You are on page 1of 36

Portofoliu

la limba i litereatura romn al elevei din clasa a X-a C liceul "Spiru Haret" Postolache Nicoleta

Creaia popular oral/ Folclorul


Particularitai definitorii: Caracterul anonim Caracterul tradiional/naional Vareabilitatea Sincretismul Caracterul colectiv

Lirica folcloric
Specii: Doina -cntec de jale -cntec de ctnie -cntec de dragoste -cntec de desprire Cntece -de veselie Descntec Strigturi Proverbe Zictori

Legenda
Particulariti de specie:

specie a genului epic explic apariia unui fapt real caracter etnologic fapte reale dar explicaii micaruloase este o naraiune de proporii succinte

Snoava i anecdota
Particulariti de specie-snoava: specie a genului epic aspect moralizator snt ironizate de fectele omeneti caracter umoristic

Particulariti de specie-anecdota: specie a genului epic are un volum mic are aspect ficional

Basmul
Particulariti de specie: naraiune cu caracter supranatural semnificaie simbolic se confrunt binele i rul personaje unilaterale ntmplri supranaturale

Situaii epice comune: absena unui lucru, fiin plecarea depirea obstacolelor complicitate formul de nceput, mediane, finale

Balada popular
Balada popular- o creaie popular n care autorul nareaz faptele vitejeti ale eroilor neamului nostru

Particulariti de specie: specie a genului epic tendin de a hiperbolizare a eroului actiunile eroului snt hiperbolizate se ntlnesc elemente estetice

Pastel
Particulariti de specie: prezint un peisaj din modaliti de expunere are

pondere descrierea descriere prin intermediul imaginilor

artistice eul liric exprim sentimentele vizavi

de cele descrise

Pastel
de G. Bacovia - Adio, pic frunza i-i galben ca tine, Rmi, i nu mai plnge, i uit-m pe mine. i s-a pornit iubita i s-a pierdut n zare Iar eu n golul toamnei Chemam n aiurare - Mai stai de m alint Cu mna ta cea mic, i spune-mi de ce-i toamn i frunza de ce pic

Glosa
Particulariti de specie: prima strof este strofa tem ultima strof este prima invers fiecare strofa ncepnd cu a doua explica cte un vers-tem din prima strof numrul de strofe este egal cu numrul de versuri din prima strof + 2 fiecare vers din text este o maxim are caracter sentenios are form laconic are coninut gnomic

Gloss de M. Eminescu
Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi i nou toate; Ce e ru i ce e bine Tu te-ntreab i socoate; Nu spera i nu ai team, Ce e val ca valul trece; De te-ndeamn, de te cheam, Tu rmi la toate rece. Multe trec pe dinainte, n auz ne sun multe, Cine ine toate minte i ar sta s le asculte?... Tu aeaz-te deoparte, Regsindu-te pe tine, Cnd cu zgomote dearte Vreme trece, vreme vine. Nici ncline a ei limb Recea cumpn-a gndirii nspre clipa ce se schimb Pentru masca fericirii, Ce din moartea ei se nate i o clip ine poate; Pentru cine o cunoate Toate-s vechi i nou toate. Privitor ca la teatru Tu n lume s te-nchipui: Joace unul i pe patru, Totui tu ghici-vei chipu-i, i de plnge, de se ceart, Tu n col petreci n tine i-nelegi din a lor art Ce e ru i ce e bine. Viitorul i trecutul Sunt a filei dou fee, Vede-n capt nceputul Cine tie s le-nvee; Tot ce-a fost ori o s fie n prezent le-avem pe toate, Dar de-a lor zdrnicie Te ntreab i socoate. Cci acelorai mijloace Se supun cte exist, i de mii de ani ncoace Lumea-i vesel i trist; Alte mti, aceeai pies, Alte guri, aceeai gam, Amgit att de-adese Nu spera i nu ai team. Nu spera cnd vezi mieii La izbnd fcnd punte, Te-or ntrece ntrii, De ai fi cu stea n frunte; Team n-ai, cta-vor iari ntre dnii s se plece, Nu te prinde lor tovar: Ce e val, ca valul trece. Cu un cntec de siren, Lumea-ntinde lucii mreje; Ca s schimbe-actorii-n scen, Te momete n vrteje; Tu pe-alturi te strecoar, Nu bga nici chiar de seam, Din crarea ta afar De te-ndeamn, de te cheam. De te-ating, s feri n laturi, De hulesc, s taci din gur; Ce mai vrei cu-a tale sfaturi, Dac tii a lor msur; Zic toi ce vor s zic, Treac-n lume cine-o trece; Ca s nu-ndrgeti nimic, Tu rmi la toate rece. Tu rmi la toate rece, De te-ndeamn, de te cheam; Ce e val, ca valul trece, Nu spera i nu ai team; Te ntreab i socoate Ce e ru i ce e bine; Toate-s vechi i nou toate: Vreme trece, vreme vine.

