Chimie Anorganica

www.cartiaz.
ro Carti si articole online de la A la Z
CHIMIE ANORGANICA Capitolul I NOIUNI FUNDAMENTALE

1.1.
Materia.
Universul este format din materie, prezent sub dou forme: substan !i ener"ie radiant. Materia este #n continu transformare. Substana reprezint o form de e$isten a materiei cu o compozi ie !i structur definit. % anumit cantitate dintr&o substan sub o form !i un volum oarecare, reprezint un corp realizat din substan a respectiv 'de e$emplu: dac considerm ca substan & fierul, un cui reprezint un corp realizat din fier(. )ubstan ele se clasific #n substane pure !i amestecuri. Substana pur are o compozi ie determinat, indiferent de modul de ob inere !i are propriet i fizice constante 'densitate, temperatura de topire, de fierbere, lic*efiere etc.(, iar prin procedee fizice obi!nuite, nu poate fi descompus #n alte substan e. +n natur, #n cele mai multe cazuri, substan ele nu sunt pure, ci impure, adic con in !i alte substan e denumite ,impuriti ,. -urificarea substan elor impure poate fi realizat prin diferite procedee, func ie de starea de a"re"are: filtrare, decantare, distilare, evaporare, cristalizare. Substanele pure pot fi:
www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

- substane simple, care prin metode c*imice nu pot fi descompuse #n alte componente & cu caracter de metal ' cupru, sodiu, calciu, fier(, cu caracter de nemetal 'o$i"en, azot, clor, sulf, carbon(( sau cu caracter de metal !i nemetal 'stibiu, arsen(. - substane compuse 'denumite !i combina ii( care rezult din combinarea a dou sau mai multe substan e simple !i pot fi descompuse #n substan ele din care s&au ob inut ' sulfat de sodiu, sulfur de fie, carbonat de calciu(. Amestecurile sunt formate din diferite cantit i de substan e diferite, put/nd fi omogene sau eterogene. Amestecul omogen are acelea!i propriet i #n tot volumul su 'de e$emplu: solu ia de za*r(, spre deosebire de amestecul etero"en 'de e$emplu: laptele(. +n amestecuri, fiecare substan component #!i pstreaz propriet ile specifice 'de e$emplu: amestecul de pilitur de fier !i sulf(. +n anumite condi ii, de e$emplu , sub ac iunea cldurii, dintr&un amestec de dou sau mai multe substan e se formeaz una sau mai multe substan e cu propriet i diferite de cele ale componentelor. #nseamn c a avut loc o transformare c*imic 'reac ie c*imic(, iar rezultatul este o combina ie c*imic 'de e$emplu: prin #nclzirea amestecului de pilitur de fier !i sulf se ob ine sulfura de fier(.
1.0. 1ransformrile materiei

1ransformrile materiei au loc prin mi!care, care reprezint o form de e$isten a materiei. 2enomenele care au loc #n univers se datoreaz diferitelor tipuri de mi!care a materiei: mecanic, fizic, c*imic, biolo"ic, ce constituie obiectul de studiu a diferitelor ramuri ale c*imiei. Mi!carea mecanic a materiei reprezint deplasarea unui corp #n spa iu. mi!carea fizic const #n mi!carea moleculelor 'cldura(. mi!carea fotonilor cauzeaz lumina, mi!carea

electronilor electricitatea. mi!carea c*imic const #n cedarea !i acceptarea de electroni ai atomilor. mi!carea biolo"ic reprezint o form comple$ de mi!care a materiei vii ' or"anisme ve"etale, animale(. Chimia este !tiin a fundamental care studiaz materia !i transformrile sale. 1ransformrile suferite de materie pot fi de natur fizic sau c*imic. -rin transformrile fizice 'fenomene fizice( se modific propriet ile fizice ale materiei, fr a rezulta substan e noi, pe c/nd transformrile chimice 'fenomenele c*imice( modific propriet ile c*imice ale materiei, duc/nd la apari ia de substan e noi. C*imia studiaz starea "eneral, compozi ia, structura, ob inerea, propriet ile !i tranformrile substan elor, cauzele !i le"ile dup care au loc acestea din urm. C*imia cuprinde dou mari domenii: chimia organic #n cadrul creie se studiaz materia alctuit din compu!ii carbonului '*idrocarburi !i deriva ii acestora( !i chimia anorganic care studiaz subtan ele care nu con in carbon, cu e$cep ia unor compu!i simpli ai carbonului 'o$izi, carbona i, carburi(. -ropriet ile substan elor, modalit ile !i procedeele utilizate, fac obiectul de studiu !i cercetare a ramurilor c*imiei:
&
chimia fizic studiul propriet ile fizice ale substan elor !i rela ia dintre ener"ie !i transformirile c*imice. electrochimia& studiul reac iilor c*imice, ca urmare a efectului electricit ii !i a reac iilor c*imice #nso ite de fenomene electrice. fotochimia studiul proceselor c*imice produse sub influen a luminii. radiochimia studiul propriet ilor subtan elor radioactive. chimia analitic identificarea !i determinarea cantitativ a elementelor compomnente ale substan elor.
&
& & &

&
chimia nuclear studiul transformrilor nucleelor atomice, procesele nucleare !i a atomilor ob inu i prin reac ii nucleare. chimia industrial studiul ob inerii substan elor c*imice la scar industrial ' procedee, instala ii !i te*nolo"ii industriale(. chimia biologic 'bioc*imia( studiul mecanismelor #n or"anismele vii. chimia agricol (agrochimia)) studiul proceselor c*imice din domeniul a"riculturii 'cultura, cre!terea plantelor(. geochimia studiul compozi iei straturilor "eolo"ice ale -m/ntului.
&
&
&
&
Chimia studiaz compozi ia substan elor compuse, prin doua metode fundamentale:
& analiza chimic, metoda de descompunere a substan ei compuse #n
componentele din care este alctuit ' determinarea identit ii !i 4sau a cantit ii fiecrui component(.
& sinteza chimic, ob inerea unei substan e compuse din substan ele componente
din care trebuie format. +n natur, substan ele simple se "sesc #n stare liber, dar #n compozi ia substan elor nou formate, ele devin elemente chimice.
1.0.1. 1ransformrile fizice

Strile de agregare ale materiei +n anumite condi ii de temperatur !i presiune, s ubstana se afl #ntr&o stare fizic denumit stare de agregare. +n condi ii obi!nuite, materia poate e$ista #n trei stri de a"re"are: solid, lic*id, "azoas, determinate de tendin a de apropiere !i respectiv, de #mpr!tire a particulelor componente.

Starea solid & materia are form !i volum propriu. particulele componente 'atomi, ioni, molecule( au ener"ie cinetic redus !i sunt str/ns unite datorit unor for e de atrac ie puternice. & structura poate fi cristalin, ordonat, datorit particulelor care formeaz re ele cristaline 'za*rul, sarea( sau amorf, neordonat 'masele plastice, ceara(. & rela ia dintre masa, volumul !i densitatea caracteristice subtan ei solide este: m6789
Starea lichid & materia are volum propriu !i ia forma vasului #n care se afl. nu au form proprie 'apa, laptele, vinul( datorit for elor de atrac ie mai slabe dintre particule dec/t #n cazul substan elor solide. & rela ia dintre masa, volumul !i densitatea lic*idului este: m6789 Starea gazoas & materia nu are volum !i form proprie. & particulele componente au o mare mobilitate !i ocup volumul vasului #n care se afl ' "az metan, o$i"en, o$id de carbon(. Plasma & forma a materiei care e$ist numai #n condi ii de temperatur #nalt: & este un "az ionizat format din atomi, ioni, electroni, !i fotoni ce formeaz un amestec neutru din punct de vedere electric 'flacra, ful"erul, stelele, )oarele(. & se "se!te #n propor ie de :;< #n univers.

+n anumite condi ii normale de temperatur !i presiune, o substan se poate afla #n una din strile de a"re"are: solid, lic*id sau "azoas. ransformrile de stare ale substan elor pot fi reprezentate scematic, astfel:
)ublimare
>>> >>>>>>>>>>>> ?
SOLID topire vaporizare LICHID
@
GAZ
>>> AAA
solidificare
>>> AAA
condensare
AAAAAAAAAAAAAAA
desublimare
opirea reprezint trecerea unei substan e din starea solid #n starea lic*id, prin absorb ie de cldur, procesul invers, fiind denumit solidificare. !aporizarea este trecerea substan ei din starea lic*id #n stare "azoas prin absorb ie de cldur !i poate fi realizat prin evaporare sau fierbere. procesul invers este condensarea. "ichefierea este procesul de trecere a unei substan e "azoase #n stare lic*id la temperatur obi!nuit, dar sub ac iunea presiunii. Sublimarea const #n trecerea unei substan e din starea solid direct #n stare de vapori.
1.0.0. 1ransformrile c*imice

Reaciile chimice transform substan ele #n alte substan e cu compozi ie, structur, propriet i fizice !i c*imice diferite de cele ale substan elor ini iale. Beac iile c*imice sunt de diferite tipuri:
C

& reacii de combinare a dou substan e sau mai multe substan e 'reactivi( din care rezult o nou substan 'produs de reac ie(: ADE6AE & reacii de descompunere a unei substan e #n dou saumai multe substan e noi: AE 6 A D E & reacii de substituie prin care un element #nlocuie!te un alt element din alt compus c*imic: AE D C > AC D E & reacii de dublu schimb #n care elementele unui compus binar #nlocuiesc c/te un alt element din cellat compus binar, rezult/nd doi noi compu!i c*imici: AE D CF > ACD EF
1.3. Compozi ia c*imic a materiei

#n natur, elementele c*imice se "sesc fie sub form de substan e libere simple '*idro"enul, clorul, o$i"enul, sodiul(, fie sub form de substan e compuse 'carbona i, azota i, sulfa i, apa(. +n scoar a pm/ntului 'litosfera(, #nveli!ul apos '*idrosfera( !i #nveli!ul "azos al pm/ntului 'atmosfera(, elementele predominante din natur, sunt: o$i"enul'=;<(, siliciul '0=<(, precum !i aluminiul, fierul, calciul, sodiul, potasiul, ma"neziul, *idro"enul, titanul, clorul !i fosforul ' cca. 0=<(.
1.3.1.Compozi ia c*imic a materiei vii

Ca urmare a procesului de evolu ie, materia $ie, ve"etal !i animal, are o compozi ie c*imic deosebit de comple$, cu forme diverse determinate de con inutul de ap !i de substan uscat constituit din:

- substan e or"anice: "lucide, protide, acizi nucleici, enzime, vitamine, lipide, *ormoni, alcaloizi. - substan e anor"anice 'substan e minerale( clasificate #n macroelemente, oli"oelemente !i microelemente. %esuturile $egetale &i animale con in cca. C; de elemente c*imice, din care un numr de 10 elemente constituie ::< din materia vie, denumite macroelemente, plastice sau de constitu ie, !i anume: carbon, *idro"en, o$i"en, azot, fosfor, sulf, clor, potasiu, sodiu, calciu, ma"neziu, siliciu. Alte 0; elemente c*imice reprezint ;,0G< din substan a uscat a materiei vii, reprezint cate"oria de microelemente 'oli"oelemente(, printre care: fluor, fier, zinc, cupru, man"an, cobalt, titan, bor, iod, plumb, staniu, molibden. Hlemente c*imice se re"sesc #n cantit i e$trem de mici, microelementele, reprezint un procent de apro$. ;,;G5< din materia vie. Hlementele minerale din or"anismele vii sunt denumite bioelemente, maIoritatea fiind asociate sub form de biomolecule. 2unc ie de tipul elementelor c*imice care reac ioneaz #ntre ele sau cu alte substan e, se formeaz biomolecule anorganice sau organice, cu propriet i diferite de cele ale componentelor. +n tabelul 1 este prezentat procentual, con inutul principalelor biomolecule #n or"anismele ve"etale, animale !i a or"anismului uman.
1abelul 1. Con inutul procentual al principalelor biomolecule din or"anismele ve"etale, animale !i or"anismul uman. Con inut '<( A B Clasa de compu!i Biomolecule ano !anice Apa Compu!i minerali Biomolecule o !anice Jlucide -lante GG,= G= 0,= 00,= 1K Animale C5,3 C; 5,3 3=,G C,0 %m C5 C; 5 3C 1
K
fito*ormoni,
pi"men i,
li"nine,
taninuri,
terpenoide,

Lipide -rotide ;,= 5 11,G 1G,K 1= 0;
+n or"anismele animale !i ve"etale predomin patru elemente c*imice, denumite elemente cuaternare: o$i"en, carbon, *idro"en !i azot, care reprezint :C,0< din masa or"anismelor vii. +n tabelul 0 este prezentat con inutul procentual al elementelor cuaternare din plante !i animale:
1abelul 0. Con inutul procentual al elementelor cuaternare #n plante !i animale.
Element: Organism Plante Animale 54 21 38 62 7 10 0,03 3 C O H N
+n tabelul 3 este prezentat con inutul #n procente a biomoleculelor #n lumea vie, iar #n tabelul 5, rsp/ndirea elementelor c*imice #n litosfer !i respectiv, #n or"anismul uman.
1abelul 3. Fistribu ia bioelementelor #n lumea vie. Hlemente )eparat % C M0 N Ca O Na ) M" Cl 2,2e,Zn,Cu,Mn.Co 1i,E,P,As,-b,)n,Mo,7 )i,Er CC 1G,C 1;,0 0,5 1,C ;,: ;,5 ;,3 ;,0 ;,;= ;,;K ;,0G ;,0G ;,0G Con inut < -e "rupe
:C,0 ::,G3 3,=3
;,0G
;,0G
1abelul 5. Bsp/ndirea elementelor c*imice #n litosfer !i #n or"anismul uman.

Scoara terestr Organismul uman

Element c imic O Si Al %e !a &a ' (g )i # ! !oninut " 47 28 $ 4,5 3,5 2,5 2,5 2,2 0,46 0,22 0,1$ Element c imic # O ! & !a P !l ' S &a (g !oninut " 63 25 $,5 1,4 0,31 0,22 0,08 0,06 0,05 0,03 0,01
+n materia vie, carbonul reprezint 3G&=;< din substan a uscat. Midro"enul este elementul cu cea mai mare rsp/ndire ca numr de atomi. o$i"enul este sin"urul element care ptrunde #n esuturile plantelor !i animalelor sub form de molecule "azoase sau dizolvate #n ap, iar azotul este prezent #n procent de G3,3< #n esuturile ve"etale !i animale prin "ruparea amino ' NM 0 ( a aminoacizilor. Apa reprezint un component vital al or"anismelor ve"etale, animale !i al or"anismului uman. %r"anismul unui adult con ine p/n la G;< ap, iar a unui copil, p/n la KG< din "reutatea corpului.
1.3.0. Compozi ia c*imic a alimentelor

Alimentele sunt definite ca substan e sau produse, procesate,
semiprocesate sau neprocesate ce pot fi in"erate de ctre oameni. Alimentele contribuie la desf!urarea metabolismului uman, fiind formate din substan e or"anice !i anor"anice de provenien !i #n propor ii diverse, fie c reprezint materii prime a"roalimentare, fie produse prelucrate. Qinand cont de provenien a natural sau de procesare, componetele alimentelor se clasific #n urmtoarele cate"orii:
1;

A. substan e native: componente anor"anice 'apa, srurile minerale, acizi anor"anici, substan e minerale(, componente or"anice '"lucide, lipide, substan e azotate&proteice !i neproteice, acizi or"anici, vitamine, enzime(. E. substan e incorporate&aditivi alimentari 'conservan i, antio$idan i, or"anoleptizante, consrevan i, antio$idan i etc(. C. substan e accidentale, contaminante, adu"ate neinten ionat, accidental #n produsele alimentare sau datorit polurii mediului 'aer, ap, sol(.
1.3.3. )ubstan e c*imice native anor"anice 'substan e minerale( din alimente

'.(.(.'. )lasificare 2unc ie de cantitatea substan elor minerale aflate #n produsele alimentare, acestea se clasific #n : a( macroelemente ' "41;;" produs( : potasiu, sodiu, ma"neziu, etc.. b( microelemente 'm"41;;" produs( denumite !i oligoelemente* fierul, iodul, man"anul, cuprul, zincul, cobaltul, bariul, molibdenul, siliciul, fluorul etc.. c( ultramicroelemente 'micro"rame41;;" produs(: elemente cu radioactivitate natural 'radiu, toriu etc(. 2unc ie de rolul lor #n metabolismul uman, substan ele c*imice native anor"anice din alimente 'substan ele minerale(, sunt considerate: a( eseniale & macroelemente, #n concentra ie de peste 1< produs alimentar: calciu, clor, ma"neziu, fosfor, potasiu, sodiu, sulf.
11

& microelemente, #n concentra ie mai mic de 1<: crom, cobalt, cupru, fluor, iod, fier, mann"an, molibden, seleniu, siliciu, zinc. b) posibil eseniale: bariu, brom, nic*el, stron iu, staniu, vanadiu. c( substanele de contaminare, #n cantit i infime: plumb, aluminiu, aur, ar"int, bismut, "aliu. '.(.(.+.)oninutul de substane minerale din produsele alimentare Con inutul de substan e minerale din produsele alimentare este determinat prin analiza c*imic a con inutului de cenu&, ob inut prin calcinarea probei de analizat, !i anume: a( con inutul "lobal de substan e minerale al produsului din cenu!a total sau brut. b( con inutul de substan e minerale native sau incorporate, din cenu!a solubil #n MCl 1;< sau cenu!a net. c( impurit i, materii necomestibile 'nisip, pietri!, pm/nt( din cenu!a insolubil #n MCl 1;<. Fe e$emplu, semin ele de cereale con in substan e minerale #n cantit i importante ' tabelul =(.
1abelul =. Con inutul mediu #n substan ele minerale !i #n cenu! la unele cereale, procente substan uscat
!ontinutul me*iu +n " substan uscat Specia
"#O$
,r-u Secar Or. O/. Porum0 0,78 0,85 0,56 0,68 0,57
SO%
0,01 0,02 0,$5 0,05 0,01
&#O
0,52 0,58 0,28 0,48 0,37
Na#O
0,03 0,03 0,07 0,04 0,01
CaO
0,05 0,05 0,$1 0,1 0,03
Cl
0,01 0,01 0,03 0,02
SiO#
0,02 0,03 0,4$ 1,05 0,03
Cenu'a
1,68 1,7$ 1,7 2,68 1,24
)ubstan ele minerale e$istente #n le"ume !i fructe determinate din cenu!a rezultat dup incinerare, sunt bazice ' o$izi de sodiu, potasiu, calciu, ma"neziu, fier(, acide ' o$izi de sulf, carbon, siliciu, fosfor(, sau microelemente ' cupru, zinc, man"an, aluminiu, titan, bor(. +n tabelul C sunt prezentate c/teva elemente c*imice din unele specii de fructe !i le"umel proaspte.
10

1abel C. Con inutul de elemente minerale ale unor specii de fructe !i le"ume, #n m", la 1;;" material proaspt.
Specia 1anane !a2suni !irese (ere Pere Piersici Portocale Prune Struguri !ea2a !astra/eti %asole ,ulii (orco/i (a.are 0oa0e S2anac Salata )omate )elina 3ar.a al0a K 380 155 250 120 130 230 187 250 250 128 174 215 337 226 321 742 321 316 337 475 Na 3 5 3 2 3 3 3 3 6 26 13 10 55 116 22 70 58 125 131 31 Ca 7 30 18 5 $ 6 43 14 10 31 20 43 $0 5$ 33 130 108 43 16 50 Mg 35 13 12 5 7 10 12 $ 10 7 11 31 47 1$ 43 57 3$ 51 33 24 Fe 0,6 0,7 0,4 0,3 0,4 0,4 0,4 0,4 0,6 0,5 0,1 0,5 0,5 0,7 1,4 3,1 4 0,6 0,3 0,6 P 30 25 21 10 $ 20 22 18 12 12 11 55 21 62 82 21 20 26 47
+n tabelul G este prezentat con inutul total de substan e minerale e$primat #n procente care se observ c variaz #ntre ;,3 !i 0,C< .
1abelul G. Con inutul mediu #n substan e minerale totale ale fructelor !i le"umelor, la 1;;" material proaspt
Specia A4ina Agrise Alune Ananas 1anane !aise !astane !a2suni !irese !oaca.e negre !oaca.e rosii ,ra2e 4ruit Subst.minerale % 0,32 0,45 2,5 0,3$ 0,83 0,66 1,18 0,5 0,5 0,8 0,63 0,4 Specia (ure Pere Piersici Portocale Prune Smoc ine Struguri 3isine 5meura Ar*ei !astra/et i !arto4i Subst.minerale % 0,65 0,33 0,45 0,48 0,4$ 0,7 0,48 0,4$ 0,51 0,6 0,44 0,$$
13

,utui 6amai (an*arine (ere (ig*ale &uci (arar (orco/i ra*acini Patlagele /inete Patrun8el Patrun8el ra*acini Pra. 9i*ic i *e luna 9i*ic i *e iarna S2anac S2arang el Salata )omate :sturoi )elina ra*acini 3ar.a al0a 3ar.a rosie 3ar.a 1ru;elles 0,44 0,5 0,7 0,32 2,6 1,$8 2,42 1,02 0,54 2,4 0,$ 1,15 0,$5 1,6 1,52 0,67 0,72 0,57 1,18 0,$ 0,75 0,77 1,28 !ea2a !ono2i*a 7o/lecei %asole 2astai ,ulii (a.are /er*e 0,58 0,85 0,85 0,8$ 0,$$ 0,$2
'.(.(.(. )oninutul de ap din alimente Con inutul de ap din alimente determin calitatea alimentelor !i de asemenea, influen eaz propriet ile !i stabilitatea acestora. Apa din alimente se "se!te sub dou forme: ap liber !i ap legat. Apa liber e$ist #n or"anismele vii, sub form de solu ii ale substan elor solubile din sucul celular sau intercelular, #n micro& !i macrocapilare. +n plus, datorit *i"roscopicit ii componentelor *idrofile, alimentele con in apa *i"roscopic. Apa liber poate fi #ndeprtat u!or din produsele alimenzare prin stoarcere, uscare, fr modificarea maIor a celorlal i componen i ai alimentelor. Apa legat poate fi fi$at #n produsele alimentare, prin le"turi fizice #n microcapilare !i prin le"turi fizico& c*imice #n macromolecule, datorit "ruprilor or"anice func ionale *idrofile: *idro$ilice, %M, carbo$ilice, &C%%M, aminice NM0 , amidice C%NM0 , form/nd solu ii coloidale. Hliminarea apei le"ate din alimente se face "reu, dar dac se #ndeprteaz #n cantit i mari, au loc
15

un procese ireversibile, cum sunt: pierderea capacit ii alimentelor de re*idratare, denaturarea proteinelor,de"radarea solu iilor solu iilor coloidale,etc. Alimentele proaspete au valori diferite ale con inutului de ap, !i anume :
& carne & pe!te & lapte & le"ume proaspete & za*r & p/ine coapt & fructe proaspete & cereale boabe & amidon ==& G5< ' carne de vit C;&G=<, carne de porc =;& G3<, carne de pui CG&G0<( C0&K5= KG&:1< C=&:=< 'salat :5,3<, ridic*i :3,3<, cartofi G=,:<, castrave i & :=,3C<( ;,1=&;,5;< 00&5K< G:&:;< 'pepeni KK,K:<, mere K5,K=, stru"uri G:<( 10&1=< 'semin e de "r/u 13,5<, porumb 13,3<, floarea soarelui K,=K<( 13&0;<
+ntre moleculele de ap din mediu #nconIurtor !i moleculele de ap din alimente e$ist un sc*imb permanent p/n se atin"e un ec*ilibru 'umiditatea relativ de ec*ilibru( valoare caracteristic fiecrui tip de produs.
Capitolul II LEGILE FUNDAMENTALE ALE CHIMIEI

#()( Le!ea con'e *+ ii ma'ei
1=

+n natur se observ transformarea substan elor av/nd ca rezultat apari ia de noi substan e. -oate e$ista impresia c unele substan e dispar, #ns transformrile c*imice conduc la substan e noi. +n realitate, materia nu se poate crea !i nici distru"e. +n secolul al R7PPP&lea, ca urmare unor e$perien e de o$idare a metalelor, M.7.Lomonosov a fcut observa ia c ,toate schimbrile care se produc -n uni$ers se -nt.mpl -n a&a fel, -nc.t at.ta c.t se ia de la un corp tot at.t se $a aduga la alt corp/. La sf/r!itul aceluia!i secol, pe cale e$perimental, A.Lavoisier a demonstrat c S #n toate reac iile c*imice, suma "reut ilor 'maselor( substan elor intrate #n reac ie este e"al cu suma "reut ilor 'maselor( substan elor ob inute prin reac ieT. Le"ea conservrii masei poate fi enun at !i astfel:T la toate procesele chimice, masa total a substanelor participante la aceste procese rm.ne constant/ +ntruc/t ener"ia este o a doua form de e$isten a materiei, ea se poate transforma !i trece de la un obiect la altul. Corela ia dintre mas !i ener"ie este e$primat prin rela ia lui Hinstein: H 6 m 8 c0 unde 0 este ener"ia, e$primat #n er", m reprezint masa '"(, iar c este viteza luminii 'cm4s(. +n secolul al RR&lea, A. Hinstein a demonstrat c masa se poate transforma #n ener"ie radiant, iar le"ea conservrii masei se aplic at/t masei materiei, c/t !i masei ener"iei din sistem. +n laborator, le"ea poate fi demonstrat #n cazul reac iilor c*imice obi!nuite, neput/nd fi demonstrat dac procesul c*imic transform masa #n ener"ie radiant sau ener"ia radiant #n mas.
1C
www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z #(#( Le!ea con'tan,ei compo-i,iei .le!ea p opo ,iilo /e0inite1
Combinarea elementelor c*imice ce formeaz o substan , are loc dup anumite re"uli, de e$emplu, indiferent de propor ia dintre componentele unui amestec de "aze, ele reac ioneaz #ntotdeauna #n raport de volume 'cantit i strict determinate(, pentru a forma aceea!i substan . Fe e$emplu: & *idro"enul !i o$i"enul pentru formarea apei: 0 vol. M0 D 1 vol. %0 1 vol. M0 D 1 vol. Cl0 'raport 0:1( 'raport 1:1( & *idro"enul !i clorul pentru formarea acidului clor*idric:
+n secolul al R7PPP&lea, L.U.-roust a enun at Le"ea constan ei compozi iei 'le"ea propor iilor definite sau le"ea propor iilor constante(: ,orice compus chimic conine totdeauna acelea&i elemente combinate -n acelea&i proporii de mas/.
#(%( Le!ea p opo ,iilo multiple

