You are on page 1of 31

PRONUMELE RECAPITULARE 1)Pronumele personal Dansa;Dansul;Dansii;Dansele-forma a doua a pronumelui personal de persoana aIIa Nominativ Subiect-Ea citeste.

Numele predicativ-Prietena mea este ea. Atribut apozitional-Prietena mea(ea)a plecat. Genitiv(a,al,ai,ale cui?) Atribut pronominal-Cartea ei este noua. Nume predicativ-Cartea este a ei. Complement circumstantial cerut de prepozitie sau locutiune prepozitionala-Am gresit din cauza ei. Dativ(cui ?) Complement indirect-I-am spus ei adevarul. Complement circumstantial de cauza-Am reusit datorita ei. Acuzativ Complement direct-Am intalnit-o pe ea.(pe cine,ce?) Complement indirect-Se vorbeste despre ea.(cu cine,ce,pt cine,ce,despre,ce ?) Nume predicativ-Haina este de la ea Atribut pronominal prepozitional-Haina de la este roz.(care,ce fel de ?) Complement circumstantial-Merg la ea. 2)Pronumele personal de politete Persoana aIIa :Sg-Dumneata,Dumitale,Dumnealui Pl-Dumneavoastra Persoana aIIIa :SG-Dumneaei,Dumnealui Pl-Dumnealor *Formele speciale ale pronumelui :Inaltimea ta ;Maria ta ;Domnia sa ;Inaltimea voastra.* 3)Pronumele reflexiv Formele proprii persoana aIIIa Dativ :siesi(forma accentuata) isi,si(forma neaccentuata) Acuzativ :pe sine(forma accentuata) ;se,-s(forma neaccentuata) Eu ma joc.

Mama ma cearta. *Formele neaccentuate ale pronumelui personal devin pronume reflexive cand subiectul si complementul sunt la aceeasi persoana si acelasi numar.* 4)Pronumele si adjectivul pronominal demonstrativ a)de apropiere :Sg-aceste aceasta Pl-acestia acestea b)de departare :Sg-acele acela celalalt cealalta Pl-aceia accelea ceilalti celelalte c)de identita :Sg-acelasi aceeasi Pl-aceiasi aceleasi 5)Pronumele si adjectivul pronominal posesiv Persoana aIa :a mea al meu ale mele ai mei Persoana aIIa :al tau ;a ta ai tai ; ale tale Persoana aIIIa :al sau a ta ai sai ale sale Pl Persoana aIa : ai nostrii ale noatre Ai nostrii Persoana aIIa :a voastra ai vostrii Ale voastre 6)Pronumele si adjectivul nehotarat Simple ;unul una ;unii unele ;altul alta ;altii altele ;toti toata ; tot toate ;mult multe ;putin putine Compuse :cineva ceva ;cateva careva ;oricine orice ;oricare oricat ;oarecine oarece ;oricat ;fiecare ;fiecine fiece ;altcineva altceva ;vreuna vreunul ;vreunii vreunele 7)Pronumele si adjectivul de intarire Persoana aIa Sg. insumi insami Pl.insine insane Persoana aIIa Sg. Insuti insati Pl. insiva inseva Persoana aIIIa Sg. insusi insasi Pl. Insisi insale *Folosit deobicei doar ca adjectiv pronominal de intarire.*

8)Pronumele interogativ Cine ? Ce ? Care ? Cat ? Subiect-Cine a venit ? Nume predicativ-Cine esti tu ? Complement direct-Pe cine ai vazut ieri ? Complement indirect(Ac)-Despre cine vorbesti ? Complement indirect(d)-Cui i-ai spus ? Complement circumstantial de agent-D e cine ai fost ajutat ? Atribut pronominal-A cui cartte o preferi ? *Se foloseste in propozitii interogative.* 9)Pronumele relativ-face relatia(introduce o propozitie secundara).Are aceleasi forme ca pronumele interogativ. Care Cine Ce Cat forma compusa ceea ce ? *Se foloseste numai in fraza.* 10) Pronumele negativ nimeni nimic niciunul niciuna niciunii niciunele

PRONUMELE

1.PRONUMELE ESTE PARTEA DE VORBIRE FLEXIBILA (CARE SE DECLINA) CARE TINE LOCUL UNUI SUBSTANTIV a)Unele pronume au forme personale: -pronume personal propriu-zis;

-pronume personal de politete.; -pronume posesiv; -pronume reflexiv;pronume de intarire. b)Pronume fara forme personale: -pronume demonstrativ; -pronume relativ; -pronume interogative;pronume nehotarate; -pronume negative.

PRONUMELE PERSONALE Pronumele personal desemneaza diferite persoane I, a-II-a, a-III-a singular si plural. Persoana a-III-a are si categoria gen (el, ea etc.) Pronumele personal se declina, schimbandu-si forma in functie de gen, numar, caz si persoana. In flexiunea pronumelui personal apar forme accentuate (la toate cazurile) si forme neaccentuate (la dativ si la acuzativ ) Forme accentuate: -nominativ eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele; -genitiv (al) lui; (a)ei (ai)lor, (ele)lor; -dativ mie, tie, lui, lor, noua, voua, lor, lor; -acuzativ (pe)noi, (cu)voi, (la)ei, ele, (despre) noi, (pentru)voi, (despre) ei, ele. -vocativ tu! Forme neaccentuate: -singular dativ:imi ,mi-, -mi; iti, -ti, ti-; ii, I-, -I; acuzativ: ma, m-, te, il, o; -plural dativ-ne, ne-, -ne, ni, va,v-,vi, le, le-, -le,ii; -acuzativ ne, va, v-, ii, -I, I-, -le, le-; Pronumele personale I si a-II-a nu au genitiv. Formele pronumelor neaccentuate in cazul acuzativ au intotdeauna functia de complement direct. L-am vazut si pe el. Fii dupa cum te arata chipul.