Gazel
Particulariti de specie: o poezie erotic sau uneori filozofic primul distih e monorima in urmtoarele distihuri ncepnd cu al doilea, primul vers are rim diferit, iar al doilea identic cu primul distih de obicei exalt plcerile vieii: dragoste, fericire, butur

Ghazel de M. Eminescu
Tu, cu cruzime m-ai respins, cand am voit, copila, Sa devastez frumsetea ta cea dulce, far de mila Si totusi corpul tau e plin de-o coapta tinerete, Tu, al amorului duios demonica prasila! Eu am plecat purtand in piept durerea-mi toata scrisa, Precum al primaverii vant duce-n vazduh o fila; Dar noaptea cand am adormit, atunci durerea-mi toata Se ghemuieste-n inima-mi, o arde s-o impila; Parea din somn ca m-am trezit si te-am vazut pe patu-mi, Botind cersaful meu cel alb cu mana ta gentila; Abia al hainei tale gaz de umaru-ti se tine Si sanii tai s-au liberat de-a hainei cruda sila Si proaspeti, albi, rotunzi si tari ei se ridic, se lasa Si ochii tai in lacrimi ard, in lacrimi dulci de mila. La rasuflarea cald-a ta se coace-uscata gura, Se vad frumosi margaritari ce-ntredeschisi defila. Cu bratul meu eu selele ti le-nclestai salbatec Si-am vrut sa-ti musc gurita ta de tremurai febrila Si tu te aperi surazand, c-o man-acoperi sanii, Privirea ta inoata ud, cand blanda, cand ostila, De bunavoie, lancezind, te lasi de sold rapita, Dar retrezita din amor tu te desfaci cu sila Si de turbare s-a-nclestat, s-a strans gurita-ti creata; Tu de pe frunte paru-ti dai, plangi tremurand, copila, In solduri boiul ti-l indoi s-ai vrea sa-mi scapi din mana, Precum se-ndoaie, vrand s-o rupi, in degete-o zambila. Dar sangele tau dulce-acum ca mierea cea de struguri In vine-ti fierbe nebunit, si mintea o exila. Atunci cazusi pe pieptul meu o sarcina in friguri, Un fruct rascopt de-amorului caldura fara mila, Ai mai gemut o data clar ca omul care moare, Apoi te lasasi patimei ce te ardea, Sibylla, Si-n lupta noastra te-am adus sub greul vietii mele, Pecetea-am rupt, ce pan-acum junetea ti-o sigila Un corp am fost ingemanat traind o viat-obscura, Demonic-dulce, amoros, spasmotica, febrila, Si sufletele noastre-atunci pe buze atarnate S-au contopit in sarutari, in desmierdari, in mila, Parc-am trecut noi amandoi in noaptea nefiintei, Ne-am sugrumat in sarutari, ne-am omorat, copila!

