4td

.IERTF:APEITTRU\&{TA

Traducere din limba greacd de leroschim. $tefan Nulescu SCNITULLACIJ. STANTULMUNTE ATITOS

$i
l*i

'Nwml putefl udde copIIuII'
destui ani in urmd am parcurs f" lui Hans Killian "in spatele Vcartea nostru std Dumnezeu" (Editura "Kadmos", Atena, 196O). Ultimul capitol, intitulat "Mogtenire", m-v cutremurat. Acum 6teva nle am relatat intdmplarea descrisd in carte intr-o noud discutie despre avorturi (spun noud discufie, deoarece a existat o continuare a ei prezentatA de "hesa ortodoxd" ; ven nr. 692/4.04.1986). Nu gdsesc cuvinte si descriu impresiile ce le-a pricinuit. Deoarece o mare parte a cititorilor "Presei ortodoxe"

n-au bagat-o in seamd, consider oportun sd o repet: Ye scriitorul cirtii, renumitul medic chirurg, La vrzitat o tandrd doamnd ca. sd-i solicite ajutorul medical. Dra sotie de medic, avea doi copii, de cinci si trei ani, 9i era insdrcinatd in luna a patra. Sotul ei fusese mobilizat $i se afla pe trrontul de Kdsdrit. Doamna avea dureri la sinul sting Si sub braful stdng depistase o micd umfldturd tare. Medicul, dupA ce a ascultaLo' ainceput s-o exarrineze. Dar este mai bine sd ldsdm cartea sd continue: "...Am palpat Si am simtit un ganglion foarte tare, dar degenerat; de altfel putea simli oricine un intreg lanf de astfel de ganglioni. trdra sd ardt nici o exPresie de surpizd,, am palpat intr-eg sAnul stdng, ce era inconjurat de o relea venoasd subtire de culoare neagrd... M-a cuprins teama. Dupd ce am examinat, ca sd compar si sd con4

trolez, precum fac totdeauna - gi sdnul ei cel drept, afr! depistat ingrozit cd Si la acesta se puteau simti umfldturi tari. La un anume loc pielea se vedea primejdios de trasd. gi sub braful drept se puteau simfi, sub piele, ganglioni mici gi tari, pi doud umfldturi mai mari langd vasele de sdnge ce duc la mdnd. Dra ingrozitorl Un cancer in cregtere rapidd la amindoi sAnii... in timp ce bolnava se imbrdca, cugetam in sinea mea, cum oare ag putea sd-i spun crudul adevdr in modul cel mai potrivit... Dupd ce bolnava s-a imbrdcat Si s-a a,rezat pe scaun , i-am spus imediat: - Doamnd, faptul cd lucrurile sunt foarte serioase il cunoa$teti Si dumneavoastrd. Cd ne afldm infala unor hotdrari dificile, nu pot Si nici nu trebuie sd vd ascund. Nu s-a pierdut, nici n-a inceput sd plingi:

,t'

- Trebuie sd vorbesc imediat cu soful dumneavoastrd. Trebuie s*l chemdm imediat de pe front. De aceastddatAinsd ochii ei au ldcrimat. - Nu Stiu unde este bdrbatul meu. De 6teva luni nu avem nici o veste de la el. Faptul acesta a ingreunat Si mai mult situafia, pentru cd acum sdraca femeie trebuia sd ia singurd hotdrArea, o hotdrdre ce va insemna moartea sau wata copilului ce-l purta sub inima sa. Trebuia sd-i explic cd este nevoie sd ia o hotdrire Si de aceea am continuat pe un ton asPru: - Sunteti grav bolnavi, doamnd, 9i vd afla}i fdrd indoiald in mare pericol. Schimbdrile apdrute la pieptul dumneavoarstrd depind in mod sigur de sarcina. Qanglionii dumneavoastri se afld in neregularitate Si au degenerat prin influenfa unor hormoni produgi din cauza sarcinii. Trebuie sd intelegefi, vd rog, cd din pricina aceasta trebuie
6 \,