)&a observat c unele substan e simple se combin #ntre ele pentru a forma combina ii #n diferite raporturi masice. Fe e$emplu, pentru formarea apei, *idro"enul !i o$i"enul se combun #n raport masic de 1:K, iar pentru formarea apei o$i"enate, #n raport de 1:1C. deci cantit ile de o$i"en din ambele combina ii se "sesc #n raport de K : 1C sau 1: 0. +n cazul o$iziilor de azot, raporturile masice #n care se combin azotul !i o$i"enul, sunt urmtoarele:
1G

-roto$idul de azot Mono$id de azot 1rio$id de azot Eio$id de azot -ento$id de azot 15: K 15:1C 15:05 15:30 15:5;
Baporturile #n care se "sesc cantit ile de o$i"en cu care se combin azotul #n cazul celor cinci o$izi, sunt K:1C:30:5; sau 1:0:3:5:= La #nceputul secolului al RPR&lea, Falton a enun at le"ea propor iilor multiple: ,dac dou substane simple se combin pentru a forma mai multe substane compuse, diferitele mase ale uneia substanele simple care intr -n combinaie cu o mas dat din cealat substan simpl, se gsesc -ntre ele -n raporturi de numere -ntregi mici/.
#(2( Le!ea p opo ,iilo
ecip oce
.le!ea p opo ,iilo ec3i*alente1

+n secolul al R7PPP&lea, U.E.Bic*ter a studiat modul de combinare a unor elemente c*imice !i a observat, de e$emplu c: & sulful se combin cu o$i"enul #n raport masic de '1:1C pentru a forma bio$idul de sulf ' )%0(. & carbonul se combin cu o$i"enul #n raport masic de 1:1C pentru a forma bio$idul de carbon 'C%0(. Feci, referindu&ne la cele dou reac ii, raportul masic #ntre sulf !i carbon este '1*C. +n cazul reac iei directe dintre dintre sulf !i carbon, molecula&"ram de sulfur de carbon 'C)0( con ine C5" sulf !i 10" carbon, a!adar, raportul masic ):C este C5:10 sau (+:C.
1K

Hnun ul le"ii este : ,dac A &i 2 reprezint masele a dou substane care se combin cu aceea&i cantitate ) a unei a treia substane, atunci masele promelor dou substane care se pot combina -ntre el, se gsesc -n raport egal cu A*2 sau multiplii acestuia/. +n cazul men ionat, fiind C. +n mod similar, o$i"enul se combin cu alte substan e simple, de e$emplu, cu calciu, ma"neziu, carbon, #n raport de 5;:1C, 05:1C !i 10:1C sau 0;:K, 10:K, C:K, fom/nd o$izii respectivi ' Ca%, M"% !i respectiv, C%(. Midro"enul se combin cu o$i"enul, clorul !i azotul #n raport de 1:K, 1:3=,= !i respectiv, 1:5,G . Numrul care arat c/te "rame dintr&o substan simpl se combin cu K " de o$i"en sau 1" de *idro"en sau #nlocuiesc aceste cantit i , #n combina iile lor, se nume!te echi$alentul chimic al elementului. masa sulfului este considerat ca fiind A, masa carbonului este considerat ca fiind E, iar masa o$i"enului este considerat ca
1:
Capitolul III ATOMUL

3.1. )curt istoric.1eorii privind structura atomului
Atomul este cea mai mica parte in care se poate diviza o substan a simpl !i care pstreaz individualitatea acesteia. +n secolul 7 #.Mr., materia era considerat ca fiind constituit din patru elemente de baz: apa, pm/ntul, aerul !i focul, care se pot combina #ntre ele datorit unor for e de atrac ie !i respin"ere. +n antic*itate a fost introdus no iunea de atom, denumire care provine din limba "reac 'atomos(, #nsemn/nd SindivizibilT. +n perioada evului mediu, alc*imi!tii au descoperit numeroase elemente c*imice, #n speran a descoperirii metodei de ob inere a aurului din diferite substan e. +n anul 1K;3, U.Falton a enun at teoria atomist, consider/nd atomul ca fiind o sfer solid cu mas proprie, fiecare element av/nd acela!i tip de atomi identici. +n anul 1K:G, U.U. 1*ompson a presupus c atomul este divizibil, fiind format dintr&o sfer cu electricitate pozitiv #n care se "sesc particule cu sarcin ne"ativ, denumi i electroni., Acest prim model al atomului a fost denumit prIitura lui 1*ompson.
3.0.. 1eoria nuclear a atomului a lui But*erford
0;

+n anul 1:10, H. But*erford a enun at teoria nuclear a atomului, conform creia, nucleul este format din particule 'nucleoni( : particule #ncrcate pozitiv 'protoni( !i unel neutre 'nucleoni(. Modelul planetar al atomului propus de But*erford arat asemnarea dintre structura materiei la nivel macrocosmic cu cea la nivel microcosmic. Pn mod asemntor cu sistemului solar, nucleu este plasat #n centrul atomului, iar electronii se rotesc in Iurul acestuia. 2or ele de atrac ie dintre nucleu !i electroni sunt asemntoare "ravita iei, modelul conceput fiind denumit modelul planetar al atomului. )&a dedus c numrul de electroni ce #nconIoar nucleul trebuie s fie e"al cu numrul de sarcini pozitive ale nucleului pentru ca atomul s fie neutru.
3.3. 1eoria lui N. Eo*r

+n anul 1:13, N. Eo*r a elaborat teoria structurii atomului de *idro"en, pornind de la modelul atomului lui But*erford, teoria cuantic a lui M.-lancV !i e$tins de A.Hinstein. Eo*r a propus un model al atomului #n care electronii se rotesc in Iurul nucleului pe traiectorii bine definite, numite orbite. +n acest model, atomul este format din electroni 'sarcin ne"ativ( !i nucleu format din protoni 'sarcina pozitiv( !i neutroni. M. -lancV a artat prin teoria cuantic, faptul c un atom poate absorbi ener"ie, trec/nd la o stare de ener"ie H1, la o alt stare de ener"ie, H0 'H1 W H0( ca apoi, prin emiterea ener"iei absorbite, s revin la starea de ener"ie H1. Hner"ia absorbit sau emis este: H 6 H0 & H1, +n mod analo" substan ei formate din particule, -lancV a considerat ener"ia radiant, ca fiind format din cantit i e$trem de mici de ener"ie, denumite cuante de energie.
01

-rin rela ia : H 6 * 8 X considerat ecua ia fundamental a teoriei cuantice, -lancV a demonstrat astfel, le"tura dintre cantitatea de ener"ie '0) de lun"imea de und 3, care este absorbit sau emis de un corp !i frecven a 4, !tiind c 4 5 c6 3. Constanta lui -lancV, h, are valoarea de C,C05:81; er"8s. A.Hinstein a e$plicat c luminia este compus din fotoni, cu ener"ia H6*8X Femonstra ia prinvind pierderea unui electron de ctre un atom de metal, dac se ciocne!te cu un foton, a condus la ecuaia fotoelectric a lui 0instein* * 8 X 6 Hi D Y m 8 v0 #n care: ener"ia fotonului '* 8 X ( este e"al cu ener"ia necesar #ndeprtrii electronului ' Hi ( plus ener"ia cinetic a fotoelectronului 'Y m 8 v0 (. 1eoriile emise de -lancV !i Hinstein referitoare la lumina de frecven 4 emis sau absorbit de materie numai #n cuante de ener"ie condi ia frecven ei luminii emise de atom. h 7 4 , au condus la elaborarea postulatelor lui 2ohr, privind strile sta ionare 'nivele de ener"ie( !i
3.5. 1eoria lui Eo*r&)ommerfeld

eoria lui 2ohr-Sommerfeld se bazeaz pe faptul c mi!carea periodic sub influen a unei for e centrale duce la orbite eliptice cu nucleul situat #n centru. Hner"ia este dependent de un numr cuantic principal, n, care caracterizeaz raza !i de un numr cuantic 8, care define!te forma eliptic a orbitei electronului.
00

)tructura fin a liniilor spectrale ale atomilor ob inute prin revenirea electronilor la nivelele de ener"ie ini iale, dup absorb ie de ener"ie, este e$plicat prin e$isten a unor substraturi ale fiecrui nivel de ener"ie. Hlectronul este caracterizat prin numere cuantice:
& numr cuantic principal, n, care caracterizeaz distan a orbitei sta ionare a
electronului fa de nucleul atomului, adic a semia$ei mari a orbitei sta ionare. are valori de la 1 la G, fiind notate O, L, M, N, %, - !i respectiv, Z.
& numrul cuantic secundar, l, care corespunde momentului un"*iular al
electronului pe orbit, fiind o msur a semia$ei mici a elipsei. are valori #ntre ; !i n&1, fiind multiplu de *40[
& numrul cuantic magnetic, m, care caracterizeaz momentul ma"netic creat
prin rota ia electronului pe orbita lui. are +l9'
valori, '9l l , : , 9l);
& numrul cuantic de spin, s, care caracterizeaz momentul ma"netic propriu
electronului, #n mi!carea de rota ie #n Iurul a$ei sale. are dou valori: D140 !i Y unit i cuantice *40[, pentru rota ia #n acela!i sens sau #n sens contrar fa de a$a proprie. Consider/nd modelul atomului din teoria 2ohr-Sommerfeld, se consider c structura electronic a atomului ca fiind stratificat. Hlectronii "raviteaz pe orbite caracterizate de numrul cuantic principal, n, care formeaz -n$eli&ul electronic al atomului. )tratul electronic este format din electronii cu acela!i numrul cuantic principal: O 'n61(, L 'n60(, M 'n63( !i a!a mai departe. 2iecare strat con ine un numr ma$im de +n+ electroni: 0 electroni pe stratul O 'n61(, K electroni pe stratul L 'n60(, 1K electroni pe stratul L 'n60( etc. %rbitele caracterizate de un numr cuantic principal, n, sunt formate de substraturi electronice caracterizate de m 6 +l9' valori pentru un numr cuantic secundar cu valori de la l la 9l.
03

H$emplificm distribu ia electronilor #n straturile electronice: O 'n61(: l 6 ; m6; nr. ma$. orbite: 1, nr. ma$. electroni 6 0 L 'n60(: l6 ;, 1 m6 ; !i '&1, ;,D1( nr. ma$. orbite: 1 !i respectiv, 3 nr. ma$. electroni 6 0 !i respectiv, C 'total: K( M 'n63(: l6 ;, 1, 0 m6 ; , '&1, ;,D1( !i '&0, &1, ;, D1, D0( nr. ma$. orbite: 1, 3 !i respectiv, = nr. ma$. electroni 6 0, C !i respectiv 1; 'total: 1K( N 'n65(: l6 ;, 1, 0, 3 m6 ; , '&1, ;,D1(, '&0, &1, ;, D1, D0( !i '&3, &0, &1, ;, D1, D0, D3( nr. ma$. orbite: 1, 3, = !i respectiv, G nr. ma$. electroni 6 0, C, 1; !i respectiv, 15 'total: 30(
3.=. 1eoria lui )c*r\din"er

+n anul 1:3;, H. )c*r\din"er a e$plicat fenomenele le"ate de structura atomului prin principiile mecanicii cuantice, #nlocuind no iunea de orbit cu orbital, zon #n care electronul se rote!te cu ma$im probabilitate #n Iurul nucleului. Eaz/ndu&se pe concep ia lui L. Fe Ero"lie c electronul are propriet i de particul, dar !i propriet i de und 'rela ia 3 5 h6m$), a considerat c mi!carea de und se propa" #n spa iu, pe cele trei coordonate o<, o= !i oz.
05

Amplitudinea undei ']( este introdus #n ecuaia de und a lui Schr>dinger* ^0] D K[m4*0 'Htot Hpot( ] 6 ; unde m este masa particulei, $ este viteza particulei, 0tot este ener"ia total, 0pot este ener"ia poten ial particulei. %rbitalii atomului sunt caracteriza i de :
& numr cuantic principal, n, cu valori n 6 1, 0, 3, ...., n & numrul cuantic azimutal, l, cu valori l 6 ;, 1, 0, 3, 5, =,........, n&1, orbitalii se
numesc
s p d f g h
& numrul cuantic magnetic, m, cu valori m6 ;, _1, _ 0, _ 3,....., _ l
?rbitalul s este caracterizat prin n61 !i l 6 ;, notat 's !i are simetrie sferic 'de e$emplu, orbitalul ocupat de electronul atomului de *idro"en(. ?rbitalii p sunt orienta i #n spa iu pe a$ele o<, o= !i oz, deci c/te trei pentru fiecare strat principal cu n ` 0. 2orma nu este simetric, ci bilobar. ?rbitalii d fiecare strat principal are cinci orbitali cu forme mai comple$e, tetralobare. )onfiguraia electronic reprezint totalitatea electronilor distribui i pe straturile, substraturile !i orbitalii atomului unui element c*imic. )ompletarea cu electroni a orbitalilor atomilor, se face #n mod succesiv, dup re"uli ale mecanicii cuantice: a( principiul de e$cludere enun at de a. -auli: Sdoi electroni ai aceluia!i atom nu pot avea cele patru numere cuanticeT , ceea ce #nseamn c un orbital poate fi ocupat de cel mult doi electroni, !i numai dac spinii lor au direc ii opuse, adic sunt antiparaleli. b( re"ula lui Mund: Sdistribu ia electronilor se face astfel #nc/t numrul electronilor cu spin paralel, necupla i, s fie c/t mai mareT.
0=

c( principiul stabilit ii sau a minimei ener"ii: electronii au tendin a de a ocupa niveluri de ener"ie c/t mai Ioase, astfel #nc/t orbitalii sunt ocupa i cu electroni #n ordinea cre!terii ener"iei lor. H$emple ale confi"ura iilor electronice ale unor elemente c*imice: Eeriliu, Ee Carbon, C Azot, N %$i"en, % 2luor, 2 1s0 0s0 1s0 0s0 0p0 1s0 0s0 0p3 1s0 0s0 0p5 1s0 0s0 0p= sau sau sau sau sau ?@ ?@ ?@ ?@ ?@ ?@ ? ? ?@ ? ?@ ?@ ? ? ?@ ? ? ?
?@ ?@ ?@
+n 1:C5 M. Jell&Mann si J.Zwei" a descoperit particula subatomic, denumita @uar8, care se "ase!te in nucleu si poate e$ista in duble i sau triple i, demonstr/ndu&se astfel ca nucleu este divizibil.
Capitolul I4 O5IDAREA 6I REDUCEREA

+n vec*ile teorii, o$idarea consta #n combinarea unei substan e cu o$i"enul, iar reducerea, reac ia c*imic de pierdere a o$i"enului. Ulterior, o$idarea !i reducerea au #nsemnat !i procesele c*imice de pierdere !i respectiv, de combinare a *idro"enului dintr&o substan . H$emplul clasic este o$idarea *idro"enului !i reducerea o$i"enului #n reac ia de formare a apei: 0M0 D %0 6 0M0%
0C

Ulterior, prin studiile efectuate asupra reac iilor #n care nu particip o$i"en sau *idro"en, cele dou no iuni au fost e$plicate prin modificarea structurii electronice a atomilor elementelor participante la reac ii. #n conceptul modern, din punct de $edere electronic, o<idarea este procesul prin care atomul cedeaz electroni unui alt atom, iar reducerea reprezint acceptarea de electroni. H$emplu: +n reac ia dintre *idro"enul sulfurat !i clor: M0) D Cl0 6 ) D 0MCl sulful se o$ideaz 'cedeaz 0 electroni (:
&0 ;
) & 0e 6 ) clorul se reduce ' prime!te un electron(:

; &1
Cl De 6 Cl Fin punct de vedere electronic, reducerea este procesul invers o$idrii. -rocesul de o$idare reprezint cedare de electroni, fie din partea unui atom, fie din partea unui ion. Astfel, numrul de o$idare poate varia de al &5 la DG. +n procesul de reducere, prin acceptarea de electroni, numrul de o$idare poate avea valori de la DG la &5. -rocesul simultan de reducere !i o$idare se mai nume!te reacie redo<, de e$emplu, #n reac ia dintre fier !i acid clor*idic are loc o$idarea fierului de la ; la D0 !i reducerea *idro"enului de la D1 la ;. 2e+ 0M Cl 2e Cl 0 + M 0 Feci, #ntr&o reac ie, substan a 'molecula, atomul, ionul( care accept electroni se reduce !i se numes!te agent o<idant, iar substan a care cedeaz
0G
+1
+0

electroni se o$ideaz !i se nume!te agent reductor. +n cazul e$emplului de mai sus 2e este a"ent reductor, iar MCl a"ent o$idant. +n reac ia c*imic dintre bio$idul de siliciu !i ma"neziul, acesta din urm are rol de reductor.
Beducerea siliciului
D5 ; ; D0
)i%0 D 0M" 6 )i D 0M"%

%$idarea ma"neziului
Ca a"en i o$idan i sunt utiliza i: o$i"enul, apa o$i"enat, pero$izii, clorul, bromul, *ipocloritul de potasiu sau de sodiu, bicromatul de potasiu, perman"anatul de potasiu, acidul azotic, azota i, clora i, iar ca a"en i reductori: carbonul, o$idul de carbon, *idro"enul, metale 'sodiu, potasiu, ma"neziu, aluminiu, fier(. +n ecua iile redo$, stabilirea coeficien ilor stoec*iometrici se face prin analizarea preoceselor de o$idare !i reducere, adic a transferului de electroni, pe baza respectrii le"ii conservrii masei: 0OMn%5 D =M0) D C MCl 6 0OCl D0MnCl0 D =) D KM0% 3Cu D KMN%3 6 3Cu'N%3(0 D 0N% D 5M0% +n ec*ilibrele cu transfer de elctroni, donorul de electroni se nume!te reductor 'prescurtat Bed(, iar acceptorul de electroni se nume!te o$idant 'prescurtat %$(. Hc*ilibrul cu sc*imb de electroni se poate scrie #n forma "eneral : Bed %$ D ze -rin cedarea sau acceptarea unui anumit numr de electroni, fiecare reductor se transform #ntr&un anumit o$idant !i respectiv fiecare o$idant se transform numai #ntr&un anumit reductor. Cuplurile o$idant4reductor sunt bine definite prin numrul de electroni transforma i #ntre cele dou specii care alctuiesc cuplul redo$.
0K

+ntruc/t electronii nu pot e$ista liberi, pentru ca o specie c*imic s cedeze electroni trebuie s se "seasc #n prezen a altei specii c*imice capabil s accepte ace!ti electroni. Fin acest motiv nu pot e$ista independent numai reac ii de o$idare sau numai reac ii de reducere, ci au loc totdeauna reac ii care cuprind ambele procese, adic reacii de o<ido - reducere sau reac ii redo<. #ntr-o reacie chimic cu transfer de elctroni un atom cedeaz electroni (se o<ideaz) &i un atom accept electroni (se reduce). Aumrul electronilor cedai -n procesul de o<idare este egal cu cel al electronilor acceptai -n procesul de reducere. Bed1 o$idare %$1 D ze
Bed0 %$0 D ze reducere
Bed1 D %$0 bb%$1 D Bed0 -entru a #n ele"e ec*ilibrele cu transfer de elctroni !i a putea prevede produ!ii de reac ie #ntr&o reac ie redo$ este necesar s cuno!ti modalita ile de stabilire a numrului de o$idare 'N.%.(. +n tabelul K sunt trecute elementele cu mai multe N.%., cel mai des #nt/lnite #n practic.
1abelul nr. K Hlementele cu mai multe N.%., cel mai des #nt/lnite #n practic
Hlement C*imic )imbol Na, O, A" Ca, M", Zn, Ni, Al, )i Cr Mn 2e Metal N.%. D1 D0 D3 D5 D3, DC D0, D5, DG D0, D3 Cu Au M" )n -b As Au D1, D0 D1, D3 D1, D0 D0, D5 D0, D5 3, D3, D= D3 )imbol 2 Cl Er P % ) N Nemetal N.%. 1 1, D1, D3, D=, DG 1, D=, DG 1, D=, DG 0, 1 0, D5, DC 3, D1, D0, D3, D5, D=
0:

Co D0, D3 Ei D3, D= &3, D1, D3, D=
0lementele gal$anice surse de energie electric Beac iile redo$ reversibile sunt folosite #n celulele electroc*imice pentru producerea curentului electric. +n anul 1K=: Jaston -lantc a inventat pila numit acumulatorul cu plumb !i a formulat defini ia unui acumulator: S Acumulatorul este un generator electrochimic care acumuleaz energie electric &i o restituie sub form de curentd. % baterie este un acumulator format din mai multe pile electrochimice legate -n serie. Astzi termenul de baterie se folose!te pentru dispozitivele formate dintr&o sin"ur pil: baterie de ceas, de lantern, etc. Acumulatorul cu plumb s&a dezvoltat ca surs portabil de curent continuu #ncep/nd cu anul 1:1= c/nd au aprut demaratoarele automate la automobile. Acest tip de acumulator poate func iona mai mul i ani #n condi ii de temperatur variind #ntre 3=oC !i D5;oC. Acumulatorul cu plumb este format din !ase celule eletroc*imice le"ate #n serie, fiecare "ener/nd o for electromotoare de 0 7. Acidul sulfuric se consum #n timpul func ionrii. Pni ial concentra ia acidului sulfuric este de 35< 'aceasteia corespunz/ndu&i o densitate de 1,0C "4mL(. Feoarece prin func ionare acidul sulfuric se consum densitatea acestuia scade. Msurarea densit ii solu iei de acid sulfuric este o modalitate util !i pu in laborioas de apreciere a strii de #ncrcare a acumulatorului cu plumb. -e msur ce acumulatorul func ioneaz se formeaz sulfat de plumb '-b)% 5(: "ranulele de -b)%5, ini ial fine, se mresc cu timpul, devin "reu solubile !i acoper suprafa a activ a electrozilor. Acest fenomen, cunoscut sub numele de sulfatare, #mpiedic func ionarea la parametrii optimi ai acumulatorului. Acumulatorul cu plumb este o pil secundar deoarece poate fi re#ncrcat. +n bateriile tradi ionale trebuie adu"at periodic ap distilat deoarece aceasta se consum #n timpul reac iei de electroliz care se produce la #ncrcarea
3;

acumulatorului. Acumulatoarele moderne au electrozi confec iona i dintr&un aliaI de calciu !i plumb care #mpiedic electroliza apei, nivelul ei rm/n/nd practic constant. +n anul 1KCK Jeor"e Leclanc*c a inventat bateria zinc&carbon, denumit ulterior baterie primar, deoarece nu mai poate fi #ncrcat, reac ia c*imic care st la baza func ionrii sale este ireversibil. Marele avantaI al acestor pile #l constituie faptul c electrolitul suport este #n stare solid. Fin acest motiv tip de baterie se nume!te pil uscat. % astfel de pil este format dintr&un cilindru de zinc, care reprezint anodul. +n interiorul cilindrului se afl o bar din "rafit catodulul #nconIurat de o past umed, format prin omo"enizarea o$idului de man"an cu clorura de amoniu. -oten ialul acestei pile este de 1,=;; 7. -e msur ce pila func ioneaz se formeaz o combina ie comple$ a zincului cu amoniacul care cristalizeaz. Aceasta reduce mobilitatea ionilor din sistem tensiunea produs diminu/ndu&se. -entru a prelun"i timpul de func ionare acest tip de baterie se poate #nclzi u!or, c/teva ore. 1emperatura favorizeaz mobilitatea speciilor c*imice din sistem !i mai ales a combina iei c*imice care se #ndeprteaz de anod. )e prelun"e!te astfel timpul de func ionare pentru aceste pile. +n versiunea alcalin a acestei pile NM5Cl a fost #nlocuit cu *idro$id alcalin. Aceste pile au un timp de func ionare mai mare dec/t cele care con in NM5Cl deoarece #n urma reac iei redo$ care are loc la anod, aceasta se acoper cu un strat protector de o$id de zinc. -ila cu mercur este tot o pil uscat #n care anodul este de zinc iar catodul un fir din o el #n contact cu un amestec de o$id de mercur 'PP(, *idro$id de potasiu !i *idro$id de zinc. Aceste pile pot avea dimensiuni foarte mici !i pot fi folosite pentru alimentarea ceasurilor electronice !i calculatoarelor de buzunar. 1ensiunea "enerat de o asemenea pil este de 1,3;; 7.
31