La cazul vocativ formele sunt identice cu nominativ. Functiile sintactice ale pronumelui -subiect, apozitie, atribut, nume predicativ, coplement. In unele expresii verbale, pronumele personale o, i, ii, sunt folosite cu valoare neutra (nu inlocuiesc un substantiv) nu au functie sintactica, continutul lexical e vag. Ii tot da inainte cu gura. A bagat-o pe maneca. Da-i si da-i, pana seara nu a ajuns la cabana. Ortografia pronumelui personal Formele neaccentuate ale pronumelui personal pot fi legate prin cratima de un verb, de o conjunctie, de un alt pronume (etc.) Ce-i pasa lui? Dusmanul cel rau cu paine ti-l castigi. Sa-ti fie frica de cel ce tace. L-a laudat. Alte forme de pronume personal (forme vechi) dansul, dansa, dansii, dansele.

PRONUMELE PERSONAL DE POLITETE Pronumele personal de politete -se foloseste in locul numelor persoanelor carora li se cuvine respect. Pronumele personal de politete are forme numai pentru persoana a-II-a si a-III-a: dumneata, dumnealui, dumneaei, dumneavoastra, dumnealor. Forme populare ale acestui pronume: mata, matale, matalica, mataluta. Locutiuni pronominale de politete: maria ta, Domnia sa, Inaltimea sa, Domnia ta, Excelenta sa

Complementul direct (reactualizare)

1) Complementul este o parte de propozitie secundara care determina un verb, adverb (niciodata) sau un adjectiv. 2) Complementele pot fi: -necircumstantiale: complement indirect, complement direct, complement de agent; -circumstantial: complement circumstantial de mod; complement circumstantial de timp;complement circumstantial de loc, complement de cauza etc. 3) Complementul direct se intalneste numai in cazul acuzativ care este numit cazul obiectului direct.(I.Coteanu). 4) Complementul direct raspunde la intrebarile: pe cine? ce? Complementul direct poate fi exprimat prin: substantiv in acuzativ; a) substantiv cu prepozitie: L-am vazut pe Costel. b) substantiv fara prepozitie: Poti opri apa, vantul si gura. c) locutiune substantivala: Bunica are inca tinere de minte. d) pronume: Dar sigur nu stiu ce cant. Ce = complement direct exprimat prin pronume relativ simplu; Vremea ii invata pe aceeia care n-au dascal Nu am nimic, nimic nu mai astept. - numeral in acuzativ (cu valoare substantivala. Eu zic zece, tu zici doua. I-a intrebat pe cei doi despre istorie. - verb la infinitiv; Am inceput a invata mai constiincios. Nu poti sedea in doua luntre de odata. - verb la supin. Am terminat de invatat. - verb la gerunziu; Ea a auzit cantand. - interjectie; La groapa altuia este usor sa canti aleluia. - ajectiv cu valoare substantivala; Imparatul marita pe cea mai mica.

Complementul direct poate sta inaintea cuvantului determinat sau dupa el. Pe lup picioarele-l hranesc. Punctuatia: Complementul direct nu se desparte prin virgula de termenul regent niciodata: Omul sfiinteste locul. Una zice si alta face.

Gramatica limbii romane

Cuprins
1.Substantivul 2.Articolul 3.Adjectivul 4.Pronumele 5.Numeralul 6.Verbul 7.Adverbul 8.Prepozitia 9.Conjunctia 10.Interjectia

Prescurtari
1.SB-subiectiva 2.PR-predicativa 3.AT-atributiva 4.CD-complementiva directa 5.CI-complementiva indirecta 6.CT-temporala 7.CZ-complementiva cauzala 8.CNS-complementiva consecutiva 9.CT-conditionale 10.CV-concesiva 11.NP-nume predicativ 12.ASA-atribut substantival apozitional 13.ASG-atribut substantival genitival 14.CCL-complement circumstantial de loc 15.CCM-complement circumstantial de mod 16.CCT-complement circumstantial de timp 17.CCC-complement circumstantial de cauza 18.CCS-complement circumstantial de scop 19.C.Ag-complement de agent 20.SSubiect 21.AA-atribut adjectival 22.AP-atribut pronominal

Substantiv

Definitie: substantivul este partea de vorbire care denumeste lucruri, fiinte, fenomene
ale naturii, stari cunoscute in gramatica sub numele de obiecte.

Functiile sinctactice ale substantivului: Nominativ:


1.Subiect: Copilul se joaca. 2.NP: El este inginer. 3.ASA: Lidia, fiica prietenei mele, i-a facut cadou un acest ceas.

Genitiv:
1.NP: Meritele sunt ale elevei. 2.ASG: Lupta contra saraciei continua. 3.CI: Tinerii lupta impotriva nedreptatii. 4.CCL: Masina a stationat in stanga strazii. 5.CCT: Tu ai sosit acasa inaintea parintilor. 6.CCM: El a actionat gresit. 7.CCC: El a intarziat contra propriei sale vointe. 8.CCS: El se pregateste in vederea examenelor.