sd vd propun intreruperea sarcinii. Aga cum se prezintd situatia dumneavoastrd, nu vd pot ldsa copilul. Trebuie sd incercdm sd depistdm cauzele acestor umfldturi de la sdni gi, pe cat ne std in putinfd, sd oprim cregterea lor. Dar asta nu se poate face atunci cind in corpul dumneavoastrd circuld cantitdti mari de hormoni datoritd stirii de graviditate, care, desigur, sunt folositori pentru copil, insd pentru dumneavoastrd constituie un pericol aproape mortal. De aceea trebuie sd se intrerupd sarcina. Dupd pdrerea mea, nu avem altA alternativdl M-a privit inspdimdntatd.9i, dupd ce $i-a migcat capul in semn de dezaprobare, mi-a explicat cu o voce calmd: - Nu! Niciodatdl Copilul nu-mi aparfine numai mie, ci Si bdrbatului meul Niciodatd nu-mi voi da consimfindntul ca sd-mi fie luat. imi este cu desdvdrgire indiferent ceea ce s-ar putea intampla cu mine. Este o mop

a

tenire pentru bdrbatul meu; de Ia lucrul acesta nu pot da inapoi. $tiu cd'viafa mea se primejduiegte. $i, ca s-o sPunem deschis: $tiu cd sunt pierduti. Asta o simt 9i numai pentru asta vd rqz linefi-md in viatd pdnd ce va veni copilul. Vd implor pentru asta. Am tdcut mult timp, biruit de cuvintele ei. Dupd aceea am mai incercat o datd s-o fac sd€i schimbe pirerea. Accentudndu-mi cuvintele, i-am spus: - Nu trebuie si vorbiti aga. Vd aflati in mare pericol, asta este sigur, dar incd nu sunteti pierdutd. Nimeni nu ar putea argumenta un astfel de lucru. Avem chiar o posi' bilitate. Poate ag putea s-o formulez astfel: Ar fi cu putintd sd vd salvim, dacd am micgora lucrarea hormonilor sarcinii printr-o intrerupere urgentd a ei, sau prin oprirealor, dupi care sd operim. insd este sigur cd mergefi spre catastrofd dacd nu se face
8

lucrul acesta, chiar dacd v-ag scoate din rdddcind amdndoi sdnii... CAnd am terminatm-a privit direct infatA gi mi-a rdspuns aproape cu dugmdnie: - Lucrul acesta nu-l weau. Nu-mi putefi Iua copilul. NU MI+ PWtrTI OMOR1I Niciodatd, in numeroSii mei ani de chirurgie, n-arn intrilnit ceva asemdndtor. MiS. czrt, am luat-o de mdnd. - Bine, afi biruit! Se va implini dorinfa dumneavoastrd. Va rog sd vd aranjafi toate aca,sd.,pe cit de repede putefi, gi imediat dupd aceea veniti la clinicd. Nu putem pierde timp. Doud zile mat tArnu se afla in clinica noastrd intr-un salon liniStit. La prima mea wzrtiam aflat-o linigtitd, manifestind o pasivitate aproape veseli. Din picate era de datoria mea sd-i fac noi comunicdri triste. I-am spus ci nu imi puteam asuma riscul sd ii scot amindoi sdnii deodatd. A doua zi, la

t--ora 7, trebuia sd operdm o parte $i, daci mergea bine, dupa 2-5 saptamdni trebuia sd operdm, cit se poate de adAnc, gi cealaltd parte... Organismul tinerei femei era, pentm moment, incd in stare bund. Umfldturile, ce se mdreau aga de repede, cu toate cd pricinuiserd o vldguire, nu influenfase5d incd in mod dramatic starea ei generald. Am discutat amdnuntit despre operafie cu Seful meu pi mi-am ales ajutorii cei mai buni... Toate aceste mdsuri, spre a 4iuta cat mai mult la protejarea mamei gi a embrionului... Cdnd am intrat sterilizat in sala de operafie, toate erau gata. Locul care trebuia operat era descoperit. l-am examinat incd o datA, mi-am luat mdnugile de @uciuc, le'am tras pe maini gi am inceput. Am tdiat direct, cu atenfie, de jur imprejur intreg sinul stAng, impreund cu pielea ce ne trebuia mai tArziu. Am prins imediat cu pensete venele,
10

din care curgea sdnge. Am mers mai addnc, am ldsat neatinsd intreaga glanda a sAnului lipita de mugchii cei mari ai pieptului 9i Ie-am desprins pe toate impreund de pe peretele toracic... Dupd aceea a inceput partea a doua: Curdfirea totald a ganglionilor de la subsuori gi incheieturi. A fost o muncd obositoare, deoarece intreaga zond se umpluse cu mici umfldturi canceroase. Toate fesuturile atacate s-au separat gi mi-am intregit treabA mea Eiungand pana la buzele mugchilor ce inchid inspre inapoi adincitura subsuorii. Aici existd totdeauna ganglioni periculogi 9i acegtia trebuiau negregit indepartati... Toatd ziua dinlAi am tinuLo sub observafie continud pe tAndra femeie. Du insumi mergeam foarte des la patul ei ca sd md conving cd nu i s-a intAmplat nimic copilului. Din fericire, primele patru zile au trecut gi
tl

