptul şi funcţiile impozitelor. • să identifice elementele impozitului pentru fiecare tip de impozit.dr. Puncte credite: 4. • să întocmească dările de seamă fiscale şi să cunoască termenele de prezentare a lor. economice şi sociale urmărite de către stat. Dispozitive şi tehnici inovative pentru comerţ. Scopul cursului Formarea unui sistem de cunoştinţe teoretice. Particularităţile comerţului modern cu produse informaţionale/intelectuale. cât şi de către contribuabili. • să calculeze uzura mijloacelor fixe în scopuri fiscale. căi de ameliorare a relaţiilor fiscale dintre contribuabili şi stat. 7. • să analizeze în dinamică nivelul încasărilor fiscale pe tipuri de impozite. lector sup. lector sup. univ. III..6. La nivel de integrare/creativ: • să determine impactul obligaţiilor fiscale asupra situaţiei financiare a plătitorului. Studiu de caz. II. La nivel de cunoaştere: • să dobândească un set de cunoştinţe teoretice privind noţiunile generale în domeniul fiscalităţii. direcţiile politicii fiscale în Republica Moldova. MEŞTER Rodica. DANDARA Marina.

Cadrul legislativ de reglementare a sistemului fiscal al Republicii Moldova. Metode de percepere (colectare) a impozitelor. Facilităţile acordate la calcularea taxelor pentru resursele naturale. Determinarea impozitului pe venit din creşterea de capital. Principii de impunere. Impozitul privat Caracteristica generală a impozitului privat. Scutirile de la impozitul pe venit pentru persoanele fizice. Înlesnirile fiscale acordate la impozitul pe venit pentru agenţii economici. Înlesniri la plata taxelor vamale. Stingerea obligaţiei fiscale a TVA. Modul de declarare a accizelor şi termenul de prezentare a declaraţiei. Impozitarea veniturilor. Modul de colectare a taxelor locale.Unităţi de conţinut 1. Ajustarea veniturilor şi cheltuielilor în scopuri fiscale. 59 . Clasificarea impozitelor. 3. Impozitul pe bunurile imobiliare Caracteristica generală a impozitului pe bunurile imobiliare. Impozitarea terenurilor. Taxa pe valoare adăugată Taxa pe valoare adăugată – noţiuni generale. Noţiunile principale privind impozitul pe venitul agenţilor economici. Taxele locale Sistemul taxelor locale – noţiuni generale. Accize Accizele – caracteristica generală. Înlesnirile fiscale la impozitul pe bunuri imobiliare. Prezentarea declaraţiei fiscale pentru TVA. 8. Conţinutul social-economic al impozitelor Noţiuni generale cu privire la impozite şi taxe. Sistemul fiscal al Republicii Moldova şi elementele lui. 9. Taxele pentru resursele naturale Sistemul taxelor pentru resursele naturale – noţiuni generale. Responsabilităţile contribuabilului aferente nerespectării legislaţiei privind impozitul pe venit. Obligaţiile agenţilor economici la reţinerea impozitului pe venit la sursă de la terţi. Funcţiile impozitelor. Determinarea TVA la operaţiunile de import-export. Taxele vamale Taxele vamale – caracteristica generală. Determinarea venitului impozabil şi a impozitului pe venit. Înregistrarea subiecţilor impozabili. Sistemul de impozite al Republicii Moldova. Modul de restituire a TVA din buget. 7. Metode de impunere. Elementele impozitului. Procedura de declarare a veniturilor de către persoanele fizice. Determinarea taxelor locale. Instituirea taxelor de către administraţia publică locală. Modul de calculare şi achitare a taxelor pentru resursele naturale. altele decât plăţile salariale. Modul de calculare a obligaţiei fiscale a TVA. Reportarea pierderilor fiscale din perioadele precedente. 5. Impozitarea clădirilor şi construcţiilor. 10. Deducerile fiscale şi reglementarea cheltuielilor în scopuri fiscale. Impozitul pe venit Noţiuni generale privind impozitul pe venit. 2. 4. Administrarea impozitului privat. Serviciul fiscal al Republicii Moldova: componenţă şi funcţii. Marcarea mărfurilor cu timbrul de acciz. Impozitarea veniturilor din salariu şi alte plăţi efectuate în folosul angajatului. Modul de restituire a accizelor din buget. Sistemul fiscal al RM Concept de sistem fiscal: particularităţi în diferite state. Achitarea prealabilă a impozitului pe venit. Modul de calculare şi achitare a impozitului privat. Metoda de calcul şi termenul de achitare. Tehnica calculării taxelor vamale. Aplicarea regimurilor vamale. Depunerea declaraţiei fiscale cu privire la impozitul pe venit de către persoanele juridice. Determinarea impozitului pe venit achitat în străinătate şi recunoscut la plata impozitului pe venit în RM. 6. Metodele de determinare a valorii mărfurilor în vamă.