Rondel
Particulariti de specie are forma fix are 13 versuri (2 catrene i o cvinarie) versurile 1 i 2 snt identice cu versurile 7 i 8 primul vers este identic cuultimul vers are refren-versul 13 n versul 13 este concentrat ideea principal

Rondelul rozelor ce mor


de A. Macedonski E vremea rozelor ce mor, Mor n grdini, i mor i-n mine --au fost att de via pline, i azi se sting aa uor. n tot, se simte un fior. O jale e n oriicine. E vremea rozelor ce mor -Mor n grdini, i mor i-n mine. Pe sub amurgu-ntristtor, Curg vlmaguri de suspine, i-n marea noapte care vine Duioase-i pleac fruntea lor... -E vremea rozelor ce mor.

Elegie
Particulariti de specie: atmosfera trist, nostalgic,

melancolic senzaii legate de emoii negative eul liric se implc emoionl eul liric are o atitudine subiectiv abordeaz temele existeniale:via,

moarte, condiii umane

Elegie
de L. Blaga

Tremura aceeasi apa si frunza la bataile aceluiasi ceas. In ce taram si-n ce somn te-ai oprit? Cereasca subt ce iarb-ai ramas? Se revarsa in mine drumurile toate pe cari ai umblat. Oglinda-ti mai pastreaza chipul si dupa ce-ai plecat. Fara gand, fara-ndemn, fara glas, cu maneca sterg ochiuri ude. Un vecin prin zidul meu aude rabdarea neagra a aceluiasi pas.

Meditaie
Particulariti de specie: atmosfera calm, echilibrat abordeaz temele existeniale:via,

moarte, condiii umane eul liric este filozof, analizator eul liric rmne neutru, echilibrat,

meditativ, obiectiv este prezent interogaia retoric

Noi
de o. Goga
La noi sunt codri verzi de brad Si cmpuri de matasa; La noi attia fluturi sunt, Si-atta jale-n casa. Privighetori din alte tari Vin doina sa ne-asculte; La noi sunt cntece si flori Si lacrimi multe, multe... Pe bolta, sus, e mai aprins, La noi, batrnul soare, De cnd pe plaiurile noastre Nu pentru noi rasare... La noi de jale povestesc A codrilor desisuri, Si jale duce Murasul, Si duc tustrele Crisuri. La noi nevestele plngnd Sporesc pe fus fuiorul, Si-mbratisndu-si jalea plng Si tata, si feciorul. Sub cerul nostru-nduiosat E mai domoala hora, Caci cntecele noastre plng n ochii tuturora. Si fluturii sunt mai sfiosi Cnd zboara-n zari albastre, Doar roua de pe trandafiri E lacrimi de-ale noastre. Iar codrii ce-nfratiti cu noi si nfioara snul Spun ca din lacrimi e-mpletit Si Oltul, biet, batrnul... Avem un vis nemplinit, Copil al suferintii, De jalea lui ne-am raposat Si mosii, si parintii... Din vremi uitate, de demult, Gemnd de grele patimi, Desertaciunea unui vis Noi o stropim cu lacrimi...

Sonet
Particulariti de specie: are forma fix-14 versuri regula de aur a sonetului- nu se repet nici

un cuvnt n afara de conjuncii, propoziii i articole de obicei a unsprezecea silab are ritm

iambic

Ai notri tineri
de M. Eminescu

Ai nostri tineri la Paris nvata La gt cravatei cum se leaga nodul, S-apoi ni vin de fericesc norodul Cu chipul lor istet de oaie creata. La ei si casca ochii sai nerodul, Ca-i vede-n birje rasucind mustata, Ducnd n dinti tigara lungareata Ei toata ziua bat de-a lungul Podul. Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strmba: Stlpi de bordel, de crsme, cafenele Si viata lor nu si-o muncesc si-o plimba. S-aceste marfuri fade, usurele, Ce au uitat pn si a noastra limba, Pretind a fi pe cerul tarii: stele.