copilul era in stare bund. Astfel, pentru moment, acest pericol fusese limitat... in salon simteam cd plutea o intrebare nepusd. $i intr-adevdr, intro zi, zdmbind nevinovat femeia mi-a pus urmdtoarea intrebare: - Domnule profesor, cann cdt voi mai trii oare? Am intetes imediat. Voia sd afle dacd, i-a rdmas incd destuld weme sd aducd copilul pe lume. N-am putut gi n-am vrut s-o mdngdi intr-un mod ieftin. De aceea i-am spus numai atAtz - Nu md mai intrebati despre asta, iubitd doamnd. O datd cu trecerea timpului am observat cu teamd cd sldbea continuu... Subiectul discufiei noastre era aproaPe intotdeauna in jurul copilului ce il agtepta gi, cAnd incercam sd schimb vorba spre altele, ea il readucea din nou cu insistenffr,la acet2

lagi punct, in jurul cdruia, precum se vede, se invdrteau mereu toate gdndurile ei. Cu o vie emotie, observam continuu cd era ataSatd de ideea ca, pe acest copil, ca mdrturie a dragostei ei, sd-l lase bdrbatului ei spre a-l afla atunci cand acela se va intoarce de pe front. Nu puteam so Ias sd igi dea seama cd nu eram in stare sd iau parte la nadejdea ei. in taind,, cdutasem sd aflu unde se afla bdrbatul ei gi, de la Cartierul Ceneral, am aflat confidenfial cd intreaga grupare in care se afla gi el, se pierduse pe trrontul din Rasdrit. intr'o zi i-am spus ci in ziua urmdtoare voiam sd-i fac a doua operatie. A dat numai din cap. Aceastd a doua operafie a fost mult mai pretentioasd Si mai periculoasd decat prima, deoarece starea generald i se inrdutatise... Am lucrat repede gi cu atenfie, pe cat am putut mai bine. Cu cea mai mare grija am
15

oprit hemoragiile, ca sd protejez circulatia sdngelui. Ne aflam in luna a sasea gi, prin urrnare, copilul n-ar fi putut trdi dacd s-ar fi pricinuit o nagtere prematurd,. Dar, in ciuda marii noastre concentrdri, de data aceasta a trebuit mult mai mult timp ca sd elimin sdnul Si sa curdf subsuoara 9i ganglionii de la incheieturd. fesuturile . deveniserd' un. cocolog gi mereu atingeam in addnc noi mase canceroase. Am terminat, am cusut rana mare $i am aranjat instalafia de drenare. Am terminat fdrd, a se ivi complicafii, dar md indoiam cd vom avea o vindecare completd, deoarece numdrul de globule albe din sdnge era scdzut, in pofida tuturor eforturilor noastre. Am rdmas agadar cuprins de o mihnire profundd atunci cdnd au scos-o pe bolnavd din sala de operafie. Faptul era infricoSdtor gi simfdmAntul cd, in cele din urmi, toate vor fi zadarnice, ne ingreuia pe toti.
T4

Pe mine md chinuia incd o grija cu desivdrgire diferitd, pe care o ascundearn cu precautie de femeie: cd fdptura aceea micd ar putea muri in ea. De aceea, imediat dupd operatie, arn mers sus, in camera ei, $i am ascultat inima copilului. Bdtdile erau slabe, dar totu$i se simteau. $i au rdmas aga gi in urmdtoarele zile. intr-o dimineatd m-a ingtiinfat, radiind de bucurie: copilul se migcase in pdntecele ei. Simtise clar loviturile pricinuite de micile lui picioruge... Ne apropiam de luna a gaptea. incepuse ultima luptd cu timpul. I-am propus si facd nigte iradieri, ca sd neutralizdm nigte celule maligne ce rdmdseserd. Deoarece am prevdzut cd s-ar putea teme sd nu vatdme copilul, am incredintaLo, fArd ca ea sd md intrebe, cd am putea izola copilul de influenta razelor. Dar nu a fost de acord gi mi-a spus: - Pentru care motiv si le facem? $tiu unde md aflu.
l5

