You are on page 1of 10

CAPITOLUL II 2. Caracterizarea pieei produsului cascaval.. 18 2.1 Sortimente existente pe pia ..19 2.2 Principalii productori de cascaval ...

20 2.3 actori ce determina consumul de cascaval !i previziuni asupra cererii de cascaval20 2." #voluia preului cascavalului .................................................................................................20 CAPITOLUL III 3. $naliza senzorial a produsului cascaval. 22 3.1 Sc%em de puncta& a caracteristicilor or'anoleptice22 3.2 i! individual de analiz senzorial ....22 3.3 i! centralizatoare..23 C()C*+,--..................................................................................................................................2.

CAPITOLUL II 2. Caracterizarea pieei produsului smntn 2.1 Sortimente existente pe pia: Pe piaa sm/nt/nii se 0nt/lnesc . sortimente de sm/nt/na 1 2iecare adres/ndu3se di2eritelor necesiti nutriionale pe care consumatorii le 0nt/mpin1 dup cum urmeaz 4 Smntna dulce pentru alimentatie.-n calitate de materie prima pentru 2a5ricarea sm/nt/nii dulci pentru alimentatie se 2oloseste laptele de calitate superioara1- si a --3a.Contine intre 8 si 106 'rasime. Smntna fermentata pentru alimentie cu !"2#"2! si $# % &rasime. *aptele materie prima destinat pentru o5tinerea sm/nt/nii 2ermentate se sm/nt/neste1sm/nt/na dulce o5tinuta in intreprinderea de prelucrare sau ac%izitionata din alte intreprinderi 2urnizoare 1se normalizeaza la continutul de 'rasime con2orm cerintelor standardului pentru 2iecare sortiment. #le se deose5esc nu numai prin coninutul di2erit de 'rsime1 dar !i ali indici de calitate. 7ac 0n sm/nt/n cu coninut ridicat de 'rsime rolul principal 0n 2ormarea consistenei !i a structurii coa'ulului 0i revine 'rsimii1 apoi 0n sortimentele de sm/nt/n cu coninut redus de 'rsime structura !i consistena sm/nt/nii este determinat mai mult de coninutul de su5stan uscat de'resat !i 0n special1 de protein. 0n le'tur cu aceasta1 cresc cerinele 2a de concentraia acestor componeni 0n laptele materie prim. $cesta tre5uie s ai5 densitatea nu mai mic de 11028 '8cm3 !i coninutul de protein de minimum 3.06 .Concentraia de su5stan uscat de'resat 0n lapte tre5uie s 2ie de minimum 81.61 iar 0n sm/nt/n proaspt 3 de minimum 9126 . Smntn dulce 'i fermentat cu coninut sporit de &rsime $!%" $(% 'i )# pentru amatori 'i smntn crem * cu (! % &rsime. $ceste sortimente de sm/nt/n se 2a5ric prin acelea!i procedee te%nolo'ice ca !i sortimentele de sm/nt/n cu un coninut normal de 'rsime1 numai c presiunea de omo'enizare este mai redus. Se pot 2a5rica aceste sortimente !i 2r omo'enizarea materiei prime. #le sunt destinate pentru 0nlocuirea 0n alimentaie a untului1 2iind mai 5o'ate 0n proteine lactate. Smntn fermentat pentru alimentaie din produse lactate concentrate :n lipsa sau insu2iciena materiei prime proaspete1 sm/nt/n 2ermentat pentru alimentaie se 2a5ric !i din produse lactate concentrate sau des%idratate 3 sm/nt/n dulce pra21 lapte inte'ral !i de'resat pra21 unt etc. $ceste produse1 0nainte de 2olosire1 se reconstituie con2orm instruciunilor te%nolo'ice. Produsele

des%idratate se dizolv1 0n preala5il1 0n ap cald la temperatura de ". 3 .0 ;C1 se rcesc la " 3 < ;C !i se menin la aceast temperatur 3 3 " ore pentru um2larea proteinelor. Smntn pentru alimentaie cu adaos de proteine 'i &rsime de ori&ine nelactate. $ceste sortimente de sm/nt/n se 2a5ric cu 1011.1 si 206 'rsime. 0n calitate de materie prim serve!te laptele proaspt inte'ral sau de'resat1 sm/nt/n dulce proaspt1 untul1 uleiul ve'etal1 proteinele ve'etale =de soia> cu sau 2r su5stane sta5ilizatoare. 2.2 Principalii productori de smntn Pe piaa din ?om/nia acioneaz < companii ma&ore care au ca activitate producerea !i comercializarea laptelui !i a produselor derivate din lapte. :n ta5elul de mai &os ace!tia sunt prezentai !i le sunt exprimate ci2ra de a2aceri c/t !i cota de pia deinut. Cota de piata pentru procesatorii de lapte in 2012 Compania SC 7anone P7P$ SC riesland ?omania Sc )apolact S$ SC $l5alact S$ SC 7orna *actate S$ SC @?7 @nuva ?omania +Sursa : Ziarul Gndul =mil. *ei> "3".< 28"."1 233.28 22..98 1...3< 89.93 6 9.32 <.1 . ".8" 3.33 1.92 Tabel nr.4