Av/nd ca model pila Leclanc*c au fost fabricate pile uscate fr electrolit suport. Aceste sisteme sunt folosite #n vestele de salvare cu care sunt dotate avioanele !i vapoarele. -ilele fr electrolit au un anod de ma"neziu !i un catod de cupru acoperit cu clorur de cupru 'P( !i func ioneaz numai #n contact cu apa de mare, care devine astfel electrolitul suport. Acumulatoarele Nic*el&Cadmiu sunt pile secundare utilizate #n aparatele electronice portabile: radio, casetofon, calculator, telefon mobil, aparat foto, etc. )unt pile #n care electrolitul suport este #n stare solid. -rodu!ii de reac ie forma i ader la suprafa a electrozilor ca #n cazul acumulatorului cu plumb diminu/nd timpul de via al pilei. +n condi ii optime de e$ploatare un acumulator nic*el&cadmiu poate fi folosit 0 ani. -ilele cu combustibil sunt sistemele electroc*imice #n care are loc o alimentare continu #n reactan i. Hner"ia care se de"aI #n reac ia metanului cu o$i"enul folosit pentru #nclzire sau pentru func ionarea unor motoare poate fi utilizat pentru producerea curentului electric. Hlectronii trec printr&un circuit e$terior de la metan 'a"entul reductor( la o$i"en 'a"entul o$idant(. Aceast pil a constituit modelul pentru dezvoltarea pilelor cu combustibil, #ntr&un pro"ram finan at de NA)A. Misiunile Apollo au folosit o pil cu combustibil bazat pe reac ia o$i"enului cu *idro"enul pentru ob inerea apei de but. % asemenea pil c/ntre!te #n Iur de 0=; V" !i nu este utilizat efectiv ca surs portabil de curent. +n New eorV !i 1oVfo e$ist centrale electrice ec*ipate cu pile *idro"eno$i"en. Asemenea pile cu combustibil func ioneaz #n marile metropole #n momentele #n care consumul de electricitate este foarte mare.
Capitolul 4 LEG7TURI CHIMICE
30

-entru a forma combina ii c*imice stabile din punct de vedere ener"etic, atomii se combin #ntre ei, fiind foarte reactivi datorit ener"iei mari pe care o posed. "egtura chimic este for a e$ercitat #ntre "rupuri de atomi sau ioni care determin formarea unei unit i stabile, care reac ioneaz ca "rupare sau specie de sine stttoare. J.N.Lewis, a.Oossel !i P. Lan"muir e$plic natura le"turilor c*imice ca fiind dat de electronii necuplati de pe stratul e$terior al #nveli!ului electronic al atomilor care reac ioneaz #n procesul c*imic respectiv. 1eoria lui Lewis denumit teoria electronic a $alenei sau a $alenei directe, e$plic formarea le"turilor c*imice dintre elemente #n scopul formrii de substan e compuse cu molecule !i structuri stabile, prin tendin a acestora de a realiza confi"ura ia stabil de dublet sau octet, a stratului electronic e$terior. MaIoritatea atomilor tind ctre confi"ura ia de octet 're"ula octetului(, fie prin cedare sau acceptare de electroni 'electro$alena), fie prin punere de electroni #n comun 'co$alena (. 1ipurile de le"turi c*imice sunt: 1. le"turi ionice 'de e$emplu: NaCl, AlCl3( 0. le"turi covalente: a( simple : omo"ene, 'Cl0, M0, %0( etero"ene 'MCl, NM3 ( b( multiple: omo"ene 'N0( etero"ene ' MCN( c( coordinative ' gNM hD, gCu 'NM3( 5 Dh0D (
=.1. Le"tura ionic
33

"egtura ionic sau electrovalent sau *eteropolar reprezint for a de atrac ie electrostatic dintre ionii pozitivi !i ionii ne"ativi, forma i prin cedare !i respectiv, prin acceptare de electroni, adic prin transfer de electroni. +n acest mod se formeaz un compus ionic. Un e$emplu clasic #l constituie formarea moleculei de clorur de sodiu 'NaCl( prin realizarea unei le"turi ionce, de atrac ie #ntre ionii Na D !i Cl&, forma i prin transferul unui electron cedat de atomul de sodiu !i acceptat de atomul de clor: & cedarea unui electron din stratul e$terior al atomului de sodiu, cu formare de ion pozitiv: Na & e& > NaD & acceptarea electronului cedat de atomul de sodiu, pentru completarea stratului su electronic #n confi"ura ie de octet, cu formare de ion ne"ativ: Cl D e& > Cl& Fatorit atrac iei electrostatice dintre cei doi ioni cu sarcini electrice de semn contrar, se realizeaz o le"tur ionic, form/ndu&se o molecul de clorur de sodiu: NaD D Cl& > Na DCl& Hlectrovalen a reprezint numrul de electroni ceda i din stratul electronic e$terior & valen a pozitiv de la 'D1( la 'D5(, #n cazul elementelor din "rupele principale PA&P7A ale tabelului periodic !i respectiv, numrul de electroni accepta i pe stratul electronic e$terior de la '&5( la '&1(, valen a ne"ativ, pentru a atin"e confi"ura ia electronic stabil de octet a ultimului strat electronic. Aceasta reprezint re"ula octetului de valen . Hlementele de tranzi ie, metalele din "rupele PE&7PPE, pot realiza confi"ura ia stabil de octet prin cedare de electroni ai orbitalilor d sau f, cu posibilitatea de a se transforma #n mai mul i ioni pozitivi cu diferite valen e: 2e 0D, 2e 3D,Cu 0D, Cu D, Mn 0D, Mn GD.
35

Compu!ii ionici #n stare solid sunt caracteriza i prin stabilitate !i ordonare a particulelelor #n celule elementare care formeaz re ele cristaline unde ionii pozitivi !i ne"ativi alterneaz #n mod re"ulat !i uniform. )ubstan ele cristaline nu sunt formate din molecule, ci din cristale cu form spa ial determinat, caracteristic substan ei respective 'cubic, tetra"onal, rombic, *e$a"onal etc.( cu o distribu ie uniform alternant a ionilor pozitivi !i ne"ativi. Numrul ionilor de semn contrar din Iurul unui ion reprezint numrul de coordinare a acestui ion, fiind determinat de forma "eometric spa ial a celulei elementare a re elei ionice. +n solu ie, le"tura ionic 'electrovalent( d posibilitatea ionilor din molecule de a se mi!ca liber, astfel #nc/t substan ele disociaz.
=.0. Le"tura covalent

1eoria electronic a valen ei lui J.Lewis !i dezvoltat de P.Lam"muir a e$plicat formarea moleculelor formate din atomi identici 'M 0, N0, Er0( prin punerea #n comun de ctre fiecare atom, a realizarea confi"ura iei stabile. Le"tura format #ntre atomi de nemetale prin punerea #n comun a uneia sau mai multor perec*i de electroni se nume!te legtur co$alent. Le"tura covalent se poate forma #ntre atomi de nemetal identici 'le"tur covalent nepolar( sau #ntre atomi diferi i 'le"tur covalent polar(. c/te unui electron necuplat !i
=.0.1. Le"tura covalent nepolar

2ormarea moleculei de *idro"en, M0 este reprezentat astfel: M8 D 8M 6 M88 M sau MiM
3=

+ntre atomii identici de *idro"en s&a format o le"tur covalent datorit perec*ii 'dubletului( de electroni pu!i #n comun !i care apar in ambilor atomi. +ntruc/t centrul sarcinii pozitive coincide cu centrul sarcinii ne"ative, molecula este nepolar. Molecula de azot 'N0( este nepolar, le"tura dintre cei doi atomi de azot fiind format din trei perec*i de electroni pu!i #n comun de fiecare atom de azot 'le"tur covalent tripl nepolar(: Nj N
=.0.0. Le"tura covalent polar

2ormarea unei molecule de amoniac, NM3 sau a unei molecule de acid clor*idric, MCl are loc prin punerea #n comun a c/te un electron de ctre atomii fiecrei molecule, av/nd electrone"ativit i diferite. Fe aceea, sarcina ne"ativ are centru deplasat spre atomul elementului cu un caracter mai puternic electrone"ativ. Molecula format este un dipol, cu centrul de sarcin ne"ativ 'k&( deplasat spre Cl !i centrul de sarcin pozitiv 'kD( deplasat spre M, fiind denumit !i molecul polar.
kD k&
M i Cl sau
M i Cl
Le"tura dintre atomi realizat prin punerea #n comun a unor perec*i de electroni necuplati din stratul de valen se nume!te le"tur covalent, care, spre deosebire de le"tura ionic, este ri"id !i orientat #n spa iu. Fe e$emplu, molecula de C%0 este linear '%6C6%(, iar molecula de tetraclorura de carbon, CCl5, are o simetrie tetraedric. Molecula de ap, M 0% ' M i % i M( nu este linear, un"*iul format de cele dou le"turi fiind de 1;5,3;; . Mi%,
=.0.3. 1eoria mecanic& cuantic a covalen ei
3C

eoria mecanic- cuantic a co$alenei e$plic formarea le"turii covalente pornind de la e$isten a orbitalilor, ca spa iu #n care probabilitatea este ma$im ca electronii s se "seasc la un moment dat, #n rota ia lor #n Iurul nucleului. Pmplicit, prin punerea #n comun de electroni, are loc o redistribuire a densit ii electronice #n molecul, form/ndu&se un orbital molecular. Un caz special este formarea moleculei de *idro"en, unde orbitalii de form sferic a electronilor s pu!i #n comun de ctre fiecare atom, se #ntreptrund, form/nd un orbital molecular de form alun"it. +n cazul altor molecule, pentru formarea unei le"turi covalente, fiecare atom trebuie s aibe un orbital ocupat numai cu un sin"ur electron, dar de spin opus.Ace!tia pot fi electroni de tip s, p !i c*iar d. Covalen a unor elemente se e$plic prin trecerea unor electroni de pe orbitali s pe orbitali p, de pe orbitali s pe orbitali d, de pe orbitali p pe orbitali d. +n aceste cazuri, orbitalii electronici atomici se transfom #n orbitali moleculari prin dispunerea ec*ilibrat a densit ii electronice, form/nd orbitali hibrizi. Bibridizarea poate fi de tip sp, sp+ , sp( , datorit tranzi iilor electronice +s C +p, dar !i spndm datorat tranzi iilor s C d, p C d !i apoi s C d. & *ibridizare sp ?@ +s+ ?@ +s+ & *ibridizare sp( ?@ +s+ ? ? +p+ C ? +s' ? ? ? +p( +p: ? +p' C & *ibridizare sp+ ? +s' ? ? +p+ C ? +s' ? +p'
3G

1eoria mecanic& cuantic a covalen ei prezint formarea de legturi simple ( D ) #ntre doi atomi prin punerea #n comun a unei perec*i de elctroni s 'de e$emplu le"tura M i M(, a unui electron s !i a unui electron p 'de e$emplu le"tura M i C(, sau a doi electroni p 'de e$emplu Cl i Cl (. "egtura E este format din c/te doi electroni p 'p<, p=, pz(. Fubla sau tripla legtur co$alent se formeaz dintr&o le"tur simpl D !i una !i respectiv, dou le"turi E . Fensitatea de electroni a le"turilor E este #n plan perpendicular pe planul le"turii simple D !i #n acela!i timp perpendiculare #ntre ele.
=.3. Le"tura coordinativ

+n cazul #n care perec*ea de electroni pus #n comun provine de la un sin"ur atom dintre cei doi atomi participan i la reac ie, se realizeaz o legtur coordinati$. Ponul comple$ este format dintr&un ion de metal 'ion central( !i molecule sau ioni 'li"anzi(, #ntre care e$ist le"turi covalente coordinative. Fe e$emplu #ntre ionul de Cu0D !i molecule de amoniac: Cu 0D D 5NM3 C gCu 'NM3 (5 h 0D
ionul de tetraaminocupru 'PP(
&#3 #3& !u
2<
&#3
Far !i #ntre al i ioni metalici !i alte molecule sau ioni: Cr

3D
&#3
D CM0% C gCr' M0% (C h 3D

ion de *e$a*idro$ocrom 'PPP(
Zn 0D D5%M& C gZn '%M (5 h 0&

ionul de tetra*idro$ozinc 'PP(
3K

Combina ia comple$ se formeaz prin le"atura dintre ionul comple$ !i un ion de semn opus acestuia 'cationi metalici(: gCo'NM 3(ChCl3 clorur de *e$aaminocobalt 'PPP(. Atomul care cedeaz perec*ea de electroni se nume!te donor, iar atomul care accept aceea!i perec*e de electroni, se nume!te acceptor. +n cazul formrii
D ionului de amoniu NM + 5 !i a ionului de *idroniu g M 3% h , donorul este atomul
de azot !i respectiv, de o$i"en , iar acceptorul este ionul de *idro"en 'protonul(.
Capitolul 4I SOLUII
Soluiile reprezint amestecurile omo"ene a dou sau mai multe componente #n diferite propor ii. 2unc ie de starea de a"re"are a componentelor 'solid, lic*id !i "azoas(, e$ist urmtoarele tipuri de soluii: "aze #n "aze, "aze #n lic*ide, "aze #n solide, lic*ide #n lic*ide, lic*ide #n solide, lic*ide #n lic*ide, solide #n solide. Fizolvantul 'solventul( este componenta #n e$ces, iar substan a dizolvat 'solutul( este componenta care se afl #n propor ie mai mic #n solu ia respectiv.
C.1. Fizolvarea
Fizol$area este procesul prin care particulele solutului difuzeaz printre cele ale solventului, datorit at/t a mi!crii moleculare, c/t !i datorit interac iunii moleculelor de ap.
3:

2enomenul de desprindere a particulelor de pe suprafa a solutului !i difuzarea acestora printre moleculele solventului 'dizolvarea( este un proces fizic, endoterm. 2enomenul de interac iune a particulelor de solut 'molecule, ioni( !i cele ale solventului este un proces c*imic, e$oterm denumit !i sol$atare. +n cazul #n care solventul este apa, procesul se nume!te hidratare. Apa este cel mai rsp/ndit dizolvant #n natur, put/nd dizolva substan e solide, lic*ide !i "azoase. )oncentraia unei soluii reprezint cantitatea sau volumul de solut e$istent #ntr&o anumit cantitate sau volum de solvent. )olu iile care con in mici cantit i 'volume( de solut sunt diluate, iar #n caz contrar, solu iile sunt concentrate. Cantitatea de substan dizolvat e$istent #n solu ie poate fi e$primat prin: & concentra ie procentual 'C< & procente de mas((, care reprezint masa de substan dizolvat la 1;; de unit i de mas de solu ie 'de e$emplu: solu ie 1;< NaCl(. & concentra ie procentual ' procente de volum( e$primat #n unit i de volum a unei substan e lic*ide la 1;; de unit i de volum de solu ie 'de e$emplu: solu ie de alcool K;<(. & concentra ie molar sau molaritatea solu iei notat CM, M sau gRh, care reprezint numrul de moli 'molecul&"ram( de substan dizolvat #ntr&un litru de solu ie 'de e$emplu: solu ie semimolar, ;,=M, molar, 1M, dublu&molar. 0M, decimolar, ;,1M(. & concentra ie normal sau normalitatea solu iei notat cu C N care reprezint numrul de ec*ivalen i&"ram de substan dizolvat #ntr&un litru de solu ie 'de
5;

e$emplu: solu ie decinormal, ;,1N, seminormal, ;,=N, normal, 1N, dublu& normal, 0N(.
C.0. )olubilitatea
Solubilitatea sau gradul de solubilitate a unei substan e dizolvate 'solut( reprezint cantitatea ma$im de substan care se poate dizolva #ntr&o anumit cantitate de dizolvant 'solvent( #n condi ii de ec*ilibru,la o anumit temperatur. -rocesul de dizolvare a unei substan e aIun"e la un moment dat, la o stare de ec*ilibru dinamic #ntre cantitatea de substan nedizolvat !i substan dizolvat, dup care, concentra ia solu iei nu mai cre!te: substan nedizolvat substan dizolvat '#n solu ie(
Feci la o anumit temperatur, la ec*ilibru, solu ia con ine cantitatea ma$im de substan dizolvat #ntr&un dizolvant, fiind considerat soluie saturat. +n cazul #n care o solu ie con ine o cantitate mai mic de substan dizolvat, solu ia este o solu ie nesaturat. solu ia care con ine o cantitate mai mare de substan dizolvat dec#t solu ia saturat, reprezint o soluie suprasaturat..
C.3.1eoria disocia iei electrolitice

)&a observat c unele solu ii con in mai multe particule dec/t numrul de molecule ale substan ei dizolvate care nu sunt atomii componen i ai moleculelor respective, ceea ce arat faptul c moleculele de solut se transform #n mai multe particule.
51

A!adar, #n timpul dizolvrii, are loc un proces denumit disociere sau ionizare a substan elor ionice !i polare dizolvate sub ac iunea moleculelor de dizolvant. -e baza studiilor lui vanlMoff, substan ele ale cror solu ii apoase conduc curentul electric se numesc electrolii 'de e$emplu: acizii, bazele, srurile(, iar substan ele ale cror solu ii nu conduc curentul electric, se numesc neelectrolii 'maIoritatea substan elor or"anice(. -rin teoria disociaiei electrolitice, ). Arr*enius arat c moleculele unui electrolit dizolvat #n ap se scindeaz #n ioni cu sarcin pozitiv !i ioni cu sarcin ne"ativ, adic disociaz. La dizolvarea compu!ilor ionici are loc o interac ie a ionilor din re eaua cristalin !i dipolii de ap, astfel #nc/t ionii se desprind din re ea !i trec #n solu ie #nconIura i de moleculele de ap, fiind *idrata i. -rocesul de disocia ie electrolitic const #n are loc prin unei baze, acid !i respectiv, a unei sri, este un proces reversibil: Na%M M0)%5 NaCl > > > NaD D %M& MD D M)%5 & Na D D Cl& scindarea moleculelor unei combina ii ionice #ntr&un dizolvant. disocia ia electrolitic a
+n cazul fiecrui electrolit, numai o anume cantitate de substan este disociat #n ioni liberi, fa de cantitatea total a acesteia. Gradul de disociere electrolitic ' m ( reprezint substan a dizolvat disociat #n ioni liberi ce conduc curentul electric, #ntr&o solu ie de o anumit concentra ie.
50

Fup valoarea "radului de disociere electrolitic, electroli ii se "rupeaz #n: electrolii tari, care disociaz total !i electrolii slabi, care disociaz pu in #n solu ie apoas.
C.3.1. Hlectroli i tari

0lectroliii tari sunt substan e c*imice cu structur cristalin ionc #n stare solid 'acizi, baze, sruri( !i care sunt complet disociate #n solu ii apoase. 2rac iunea ionilor disocia i reprezint c*iar concentra ia ionilor #n solu ie, denumit acti$itatea ionilor. Fac se noteaz: activitatea unui ion a, concentra ia real a ionului #n solu ie c, coeficientul de activitate, fa , e$ist rela ia: a 6 fa 8 c Pntensitatea c/mpului electric ca rezultat al ionilor din solu ie, poate fi e$primat prin tria ionilor ' n (: n 6 Y 8 ' c1n1 0 D c0n0 0 D c3n3 0 D .............( unde: c1, c0, c3 reprezint concentra iile ionilor de valen corespunztoare: n 1, n0, n3 etc.
C.3.0. Hlectroli i slabi

0lectroliii slabi sunt #n maIoritate, acizi !i baze or"anice !i unele sruri anor"anice, solu iile acestora con in/nd un numr mic de ioni. +n cazul electroli ilor slabi, disocia ia electrolitic este o reac ie de ec*ilibru #ntre moleculele nedisociate 'AE( !i ionii forma i #n solu ie ' A D !i E&(, reprezentat astfel: AE AD D E&
53

1& m Constanta de ec*ilibru este: O 6 g AD h 8 g E& h 4 g A E h Fac se noteaz concentra ia solu iei c 'mol4L( !i "radul de disociere m, rela ia dintre constanta de ec*ilibru, O !i "radul de disociere electrolitic este e$primat de legea diluiei lui ?stHald: O 6 ' m c ( 8 ' m c ( 4 ' 1 m ( 8 c 6 m0 8 c 4 ' 1 & m ( m m
C.3.3. Fisocia ia electrolitic a apei

% mic parte din moleculele de ap disociaz #n ioni de *idro"en 'care #n solu ie se prezint sub form de *idroniu( !i ioni de *idro$id: M%M D M% M > M3%D D %M& Feoarece raportul moleculelor de ap disociate este de 14==C ;;; ;;;, "radul de disociere electrolitic a apei 'm ( este de 1K 81;&1; . Constanta de disociere electrolitic a apei este: Ow 6 g M3%D h 8 g %M& h 4 g M0% h 0 -rodusul concentra iilor ionilor de *idroniu !i a ioni de *idro$id, numit produsul ionic al apei: g M3%D h 8 g %M& h este constant. Feci la temperatura obi!nuit este: g M3%D h 8 g %M& h 6 Ow 6 1,1; 8 1; &15 ioni&"ram4L +n acest caz , concentra ia ionilor de *idroniu este e"al cu concentra i ionilor de *idro$id : g M3%D h 6 g %M& h 6 1;&G ioni&"ram4L +n mod uzual, concentra ia acestor ioni se e$prim prin pM&ul solu iei, e$primat prin e$ponentul respectiv, cu semn sc*imbat, de e$emplu:
55

pM 6 & l" g M3%D h 6 & l" g %M& h 6 G 7alorile pM&ului sunt cuprinse #n intervalul ;&15, solu iile fiind considerate: -
puterni acide slab acide slab bazice puternic bazice
pM 6 ' ; & 3 ( pM 6 ' 5 G ( pM 6 ' G & 1; ( pM 6 ' 11 & 15 (
Capitolul 4II COMBINAII ANORGANICE

2ie naturale, fie de sintez, combina iile anor"anice se clasific #n o$izi, acizi, baze !i sruri, func ie de compozi ia, propriet ile fizice !i c*imice.
G.1. )curt istoric
5=

+n secolul al R7PP&lea, 1ac*enius a introdus no iunea de acid ' acidus #nseamn acru( !i a stabilit c #n reac ia acidului cu o baz se formeaz o substan denumit sare. Fe asemenea, no iunea de baz a fost definit ca urmare a e$perimentului prin care a ob inut o substan de mas constant la calcinarea unei sri, denumit basis. +n secolele R7PP !i RPR, teoriile multor savan i, Lavoisier, Eert*ollet, Jaf&Lussac, Eerzelius, au contribuit la elaborarea teoriei acizilor polibazici alui U. 7on Liebi", a le"ii bazicit ii acizilir a lui C*. Jer*ardt, c/t !i a determinrii o$izilor ca an*idride ale acizilor de ctre A. Mantsc*. Compozi ia, structura !i comportamentul acizilor !i bazelor au fost e$plicate prin8 eoria ionic C*imistul suedez )vante Arr*enuis a stabilit, #n 1KKG, c propriet ile unor solu ii pot fi #n elese pe deplin numai admi /nd c la dizolvarea #n ap a acizilor, a bazelor, sau a srurilor, moleculele lor se disociaz #n ioni: substan ele ionizeaz. Arr*enuis a dat urmtoarele defini ii: Un acid este o substan care se dizolv #n ap pun/nd #n libertate ionul de *idro"en MD. % baz este o substan care se dizolv #n ap pun/nd #n libertate ionul *idro$il M%. eoria protolitic +n anul 1:03, c*imistul danez U.N. Er\nsted !i c*imistul en"lez 1.N. Lowrf au propus noi defini ii pentru no iunile de acid !i baz, lu/nd #n considerare sc*imbul de ioni MD care poate avea loc #ntre unele specii c*imice.
5C

-entru ionul MD se folose!te #n "eneral denumirea de p oton( Nu trebuie s ui i #ns c MD este nucleul atomului de M. MD este alctuit din particulele elementare: un proton, pD !i un neutron n;. ) nu confuzi deci protonul MD cu particula elementar proton pD. U.N. Er\nsted !i 1.N. Lowrf au dat defini ia protolitic a acizilor. Un acid este o substan care poate s cedeze protoni. -rotonul MD, este o particul foarte mic !i e$trem de reactiv, de aceea, el nu poate e$ista liber #n solu ie. +n toate reac iile protonul cedat de acid este acceptat de o alt specie c*imic. -e baza propriet ii lor de a accepta protoni #n reac ii c*imice, U.N. Er\nsted !i 1.N. Lowrf au dat defini ia protolitic a bazelor. % baz este o substan care poate accepta protoni. Conform acestei defini ii, no iunea de baz se lr"e!te, cuprinz/nd alturi de *idro$izi !i substan e care nu con in "ruparea M%. eoria electronic J. N. Lewis a formulat #n anul 1:3K urmtoarele defini ii pentru acizi !i baze: Un acid este o substan care poate Iuca rol de acceptor de electroni. % baz este o substan care poate Iuca rol de donor de electroni. Aceast teorie este cea mai "eneral. 1oate bazele de tip Er\nsted Lowrf sunt !i baze Lewis. Acizii Lewis sunt #ns mult mai numero!i !i includ substan e care au un atom cu octet incomplet 'AlCl3( sau cationi metalici.
G.0. %$izi G.0.1. Clasificare
5G

?<izii sunt combina iile o$i"enului cu un alt element c*imic cu formula "eneral a o$izilor este R0%, #n cazul uniu elementul c*imic monovalent. H$emple de o$izi: o$id de sodiu, Na%, o$id de calciu, Ca%, o$id de ma"neziu, M"%, o$id feros, 2e%, o$id feric, 2e0%3, o$id de carbon, C%, dio$id de carbon, C%0, dio$id de sulf, )%0, , mono$id de azot, N%, dio$id de azot, N%0, trio$id de azot, N0%3, pento$id de azot, N0%=. Pero<izii sunt combina ii care con in #n molecule "ruparea % % numit pero$idic, caracteristic apei o$i"enate 'M0%0(. 2unc ie de comportarea o$izilor cu apa, o$izii sunt clasifica i #n o$izi acizi 'an*idride acide(, o$izi bazici 'an*idride bazice( !i o$izi amfoteri. G.0.0. -ropriet i "enerale ?<izii acizi reac ioneaz cu apa, form/nd un acid, conform unor reac iei "enerale, cum sunt:
D1 D1
R0% D M0% 6 MR%

