Caracterizare Mara din Mara de Ioan Slavici

Mara - personaj principal de roman traditional, realist, obiectiv - personaj realist - taranul "Mara",de Ioan Slavici - roman traditional, realist-obiectiv Proza lui Ioan Slavici (1848-1925) contureaza o fresca a moravurilor si a comportamentului specifice locuitorilor din Ardeal, o lume in care triumfa binele si adevarul, cinstea si dreptatea, cumpatarca si iubirea de oameni, norme etice pe care omul trebuie sa le respecte. Prozator ardelean, precursor al lui Liviu Rebreanu, Slavici este un autor moralist, un fin psi olo!, un creator de tipolo!ii. "upa cum el-insusi afirma, este adept inflacarat al lui #onfucius $%%&-'() i.*r.+, auritorul unui sistem filozofic etic si social, cu valoroase idei umaniste. #onceptul fundamental in etica sa il constiruie "omenia" $"jen"+, adica "respectarea omului in om". "upa propria marturisire, Slavici aplica in opera sa principalele virtuti morale e,primate de #onfucianism- sinceritatea, demnitatea, bunacredinta, franc etea, cinstea, iubirea de adevar si nu in ultimul rand, cumpatarea, declarand ca filozoful c inez este "cel mai cu minte dintre toti oamenii care le-au dat altora sfaturi" $".ducatia morala"+. Intrea!a creatie a lui Slavici este o pledoarie pentru ec ilibrul moral, pentru c ibzuinta si intelepciune, pentru fericire prin iubirea de oameni si pastrarea masurii in toate, iar orice abatere de la aceste principii este !rav sanctionata de scriitor. Romanul "Mara" de loan Slavici a fost publicat in &/)', in revista "0atra", iar in volum a aparut abia in &)12. Aceasta opera literara este "cel mai bun roman al nostru, inainte de 3Ion4", conform afirmatiei lui Serban #ioculescu si "aproape o capodopera", in viziunea lui 5eor!e #alinescu, deoarece destinul eroilor si mediul social sunt evocate cu o remarcabila arta a detaliului si cu o mare forta de construire a ansamblului. Mara, protagonista comple a a roman!l!i, un persona" eponim $care

da numele operei - n.n.+ si "rotund" $"care nu poate fi caracterizat succint si e,act", ..M.6orster+, este reprezentativa pentru conceptia artistica a lui Slavici. 6in psi olo!, observator atent al sufletului omenesc, romancierul contureaza un personaj realist, viabil, de o vi!oare surprinzatoare, care-si da seama ca banii sunt sin!ura cale de a asi!ura, pentru ea si copii, o e,istenta linistita, o viata demna si respectabila. .roina este un personaj realist traditional, deoarece este tipica pentru taranca "de peste munti si in !enere al vaduvei intreprinzatoare si apri!e" $5.#alinescu+, o femeie puternica, ener!ica si cu multa afectivitate pentru copiii ei. #itl!l indica numele personajului principal, intrucat aceasta creatie este, mai intai, "romanul Marei", al carei destin constituie a,a fundamentala a epicii, ea fiind considerata si "prima femeie-capitalist din literatura noastra" $7icolae Manolescu+. Pe Mara n-o intereseaza averea, ci doar sa aiba bani, care sa-i aduca respectui celorlalti, impacarea cu sine si o si!uranta constanta pentru viitorul copiilor. .roina se incadreaza in vederile etice ale scriitorului, al carui deziderat era acela ca oamenii trebuie sa fie c ibzuiti, arnici si virtuosi, ea 8ntruc ipand un adevarat e,emplu de moralitate. Mara 9arzovanu ramasese vaduva cu doi copii, "saracutii de ei", dar era inca "tanara si vomica" si arnica si "umnezeu a mai lasat sa aiba si noroc", asa cum o caracterizeaza direct naratorul omniscient. 9arbatul sau, 9arzovanu, fusese "mai mult carpaci decat cizmar" si-si petrecuse viata stand mai ales "la birt decat acasa", lasandu-le copiilor o livada de "vreo doua sute de pruni", o vie pe dealul Paulis si casa, care era a Marei, data ca zestre cand se maritase. Mara este precupeata, deoarece isi casti!a e,istenta din ne!ustorie, "vinde ce poate si cumpara ce !aseste", de marti dimineata si pana sambata noaptea ea alear!a cu marfa de la Radna la Lipova, apoi la tar!ul cel mare de la Arad. #a o adevarata femeie de afaceri $"business:oman" - 7.Manolescu+, Mara are un sin!ur scop, acela de a stran!e bani, conducandu-se dupa o re!ula specifica economiei de piata si, ca un adevarat ne!ustor, "vinde mai bucuros cu casti! putin decat ca sa-i cloceasca marfa". Portret!l $izic, conturat de naratorul obiectiv in mod direct prin detalii, trimite su!estiv la trasaturile morale. "Muiere mare, spatoasa, !reoaie si cu obrajii batuti de soare, de ploi si de vant", Mara sta toata ziua, neobosita si ener!ies, la tej! eaua plina de poame, de turta dulce, de peste, in timp ce copiii se zben!uie "printre picioarele oamenilor". #rasat!rile morale definitorii ale Marei decur! in mod indirect din faptele, atitudinea, mentalitatea si aspiratiile eroinei. 6emeie apri!a, avand un acut simt al demnitatii umane, se otaraste sa stran!a bani ca sa scape de saracie si sa-si creasca cei doi copii, pe 8rica si Persida, carora se straduieste sa le creeze o situatie materiala si sociala cat mai buna. Mama iubitoare, Mara are modele de viata pentru copiii ei, pe fata vrea s-o vada

preoteasa, ca pe cea din Pecica, "o femeie minunata si dulce la fire, si bo!ata, si frumoasa", iar pe 8rica viseaza sa-l faca maistru-cojocar. "esi copiii apar "zdrentarosi si desculti", sunt, totusi, "sanatosi si rumeni, voinici si plini de viata, destepti si frumosi", insa "nepeptanati si nespalati si obraznici". #u toate acestea, Mara este stapanita de un emotionant or!oliu matern, mai ales ca toata ziua vede copii si oameni pe care-i compara cu "saracutii mamei" si atunci !andeste cu satisfactie, prin monolo! interior"8ot n-are nimeni copii ca mine;". # ibzuita pana la z!arcenie, Mara face in fiecare seara socotelile, pune deoparte banii pentru si!uranta vietii cotidiene si pentru ziua de maine. La capataiul patului tine trei ciorapi, "unul pentru zilele de batranete si pentru inmormantare, altul pentru Persida si al treilea pentru 8rica", in care pune zilnic fie si numai un creitar si mai de!raba tmprumuta banii de trebuinta pentru a doua zi, decat sa ia ceva din ciorapi. Intrepida $care nu da inapoi in fata !reutatilor, brav, curajos, indraznet, cutezator - n.n.+, autoritara, Mara are putere de munca si o inteli!enta pra!matica, insusiri izvorate, indirect, din e,perienta ei de viata si de aceea nu c eltuieste cu usurinta nici pentru copiii ei, desi ii iubeste enorm, dorind sa stran!a bani suficienti care sa-i dea puterea sa invin!a viata si sa-i asi!ure astfel ec ilibrul sufletesc. "esi este z!arcita, Mara nu este lacoma, dorinta de a avea bani nu o dezumanizeaza ca pe 5 ita $din nuvela "Moara cu noroc"+, eroina find mereu motivata si animata in actiunile ei de dra!ostea materna si de presti!iul in societate. #onstruita din lumini si umbre, Mara nu se tndura totusi sa c eltuiasca bani nici c iar pentru educatia copiilor ei, ci !aseste mijloace de a rezolva aceasta problema prin alte cai. "in relatiile cu celelalte personaje, reise in mod indirect, inventivitatea si abilitatea femeii de a evita c eltuirea banilor si a-si indeplini, totodata, telul in ceea ce priveste asi!urarea viitorului celor doi copii. #and Persida implineste sapte ani, Mara o da in !rija calu!aritelor, insa nu se poate otari sa plateasca 21 de florini pe an, asa cum se intelesese cu maica Ae!idia, desi "ar fi putut sa dea, avea de unde <...= dar n-o ierta firea sa rumpa din niciunul dintre cei trei ciorapi". Maica Ae!idia staruieste pe lan!a maica priorita s-o primeasca pe fata si pentru numai cincizeci de florini pe an, ba mai intervine si pe lan!a domnul *ubar, economul orasului, ca Mara sa capete arenda podului peste Mures. #a podarita, ea obtine un casti! insemnat atat din ta,ele platite de trecatori, "cate doi creitari de om si cate zece de perec ea de cai ori de boi", cat si din avantajul ca-si pune masa si cosurile cu marfa la capul podului si are vanzare buna, deoarece pe acolo "trecea toata lumea". #u toate acestea, ea nu vrea sa plateasca rascumpararea lui 8rica si sa-l scape de armata -"7u dau nici un ban;"-, ci se imprumuta de la 9ocioaca "saptesprezece sute de florini", cu !andul ascuns de a nu-i mai inapoia, mizand pe faptul ca 8rica se va insura cu Sultana, fiica mesterului, si astfel ea va scapa de datorie. "ezama!it de atitudinea mamei, 8rica "se da la 0erbonc" de

bunavoie, adica se inroleaza voluntar pentru razboiul din Italia, unde este lovit in sold "de o tandara de bomba", din care cauza Mara se simte vinovata ca nu platise rascumpararea si umbla amarata, "plan!andu-se mereu de la Radna la Lipova si de la Lipova la Radna". Inteligenta si dotata c! !n adevarat talent pentr! a$aceri, ea da bani cu camata, insa nu se lacomese, ci implica in aceasta tranzactie si pe economul orasenesc Anton *ubar, impreuna cu care avea si arenda podului"#a femeie cu minte, Mara stia ca n-are niciodata sa-si pearda banii daca face tovarasie cu *ubar. #asti!a, ce-i drept mai putin, <...= dar cresteau si ciorapii deodata cu copiii". 9anii ii dau Marei si!uranta de sine si respectul celorlalti, ceea ce produce sc imbari vizibile in infatisarea si atitudinea eroinei, asa cum observa direct naratorul omniscient> "7u mai era Mara podarita, nici precupeata, nici mai ales vaduva ramasa cu doi copii saraci!atita de nunta, ea se tinea drept, vorbea rar si c ibzuit, ba, pentru ca lumea sa afle, mai scapa si cate-o vorba despre supararile pe care ti le fac datornicii". %ire energica si am&itioasa, Mara ascunde sub masca asprimii, o mare sensibilitate si sufera de fiecare data cand copiii ei trec prin dificultati, fiind totdeauna de partea lor. Plecarea Persidei la 0iena impreuna cu 7atl si casatoria lor secreta provoaca Marei o profunda amaraciune, pe de o parte pentru ca fata se insotise cu un neamt $de alta etnie si reli!ie+, iar pe de alta parte pentru ca ajunsese de rusinea satului. #u toate acestea, 8rica ii scrie Persidei ca Mara n-o invinovateste si-i transmite ca "n-are sa-i pese de !ura lumii si c-o astept sa vie cand ii va fi prea !reu", atitudine din care reiese, indirect, dra!ostea de mama ce se manifesta neconditionat pentru fiica ei. Atunci cand casnicia Persidei este in declin, Mara ii sta alaturi, fiind un permanent sprijin moral pentru fata ei si o incurajeaza sa treaca peste !reutatile ivite, peste comportamentul violent si umilitor al sotului- "Lasa, dra!a mamei; Sa nu te sperii, ca au sa treaca toate cu bine. Asta e soarta femeilor;". #a si 0itoria Lipan $din romanul "9alta!ul", de Mi ail Sadoveanu+, Mara este o personalitate puternica, darza, ferma si tenace, urmarindu-si indeaproape scopul. "aca 0itoria isi pune toata ener!ia pentru aflarea adevarului si pedepsirea vinovatilor, Mara este preocupata de a stran!e suficienti bani pentru un statut social si material solid, pentru a se simti stapana pe destinul ei. "upa ce aduna sume importante, si!uranta de sine se accentueaza, increderea in propriile forte ii sc imba atitudinea si comportamentul, "vorbea mai apasat, se certa mai putin, calca mai rar si se tinea mai drept decat odinioara". Ii ramasese, totusi, nesc imbata, prudenta de a nu c eltui banii adunati cu atata stradanie prin munca ei. La botezul nepotului, Mara intentioneaza sa-i dea Persidei zestrea, osciland, descrescator, de la treizeci de mii pana la / mii de florini, pe care, in cele din urma, se otaraste sa-i dea lui 7atl, dar !inerele o roa!a sa-i pastreze

la ea. Mara este mandra si fericita, vadind or!oliui ma!ulitor ca ea doar atata "voia ca lumea sa stie..." ca are bani si ca !inerele sau a considerat ca la ea "sunt mai bine pastrati". Mara este "crestina adevarata", cum o caracterizeaza direct naratorul omniscient, mer!e la biserica, multumeste "cum se cuvine in fata lui "umnezeu", ii invata si pe copii- "Inc inati-va si voi, samcutii mamei". #alculate si c ibzuita, arnica si inteli!enta, cu o mare vointa si stapanire de sine, Mara intruneste toate virtutile ce compun viziunea etica a lui Slavici, care construieste astfel o eroina demna de toata pretuirea si fata de care are simpatie si intele!ere- "7ici ca se uitau insa oamenii ca mai nainte la dansa. Las?ca banul te ridica si in sufletul tau si in !andul altora, dar banul a!onisit e dovada de vrednicie". Ioan Slavici surprinde, pe tot parcursul romanului, atmosfera specifica a spatiului ardelenesc, in toate laturile vietii omenesti. #u o impresionanta forta a detaliului, scriitorul construieste ima!ini su!estive privind etno!rafia, obiceiurile, traditiile, mentalitatea oamenilor de etnii diferite, care convietuiesc in acelasi spatiu etic ce-i cuprinde si-i supune pe toti"#olectivitatea face le!ea pe care individul e tinut sa o respecte". $7icolae Manolescu+ Mai mult- http://www.ebacalaureat.ro/c/4/67/525/0/Mara-din--Mara---de-IoanSlavici#ix 2u!"i!#$%