You are on page 1of 7

REPRODUCEREA CELULARA

MITOZA

Este modalitatea de diviziune specified celulelor eucariote somatice, constand in formarea dintr-o celula a 2 celule-fiice identice, care au acelai material genetic ca i celula - mama (acelasi numar de cromozomi) Se numete si diviziune indirecta deoarece cuprinde 2 procese asincrone: diviziunea nucleului (cariokineza) diviziunea citoplasmei (citokineza). Etapele mitozei 1. profaza 2. prometafaza 3. metafaza 4. anafaza 5. telofaza Profaza Cromatina se condenseaza i cromozomii devin vizibili microscopic sub forma unor filamente lungi, mcolacite. Fiecare cromozom este alcatuit din 2 cromatide-surori unite prin centromer. Centriolii migreaza cate 2 la polii opusi ai celulei formand corpusculii polari. Incepe formarea fusului de diviziune in afara nucleului, intre cei 2 corpusculi polari. Acestia au funcfie de organizatori ai microtubulilor care vor constitui fibrele fusului. Nucleolii se fragmenteaza in mici corpusculi si nu mai pot fi observati la examenul microscopic. Prometafaza Invelisul nuclear se fragmenteaza in vezicule si dispare. Microtubulii fusului de diviziune se ataeaza de cromozomi la nivelul cinetocorilor i incepe deplasarea cromozomilor. Metafaza Se definitiveaza organizarea fusului de diviziune. Acesta este format din 3 tipuri de fibre (microtubuli): fibre asteriene - reprezinta microtubuli dispui in jurul corpusculilor polari, iradiind ca razele unui astru din fiecare pereche de centrioli, de unde denumirea de aster. fibre polare, care se mtind de la corpusculii polari la ecuatorul fusului fibre cinetocorice - se intind de la corpusculii polari pana la cromozomi (se insera la nivelul centromerelor, pe cinetocori).
1

Rolul fusului este de a asigura micarea si separarea cromozomilor in timpul diviziunii. In metafaza, cromozomii se aliniaza la mijlocul fiisului de diviziune, pe planul ecuatorial al celulei, fomand placa ecuatoriala. Acest mod de aranjare face posibila reparti^ia egala a cromozomilor la cele 2 celule rezultate din diviziune. Anafaza Centromerele se divid si cromozomii se cliveaza longitudinal. Cromatidele se separa una de cealalta si fiecare va constitui un cromozom distinct. In urma clivarii longitudinale numarul de cromozomi se dubleaza de la 46 la 92, asigurandu-se astfel repartizarea egala a materialului genetic la celulele-fiice rezultate din diviziune. Cromozomii sunt "trasi" spre cei 2 poli celulari de fibrele cinetocorice atasate la mijlocul cromatidelor. Spre fiecare pol se deplaseaza 46 de cromozomi monocromatidieni, deplasarea facandu-se cu cinetocorul inainte i brajele cromatidiene inapoi. Deplasarea cromozomilor se realizeaza prin depolimerizarea unitafilor de tubulina din component microtubulilor cinetocorici. Microtubulii cinetocorici se depolimerizeaza la capete, tragand spre ei cromozomii. Concomitent are loc indepartarea polilor celulari prin alungirea fibrelor polare. La sfarsitul anafazei cromozomii se afla grupaji la cei 2 poli ai celulei si fibrele cinetocorice dispar. Nota: anumite medicamente folosite in terapia anticanceroasa impiedica depolimerizarea tubulinelor, oprind diviziunile celulelor maligne in metafaza. Telofaza Cromozomii aflatf la cei 2 poli celulari se despiralizeaza i nu mai sunt vizibili ca entitaji separate. Activitatea centriolilor inceteaza. fusul de diviziune se dezintegreaza. Se reorganizeaza si reapar nucleolii In jurul nucleilor celulelor-fiice se reasambleaza invelisul nuclear prin fuzionarea veziculelor delimitate de membrane care inconjoara fusul de diviziune. Astfel, la cei 2 poli ai celulei se formeaza cate un nucleu. Citokineza (diviziunea citoplasmei) Incepe dupa formarea completa a nucleilor si se realizeaza prin clivare. In jurul ecuatorului celulei, sub membrana celulara, se formeaza un inel contractil alcatuit din fiiamente de actina i miozina. Prin interacthmea dintre actina i miozina, inelul se contracts si determina formarea unui an^ de clivare la mijlocul celulei, care progreseaza treptat si desparte citoplasma in doua. CICLUL CELULAR Ciclul celular sau ciclul de viata al unei celule este perioada de timp scursa de la apari^ia unei celule, din momentul in care s-a incheiat diviziunea prin care a luat nastere, pana la terminarea propriei diviziuni.

Se desfaoara in 4 etape: 1. etapa Gl- perioada presintetica 2. etapa S - perioada de sinteza a ADN 3. etapa G2 - perioada postsintetica 4. etapa M = etapa diviziunii celulare sau mitoza Initiala S provine de la sinteza (a ADN-ului), iar G de la gap (gol de sinteza; desemneaza perioadele ciclului celular in care nu are loc sinteza de ADN) Fazele Gl, S, si G2 constitute impreuna interfaza - perioada dintre doua diviziuni celulare. In etapa Gl: celula sintetizeaza proteine i create. Volumul celular, redus la jumatate prin mitoza, revine la normal. In etapa S are loc sinteza (replicarea) ADN. Cantitatea de ADN se dubleaza si cromozomii devin bicromatidieni (fiecare cromozom este alcatuit acum din 2 cromatide- surori) sinteza histonelor i enzimelor necesare replicarii ADN. in etapa G2 - continua sinteza proteinelor. Celula se pregateste pentru mitoza are lor sinteza tubulinelor, proteine din care sunt constituiti microtubulii ce vor forma fusul de diviziune.

