You are on page 1of 13

VRSTA COLAR MIC (continuare)

e) Scrisul i cititul
SCRISUL

la 3 ani copiii fac distincie ntre scriere i non-scriere, irurile de simboluri lineare reprezentnd scrisul la 5 ani disting deja literele de non-litere
(Lavine,1997)

Schaffer, 2007

ncepnd de la 6-7 ani, n coal, scrisul este nvat n paralel cu cititul, performana fiind legat de asocierea corect grafem fonem: cei care citesc cel mai bine, scriu cel mai bine. n timp, scrisul ajunge s dein primatul n faa limbajului oral, deoarece la 11 ani textele scrise devin tot mai complexe i elaborate fa de rspunsurile orale.

CITITUL
Persoanele foarte abile n lectur se difereniaz de cititorii slabi prin capacitatea de identificare a cuvintelor i a elementelor componente ale cuvintelor - literele.

Aceste abiliti de lectur i scriere remodeleaz reele neuronale.


(Blakemore & Frith, 2005; Paulesu et al., 2001)

Nivelul superior al abilitilor de lectur implic nu numai decodificarea i legarea cuvintelor, ci i comprehensiunea textului. Aici conteaz mai mult abilitile metacognitive referitoare la limbaj de exemplu

Limbaj oral

nelegerea textului se reflect i asupra felului n care copiii neleg structurile orale de o complexitate mai mare (de tipul glumelor, ghicitorilor).

Glumele

- precolarii fac sau descriu o aciune hazlie, n timp ce colarii fac glume mai rafinate, bazate mai ales pe ambiguiti lingvistice (cuvinte polisemantice).

Ghicitori au strategii de a le prezenta care devin tot mai performante odat cu vrsta. De exemplu, se joac cu adultul, i acord un numr de ncercri i abia apoi spun triumftor rspunsul.

n aceast etap de vrst se dezvolt mai ales nelegerea structurilor sintactice i metacomunicarea.

f) Rezolvare de probleme

Se consider c noile situaii de via i contextul colar lrgesc aria n care copiii pot s rezolve probleme:
interaciuni multiple set nou de strategii rezolutive

PLANIFICAREA
formularea aciunii n avans monitorizarea rezultatelor pariale modificarea planurilor n funcie de aceste rezultate i n funcie de circumstane.

DEZVOLTARE SOCIOEMOIONAL
a) Adaptarea la coal

Copilul are acum cel puin dou sarcini eseniale:


s stea cuminte n clas, n banc s dobndeasc de acum nainte cunotine formale

Ipoteza evoluionist privind dificultatea adaptrii la coal (Bjorklund


& Bering, 2002)