Dativ:
1.ASA: Far ce-mi luminezi mintea, adevarata calauza sufletului meu. 2.CI: Cinste eroilor patriei. 3.CCL: Stai locului, Ionele! 4.CCM: El a raspuns conform regulamentului.

Acuzativul:
1.NP: Podul este de beton. 2.ASP: Livada cu pomi a inflorit. 3.ASA: Am admirat-o pe prietena ta, adica pe Irina.

4.CD: Tu citesti cartea aceasta. 5.CI: Te gandesti la examen. 6.C.Ag: Problema este rezolvata de elevi. 7.CCL: El se indreapta spre oras. 8.CCT: El a invatat toata ziua. 9.CCM: Colegul tau calca a popa. 10.CCC: Copilul plangea de durere. 11.CCS: Tu te pregatesti pentru examen. Vocativ: este singurul caz in care substantivul nu are functie sinctactica. El exprima o chemare.

Declinarea:
Nominativ: -copilul copila copiii copilele Dativ: -copilului copilei copiilor copilelor Acuzativ: -copilul copila copiii copilele Vocativ: -copilule! copilo! copii! copilelor!

Articolul
1. Articolul hotarat:
Masculin Gen Caz/Nr. Singular N-Ac l G-D lui V le Masculin Plural i lor lor Feminin Singular a ei O! Feminin Plural le lor Lor! Neutru Singular e lui Neutru Plural le lor -

2.Articolul nehotarat:
Masculin Gen Caz/Nr. Singular N-Ac un G-D unei Masculin Plural Niste unor Feminin Singular o unei Feminin Plural niste unor Neutru Singular un unui Neutru Plural Niste unor

3.Articolul posesiv genitival:


Gen Caz/Nr. N-Ac G-D Masculin Singular al alui Masculin Plural ai alor Feminin Singular a alei Feminin Plural ale alor Neutru Singular al alor

4.Articolul demonstrativ:
Gen Caz/Nr. N-Ac Masculin Singular cel Masculin Plural cei Feminin Singular cea Feminin Plural cele Neutru Singular cel Neutru Plural cele

G-D

celui

celor

celui

celor

celui

celor

Adjectivul
Definitie: adjectivul este partea de vorbire flexibila care exprima insusirea unui obiect,
Insoteste un substantiv cu care se acorda in gen, numar si caz.

Felul adjectivelor:
A)Propiu-zise: frumos, curajos, buni, etc. B)Provenite din: a)verb la participiu: citit, citita, scris, scrisa, etc. b)verb la gerunziu: tremurande, fumegande, etc. c)pronume: acel, etc.

Gradele de comparatie:
A)Pozitivul: silitor, bun, frumoasa, etc. B)Comparativul: a)de superioritate: mai bun, mai silitor, mai frumoasa, etc. b)de egalitate: la fel de bun, la fel de silitor, etc. c)de inferioaritate: mai putin bun, mai putin silitor, etc. C)Superlativul relativ: cea mai buna, cel mai bun, etc. D)Superlativul absolut: foarte harnic, foarte frumoasa, etc.

Functiile adjectivului:
1.AA: Am citit o carte interesanta. 2.NP: Ziua era frumoasa. 3.CI: Din galben s-a facut rosu. 4.CCT: Te cunosc de mica. 5.CCM: El era mai mult indrasnet decat istet. 6.CCC: Tu stai acasa de bolnava.

Pronumele

Definitie: pronumele este partea de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv. Pronumele este de mai multe feluri: I.Pronumele personal Definitie: pronumele personal este pronumele care indica persoana vorbirii.
Sg. Pers. 1 2 3 Pl. 1 2 3 N eu tu el ea noi voi ei ele Genitiv Al (a,ai,ale,al) lui Al (a,ai,ale,al) ei Al (a,ai,ale,al) lui Al(a,ai,ale,al) ei Dativ mie tie lui ei noua voua lor lor Dativ Imi, mi Iti, ti Ii, i Ii, i Ne, ni Va, vi Le, li Le, li Acuzativ Pe mine Pe tine Pe el Pe ea Pe noi Pe voi Pe ei Pe ele Acuzativ Ma Te Il, l O Ne Va Ii, i Le Vocativ Tu! Voi! -

Functia sintactica a pronumelui personal:


1.S: ~N~ El citeste. 2.NP: ~N~ Prietenul meu este el. ~G~ Caietul este al lui. ~Ac~ Florile sunt pentru ea. 3.AP: ~G~ Cartea lui este pe masa. ~Ac~ Darul pentru el este pregatit. 4.CD: Pe ea am cautat-o. 5.CI: ~G~ Prietenii au luptat contra lui. ~D~ Lui i-am adus o carte. ~AC~ Ma gandesc la voi. 6.CCL: Copiii alergau spre noi. 7.CCT: Ai intrat in clasa odata cu mine. 8.C.Ag: Problema a fost compusa de el. 9.CCC: Am intarziat din pricina lui. 10.CCS: Tu ai venit aici pentru el.