Din zi in zi se vedea mai obositd... Kana nu se inchidea. l,ocul care rdmdsese deschis nu se vindeca. Puterile rendscute ale organismului ei ajunseserd la sfArSit... A trecut Si luna a gaptea. Astfel cd intr-o zi am mers la ea si i-am spus: - Dacd copilul vine acum, va putea rdm* ne in watdil Niciodati nu voi uita manifestdrile care au urmat acestei vegti. Lacrimi de bucurie au strdlucit in ochii ei qi fata-i palida Si slabitd se vedea a se lumina dinliuntru cu o strdlucire de fericire. Pentru pufine zile va imbundtdfit 9i starea ei. A prins pufind culoare, dar dupd aceea, extenuarea trupeascd a progresat in mod nemilos. in luna a opta i-am propus sd i se provoace o nagtere prematurd. Ar fi mers la clinica ginecologica Si ar fi adus copilul pe lume. insd a refuzat. Voia sd meargd acasd.
16

Astfel a venit ziua cdnd a pindrsit clinica noastrd. Sora ei s-a prezentat ca sd o ia... Le-am insotit pe amindoud pand la ma$ind. Pentru o clipd am mai rdmas singur cu bolnava mea si am simtit cd se lupta cu ea insdgi, dar la sfargit i-a scdpat de pe buze intrebarea de care mi temeam: - Cat mai am incd de trait? Am evitat sd rdspund, migcdnd ticut din cap. Nu voiam ca in ultima clipa sd-i spun minciuni. - ingtiinteaz*rnd cdnd se va nagte copilul, am rugat-o. lar ea mi-a fdgdduit. Am agteptat sd-mi trimitd weo carte pogtald,, dar am rdmas uimit cdnd, intr-o zi, am primit o scrisoare scrisd de ea insd$i: "lubite domnule profesor, - imi scria deoarece afi luat parte cu atAta cdldurd la lupta me4 veti fi 9i singurul care vefi afla de la mine insumi vestea cea mare. Sunt foarte
t7

slabita gi trebuie sd-mi economisesc puterile ce mi'au rdmas. Deci: Acum zece zile a venit copilul pe lume. Un bdiefel. Un copilap mitit e l ... Inima imi este atAt de plina de recunoy tint6., incdt imi este cu neputinfa sa exprim prin cuvinte simtimintele mele. Kecunobtinta fald de Dumnezeu gi rqcuno9tintd fatd de dumneavoastrd, iubite domnule profesor. Ultimele sdptdmdni au fost destul de grele gi uneori md gdndeam cd.nu voi putea rensta prind in sfdrgit. Md rugam intr-un mod cu desdvirgire copildresc care, poate, pe un teolog I'ar fi putut face si rdda disprefuitor: "Dacd Tu egti acolo sus, gi dacd Tu egti Dragoste, atunci ddruiegte-mi acest copill nSa ii spuneam gi Dl, in nemdrginita Sa milostivire, a auzit rugdciuneamea, care era ca o silire.
l8

Faptul acesta pentru mine inseamnd nespus de mult. Este cea mai mare mAng?* iere a mea pe ultima parte a drumului care se mai afla inaintea mea. Moartea vine... Sfarpitul se apropie... Nu vreau sd par mai bund dec6t sunt: 9i eu simt adeseori fricd de moarte. Acea fricd adAncd pe care fdptura o simte inainte de a pleca din aceastd viatd, Si aceasta o pdtimesc mai ales in timpul nop tilor, cand stau singurd cu ochii deschigi in intuneric. Dar atunci md mdngdi cu gdndu.l la copil, care pentru mine constituie Covada vie a dragostei lui Dumnezeu... Ieri am fost nevoitd sd-mi inirerup aici scrisoareamea. A venit sora mea gi m-a certat de-a binelea. Voia sd md, facd. sd infeleg cd de dragul copilului am datoria sd rdmin in viatd. Acum, afard de faptul cd nu std deloc in propriile mele puteri sd-mi pre' lungesc iafa, consider ca o uSurare acest punct de vedere: cd la urma urmelor, chiar
19