Basm cult
Particulariti de specie: are autor are limbaj cult are stil elaborat personajele snt oameni comuni care nvat surs de inspiraii pot servi miturile

Cronica
Particulariti de specie: atitudinea autorului este obiectiv informaiile sun exacte i autentice are un caracter istoric

Form incipient de proz


Particulariti de specie: cu caracter istoric informaional conine unle ficiuni sint folosite provebele conine elemente beletristice

Legenda istoric
Particulariti de specie: conine personaje istorice explic lucrurile reale print-un mod miraculos conine ficiune naratorul i exprim atitudinea

Povestirea
Particulariti de specie: se nareaz la persoana I naratorul este subiectiv naratorul este participant al

evenimentelor evenimentele snt hiperbolizate

Nuvel istoric
Particulariti de specie: n centrul nuvelei se afla un personaj i toate aciunile se rporteaz asupra lui nararea este la persoana III naratorul este obiectiv aciunile sunt autentice

Cerere
Coninut: formul de adresare funcia numele, prenumele prezentare solicitare motivul formula de adresare Cazuri care necesit redactarea unei cereri: a cere liber imatriculare participare la concurs transfer in alta clas a intra la serviciu

Procur
Coninut: numele celui care mputerniceste locul unede lucreaz domiciliul actul prin care e identificat numele celui mputernicit sarcina ncrediat expus precis data ntomirii semntura

Curriculum vitae
Rigorile pentru aranjare n pagin: foaie standart A4 aspect estetic, impecabil se lasa 3 cm la snga restul se las 0,5 cm Coninut: denumirea actului n stnga paginei:nume, adres, contact caracteristica general aptitudini carier studii pasiune detalii personale data, luna, anul semnatura

Scrisoare de intenie
Coninut: -n partea stng: nume, prenume domiciliu data scrierii

-3cm la stnga: motivul scrisorii specificarea de unde am aflat despre postul vacant argumentarea motivului cu referire la C.V. solicitarea unui interviu de selectie formul de ncheere semntur Reguli: text direct, succint, clar s nu fie amanunte nesemnificative

Rezumatul
Cerine: relatarea succint-doar ideile principale se relateaz la persoana a III-a verbele la moduri personale(perfect se pstreaz specificul textului se pstreaz titlul se folosesc mai puine neologisme i

compus i prezent indicativ)

arhaisme Se interzic: citatele vorbirea direct adaosuri interpretri personale detalii

Defecte stilistice
Defecte stilistice/explicaie
Pleonasm-cnd n 2 cuvinte diferite se repet aceiai idee Cacafonie- o asociaie urt de sunete, cnd ultima silab a cuvntului precedent se repet m I silab a cuvntului urmator Tautologie- se repet rdcina n mai multe cuvinte sau se folosete un cuvnt de mai multe ori Solicism- dezacord gramatical

Exemple
mai minunat mai miraculos mai adevrat cred c ca s-i plac ca cnd cu cucuor ca cartea am desenat un desen a scris o scrisoare a povestit o poveste biat frumoas cas mic unghi ascuit

Ambiguitate- lips de precizie i de claritate

Lumea nu este fcut doar din alb negru. A conduce este att o art ct i o tiin. Manifest toleran pentru ambiguitate.

Prolixitate-exces de cuvinte incoerente, fr sens Echivoc-care poate fi interpretat n mai multe feluri Dragostea este un echivoc, sufletul cere un lucru iar corpul rspunde cu altul.

Metafora
Figura de stil Transferul prin analogie La baz st o comparaie ascuns Cel ma des se exprim prin substantiv

Explicit

Implicit

Metafora

Lingual

Literar

Diferene ntre meditaiesi elegie


Elegie
Trista Melancolic Sumbr Elegiac Via Moarte Condiii umane Suferind Se implic emoional Aditudine subiectiv Ipostaza eului liric Atitudinea si starile eului liric Tema Via Moarte Condiii umane Filozof Analizator Rmnne neutru Echilibrat Meditativ Atitudine obiectiv _______________ Figuri de stil Interogaie retorica Criteriu de comparaie Atmosfera textului

Meditaie
Calm Echilibrat

Deosebirile dintre basmul popular i basmul cult


Basm popular Criterii de comparaie Anonim Limbaj popular Personaje cu puteri supranaturale Caracter naional Sursa de inspiraie Personajele Autorul Limbajul Are autor Limbaj cult Stil elaborat Oameni comuni Care nvat Mit universal Basm cult