In etapa M - celula isi incheie prin diviziune ciclul de viaja. Dupa incheierea mitozei, celula reintra in faza Gl si incepe un nou ciclu sau se opreste intr-o faza stationara de repaus, faza Go. Durata ciclului celular variaza in limite largi in functie tipul celular. Este in medie de 24 de ore (din care etapa GI- 10 h, S - 9h, 62 - 4h, iar etapa M - Ih).

Reglarea ciciului celular


Este realizata de un sistem de control al ciclului celular care activeaza la momentul potrivit enzimele necesare desfasurarii fiecarui proces (replicarea ADN, mitoza, citokineza etc), apoi le dezactiveaza. El asigura desfaurarea proceselor ciclului celular intr-o anumita ordine. Acest sistem de control poate opri ciclul celular in anumite puncte de control (puncte de restricfie) daca celula nu indeplineste conditiile necesare pentru a trece in etapa urmatoare. Sistemul de control al ciclului celular cuprinde 2 seturi de proteine: kinazele dependente de cicline ciclinele Kinazele dependente de cicline sunt enzime care se activeaza periodic, in anumite momente ale ciclului celular (de exemplu, unele kinaze sunt activate la sfarsitul fazei Gl, determinand intrarea
3

celulei in faza S, altele se activeaza la sfarsjtul fazei G2, determinand intrarea celulei in mitoza). Aceste enzime ac$ioneaza prin fosforilarea unor proteine-cheie ale ciclului celular, catalizand transferal unei grupari fosfat de la ATP catre un aminoacid din proteina-tinta. Ciclinele sunt proteine care se acumuleaza intracelular in anumite momente ale ciclului celular. Se leaga de kinaze si le activeaza, formand cu acestea complexe cicline-kinaze ce declanseaza diferitele etape ale ciclului celular. Punctele de restricfie (de control) ale ciclului celular Sunt momente pe care celula trebuie sa le depaeasca pentru a putea parcurge etapele urmatoare. Daca celula nu indeplinete condifiile necesare depasirii unui punct de restricjie, ea se oprete in etapa ciclului celular situata imediat inaintea acelui punct de restric^e. Principalele puncte de restrictie se afla la trecerea din faza Gl in S la trecerea din G2 in M la trecerea din metafaza in anafaza

Punctul G1-S Este eel mai important punct de restric^ie, care controleaza inijierea sintezei ADN, impiedicand intrarea celulei in faza S daca ADN-ul prezinta alterari structurale. O eventuala alterare a ADN-ului determina acumularea intracelulara a unei proteine reglatoare (proteina p53), care blocheaza replicarea ADN-ului i activeaza mecanismele de reparare a acestuia. Daca reparararea ADN-ului eueaza, proteina p53 declaneaza apoptoza inainte de intrarea celulei in faza S (apoptoza moarte celulara programata). Punctul de restrictie G2-M impiedica intrarea in mitoza a celulei daca ea nu a atins dimensiuni suficient de mari pentru a se putea divide. Punctul de restrictie aflat la trecerea din metafaza Tn anafaza impiedica intrarea celulei in anafaza atunci cand cromozomii nu sunt aliniaji corect in placa ecuatoriala, asigurand astfel distribuirea unui set complet de cromozomi fiecarei celule rezultate din diviziune. Clasificarea celulelor dupa modul de parcurgere a ciclului celular: labile stabile

permanente

Celuieie labile
Sunt celule care se divid continuu, avand o capacitate mare de proliferare. De exemplu, celulele hematopoietice, celulele epiteliului mucoasei bucale, celulele epiteliilor gastric i intestinal, epidermul, celulele liniei spermatogenetice a.

Celulele permanente Sunt celule inalt specializate care in via|a postnatala pierd capacitatea de a se mai divide. Odata distruse, ele nu se mai pot regenera. Exemple: neuronii, celulele musculare. Celulele stabile Au capacitate redusa de a se divide, dar in condijii de stimulare redobandesc capacitatea de multiplicare rapida. Aceste celule se afla intr-o faza de repaus (faza GO), dar pot reintra in ciclul celular (in faza GI) sub acjiunea unui stimul adecvat. Exemple: hepatocitele, celulele glandulare endocrine, celulele pancreatice.

MITOZA
PHOPHASE PROMETAPHA5E

Centrosomes Aster (with centttole pairs) / Chromatin

Eariy mitotic spindle

(duplicated)

Fragments of nuclear Centromere envelope

Kinetochore

m y\
%

:V /^ -:M^'%-;^ - -V .. jssfia -..\ \ >.


: ;

-m I

\ ft

Nucleblus

Nuclear Plasma envelope membrane

Chromosome, consisting of two sister chromatids

Spindle pole

Kinetochore microtubuie

METAPHftSE. Metaphase plate

ANAFH.ASE

Cleavage furrow

Nucleolus forming

Spindle

Daug hter chroinosomes

j Nuclear ^ envelope forming

CICLUL CELULAR