lect. • să elaboreze o analiză comparativă a diferitor grupări integraţioniste. Metode de determinare a presiunii fiscale. • să analizeze relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Tendinţe integraţioniste în economia mondială Integrarea economică în America de Nord.. Evidenţa intrărilor de mijloace în fond şi utilizarea fondului rutier. Teoria uniunii politice.univ. obiectivele. Teoria uniunii economice şi monetare. Determinarea taxelor rutiere şi termenii de achitare. La nivel de cunoaştere: • să determine obiectivul de studiu al disciplinei. Taxele rutiere Caracteristica generală a taxelor rutiere. factorii determinanţi şi implicaţiile integrării economice internaţionale. • să explice noţiunile ce determină procesul de integrare economică internaţională. monetară şi politică. Obiectivele/Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I. 2. 12.11. La nivel de integrare: • să stabilească perspectivele Uniunii Europene şi altor grupări integraţioniste. dr. III. Balassa. Caracteristici ale integrării economice internaţionale: abordări conceptuale Analiza conceptului de integrare economică. Noţiune de evaziune fiscală şi motivaţiile ei. Premise. America de Sud şi Caraibe. Asia şi Africa. conf. • să stabilească perspectivele participării Republicii Moldova în procesul de integrare economică internaţională. II. Nivelul şi factorii de influenţă a presiunii fiscale. Puncte credite: 3. Scopul cursului Formarea la studenţi a competenţei: de a pune în aplicare cunoştinţele referitoare la fundamentele teoretice ale integrării economice internaţionale. 3. Principiile teoretice ale Tratatului de la Maastricht cu privire la uniunea economică. INTEGRARE ECONOMICĂ ȘI ECONOMIA EUROPEANĂ Total: 90 ore. La nivel de aplicare: • să determine efectele integrării economice internaţionale asupra economiilor naţionale şi economiei mondiale. Principalele principii ale integrării economice. Teorii ale integrării economice internaţionale Teoria uniunii vamale. Sursele de constituire ale Fondului Rutier. Esenţa.univ. BRAŞOVSCHI-VELENCIUC Victoria. Tendinţe integraţioniste în zona europeană. Presiunea şi evaziunea fiscală Concept cu privire la presiunea fiscală. Etapele integrării economice şi caracteristica lor după B. Avantajele generale ale integrării economice interstatale-internaţionale. etapele şi formele integrării economice internaţionale. • să determine tendinţele actuale de integrare economică în diverse regiuni ale lumii. 60 . • să reliefeze particularităţile funcţionării Uniunii Europene ca grupare integraţionistă. Autori: GALAJU Ion. Unităţi de conţinut 1. Metode de combatere a evaziunii fiscale.

La nivel de aplicare: • organizarea şi înregistrarea evidenţei mărfurilor marcate şi etichetate necorespunzător şi a furnizorilor respectivi. -3 Autor: PANFIL I. de marcare şi etichetare şi simbolizare a mărfurilor nealimentare. P. Obiectivele / rezultatele învăţării: I. Politica Agricolă Comunitară. Locul şi rolul Uniunii Europene în economia mondială Consideraţii generale asupra principalelor realizări ale Uniunii Europene. Piaţa Comună europeană: asigurarea celor patru libertăţi de circulaţie. Etape şi forme ale integrării vest-europene. Politici de Unificare Europeană Politica concurenţială. Unificarea Europeană Ideea europeană şi concretizarea ei. creşterea nivelului de responsabilitate profesională. conf. Cadrul instituţional al Uniunii Europene Principalele instituţii comunitare. a preţului. AMBALAJ ȘI CONDIȚIONARE Total ore – 48. Tratatele Uniunii Europene. Marcarea mărfurilor.dr. Participarea Republicii Moldova la procesele de integrare economică internaţională Realizări şi perspective ale relaţiilor economice ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană şi alte formaţiuni integraţioniste. 5. Apariţia regionalismului în Europa de Vest. 6. Tema 2. Tema 3. 7. Aspectele şi conceptele privind marcarea. • cunoaşterea etichetării nutriţionale. 8. Caracterul modern al economiilor ţărilor-membre ale Uniunii Europene. Relaţiile economice externe ale Uniunii Europene. Tema 4. Principiul subsidiarităţii. a produselor alimentare importate. Reglementarea şi protecţia mărcilor la nivel internaţional şi naţional. Materialele utilizate la fabricarea ambalajelor. Politica bugetară. La nivel de cunoaştere: • studierea modalităţii de etichetare şi marcare a mărfurilor. III. La nivel de integrare: • dezvoltarea unor relaţii de lucru productive.univ. • cunoaşterea activităţii de supraveghere şi control a modalităţilor de etichetare şi marcare a mărfurilor în procesul de comercializare a acestora. 61 ... Scopul cursului În cadrul acestui curs studenţii îşi formează şi dezvoltă o înţelegere generală a conceptelor de standardizare şi asigurare metrologică a calităţii.4. Relaţiile dintre instituţiile comunitare şi statele-membre ale Uniunii Europene. II. Ambalarea şi punctele reper ale ambalajului. a procesului de proiectare a etichetelor de verificare a corectitudinii informaţiei despre proprietăţile mărfurilor şi modul de utilizare a acestora. Istoricul integrării economice în Europa. Conţinutul cursului: Tema 1. Perfecţionarea Sistemului Instituţional al Uniunii Europene.C. • cunoaşterea posibililor modalităţi de contrafacere a mărcilor şi etichetare şi a măsurilor de dimensiune a acestora în scopul protecţiei consumatorilor. Politica industrială. energetice. Politica socială. Eforturile postbelice de creare a unei Europe unice.