D5
R %0 D M0% 6 M0R%3 H$emple: & reac ia cu apa a mono$idului de clor "azos trecut peste o$id mercuric, la 5oC Cl0%
Mono$id de clor'"az(
M0 % 6
apa 'lic*id(
0MCl%
acid *ipocloros 'solu ie(
& reac ia dio$idului de sulf cu apa )%0 D M0% 6 M0)%3
?<izii bazici reac ioneaz cu apa, form/nd o baz:

D0 D0
5K

M % D M0% 6 M'%M(0 H$emplu: Ca% D M0% 6 Ca'%M(0
%$id de calciu *idro$id de calciu
?<izii amfoteri formeaz cu apa acizi sau baze, #n func ie de condi ii. H$emplu: formarea *idro$idului de aluminiu prin reac ia cu apa a o$idului de aluminiu care poate disocia at/t ca o baz, c/t !i ca un acid: Al0%3 D M0% 6 Al'%M(3 care poate disocia ca o baz > Al3D D 3%M& sau M3Al%3 care poate disocia ca un acid > 3MD D Al%33& H$ist o$izi care nu sunt an*idride nici de baze !i nici de acizi, denumi i o$izi indiferen i, cum sunt: o$idul de carbon, mono$idul de azot.
G.3. Acizi
Acizii sunt substan e care con in #n molecula lor ioni de *idro"en, care #n solu ie apoas disociaz astfel: acizii tari: MR > MD D R & unde MR poate fi de e$emplu: acid clor*idric, MCl, acid sulfuric, M 0)%5 #n prima treapt de ionizare, acid percloric, MCl%5. acizii slabi: MR D M0% radicalul acid, R&:
5:
M 3%D D R&
+n solu ie, molecula de acid disociaz #n ion de *idroniu 'M3%D( !i ion

MR D M0% M 3%D D R&
unde MR poate fi de e$emplu: acid fosforic, M3-%5 , acid sulf*idric, M0), etc.
G.3 .1. Clasificare

a( 2unc ie de compozi ia molecular, acizii sunt clasifica i #n: - hidracizi( BI ), compu!i binari, #n molecula crora ionul de *idro"en este le"at direct de elementul central, nemetalul fiind notat cu R 'de e$.: MCl, M0)( . - o<oacizii ( B ? I ) , compu!i multiatomici #n molecula crora protonul este le"at de atomul de o$i"en care este le"at !i de atomul central, nemetalul R, ' de e$emplu: M0C%3, M0)%5, MN%3, M3-%5, M3As%5(. b( 2unc ie de numrul de protoni 'M D( din molecule, pe care #i poate pune #n libertate #n solu ie sau care pot fi #nlocui i de cationi, acizii se clasific #n: acizi monobazici: MCl MCl D & acizi bibazici: M0)%5 D M0% > M3%D D M)%5& M)%5& D M0% & acizi tribazici: M3-%5 D M0% M0-%5& D M0% M-%50& D M0% M3%D D M0-%5& M3%D D M-%50& M3%D D -%5 3& M3%D D )%5 0& > M D D Cl& M D D NaCl NaD >
Molecula de acid disociaz pun/nd #n libertate a unui proton sau a mai multor protoni !i radicalul acid, format din elementul central sau "ruparea format din atomii elementului central !i cei ai o$i"enului ' de e$mplu: Cl &, )%5 0&, C%3 0& , N%3&, -%5 3&(.
=;

Jadicalul acid se comport ca o "rupare stabil !i particip #n aceea!i compozi ie !i structur #n reac ii c*imice: Fe e$emplu: M0)%5 D 0Na%M 6 Na0)%5 D 0M0%
G.3.0. Acizi tari !i acizi slabi

2azicitatea unui acid ' valen a radicalului acid( este dat de numrul atomilor de *idro"en care pot fi pu!i #n libertate sau #nlocui i. +n solu ie apoas, acizii disociaz #n ionul de *idroniu !i ionii radicalilor acizi.La o concentra ie dat, acizii sunt tari sau slabi, func ie de concentra ia de ioni din solu ie. Acizii tari sunt complet disocia i #n solu ie, pe c/nd acizii slabi sunt caracteriza i de constanta de aciditate, Ka. Acizii polibazici disociaz #n mai multe etape de ionizare, crora le corespunde c/te o de constant de aciditate, K',K+, K(. +n cazul acidului fosforic, de e$emplu, pentru cele trei etape de disociere, corespund trei constante de aciditate: Htapa 1 M3-%5 D M0% Htapa 0 M0-%5& D M0% Htapa 3 M-%50& D M0% M3%D D -%5 3& O3 6 g M3%D hpg-%5 3&h 4 g M-%5 0& h O3 6 5,K p1;&13 M3%D D M-%5 O0 6 g M3%D hpgM-%5 0&h 4 g M0-%5& h O0 6;,0p 1;&K M3%D D M0-%5& O1 6 g M3%D h p gM0-%5&h 4 gM3-%5h O1 6 G,=p1;&3
G.3.3. -ropriet i "enerale

=1

Acizii sunt caracterizati prin: & reac ia cu bazele, cu formare de sruri !i ap:
D1 D1
MR D M %M 6 M R D M0%
acid baz sare ap
MCl D O%M 6 OCl D M0% & reac ia cu o$izi bazici, cu formare de sruri !i ap:
D0 D0
0MR D M % 6 M R0 D M0%
acid o$id sare ap
0MCl D Cu% 6 CuCl0 D M0% & reac ia cu metale, cu formare de sruri !i de"aIare de *idro"en:
D0 D0
0MR D
acid
M
metal
M R 0 D M0 ?
sare *idro"en
0MCl D Zn 6 ZnCl0 D M0 ? & ionizarea #n solu ie: Cu c/t concentra ia de ioni din solu ie la o dilu ie dat, este mai mare, acidul este mai puternic disociat, fiind considerat un acid tare. Acizii tari sunt complet disocia i #n ionul de *idroniu !i radicalul acid, pe c/nd acizii slabi sunt caracteriza i de prin constanta de ec*ilibru : MR D M0% R& D M3%D O 6 g R& h p g M3%D h 4 gMR h p gM0% h
=0

7aloarea concentra iei de ap fiind constant #ntr&o solu ie diluat, constanta de ec*ilibru devine constanta de aciditate, Oa denumit !i constanta de ionizare: Oa 6 g R& h p g M3%D h 4 gMR h +n cazul acizilor polibazici, fiecare etap de ionizare succesiv #n care se desprinde c/te un proton !i ionul radicalului acid corespunztor, are c/te o constant de ionizare 'acidul sulfuric, M0)%5 are dou constante de ionizare , M3-%5 are trei constante de ionizare(.
G.5. Eaze
Conform teoriei disocia iei electrolitice, bazele sunt compu!i c*imici care au #n molecul ioni de *idro$id, %M& '"ruparea *idro$il, %M(, !i care #n solu ie, disociaz astfel: M%M > M D D %M& +n molecula *idro$idului, "ruparea *idro$il este le"at de atomul metalic prin atomul de o$i"en: M % M, caz #n care metalul este monovalent.
G.5.1. Clasificare
a( 2unc ie de solubilitatea bazelor #n ap, se clasific #n: & baze solubile: *idro$izii metalelor alcaline 'Li%M, Na%M, O%M, Bb%M, Cs%M( denumi i alcalii. *idro$izii metalelor alcalino&pm/ntoase sunt mai pu in solubili #n ap ' Ee%M(0, M"'%M(0,Ca'%M(0, )B'%M(0, Ea'%M(0. & baze insolubile: *idro$izii de cupru, fie, aluminiu. b( 2unc ie de "radul de disociere #n solu ie apoas, deci de concentra ia ionilor de *idro$id #n solu ie, la o concentra ie dat, se clasific #n:
=3

& baze tari & baze slabe
G.5.0. Eaze tari !i baze slabe

1ria bazelor este determinat direct de concentra ia ionilor de *idro$id #n solu ie, la o concentra ie dat. Eazele tari sunt complet disociate #n solu ii ' Na%M, O%M(, iar bazele slabe sunt caracterizate de constanta de bazicitate: M%M MD D %M& Ob 6 gMD h p g%M& h 4 gM%M h Cu c/t electrone"ativitatea elementului central este mai mic, *idro$idul este o baz mai tare 'Na%M(, iar o dat cu cre!terea acesteia, baza este mai slab, de e$emplu M"'%M(0. +n solu ie, bazele se comport diferit, disocierea moleculelor caracteriz/nd caracterul amfoter: & punerea #n libertate a protonilor determin caracterul de acid al *idro$idului: M % M D M0 % *idro$idului: M %M > %M& D MD & punerea #n libertate at/t a ionilor de *idroniu, c/t !i a ionilor de *idro$id, demonstreaz caracterul amfoter al *idro$idului ' e$.:*idro$idul de aluminiu( MD D %M& D M0% > M%& D M3% > M3%D D M%& & punerea #n libertate a ionilor de *idro$id, determin caracterul de baz al
G.5.3. -ropriet i "enerale

Eazele alcaline sunt caracterizare prin: & reac ia cu acizii, cu formare de sruri !i ap:
=5

M%M D MR 6 MR D M0% Na%M D MCl 6 NaCl D M0% & reac ia cu un o$id acid, cu formare de acid !i ap: 0M%M D R%0 6 M0R%3 D M0% : 0Na%M D C%0 6 Na0C%3 D M0% & reac ia cu o sare ' reac ie de dublu sc*imb(, cu formare de o alt baz !i o alt sare: M%M D NR 6 N%M D MR 0O%M D MnCl0 6 0OCl D Mn'%M(0 & reac ia cu un metal, cu formare de sare !i de"aIare de *idro"en
D1 D3
0M%M D0 N D CM0% 6 0 M g N '%M(5 h D 3M0 0Na%M D 0Al D CM0% 6 0Na g Al '%M(5 h D 3M0 G.5.5. 1eoria teoria protolitic +n cadrul teoriei protolitice, U.N.Er\nsted a considerat Sacid, orice substan care are tendin a de a ceda protoni !i baz, orice substan care are tendin a de a accepta protoniT. +ntre un acid !i o baz e$ist un transfer de protoni, reac ia fiind denumit reacie protolitic : ACPF EAZq D MD )istemul se nume!te acid&baz conIu"at, acidul !i baza respectiv, fiind conIu"ate sau corespondente.Fe e$emplu, #n solu ie apoas: MCl D M0% > Cl& D M3%D
acid baz conIu"at
NM + 5 D M%
NM3 D M0%
==

baz acid conIu"at
G.5.=. 1eoria electronic a acizilor !i bazelor Fin punct de vedere electronic J.N. Lewis a definit acidul !i baza, ca fiind molecula capabil s Ss accepte o o perec*e de electroni !i respectiv, s furnizeze o perec*e de electroniT. Astfel, baza are rol de donor de electroni !i acidul are rol de acceptor, le"tura dintre ionii forma i fiind o le"tur coordinativ. Fe e$emplu: MD D M % M
baz
M3%D
acid conIu"at
G.=. )ruri
-rin reac ia dintre un acid !i o baz rezult, pe l/n" ap, o substan denumit sare, MR, format din cationul bazei ' ionul de metal, M(( !i anionul acidului ' radicalul acid, R(: Fe e$emplu, reac ia: Na%M D MCl 6 NaCl D M0%
baz acid sare
G.=.1.Clasificare
=C

2unc ie de comportamentul #n reac iile c*imice la care particip, srurile se clasific #n sruri acide, bazice !i neutre. Srurile acide provin din acizi care con in #n molecula lor doi atomi de *idro"en ' acizi bibazici sau biprotonici( !i respectiv, trei atomi de *idro"en 'acizi tribazici sau triprotonici(, prin #nlocuirea unui sin"ur atom de *idro"en !i respectiv, a doi atomi de *idro"en, !i anume. - sruri primare sau biacide e$.: carbonatul acid de sodiu, NaMC%3 care provine de la acidul )%5 . - sruri secundare sau monoacide: e$.: fosfat acid de sodiu, Na0M-%5 care provine de la acidul fosforic, M 3-%5, arsenat acid de sodiu, Na0MAs%5 care provine de la acidul arsenic, M3As%5. Srurile bazice Moleculele srurilor bazice con in una sau mai multe "rupri de *idro$id '%M( de la baza din care provine sarea respectiv. Astfel, e$ist sruri monobazice !i sruri bibazice a cror molecule con in o "rupare %M !i respectiv, dou "rupri %M. de e$emplu: Ei%M'N%( 3 , Ei'%M(0N%3 care provin de la Ei'N%(3 . Srurile neutre -rin reac ia dintre cantit i ec*ivalente de acid !i respectiv, baz, rezult o substan a crei molecul con ine ionul metalului din molecula bazei !i anionul acidului 'radicalul acid(, denumit sare. M0)%5 D Na%M 6 Na0 )%5 D M0%
acid baz sare
carbonic,
M0C%3 , sulfatul acid de potasiu, OM)%5 care provine de la acidul sulfuric, M0
=G

)rurile care con in #n molecul doi cationi de metale diferite, srurile se numesc sruri duble, ca de e$emplu: sulfatul dublu de potasiu !i aluminiu., OAl')%5(0.
G.=.0. -ropriet i "enerale

MaIoritatea srurilor sunt substan e solide, maIoritatea fiind substan e cristaline de diferite solubilit i. +n solu ii, srurile disociaz #n cationi metalici 'M( !i anioni 'radicali acizi, R(: MR > MD D R& )rurile au urmtoarele propriet i "enerale: & reac ia cu metale: CuCl0 D Zn 6 Cu D ZnCl0 2unc ie de potentialele standard ale metalelor, o solu ie de sare poate reac iona cu un metal mai activ. Metalele mai active, care se afl #naintea *idro"enului #n seria activit ii electroc*imice cunoscut ca seria EeVetov& 7olta 'zincul(, pot #nlocui din sruri, metalele mai pu in active 'cuprul(: Zn D Cu0D 6 Cu D Zn0D 2unc ie de poten ialele standard ale metalelor, o solu ie de sare poate reac iona cu un metal mai activ. Metalele mai active care se afl #naintea *idro"enului #n seria activit ii electroc*imice cunoscut ca seria EeVetov& 7olta, de e$emplu zincul, pot #nlocui din sruri, metalele mai pu in active, de e$emplu, cuprul. & reac ia cu *idro$izi alcalini 'reac ie de dublu sc*imb(, cu formare de sare !i o alt baz: 2eCl3 D 3O%M 6 2e'%M(3 D 3OCl & reac ia cu acizi 'reac ie de dublu sc*imb(, cu formare de sare !i un alt acid: 0NaN%3 D M0)%5 6 Na0)%5 D 0MN%3
=K

& reac ia cu o alt sare: 0NaCl D Cu)%5 6 Na0)%5 D CuCl0 & reac ia cu apa 'hidroliza(, cu formare de acid !i o baz:
D1 D1
MR D M0% >
MR D M%M
+n cazul #n care acidul sau baza din care s&a format sarea este electrolit slab, *idroliza are loc astfel: & *idroliza unei sri care provine dintr&un acid slab !i o baz tare: R& D M0% >
anion
MR D %M&
acid
Fe e$emplu, *idroliza acetatului de sodiu ' CM3C%%Na ( are loc astfel:

CM3C%%Na
CM3C%%& D NaD CM3C%%M D MD D %M& sau CM3C%%M D %M&
0 M0%
%M& D 3M3%D
CM3C%%& D M3%D CM3C%%& D M0%
-rin *idroliza srurilor se formeaz cantit ile ec*ivalente de acid slab, acid acetic 'CM3C%%M( care disociaz pu in !i *idro$id de sodiu 'Na%M( complet disociat #n ioni de NaD !i %M& . Beac ia este bazic, deoarece #n solu ie se "sesc un numr mare de ioni de *idro$id. & *idroliza unei sri care provine dintr&un acid tare !i o baz slab:
MMD D M0%
sare
M%M D M3%D&
baz
Fe e$emplu, prin *idroliza azotatului de aluminiu, Al'N%3(3 se formeaz cantit ile ec*ivalente de acid azotic, MN%3 complet disociat !i *idro$idul de aluminiu, un electrolit slab par ial disociat. Feci, reac ia este acid: Al'N%3(3 CM0%

Al3D D 3N%3&
3%M& D 3M3%D
=:

Al3D D 3 %M&

Al'%M(3 Al'%M(3 D 3M3%D D 3 N%3& sau Al'%M(3 D 3M3%D M D MR

baz acid
Al'N%3(3 D C M0%
Al3D D C M0%
& *idroliza unei sri care provine dintr&un acid slab !i o baz slab MMD D R&
solu ie de sare
Fe e$emplu, #n solu ia de acetat de amoniu 'CM 3C%%NM5 ( e$ist ionii de CM3C%%& !i amoniu, NM5D, sarea fiind complet disociat !i ionii rezulta i din ionizarea apei:
CM3C%% NM5
CM3C%%& D NM5D
0M0%
%M& D M3%D
+n solu ie, prin combinarea cationilor NM5D !i M3%D se combin cu anionii %M& !i respectiv, CM3C%%& , form/nd *idro$idul de amoniu, NM5 %M !i acidul acetic, CM3C%%M.: CM3C%%& D M3%D NM5D D %M& CM3C%%M D M0% NM3 D M0%
At/t acidul acetic, c/t !i *idro$idul de amoniu sunt electroli i slabi., deci slabi disocia i.+n acest caz, datorit diferen elor foarte mici dintre "radele de disociere ale celor doi electroli i slabi, solu ia are un caracter aproape neutru. Beac ia de *idroliz poate fi considerat ca reac ia invers reac iei de neutralizare: sare D ap baz D acid Gradul de hidroliz 'r( reprezint raportul dintre cantitatea de substan *idrolizat !i cantitatea total de sare dizolvat pentru realizarea solu iei respective: r 6 cantitate substan *idrolizat 4 cantitate total dizolvat
C;

Jradul de *idroliz poate fi e$primat #n procente '<( sau frac ii. Jradul de *idroliz este direct propor ional cu dilu ia solu iei !i temperatura !i invers propor ional cu constanta de disociere a acidului sau bazei. 1otodat cre!te !i concentra ia ionilor M3%D !i e$primarea "radului de *idroliz astfel: r s KH Ka c %M& , ceea ce determin
unde: Ow este produsul ionic al apei. Oa este constanta de aciditate a acidului slab, respectiv, al bazei slabe. c este concentra ia solu iei.
G.C. Apa
Una din cele mai rsp/ndite substan e din natur este apa, sub forma "azoas 'vapori(, lic*id ' apele de suprafa , apele freatice, apele subterane, apele minerale( !i solid 'zpad, "rindin(. Fin punct de vedere c*imic, apa din natur nu este pur, con in/nd substan e c*imce, #n special sruri #n cantit i mai mici ' ape moi( sau mai mari ' ape dure(. )ubstan ele minerale "reu solubile 'e$. carbona ii de calciu !i ma"neziu( se #ndeprteaz prin procesul de dedurizare. -entru #ndeprtarea substan elor dizolvate #n ap, se procedeaz la distilarea apei, adic aducerea apei #n stare de vapori, urmat de condensarea acestora prin instala ii de rcire. Fe asemenea, deionizarea apei se realizeaz prin #ndeprtarea anionilor !i cationilor care impurific apa, uitliz/nd sc*imbtori de ioni.
C1

Apa este indispensabil vie ii or"anismelor ve"etale !i animale, activitatea vital scz/nd o dat cu reducerea cantit ii acesteia. Apa potabil trebuie s #ndeplineasc condi ia de fi inodor, incolor, insipid, fr impurit i anor"anice sau or"ance, fr microor"anisme pato"ene. Con inutul impurit ilor apei potabile trebuie s se #ncadreze #n limittele prevzute #n normele le"ale, !i anume: reziduu uscat =;;&C;; m"4L, o$id de calciu 13;&1=; m"4L, o$id de ma"neziu 5;&=; m"4L , clor 0;&3; m"4L, acid sulfuric e$primat #n m" )%3 G;&K; m"4L, o$i"en 0&5 m"4L, duritatea #n "rade 1K&0;.
G.C.1.)tructura moleculei de ap
Molecula de ap nu are o structur linear, con in/nd un atom de o$i"en central !i doi atomi de *idro"en care formeaz #ntre ei un un"*i de 1;5 ; 3;t, 'formula c*imic, M0%(. La formarea celor dou le"turi covalente % i M particip doi electroni necupla i de doi orbitali p$ !i p z ai atomului de o$i"en !i doi electroni ai celor doi atomi de *idro"en. Molecula de ap are un moment electric, n, de 1,K5. +n stare lic*id, moleculele de ap sunt asociate datorit le"turilor de *idro"en. +n stare solid, conform cercetrilor lui L.-aulin", un atom de o$i"en este #nconIurat de #nc patru atomi de o$i"en #ntr&o structur spa ial tetraedic, le"a i prin atomi de *idro"en pozi iona i #ntre fiecare perec*e de atomi de o$i"en.Molecula de ap poate forma patru le"turi de *idro"en, at#t n stare solid, c/t !i #n stare lic*id. Fistan a dintre doi atomi de o$i"en le"a i prin intermediul atomului de *idro"en este de 0,GC u, iar protonul se afl la o distan de 1,;; u de un atom de o$i"en !i la 1,GC u de cellalt atom de o$i"en.
C0
www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z G.C.0. -ropriet i "enerale

Apa reac ioneaz cu metale, nemetale, o$izi !i unii compu!i or"anici ' e$. metanul(: & reac ia cu metalele cu punere #n libertate a *idro"enului are loc #n condi ii diferite de temperatur, func ie de poten alul electroc*imic al metalelor 'seria EeVetov& 7olta(. Astfel, sodiu !i potasiu reac ioneaz violent cu apa #n stare lic*id 'reac ie puternic e$oterm(, calciu rea ioneaz mai lent la temperatura ob!Inuit, ma"neziu numai prin #nclzire, aluminiu nu reac ioneaz nici la fierbere, pe c/nd fierul reac ioneaz numai #n condi ii speciale de temperaturi #nalte. Na D M0% 6 Na%M D M0 ? & reac ia cu nemetale, de e$emplu carbon are loc #n condi ii speciale ' la temperaturi #nalte( , form/nd "azul de ap: C D M0% 6 C% D M0 ? & reac ia cu o$izi ai metalelor: M"% D M0% 6 M"'%M(0 & reac ia cu o$izi ai nemetalelor: )%3 D M0% 6 M0)%5 & reac ia cu metanul, la temperaturi #nalte: CM5 D M0% 6 C% D 3M0
"az de ap
G.C.3. Cristalo*idra i
C3

Unele substan e con in #n cristale , molecule de ap denumit ap de cristalizare, de e$mplu: Cu)%58=M0% 'piatra v/nt(, CaCl08C M0%, M"Cl08C M0%, 2e)%58G M0%, Na0C%381;M0%'soda cristalizat(, Ca')%(580M0% '"ipsul(, Al0')%5(381K M0%.Aceste substan e numite cristalohidrai, au propriet i diferite de substan ele de la care deriv. Fup modul #n care se lea" molecula de ap de substan a an*idr, e$ist ap cationic ' prin le"turi coordinative(, apa ionic ' prin le"turi de *idro"en(, apa de re ea 'nele"at de cationi sau anioni(. +n cazul r!inilor sc*imbtoare de ioni, apa se afl #n "olurile re elelor cristaline fr a le modifica structura. Cristalo*idra ii pot pierde apa de cristalizare fie la temperatura camerei, prin eflorescen , precum Na0C%381;M0%, fie prin fierbere precum Cu)%58=M0%, tranform/ndu&se #n substan ele an*idre respective. Na0C%381;M0% 6 Na0C%3 D 1;M0% Cu)%58=M0% 6 Cu)%5 D =M0% )ubstan ele care absorb vaporii de ap din atmosfer transform/ndu&se #n cristalo*idra i, se numesc higroscopice ' de e$emplu M"Cl0 care devine M"Cl080M0%, M"Cl085M0% , M"Cl08CM0%(.
Capitolul 4III TABELUL "ERIODIC

K.1.)curt istoric
Fe&a lun"ul timpului, pe msur ce s&au descoperit elementele c*imice oamenii de !tiin au #ncercat s le clasifice de cele mai multe ori #n func ie de comportarea lor #n prezen a altor elemente sau compu!i c*imici.
C5

L. 2erzelius !i A. "a$oisier au fcut, la sf/r!itul secolului al RPR&lea, prima clasificarea a elementelor #n metale !i nemetale. Aceast clasificare se pstreaz !i #n zilele noastre. +n istoria descoperirii !i clasificrii elementelor c*imice a rmas important L. Fobereiner prin a sa clasificare a elementelor #n triade, pe baza propriet ilor lor fizico&c*imice asemntoare. triadele con ineau, de e$emplu, metale alcaline: Li, Na, O sau *alo"eni, Cl, Er, P. %bserva ia care avea s duc spre clasificarea cunoscut #n zilele noastre a fost fcut de L. AeHlands #n anul 1KC5. Acesta a enun at re"ula octavelor: dac se ordoneaz elementele #n ordinea cresctoare a maselor atomice, la fiecare al optulea element propriet ile sunt asemntoare. +n acela!i an ". Me=er a prezentat pentru prima dat un tabel periodic incomplet. 1oate aceste #ncercri de sistematizare !i clasificare a elementelor c*imice l&au aIutat pe c*imistul rus Fimitri Mendelee$ s formuleze una dintre cele mai importante le"i din istoria c*imiei: le"ea periodicit ii. Mendelee$ a enun at legea periodicitii astfel: propriet ile fizice !i c*imice ale elementelor, care se manifest #n propriet ile substan elor simple !i compuse pe care le alctuiesc, sunt #ntr&o dependen periodic de masele lor atomice. Mendelee$ a aranIat cele C3 de element cunoscute pe vremea lui #ntr&un tabel numit 1abelul -eriodic. 1abelul -eriodic pe care #l folosim con ine informa ii utile !i la #ndem/na oricui vrea s studieze !i s #n elea" lumea material #n care trie!te.
K.0. Corela ia dintre structura #nveli!ului electronic al atomului !i pozi ia elementului c*imic #n 1abelul -eriodic
C=