II.Pronumele personal de politete


Persoana 2 Singular dumneata Plural dumneavoastra Persoana 3 Singular Masculin dumnealui Plural Feminin dumneaiei Singular Masculin dumnealor Plural Feminin dumnealor

III.Pronumele reflexiv Caz Nominativ

Accentuat Pers III -

Neaccentuat Pers III -

Genitiv Dativ Acuzativ

Sie, siesi Sine, sinesi

Isi, si, -si Se, s

IV.Pronumele si adjectivul pronominal de intarire


Numar Sg Pl Gen Masculin Feminin Masculin Feminin Persoana I insumi insami insine insene Persoana II insuti inseti insiva inseva Persoana III insusi insasi insisi Insisi, insele

V.Pronumele posesiv Singular Persoana I Persoana II Persoana III Plural Persoana I Persoana II Persoana III Singular Persoana I Persoana II Persoana III Plural Persoana I Persoana II Persoana III Masculin Un posesor Al meu Al tau Al sau Al nostru Al vostru Al lor Un posesor Ai mei Ai tai Ai sai Ai nostri Ai vostri Ai lor Feminin Un obiect posedat A mea A ta A sa A noastra A voastra Al lor Mai mult obiecte posedate Ale mele Ale tale Ale sale Ale noastre Ale voastre Ale lor

Functia sintactica:
1.S: Ai mei au venit. 2.NP: ~N~ Caietul este al nostru. ~G~ Pamantul acesta era alor sai. ~Ac~ Florile sunt pentru ai nostri. 3.AP: Reusita alor nostri a bucurat toata scoala. 4.AA: Cainele vostru e rau.

5.CD: I-am intalnit pe ai tai. 6.CI: ~G~ Dunsmanul s-a repezit asupra alor nostri. ~D~ Am dat alor vostri mingea. ~Ac~ El isi aminteste de ai tai. 7.CCL: ~Ac~ El mergea catre ai sai. ~G~ El mergea inaintea alor sai. 8.CCT: ~G~ Echipa lor a intrat pe teren inainte alei noastre. ~Ac~ Echipa lor a intrat pe teren inainte de a noastra. 9.CCC: ~G~ El a inatrziat din pricina alor sai. 10.CCS: ~G~ El a muncit in scopul alor sai. ~Ac~ El a muncit toata viata pentru ai sai. 11.C.Ag: ~Ac~ Scrisoarea a fost trimisa de ai tai.

VI. Pronumele demonstrativ: A)Forme:


De apropiere De departare De identitate De diferentiere Forme populare Apropiere Departare Identitate acesta acela acelasi celalalt asta la lalalt aceasta aceea aceeiasi cealalta asta aia ailalta acestia aceia aceiasi ceilalti astia ia ailalalti Departar e Singular Masculin acelea aceluia acestea acelea acelasi ceilalte astea lea etc

B)Declinarea:
Caz Apropier e Singular Masculin acesta acestuia Plural Masculi n acestia acestora Plural Masculi n aceia acelora

N,A c G,D

Femini n aceasta acesteia

Femini n acestea acestor a

Femini n aceea aceleia

Femini n acelea acelora

Functia sintactica:
1.S: Acesta a venit. 2.NP: Prietenul meu este acesta. 3.AA: Copilul acesta este bun. 4.AP: Cartile acestuia sunt noi.

5.CI: ~D~ Dau acestuia o minge. ~Ac~ Eu m-am interesat despre acela. 6.CD: Tu il cauti pe acela. 7.CCL: ~Ac~ Eu locuiesc langa acesta. ~G~ El sta inaintea acestuia in banca. 8.CCT: ~G~ Tu ai intrat pe usa inaintea acestuia. ~Ac~ Tu ai intrat pe usa inainte de acestia. 9.CCM: ~Ac~ El a raspuns ca acestia. ~G~ El a raspuns asemenea acestora. ~D~ A raspuns conform acestor reguli? 10.CCC: ~G~ El a intarziat din pricina acestora. 11.CCS: ~G~ Tu ai muncit toata ziua in scopul acestora. ~Ac~ Tu ai muncit toata ziua pentru acestia. 12.C.Ag: Poezia a fost scrisa de acesta.

VII.Pronumele relativ A)Forme:


Simple Compuse Care, cine, cat, ce, cata, cati, cate; Cel care, cel ce, ceea ce;

B)Declinarea:
Forma N-Ac G cine cine (a,al,ai,ale) cui? Cat, cati, cata, cate Cat, cati, cata, cate cator care care (a,al,ai,ale) care caruia careia caror caruia carora caror

cui

cator

Functiile sintactice ale pronumelui relativ:


1.S: Am vazut ce este acolo. 2.NP: Spune-mi ce a devenit Ionel. 3.AA: Am aflat care carte ai ales-o din biblioteca mea. 4.AP: Acesta este romanul in paginile caruia m-am regasit. 5.CD: Am cumparat cartea pe care mi-ai recomandat-o. 6.CI: Iata caietul caruia i-am schimbat coperta. 7.CCT: Acesta este candidatul inaintea caruia vei raspunde tu. 8.CCL: In zare se vede padurea dincolo de care se afla satul. 9.CCM: Iti prezint adversarul mai bine decat care vei lupta tu. 10.CCC: Ai trecut iar prin necazul din care te-ai imbolnavit acum un an. 11.CCS: Ai reusit la examenul pentru care ai invatat tot anul. 12.C.Ag: Iti prezint elevul de catre care a fost compus exercitiul.

