You are on page 1of 24

Centrul de Strategii Avansate

COMUNICAREA NONVERBAL
1. Comportamentul nonverbal n contextul relaiilor de munc 2. Comportamentul nonverbal n viaa cotidian i n spaiul public

conf. univ. dr. Dumitru Borun Preedintele Juriului de Onoare al Alsociaiei Romne de Relaii Publice

Centrul de Strategii Avansate

COMUNICAREA NONVERBAL
Chei de lectur

Gesturile sosesc grupate in propozitii si transmit nencetat adevarul despre sentimentele i atitudinile persoanei care le face. Perspicace este acel om care poate citi propozitiile non-verbale, iar pentru aceasta trebuie sa cunoasca chei de lectur a limbajului trupului:
Concordana Contextul Ali factori care influeneaz semnificaia gesturilor

Centrul de Strategii Avansate

COMUNICAREA NONVERBAL
Concordana: Este necesar ca semnalele non-verbale ale persoanei cu care suntem in contact sa fie in concordanta cu propozitiile sale verbale.

Semnalele non-verbale au o importanta de cinci ori mai mare decat cele verbale, iar cand cele doua sunt in discordanta, oamenii se bazeaz pe mesajul non-verbal, continutul verbal putand sa nu fie luat in consideratie.

Centrul de Strategii Avansate

COMUNICAREA NONVERBAL
Contextul:

Toate gesturile trebuie sa fie considerate in contextul in care apar.

De exemplu, daca cineva sta asezat pe o banca intr-un parc, cu mainile si picioarele tinute strans unele peste altele si cu barbia lasata in jos, intr-o zi friguroasa de iarna, dupa toate probabilitatile el nu a luat aceasta pozitie din defensiva, ci pentru ca ii este frig. Adoptarea acelorasi gesturi in timp ce un altul aflat in fata lui ar incerca sa-i vanda un produs, sau sa-i ofere un serviciu, interpretarea corecta ar fi ca cel in cauza se manifesta in mod negativ sau defensiv fata de situatie.

Centrul de Strategii Avansate

COMUNICAREA NONVERBAL
Alti factori care determin semnificaia gesturilor
Boala. In cazul in care un om practica o strangere de mana numita peste mort, probabil va fi acuzat ca are un caracter slab. Dar daca acel om sufera de artrita la maini, cu siguranta ca va intinde mana in maniera peste mort, pentru a evita durerea cauzata de o strangere puternica de mana. Formaia profesional. Artistii plastici, muzicienii, chirurgii si altii care efectueaza munci delicate cu mainile lor prefera, in general, sa nu intinda mana, iar daca totusi sunt obligati sa o faca, vor folosi metoda pestelui mort pentru a-si proteja mainile.

Centrul de Strategii Avansate

COMUNICAREA NONVERBAL
Principale gesturi de ndrumare ale palmei:

palma indreptata in sus - este utilizat ca un gest de supunere, neamenintor;


palma indreptat n jos - asigur autoritate imediat (Daca persoana solicitata sa execute ceva este de acelasi rang cu noi, ea poate refuza cererea noastra transmisa cu palma intoarsa in jos, mai degraba ar satisface dorinta noastra daca am utiliza pozitia palmei in sus); palma stransa in pumn, cu degetul aratator intins - unul din cele mai iritante gesturi care pot fi utilizate in timpul conversaiei, mai ales dac vorbitorul bate, concomitent, i ritmul cuvintelor sale.

Centrul de Strategii Avansate

COMUNICAREA NONVERBAL
Dominare i supunere n strngerile de mn Cele trei atitudini de baz: dominare: Acest om vrea sa ma domine. Trebuie sa fiu precaut; supunere: l pot domina pe acest om. Va face tot ce vreau eu;

egalitate: Imi place acest om. Ne vom intelege bine.

Centrul de Strategii Avansate

COMUNICAREA NONVERBAL
Mesaje transmise prin strngerea de mn
Strangerea mainii in maniera manusa (strangerea de mana a politicienilor): initiatorul acestei tehnici incearca sa creeze impresia ca este un om demn de incredere si onest; efectul va fi opus celui scontat daca tehnica este aplicata unei persoane intalnite pentru prima data. Strangerea brutala a incheieturii degetelor este specialitatea indivizilor agresivi; scopul este tinerea la distanta a celuilalt, in afara zonei intime. Apucarea varfului degetelor denota lipsa increderii in sine; acest gest este menit sa tina partea cealalta la o distanta corespunzatoare. Tragerea primitorului in teritoriul personal poate insemna doua lucruri: 1) ca initiatorul este un tip nedecis, care se simte in siguranta numai inauntrul spatiului personal; 2) ca initiatorul apartine unei culturi care impune o zona intima restransa. Folosirea ambelor maini denota sinceritate, incredere, profunzima sentimentelor.

Prinderea umarului si strangerea bratului superior permite intrare in zona intima restransa; poate implica o legatura fizica reala.

Centrul de Strategii Avansate


COMUNICAREA NONVERBAL Mai multe feluri de contact vizual Privitul ochi in ochi creeaza o baza reala de comunicare cu o alta persoana. Pentru a construi relatii bune cu o alta persoana, privirea noastra trebuie sa se intalneasca cu a ei. Dup durata de ntlnire a privirii celuilalt cu privirea noastr se pot citi urmtoarele mesaje: - doar o treime din timpul petrecut impreuna: cellalt minte sau tainuieste anumite informatii; - mai mult de doua treimi din timp: 1) ne gaseste foarte interesant(a) sau atractiv(a), caz n care se uita cu pupilele dilatate; 2) nutreste un sentiment de ostilitate si recurge la provocari nonverbale, caz in care pupilele i se contracta; - cam 60-65 la suta din timp: simpatia celeilalte persoane fata de noi.

Centrul de Strategii Avansate

COMUNICAREA NONVERBAL
Mai multe feluri de a privi Privire oficial - n ocazii protocolare. Se mentine privirea pe un triunghi imaginar pe fruntea celeilalte persoane. Privirea nu trebuie sa coboare sub nivelul ochilor celeilalte persoane. Privire de anturaj - este indreptata sub nivelul ochilor celuilalt. Ochiul priveste tot o zona triunghiulara pe fata celuilalt, dar cea dintre ochi si buze. Privire intim - coboara de la ochi spre barbie si de aici spre alte parti ale trupului. Cand cei doi sunt apropiai, triunghiul este situat intre ochi si piept, iar cand stau ceva mai departati, intre ochi si incheietura coapsei. Privire lateral - folosita pentru exprimarea si a interesului, si a ostilitatii. Cand se asociaza cu sprancenele usor ridicate sau cu un zambet, ea comunica interesul pentru celalalt, fiind si un semnal al curtenirii. Daca este insotita de incruntarea sprancenelor, de ridicarea fruntii sau de lasarea in jos a buzelor, inseamna suspiciune, ostilitate sau atitudine critica.

Centrul de Strategii Avansate

COMUNICAREA NONVERBAL

nchiderea ochilor - apare incontient i reprezint o ncercare de a-l scoate pe cellalt din cmpul vizual (fie c te-ai plictisit de el, fie c l consideri inferior ie).
Ochii rmn nchii o secund sau chiar mai mult, timp n care partenerul este ters din mintea ta. Atunci cnd o persoan i se consider superioar, blocarea ochilor este nsoit de nclinarea capului pe spate, pentru a-i putea arunca o privire lung.
Nicolas Sarkozy si Traian Bsescu Summitul NATO de la Lisabona, 2010-11-20 Ora 8.31

Centrul de Strategii Avansate COMUNICAREA NONVERBAL


nclinarea capului pe spate - persoana i se consider superioar.

Centrul de Strategii Avansate

COMUNICAREA NONVERBAL
Expresia feei Cele ase emoii de baz, a caror reprezentare facial apare nc din copilrie: fericirea (bucuria) surpriza suprarea (tristetea) frica (ingrijorarea) dezgustul furia
Nicolas Sarkozy si Traian Bsescu Summitul NATO de la Lisabona, FOTO www.dailymail.co.uk

Centrul de Strategii Avansate

COMUNICAREA NONVERBAL Atingerea corporal Ea depinde de o serie de factori, dintre care cei mai importanti sunt: cine este cel care te-a atins: a) apropiat afectiv sau strain; b) de acelasi sex sau de sex opus; natura si continutul atingerii: a) rapida sau prelungita; b) delicata sau brutala; ce parte a corpului a fost atinsa: fata, mana, umar, picior; contextul in care s-a petrecut: acasa, la o petrecere etc.

Centrul de Strategii Avansate COMUNICAREA NONVERBAL Gesturi involuntare datorate minciunii (1) a) Acoperirea gurii. Este unul dintre putinele gesturi ale adultilor care sunt la fel de evidente ca gesturile copiilor. Mana acopera gura, degetul mare apasa obrazul, in timp ce creierul trimite subconstient comenzi mainii sa incerce sa opreasca cuvintele mincinoase care se pronunta. Uneori acopera gura doar cateva degete sau pumnul strans. Multi oameni incearca sa mascheze gestul de acoperire a gurii, simuland ca tusesc. Dar daca cineva isi acopera gura in timp ce vorbeste altcineva, inseamna ca, dupa presimtirea sa, acel ins minte. b) Atingerea nasului. Este o versiune deghizata a gestului de acoperire a gurii. Consta fie din cateva miscari usoare de frecare a dedesubtului nasului, fie dintr-o atingere grabita, aproape imperceptibila a acestuia. Asemanator gestului de acoperire a gurii, si acest gest poate fi utilizat atat de vorbitor, pentru a-si ascunde propria afirmatie inselatoare, cat si de cel care asculta, dar se indoieste de cuvintele vorbitorului. c) Trasul de guler. Ca efect al minciunii se aduna o cantitate de transpiratie pe gat, mai ales cand cel in cauza isi da seama ca este suspectat ca minte. Se ajunge la trasul de guler si atunci cand cineva este suparat sau nemultumit si simte ca are nevoie de aer proaspat.

Centrul de Strategii Avansate


COMUNICAREA NONVERBAL

Gesturi involuntare datorate minciunii (2)


d) Frecarea ochiului. N-am vazut nimic rau spune persoana care se freac la ochi, si acest gest este dirijat de creier pentru a indeparta inducerea in eroare, indoiala sau minciuna pe care le vede, sau de a evita sa-l priveasca in fata pe cel caruia ii spune o minciuna. De regula, barbatii isi freaca ochii viguros, iar daca trag o minciuna zdravana privesc adesea in alta parte, de obicei in jos. Femeile utilizeaza o miscare marunta, tandra de frecare dedesubtul ochilor, pentru ca, probabil, prin educatie, evita miscarile robuste sau nu doresc sa-si strice fardul. Si ele evita privirea celor care le asculta, ridicand ochii spre tavan. f) Frecarea urechilor. Este o incercare a ascultatorului de a nu auzi raul, incercand sa blocheze cuvintele prin asezarea mainii in jurul sau deasupra urechilor. Variante ale acestui gest sunt frecarea partii din spate a urechilor, scobirea in urechi (varful degetului este rotit inainte si inapoi in interiorul urechilor), tragerea lobului urechii sau impingerea inainte a intregii urechi pentru a astupa gaura urechii. Acest ultim gest inseamna ca respectivul a ascultat destul si acum ar dori sa vorbeasca. g) Scarpinarea gtului. Degetul aratator al mainii cu care scriem scarpina partea de sub ureche sau partea laterala a gatului. Gestul semnaleaza indoiala sau incertitudine si este caracteristic oamenilor care spun: Nu sunt sigur daca voi accepta. Trebuie in mod deosebit remarcata situatia cand limbajul verbal contrazice acest gest (cand cineva spune Eu pot intelege ce simtiti dumneavoastra).

Centrul de Strategii Avansate


COMUNICAREA NONVERBAL

Gesturi involuntare datorate minciunii (3)


d) Frecarea ochiului. N-am vazut nimic rau spune persoana care se freac la ochi, si acest gest este dirijat de creier pentru a indeparta inducerea in eroare, indoiala sau minciuna pe care le vede, sau de a evita sa-l priveasca in fata pe cel caruia ii spune o minciuna. De regula, barbatii isi freaca ochii viguros, iar daca trag o minciuna zdravana privesc adesea in alta parte, de obicei in jos. Femeile utilizeaza o miscare marunta, tandra de frecare dedesubtul ochilor, pentru ca, probabil, prin educatie, evita miscarile robuste sau nu doresc sa-si strice fardul. Si ele evita privirea celor care le asculta, ridicand ochii spre tavan. f) Frecarea urechilor. Este o incercare a ascultatorului de a nu auzi raul, incercand sa blocheze cuvintele prin asezarea mainii in jurul sau deasupra urechilor. Variante ale acestui gest sunt frecarea partii din spate a urechilor, scobirea in urechi (varful degetului este rotit inainte si inapoi in interiorul urechilor), tragerea lobului urechii sau impingerea inainte a intregii urechi pentru a astupa gaura urechii. Acest ultim gest inseamna ca respectivul a ascultat destul si acum ar dori sa vorbeasca. g) Scarpinarea gtului. Degetul aratator al mainii cu care scriem scarpina partea de sub ureche sau partea laterala a gatului. Gestul semnaleaza indoiala sau incertitudine si este caracteristic oamenilor care spun: Nu sunt sigur daca voi accepta. Trebuie in mod deosebit remarcata situatia cand limbajul verbal contrazice acest gest (cand cineva spune Eu pot intelege ce simtiti dumneavoastra).

Centrul de Strategii Avansate

COMUNICAREA NONVERBAL Proxemic: teritorii i zone 1. Zona intim 15-46 cm. Este cea mai importanta; omul isi apara aceasta zona ca pe o proprietate a sa. Le este permis sa patrunda in ea doar celor apropiati emotional; din aceasta categorie fac parte indragostitii, sotul sau sotia, parintii, copiii, prietenii si rudele apropiate. 2. Zona personal 46-122 cm. Distanta pe care o pastram fata de altii la intalniri oficiale, ceremonii sociale si intalniri prietenesti. 3. Zona social 122-360 cm. Distanta pastrata fata de necunoscuti, de instalatori sau tamplari care ne repara ceva in casa, fata de factorul postal, vanzatorii din magazinele din apropiere, fata de toti cei pe care nu-I cunoastem prea bine. 4. Zona publica - peste 360 cm. Distanta corespunzatoare atunci cand ne adresam unui grup mare de oameni.

Centrul de Strategii Avansate

COMUNICAREA NONVERBAL Proxemic: reguli nescrise pentru situatiile de aglomeratie (n culturile occidentale) 1. Nu ai voie sa vorbesti cu nimeni, nici cu cei pe care ii cunosti; 2. Trebuie sa eviti ca privire ta sa se intalneasca cu privirile altora;

3. Sa pastrezi o expresie indiferenta fara afisarea vreunei emotii;


4. Daca ai o carte / un ziar, creezi impresia ca esti afundat adanc in lectura;

5. Cu cat aglomeratia este mai mare, cu atat iti poti permite mai putine miscari ale trupului;
6. In lift sa urmaresti numerele care indica etajele.

Centrul de Strategii Avansate

COMUNICAREA NONVERBAL Proxemic: distanele zonale la ar i la ora - Locuitorii oraselor mari: au o bula de aer proprie de 46 cm; aceasta este si distanta dintre incheietura mainii si bustul lor atunci cand isi intind mainile. - Oamenii crescuti in orasele de provincie: pot avea o bula de aer de 100 cm sau chiar mai mare (in medie, aceasta este distanta dintre incheietura mainii si trupul lor atunci cand isi dau mana). - Oamenii de la tara: au tendinta sa stea cu picioarele bine infipte in pamant si cu trupul cat mai inclinat inainte, pentru a putea intalni mana celuilalt, fara sa faca un pas inainte pentru a-l saluta pe celalalt. - Cei crescuti in tinuturi rar populate: spatiul personal ajunge pana la 6 m. Ei prefera sa nu-si dea mana, ci sa se salute cu mana ridicata, stand la oarecare distanta unul de celalalt.

Centrul de Strategii Avansate

Proxemic: distanele zonale n marile orae


Locuitorii oraselor mari au o bula de aer proprie de 46 cm; aceasta este si distanta dintre incheietura mainii si bustul lor atunci cand isi intind mainile. In felul acesta, mainile lor se intalnesc pe un teritoriu neutru, in afara zonei intime.

Centrul de Strategii Avansate

Proxemic: distanele zonale n oraele de provincie


Oamenii crescuti in orasele de provincie pot avea o bula de aer de 100 cm sau chiar mai mare.

n medie, aceasta este distanta dintre incheietura mainii si trupul lor atunci cand isi dau mana.

Centrul de Strategii Avansate

Proxemic: distanele zonale n inuturi rar populate

La cei crescuti in tinuturi rar populate, spatiul personal ajunge pana la 6 m. Ei prefera sa nu-si dea mana, ci sa se salute cu mana ridicata, stand la oarecare distanta unul de celalalt.

Centrul de Strategii Avansate

V mulumesc pentru atenie! dumitru.bortun@comunicare.ro