Ci2ra de a2arceri 2012 Cota de piata 2012

2.$ ,actori ce determin consumul de smntn 'i pre-iziuni asupra cererii de smntn . Pieele dezvoltate1 care reprezint aproximativ o treime =326> din consumul 'lo5al de produse lactate lic%ide1 se con2runt cu o situaie mai di2icil1 deoarece 0n multe dintre acestea consumul de lapte pe cap de locuitor este de&a ridicat. 7e exemplu1 -rlanda este lider mondial cu 1<0 de litri pe an pe cap de locuitor1 comparativ cu consumul de doar 19 de litri pe an 0n C%ina. Con2orm unui raport +# au 2ost identi2icai patru 2actori principali care duc la cre!terea consumului 0n pieele dezvoltate4

. Atenie sporit sntii 'i /unstrii1 ce conduce la cre!terea cererii de produse 0m5o'ite1 cel mai adesea v/ndute 0n am5ala&e +A@. 7e exemplu1 0n Spania1 datorit e2orturilor depuse 0n promovarea sntii de ctre 2a5ricile de produse lactate1 'uvern !i autoritile re'ionale1 v/nzrile de lapte 2orti2icat au reprezentat 206 din consumul total de lapte din ar. $cesta include laptele cu Calciu adu'at1 laptele cu (me'a 31 laptele pentru copii !i laptele 2r lactoz. 2. Stilul de -ia 3 ocupat1 a'lomerat1 pentru care sunt convena5ile soluiile de depozitare pe timp 0ndelun'at. 7e exemplu1 0n S+$1 prinii au 0nceput s cumpere cantiti mai mari de lapte +A@ destinate 0n mod special pentru 5e5elu!i !i copii mici. $cest lapte se poate stoca acas1 evit/ndu3se ast2el drumurile 2recvente la supermarBet. $. 0orina de a petrece timpul 1ntr*un mod plcut 1 indi2erent de situaia economic1prin introducerea unei 'ustri 0ntre mese sau apariia noilor ocazii de consum ce 2avorizeaz produsele +A@. $cest 2actor duce la cre!terea consumului de lactate cu arome1 at/t la copii c/t !i la aduli1 0n pieele dezvoltate. 7e exemplu1 0n Cermania1 copiii 5eau lactate cu arome la !coal1 0n timp ce 0n S+$1 lactatele cu arome se consuma 0n special la micul de&un de ctre aduli1 sau de ctre copii1 la pr/nz. ). O tendin 1n cre'tere de a economisi1 consumatorii adopt/nd noi strate'ii 0n acest sens. 7e exemplu1 0n unele ri1 produsele +A@1 comparativ cu cele re2ri'erate1 sunt v/ndute 0n cadrul ma'azinelor sau punctelor de distri5uie la preuri avanta&oase1 iar 0n altele sunt o2erite de ctre distri5uitor 0n cadrul unor promoii prin care consumatorii pot cumpra cantiti mai mari1 la un pre 2avora5il. 2.). 2-olutia pretului smntnii reurile pentru lapte !n "# !n perioada 2000$2012

Fig.1- Analiza evoluiei preului la smntn

CAPITOLUL III $. Analiza senzoriala produsului smantana %.1 Sc&em de puncta' a caracteristicilor or(anoleptice

,i indi-idual de analiz senzorial " prin metoda scrii de puncta3 7enumirea produsului analizat 4 . )umele i prenumele de'usttorului uncia 7ata . (5servaii )umrul de cod Caracteristici Puncta&

al pro5ei

senzoriale Consistenta $spect Culoare Cust Diros

acordat P1 P2

Semntura de'usttorului ..

)i centrali*atoare de anali* sen*orial


7enumirea la5oratorului care e2ectueaz analiza 7enumirea produsului analizat 7ata de 2a5ricaie Productorul .. Caracteristica senzorial 7enumirea produsului Codul prod. analizat 1 2 Puncta& individual acordat 3 " . < 9 Puncta& mediu total al caracteristicii

Consisten $spect Culoare Cust Diros Puncta& mediu total al produsului )umele i prenumele conductorului 'rupei de de'ustare ..

)umele i prenumele examinatorilor 1. 2. 3. ". .. <. 9..

Evaluarea prin punctaj a calitilor senzoriale a laptelui de vac (3, 5


Caracteristica senzoriala $spect 1 culoare i consisten Scara de puncta3 0...p 0escrierea caracteristicilor produsului e4aminat *ic%id omo'en1 lipsit de impuriti !i sediment1 culoare al5 cu nuana u!or 'l5uie1 uni2orm1 cu un strat de 'rsime care prin a'itare dispare 2r urme de acumulari Cu mici a5ateri c4 un strat u!or de 'rsime sau puine acumulari de protein rmase dup a'itare Cu acumulari de 'rsime i proteine cu sediment Cu multe acumulari de 'rasime si proteina1 cu usoara a5atere de culoare Cu a'lomerari de 'rasime si proteine1 a5ateri de la culoare1 sediment prezent1 usor coa'ulat Cu a5ateri mari de la culoare1 sediment mare1 impuritati1 coa'ulare Caracteristic laptelui de consum Diros uor de 2iert +or de 2ura&1 usor de mal1 uor de dro&die1 usor de ulei1 usor acrisor1 usor de 'ra&d 7e 2ura&1 de malt1 de dro&die1 de a2umat1 de ulei1 acrisor1 de 'ra&d Puternic de 2ura&1 de malt1 de dro&die1 de a2umat1 usor de muce'ai1 usor de putre'ai1 usor ranced 7e peste1 ranced1 de pute'rai1 acru1 miros strain Plin1 usor dulcea'1 caracteristic laptelui de consum

grasime!
Puncta3 acordat .

"

3 2 1 0 . " 3 2 1 0 .

Diros

0..p

Cust

0.p

$pos1 usor 'ust de 2iert1 2ara de2ecte sesiza5ile +sor de 2ura&1 de malt1 de a2umat1 de ulei1 usor metallic 1 usor de vec%i1 usor amar1 usor 'ust de 2olie de material plastic1 usor acrisor 7e 2ura&1 de malt1 usor de dro&die1 de a2umat1 de ulei1 metallic1 vec%i1 de seu1 amar1 inc%is1 acrisor Puternic de 2ura& 1 de malt1 de dro&die1 a2umat1 puternic de ulei1 metallic1 de seu1 amar1 de muce'ai1 de ranced $cru1 ranced1 de putre'ai1 de peste1 puternic de dro&die1 'ust strain

" 3 2 1 0

"#$"%&'(() Smantana este alimentul cel mai complex !i mai u!or asimilat de or'anism1 constituind unul din alimentele de 5az 0n nutriia omului 1 totodat reprezint cea mai 5o'at surs de calciu. *aptele !i produsele lactate1 datorit compoziiei lor c%imice !i a 'radului ridicat de asimilare1 ocupa un loc important 0n alimentaia raional a omului1 2iind !i una din sursele cele mai accesi5ile de protein de ori'ine animalE. #ste principala surs de ener'ie a or'anismului1 participa la susinerea !i protecia or'anelor interne1 transport vitaminele $171#1F 0n or'anism. Smantana este unicul produs alimentar natural1 care asi'ur or'anismul t/nr cu toate su5stanele nutritive necesare pentru cre!tere !i dezvoltare. Consumul de smantana previne apariia numeroaselor 5oli !i are un rol important 0n urmtoarele scopuri 4 Sntatea oaselor G *aptele1 smantana !i produsele lactate o2er calciu1 2os2or1 ma'neziu !i proteine care sunt eseniale pentru o cre!tere sntoas a oaselor. Consumul adecvat de lapte !i produse lactate din copilria !i de3a lun'ul vieii a&uta la meninerea unor oase puternice !i le prote&eaz 0mpotriva unor a2eciuni cum este osteoporoza.

0inii G Cantitatea de calciu !i 2os2or din lapte1 smantana !i alte produse lactate1 este 5ene2ic pentru dezvoltarea dinilor !i pentru meninerea sntii lor. Protein prezenta 0n cea mai mare cantitate 0n lapte este cazeina !i este protectiva 0ntruc/t 2ormeaz o protecie la nivelul smaltului dinilor1 prevenind ast2el pierderea calciului !i 2os2orului atunci c/nd smaltul dinilor este expus la acizii din 'ur. Studiile au su'erat c lactatele reduc e2ectul cario'enic al alimentelor asupra dinilor. Speciali!tii recomanda ca lactatele sa 2ie consumate 0ntre mese 0ntruc/t nu cauzeaz cariiH O/ezitatea 3 Contrar credinei comune1 studiile arat c persoanele care consum lapte1smantana !i alte produse lactate sunt mai suple dec/t cele care nu le consuma . Consumul de lactate 0n cadrul unei diete ce controleaz aportul caloric se asociaz cu scderea ponderal1 0n special din re'iunea a5dominal.