Complementul
I. Complementul:partea sec. de propozitie care determina un verb, un adverb, un adjectiv, o interjectie verbala(predicativa). II. Termenii regenti : - un verb - un adverb - un adjectiv III. Felul complementelor : A. Necircumstantiale : 1. C.D.- det. un verb tranzitivpe cine?ce? Ea il admira pe copil. El poate veni cu noi. 2.C.I.-det. un verb intranzitivcui?alta prepozitie decat pe+cine ce? Noi ii oferim copilului aceluia o carte. Noi vorbim despre un copil. 3.C. de agent-det. un verb la diateza pasiva sau un adjectiv provenit din verb la participiu. El a fost chemat de catre acel copil. Inelul pierdut de catre el a fost gasit. B. Complemente circumstantiale : 1. c. de timp : cand ?de cand ? pana cand ?cat timp ? De ieri pana astazi a lucrat permanent. 2.C. de loc : unde ?de unde3 ?pana unde ? incotro ? 3. C. de mod : El vorbeste corect si tare. 4. C. de cauza : din ce cauza ?din ce pricina ? Ei au pierdut din cauza Mioarei. 5. C. de scop : in ce scop ? Am mers la biblioteca pentru a imprumuta o carte.

Nominativ
SB NP Ele mergeau ctre discotec. Maria este la ea acas.

Acuzativ
CD CI Pe ea am cunoscut-o la Bora. Directorul o s discute cu noi.

APp ntmplrile de la voi au fost fascinante. NP A primi darurile dac a tii c sunt de la tine. CCL Astzi merg la tine. CCT Am plecat dup ele,nu nainte. CCM Eu nv ca ea. C de Agent Maina a fost spart de el.

Dativ
CI NP APp AP n D CCM
Genitiv

I-am cumprat un ursule de plu. Fratele meu este asemenea lui. Un nelept asemenea ie nu mai exist. Imi place sursu-i pe sub musta. Ele au fugit asemenea vou. Prieteni lor sunt de neuitat. Maina dinaintea lor este plcut. Opinia noastr este contra lor. Eu merg naintea fetelor. Noi am sosit naintea lor.

APg APp NP CCL CCT

Vocativ

Tu,vino aici!

Acuzativ

CD
Dativ CI

S-au ntlnit i s-au iubit.

i spune c va ctiga la loto.

AP

i-a construit casa cu mna lui.

Nominativ

SB NP
Acuzativ CD

Ai si primesc ntotdeauna daruri. Bicicleta este a mea.

Pe ai ti i-ai invat s colinde?

CI De obicei oameni sunt stresai dar de srbtori trebuie s uitm fiecare de ale lui APp Oule de la ai si sunt proaspete.

CCL CCT CCM


Dativ

Am plecat la ai lui. Vom pleca dup ai si. Am plecat mai repede dect ai votri

CI NP APp CCM
Genitiv

Le-am mplinit visele alor ti. Fetia este asemenea alor ei. Educaia asemenea alor ti este plcut. Cnt asemenea alor mei.

APg APp NP CCL CCT

O s facem cunotin cu prietenii alor si. Parcul dinaintea alor mei este nverzit. Campania aceasta este contra alor ti. Alin merge naintea alor si. Tinu a sosit inaintea alor mei.

Forme ale pronumelui nehotart Forme ale pronumelui nehotart

NUMR GEN singular masculin feminin masculin feminin masculin feminin masculin feminin masculin feminin masculin feminin masculin feminin unul una altul alta mult mult puin puin att(a) atta tot toat cutare N. = Ac. plural unii unele alii altele muli multe puini puine atia attea toi toate

CAZ G. = D. singular unuia uneia altuia alteia multora altora plural unora

attora tuturor(a) cutruia cutreia cutrora

PRONUMELE
Def: Pronumele este partea de vorbire care ine locul unui substantiv ntr-o comunicare/propoziie.

Pronumele personal
- Pronumele personal indic diferitele persoane care particip la actul comunicrii. - Pronumele personal are gen numai la persoana a-III-a: masculin (el,ei) i feminin (ea, ele). Obs. : Pronumele personal NU devine adjectiv chiar dac determin sau nsoete un substantiv. ex: Camera lui pronume personal atribut pronominal Camera lor pronume personal atribut pronominal Camera mea adjectiv pronoinal(se acord n gen, numr i caz cu substantivul determinat) atribut adjectival - Pronumele personal are forme accentuate i forme neaccentuate: Caz Persoana I. SG. PL. Persoana a-II-a SG. PL. tu (pe) tine ie tu! tei, ivoi (pe) voi vou voi! v, vv-, v, vi Persoana a-III-a SG. PL. el, ea al lui, ei lui, ei l-, l, o i-, i ei, ele al lor lor i, le, ile-, li

forme accentuate: N eu noi Ac G D V Ac D (pe) mine mie m, mmi, mi(pe) noi nou nene-, ni

(pe) el, ea (pe) ei, ele

forme neaccentuate:

Obs. : La persoana a-III-a singular i plural mai exist i alte forme ale pronumelui personal. ex: dnsul, dnsa, dnii, dnsele Funciile sintactice ale pronumelui personal N: subiect: El merge la sniu. nume predicativ: Prietenii ei suntem noi. Ac: compl. direct: Pe el l-am cunoscut n tabr. compl. indirect: Tata o s discute cu voi. atr. pron. prepoziional: Vetile de la ei au sosit ieri. nume predicativ: Darurile sunt de la ei. compl. circ. loc: Am mers pn la ele. compl. circ. timp: O s plecm dup voi, nu nainte. compl. circ. mod: Ana vorbete ca tine. compl. de agent: Motoreta a fost cumprat de ei. D: compl. indirect: I-am mprumutat schiurile. nume predicativ: Copilul este asemenea lui. atr. pron. prepoziional: Un campion asemenea ie este curajos. atr. pron. (D posesiv): mi plcea sursu-i blajin. compl. circ. mod: S-a comportat asemenea lor. G: atr. pron. genitival: Prietenul ei este neastmprat. atr. pron. prepoziional: Gheuul dinainta lor este alunecos. nume predicativ: n disputa creat, Ion este contra lor. compl. circ. loc: Dan merge naintea ei. compl. circ. timp: George a sosit naintea lor. V: nu are funcie sintactic: Tu, vino aici!

Pronumele personal de politee


Def: Pronumele personal de politee sau de reveren arat respectul fa de o anumit persoan. Formele pronumelui personal de politee sunt: pers II N-Ac-V D-G pers III SINGULAR dumneata (d-ta) dumitale (d-tale) SINGULAR PLURAL dumneavoastr (dvs, dv.) dumneavoastr (d-voastr) PLURAL

masculin N-Ac-D-G dumnealui

feminin dumneaei

masculin dumnealor

feminin dumnealor

Obs. : n limbajul familiar i regional exist i alte variante ale pronumelui personal de politee: mata, matale, mtlic, mtlu, tlic. Aceste pronume exprim politeea fa de un inferior sau respectul dintre egali i dintre cei apropiai. Ele reprezint cel mai sczut grad de respect. Obs. : Formele reverenioase precum Domnia ta, Domnia sa, Mria ta, nlimea sa, Excelena sa, Luminia voastr etc. se folosesc n limbajul solemn, oficial i protocolar. Formulele reverenioase exprim cel mai nalt grad de respect.

Pronumele reflexiv
Def: Pronumele reflexiv este partea de vorbire flexibil care arat identitatea subiectului cu un obiect (subiectul face aciunea i o i suport, aciunea se rsfrnge asupra subiectului). nu are forme proprii dect pentru persoana a-III-a i cazurile dativ i acuzativ; pentru celelalte cazuri i persoane, pronumele reflexiv mprumut formele de la pronumele personal. Obs. : Pentru a nu confunda formele neaccentuate ale pronumelui personal cu formele neaccentuate ale pronumelui reflexiv, se utilizeaz urmtoarele criterii: a) identitatea de persoan a verbului cu pronumele ex: Eu m apr. El m apr. I I I reflexiv III I III personal b) plasarea verbului la infinitiv: a se apra - Formele proprii ale pronumelui reflexiv sunt: D Ac accentuate neaccentuate accentuate neaccentuate sie, siei i (i-, -i, -i-) (pe) sine se (se-, -se, -se-)

Formele neaccentuate ale pronumelui reflexiv au funcie sintactic numai dac pot fi dublate printr-o form accentuat corespunztoare persoanei i cazului. ex: M mbrac repede. M mbrac pe mine repede. m = complement direct M gndesc la tine. M gndesc pe mine la tine. m nu are funcie sintactic Funciile sintactice ale pronumelui reflexiv Ac : compl. direct: S-au ntlnit cu prietenii la patinoar. D : compl. indirect: i spune c o s ctige concursul. atr. pron.(D posesiv): i-a udat cizmele.

Pronumele reflexiv
Def: Pronumele posesiv exprim ideea de posesie, nlocuind att numele posesorului, ct i cel al obiectului posedat. ex: Al meu este pe mas. al meu = pronume posesiv al nlocuiete numele obiectului posedat (caietul) meu nlocuiete numele posesorului (Maria) Obs. : Pentru ca un pronume posesiv s se transforme n adjectiv pronominal posesiv, el trebuie s stea pe lng un substantiv i s-l determine (s se acorde n gen, numr i caz cu acesta). ex: Al meu este pe mas. al meu = pronume posesiv Caietul meu este pe mas. meu = adjectiv pronominal posesiv Obs. : Formele A, Al, AI, ALE sunt articole posesive genitivale, dar NU sunt o marc a cazului genitiv. ex: Cartea este a mea. a mea = n N, nu n G ; forma de G = mele Catrea este a familiei mele. a familiei mele = n G

Obs. : Alte forme de genitiv se construiesc cu ALOR. ex: alor mei, alor ti, alor notri etc. ex: Ai mei pierdui sunt, pa, toi. (George Cobuc) ai : este articolul posesiv genul obiectelor posedate = masculin numrul obiectelor posedate = plural mei : este forma pronominal persoana posesorului = pers.I. numrul posesorului = singular
Obiect posedat Posesor

Un singur pers I pers II


al tu a ta ai ti ale tale alor ti

Mai muli posesori pers III


al su a sa ai si ale sale alor si

pers I
al nostru a noastr ai notri ale noastre alor notri

pers II
al vostru a voastr ai votri ale voastre alor votri

pers III

a mea

ai mei mai multe masc. obiecte fem. posedate neutru ale mele

masc.

alor mei

D-G

pronumele posesiv poate ndeplini funciile sintactice de SUBIECT, NUME PREDICATIV, ATRIBUT i COMPLEMENT. adjectivul pronominal posesiv ndeplinete funcia sintactic de ATRIBUT
ADJECTIVAL.