+. ,

Oi cei mai iubitori dintre parinti nu pot face dec.it pufine lucruri pentru copiii lor. Soarta lor, precum $i a noastrd, se afld in mdinile lui Dumnezeu. in aceste puternice mdini pdrintegti incredintez acum cu desdvdrgire pe tofi cei pe care ii las in urrna mea... M-am trudit sd fiu o mamd bund pehtru copiii mei, care au fost p.entru mine darul cel mai de pret. Vreme de zece ani intregi am fost legatd de bdrbatul meu cu o dragoste care n-a cunoscut niciodatd nici cea mai micd umbrd. Ca sd le laSi pe toate acestea nu este ugor. Ag wea insd, ca Si alta datd,, sd vd asigur - deoarece m-ati sprljinit in cele mai grele ceasuri ale mele - cd,merg inainte cu siguranta cd le voi regdsi acolo pe toate invdluite in strdlucire $i eliberate de nimicnicia pdminteascd. Adio pentru toL deaunal P.S. Cdnd weodatd se va intoarce bdrbatul meu, dafi-i, vd rog, scrisoarea aceasta".
20

Dupd 14 nle am primit o hdrtie care imi vestea moartea ei. Scrisoarea n-am putut'o da, deoarece bdrbatul ei nu s-a mai intors niciodatd de pe trrontul de Kdsdrit". Arhim. Dpifanie TeodoroPulos

2l

'Nu omofi pe unul dtn aejfra ce iI al?'
trimit prezenta avdnd ca motivafie lF I recenta depunere la Senat a proiectului de lege privind libertatea avorturilor. Dacd o considerafi demnd de publicat, puneti-o in coloanele ziarului dumneavoastrd. Un oarecare ucenic de al meu, lector la o facultate, poartd un nume rar $i neobignuit pentru un laic, ca de pilda Amfilohie (citez un nume fictiv, nu pe cel adevdrat). Cu cdteva sdptdmdni mai inainte, fiind de fatd Si parinfii lui 9i alte persoane,l-am intrebat din curiozitate cum de s-a intdmplat
22

si-Si ia un astfel de nume. Tatil lui, fdran simplu $i cu pufind @rte, s-a gribit s*mi explice faptul, cu o minunatd sinceritate. Tfanscriu aproape cuvint cu cuvint povestirea safdrd nici un comentariu: "Atunci cdnd femeia mea a rdmas insdrcinatd cu Amfilohie, adici acum 55 de ani, incepuse ca moda avorturilor sd se transmitd pi la sate. Deoarece mai aveam qi alti trei copii, ne-am gandit sd nu-l mai finem pe acesta. Am mers in ora$ (notd: a se infelege capitala judefului) Oi am vizitat un medic ginecolog, cunoscut de'al nostru. I-am spus ce voiam. Acela ne-a ascultat Si dupi aceea mi-a spus:'"Bre, Costicd (noti: $i acest nume este fictiv), dacd wei sd ai numai trei copii, cdci patru ti se par multi, de ce nu faci altcet vd? Dacd. il omordm pe acesta o bagdm in primejdie si pe femeia ta. Nu e oare mai bine sd-l omorim mai degrab Pe unul din cei trei copii pe care ii ai, de preferinfd pe

cel mai mic, gi sd-l ldsdm pe acesta sd se nascd? Astfel vei avea tot doar trei copii, iar femeia ta nu va trece prin nici o primejdie". (Notd: pericolul clevetirii pentru ucidere se poate preintimpina ugor, deoarece existd multe moduri de a prezenta uciderea prun' cului ca accident). CAnd am auzit aceasta m'am cutremurat. Credeam cd mi-a cdzut un trdznet in cap. Atunci am realizat ce voiam sd fac. Bine, doctore, i-am spus. Ai dreptate. lfi multumesc. Vom fine copilul. - $i-l voi boteza eu, a rdspuns medicul. Ne'am dat miinile, gi cand s-a ndscut Amfilohie al nostru 9i I-a botezat medicul, i-adat numele tatdlui sdu, pe care s-a intAmplat sd-l cheme Amfilohie. Dupd asta, cum sd ne mai gAndim la avortl Astfel au venit in lume inca alfi doi copii dupd Amfilohie. gi firegte nu ne-a parut rdu niciodatd. Toti copiii nogtri au ajuns foarte bine, toti s-au aran24

jat in cel mai bun mod. Cdnd au crescut gi au luat calea lui Dumnezert, ne-au ajutat gi pe noi sd devenim crestini buni...". Arhim. Epifanie Teodoropulos