1abelul periodic este format din grupe (&iruri $erticale), notate cu cifre arabe de la 1 la 1K !i perioade (&iruri orizontale(, notate cu cifre arabe de la 1 la G. +n acest 1abel -eriodic elementele sunt aranIate #n ordinea cre!terii numrului atomic Z. Numrul atomic Z indic pozi ia unui element #n tabelul periodic, el fiind numrul de ordine al elementului. 2iecare element difer de elementul precedent prin electronul distinctiv. -ozi ia unui element #n 1abelul -eriodic este determinat de confi"ura ia sa electronic, iar la r/ndul ei aceasta determin pozi ia #n 1abelul -eriodic. +n csu a fiecrui element din 1abelul -eriodic este notat confi"ura ia electronic a elementului. Astfel, numrul perioadei este e"al cu numrul de straturi electronice. Fe e$emplu elementul Na se afl #n perioada a 3&a, are deci un #nveli! electronic format din 3 straturi. elementul Er se afl #n perioada a 5&a are un #nveli! alctuit din 5 straturi. Numrul "rupei este e"al cu numrul de electroni de pe ultimul strat, dac este vorba de elemente din "rupele principale. Hlementele din "rupele secundare au pe ultimul strat un numr de electroni e"al cu numrul "rupei '"rupele 11 !i 10( sau diferit de numrul "rupei. +n func ie de tipul de orbital #n care se "se!te electronul distinctiv electronul distinctiv elementele se pot clasifica #n "rupe sau blocuri: & toate elementele care au electronul distinctiv #n orbital de tip s formeaz blocul elementelor de tip s. acest bloc este format din elemente situate #n 1abelul -eriodic #n "rupele principale 1 'PA( !i 0 'PPA(. & toate elementele care au electronul distinctiv #n orbital de tip p formeaz blocul elementelor de tip p. acest bloc este format din elemente situate #n 1abelul -eriodic #n "rupele principale 13'PPPA(, 15'P7A(, 1='7A(, 1C'7PA( !i 1G'7PPA(.
CC

& toate elementele care au electronul distinctiv #ntr&un orbital de tip d, al penultimului strat alctuiesc blocul elementelor de tip d. ele se mai numesc !i elemente tranzi ionale. & elementele la care electronul distinctiv ocup un orbital de tip f al antepenultimului strat alctuiesc fie blocul lantanidelor 'dac electronul este #n stratul 5 f( fie pe cel al actinidelor, dac electronul distinctiv este #ntr&un orbital de tip = f.
K.3. Corela ii #ntre pozi ia elementului #n 1abelul -eriodic !i propriet ile lui fizice !i c*imice
+n func ie de felul #n care variaz de la un element la altul propriet ile elementelor sunt: & neperiodice variaz continuu de la un element la altul: numrul atomic !i masa atomic. & periodice care se repet la un numr de elemente !i sunt func ii periodice de numr atomic Z. -ropriet ile periodice sunt at/t fizice c/t !i c*imice. +n Ane$ele 1 !i 0 sunt prezentate valori ale propriet ilor periodice c*imice !i fizice ale elementelor.
K.3.1. -ropriet i periodice fizice

Proprietile periodice fizice sunt: volumul atomic, raza atomic, volumul ionic, raza ionic, ener"ia de ionizare, afinitatea pentru electroni. !olumul atomic &i raza atomic
CG

7olumul atomic este direct propor ional cu numrul de straturi ocupate cu electroni #n #nveli!ul electronic al atomului. Hl este invers propor ional cu sarcina nuclear. Baza atomic variaz similar volumului atomic. -entru elementele din "rupele principale, razele !i volumele atomice cresc #n "rup de sus #n Ios !i scad #n perioad de la "rupa 1 la "rupa 1K, o dat cu cre!terea sarcinii nuclare. -entru elementele tranzi ionale volumele atomici sunt mici deoarece au o sarcin nuclear mare ceea ce face ca electronii s fie mai puternic atra!i de nucleu !i deci volum atomului s scad. !olumul ionic &i raza ionic Hlementele #!i realizeaz confi"ura ia stabil de dublet sau de octet pe ultimul strat prin cedare sau acceptare de electroni, transform/ndu&se #n ioni pozitivi !i respectiv ne"ativi. H ne&>H nD
Pon pozitiv
H D ne& > H n&

Pon ne"ativ
Bazele ionilor pozitivi sunt mai mici dec/t ele atomilor din care provin. Bazele ionilor ne"ativi sunt mai mari dec/t ale ionilor din care provin. Bazele ionilor cresc #n perioade de la "rupa 1K la "rupa 1 !i #n "rupe de la perioada 1 la perioada a G&a. 0nergia de ionizare Hner"ia de ionizare reprezint cantitatea de ener"ie necesar pentru a smul"e un electron dintr&un atom al unui element aflat #n stare "azoas. Atomul se transform astfel #n ion pozitiv. Atomii care au mul i electroni #n #nveli!ul electronic au ener"ie de ionizare mic, deoarece stratul e$terior este mai
CK

#ndeprtat de nucleu !i ener"ia necesar pentru a smul"e un electron este mai mic. H" & e& > H "D H "D & e& > H "0D sau D & H" D P1 > H " D e , unde P1 reprezint ener"ia primar de ionizare. cantit ile de ener"ie necesare pentru cedarea urmtorilor electroni 'de la 0 la n(, notate cu P 0.....Pn , sunt mai mari dec/t #n primele cazuri: P1 W P0 W ....... W Pn +n perioade ener"ia de ionizare cre!te de la "rupa 1 la "rupa 1K o dat cu cre!terea numrului atomic. Hlementele tranzi ionale nu respect periodicitatea, deoarece aceste elemente #!i completeaz orbitali de tip d, situa i #n interiorul #nveli!ului electronic pentru care se manifest fenomenul de ecranare. Cele mai mici ener"ii de ionizare le au metalele alcaline situate #n col ul din st/n"a Ios a tabelului periodic, iar cele mai mari le au elementele situate #n col ul din dreapta sus a tabelului periodic. Afinitatea pentru electroni -entru a se transforma #n ioni ne"ativi unii atomi, care un numr mare de electroni pe ultimul strat atomul accept electroni. -rin acceptare de electroni atomii se transform #n ioni ne"ativi. Hner"ia eliberat la captarea unui electron se nume!te afinitate pentru electron. Cea mai mare afinitate pentru electroni o au *olo"enii situa i #n col ul din dreapta sus a 1abelului -eriodic.
K.3.0.-ropriet i periodice c*imice
C:

+n func ie de pozi ia elementelor #n tabelul periodic acestea au propriet i c*imice care se repet periodic. Aceste propriet i sunt: valen a, numrul de o$idare, electrone"ativitatea, caracterul metalic, caracterul nemetalic, caracterul acido&bazic. !alena. Aumrul de o<idare 7alen a este un numr #ntre" !i caracterizeaz capacitatea de combinare a unui atom cu un alt atom. Hlementele ai cror atomi au mai pu in de 5 electroni pe ultimul strat au valen a e"al cu numr de electroni de pe ultimul strat. Fe e$emplu elementele din "rupa 1 principal au valen a, 1, cele din "rupa 0 au valen a 0, iar cele din "rupa 3 au valen a 3. Hlementele ai cror atomi au mai mult de 5 electroni pe ultimul strat au valen a e"al cu K numrul "rupei, e$primat #n cifre romane: de e$emplu o$i"enul este #n "rupa a 7P&a principal '"rupa 1C( !i are valen a K&C 6 0. Atunci c/nd atomii cedeaz sau accept electroni !i se transform #n ioni pozitivi !i respectiv ne"ativi ei sunt caracteriza i prin electrovalen . C/nd atomii pun #n comun electroni ei sunt caracteriza i prin covalen . Covalen a este numrul de electroni pe care un atom #i pune #n comun cu un alt atom. 1oate aceste no iuni de electrovalen !i covalen au fost reunite #n no iunea de numr de o$idare sau stare de o$idare. Numrul de o$idare este o msur a numrului de electroni pe care un atom #i poate ceda, accepta sau pune #n comun pentru a se le"a cu al i atomi identici sau diferi i. +n tabelul K sunt trecute elementele cu mai multe N.%., cel mai des #nt/lnite #n practic.
K.5. Be"uli pentru stabilirea numerelor de o$idare
G;

Numerele de o$idare se stabilesc dup urmtoarele re"uli: 1. Hlementele #n stare liber 'atomi sau molecule( au numrul de o$idare zero. H$emplu: Cu , M 0 , % 0 , Cl 0 0. +n compu!ii ionici elementele au numrul de o$idare e"al cu numrul de electroni ceda i sau accepta i #n procesul de formare a ionilor. H$emplu: Na Cl ,
Ca 2 0 , Na 0 ) , M" Er 0
+0 1 +1 0 +0 1 +1 1 ; ; ; ;
3. +n compu!ii covalen i, de re"ul, atomului de *idro"en i se atribuie N.%. D 1 !i atomului de o$i"en N.%. &0. numrul de o$idare al celorlalte elemente se stabile!te in/nd seama de re"ula urmtoare : suma al"ebric a numerelor de o$idare ale tuturor elementelor componemte ale compusului covalent este e"al cu zero. H$emplu: N M 3 , M 0 %, M Cl, ) % 0 5. +ntr&un ion poliatomic atomului de *idro"en are totdeauna N.%. D1 !i cel de o$i"en N.%. &0. )uma al"ebric a N.%. ale tuturor elementelor componente ale
+ = &0 0 ionului poliatomic este e"al cu sarcina sa. +n ionul N%3 : N %3 , #n ionul )% 5 : + C 0 0 3 +1 +1 0 +1 1 +5 0
) % 5 , #n ionul M% : M %
+ 1 0&
=. H$cep ii: #n pero$izi atomul de o$i"en are N.%. &1. H$emplu: M 0 % 0 . +n *idruri ale metalelor alcaline !i alcalino&pm/ntoase atomul de *idro"en are N.%. &1. H$emplu : Na M, Ca M 0 0lectronegati$itatea Capacitatea unui atom fc/nd parte dintr&o le"tur c*imic de a atra"e electronii spre el se nume!te electrone"ativitate. No iunea de electrone"ativitate a fost introdus de ).MulliVen care a realizat !i o scal a electrone"ativit ii cu valori cuprinse #ntre 1 !i 5. Hlementele
G1
+1 1 +0 1
+1 1

situate #n "rupele 1G, 1K perioadele 0 !i 3 au electrone"ativitate mare, iar cele situate #n "rupele 1 !i 0 perioadele =,C !i G au cele mai mici valori ale electrone"ativit ii.
Capitolul I5 METALE
:.1. Bsp/ndirea #n natur
Cele mai multe dintre elementele din 1abelul -eriodic sunt metale. Hle se "sesc #n natur sub form de minerale !i foarte pu ine #n stare nativ, adic libere, necombinate. Metalele care se "sesc #n stare nativ sunt de obicei cele pre ioase ca ar"intul, aurul, platina. Metalele se "sesc #n scoar a terestr #n diferite forme #n func ie de solubilitatea srurilor metalului !i de u!urin a cu care metalele reac ioneaz cu apa sau sunt o$idate. Metalele situate #n seria poten ialelor electroc*imice mult dup *idro"en precum aurul, ar"intul, platina se "sesc #n natur #n stare elementar. Metalele mai reactive, dar situate tot dup *idro"en, se "sesc sub form de sulfuri: sulfur de cupru, sulfur de plumb. )ulfurile sunt compu!i "reu solubili !i au rezistat ac iunii apei. Metalele situate imediat #naintea *idro"enului au fost o$idate !i se "sesc sub form de o$izi : o$id de man"an, o$id de aluminiu, o$id de titan. Metalele
G0

mai reactive precum calciul !i ma"neziul se "sesc sub form de sruri: carbona i, sulfa i, silica i. Cele mai reactive metale se "sesc #n natur sub form de sruri solubile sau ca aluminosilica i insolubili : albit 'NaAl)i3%K(. Mineralul este un component al rocilor si al minereurilor !i s&a format #n urma proceselor "eolo"ice. Hste reprezentat printr&o combina ie c*imic !i mai rar prin elemente native. Minereul este format din unul sau mai multe minerale, din care se pot e$tra"e pe unul sau mai multe metale. Minereul din care se e$tra"e metalul este #nso it adeseori de minerale nemetalifere, care formeaz "an"a sau sterilul. -rocedeele e$tractive erau cu secole #n urm artizanale. Metode de ob inere a metalelor din minereuri au fost cunoscute #nc din antic*itate. Cu timpul au fost puse bazele metalur"iei, ca !tiin !i te*nolo"ie a metalelor, av/nd ca obiect ob inerea, purificare !i prelucrarea fizic !i c*imic a acestora. 1reptat metalur"ia a devenit o industrie cu procedee specifice !i foarte rentabil. -roblemele de rentabilitate !i de ecolo"izare a industriei metalur"ice au dus la "sirea unor solu ii practice prin care s se diminueze *aldele de steril, s se recicleze !i s se recupereze nu numai produ!i utili ci !i produse derivate. Metalele cele mai frecvent #nt/lnite #n natur sunt aluminiul, fierul, calciul, sodiul si potasiul. cele mai rare sunt man"anul, zincul, cuprul, plumbul, ar"intul, aurul. +n tabelul : se prezint rsp/ndirea unor metale uzuale #n litosfer !i mineralele ce le con in.
1abelul :. Bsp/ndirea #n scoar a -m/ntului a unor elemente
Element Al Fe Ca
9 :n 'coa ,a Mine alul :n ca e 'e !+'e<te "+m;ntului G,= 5,G 3,5 elementul Aluminosilica i , feldspa i, o$izi %$izi, sulfuri, carbona i Carbona i, sulfa i, fluoruri
G3

Na & M! Cu Zn "= 0,C 0,5 1,: ;,1 ;,;0 ;,;;0 Cloruri, silica i, azota i Cloruri, silica i Carbona i, cloruri, silica i )ulfuri, carbona i )ulfuri, o$izi )ulfuri, sulfa i, carbona i
+n "eneral metalele din "rupa P A 'Na, O( se "sesc #n natur sub form de sruri u!or solubile #n ap: halogenuri 'cloruri(, silicai !i azotai. Metalele din "rupa a Pl&a A 'M", Ca( se "sesc #n sruri "reu solubile #n ap, #n carbonai !i sulfai. Aluminiul, metalul cel mai rsp/ndit #n scoar a terestr, se "se!te #n aluminosilicai !i feldspai; el nu se e$tra"e #ns din aceste minerale, deoarece au un con inut mare de steril. Aluminiul se ob ine industrial din bau$it.
:.0. Metode de ob inere a metalelor

-entru a ob ine metale #n stare pur trebuie parcurse #n "eneral, urmtoarele etape: concentrarea minereului, e$tra"erea metalului din minereul concentrat, adic reducerea metalului !i ob inerea lui #n starea de o$idare ;, purificarea metalului ob inut. H$tra"erea metalului este de fapt o prelucrare c*imic a materialului ob inut dup etapa de concentrare. -relucrarea c*imic depinde de natura minereului !i a metalului care trebuie e$tras. -rocedeele cel mai frecvent utilizate pentru ob inerea metalelor pot fi clasificate #n trei cate"orii: procedee electrometalur"ice, procedee pirometalur"ice, procedee *idrometalur"ice.
G5

-rocedeele electrometalur"ice constau #n electroliza unor compu!i ai metalelor, #n stare de topitur sau #n solu ie apoas. Elect oli-a este procesul care se produce la trecerea curentului electric prin solu ia unui electrolit sau printr&un electrolit topit. Celula #n care are loc electroliza se nume!te celul electrolitic. % celul electrolitic se aseamn din punct de vedere constructiv cu o celul electroc*imic. Feosebirea const #n faptul c #ntr&o celul de electroliz se folose!te curentul electric pentru a produce o reac ie redo$. Cu alte cuvinte, #n absen a curentului electric reac ia redo$ nu este spontan.
:.3 Materiale anor"anice cu importan practic :.3.1. Clasificare. Compozi ie

Aliajele sunt materiale metalice ob inute prin difuzia #n stare topit a dou sau mai multe metale. uneori aliaIele rezult din metale cu adaosuri de nemetale. AliaIele pot fi omogene sau eterogene (neoinogene(. aliaIele omo"ene se mai numesc solu ii solide. Ca aliaIe omo"ene se cunosc: aurul cu ar"intul 'aurul dentar(, aurul cu ar"int !i cupru 'aurul pentru biIuterii(, fierul cu nic*elul, fierul cu cobaltul etc. Metalele care se afl departe unul de altul #n sistemul periodic formeaz aliaIe care con in dou metale cu o compozi ie c*imic definit 'compu!i intermetalici(. #n ace!ti compu!i raportul de combinare al metalelor nu corespunde valen elor lor. Fe e$emplu, aurul cu zincul dau aliaIe omo"ene, formate din urmtorii compu!i intermetalici: AuZn, Au 3Zn=, AuZn3. 1ot astfel de aliaIe formeaz cuprul cu zincul, aluminiul cu ma"neziul, sodiul cu plumbul. H$emple de aliaIe etero"ene sunt: aliaIul de lipit 'plumb cu staniu(, aliaIul tipo"rafic 'plumb cu staniu !i stibiu(, aliaIul staniului cu zincul etc. Alte aliaIe reprezint compu!i #ntre metale !i nemetale. Un e$emplu #l constituie fonta, un aliaI etero"en, care con ine compusul c*imic 2e3C, numit cementit.
G=
www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z :.3.0. %b inerea aliaIelor

)unt mai multe procedee industriale de ob inere a aliaIelor. a( %b inerea aliaIelor prin topire. Metalele sunt fie topite separat !i apoi amestecate, fie se tope!te #nt/i un metal !i #n topitura lui se dizolv celelalte componente 'de e$.feroaliaIele(. b( %b inerea aliaIelor din componente. Minereurile comple$e care con in mai multe metale se prelucreaz direct !i se transform #n aliaIe ale metalelor componente 'de e$. aliaIele de cupru !i nic*el(. c( %b inerea aliaIelor prin reducere concomitent. )e supune reducerii un amestec de o$izi metalici care se transform #n metalele respective !i se aliaz c*iar #n cuptorul de reducere. Astfel se ob ine aliaIul plumbului cu stibiul.
:.3.3. -ropriet ile fizice ale aliaIelor

Fensitatea '"reutatea specific( a aliaIelor este de cele mai multe ori intermediar #ntre densit ile metalelor constituente. Furitatea aliaIelor este mai mare dec/t a metalelor pure care le compun. Astfel, o elurile 'aliaIe ale fierului cu carbonul( au duritatea mult mai mare dec/t a fierului pur. Un adaos de carbon !i wolfram dubleaz duritatea fierului. Mrirea durit ii prin aliere este unul din motivele pentru care se elaboreaz aliaIele. 1emperatura de topire este mai mic #n cazul aliaIelor, dec/t temperaturile de topire ale metalelor respective. proprietatea se folose!te #n procesele de prelucrare la cald. Conductibilitatea electric a aliaIului este mai mic dec/t conductibilitatea componentelor. pe aceast proprietate se bazeaz ob inerea unor aliaIe 'constantan, nic*elin( cu rezisten electric mare, folosite #n electrote*nic.
GC

Bezisten a mecanic a metalelor cre!te prin aliere: de e$emplu, alama, aliaI de cupru !i zinc este de aproape dou ori mai rezistent dec/t cuprul pur !i de patru ori mai rezistent dec/t zincul. Bezistenta la coroziune se mre!te dac metalele se aliaz. aliaIele sunt rezistente la ac iunea a"en ilor fizici !i c*imici din atmosfer.
:.3.5. AliaIe cu importan industrial

Nonta este un aliaI al fierului cu carbonul #n procent de 1,G&=<C. H$ist trei cate"orii de fonte. & fonta de turntorie, #n care carbonul este con inut sub form de "rafit, are #n compozi ie siliciu, man"an !i procente mici de fosfor !i sulf. Hste folosit pentru confec ionarea de radiatoare, calorifere, plite, ceaune etc. &fonta de afinare, care con ine carbonul sub form de cementit '2e 3C(, are duritatea mai mare si constituie materia prim pentru prepararea o elurilor. &feroaliaIele con in procente mai mari de man"an 'feroman"an(, de crom 'ferocrom(, de molibden 'feromolibden(, de vanadiu 'ferovanadiu(. Hle servesc la fabricarea o elurilor speciale, cu calit i superioare. ?elurile con in fier !i procent mai mic de carbon dec/t fontele ';,3v 0<C(.w de asemenea, elementele siliciu, man"an, sulf !i fosfor sunt #n procente foarte reduse 'urme(. %telurile&carbon, aliaIe ale fierului cu carbonul, care mai pot con ine man"an, siliciu, sulf !i fosfor, sunt #ntrebuin ate #n construc ii mecanice !i pentru unele piese metalice. % elurile speciale con in !i alte metale care le #mbunt esc calit ile: nic*el, crom, vanadiu, cobalt, wolfram etc. % elurile cu nic*el sunt rezistente la solicitri mecanice !i de aceea se utilizeaz #n construc ii de ma!ini.
GG

% elurile cu crom au o duritate mare !i se folosesc la fabricarea de unelte, bile !i ro i din ate, piese ino$idabile etc. % elurile rapide, care con in pe l/n" fier !i carbon elemente ca: wolfram, crom, vanadiu, cobalt, man"an, siliciu sunt folosite la fabricarea cu itelor pentru ma!ini a!c*ietoare !i a bur"*ielor rezistente la viteze mari de tiere. Alamele sunt aliaIe ale cuprului cu zincul. ele se prelucreaz la strun", dar nu pot fi turnate. )e folosesc la confec ionarea de ventile, piuli e, inele, buc!e etc. 2ronzurile sunt constituite din cupru !i staniu. se pot turna foarte bine, sunt dure !i rezistente. Fin ele se confec ioneaz la"re, armturi speciale, table, s/rme, statui etc. AliaIele de lipit sunt aliaIe ale plumbului cu staniul. AliaIele tipo"rafice con in plumb, stibiu !i staniu. Furaluminiul este un aliaI al aluminiului cu procente mici de cupru, man"an !i ma"neziu. are o mare duritate !i se folose!te #n industria aeronautic !i a automobilelor. Amalgamele sunt aliaIele mercurului cu diferite metale. se folosesc #n te*nica dentar !i #n procese electrolitice.
:.3.=.AliaIele folosite #n industria produselor alimentare

AliaIele folosite #n industria produselor alimentare trebuie s respecte normele de calitate impuse de standardele europene. -rincipala destina ie a aliaIelor #n industria alimentar este ambalaIul. -rin ambalaI se desemneaz orice obiect, indiferent de materialul din care este confec ionat ori de natura acestuia, destinat re inerii, proteIrii, manipulrii, distribu iei !i prezentrii produselor, de la materii prime la produse procesate, de la productor p/n la utilizator sau consumator.
GK

%biectul nereturnabil destinat acelora!i scopuri este, deasemenea, considerat ambalaI. H$ist mai multe tipuri de ambalaIe: ambalaO primar & ambalaI de v/nzare & ambalaI conceput !i realizat pentru a #ndeplini func ia de unitate de v/nzare, pentru utilizatorul final sau consumator, #n punctul de ac*izi ie. ambalaO secundar & ambalaI "rupat, supraambalaI conceput pentru a constitui la punctul de ac*izi ie o "rupare a unui numr de unit i de v/nzare, indiferent dac acesta este v/ndut ca atare ctre utilizator sau consumatorul final ori dac el serve!te numai ca miIloc de umplere a rafturilor #n punctul de v/nzare. el poate fi separat de produs fr a afecta caracteristicile produsului. ambalaO teriar & ambalaI pentru transport & ambalaI conceput pentru a u!ura manipularea !i transportul unui numr de unit i de v/nzare sau ambalaIe "rupate, #n scopul prevenirii deteriorrii #n timpul manipulrii ori transportului. AmbalaIul pentru transport nu include containerele rutiere, feroviare, navale sau aeriene. AmbalaOele din metal sunt confec ionate din o el sau din aluminiu. % elul se utilizeaz #n producerea de recipiente pentru ambalarea unei "ame lar"i de produse, cum sunt produsele alimentare, vopselele, etc. AmbalaIele din aluminiul se utilizeaz pentru realizarea de recipiente pentru alimente !i buturi, folii !i laminate. Fe e$emplu, dozele de bere aflate pe pia sunt fabricate din o el '"reutate medie 3; "( sau din aluminiu '"reutate medie 1C "(. Fe!i #ndeplinesc aceea!i func ie dozele din o el au "reutatea mai mare cu peste =; <. "reutatea mai mare a ambalaIului din o el se datoreaz "reut ii specifice mai mari a acestuia 'G,K "4cm3 fa de 0,G "4cm3 la aluminiu(.
:.5. -ropriet i fizice ale metalelor
G:

Metalele au propriet i fizice specifice determinate de structura specific a re elei metalice. Starea de agregare. +n condi ii normale de temperatur !i presiune metalele sunt solide. H$cep ie face mercurul care este lic*id la temperatura camerei. Luciul metalic. Metalele #n stare compact au luciu, datorit propriet ii suprafe ei lor de a reflecta lumina incident. C/nd se "sesc #n stare fin divizat maIoritatea metalelor #!i pierd luciul, numai ma"neziului !i aluminiului !i&l pstreaz. Opacitatea. Feoarece radia ia luminoas care vine #n contact cu metalul #nt/lne!te electronii mobili din structura specific a re elei metalice, ea este fie reflectat, fie absorbit, dar nu poate trece prin metale 'nu poate fi transmis(. Fin acest motiv, metalele nu sunt transparente nici c/nd se afl sub form de foi e. metalele sunt opace. Culoarea. MaIoritatea metalelor sunt colorate #n alb&ar"intiu 'de e$emplu: Na, O, Ca, M", Al, Cr, M"( sau #n cenu!iu 'de e$emplu: -b, 2e(. Cuprul si aurul au culoarea "alben&ro!cat. Densitatea metalelor variaz #n limite foarte lar"i, de la valori subunitarc, p/n la valori de ordinul zecilor de "rame4cm3. Fup densitate, metalele se pot #mpr i #n dou cate"orii: metale u!oare 'cu densitate mai mic de = "4cm 3( si metale "rele. Temperatura de topire. 1emperatura la care metalele trec din stare solid #n stare lic*id, numit temperatur de topire, variaz #ntre limite foarte lar"i. Conductibilitatea electric. Fatorit e$isten ei electronilor mobili din structura metalelor, acestea au proprietatea de a conduce curentul electric. Fac se aplic o diferen de poten ial oric/t de mic la e$tremit ile unei buc i de
K;

metal 'fir sau plac(, electronii mobili din re eaua metalic #!i ordoneaz mi!crile, deplas/ndu&se #n direc ia e"alizrii poten ialului. Metalele cu cea mai bun conductibilitate electric sunt: A", Cu, Au, Al. Conductibilitatea electric a metalelor este mic!orat de nere"ularit ile care e$ist #n structura re elei metalice, precum si de prezenta unor atomi strini con inu i ca impurit i #n metal. Conductibilitatea termic este proprietatea metalelor de a fi bune conductoare de cldur. Aceast proprietate se e$plic tot prin e$isten a electronilor mobili #n re eaua metalic. Metalele cu Conductibilitatea termic cea mai mare sunt: A", Cu, Al. Duritatea este o proprietate mecanic a metalelor, care indic rezisten a lor la ac iunea unor for e e$terioare 'z"/riere, lovire(. -entru aprecierea durit ii se folose!te scara M o * s care are 1; unit i: l corespunde durit ii talcului, iar 1; durit ii diamantului. H$ist metale cu duritate foarte mic, sub&unitar 'O, Na(, altele au duritate mic sau medie 'de e$emplu: -b, Ca, M", )n, A", Au(, iar unele sunt foarte dure 'de e$emplu: Cr, a(. . lasticitatea este o proprietate mecanic a metalelor, care le permite s sufere deformri permanente sub ac iunea unor for e e$terioare, fr s se rup re eaua metalic. -e baza plasticit ii, unele metale pot fi trase #n fire 'proprietate numit ductilitate( sau #n foi 'maleabilitate). %pera ia prin care metalele 'de e$emplu: A", Cu, Al( se tra" #n fire poart numele de filare 'de e$emplu, dintr&un "ram de A" se poate tra"e un fir at/t de sub ire, #nc/t lun"imea lui i&ar permite s #nconIoare Jlobul pm/ntesc la ecuator(. %pera ia de tra"ere #n foi a unor metale 'de e$emplu: Au, Cu, Zn( se nume!te laminare. Feoarece plasticitatea cre!te cu temperatura, metalele se #nclzesc pentru a fi prelucrate mecanic.
K1

!nsolubilitatea "n di#ol$ani comuni. Metalele se dizolv numai #n alte metale, cu formare de aliaIe. Fe cele mai multe ori, metalele sunt folosite #n industrie sub form de aliaIe, care au calit i superioare metalelor pure componente.
:.=. -ropriet ile c*imice ale metalelor

Metalele sunt caracterizate prin tendin a de a ceda electroni din straturile electronice e$terioare, transformandu&se in ioni pozitivi. Beprezentarea sc*ematic a o$idrii unui metal 'M( prin cedare a unui numr de n e- este: M;
&
n e-
>
MnD
Fatorit tendin ei de a ceda electroni, #n maIoritatea reac iilor c*imice, metalele ac ioneaz ca reductori. 2unc ie de poten ialele de o$idare, activ & cel mai puternic pozitiv. Potenial normal. Seria potenialelor electrochimice -e baza propriet ilor c*imice ale metalelor a fost realizat seria de acti$itate a metalelor, seria acti$ittii electrodinamice sau seria 2e8eto$-!olta -rimul element 'O( din aceast serie este cel mai activ metal, cel mai electropozitiv, care se o$id cel mai u!or, iar la sf#r!itul seriei se afl metalele pre ioase:A", -t, Au. O, Na, Ca, M", Al, Mn, Zn, Cr, 2e, Ni, )n, -b, H, Cu, Ei, )b, M", A", -t, Au metalele sunt a!ezate #n ordinea descresctoare a poten ialelor normale, primul fiind potasiul, metatul cel mai
K0

-e baza pozi iei metalelor #n seria poten ialelor electroc*imice, determinat de confi"ura ia electronic a acestora se pot prevedea reac iile c*imice ale metalelor !i ale compu!ilor lor. +n "eneral metalele situate la st/n"a *idro"enului #n seria poten ialelor electroc*imice, numite !i metale comune, se o$ideaz u!or, reac ioneaz cu nemetale, ap, acizi !i compu!i ai unor metale mai pu in active. Metalele situate dup *idro"en, numite metale nobile, se caracterizeaz printr&o activitate c*imic redus, se o$ideaz "reu. Ac iunea ener"iei electrice asupra solu iilor sau topiturilor de electroli i, duce la transformri c*imice si invers,ener"ia c*imic se transforma in ener"ie electric. Fe e$emplu,daca se consider un sistem format dintr&o lam de metal in solu ie de Ca)%5, au loc urmtoarele transformri: Cu)%5 DZn 6 Ca D Zn)%5 Zn Cu0D > > Zn 0D Cu 'o$idare( 'reducere(
Feci , reac ia are loc astfel: Zn D Cu0D 6 Zn0D D Cu A!adar au loc concomitent o$idarea atomilor de Zn !i reducerea ionilor de Cu0D, cu transfer de electroni de la Zn la Cu,ceea ce duce la o diferen a de poten ial msurabil. +ntruc/t metalele au o tendin a diferit, mai mare sau mai mic de a elibera ioni #n solu ie, s&a determinat valoarea poten ialelor c*imice la concentra ii e"ale ale solu iilor ionilor lor. )e consider o pil electric 'elementul "alvanic al lui Fauriel(, notat: Zn x Zn)%5 y Cu )%5 x Cu unde,
K3

x & reprezint limita de faza metal solu ie y & reprezinta peretele poros La electrodul ne"ativ 'anodul( e$ist e$ces de electroni, are loc o$idarea, adic cedarea de electroni, iar la electrodul pozitiv 'catodul( are loc reducerea acceptarea de electroni.. Fiferen a de poten ial #ntre electrodul metalic !i solu ia care con ine metalul sub form de ioni se nume!te potenial de electrod al metalului, care este o msur a activit ii c*imice. 0lectrodul normal (standard) de hidrogen este considerat electrod de referin a 'valoare ;(, fiind constituit ca electrod de -t #n *idro"en la presiunea de 1 atm, #n solu ii de M0)%5 0N. Acti$itatea chimic a metalelor este caracterizat prin diferen a de poten ial dintre un de electrod al metalului respectiv #n solu ia unui electrolit al su care sus ine un ion&"ram metal4L !i electrodul standard de *idro"en denumit potenialul standard de electrod al metalului. )emnul poten alului standard de electrod este stabilit conven ional, neav/nd le"atur cu sarcina electric a electrodului. -oten ialul notat cu semnul 'D( reprezint poten ialul unui electrod al metalului care se o$ideaz la cuplarea cu un electrod electrod de *idro"en standard. 7alorile poten iale standard, la temperatura de 0=oC, e$primate #n vol i, raportate la valoarea ; a poten ialului electrodului standard la *idro"en, sunt urmtoarele:
K5

1abelul 1;. -otentiale standard 'la 0=; C( -otentiale standard 'la 0=; C( O4OD Ca4Ca
0D D
7aloare 0,:3 0,K 0,G1 0,35 1,CG 1,1 ;,GC ;,55 ;,51 ;,0K ;,15 ;,13 ; &;,35 &;,G: &;,K &1,0 &1,3
Na4Na
M"4M"0D Al4Al3D Mn4Mn 2e42e0D Cd4Cd Ni4Ni

0D 0D 0D
Zn4Zn0D
)n4)n0D -b4-b0D M04MD Cu4Cu

0D 0D
M"4M" -t4-t0D Au4Au
A"4A"D
3D
+n func ie de pozi ia #n seria poten ialelor redo$ standard metalele pot reac iona sau nu cu elemente situate dup ele sau le pot deplasa pe acestea din compu!ii lor: Metalele reacioneaz u&or cu nemetalele: *alo"eni, o$i"en, sulf, azot, fosfor !i carbon form/nd compu!ii corespunztori. 2e D ) *idruri. 2e) M" D %0 0M"% Metalele cu H; cele mai ne"ative pot reac iona cu *idro"enul form/nd
K=

)aracterul reductor al metalelor -n reacia cu acizii se manifest diferit #n func ie de pozi ia metalului #n seria poten ialelor electroc*imice. Astfel: metalele situate #naintea *idro"enului reac ioneaz cu acizii cu de"aIare de M0 Zn D M0)%5 +n "eneral
electroni Metal 'ituat :naintea 3i/ o!enului D
Zn)%5 D M0
Aci/
Sa e
D H#
metalele situate dup *idro"en, dar aproape de el, reac ioneaz numai cu acizii cu caracter o$idant 'MN%3, M0)%5 concentrat(. +n aceast reac ie nu se de"aI *idro"en deoarece reac iile redo$ au loc #ntre metal !i nemetalul din acid. Fe e$emplu, reac ia dintre cupru !i acid azotic: 3Cu D KMN%3 +n "eneral
electroni Metal 'ituat ime/iat D /up+ 3i/ o!en Aci/ cu ca acte o>i/ant Sa e /e nemetal cu N(O( D O>i/ D mai mic /ec;t :n aci/ Ap+
3Cu'N%3(0 D 0N% D 5M0%
metalele situate dup *idro"en, la captul seriei, nu reac ioneaz nici cu acizii cu caracter o$idant. ele se numesc metale inerte, sau nobile. de e$emplu : Au, -t, -d. Aceste metale reac ioneaz numai #n amestecuri de acizi, de e$emplu : ap re"al 'MCl : MN%3 6 3 : 1( )aracterul reductor al metalelor -n reacia cu apa se manifest diferit #n func ie de pozi ia metalului #n seria poten ialelor electroc*imice. Astfel: metalele cu valori ale Ho cele mai ne"ative reac ioneaz violent cu apa la temperatura camerei 0Na D M0% apa la temperatur
KC
0Na%M D M0
metale cu valori ale Ho ne"ative, dar apropiate de zero reac ioneaz cu

32e D 5M0% 2e3%5 D 5M0
metalele cu valori ale Ho pozitive nu deplaseaz *idro"enul din ap. )aracterul reductor al metalelor este pus #n eviden !i -n reacii cu compu&i ai altor metale. ?rice metal poate reduce ionii tuturor metalelor situate dup el -n seria acti$itilor electrochimice &i poate fi la r.ndul su redus din compu&ii s de metalele care -l preced -n seria potenialelor electrochimice:
C Cu D M"% t Cu% D M"
;
Metalelor le sunt carcateristice urmtoarele reac iile c*imice: & reac ia cu *idro"enul: Metalele pozi ionate #naintea *idro"enului, pot intra #n combina ii, cu atat mai ener"ic cu c/t se afl se afl la #nceputul seriei 2e8eto$-!olta: #n cazul metalelor Li, O, Ea, )r, Ca, Na, Al: M D M0% >
lic*id
M0 ?
#n cazul metalelor #ncep/nd cu O p/n la 2e, inclusiv: M D M0 % >

"az
M0 ?
#n cazul metalelor #ncep/nd cu O p/n la -b, inclusiv: M D acid & amfoteri. & reac ia fa a de acizi: metalele situate la #nceputul seriei p/na la M reac ioneaz cu acizii dilua i, cu eliberare de *idro"en, iar cele dup M, Cu, Ei, )b, M" !i A" reac ioneaza numai cu acizi o$idan i ' MN% 3 si M0)%5 ( cu formare de ap: Cu D 0MN%3 6 Cu% D 0N%0 D M0%
KG
>
M0 ?
reac ia fa de o$i"en : #ncep/nd cu potasiul !i p/na la mercur,
inclusiv, metale pot reac iona cu o$i"enul , cu formare de o$izi acizi, bazici sau

Cu% D 0A" D 0MN%3 0M0)%5 6 6 Cu'N%3( D M0% A"0)%5 D)%0D0M0%
Metalele pre ioase, platina !i aurul, situa i la sfar!itul seriei EeVetov& 7olta, nu sunt ataca i de nici un acid. & reac ia cu *alo"enii: metalele se combin direct, form/nd *alo"enuri: 0Na D Cl 6 0NaCl Metalele puternic active 'Na,Cl(, reac ioneaz violent cu clorul,bromul, pe c/nd -t si Au pot forma cloruri numai prin reac ia cu apa re"al 'raportul MN%3 : MCl este de 1:3( & reac ia cu sulful: toate metalele cu e$cep ia Au, formeaz sulfuri: metalele alcaline se combine ener"ic prin #nclzire, pe cand platina reac ioneaz numai #n stare de pulbere. +n maIoritatea cazurilor, metalele sunt utilizate #n laboratoare !i #n industrie sub form de sruri solide sau dizolvate #n ap. +n solu ii, srurile metalice disociaz #n anioni !i cationi 'ionii pozitivi ai metalelor(.
Capitolul 5 NEMETALE
KK
www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z 1;.1. Jeneralit i

Nemetalele sunt situate #n tabelul periodic #n partea st/n" a acestuia, #n "rupele P7&7PP. Fup structura electronic, primele dou elemente, *idro"enul !i *eliul, sunt de tip s, respectiv 1s1 !i 1s0, restul elementelor nemetalice !i semi&metalice fiind de tip p, cu electronul distinctiv situat #ntr&un orbital np $, unde n 6 0vC, iar $ 6 1vC electroni. Cu toate c membrii unei "rupe con in acela!i numr de electroni #n ultimul strat electronic, #n trecere de la primul element al fiecrei "rupe la urmtoarele, se constat o modificare #n structura penultimului strat ns sau nsp !i anume de la doi electroni, #n cazul elementelor din perioada PP, la K electroni, #n cazul celor din perioadele PPP !i P7, !i 1K electroni, pentru cele din perioadele 7 !i 7P. Frept urmare, efectul de ecranare, datorat #nveli!urilor electronice interioare, este diferit de la un element la altul, cresc/nd #n "rup de sus #n Ios !i prin aceasta slbind atrac ia electronilor e$teriori de ctre nucleu. A!a se e$plic motivul pentru care, elementele din perioada PP: bor, carbon, azot, o$i"en !i fluor, se deosebesc mult de omolo"ii lor din "rup, ocup#nd o pozi ie special. Fispun#nd numai de un #nveli! interior +s0 cu un efect de ecranare foarte sczut, electronii e$teriori p s#nt str#ns le"a i de nucleu. #n acest sens se remarc fluorul, care mi poate forma dec#t combina ii #n stare de o$idare 1 v !i o$i"enul care nu prezint dec#t o sin"ur stare de o$idare 0v fa de toate elementele. 1otodat, elementele din perioada PP se distan eaz de omolo"ii lor !i prin faptul c nu dispun #n structura lor de orbitali d. Fe aceea, #n compu!i cum s#nt o$oacizii, numrul ma$im de coordinare este 3, iar le"turile s#nt de tip a !i Gt 'pp(. Fe e$emplu, azotul de!i aparent penta&covalent #n acid azotic, #n realitate nu poate e$ista dec#t cel mult #n stare de o$idare 'PPP(.
K:

)trile ma$ime de o$idare pozitive ale elementelor de tip p #n combina iile cu elemente mai electrone"ative ca ele, fiind e"ale cu numrul "rapei din care fac parte !i ionii pozitivi rezulta i prin pierdere de electroni, aIun" la structura "azului rar dinainte. +n combina ii cu elemente mai electropozitive ca ele, strile de o$idare s#nt ne"ative !i e"ale cu Kvn, unde n este numrul "rupei, ionii ne"ativi rezulta i prin acceptare de electroni posed#nd structura "azului rar urmtor. Fatorit acestor structuri, precum !i a e$isten ei unei perec*i de electroni s0, denumit Sperec*e de electroni iner id, situa i #ntr&un orbital de nele"tur al ultimului #nveli! electronic, mai puternic atra!i de nucleu, se observ o varia ie mai pu in re"ulat a propriet ilor fizice !i c*imice #n "rupe !i perioade dec#t ar fi de a!teptat. Hfectul atribuit acestor electroni iner i cre!te cu numrul atomic !i este mai puternic la elementele din "rupele P7A v ePPA, deci la elementele "rele. Fesi"ur c la evaluarea "lobal a propriet ilor care caracterizeaz elementele p, trebuie avu i #n vedere !i al i factori, cum ar fi cei le"a i de dimensiunile atomice !i ionice, de prezen a efectului de contrac ie d sau 4, de structura cristalin etc. Hlementele c*imice electrone"ative practic lipsite de eonuctibilitate termic !i electric se numesc nemetale. #n mediul ambiant, ele apar sub form de "aze, lic*ide sau solide, fiind situate #n sistemul periodic #n partea dreapt !i de sus a "rupelor principale, cuprinz#nd : *idro"enul, "azele rare, *a#o"enii, o$i"enul, sulful, azotul, fosforul !i carbonul. Nemetalele, #n afar de "azele rare, se combin cu *idro"enul rezult/nd combina ii volatile, iar cu o$i"enul, o$izi acizi. )tructural, "azele rare s#nt monoatomice, iar celelalte nemetale "azoase 'M0, N0, %0, 20 !i Cl0( #n condi ii normale, au moleculele diatomice, diama"netice, cu e$cep ia %0 parama"netic, proprietate rar #nt/lnit la elementele din "rupele principale !i la compu!ii lor. 1otodat, o$i"enul este !i
:;

sin"urul element #n stare "azoas la temperatura obi!nuit, cruia #i corespund dou forme alotropice: o$i"enul propriu&zis !i ozonul. )in"urul nemetal lic*id #n condi ii normale este bromul, de asemenea diatomic. Bestul nemetalelor, substan e solide 'C, - !i )( posed o mare varietate de structuri, radical diferite unele de altele, c*iar !i de vecinii din sistemul periodic, alotropici fiind o caracteristic a lor. Hlementele c*imice E, )i, Je, As, )b, )e !i 1e, care, prin propriet ile !i comportarea lor "eneral ocup o pozi ie intermediar #ntre nemetale !i metale, se numesc semimetale. Fe!i, dup aspect, adesea caracterizat prin luciul metalic, se apropie de metale, dup structura cristalin, se aseamn mai mult cu nemetalele. 1oate elementele semimetalice s#nt substan e cristaline, dominate de asemenea de fenomenul de alotropie, cu o c*imie structural foarte dificil !i "reu de sistematizat !i tendin accentuat la cele cu electrone"ativit i 'macromolecule(. -rincipalele caracteristici ale nemetalelor !i semimetalelor sunt: alotropia, tendin a de a forma combina ii covalente, #n unele cazuri polimeri&zate, iar unii compu!i lic*izi cu constant dielectric mare 'NM3, M2, )%0 !i al ii( au capacitatea de a se comporta ca solven i neapo!i. Fe aceea, #n caracterizarea elementelor nemetalice !i semimetalice, s&a apreciat c ar fi cel mai potrivit s se urmreasc varia ia propriet ilor fizice !i c*imice pe "rupe, iar #n cazul o$i"enului !i azotului, prezentarea se va face separat de omolo"ii lor, de care se distan eaz apreciabil prin structura !i pozi ia #n "rup. apropiate de a carbonului, de a forma polimeri
1;.0. Midro"enul
:1

Midro"enul este primul element din "rup, dar are careateristici asemntoare elementelor din "rupa 7PPA. Confi"ura ia electronic a atomul de *idro"en este 's' . Atomul de *idro"en are tendin a at/t de a ceda, c/t !i de a accepta un electron : & cedarea electronului duce la tranformarea #n ion pozitiv 'proton, MD( : M; e& > MD Midro"enul este le"at covalent de carbon, azot, o$i"en, ' CM5, NM3, M0%, M8), MCl, MEr, MP,etc.( & acceptarea de electron pentru a realiza confi"ura ia electronic stabil ' 's+) a "azului rar care #nc*eie perioada 1, *eliul, Me: M; D e& > M&
ionul de *idrur
sulf, *alo"eni
Midrurile se clasific #n urmtoarele cate"orii:

&
*idruri ionice ale metalelelor ' notate M( din "rupele PA !i PPA, cu formulele "enerale MM !i respectiv, MM0. moleculele lor sunt le"ate prin pun i de *idro"en '*idruri polimere(.
& *idruri volatile ale elementelor din "rupele P7A, 7A, 7PA,7PPA , cu care *idro"enul formeaz le"turi covalente. & *idruri intersti iare formate cu metalele "rele din "rupele secundare, cu compozi!ie stoec*iometric. +n atmosfer, *idro"enul se "se!te sub form de urme '#n procent de 1;&5 <(. 2iind component al apei !i al compu!ilor or"anici, *idro"enul este prezent #n or"anismele vii.
1;.0.1.-ropriet i fizice
:0

Midro"enul este un "az inodor, incolor !i insipid, mai u!or dec/t aerul, av/nd o mare conductibilitate termic !i electric. Midro"enul are trei izotopi:
& &
*idro"enul u!or sau protiu, M, cu nucleul MD 'protoniul( cu *idro"enul "reu

0 1
M sau deuteriu, 01F, cu nucleu FD 'deuteronul(
izotopul 31M, numit tritiu, 311. Caracteristicile fizice ale *idro"enului sunt prezentate #n tabelul 11:
1abelul 11. Caracteristicile fizice ale *idro"enului Masa atomic Fensitatea in raport cu aerul,"4cm3 -unctul de lic*efiere oC -unctul de topire, oC Conductibilitatea termica 1,;;K ;,;C: &0=0,K &0=G,3
';oC( z ;,;;;510 cal4cm s "rd )olubilitatea in apa '1KoC( ;,;1K= vol41 vol. apa Caldura de formare a moleculei de M0 din atomi ';oO(.Vcal4mol M0 Fistanta intre nuclee M&M. Momentul u 1;0,G0
;,G= ; 13,=:= ;,G1= 0,1
electric -otentialul de ionizare e7 Afinitatea pentru electron,e7 Hlectrone"ativitatea '-aulin"(
1;.0.0. -ropriet i c*imice
:3

La temperatura obi!nuit, *idro"enul este pu in reactiv, dar poate reac iona cu elemente sau al i compu!i c*imici #n anumite condi ii: & reac ia cu o$i"enul ' reac ie e$oterm(, are loc #n flacr sau sc/nteie electric, cu formare a unui amestec numit "az detonant 'M0:%0 de 0:1( 0M0 D %0 6 0M0% M0 D 20 6 0M2 M0 D Cl0 6 0MCl & reac ia cu sulful M0 D ) 6 M0 ) catalizator 3M0 D N0 6 0NM3 M0 D 0Na 6 0NaM & reac ia de reducere a o$izilor p/n la metal, #n condi ii deosebite de temperatur !i presiune . %$izi metalelor aflate #n apropierea *idro"enului #n seria EeVetov&7olta, sunt redu!i la metal 'fier, cobalt, nic*el, staniu, plumb, stibiu, cupru(: A"0% D M0 6 A" D M0% Cu% D M0 6 Cu D M0% ^M 6 & 11 Ocal4mol & reac ia cu metale alcaline, cu formare de *idruri , de e$emplu: ^M 6 & 5,K Ocal4mol & cu azotul #n condi ii de presiune, temperatur ' =;; oC(, #n prezen a unui ^M 6 & =G,K= Ocal4mol ^M 6 & C5,0 Ocal4mol ^M 6 & 01,: Ocal4mol ' reac ie cu e$plozie( ' reac ie sub influen a luminii( & reac ia cu *alo"enii, din care rezult acizi *alo"ena i:
1;.3. JBU-A A 7PP&A

Jrupa a 7Pl&a a 1abelului -eriodic se nume!te "rupa *alo"enilor, datorit propriet ii elementelor componente de a forma sruri '*alo"en 6 "enerator de
:5

sare(. #n aceast "rup s#nt situate elementele cu o comportare foarte asemntoare, !i anume: fluorul 2, clorul CP, bromul Er, iodul P !i astatinul At. Ultimul element emite #n mod spontan !i continuu radia ii, este deci radioactiv. Fin aceste ultime e$emple se deduc urmtoarele: & *alo"enii au molecule diatomice. & #n molecul, atomii de *alo"en s#nt le"a i prin le"turi covalente nepolare. & acizii *alo"ena i prezint le"tur covalent polar. & in acizii *alo"ena i, *alo"enii s#nt monocovalen i. & valen a lor fa de *idro"en este dat de diferen a dintre opt !i numrul "rupei: K vG 6 1.
1;.3.1. -ropriet i fizice

Cu e$cep ia fluorului, ceilal i *alo"eni pot avea !i covalente superioare 'tri&, penta& !i *eptacovalen (. +n "rup variaz !i o serie de propriet i fizice ale *alo"enilor dup cum se poate observa #n tabelul 10. 1abelul 10. -ropriet i fizice ale *alo"enilor
Malo"enul 2luor Clor Erom Pod )tarea de a"re"are Jaz Jaz Lic*id{ )olid Culoarea )lab&verzui Jalben&verzui Erun Cenu!iu cu aspect metalic 1emperatura de )olubilitatea #n topire #n dC ap v003 v1;0 vG,3 D 115 ;,;: mol4l ;,01; mol4l ;,;;1 mol4l
{ Eromul .este sin"urul nemetal lic*id.

:=

Balogenii s#nt elemente cu caracter nemetalic pronunat, puternic electro-negati$ !i foarte reacti$e, propriet i care #n "rup descresc #n ordinea: 2|Cl|Er |P. 2luorul este cel mai reactiv dintre toate elementele cunoscute. Malo"enii reac ioneaz direct cu maIoritatea nemetalelor '), -, As, )b, C 'crbune de lemn(, )i !i E(, cu dezvoltare de cldur !i lumin, mai ales fluorul !i clorul destul de ener"ic, bromul trec#nd #n *alo"enuri covalente. Nu reac ioneaz direct cu o$i"enul, azotul !i carbonul, #n sc*imb fluorul este sin"urul *alo"en care se combin direct cu carbonul cu formare de C2 5 "az stabil. Cu *idro"enul, to i *alo"enii se combin direct form#nd *idruri 'MR(, "aze incolore, pe baza unor reac ii e$oterme, cu e$cep ia MP endoterm. Fe remarcat faptul c fluorul se combin direct cu *idro"enul c*iar la rece !i #ntuneric, reac ia fiind violent, iar flacra fluor&*idro"en, atin"e temperaturi de 5;;;v=;;;o%. }i clorul se combin direct !i ener"ic cu *idro"enul la temperatura obi!nuit !i #n prezen a luminii, bromul numai la 1=;oC #n prezen de catalizatori sau sub ac iunea descrcrilor electrice, iar iodul se combin cel mai "reu, la #nclzire peste 0;;oC. -rincipalele combina ii ale *alo"enilor sunt prezentate #n tabelul 13.
1abelul 13. -rincipalele combina ii ale *alo"enilor Hlementul M E C )i N As )b 2 M2 E23 J25 )i25 v -23 . -2= As23 . As2= )b23 . )b2= CP MC1 EJ13 v )iCl5 v -J13 . -C1= AsCl3 . AsCl= )bCl3 . )bCls Er MEr EEr3 ~~ )lEr5 v -Er3 . -Ers AsEr3 . AsErC )bEr3 . )bEr= P MP EP3 )P5 v -is. -is A!i, . Asl= )bl3. )bl=
:C

% s )e v )2C . )021; )e25 . )e2C 1e25. 1e2C v )C10 )eCl0. )eCl5 1eCl, . 1eCl5 v )0Er0 )eSEr0 . d)eEr5 1eEr0 . 1eEr5 v v v
1e
1el0 . 1el5
Malo"enii sunt o$idan i puternici !i reac ioneaz cu un numr mare de compu!i ai diferitelor elemente. Hi se #nlocuiesc #n ordinea fluor, clor, brom !i iod din *alo"enurile ionice: 0MR D 20 > R0 D 0 M2, R : Cl, Er, P. Beac ioneaz diferit cu apa: & fluorul o descompune cu de"aIare de o$i"en:
&
20 D M0%> 140%0 D 0M2
& clorul !i bromul formeaz apa de clor 'amestec de MCl !i MCl%( !i respectiv apa de brom 'amestec de MEr !i MEr%(, ambele o$idan i puternici:
&
R0 D M0% > MR D MR%, R : Cl,
& iodul reac ioneaz cu apa numai #nmediu alcalin.
1;.5. JBU-A A 7P&A

Jrupa a 7P&a a 1abelului -eriodic se nume!te grupa o<igenului, dup denumirea primului element al "rupei. +n aceast "rup s#nt situate urmtoarele elemente: o$i"en %, sulf ), seleniu )e, telur 1e !i poloniu -o, element radioactiv. +n "rup raza atomic cre!te de la o$i"en spre telur. atomii tuturor elementelor din "rupa a 7P&a principal au C electroni pe stratul e$terior. H$isten a a C electroni pe ultimul strat e$plic caracterul electrone"ativ, !i
:G

tendin a de ionizare a acestor elemente. Cre!terea razei atomice determin descre!terea caracterului electrone"ativ de la o$i"en la telurcare este metal.
1;.5.1. -ropriet i fizice

%$i"enul este sin"urul element din aceast "rup care se afl #n stare "azoas la temperatura camerei. -ropriet ile fizice ale elementelor din "upa a 7P&a sunt prezentate #n tabelul 15.
1abelul nr. 15 -ropriet ile fizice ale elementelor din "upa a 7P&a
Hlementul %$i"en )ulf )eleniu 1elur )tarea de a"re"atet Jaz )olid )olid )olid Culoarea Pncolor Jalben Bo!u&brun Alb&ar"intiu, luciu metalic 1emperatura de topire & v01K,:%C D 11K,;oC D 00;,0oC D 5=0,;oC

%$i"enul este un element puternic electrone"ativ. Hl se combin u!or cu maIoritatea elemetelor pentru a forma o$izi. H$cep ie fac "azele rare !i metalele nobile. %$i"enul are !ase electroni #n stratul de valen !i func ioneaz cu valen e variate #n diferi i compu!i. Numrul su de o$idare cel mai frecvent este v0. 'L. - a n 1 i n ", B. H. a o o d !i U. M. )turdivant v 1:5C(. #n apa o$i"enat
:K

numrul de o$idare este v1, #n M%0 sau deriva ii si ca O%0 este v140, iar #n 20% este D0. Fup fluor, o$i"enul este cel mai electrone"ativ element. Hl se combin u!or cu maIoritatea elemetelor pentru a forma o$izi. Av/nd #n vedere prezen a sa #n aer #n propor ie de 0;< se poate deduce importan a pe care o are. -roprietatea esen ial a o$i"enului este de a o$ida substan ele cu care reac ioneaz. %$i"enul se combin direct sau indirect cu toate elementele. -ac e$cep ie "azele nobile. Pndirect se combin cu clorul, bromul, azotul !i metalele pre ioase 'aurul, platina etc.( !i de aceea o$izii acestor elemente se ob in pe cale indirect. %$idrile pot fi vii sau lente, dup cum cldura de"aIat este inferioar sau superioar cldurii pierdute prin radia ie, conductibilitate etc. Fac o$idarea are loc #ntr&o incint care nu este izolat termic, arderea este lent, nu se observ de"aIare de cldur. Bu"inirea fierului #n aer umed, combustia lent a fosforului, o$idarea lent a crbunilor, o$idarea piritei #n sulfat de fier 'PP(, o$idrile din or"anismul animal care "#nt sursa cldurii animale s#nt e$emple de arderi lente. -utrezirea lemnelor, o e irea vinului, respira ia fiin elor vii s#nt alte e$emple de arderi lente. )pre deosebire de o$i"en, sulful, seleniul !i telurul sunt mai pu in reactive la temperatura camerei, dar prin #nclzire se combin cu maIoritatea elementlor. carcaterul c*imic se modific de la sulf la telur o dat cu scderea electrone"ativit ii !i cre!terea caracterului metalic. 1oate elementele "rupei a 7P&a reac ioneaz cu *idro"enul cu formare de M0%, M0), M0)e !i M01e. Beac ioneaz cu *alo"enii cu formare de *alo"enuri. Afinitatea pentru nemetale scade de la sulf la telur. )ulful !i seleniu se combin cu fosforul !i arsenul, dar telurul nu.
::

Nu reac ioneaz cu azotul. La temperaturi ridicate sulful, seleniul !i telurul se combin cu metalele form/nd sulfuri, selenuri !i teluri. Fe e$emplu: Na0), sulfura de sodiu, Cu0), sulfur de cupru, )n), sulfur de staniu.
1;.=. JBU-A A 7&A

Jrupa a 7&a din sistemul periodic se nume!te !i "rupa azotului, dup denumirea primului element. +n aceast "rup s#nt situate urmtoarele elemente: azot 'nitro"en( N, fosfor -, arsen As, antimoniu 'stibiu( )b !i bismut Ei. Baza atomic cre!te de la azot la bismut !i c atomii tuturor elementelor din "rupa a 7&a principal au pe stratul e$terior = electroni. Ca urmare a cre!terii razei atomice, caracterul electrone"ativ al elemente& lor scade de la azot la bismut. #n acela!i timp e$isten a a = electroni pe ultimul strat e$plic tendin a redus de ionizare a acestor elemente !i caracterul electro& ne"ativ mai slab dec#t al elementelor din "rupa a 7i&a. Astfel, elementele "rupei a 7&a formeaz foarte pu ini compu!i ionici, iar ionii N3 !i As3 nu e$ist dec/t #n stare solid. a 7&a tind s formeze le"turi covalente. & -entru completarea stratului electronic e$terior, atomii elementelor "rupei
1;.=.1. -ropriet i fizice

-rimul !i ultimul element din "rup sunt diferite de celelalte elemente. +n atbelul 1= sunt prezentate principalele propriet i fizice ale elementelor din "rupa a 7a principal.
1;;

1abelul 1=. -rincipalele propriet i fizice ale elementelor din "rupa a 7a principal Hlementul )tarea de Culoarea 1emperatura de a"re"are topire fierbere Azot 2osfor Arsen )tibiu Eismiit Jaz )olid )olid )olid )olid Pncolor Alb&"lbui Alb&cenu!iu Alb&ar"intiu Alb&ro!iatic v01;oC 55,1oC K1GoC C3;oC 0G1oC v1:=,KoC 0K;oC C33oC 1C5;oC 1CC;oC
Cu e$cep ia azotului, toate celelalte elemente situate #n "rupa a 7&a principal pot e$ista #n dou sau mai multe modifica ii cu propriet i fizice !i uneori c*imice diferite. -roprietatea unor elemente de a se e$iste #n mai multe forme, structuri moleculare sau cristaline diferite se nume!te alotropic 2ormele sau modi&fica iile diferite sub care se prezint un element se numesc stri alotropice.Astfel, fosforul poate aprea sub 5 forme alotropice: fosfor alb, fosfor ro!u, fosfor violet !i fosfor ne"ru & Arsenul, stibiul !i bismutul care, de asemenea, prezint diferite modifica ii alotropice au drept form obi!nuit pe cea metalic. Bezult deci, c #n "rupa a 7&a principal caracterul nemetalic scade de sus #n Ios, iar caracterul metalic cre!te #n acela!i sens. Azotul este un nemetal, bismutul un metal, iar celelalte elemente prezint stri #n care apar ambele caractere. 1oate elementele din "rup, cu e$cep ia azotului, formeaz compu!i #n care valen a ma$im este =.
1;.=.0. -ropriet i c*imice

+n condi ii normale, azotul molecular se caracterizeaz printr&o stabilitate remarcabil !i o reactivitate e$trem de sczut. Neav#nd posibilitatea s utilizeze
1;1

!i orbitalii d #n compu!i cum s#nt o$oacizii de e$emplu, el formeaz compu!i cu numr de coordinare 3 !i le"turi !i (pp). A!a se e$plic faptul c #n o$oacizi, ca dealtfel !i #n o$izi, de!i aparent ar putea func iona #n starea de o$idare '7( cum se credea #nainte, de e$emplu #n acidul azotic, #n realitate nu poate e$ista ca azot pentacovalent, starea ma$im de o$idare atins de el fiind 'PPP(. 1otodat, azotul #ntocmai ca !i carbonul realizeaz le"turi duble sau triple prin orbitalii p cu ele #nsele spre deosebire de analo"ii lor, care formeaz le"turi duble cu o$i"enul, azotul !i sulful utiliz#nd orbitalii d #n sistem conIu"at, cum este cazul o$oacizilor. Feosebit de inert din punct de vedere c*imic, se combin direct cu *idro"enul numai #n anumite condi ii de temperatur !i presiune, iar cu o$i"enul la temperatura arcului electric sau sub ac iunea descrcrilor electrice: N0 D 3M0 N0 D %0 0NM3 . 0N% .
B 6 & 5C VUmol1, B 6 K:,K; VUmol1,
La temperaturi #nalte se mai combin direct cu borul, carbonul !i siliciul,, form#nd azoturi. Azotul nu reac ioneaz direct cu *alo"enii !i sulful, #n sc*imb se combin prin #nclzire la temperaturi cuprinse #ntre 0;;v1;;;oC cu metalele, rezult#nd azoturi metalice. Beac ia cu litiul are loc c*iar la temperatura camerei, iar cu ma"neziul la 0;;&v3;;oC. Pnteresant !i cu consecin e practice sub aspect aplicativ este reac ia azotului cu *idro"enul #n prezen a carbonului, la temperatura arcului electric, c#nd se ob ine acid cian*idric cu randament 33< : M0 D N0 DC 0MCN Fe asemenea, azotul poate reac iona la temperaturi #nalte cu unele com& bina ii c*imice cum ar fi CM5, CaC0, Ca)i, rezult#nd substan e foarte importante cu aplica ii industriale. Fin punct de vedere c*imic, fosforul alb, arsenul !i stibiul #n form me& talic, se distan eaz mult de azot, av/nd o mare reactivitate, propriet i
1;0

reductoare !i posibilit i de a forma compu!i pentacovalen i. Aceste elemente au orbitali d #n stratul de le"tur, spre deosebire de azot. La cald reac ioneaz direct cu aproape toate nemetalele cu e$cep ia borului, carbonului !i fosforului #n cazul arsenului. Fe asemenea, fosforul alb !i arsenul se combin cu azotul numai #n condi ii speciale. Beac ia cu *idro"enul are loc diferen iat: la fosfor, ea se realizeaz sub presiune !i #n prezen a descrcrilor electrice, la arsen numai sub ac iunea *idro"enului #n stare nsc/nd, iar stibiul nu reac ioneaz direct cu *idro"enul, pe care #ns #l absoarbe la cald. +n aer umed, la temperatura ordinar, fosforul alb !i As "alben prezint fenomenul de chimioluminiscen, consecin a unei reac ii de o$idare lent 'autoo$idare(, #nso it de emanarea unei lumini slabe, vizibil la #ntuneric 'fosforescen ( precum !i la formarea unei cantit i de ozon. #n sc*imb, antimoniul nu reac ioneaz cu aerul uscat sau umed p#n la temperatura de topire. -rin combustie, aceste elemente, se aprind !i ard, fosforul alb la 5=oC cu o flacr "lbuie !i miros de usturoi, transform#ndu&se #n - 5%1;, arsenul cu flacr albstruie, rsp#ndind, de asemenea, miros de usturoi, #n opozi ie cu fosforul rezult#nd numai As5%C. Asemntor arde !i antimoniul la K;;oC d#nd un fum alb constituit din molecule de )b5%C. 2osforul alb reac ioneaz violent cu *alo"enii, aprinz#ndu&se cu e$plozie, cu e$cep ia iodului care se combin lent. Arsenul !i stibiul s#nt atacate ener"ic de *alo"eni !i transformate #n penta*alo"enuri. #n atmosfer de fluor, arsenul se aprinde c*iar la v1KGoC, iar #n clor ard la temperatura camerei. 2osforul arsenul !i stibiul au caracter puternic reductor.
1;3

2osforul alb precipit -b, Cu, A" !i Au din solu iile srurilor acestor ioni.
Capitolul 5I "OLUAREA MEDIULUI CONTAMINAREA "RODUSELOR ALIMENTARE

11.1 -oluarea mediului
)e vorbe!te despre poluare a mediului, atunci c/nd una sau mai multe substan e sau amestecuri de substan e strine sunt prezente #n mediu, #n cantit i sau pe o perioad care le face periculoase pentru oameni, animale sau plante !i contribuie la punerea #n pericol sau vtamarea, activit ii sau bunstrii persoanelor. ' defini ie dat de %r"aniza ia Mondial a )nt ii & %.M.).( -oluarea poate fi:
1;5

& natural 'polenul plantelor !i florilor, care provoaca aler"ii, emisii vulcanice naturale, etc.( !i & artificial 'ca urmare a interven iei umane & materii c*imice reziduale, de!euri industriale, "aze de e!apament, deversri accidentale, etc.(, aceasta din urm produc/ndu&se datorit dep!irii capacit ii de autoepurare. +n prezent, maIoritatea produselor sunt ob inute prin prelucrarea unor materiale brute !i au ca rezultat, #n afar de produsul finit, numeroase de!euri mai mult sau mai pu in to$ice, care afecteaz la diferite niveluri #nveli!ul terestru. Hfectele polurii sunt resim ite p/n pe #ntinderile, p/n ieri imaculate, ale Antarcticii. )&a calculat c #n ultimul deceniu al mileniului PP, e$cesele civiliza iei noastre au provocat mediului natural pa"ube mai mari dec/t #ntr&un mileniu. Milioane de *ectare de teren, ce p/n ieri erau socotite inerte pe vecie, #n paralel cu alte milioane de *ectare dintre cele aflate #n produc ie, devin improprii cultivrii datorit tot ac iunii omului. Fe c/nd omul a #nceput s lupte #mpotriva naturii, suprafa a de!erturilor a crescut cu un miliard de *ectare !i procesul avanseaz #ntr&un ritm accelerat. Fin cele 15&1C miliarde de tone de dio$id de carbon lansate anual #n atmosfer prin arderea combustibililor, plus cele provenite din respira ia oamenilor !i animalelor, dou treimi sunt absorbite de pduri, acei dplm/ni verzid ai -m/ntului, crora le datorm at/t de mult. Fe asemenea, pdurea este menit s asi"ure cerin ele de a"rement !i turism, tot mai accentuate #n cond iile vie ii moderne, ambian a biofizic indispensabil localit ilor balneoclimaterice, conservarea multor specii de plante !i animale foarte utile etc. +ntr&un cuv/nt, fr pduri suficiente, dezvoltarea !i, la urma urmelor, via a #ns!i nu sunt posibile. +n condi iile #n care rm/n de rscumprat fa de pdure "re!eli multe !i vec*i, c/nd un sin"ur automobil, parcur"/nd 1;;; de Vilometri, consum o
1;=

cantitate de o$i"en suficient unui om pe timp de un an, iar r/urile dezln uite fac tot mai mari rava"ii, spl/nd nemilos ce a mai rmas din fertilitatea solului, e$ploatarea nera ional a resurselor forestiere a devenit un lu$ prea scump. -aleta surselor de de"radare a solului este vast, #ns partea cea mai vizibil !i aflat la #ndem/na #n ele"erii oricui, prive!te acumularea unei enorme cantit i de reziduuri de tot felul. Pma"inea *aldelor de de!euri din Iurul uzinelor !i impresionanta produc ie de "unoi din centrele urbane sunt numai dou din aspectele acestui fenomen nociv. Junoi a e$istat dintotdeauna, dar no iunea aceasta, ca !i at/tea altele, !i&a modificat serios con inutul. -entru "ospodriile trne!ti tradi ionale !i deci pentru localit ile rurale, "unoiul #nsemn aproape e$clusiv resturi ve"etale nefolosite de animale, care putrezeau #n c/teva luni, pentru ca iarna sau primavara s fie #mpr!tiate pe c/mp pentru fertilizare. H$ist practic o reciclare natural complet ce se consum aproape la fel !i #n perimetrul ora!elor, ale cror periferii nu se deosebeau cine !tie c/t de felul de via de la sate. Cu totul altfel stau lucrurile #ntr&o lume a industrializrii !i urbanizrii verti"inoase, c/nd doi din cinci locuitori ai "lobului triesc deIa #n ora!e & fa de unul din !apte la #nceputul secolului. +n plus, prolifereaz ora!ele mari !i foarte mari, aIun"/du&se ca acelea cu peste un milion de locuitori s dep!easc 0;;. %ri, dup calcule apro$imative, fiecare locuitor din ora!ele europene dproduced mai bine de 1.= O" de "unoi pe zi, iar #n ).U.A de vreo trei ori mai mult. Fe obicei, drumul "unoiului sf/r!e!te la periferia ora!ului, #n "ropi e$istente, sau pe locuri virane, unde se acumuleaz #n "rmezi imense, acceptate ca servitu i inevitabile, ur/ ind peisaIul, polu/nd solul, aerul !i apele subterane. }i mai "rav e c o bun parte din aceste "unoaie, #ndeosebi materialele plastice, sunt e$trem de rezistente la ac iunea bacteriilor !i practic, nu se recicleaz pe cale natural. -rin arderea a aproape opt miliarde de tone de combustibil
1;C

conven ional se arunc anual #n atmosfer apro$imativ un miliard !i Iumtate de tone de cenu!, praf !i "aze. -e l/n" arderea combustibililor & crbune, petrol, lemn, "aze naturale & probleme asemntoare creeaz !i alte industrii, #ndeosebi cea c*imic, metalur"ic, unele ramuri constructoare de ma!ini, industria alimentar etc. & ca !i circula ia automobilelor, avioanelor, trenurilor,vapoarelor !i a altor miIloace de transport. Abstrac ie fc/nd unele unit i industriale plasate #n plin natur, "rosul polurii atmosferice provine din ora!e, cci apari ia industriei fie are loc #n ora!e, fie creeaz ulterior ora!e. A!a c primele victime sunt or!enii. H$ist de acum un numr apreciabil de dinfernuri ecolo"iced, perimetre urbane unde no$ele industrializrii se fac sim ite prin efecte combinate : aer viciat, z"omot, a"lomera ie. +n asemenea locuri & cum sunt ora!ele )ao -aulo, Ciudad de Me$ico, Fetroit, Calcutta, Los An"eles, New eorV & procentul de #mbolnviri ale cilor respiratorii, inclusiv cancerul pulmonar, este de c/teva ori mai mare, #nre"istr/ndu&se, de asemenea diver!i al i factori de risc pentru sntatea oamenilor, !i nu numai a acelora ce locuiesc la ora!e. Abord/nd aceast problem, speciali!tii consider c, pe l/n" reducerea prin toate miIloacele a surselor de poluare !i dac se poate, c*iar eliminarea total a unora dintre ele, #nsnto!irea aerului este de neconceput fr aportul decisiv al ariilor verzi. La prima vedere, pare parado$al s vorbim de nevoia asi"urrii apei pe o planet care dispune de atta ap, #nc/t s&ar putea inunda complet cu un strat de 3 Vm "rosime. -roblema e c :G< din apa "lobului este srat, iar din restul de 3< cea mai mare parte se afl #n "*e ari. Bezult c popula ia lumii are la dispozi ie pentru consumul personal !i pentru activit ile sale economice numai #n Iur de 1 la sut din volumul de ap dulce, respectiv cea din r/uri, fluvii, lacuri !i din unele p/nze freatice. C*iar !i a!a, ar fi mai mult dec/t suficient pe ansamblu, numai c, a!a ca !i la alte capitole ale #nzestrrii naturale, apa e foarte
1;G

neuniform repartizat pe #ntinderea "lobului, iar o mare parte din ea este de acum puternic poluat. +n ansamblul polurii, ponderea apelor uzate & menaIere !i industriale & este cov/r!itoare. Fac la poluarea aerului dima"inea&simbold este oferit de arborii dperfora id de dploile acided, la poluarea apei caracteristice ar putea fi considerate dmareele ne"red, adic poluarea practic continu cu petrol a mrilor !i oceanelor lumii, aceasta av/nd efecte dezastroase asupra florei !i faunei marine.
11.0. Contaminarea alimentelor

Alimentele pot fi contaminate sub form de materii prime, produse semifabricate sau finite, datorit a numero!i factori. )ondiiile de contaminare a alimentelor sunt : - condi iile de mediu datorit polurii aerului, apei sau solului. - condi iile de prelucrare a materiilor prime. - condi iile de producere a materiilor prime #n procesul de fabricare a produselor alimentare. - condi iile de recoltare, stocare !i transport a materiilor prime sau de stocare !i transport a produselor alimentare. - condi iile de depozitare !i comercializare a produselor alimentare. +n vederea ob inerii de produse alimentare al cror con inut de impurit i se #ncadreaz #n limitele admise de normele europene, se impun msuri severe de eliminare a factorilor de contaminare a alimentelor de ori"ine animal !i ve"etal, #ntrucat produc afec iuni "rave ale sistemului ve"etativ, circulator, etc. Agenii poluani au diferite "rade de nocivitate, fiind clasifica i #n: & substan e cu caracter to$ic e$istente #n mod natural #n alimente !i care #n e$ces produc into$ica ii !i c*iar moartea 'de e$emplu: aminoacizii din diferite le"ume,
1;K

fructe necoapte, ami"dalina din mi"dale amare, to$inele din ciupercile otrvitoare etc.(. - produ!i to$ici ce provin din produsele de prelucrare !i conservare a conservare a produselor alimentare 'de e$emplu: #n"r!minte c*imice azotate, nitri i, azoti i !i azota i din plante, carne, lapte(. - micoto$inele ce provin din muce"aiurile de pe produsele ve"etale, lactate, etc.. - pesticide utilizare #n a"ricuttur !i medicin veterinar pentru combaterea duntorilor. - aditivii c*imici folosici #n procesul de prelucrare a materieiilor prime !i produselor alimentare. - produse c*imice or"anice !i anor"anice utilizate #n procesele te*nolo"ice industriale de produc ie. - deIec ii animale !i apele uzate din sectorul zoote*nic netratate corespunztor. - "unoiul de "raId depozitat direct pe sol !i de!eurile menaIere din "ospodriile rurale. Fintre substan ele to$ice anor"anice subliniem to$icitatea metalelor "rele care provin fie din mediul #nconIurtor, fie pe parcursul procesului te*nolo"ic de prelucrare a materiilor prime !i4sau producere a produselor alimentare. Cantit i mari mari de metale se "sesc #n solul re"iunilor miniere, av/nd efecte ne"ative asupra cre!terii !i dezvoltrii plantelor. Fatorit interac iunii mediu&or"anisme ve"etale&or"anisme animale& or"anismul uman, poluarea mediului #nconIurtor conduce la influen area strii de sntate a popula iei prin intermediul to$inelor din produsele alimentare 'de e$emplu: Cu, -b, A", Zn, )n, Co, )e(.
1;:

Fe asemenea, substan ele anor"anice care provin din diferite instala ii din industria alimentar, au ac iune nociv asupra materiilor prime de ori"ine animal sau ve"etal prelucrate 'de e$emplu: )%0, M0), NM3, C%, C%0, Cl, MCl, ), N%, N0%3, -b'C0M=(5, Cu)%5, compu!i clorura i de mercur etc.( Feosebit de important este adaptabilitatea unor plante de a se dezvolta #n condi ii de poluare cu anumite substan e anor"anice, ceea ce d posibilitatea determinrii substan elor c*imice poluante a mediului, prin metode c*imice de analiz: - poluarea cu seleniu a plantelor de pe p!unile din Asia Central, Australia, America de Nord, ce a determinat manifestri acute de cdere a l/nii oilor, moartea vitelor etc. - adaptarea unor plante pe soluri poluate cu sruri ale metalelor "rele, prin mecanisme "enetice !i biolo"ice nedeterminate 'de e$emplu: reducerea absorb iei de cupru, dac ionii de zinc sunt #n e$ces(. H$emplele men ionate indic riscul maIor de contaminare a alimentelor de ori"ine ve"etal !i animal datorit polurii mediului #nconIurtor.
))(%(Cont olul <i e>pe ti-a p o/u'elo alimenta e

Un produs alimentar este constituit dintr&un comple$ de substan e or"anice !i anor"anice, care au fie caracter nutritiv sau indiferent or"anismului uman, fie antinutri ional. )tabilirea calit ii produselor alimentare de ori"ine ve"etal !i animal implic controlul compozi iei c*imice a acestora prin metode c*imice calitative 'determinarea componentelor( !i cantitative 'determinarea con inutului fiecrui component #n parte(.
11;

Controlul c*imic al alimentelor are un rol deosebit de important !i #n determinarea con inutului de substan e to$ice de contaminante !i impurit i e$istente at/t #n materiile prime, c/t !i #n produsele alimentare finite. -rintr&un bun mana"ement al calit ii, productorul poate monitoriza procesul te*nolo"ic de fabricare a produselor alimentare. -rin efectuarea de analize c*imice at/t #n fazele intermediare ale procesului de produc ie, depozitare, transport, c/t !i #n faza final, se poate interveni pe parcursul flu$ului te*nolo"ic p/n la consumator, #n vederea eliminrii sau reducerii con inutului de substan e de contaminare a produselor alimentare. +n anumite situa ii, la solicitarea or"anelor Iudiciare sau a partenerilor #n cadrul unui contract economic, este necesar verificarea calit ii produselor alimentare prin efectuarea de e$pertize ale speciali!tilor acredita i #n acest domeniu. +n mod particular, e<pertiza produselor alimentare efectuat #n scopul determinrii substan elor c*imice to$ice aflate accidental sau datorit polurii mediului, se finalizeaz prin #ntocmirea raportului de e$pertiz, pe baza buletinelor de analize c*imice. La nivel european, #n vederea asi"urrii protec iei consumatorului, Comisia )ode< Alimentarius a stabilit Sun aport ma$imal zilnic admisibil de contaminan iT, cum sunt: As, Cd, Cu, 2e, -b, M", )n, !i Zn. Concentra iile ma$imale prevzute #n standardele europene sunt recomandate de comisia mi$t interna ional sub e"ida 2A%4aM%. Fe asemenea, pe l/n" standarde, Code$ Alimentarius cuprinde !i alte acte normative 'coduri de practici, recomandri( privind evaluarea to$icolo"ic !i metodele analitice clasice !i instrumentale de analiz folosite #n arbitraIele Code$, #n cadrul circula iei europene a mrfurilor.
111

+n vederea #mbunt irii strii de sntate a popula iei, tendin a mondial este de a realiza produse alimentare ecolo"ice, prin aplicarea metodelor a"riculturii !i a zoote*niei biolo"ice. Be"ulamentul CHH0;:0 0;:041::1 a pus bazele sistemelor de certificare #n a"ricultura ecolo"ic. %biectivul aplicrii agriculturii &i zootehniei biologice const #n protec ia mediului !i a snt ii consumatorilor, prin renun area la utilizarea #n"r!mintelor c*imice !i a oricror substan e de sintez !i totodat, respectarea ciclului biolo"ic natural de cre!tere a plantelor !i respectiv, al animalelor. +n urmtorii ani, controlul calit ii produselor alimentare va avea din ce #n ce mai mare importan , datorit aten iei acordate respectrii normelor europene privind si"uran a alimentar a consumatorului.
110
A&E=A
!aracteristicile elementelor *in gru2ele 2rinci2ale ale )a0elului Perio*ic
,ru2a
> A #
(asa atomic 7ensitatea in ra2ort cu aerul,g?cm3 Punctul *e lic e4iere @! Punctul *e to2ire, @! !on*ucti0ilitatea termica B0@!C cal?cm s gr* Solu0ilitatea in a2a B18@!C /ol?1 /olE a2a !al*ura *e 4ormare a moleculei *e # *in atomi B0@'CFGcal?mol # 7istanta intre nuclee #A#F (omentul electric Potentialul *e ioni.are A4initatea 2entru electron,e3 Electronegati/itatea BPaulingC
1,008 0,06$ A252,8 A257,3 0,000412 0,0185 102,72
H e3
0,75 0 13,5$5 0,715 2,1
6i &umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Potenial *e ioni.are,e3 Electronegati/itatea BPaulingC 9a.a *e co/alen, H 9a.a ionic,B(<C, H ,ru2a
0 1
&a 3 11 gNeh3s 22,$8$77 0,$7 $7,8 8$2 5,14 0,$ 1,54 1

1
' 1$ gArh5s 3$,0$83 0,86 63,7 760 5,34 0,8 1,$6 1,33
1
90 37 gOrh=s 85,4678 1,53 38,$ 688 4,18 0,8 2,06 1,52

1
!s 55 gRehCs 132,$054 1,$ 28,7 6$0 3,8$ 0,7 2,18 1,7

1
%r 87 gBnhGs 223
0
1s 0s 6,$41 0E53 108,5 1330 5,$3 1 1,34 0,7 >> A 1e
I27J 0,7 1,$
(g 4 12
!a 20
Sr 38
1a 56
9a 88
&umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic
0s
3s
5s
=s
Cs
Gs
$,01218
24,305
40,08
87,62
137,33
226,0254
113

7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Potenial *e ioni.are,e3 Electronegati/itatea BPaulingC 9a.a *e co/alen, H 9a.a ionic,B(<C, H ,ru2a 1,85 1275 2770 $,32 1,5 0,86 0,31 >>> A 1 &umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Potenial *e ioni.are,e3 Electronegati/itatea BPaulingC 9a.a *e co/alen, H 9a.a ionic in cristal, H 5 Al 13 ,a 31 >n 4$ )a 81 1,74 650 1107 7,64 1,2 1,2 0,75 1,55 838 1440 6,11 1 1,3$ 1,06 2,6 768 1380 5,$2 1 1,4$ 1,18 3,5 714 1640 5,21 0,$ 1,52 1,38 5 700 5,28
1,42
0s00p1
10,81 2,34 2300 2550 8,2$ 2 0,82 0,2 >3 A !
3s03p1
26,$8 2,7 660 2270 5,$8 1,5 1,18 0,57
5s05p1
6$,72 5,$1 2$,7$ 2070 K 6 1,6 1,26 0,65
=s0=p1
114,82 7,31 156,4 2070 K 5,78 1,7 1,44 0,$5
Cs0Cp1
204,38 11,85 302,5 1450 K 6,1 1,8 1,48 0,$5
R3D
,ru2a Si 6 14 ,e 32 Sn 50 P0 82
&umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Potenial *e ioni.are,e3 Electronegati/itatea BPaulingC 9a.a *e co/alen, H 9a.a ionic in cristal, H
0s00p0
12,01 3,51 3570 3850 11,264 2,5 0,771 2,6 0,15
3s03p0
28,08 2,33 1413 2355 8,14$ 1,8 1,173 2,71 0,41
5s05p0
72,61 5,32 $58,5 8,13 1,8 1,223 2,72 0,53
=s0=p0
118,71 7,28 231,8 2362 7,32 1,8 1,414 2,$4 0,71
Cs0Cp0
207,2 11,34 327,4 1750 7,415 1,8 1,538 2,15 0,84
,ru2a
3 A & P 7 15 As 33 S0 51 1i 83
&umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Potenial *e ioni.are,e3
0s00p3
14 0,$6 A210 A1$5,8 14,54
3s03p3
30,$7 1,82 44,1 280 11
5s05p3
74,$216 5,72 817 633 10
=s0=p3
121,75 6,6$ 630,5 1640 8,64
Cs0Cp3
208,$8 $,8 271 1560 8
115

Electronegati/itatea BPaulingC 9a.a *e co/alen, H 9a.a ionic in cristal, H 3 0,74 1,71 2,1 1,1 2,12 2 1,21 2,22 1,$ 1,41 2,45 1,$ 1,52
,ru2a
3> A O S 8 16 Se 34 )e 52
&umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Potenial *e ioni.are,e3 A4initatea 2entru electron,e3 Electronegati/itatea BPaulingC 9a.a *e co/alen, H 9a.a ionic in cristal, H ,ru2a
0s 0p
3s 3p
5s 5p
=s =p5
127,6 6,25 452 13$0 $,01 2,1 1,37 2,21
15,$$ 1,27 A218,$ A182,$ 13,614 A7,28 3,5 0,74 1,4 3>> A % !l $
32,06 2,06 118,$5 444,6 10,367 A3,44 2,5 1,04 1,84
78,$6 4,82 220,2 688 $,75 A4,21 2,4 1,17 1,$8
1r 17 35
> 53
&umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Solu0ilitatea in a2a,la 20 !,mol?l Energia *e *isociatie,Gcal?mol Potenial *e ioni.are,e3 A4initatea 2entru electron,e3 Electronegati/itatea BPaulingC 9a.a *e co/alen, H 9a.a ionic in cristal, H
0s00p=
18,$$ 1,3 A223 A188,$ 37,7 17,42 4,27 4 0,70$ 1,36
3s03p=
35,45 1,$ A102 A34,6 0,0$BgC 56,$ 13,1 4,01 3 1,05 1,81
5s05p=
7$,$04 3,4 A7,3 58,8 0,21BlC 45,2 11,84 3,78 2,8 1,1$3 1,$7
=s0=p=
126,$ 4,$ 114 184 0,001BsC 35,4 10,44 3,43 2,5 1,36 2,16
,ru2a
3>>> A #e &e 2 4 10 20,17$ Ar 18 3$,$4 'r 36 83,8 =e 54 131,2$ 9n 86 222
&umarul *e or*ine &umrul atomic
11=

7ensitatea BsC,g?cm3 g?l Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Solu0ilitatea in a2a,la 20 !,mol?l 9a.a atomica H Potenial *e ioni.are,e3 0,178 A272,1 A26$ 13,8 1,2$ 24,58 0,8$$ A248,6 A246 14,7 1,6 21,56 1,786 A18$,4 A185,8 34,$ 1,$2 15,76 3,736 A156,6 A152,$ 73 1,$8 14 5,8$1 A111,5 A107,1 110,$ 2,18 12,13 $,$6 A71 A65
10,75
Ane;a !aracteristicile elementelor *in gru2ele secun*are ale )a0elului Perio*ic ,ru2a > 1 !u &umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Potenial *e ioni.are,e3 Electronegati/itatea BPaulingC 9a.a *e co/alen, H 9a.a ionic in cristal, H 2$ Ag 48 Au 80
3d s
1; 1
5d =s
1;
=d Cs
1;
63,54 8,$6 1083 25$5 7,72 1,$ 1,38 0,$6 >> 1 5n
107,86 10,5 $60,8 2210 7,57 1,$ 1,53 1,26
1$6,$6 1$,3 1063 2$70 $,22 2,4 1,5 1,37
R0D
,ru2a >>
!* 30 48
#g 80
3d1;5s0
65,3$ 7,14 41$,5 $06 $,3$ 1,6 1,31
0D
5d1;=s0
112,41 8,65 320,$ 765 8,$$ 1,7 1,48 0,$7
=d1;Cs0
200,5$ 13,6 A38,4 357 10,43 1,$ 1,4$ 1,1
0,74
11C

,ru2a >>> 1 Sc &umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Potenial *e ioni.are,e3 Electronegati/itatea BPaulingC 9a.a *e co/alen, H 9a.a ionic in cristal, H 21 L 3$ 6a 57 Ac 8$
3d 5s
5d =s
3
=d Cs
Cd Gs0
27,028
44,$55$
88,$05$ 4,47 140$ 2$27 6,6 1,2 1,62 0,$3
138,$055 6,17 $20 3470 5,61 1,1 1,6$ 1,15
153$ 2730 6,56 1,3 1,44

3D
1050
1,1
0,81
1,18
,ru2a >3 1 )i &umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Potenial *e ioni.are,e3 Electronegati/itatea BPaulingC 9a.a *e co/alen, H 9a.a ionic in cristal, H 22 5r 40 #4 72
3d 5s
5d =s
=d Cs
47,88 4,51 1668 3260 6,83 1,5 1,36 0,6
$1,22 6,4$ 1852 3580 6,$5 1,4 1,48 0,8
178,4$ 13,1 2222 5400 5,5 1,3
R5D
,ru2a 3 1 3
0,86
&0 23 41
)a 73
&umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @!
3d35s0
50,$4 6,1 1$00 3450
5d5=s1
$2,$ 8,4 2415 3300
=d3Cs0
180,$4 16,6 2$$6 5425
11G

Potenial *e ioni.are,e3 Electronegati/itatea BPaulingC 9a.a *e co/alen, H 9a.a ionic in cristal, H 6,74 1,6 1,17 6,77 1,6 1,37 0,7 6 1,5 1,37 0,73
=D
0,5$
,ru2a 3> 1 !r &umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Potenial *e ioni.are,e3 Electronegati/itatea BPaulingC 9a.a *e co/alen, H 9a.a ionic in cristal, H 24 (o 42 M 74
3d 5s
5d =s
=d Cs
51,$$ 7,1$ 1875 2665 6,76 1,6 1,16 0,52
$5,$4 10,2 2610 5560 7,18 1,8 1,31 0,62
183,85 1$,3 3410 5$30 7,$8 1,7 1,32 0,68
RCD
,ru2a 3>> 1 (n
)e 25 43
9e 75
3d 5s
5d =s
I$8J
=d Cs
10
54,$3 7,43 1245 2150 7,43 1,5 1,13

GD
186,2 11,5 21 3180 5$00 7,87 1,$ 1,25
2200
1,$
0,46
,ru2a 3>>> 1 %e &umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Potenial *e ioni.are,e3 27
!o 28
0
&i 2$
9u 44
K 0
9 45
1
3d 5s
3d s
7,86
G 0
3d 5s
5d =s
5d =s1
102,$ 12,4 1$66 4500 7,7
55,84
58,$3 8,$ 14$5 2$00 7,86
58,6$ 8,$ 1453 2730 7,63
101,07 12,2 2500 4$00 7,5
1536 3000 7,8$
11K

Electronegati/itatea BPaulingC 9a.a *e co/alen, H 9a.a ionic in cristal, H &umrul atomic !on4iguraia electronic e;terioar (asa atomic 7ensitatea BsC,g?cm3 Punctul *e to2ire, @! Punctul *e 4ier0ere, @! Potenial *e ioni.are,e3 Electronegati/itatea BPaulingC 9a.a *e co/alen, H 9a.a ionic in cristal, H =3< 1,8 =3< P* 46 1,3$ 0,64 Os 76 1,8 1,35 0,63 >r 77 1,8 1,54 0,62 Pt 78 2,2 1,38 0,6$ 2,2 1,48 0,86
5d1;=s;
106,42 12 1552 3$80 8,33 2,2 1,3 0,5
=dCCs0
1$0,2 22,6 2700 5500 8,7 2,2 1,4 0,66
=d:Cs;
1$2,22 22,5 2454 5300 $,2 2,2 1,502 0,52
=d:Cs1
1$5,$6 21,4 176$ 4530 8,$6 2,2 1,35
BIBLIOGRAFIE
1. Eeral, H., Zapan, M., )himie anorganic, Hditura 1e*nic, Eucure!ti,
1:C:.
0. Marcu, J., Erezeanu, M., EeIan, C., E/tc, A., Ctuneanu, B., )himie
anorganic, Hditura Fidactic !i -eda"o"ic, Eucure!ti, 1:K1.

3. Mateescu, C., coordonator, Nicolae, P., Ne"u , L., Eluc, N., %nac, N.,
Nicolae, 2., ratat de siguran alimentar 'vol.P(, Hditura Eioterra, 0;;C

5. Neam u, J., -opescu, P., Lazr, Qt., Eurnea, P., Erad, P., C#mpeanu, J*.,
Jalben, 1., )himie &i biochimie $egetal, Hditura Fidactic !i -eda"o"ic, Eucure!ti, 1:K3
=. Neam u, J., 2iochimie alimentar, Hditura CHBH), Eucure!ti, 1::G C. Ne"oiu, F.,
ratat de chimie anorganic 'vol. P, PP(, Hditura 1e*nic, Eucure!ti, 1:G0
G. Ne"u , H.L., 2iochimia alimentelor, Hditura Eioterra, Eucure!ti, 0;;; K. Neni escu, C.F., )himie general, Hditura Fidactic !i -eda"o"ic,
Eucure!ti, 1:KC :. -amfilie, B., Merceologia &i e<pertiza mrfurilor alimentare de e<portimport, Hditura %scar -rint, Eucure!ti, 1::C 1;.-aulin", L., )himie general, Hditura }tiin ific, Eucure!ti, 1:G; 11.)pacu, -., J*eor"*iu, C., )tan, M., Erezeanu, M., anorganic, Hditura 1e*nic, Eucure!ti, 1:GK ratat de chimie
11:

10.,}erbnescu, H., 2iochimie general &i aplicat -n agricultur, sil$icultur, industria alimentar, Hditura Eioterra, Eucure!ti, 0;;; 13. }erbulescu, L., Merceologia mrfurilor alimentare de e<port-import, Hditura 2unda iei Bom/nia de M/ine, Eucure!ti, 0;;0.
15. }tefnescu, H., 2iochimie general &i aplicat -n agricultur, sil$icultur,
industria alimentar, Hditura Eioterra, Eucure!ti, 0;;; 1=.7ldescu, L. Eadea, P., Nistor, M. C*imie manual pentru clasa a R&a , Hd. All, Eucure!ti, 0;;;. 1C.{{{ro.wiVipedia.or"4wiVi4-oluare
1G. {{{+nt/lnirea de informare n cadrul -roiectului finan at de Eanca
Mondial SControlul -olurii #n A"riculturT, Ministerul Mediului !i Jospodririi Apelor, Eucure!ti, septembrie, 0;;C
1K. {{{Curs de specializare A"ricultura !i Zoote*nia Eiolo"ic, PCHA
Bom/nia, Universitatea Eioterra Eucure!ti, Eucure!ti, septembrie, 0;;C
CU-BPN)
1. N%QPUNP 2UNFAMHN1ALH 1.1. Materia 1.0. 1ransformrile materiei 1.0.1.1ransformrile fizice 1.0.0. 1ransformrile c*imice 1.3. Compozi ia c*imic a materiei 1.3.1. Compozi ia c*imic a materiei vii 1.3.0. Compozi ia c*imic a alimentelor 1.3.3. )ubstan e c*imice native anor"anice din alimente 1.3.3.1. Clasificare 1.3.3.0. Con inutul de substan e minerale Fin produsele alimentare 1.3.3.3. Con inutul de ap din alimente 0. LHJPLH 2UNFAMHN1ALH ALH CMPMPHP 1 1 0 5 C G G 1; 11 11 11 13 1=
10;

0.1. Le"ea conservrii masei 0.0. Le"ea constan ei compozi iei 0.3. Le"ea propor iilor multiple 0.5. Le"ea propor iilor reciproce 3. A1%MUL 3.1. )curt istoric. 1eorii privind structura atomului 3.0. 1eoria nuclear a atomului a lui But*erford 3.0. 1eoria lui Eo*r 3.3. 1eoria lui Eo*r& )ommerfeld 3.5. 1eoria lui )c*r\din"er 5. %RPFABHA }P BHFUCHBHA =. LHJq1UBP CMPMPCH =.1. Le"tura ionic =.0. Le"tura covalent =.0.1. Le"tura covalent nepolar =.0.0. Le"tura covalent polar =.0.3. .1eoria mecanic&cuantic a covalen ei =.3. Le"tura coordinativ C. )%LUQPP C.1. Fizolvarea C.0. )olubilitatea C.3. 1eoria disocia iei electrolitice C.3.1. Hlectroli i tari C.3.0. Hlectroli i slabi C.3.3. Fisocia ia electrolitic a apei G. C%MEPNAQPP AN%BJANPCH G.1 )curt istoric G.0. %$izi G.0.1. Clasificare G.0.0. -ropriet i "enerale G.3. Acizi G.3.1. Clasificare G.3.0. Acizi tari !i acizi slabi G.3.3. -ropriet i "enerale G.5. Eaze G.5.1. Clasificare G.5.0. Eaze tari !i baze slabe G.5.3. -ropriet i "enerale G.5.5. 1eoria protolitic G.5.=. 1eoria electronic a acizilor !i bazelor G.=. )ruri 1= 1C 1C 1K 1: 1: 1: 0; 01 03 0= 31 30 33 33 35 35 3C 3G 3G 3K 3: 5; 51 51 53 53 53 5= 5= 5C 5G 5K 5: =; =; =1 =1 =0 =3 =3
101

G.=.1. Clasificare G.=.0. -ropriet i "enerale G.C. Apa G.C.1. )tructura molecular a apei G.C.0. -ropriet i "enerale G.C.3. Cristalo*idra i K. 1AEHLUL -HBP%FPC K.1. )curt istoric K.0. Corela ia dintre structura #nveli!ului electronic al atomului !i pozi ia elementului c*imic #n 1abelul -eriodic K.3. Corela ia #ntre pozi ia elementului #n 1abelul -eriodic !i propriet ile lui fizice !i c*imice K.3.1. -ropriet i periodice fizice K.3.0. -ropriet i periodice c*imice K.5. Be"uli pentru stabilirea numerelor de o$idare :. MH1ALH :.1. Bsp/ndirea #n natur :.0. Metode de ob inere a metalelor :.3. Materiale anor"anice cu importan practic :.3.1. Clasificare. Compozi ie :.3.0. %b inerea aliaIelor :.3.3. propriet i fiuice ale aliaIelor :.3.5. AliaIe cu importan industrial :.3.=. AliaIe folosite #n industria produselor alimentare :.5. -ropriet i fizice ale metalelor :.=. -ropriet i c*imice ale metalelor 1;. NHMH1ALH 1;.1. Jeneralit i 1;.0. Midro"enul 1;.0.1. -ropriet i fizice 1;.0.0. -ropriet i c*imice 1;.3. Jrupa a 7PPa principal 1;.3.1. -ropriet i fizice 1;.3.0. -ropriet i c*imice 1;.5. Jrupa a 7Pa principal 1;.5.1. -ropriet i fizice 1;.5.0. -ropriet i c*imice 1;.=. Jrupa a 7a principal 1;.=.1. -ropriet i fizice 1;.=.0. -ropriet i c*imice 11. -%LUABHA MHFPULUP. C%N1AMPNABHA =3 =5 =K =K =: C; C1 C1 C0 C3 C3 C= CC CK CK G; G1 G1 G1 G0 G0 G5 G= GG K5 K5 KC KG KK K: :; :; :0 :0 :3 :5 := :C
100

-B%FU)HL%B ALPMHN1ABH 11.1. -oluarea mediului 11.0. Contaminarea alimentelor 11.3. Controlul !i e$pertiza produselor alimentare Ane<a ' Ane<a + Eiblio"rafie :: :: 1;0 1;5 1;G 11; 113
103

Chimie Anorganica

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Chimie Anorganica

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

www.cartiaz.

ro Carti si articole online de la A la Z

CHIMIE ANORGANICA Capitolul I NOIUNI FUNDAMENTALE

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

1.0. 1ransformrile materiei

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

& & &

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

1.0.1. 1ransformrile fizice

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

1.0.0. 1ransformrile c*imice

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

1.3. Compozi ia c*imic a materiei

1.3.1.Compozi ia c*imic a materiei vii

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

:C,0 ::,G3 3,=3

1abelul 5. Bsp/ndirea elementelor c*imice #n litosfer !i #n or"anismul uman.

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

1.3.0. Compozi ia c*imic a alimentelor

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

1.3.3. )ubstan e c*imice native anor"anice 'substan e minerale( din alimente

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

Capitolul II LEGILE FUNDAMENTALE ALE CHIMIEI

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

#(%( Le!ea p opo ,iilo multiple

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

#(2( Le!ea p opo ,iilo

.le!ea p opo ,iilo ec3i*alente1

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

Capitolul III ATOMUL

3.0.. 1eoria nuclear a atomului a lui But*erford

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

3.3. 1eoria lui N. Eo*r

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

3.5. 1eoria lui Eo*r&)ommerfeld

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

prin rota ia electronului pe orbita lui. are +l9'

valori, '9l l , : , 9l);

& numrul cuantic de spin, s, care caracterizeaz momentul ma"netic propriu

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

3.=. 1eoria lui )c*r\din"er

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

& numrul cuantic magnetic, m, cu valori m6 ;, _1, _ 0, _ 3,....., _ l

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

Capitolul I4 O5IDAREA 6I REDUCEREA

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

) & 0e 6 ) clorul se reduce ' prime!te un electron(:

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

)i%0 D 0M" 6 )i D 0M"%

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

Capitolul 4 LEG7TURI CHIMICE

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z

=.1. Le"tura ionic

www.cartiaz.ro Carti si articole online de la A la Z