Funciile sintactice ale pronumelui posesiv subiect: Ai si primesc ntotdeauna colindtori. nume predicativ: Darurile sunt ale voastre. Ac: compl. direct: Pe ai mei i-au nvat colinde bunicii. compl. indirect: Oricine are greuti, dar de srbtori este bine s nu te gndeti la ale tale. atr. pron. prepoziional: Merele de la ai ti sunt roii. nume predicativ: Cadourile sunt de la ai mei. N:

N - Ac

un singur obiect posedat

masc. neutru fem.

al meu

compl. circ. loc: Am ajuns la ai si. compl. circ. timp: O s plecm dup ai ti, nu naintea lor. compl. circ. mod: Am cntat mai frumos dect ai votri. D: compl. indirect: Le-am fcut daruri alor ti. nume predicativ: Copilul este asemenea alor si. atr. pron. prepoziional: Purtarea asemenea alor ti este plcut. compl. circ. mod: Cntai asemenea alor votri. G: atr. pron. genitival: O s-I colindm pe prietenii alor mei. atr. pron. prepoziional: Aleea dinaintea alor ti este nzpezit. nume predicativ: Lupta aceasta este contra alor si. compl. circ. loc: Anca merge naintea alor si. compl. circ. timp: Tic a sosit naintea alor mei. ex: Te-a cere doar pe tine, dar nu mai eti a ta. (M. Eminescu) a ta = nume predicativ, N

Pronumele demonstrativ
Def: Pronumele demonstrativ nlocuiete numele unui obiect, artnd apropierea, deprtarea, identitatea i diferenierea acestuia fa de un alt obiect. 1) Pronumele demonstrativ de apropiere: Forme: acesta, aceasta, acetia, acesta forme populare: sta, asta, tia, astea forme regionale: aista, ista, aiasta etc. 2) Pronumele demonstrativ de deprtare: Forme: acela, aceea, aceia, acelea forme populare: la, aia, ia, alea 3) Pronumele demonstrativ de identitate: Forme: acelai, aceeai, aceiai, aceleai 4) Pronumele demonstrativ de difereniere: care exprim apropierea: D-G: cestuilalt, cesteilalte, cestorlali, cestorlalte N-AC: cellalt, cealalt, ceilali, celelalte care exprim depratarea: D-G: celuilalt, celeilalte, celorlali, celorlalte N-AC: cellalt, cealalt, ceilali, celelalte Adjectivul pronominal demonstrativ

se obine atunci cnd un pronume demonstrativ se acord n gen, numr i caz cu un substantiv ex: Biatul acesta este serios. acesta = adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere Obs: ndeplinete funcia sintactic de atribut adjectival. Funciile sintactice ale pronumelui demonstrativ N: subiect: Acesta viseaz la patine cu rotile. nume predicativ: Bunicul a rmas acelai. Ac: compl. direct: Pe ceilali nu i-am vzut. compl. indirect: Am citit o carte foarte bun i am discutat apoi cu prietenii mei despre aceasta. atr. pron. prepoziional: Sfaturile de la acesta sunt nelepte. nume predicativ: Cadourile sunt de la aceia. compl. circ. loc: Merg la ceilali cu uratul. compl. circ. timp: Am plecat dup aceia, nu naintea lor. compl. circ. mod: Vorbete ca acesta. D: compl. indirect: Le-am fcut daruri acelora. nume predicativ: Colindul tu este asemenea acestuia. atr. pron. prepoziional: Purtarea asemenea acestuia irit. compl. circ. mod: Cnt asemenea celorlali. G: atr. pron. genitival: Afirmaia acestuia este interesant. atr. pron. prepoziional: Bradul dinaintea acestuia este nalt. nume predicativ: Opinia lui este contra celorlalte. compl. circ. loc: George merge naintea celorlali. compl. circ. timp: Tic a sosit naintea acestora.

Pronumele nehotrt
Def: Pronumele nehotrt ine locul unui substantiv, fr s dea vreo indicaie precis asupra obiectului. Pronumele nehotrte sunt: y simple: altul, att, unul, tot, cutare y compuse: fiecare, oricine, oricare, orice, orict, cineva, ceva, careva, ctva, altcineva, altceva, altcareva, oarecine, oarecare, vreunul etc.

Obs. : Cnd determin un substantiv i se acord cu acesta n gen, numr i caz, pronumele nehotrt devine adjectiv promominal nehotrt. Adjectivul pronominal nehotrt are funcia sintactic de atr. adj. Funciile sintactice ale pronumelui nehotrt N: subiect: Oricine vrea s aib o camer frumoas. nume predicativ: Studiind, Lucian a devenit altul. Ac: compl. direct: Ajut cu plcere pe oricine. compl. indirect: Am vorbit cu fiecare despre decoraia interioar. atr. pron. prepoziional: Sfaturile de la oricine au fost bune. nume predicativ: Cadoul este de la altcineva. compl. cir. loc: Merg de la unul la altul. compl. circ. mod: Ion se poart ca oricine. compl. de agent: Tema a fost scris de fiecare. D: compl. indirect: Le-am spus tuturor c o cas plcut te binedispune. nume predicativ: George este asemenea oricui. atr. pron. prepoziional: Purtarea asemenea oricui nu este recomandabil. compl. circ. mod: El muncete asemenea fiecruia. atr. pron. genitival: Opiniile unora mi s-au prut interesante. atr. pron. prepoziional: Aciunea contra cuiva nu se justific. nume predicativ: Prerile lui sunt contra altuia. compl. circ. loc: Au n camer dou scaune i dinaintea fiecruia se afl cte un covor. compl. circ. timp: Ana a sosit naintea tuturor.

G:

Pronumele negativ
Def: Pronumele negativ nlocuiete numele obiectelor prezentate ca inexistente. Pronumele negative sunt: nimeni, nimic, nici unul, nici una. Pronumele negative apar numai n propoziii negative. Obs. : Adjective pronominale negative pot fi numai nici un i nici o. Funciile sintactice ale pronumelui negativ

subiect: Nimeni n-a ieit din cas. nume predicativ: Ctigtorul concursului nu este nici unul dintre ei. Ac: compl. direct: N-am cumprat nimic. compl. indirect: N-am vorbit cu nimeni. atr. pron. prepoziional: Scrisoarea de la nici unul n-a fost trist. nume predicativ: Cadoul nu este de la nici unul dintre ei. compl. circ. loc: N-am mers la nimeni n vizit. compl. de agent: Carte n-a fost citit de nici unul. D: compl. indirect: N-am spus minciuni nimnui. G: atr. pron. genitival: Cartea nici unuia nu s-a murdrit. N:

Pronumele interogativ
Def; Pronumele interogativ ine locul substantivului ateptat ca rspuns la ntrebare. Pronumele interogative sunt: care, cine, ce, ct Pronumele interogative apar numai n propoziii interogative Funcia sintactic a pronumelui interogativ corespunde cu aceea a cuvntului ateptat ca rspuns la ntrebare. ex: Cine scrie? Scrie Ioan. cine, Ioan = subiecte Cnd determin un substantiv i se acord cu acesta n gen, numr i caz, pronumele interogativ devine adjectiv pronominal interogativ. Obs. : Dintre pronumele interogative cine nu devine adjectiv pronominal interogativ. ex: Ce carte citeti? ce = adjectiv pronominal interogativ Funciile sintactice ale pronumelui interogativ N: subiect: Cine ntreab? nume predicativ: Cine suntei voi? Ac: compl. direct: Pe cine ai observat? compl. indirect: Despre ce ai vorbit? nume predicativ: Din ce este coperta? compl. circ. loc: La cine mergi? compl. circ. mod: Ca cine se poart? compl. circ. timp: Dup cine a sosit? compl. de agent: De ctre cine a fost scris poezia?

D: compl. indirect: Cui i-ai cerut informaia? G: atr. pron. genitival: A cui poezie a fost publicat?

Pronumele relativ
Def: Pronumele relativ are rolul de a face o legtur n fraz ntre o propoziie subordonat i regenta ei. Pronumele relative sunt omonime cu pronumele interogative: care, cine, ce, ct. Exist i un pronume relativ compus: ceea ce. Gruprile cel ce, cei ce, cele ce sunt analizabile, fiind alctuite dintr-un pronume demonstrativ i un pronume relativ (ce poate fi nlocuit cu pronumele relativ care) Regional exist i un pronume relativ de, invariabil: ex: Omul de-l vezi e tatl meu. Pronumele relative ndeplinesc funcia sintactic n propoziiile pe care le introduc. n cazul G pronumele relativ se acord n gen i numr cu substantivul pe care-l nlocuiete i articolul genitival se acord n gen i n numr cu substantivul determinat de pronumele relativ cu funcia sintactic de atribut: ex: Tabloul a crui ram este alb mi place. n afar de cine, celelalte pronume relative pot deveni i adjective pronominale relative: ex: Nu tiu ce film ai vzut. ce = adjectiv pronominal relativ; atribut adjectival - are rol de element de relaie Funciile sintactice ale pronumelui relativ subiect: Elevul care este talentat a pictat un tablou. nume predicativ: Cine este autorul crii, acela a venit la ntlnirea cu elevii colii noastre. Ac: compl. direct: Biatul pe care l-am cunoscut deseneaz frumos. compl. indirect: Tema la care te gndeti este interesant. compl. circ. loc: Clasa n care nvm este luminoas. D: compl. indirect: Fata creia o s-i dau florile este colega ta. G: atr. pron. genitival: Tabloul ale crui culori i-au plcut este pictat de fratele lui Matei. compl. circ. loc: Satul deasupra cruia zboar avionul este satul unde am locuit eu pn acum trei ani. N:

Pronumele de ntrire Pronumele de ntrire a disprut din limba romn contemporan, azi fiind considerat un arhaism. Astzi se folosete doar adjectivul pronominal de ntrire care se acord n gen, numr i caz cu substantivul determinat. Adjectivul pronominal de ntrire are funcia sintactic de atr adjectival n exprimarea curent, adjectivul pronomial de ntrire este nlocuit cu adverbul chiar. ex: Chiar el a venit. singular masculin nsumi nsumi nsui nsui nsui nsui feminin nsmi nsemi nsi nsei nsi nsei masculin nine nine niv niv nii nii plural feminin nsene nsene nsev nsev nsei(nsele) nsei(nsele)

persoan pers. I pers. II pers. III

caz N-Ac D-G N-Ac D-G N-Ac D-G