P. 1
Orchestra

Orchestra

|Views: 10|Likes:
Published by Barna Gheorghe

More info:

Published by: Barna Gheorghe on Feb 24, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/24/2014

pdf

text

original

Cu ajutorul

calcu1atorului

un

muzician, poate reproduce acorduri1e unei orchestre mari. Dar nu este nimic mai fnciintiitor deciit audierea unei compozitii muzica1e interpretate de o sutii de muzicieni, fntr-o sala de concerte.
Uvantul "orkhestra" a fost folosit prima data Ciegreci, pent1}l de!1umirea pa11ii din fata scenei, In foriru1 de potcoava, unde l~i aveau locul dansatorii ~i muzicantii. In Intelesul de azi.. Qrchestra este grupul mare -al muzicienilor, care pentru interpretarea unei compozitii muzicale folosesc instrumente muzicale cu coarde, de suflat, din lemn, ~i din arama, de percutie. De obicei, rnai ales In compartimentul instrumentelor cu coarde ~i arCU-5, un fragment muzical e-5tecantat de rnai multi instrumenti~ti. Orchestra moderna are 70100 membri ~i astfel devine apta sa interpreteze cele rnai pretentioase compozitii muzicale simfoniile -sau sa acompanieze soli~ti de renume mondial, In concerte de mare amploare. Instrumente muzicale noi Initial compozitorii utilizau instrumentele muzicale dupa bunul lor plac. Stramo~ul orchestrei modeme a aparut In Italia secolului al XVII-lea, pentru a acompania operele acestui secol. Dupa 1750 structura marilor orchestre s-a uniformizat, ~i se utilizau numai anumite instrumente muzicale. Instrumentele muzicale s-au , perfectionat, calitatea sunetului s-a 1mbunatatit, iar tonalitatile lor caracteristice au devenit tot rnar placute. Foarte repede compozitorii au descoperit cum sa exploateze diferitele tonalitati .ale . mstrumentelor pentru producerea efectelor emotionale, pentru atingerea dispozitiei dorite, cu tonu1 adanc, aproape melancolic al fagotului, sau tonul suplu, gratios al flautului. Structura orchestrei in jurul anului 1800, mari compozitori ca Haydn, Mozart, Beethoven, au ridicat la perfectiune armonia acordurilor tuturor instrumentelor muzicale uti1izate. Structura de baza a orch~strei simfonice s-a fonnat In acea perioada. Pe parcursul secolului al XIX-lea tipurile instrumentelor muzicale folosite nu s-a schimbat, s-a marit fh schimb numarul men1brilor orchestrei, ~i implicit numarul instrumentelor (rnai ales al viorilor) folosite. Marimea orchestrelor era justificata ~i de faptul ca muzica lor trebuia sa umple sali de concerte rnari. De exemplu, sa1a de concerte din Londra, Royal Albert Ha1l, a fost construita pentru un public numeros, cotizator, care avea sa schimbe protectoratul aristocratiei. In secolu1 C

xx moda marilor orchestre s-a diminuat, dar ansamblurile simfonice modeme au un numar apreciabil de membri. Orchestrele traditionale contemporane sunt compuse din patru familii de instrumente: instrumente cu coarde, instrurnentede suflat din lelIin, instrumentede suflat din arama ~i instrumentede percutie. Compartimentul instrumentelor cu coarde Cea mai mare grupa a orchestrei simfonice o constituie instrumentelecu coarde. Dintre acestea cele mai multe -in general30 sau mai multe -o formeazaviorile, care la randullor, se divid ~i ele in doua grupe, vioarile I ~i vioarile II. Pe

O Dirijorii. care sunt responsabili pentru interpretarea compozi~iei muzicale. pentru coordonarea orchestrei ~i pentru men~inerea ritmului. au aparut la sfa~itul secolului al XIX-Iea. pana atunci dirijorii avusesera un rol mai pu~in formal.

rasunetul comun, a1monia viorilor, violinelor, violoncelelor ~i a contrabasurilor se bazeaz~ munca orchestrei. Prim violonistul (rnaestrul de concert) este cel rnai irriportant membru al orchestrei, este conduc~torul ei. Cand vorbim despre instrumente cu coarde, ne referim la acele instrumente muzicale la care vibratiile sunt produse de- corzi actionate cu arcu~, sau prin ciupituri, ~i sunetele sunt 345

inaltimea sunetului se regleaza prin strangerea in anumite locuri a corzii cu degetele mainii stangi. ca Pablo Casals. Construc:tia lor face posibil. care are vocea mai adanca decat ruda sa. avand la un capat o ambu~ura. care nu are cutie rezonanta ~i corzile se ciupesc. Acestea se divid la randullor in doua grupe: instrumente de suflat din lemn ~i din arama. melodios. i :I: ~ O Ultima seara a seriei de Concerte ~ Promenada ("Proms"). Exceptie in aceasta grupa este harpa. Ciupirea corzilor cu degetele de catre muzician este denumita in italian:l pizzicato ("pi~cat"). care are o parte glisanta. Jaqueline Du Pre ~i Mstislav Rostropovici. deoarece se fabrica flaute din rnateriale metalice ~i clarinete din ebonita. Trompetele. cite doua din fiecare: flaut. cu ajutoruI carora instrumentistuI poate regla vibratii1e produse in tub. dar acestea sunt considerate totli. s-au introdus in acest compartiment instrumente noi. de suflat din arama in afara instrumentelor de suflat din lernn. Instrumente de suflat in instrumentele de suf1at sunetul se produce datorita faptului ca muzicantul sufla intr-un tub. Elementul principal al generarii sunetelor in instrumentele de suflat din lernn este acoperirea unor gauri cu degetele sau cu ni. iar in inauntruI lor aeruI preia mi~carile buzelor suf1atoruluiJ generand astfeI sunetuI. Intonarea flautului sau a piculinei se face prin gura de fluier. comul englez. cunoscuti in toata lumea pentru interpretari de mare virtuozitate. care are o voce mai Inalta decat flautul. pe langa faptul ca determina sunetul de baza ai orchestrei. Din secoluI aI XIX-Iea s-a inceput introducerea clapelor. Timp de secole. din me~le. cele din a doua grupa. cu o intensitate crescatoare sau descresca~oare. Calitatea vocii instrumentelor de suf1at din ararna este inf1uentata de diametruI intern aI tubului. cu care se poate obtine un efect asemanator cu ceI obtinut cu ajutorul clapelor la celelalte instrumente din arama. Soli~ti renumi\i Vioara ~i violoncelul. care au o voce mai adanca decat variantele lor "normale". Un instrument aparte din aceasta familie este trombonuI. schimband astfellungimea segmentului in vibratie. forma ~i dimensiunea corpului sau ale . Locul de J desfa~urare a concertului este Royal Albert E Hall. ca: piculina (flautul mic). sau Anotimpurile lui Vivaldi. ~4h interpretele tonalitatilor vesele. deseori se folosesc ~i ca instrumente de solo. in momentul de fata sunt schimbari ~i aici. doat in secolele XVII-XVIII. cat ~i clarinetul bas ~i contrafagotul. oboi. a inregistrat pe disc Concertele pentru vioara ale lui Ceaikovski ~i Beethoven. in orchestrele lui Mozart ~i ale lui Beethoven erau doar 8 instrumente de suflat din lernn. iar ultima piesa este intotdeauna ~ cantecul patriotic Land of Hope and Glory. instrumentele de suflat din arama sunt componente importante ale orchestrei. au fost executate in mai multe forme ~i de diferite dimensiuni. mai tanara decat oricine inaintea ei. Cele din prima grupa sunt executate ~i in zilele noastre din lemn.imi. de forma potirului sau a palni~i. cum sunt Concerlul pentru vioara $i orchestra de Beethoven. clarinet ~i fagot. Produc up sunet deosebit de expresiv. care intaresc armonia acordurilor: Ele sunt Instrumente Instrumentele compactate de efectul cutiei rezonante confectionate din lemn. ca un sunet sa poata fi mentinut timp indelungat. car~ astfel variazil lungimea coloanei de ~er invibratie din tub. in secolul al XIX-lea. ca Yehudi Menuhin ~i Nigel Kennedy. in afara flautului. Printre cei rnai renumiti muzicieni se afla ~i marii ~ti ai viorii. tromboanele ~i tubele sunt tuburi meta1ice.5te clape de catre instrumentist. este punctul culminant al stagiunii muzicale britanice. riguroase ~i triumfale. Cu cat buzele sunt mai stranse. La varsta de 13 ani. pe care sufla instrumentlstul ~i care pune in vibratie aerul. cuatat sunetuI generat va fi mai malt. Aceste 12 instrumente constltuie compartimentul de instrumente de suflat din lernn ale orchestrei modeme.5i instrumente de suflat din lemn. denumita culisa. au intrat in componenta orchestrei destul de tarziu. oboiul. Violoncelul a avut ~i are ~i in prezent virtuozii sai.O Vanessa Mae este o violonista extraordinar de talentata. celelalte instrumente de suflat din lernn contin "trestia" -o ancie de metal sau din trestle. de suflat din lemn Instrumentele de suflat din lernn au o istorie lunga. astfel emitand sunete de diferite lnal1. pentru a diversifica tonalitatea orchestrei. cu instrumentele de suf1at din ararna s-a putut produce doar un nurnar 1imitat de sunete. goamele de vanatoare.

clopotele. instrumentul solistic Cu toate ca pianul nu este un instrument muzical de orchestra. Este un instrument fonnat dintr-un corp cnindric. tamburin~le. membrii orchestrei se pot concentra asupra interpretarii. imbraca~i in haine civile. Alte instrumente de percutie sunt: talgerele. care are Intinsa pe ambelecapetecate o membranasubtire de piele. Acestea sunt actionateprin lovirea cu baghete. .ii orchestrei.ia este o parte importanta a vie. vocea ei adanca. 347 . oamenii au O Perfec~iunea se poate atinge doar prin mult exerci. asemeneadetunaturii. Repeti. Pianul.Forta de intindere a membranei se poate regIa cu o pedala. Fara public. gongurile. triunghiul. inaintea inventarii discului ~i Inaintea raspandirii concertelor pentru publicul larg. Cele mai obi~nuite instrumente de perculie sunt tobele.sunt instrumentele de perculie.multi compozitori ai secolului nostru l-au utilizat In creatine lor. etc. Cel mai complicat tip de toba este timpanul. alaturi de zeci de instrumenti~ti de muzica clasica. castanietele. care sunt folosite in toate culturile lumii. obtinand astfel sunetede diferite inal:timi. plat.cavit:!tii interioare (cilindric ~i conic). care const:! dintr-o membrana de piele intinsa pe un bazin emisfericdin arama. este de mare erect. cat ~i de deschirerea palniei.iu. Dansul ~i ma~ul militar sunt inimaginabile fara ele. Instrumente de percu1ie A patra grupa de instrumente ale orchestrei . Printre piani~tii renurniti se gasescmari compozitori ca Beethoven. Chopin ~i Liszt.Toba mare are o constructie mai sirnpla decat timpanul.

o pana: mi$ca o coarda:. pianul putea aborda ~i tonalitlti fine ~i astfel la sfa~itul secolului clavecinul a ie~it aproape total din uz. ala:turi de pedala care permitea prelungirea ~i variatia puterii sunetelor emise. Pe langa: gama larga: a sunetelor. functiona pe un principiu ase1rulrultor. indicand astfel ritmul.ie mai tarziu. ca ~i la pian ~i clarinet. La apa:sarea unei clape. Predecesorul pianului pana: in secolul al XVIII-lea. putut cunoa~te marile compozilii muzicale pentru orchestre numai prin transcrierea lor pentru pian.a pentru a putea fi vazut de fiecare muzicant ~i de regula .ORCHESTRA DIRIJORUL O Evelyn Glennie canta la toate instrumentele de percu'ie.ei indica orchestrei intensitatea sunetelor. interpretarea unor compozitii simfonice mari devine o proble1rul tot mai grea ~i acestea sunt sarcini care li revin dirijorului. Compozitorul Jean-Baptiste Lully ( 1632-1687) lovea pamantul cu un baston. totodat:l au fost introduse instrumente noi. Liszt ~i Wagner. cu ajutorul careia indica tempoul melodiei. coordonarea muncii instrumenti~tilor devine o activitate tot mai complicat:l.a ei este remarcabila. cel mai ~spandit instrument cu claviaturn a fost clavecinul. de compozitorul german Louis Spohr. Bagheta a fost utilizata pentru prima oara in 1820. datorit:l extinderii orchestrelor. Acest ~ mecanism nou. Asemenea marilor dirijori din deceniile urmatoare. Performan.i compozitori ai timpului sau. Cu mi~carile mainilor ~i cu expresia fe. el dirijeaza to. dar i cu o diferenta: esentiala:: corzile nu sunt pi~cate. deoarece inca din copilarie este compl~t surda. rana s-a infectat ~i maestrul a murit.ilow a devenit primul dirijor de profesie. mai sonor ~i mai expresiv decat clavecinul. a atras aten. pana: In secolul al XIX-lea nu a existat o astfel de persoarul in cadrul orchestrelor. care astfel erau interpretabile ~i acas~. sta in fa. Din pacate intr-o zi ~i-a impuns un picior cu bastonul respectiv. 348 .i instrumenti~tii. Dirijorul . i ci lovite de ni~te cioca:nele mici. Hans von Bi. i Pianul a apa:rut lainceputul secolului al XVIII' lea. Cu o genera.ine in mana o bagheta. Dirijorul indica: tempoul ~i coordoneaza: munca instrumenti~tilor. ca Dirijorul este cel mai important membru al orchestrei.ia asupra sa prin interpretarea operelor celor mai controversa. in prezent. Dirijarea se limita doar la indicarea cu un ba:t sau cu un suI de hartie de ca:tre compozitorul piesei a ritmul~i. a fa:cut din pian un instrument mai variat. in secolul XX au fost reinviate instrumentele muzicale uitate. Cu bagheta indica: nu1rulrul ba:t:lilor ~i locullor in 1rulsur:l. ca de exemplu viola da gamba.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->