25

Un avort fiImat
lf cum doi ani am asistat la un *€Veilispecial". Datoritd meseriei Ament mele Si tot pentru a face teste de calitatea, temperatura gi presiunea aerului, am fost trimis in blocul operator al spitalului pentru care lucram. F'ara sd weau, am asistat la un 'evort filmat din interior,. Cu o carrerd'video minusculd, in vdrful unui fir, am putut vedea pe un ecran mare ce se intampla ninduntru'. Am putut vedea cum fdtul se migca 9i se zbdtea din toate puterile ca sd nu-l scoatd. Se vedeau foarfecele Fi c6rligele care tot incercau s#l apuce, iar el nu voia sd se lase
26 27

ij,

prins. I se putea vedea pe ecrzm toate detaliile corpului: mdinile, picioarele, capul, toate mddularele. in cele din urmd, doctorul a reu$it sd-l gi scoatd gi, in mdna lui, fdtul incd mai mi$ca. A mai migcat cdteva secunde, dupd care a incetat. La nici doud secunde, doctorul a addugat: uD mort,, ddndu-l infirmierei sd-l arunce la gdleata,de gunoi. Un martor ocular

Despreducnfra copiilor
zdf,rducatia copiilor incepe din ceasul gi simte I-Jmislirii lor. Embrionul aude pdntecele maicii lui. Da, aude 9i vede cu in ochii mamei. Percepe migcdrile si simt5mintele ei, degi mintea lui incd nu s-a dezvoltat. Se intunecd chipul mamei, se intunecd Si el. Se enerveazd.mama, se eneweazd 9i el. Tot tristete, durere, ceea ce simte marna teamd, nelinigte trdie$te $i el. Dacd marna nu doregte embrionul, daci nu-l iubegte, el simte gi se rdnegte sufletelul lui, iar aceste rdni il insofesc toatAwafa. Lafel se in?impld
29

?a

cu simtamintele sfinte ale mamei: cdnd are bucurie, pace, iubire pentru embrion, le transmite tainic Ai acestuia, precum se intampla cu copiii ndscuti. De aceea trebuie ca mama sd se roage mult in perioada sarcinii Si sa iubeascd embrionul, sd mdngdie pintecele, sd citeascd psalmi, sd cAnte tropare, sd trdiascd, o wa|dt sfdnta. Acest lucru este aducdtor de folos gi pentru ea, dar este qi o jertfd de dragul embrionului, ca sd devind copilul ei sfint, si dobindeascd de la inceput trdsdturi sfinte. Ati vdzut ce lucru delicat este pentru o femeie sd poarte in pdntece un copil? Cata rdspundere gi critd cinstel Pdrintele Portirie

indemn Ia podtutfE
Un tdndr a cdzut intr-un pdcat, insd alit de mult s-a pocdit atunci cdnd harul dumnezeiesc s-a atins de inima lui la auzul unei predici, incit a ldsat lumea $i s-a fdcut cdlugdr. $i-a fdcut o colibd in pustie 9i plingea in fiecare n cu multd durere pentru pdcatele sale. Cu nimic nu putea fi mingaiat. intr-o noapte i-a apdrut in vis Iisus inconjurat de o lumind cereascd., C.ares-a apropiat de el gi l-a intrebat cu bundtate: - Ce ai, omule, de plingi cu atAta durere? - Pldng, Doamne, Pentru cd,am cdzut in pdcat, a rdspuns tdndrul cu deznddejde. - Atunci, ridicatel - Nu pot singur, Doamne.
5l

50

a

Atunci Impdratul slavei gi-a intins mAna Sa cea dumnezeiascd 9i l-a 4iutat sd se ridice. Acela insd continua sd plAnga. - Acum de ce plAngi? - Sufdr, tlristoase al meu, pentru cd Te'am mihnit. Am cheltuit bogafia darurilor Tale in desfrAndri. Atunci Stdpanul cel iubitor de oameni. $i-a pus mdna Sa pe capul lindrului indu, rerat gi i-a spus cu blAndete: - De vreme ce pentru Mine suferi atit de mult $i Eu ifi voi ierta cele trecute. Auzind acestea tindrul gi-a ridicat privirea sd-l mulfumeascd Mdntuitorului sdu, dar Acela dispdruse. Iar in locul unde a stat i-a apdrut o uria$d Cruce luminoasa. gi astfel, slobozit fiind de greutatea pdcatului a cdzut la pdmAnt Si s-a inchinat ei. Dupd acea vedenie lAndrul, plin de recunogtinfd, s-a intors in lume ca sd devind de data aceasta un fierbinte propovdduitor al pocdinfei Si sa povdtuiascd,la Hristos pe cei cdzuli in pdcate.
32

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful