You are on page 1of 7

Metafizica Astrologie Articole diverse Comunicari Consultatii Modalitati plata Servicii online Oracol Sabian Linkuri Despre mine

English version Angels Astrology Dictionnary Energetic Healing Legends Lost Civilizations Magic Metap ysics Mysteries !atural " erapies #ecommendations #eligion Sabian Oracle Science Secret Societies Spiritual $eings Spiritual %at s "raditions &'O and Aliens

Viata noastra pe pamant este doar o mica parte din ceea ce avem de trait
DUMITRU C. DULCAN - Viata noastra pe pamant este doar o mica parte din ceea ce avem de trait DUMITRU C N!TANTIN DULCAN - "Viata noastra pe pamant este doar o mica parte din ceea ce avem de trait" Este medic ne#rolog si psihiatr#$ cercetator in domeni#l constiintei$ o %ire c#rioasa si temerara$ ce a indra&nit sa ca#te rasp#ns#ri despre om in teritorii ale c#noasterii inca nee'plorate. Distinse c# premii si declarate (estsellers$ cartile domniei sale a# schim(at vi&i#nea sti#ta despre #nivers$ p#nand pe gand#ri o intreaga com#nitate stiinti%ica. Cea mai recenta aparitie$ Mintea de dincolo$ n# e doar rod#l #nor lect#ri e'trem de vaste$ ci si e'presia #nei inteligente iesite din com#n$ ce a re#sit per%ormanta a(sol#t originala de a p#ne cap la cap concl#&iile %i&icii c#antice$ ale psihologiei transpersonale si ale stiintelor ne#rocognitive$ c# e'perientele religioase si ale mortii clinice$ pentr# a ne o%eri o descriere cat mai aproape de realitate a l#mii de dincolo. Un demers impresionant$ ce rea%irma originea noastra divina si importanta de a trai d#pa legi spirit#ale. "Moartea clinica este o trecere intre do#a l#mi" - Domn#le Constantin D#lcan$ tocmai a iesit de s#( tipar cartea dvs. cea mai recenta$ care ad#na si sinteti&ea&a st#dii si mart#rii ale e'perientei mortii clinice. De ce ati ales tocmai acest s#(iect) *oate e'perienta mortii clinice sa de&lege #nele mistere ale e'istentei #mane) - Nimic din ce am scris pana ac#m n-a %ost premeditat. M-a mo(ili&at de %iecare data c#rio&itatea de a sti ce este dincolo de noi. As p#tea sp#ne ca$ scriind$ mi-am rasp#ns sing#r la m#lte intre(ari. Am scris intai Inteligenta materiei$ pentr# ca am vr#t sa arg#mente& stiinti%ic int#itia ca in spatele t#t#ror l#cr#rilor se a%la o Rati#ne #niversala care ordonea&a si coordonea&a tot#l. +i ca aceasta Rati#ne e D#mne&e#. Daca D#mne&e# e'ista$ at#nci si noi$ oamenii$ tre(#ie sa avem #n sens. Cea de-a do#a carte$ ,n ca#tarea sens#l#i pierd#t$ a %ost motivata de %apt#l ca l#mea act#ala se inscrie din p#nct de vedere moral pe o c#r(a descendenta. Am pierd#t legat#ra c# !#rsa si am #itat de ce s#ntem aici. !ing#ri$ %ara o (#sola spirit#ala$ am al#necat in marele impas moral$ social si economic in care ne a%lam. Ac#m$ ceea ce am incercat in cartea Mintea de dincolo a %ost sa arat ca e'perienta mortii clinice vine sa s#stina c# arg#mente clare originea noastra spirit#ala - idee pentr# care pledea&a descoperirile %i&icii c#antice$ religiile$ psihologia transpersonala$ stiintele ne#rocognitive si n# n#mai acestea. Toate s#rsele disc#tate ne sp#n ca viata noastra pe pamant e doar o mica parte din ceea ce avem de trait$ o lectie pe care tre(#ie sa ne-o ins#sim pentr# evol#tia noastra spirit#ala. !criind aceasta carte$ simt ca am incheiat #n cicl# %#ndamental al adevar#l#i despre noi. !#ntem si materie$ s#ntem si spirit$ a red#ce e'istenta l#mii doar la dimensi#nea ei %i&ica inseamna a ne intemeia viata pe #n adevar incomplet. - Ce inseamna concret$ din p#nct de vedere medical$ moartea clinica) - Moartea clinica este acea e'perienta in #rma careia individ#l traversea&a toate etapele mortii (iologice$ dar n# de%initiv$ %iindca e res#scitat$ read#s la viata spontan sa# prin interventie medicala$ iar %#nctiile sale vitale s#nt rel#ate. Ce traiesc aceste persoane in timp#l mortii clinice e insa t#l(#rator. !t#di#l e'perientelor de moarte clinica demonstrea&a ca e'ista #n tipar com#n la toata l#mea$ indi%erent de rasa$ origine sa# moment al istoriei.

- !#nt c#nosc#te ca&#rile celor care s-a# reintors la viata si a# av#t$ in timp#l mortii clinice$ o seama de revelatii. Ce "vad" de %apt aceste persoane) - La incep#t$ chiar in moment#l mortii$ s#(iectii s#nt con%#&i$ n# inteleg ce li se intampla. D#rerea$ in ca&#l celor %oarte (olnavi$ incetea&a (r#sc. Apoi constienti&ea&a ca a# m#rit si incep sa-si vada din a%ara lor corp#l (olnav$ ranit sa# a(andonat. !e mira ca n# pot %i va&#ti si n# pot %i a#&iti de nimeni- s#nt #imiti sa-i a#da pe cei din .#r ca-i declara morti. Decorporali&ati$ isi ca#ta r#dele$ vor sa le im(ratise&e$ dar mana lor trece prin corp#l acestora %ara sa %ie percep#ta. ,ntr-#n ca& citat de /enneth Ring$ #n soldat american m#tilat in ra&(oi#l din Vietnam si-a va&#t corp#l de deas#pra sa. A va&#t elicopter#l american care l-a transportat la spital si$ sp#ne el$ "m-am intre(at #nde s#nt d#s si am &(#rat d#pa el". Cei mai m#lti indivi&i vor(esc apoi de imaginea #n#i t#nel$ prin care s#nt o(ligati sa treaca$ sing#ri sa# insotiti de ghi&i - r#de decedate sa# ingeri. Este trecerea dintre do#a l#mi$ din l#mea noastra %i&ica in l#mea spiritelor$ in l#mea de dincolo. - ,n cele mai m#lte ca&#ri$ indivi&ii se intalnesc c# o 0iinta de L#mina. E chiar D#mne&e#) - Dincolo de t#nel$ toti martorii acestor e'periente vad o l#mina vie$ de o stral#cire %oarte intensa$ care n# or(este tot#si. E o l#mina %eerica$ inval#itoare si calda$ ce o%era mangaiere si (#c#rie. Cei care a# trait aceste e'periente sp#n ca e 0iinta !#prema$ Iis#s$ 1#ddha sa# Allah$ in %#nctie de apartenenta religioasa a %iecar#ia. %iinta pe care o descri# mai degra(a ca pe o impresie traita$ decat ca pe o %ig#ra concreta. !e si sp#ne ca D#mne&e# este asa c#m si-l imaginea&a %iecare dintre noi$ dar in realitate n# este ca in nici#na din inchip#irile noastre. Asa c#m mart#risesc cei care a# e'perimentat moartea clinica$ D#mne&e# ii intampina c# o i#(ire coplesitoare$ o pace pro%#nda si o stare de (eatit#dine despre care toti sp#n ca n# a# mai trait-o niciodata. Nici #rma de D#mne&e#l d#r$ amenintator si ac#&ator$ c#m e descris traditional. - ...care in pl#s ne va s#p#ne la 2#decata de Apoi. - E'ista si in mart#riile acestor oameni #n soi de .#decata. Este %ilm#l vietii pe care il vad cei a.#nsi in %ata 0iintei de L#mina$ #n %ilm panoramic c# aman#nte in detali#. Aceasta este$ cred$ e'presia 2#decatii De *e Urma$ c# care ne-a# o(isn#it religiile. N# ne .#deca nimeni$ ne .#decam sing#ri$ %iindca$ va&and acest %ilm$ traim$ in toata cr#&imea sa$ e%ect#l acti#nilor noastre as#pra altora. Dannion 1rin3le4$ #n ca& cele(r# de moarte clinica$ mercenar anga.at in armata$ mart#riseste ca a simtit d#rerea provocata de gloantele trase pe %ront in soldatii armatei inamice$ dar si d#rerea si disperarea copiilor$ mamelor si sotiilor celor #cisi in timp#l misi#nilor l#i. A mart#risit ca a simtit incl#siv d#rerea propri#l#i caine$ pe care il lovea$ enervat ca ii roade covor#l. La %ilm#l vietii n# esti$ deci$ #n simpl# spectator$ ci traiesti aievea d#rerea si tristetea pe care le-ai prod#s altora$ dar si (#c#ria si rec#nostinta celor pe care i-ai a.#tat sa# i-ai i#(it. - E'ista$ deci$ o plata in cer#ri a t#t#ror %aptelor noastre) - N# D#mne&e# ne pedepseste$ ne pedepsim sing#ri$ aici$ pe pamant. E'ista o lege cosmica$ d#pa care tot ce %acem altora se reperc#tea&a as#pra noastra$ mai devreme sa# mai tar&i#$ prin (oala$ neca&#ri si ne%ericire. Iad#l e mai degra(a o stare de spirit$ o stare a constiintei noastre incarcate de rele. Toti cercetatorii acestor %enomene a%irma c# convingere ca n# e'ista dincolo o pedeapsa divina %ara s%arsit$ pentr# nimeni. - !a revenim la e'perienta propri#-&isa a mortii clinice. Ce se intampla mai departe)

- D#pa ce %ilm#l vietii ii %ace sa inteleaga #nde a# gresit si #nde a# procedat corect$ celor a%lati in moarte clinica li se arata o (ariera$ o p#nte sa# #n ra#$ si li se inter&ice sa treaca. E semn#l distinctiv dintre cele do#a l#mi. "N# este inca timp#l" e ceea ce a#d cei mai m#lti dintre ei. Altora li se sp#ne$ intr-o %orma sa# alta$ "D#-te inapoi si sp#ne l#mii ce ai va&#t". Toti cei care a# trec#t prin asa ceva sp#n deschis ca n# mai a# nici#n %el de %rica %ata de moarte. *entr# cei care traiesc aceste e'periente e atat de covarsitor$ incat raman constienti si d#pa aceea de e'istenta #nei dimensi#ni spirit#ale in #nivers$ dedicand#-se$ pe mai departe$ #nei vieti spirit#ale sa# #nei vieti p#se in sl#.(a (inel#i. "N# creier#l generea&a constiinta$ ci constiinta are in primire #n creier de care se %oloseste" - Domn#le D#lcan$ va provoc sa disc#tam si din p#nct de vedere stiinti%ic. C#m se impaca toate aceste descoperiri c# %ormatia dvs. de medic ne#rolog) - Tocmai pentr# ca s#nt medic ne#rolog si am st#diat creier#l pot sa a%irm c# tarie ca mintea omeneasca n# se red#ce la reactiile (iochimice care a# loc in creier. !-a# %ac#t mas#ratori ale moment#l#i in care s#nt activate di%erite arii din creier si ele demonstrea&a ca aceste activari preced c# cateva miimi de sec#nda constienti&area lor. C# alte c#vinte$ deci&ia de e'ec#tare a #nei miscari pare a %i l#ata inainte de a %i in%ormat creier#l. +i at#nci$ daca initiativa creier#l#i precede$ oarec#m$ vointa noastra de a actiona$ ne intre(am %iresc5 gandim sa# s#ntem ganditi) N# avem inca o teorie coerenta re%eritoare la constiinta. E'perienta mortii clinice pledea&a pentr# independenta constiintei %ata de creier. N# creier#l generea&a constiinta$ asa c#m inca se crede la mod#l general$ ci constiinta are in primire #n creier$ de care se %oloseste de-a l#ng#l #nei vieti$ pentr# a se in%orma$ a e'perimenta si a evol#a. - !-a imp#tat acestor vi&i#ni av#te in timp#l mortii clinice ca ar %i rod#l aneste&icelor s#( care se a%la ma.oritatea pacientilor.

- Da$ s-a ad#s arg#ment#l ca ar p#tea %i hal#cinatii sa# e'presia #n#i creier in s#%erinta$ ca ar %i re&#ltat#l ischemiei sa# al #nor cri&e epileptice. !#nt doctor ne#rolog si pot ad#ce oricand arg#mente medicale impotriva acestor ipote&e. Despre e%ect#l aneste&ic#l#i n# poate %i vor(a$ caci s#nt si m#lti oameni care a# av#t aceste e'periente spontan$ %ara nicio in%l#enta chimica. Apoi$ e'ista oameni care si-a# de&voltat capacitatea de a calatori e'tracorporal$ ei s#nt cat se poate de l#ci&i si de sanatosi$ iar mart#riile lor se m#lea&a per%ect pe vi&i#nile celor care a# trait o moarte clinica. N# e vor(a de nicio in%l#enta e'terioara. E p#r si simpl# o alta stare a creier#l#i$ pe care$ vrea n# vrea$ stiinta va tre(#i sa o accepte. E'ista st#dii %ac#te pe s#te de oameni$ de varsta$ se'$ religie si provenienta di%erite. Vi&i#nile lor s#nt asemanatoare$ %ie ca e vor(a de !%anta Tere&a de Avila$ de *laton sa# de persoane din &ilele noastre. - Ad#ce st#di#l mortii clinice arg#mente concrete in %avoarea realitatii l#mii de dincolo) - Un#l din cele mai p#ternice arg#mente este %apt#l ca in timp#l mortii clinice$ neva&atorii din nastere vad prima oara ce se intampla in .#r. Ei vad c# ochii spirit#l#i$ ai corp#l#i de energie. Este o dovada ca n# avem doar corp %i&ic$ ci si corp s#(til$ care este insotit de o constiinta detasata de creier#l nostr# anatomic si care are o alta perceptie as#pra timp#l#i si a spati#l#i. E'perienta este a acestei constiinte$ n# a creier#l#i. Vederea se %ace intr-#n #nghi de 678 de grade si poate e'plora instantane# la orice distanta. Aceasta vedere panoramica apare n# n#mai la cei care a# o moarte clinica$ ci si in starile de e'ta& mistic sa# in e'perienta #nor maestri spirit#ali ai rient#l#i. Un creier tra#mati&at poate genera$ desig#r$ si hal#cinatii$ dar ele n-a# coerenta$ n-a# logica. Tot ceea ce se petrece in e'perienta mortii clinice are o coerenta$ #n sens moral$ o %iloso%ie pro%#nda$ c# re%erire la viata persoanei implicate. ,n #rma lor$ invatam intotdea#na o

lectie. Un alt arg#ment e'trem de important este memoria noastra de dincolo. 0ilm#l retrospectiv al vietii$ care li se pre&inta t#t#ror celor care a.#ng dincolo$ demonstrea&a ca nimic n# se #ita din ceea ce am trait aici. !e retin si cele mai mici aman#nte$ pe care credeam ca le-am #itat de m#lt$ pe care si le amintesc chiar si indivi&ii (olnavi de Al&heimer. ,n timp#l vietii noastre$ n# memoria se pierde$ ci instr#ment#l de redare$ ne#ron#l se atro%ia&a. Memoria ramane in camp#l constiintei$ care se e'tinde dincolo de noi in acelasi timp c# matricea corp#l#i nostr# s#(til. Arg#mente e'ista c# d#i#m#l$ dar pro(a(il cele mai p#ternice s#nt mart#riile celor reintorsi la viata. - Din toate ca&#rile pe care le-ati intalnit si st#diat$ care vi se pare cel mai spectac#los) - Cred ca cel mai impresionant este ca&#l Anitei Moor.ani$ pe care l-a si relatat intr-o carte a#to(iogra%ica. Era de patr# ani (olnava de cancer lim%atic cand$ intrata in coma pro%#nda$ terminala$ incepe sa perceapa l#mea dincolo de limitele o(isn#ite. Desi are ochii inchisi$ %iindca e s#p#sa reanimarii$ il vede pe %ratele sa# in avion#l c# care venea din India la 9ong /ong$ pentr# a %i pre&ent la #ltimele sale clipe de viata. A#de disc#tiile intre medici si sot#l sa#$ desi ele avea# loc pe #n coridor indepartat. +i n# doar ca ii a#de si vede$ dar le a#de si gand#rile. !e eli(erea&a din tr#p#l %i&ic si constata$ c# #imire$ ca poate %i in mai m#lte loc#ri in acelasi timp. Vede toate manevrele de reanimare pe care le %ac medicii$ intelege disperarea sot#l#i si ar vrea sa-i sp#na %ratel#i sa n# se gra(easca$ %iindca n# va m#ri pana n# va veni. ,nsa nimeni n# o a#de. D#pa o vreme$ atasament#l ei %ata de oameni se estompea&a si intra intr-o l#me min#nata$ g#vernata de (#c#rie si de i#(ire neconditionata. ,si revede tatal$ care m#rise c# &ece ani inainte$ c# care sta de vor(a si care o an#nta ca n# a venit inca timp#l sa ramana acolo. ,si vede %ilm#l vietii si intelege misi#nea pentr# care a sosit pe pamant si ceea ce mai are de %ac#t pentr# a o implini. N# se (#c#ra la gand#l revenirii in corp#l (olnav$ dar intelege ca tre(#ie sa se intoarca sa transmita l#mii #n mesa.. La iesirea din coma$ le &am(este medicilor si le sp#ne ca a %ost vindecata si va trai. Nimeni n-o ia in serios. +i tot#si$ peste cateva &ile$ la anali&ele e%ect#ate$ medicii constata semne certe de vindecare. ,nsa Anita Moor.ani a mai sp#s ceva in cartea ei a#to(iogra%ica$ si an#me ca$ in spati#l de dincolo$ in timp#l %ilm#l#i panoramic$ i s-a# revelat si vietile pe care le-a av#t pana at#nci. "!#ntem c# adevarat :l#mina din L#mina;" - Atingeti o chesti#ne e'trem de controversata$ tema reintr#parii$ respinsa$ de alt%el$ de religia crestina. Avem motive sa credem in asa ceva) - Ideea reintr#parii e motiv de mare controversa intre crestini si s#stinatorii ei. E'ista insa arg#mente ce tin de impresia %iecar#ia dintre noi$ de acel sentiment de d<.= v# pe care il avem$ #neori$ cand intalnim o an#mita persoana. Din no#$ mart#riile oamenilor s#nt cele care ar tre(#i sa ne p#na cel mai tare pe gand#ri. Cercetatoarea !andra Anne Ta4lor ad#ce in disc#tie #n ca& %oarte interesant$ al #n#i tanar ara($ care s-a nasc#t in m#nti$ in Li(an$ si n# si-a parasit casa pana la >8 de ani. !-a intamplat sa %ie d#s oca&ional intr-o alta localitate$ la s#te de 3m distanta$ pe care a rec#nosc#t-o imediat ca %iind cea in care a trait anterior. 1a mai m#lt$ dintr-#n imp#ls$ a mers direct la casa in care se nasc#se$ i-a identi%icat pe n#me pe cei care o loc#ia#$ le-a aratat loc#l in care si-a amintit ca a asc#ns niste (ani si i-a gasit. 0amilia respectiva era at#nci intr-#n proces de sta(ilire a #n#i hotar intre pamant#ri. El si-a amintit #nde era vechi#l hotar. A %ost atat de convingator$ incat si .#stitia i-a acceptat mart#ria. !e nasc#se in acelasi anotimp in care$ in #rma c# >8 de ani$ vechea persoana %#sese #cisa. Reincarnarea l#i a %ost$ deci$ imediata. Mai e si ca&#l l#i Rand 2ameston !hields$ care in timp#l #nei morti clinice retraieste 7? de evenimente din vietile anterioare. A retin#t loc#l #nde a trait si cine a %ost. A %ac#t ? vi&ite in acel oras$ a inventariat @@A dove&i care atesta# acea viata si a rec#nosc#t 6B de cladiri. Ca&#l l#i e cele(r# si e st#diat de dr. 2im 1.T#c3er$ la sectia de medicina psihiatrica din

Universitatea !tat#l#i Virginia. Dar detali#l care naste cele mai m#lte intre(ari e chiar ca&#l Anitei Moor.ani. Acolo$ s#s$ Cineva i-a sp#s sa stea linistita$ ca va %i vindecata si i-a aratat si celelalte vieti pe care le-a av#t. Daca stiinta a p#t#t con%irma vindecarea ei mirac#loasa$ an#ntata in l#mea de dincolo$ de ce n-am crede si in celelalte l#cr#ri va&#te de ea acolo) Este o intre(are ce n# poate %i evitata.

- !#ntem$ deci$ nem#ritori. M#rim$ dar contin#am sa traim s#( alta %orma. - Contin#am sa traim in corp#l s#(til$ care e %ormat din l#mina de inalta %recventa. Cei care a# va&#t corp#l s#(til$ ceea ce n#mim in mod traditional "s#%let"$ in timp#l e'perientelor e'tracorporale$ l-a# descris ca %iind %ormat din milioane de p#ncte l#minoase. Daca in ceea ce priveste tr#p#l nostr# s-a sp#s ca "pamant s#ntem si in pamant ne vom intoarce"$ in ceea ce priveste s#%let#l$ "l#mina s#ntem si in L#mina ne vom intoarce". !#ntem c# adevarat "l#mina din L#mina". E vala(il si daca e'trapolam la nivel macro. Univers#l$ sp#ne David 1ohm$ este o holograma gigantica. ,ntre l#mea de aici si l#mea de dincolo e doar o di%erenta de %recventa. Ceea ce n# vedem n# inseamna ca n# e'ista. De pilda$ noi percepem s#netele a caror %recventa se sit#ea&a intre @7.888 si >8.888 9&. Liliac#l emite si receptea&a #ltras#nete c# %recventa pana la @B8.888 9&. Iar del%inii com#nica pe %recvente sit#ate peste @B8.888 9&. La %el si c# l#mina. !#( #n an#mit prag al %recventei$ l#mina se condensea&a in materie %i&ica$ iar deas#pra acest#ia$ l#mina devine energie invi&i(ila. !#ntem aici$ pe pamant$ limitati de &id#l #nei %recvente care ne o(t#rea&a vederea. ,nsa D#mne&e#$ in marinimia L#i$ ne-a ase&at intr-o %ereastra cosmica$ din care p#tem vedea #nivers#l$ din care ni se o%era deschiderea. - Vreti sa sp#neti ca ,l p#tem c#noaste pe D#mne&e# pentr# ca El ,ns#si vrea sa %ie c#nosc#t)

- Univers#l n# %ace l#cr#ri grat#ite. ,n vrem#rile noastre a# e'plodat o serie de preoc#pari stiinti%ice care n# %ac decat sa con%irme aceasta dimensi#ne spirit#ala a #nivers#l#i$ sa demonstre&e ca istoria #nivers#l#i si a om#l#i e scrisa de aceeasi mana$ ca om si #nivers a# aceeasi origine spirit#ala. E'perienta mortii clinice a %ost #n mare dar pe care D#mne&e# ni l-a dat$ pentr# a ne indemna sa schim(am dr#m#l gresit pe care am mers pana ac#m si sa ne ins#sim lectia c#noasterii si a i#(irii$ care e adevarat#l sens al vietii. Avem o sing#ra sansa de iesire din cri&a in care intreaga omenire este implicata5 sa optam pentr# o adevarata renastere spirit#ala. C# alte c#vinte$ sa traim in armonie c# D#mne&e#$ c# noi insine$ c# semenii si c# nat#ra. N# intamplator$ Iis#s a sp#s5 "E# s#nt Calea$ Adevar#l si Viata". Ni s-a aratat Adevar#l$ ni s-a aratat Calea$ e rand#l nostr# sa rasp#ndem chemarii L#i.