Zona Sud.univ. particularităţile tehnologice de obţinere şi de determinare a calităţii produselor vinicole. importul produselor vinicole pe plan naţional şi internaţional. Obiectivele/ Rezultatele învăţării La finalizarea cursului studenţii vor fi capabili: I.. Clasificarea vinurilor liniştite după culoare. Caracteristicile senzoriale ale vinurilor Noţiuni cu privire la regulile de degustare. • să cunoască particularităţile tehnologice de obţinere a vinurilor naturale şi speciale. Moldova: Zona Nord.şi macro-elementelor. • să elaboreze cererile de comandă sau contracte de vânzare-cumpărare a produselor vinicole. Marcarea produselor alimentare şi nealimentare. micro. 2. zăharurilor. La nivel de aplicare: • să aplice cunoştinţele cu privire la compatibilitatea anumitor produse vinicole cu diverse meniuri alimentare. Codificarea informaţiei despre produs. demiseci. Cerinţele faţă de sălile de degustare. III. acizilor organici. a produselor vinicole distilate. Autor: Valentina CALMÂŞ dr. Marcarea ecologică. • să analizeze rezultatele obţinute în urma examenului organoleptic şi fizico-chimic conform DN (documentelor normative). Tema 7. vârstă şi calitate. • să explice influenţa produselor vinicole asupra sănătăţii omului. • să poată interpreta rezultatele analizei de laborator cu privire la depistarea falsurilor prin metode expert. metrologică şi a conformităţii mărfurilor. II. Indicii de calitate ai vinurilor şi 62 . • să cunoască gama sortimentală a produselor vinicole. Zona Centru.conf. Marcarea nutriţională a mărfurilor în Republica Moldova. Procesul tehnologic de obţinere a vinurilor: seci. Generalităţi cu privire la dezvoltarea viticulturii şi vinificaţiei pe plan mondial şi naţional. Noţiuni de calitate şi tipurile de vin Oenologia ca ştiinţă. Tema 6. Influenţa vinului asupra sănătăţii omului. OENOLOGIA Total: 60. materia primă şi tehnologia de obţinere. Caracteristica substanţelor principale din vin: alcoolilor. Proprietăţile şi compoziţia vinurilor Compoziţia chimică a vinurilor. Zonele vitivinicole din R. Zona Sud-Est şi caracteristica lor. Puncte credite: 2. exportul. Scopul cursului Formarea la studenţi a competenţei: de a cunoaşte sortimentul. Elaborarea rutelor turistice „Drumul Vinurilor”. La nivel de integrare/creativ: • să propună modalităţi de îmbunătăţire a publicităţii produselor vinicole. Tema 8. Testarea membrelor comisiei de degustare. La nivel de cunoaştere: • să reliefeze situaţia cu privire la producere. Proprietăţile curative ale produselor vinicole. Unităţi de conţinut 1. Procesele biochimice din vinuri după fermentare. 3. Rezultatele ultimelor cercetări ştiinţifice cu privire la „Minunea franceză”.Tema 5. substanţelor polifenolice. demidulci. paharele pentru degustare.

Moldova şi franceze. Indicii de calitate. Caracteristica materiilor prime: struguri şi vinuri brute pentru spumante. păstrarea şi transportarea. Tehnologia de obţinere şi sortimentul. Vinurile de tip „Vermut” – tehnologia de obţinere şi sortimentul. 5. 6. Vinurile spumoase (gazificate): obţinerea şi cerinţe de calitate. Învechirea distilatelor. Factorii ce influenţează calitatea spumantelor. Clasificarea divinurilor după standardele R. Sistemele de 10. etichetarea. Tehnologia de obţinere a spumantelor prin metoda clasică şi metodele rapide: în flux continuu şi flux periodic. Influenţa acestora asupra calităţii distilatului. Distilarea dublă prin metoda şaranteză şi prin alte metode tehnologice. Vinurile speciale Vinurile de tip „Porto”. 63 .metodele de verificare ale calităţii. Indicii de calitate. Vinurile efervescente Clasificarea vinurilor efervescente. Vinurile de tip Petiant şi Frizant. marcarea. Distilatele din vin Materiile prime struguri şi vinuri brute pentru divinuri. Vinurile de tip „Madera” – tehnologia de obţinere şi sortimentul. Vinurile de tip „Heres” – tehnologia de obţinere şi sortimentul. 100 puncte pentru verificarea organoleptică a vinurilor. Tehnologia clasică de obţinere a coniacului. Componentele care formează proprietăţile senzoriale ale coniacului. 4. Istoricul vinului. 20.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful